of 47/47
INTRODUCERE Cetăţenia reprezintă o legătură juridică inseparabilă având legătură cu persoana titularului, această legătură începe de la naşterea individului şi ia sfârşit în momentul în care acesta moare. Cetăţenii în momentul în care părăsesc ţara pentru scurt timp, ei îşi menţin drepturile şi îndatoririle faţă de ţara din care provin/ din care fac parte. Iar statul are de asemenea drepturi şi obligaţii faţă de cetăţenii săi chiar dacă aceştia sunt plecaţi pe o perioadă determinată din ţara respectivă. Articolul 15 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului relevă faptul că orice individ are dreptul la o cetăţenie, astfel încât nimănui nu i se poate retrage dreptul la cetăţenia sa iar în cazul în care individul respectiv doreşte să îşi schimbe cetăţenia acesta este liber să o facă deoarece nu poate fi constrâns de nimeni şi nimic. Cetăţenia este a cea calitate juridică care permite persoanelor să aibă drepturi politice şi civile precum şi să îşi asume obligaţii de natură politică şi civilă. La 7 februarie 1992 în Tratatul de la Maastricht apare pentru prima dată men-ţionat termenul de “cetăţenie europeană”. Această cetăţenie vine să o completeze pe cea naţională şi nici de cum să o înlocuiască. Cele două cetăţenii nu suportă confuzii, cetăţenia europeană fiind

Cetatenia europeana

  • View
    31

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Cetatenia europeana

Text of Cetatenia europeana

INTRODUCERE

Cetenia reprezint o legtur juridic inseparabil avnd legtur cu persoana titularului, aceast legtur ncepe de la naterea individului i ia sfrit n momentul n care acesta moare. Cetenii n momentul n care prsesc ara pentru scurt timp, ei i menin drepturile i ndatoririle fa de ara din care provin/ din care fac parte. Iar statul are de asemenea drepturi i obligaii fa de cetenii si chiar dac acetia sunt plecai pe o perioad determinat din ara respectiv.

Articolul 15 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului relev faptul c orice individ are dreptul la o cetenie, astfel nct nimnui nu i se poate retrage dreptul la cetenia sa iar n cazul n care individul respectiv dorete s i schimbe cetenia acesta este liber s o fac deoarece nu poate fi constrns de nimeni i nimic.Cetenia este a cea calitate juridic care permite persoanelor s aib drepturi politice i civile precum i s i asume obligaii de natur politic i civil.

La 7 februarie 1992 n Tratatul de la Maastricht apare pentru prima dat men-ionat termenul de cetenie european. Aceast cetenie vine s o completeze pe cea naional i nici de cum s o nlocuiasc. Cele dou cetenii nu suport confuzii, cetenia european fiind reglementat prin normele dreptului comunitar, iar cetenia naional este reglementat prin normele de drept constituional naional. Cetenia european se atribuie pentru orice cetean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Mi-am ales aceast tem pentru cercetare din mai multe considerente: n pri-mul rnd, pentru c mi-am dorit mult s neleg mai bine procesul de integrare eu-ropean la care aspir i Republica Moldova, iar n al doilea rnd, este o tem care a fost mai puin abordat n literatura de specialitate.

Actualitatea temei. Cetenia european este o tem actual deoarece tinde s constituie pentru Uniunea European o surs de legitimitate. Faptul c s-a instituit o cetenie a Uniunii fr personalitate juridic are o semnificaie simbolic i politic, avnd n vedere c aceast cetenie n principal se rezum n acordarea de drepturi pe care resortisanii statelor membre, ca indivizi, pot s le valorifice i s le exercite la nivelul Comunitii.CAPITOLUL INoiunea de cetenie

1.1. Consideraii preliminare. Definirea noiunii de cetenie

Statul, pentru a-i exercita puterea, trebuie s aib asupra cui s-i exercite puterea astfel pentru a exista un stat este nevoie de oameni care s populeze statul respectiv, oamenii/cetenii care s locuiasc n acel stat, i care s aib un domiciliu stabil acolo. Dar un stat pentru a exista mai are nevoie i de un teritoriu bine delimitat, pe care s se stabileasc populaia, i n interiorul cruia statul s-i exercite puterea.

ntre stat i indivizi se dezvolt relaii, astfel fiecare om are relaii cu statul prin intermediul obligaiilor sale ctre stat. n statul respectiv pe lng cetenii acelui stat coexist/ convieuiesc i persoane strine dar i apatrizi.

Cetenii romni sunt subiecte ale raporturilor juridice ale dreptului constituional, ca persoane fizice ce dein anumite poziii ori ranguri ntr-o instituie a statului, pentru exercitarea drepturilor eseniale. Indivizi sunt organizai pe secii electorale, n cazul n care au loc alegeri pentru deputai, senatori ori pentru preedinte.

Cetenia reprezint o legtur juridic inseparabil avnd legtur cu persoana titularului, aceast legtur ncepe de la naterea individului i ia sfrit n momentul n care acesta moare. Cetenii n momentul n care prsesc ara pentru scurt timp, ei i menin drepturile i ndatoririle fa de ara din care provin/ din care fac parte. Iar statul are de asemenea drepturi i obligaii fa de cetenii si chiar dac acetia sunt plecai pe o perioad determinat din ara respectiv.

Articolul 15 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului relev faptul c orice individ are dreptul la o cetenie, astfel nct nimnui nu i se poate retrage dreptul la cetenia sa iar n cazul n care individul respectiv dorete s i schimbe cetenia acesta este liber s o fac deoarece nu poate fi constrns de nimeni i nimic.

Cetenia reprezint legtura juridic existent ntre individ i stat, individul manifestnd fa de stat solidaritate, ataament avnd n acelai timp drepturi dar i ndatoriri, de aici rezult c cetenia reprezint identitatea primordial a indivizilor, avnd nchegate elemente culturale definitorii statului n cauz, i totodat indivizii prin cetenia pe care o dein pot fi identificai ca fcnd parte dintr un anumit stat. Cetenia i are rdcinile n cuvntul grec ,, polis care nseamn cetate stat.

Drepturile pe care le au cetenii Uniunii Europene sunt specificate n Titlul V din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene aprut n 2003.

Cetenia european confer/acord o nou identitate fiecrui cetean n parte, al unui stat care face parte din Uniunea European, acordnd anumite drepturi speciale pe lng celelalte drepturi fundamentale, eseniale ale omului, ale individului.

Cetenia nseamn apartenena la o colectivitate, etnie, asta presupune ca persoanele dintr un stat care face parte din Uniunea European s aib drepturi politice dar i ndatoriri.

Individul este cetean al statului cruia i aparine astfel nct acesta are att drepturi n ara sa dar i ndatoriri, obligaii fa de stat specifice unui stat democratic. Primul drept este acela de a stabili, de a face legea, prima obligaie este de a respecta legea dar bucurndu se de libertate i de comunicarea , de relaiile pe care le stabilete cu ceilali indivizi.

n cadrul ceteniei se regsesc trei tipuri eseniale de drepturi:

elementul/ componenta civil/ civil care relev drepturile care stabilesc libertatea individual

componenta politic ceea ce nseamn posibilitatea participrii la vot a cetenilor, dreptul de a fi ales n unitile parlamentare elementul social care presupune dreptul cetenilor la un trai decent, posibilitatea de a nva, de a beneficia de serviciile medicale , de a avea o cas i un venit minim garantat egal tuturor cetenilor fr discriminare, care s i ofere posibilitatea unei bunstri sociale.Cetenia presupune un statut i un rol , astel se relev statutul politic i juridic, cetenia nseamn totalitatea drepturilor i libertilor pe care un stat le acord cetenilor si , ntruct s existe un echilibru ntre responsabiliti i drepturi, un contract civil ncheiat ntre stat i populaie, ceteni.

Din punct de vedere social, cetenia desemneaz identitatea individului care i formeaz anumite deprinderi, o anumit cultur care denot statutul de cetean. Cetenia este legat de naionalitate/de neam i de stat. Cetenia european are un caracter supranaional, avnd un caracter vast, complex pentru c mbin elemente regionale, naionale i supranaionale. "Cetenia european a fost definit prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat n 1992 la Maastricht. Incluznd drepturi, obligaii i participarea la viaa politic, cetenia european vizeaz consolidarea, ntrirea imaginii i a identitii Uniunii Europene i implicarea mai profund a ceteanului n procesul de integrare european.Este cetean al Uniunii Europene orice persoan avnd naionalitatea unuia dintre statele membre, conform legilor n vigoare n statul respectiv. Cetenia Uniunii Europene vine n completarea ceteniei naionale, fcnd posibil exercitarea unora dintre drepturile ceteanului Uniunii pe teritoriul statului membru n care locuiete (i nu numai n ara din care provine, aa cum se ntmpla nainte).

n plus, cetenia european are la baz principiile comune ale statelor membre, incluse n Tratatul de la Amsterdam: principiul libertii, principiul democraiei, principiul respectrii drepturilor omului i al libertilor fundamentale i principiul statului de drept, i decurge din drepturile fundamentale ale omului i drepturile specifice acordate ceteanului european (drepturi de liber circulaie i drepturi civice), descrise n Tratat. Tratatul de la Amsterdam, intrat n vigoare la 1 mai 1999, ntrete protecia drepturilor fundamentale, condamn orice form de discriminare i recunoate dreptul la informaie i protecia consumatorilor.1.2. Cetenia statutar i cea identitara. Cetenia reprezint drepturile i ndatoririle pe care le acord, le ofer statul cetenilor si. Cetenii au calitatea de subieci ai dreptului, care denot, specific regulile i extremitile apartenenei la o instituie, unitate cu caracter politic. Statul ofer, recunoate i garanteaz drepturile i ndatoririle cetenilor iar cetenii la rndul lor trebuie s aib sim civic.

Naionalitatea este recunoscut prin intermediul certificatului de natere, prin buletinul de identitate, paaport, prin certificatul de deces.

b. Cetenia face parte din identitile individuale, personale, fr a fi restrns la un anumit teritoriu. n sens identitar i cultural, cetenia poate fi reprezentat fcndu-se referire la o regiune, la o localitate, la un spaiu cultural i istoric, cetenia nu presupune o constrngere politic ori juridic. Exist cetenia informal care reprezint apartenena la o anumit cultur, la un anumit cadru psihologic al unei persoane care prefer i este de accord cu acest lucru. Astfel exist un individ al regiuni, al localitii, al poporului/ neamului, un cetean european dar i un cetean al lumii.

Cetenia identitar presupune o multitudine de amestecuri culturale, fcnd diferena ntre apartenen i teritorialitate, astfel o persoan poate avea n acelai timp mai multe consimilitudini culturale (este contextual) dar i schimbtoare.

Se relev faptul c statutul de cetean este riguros i gestionat de o legislaie sigur, clar, exact.

1.3. Sensurile noiunii de cetenie Cetenia are un sens juridic iar ceteanul constituie un subiect de drept, avnd, deinnd drepturi civile i politice, are de asemenea liberti individuale precum libertatea de exprimare, libertatea de contiin, de micare, libertatea de a se cstori, are/deine prezumia de nevinovie pn la hotrrea definitiv dat de judector, n cazul n care a svrit vreo aciune , fapt nelegal, acordndu-i-se un avocat din oficiu, le fiind egal n faa legii la fel ca ceilali ceteni; ceteanul mai are de asemenea responsabilitatea plii de taxe i impozite conforme cu veniturile obinute dar n acelai timp este dator s apere ara n caz de pericol.

Cetenia presupune totalitatea normelor juridice care reglementeaz obinerea sau pierderea calitii de cetean, raporturile sociale de cetenie. Cetenia relev drepturile subiective garantate, asigurate de ctre stat prin Constituiei, cetenilor statului respectiv.

Statutul juridic al unei persoane este asigurat de calitatea sa de cetean al unui stat n baza cruia obine drepturi i ndatoriri, responsabiliti. Cetenia reprezint legtura juridic i politic existent ntre individ i stat.

Existena unui stat are la baz trei elemente eseniale un teritoriu stabil, o populaie permanent i existena principiului suveranitii.

Cetenia reprezint apartenena (politic i juridic ) unui individ al un anumit stat, apartenena fiind un termen ambivalent. Apartenena unui individ, unei persoane la un anumit stat reprezint o legtur reciproc, de reciprocitate ntre cele dou entiti, astfel statul este legat de individ, la fel cum individul este legat de stat, aceast legtur avnd un aspect, un caracter politic prin faptul c statul aparine puterii suverane i are dreptul, de a acorda i de a apra calitatea de cetean unui anumit individ, unei anumite persoane. Legtura existent ntre stat i individ are i un caracter juridic prin relevarea n Constituie, n acte normative a principiilor i a reglementrilor juridice n ceea ce privete cetenia.

Apartenena nu presupune un raport, o legtur de subordonare a ceteanului, a individului n raport cu statul, statul nu i domin ceteni. Aceast legtur, acest raport este prezent indiferent ce calitate, ce nsuire are individul respectiv care st ntr-un anumit stat.

Cetenia este un liant, o legtur permanent politic i juridic care exist ntre un individ i stat. Aceast legtur este relevat prin drepturile i ndatoririle permanente care exist ntre stat i individ, aceast legtur se relev i n plan extern n momentul n care un individ, o persoan se afl pe teritoriul altui stat dect cel cruia i aparine.

Cetenia presupune existena principiului legitimitii politice.Ceteanul, omul are, deine jumtate din suveranitatea politic pe lng, alturi de drepturile pe care le are, pe care le deine. Indivizii formeaz colectivitatea politic astfel nct acetia prin participarea, prin mergerea la vot i hotrsc, decid cine s-i conduc. Cetenii sunt cei care controleaz i sancioneaz aciunile celor care i conduc, altfel spus ceteni sunt cei care aleg n privina suveranitii.

ntr-o societate democratic modern legtura dintre oameni, dintre ceteni devine una politic, nemaifiind de natur religioas sau dinastic. Relaiile dintre indivizi au la baz demnitatea exercitat n mod egal asupra tuturor indivizilor.

Cetenia presupune a avea patru nelesuri: politic, juridic, social i economic, aceste nelesuri fiind egale ntre ele.

nelesul politic i juridic al ceteniei nseamn drepturile i obligaiile fa de stat; nelesul social presupune, nseamn relaiile, legturile dintre indivizi, solidaritatea fiind valoarea cea mai important, se poate stopa izolarea i excluderea social, existena egalitii ntre oameni indiferent de religie, etnie, sex, a oferi persoanelor care au nevoie, care sunt n nevoi asisten, ajutor social; nelesul economic face referire la realizarea i consumarea bunuriilor i serviciilor, ceea ce face referire la dreptul individului de a munci, de a lucra pentru a-i putea asigura un minim de subzisten, pentru a tri decent; nelesul cultural face referire la valorile, elementele comune, la cunoaterea petrimoniului cultural comun ceea ce presupune a avea un minim de cunotine despre istoria rii respective. Tot de aspectul cultural se leag scrisul, cititul care presupune formarea unei populaii nvate, cu carte, intelectuale. Tot aici intr protecia mediului, lupta mpotriva discriminrii, promovarea culturii.

CAPITOLUL II

Conceptul de cetenie europeanUniunea European reprezint o asociere benevol i panic de 25 state pe principiul de parteneri egali n drepturi, n scopul crerii unui vast spaiu economic, a unei zone a libertii, securitii i justiiei n care persoanele pot circula i se pot stabili n mod liber, iar popoarele statelor membre se bucur de o deplin securitate.Constituirea Uniunii Europene nu a fost lipsit de greuti, dar integrarea n plan politic, juridic, instituional, social, cultural, tiinific etc. a peste 370 milioane de persoane s-a realizat prin depirea obstacolelor generate de diferenele de cultur, tradiie, sisteme juridice i economice, inclusiv elemente ale contiinei naionale.Cetenia este acea calitate juridic care permite persoanelor s aib drepturi politice i civile, precum i s i asume obligaii de natur politic i civil3. Fiind, n acelai timp, o stare de fapt i o calitate juridic a persoanelor, cetenia este n permanent evoluie, astfel nct, n prezent, putem vorbi despre o cetenie politic, economic, social, precum i despre cetenia naional sau despre cetenia european.2.1. Baza juridic. Obiectivele.

Termenul de cetean pentru prima dat este utilizat n Tratatul de la Roma, iar n preambulul Tratatului privind Uniunea European (semnat la Maastricht la data de 7 februarie 1992) se arat c reprezentanii statelor membre sunt decii s instituie o cetenie comun pentru cetenii lor, iar n titlul Dispoziii comune art. A - faptul c statele membre instituie ntre ele o Uniune care are ca obiectiv i ntrirea proteciei drepturilor i intereselor cetenilor acestor statelor prin instituirea unei cetenii a Uniunii (Tratatul de la Maastricht art. alin.1 pet.3).Prin tratatul de la Maastricht a fost pus baza juridic a ceteniei europene prin care orice cetean al unuia dintre statele membre ale Uniunii poate beneficia de toate drepturile acordate prin acest tratat.

n preambulul tratatului cu privire la Uniunea european se afirm voina Statelor membre ale Uniunii europene de a institui o cetenie comun resortisanilor lor i articolul 8 al CE instituie o cetenie a Uniunii.Recunoaterea i consacrarea ceteniei europene a avut drept efect ntrirea i promovarea identitii europene, ale crei elemente eseniale: respectarea diversitii culturale, democraia reprezentativ, domnia legii, justiia social i respectarea drepturilor omului au fost individualizate n actul adoptat la Consftuirea efilor de state sau de guverne de la Copenhaga din 14 decembrie 1973, intitulat Document asupra identitii europene.Conceptul de cetenie european a mai fost definitivat prin Declaraia de la Birmingham din octombrie 1992 subliniind c cetenia Uniunii confer cet-enilor notri avantaje, drepturi i protecie, dar fr a se substitui n nici un fel ce-teniei naionale, iar prin Declaraia privind cetenia unui stat membru, anexat la Tratatul de la Maastricht, se arat c problema de a ti dac un cetean are sau nu cetenia unui stat membru este rezolvat doar prin raportare la dreptul na-ional al statului n discuie.n aceeai ordine de idei Tratatul de la Amsterdam explic clar legtura dintre cetenia european i cea naional, subliniind c cetenia Uniunii completeaz cetenia naional i nu o nlocuiete.Conform stipulrilor tratatelor menionate mai sus am putea susine c o persoan pentru a beneficia de cetenia european este necesar, n primul rnd, s fie cetean al unuia dintre statele membre. Aceast cetenie confer drepturi supli-mentare i complementare fa de cetenia naional dup cum urmeaz (conform Tratatului instituind Comunitatea European): dreptul la libera circulaie i stabilire pe teritoriul statelor membre, prevzut n art. 8A(1); dreptul de a vota i de a fi ales n alegerile europene i n cele municipale, nscris n art. 8B; dreptul la protecie diplomatic i consular, reglementat prin art. 8C din alin.1; dreptul la petiionare prevzut n art.8D alin.1; dreptul de mediere, nscris n art. 8D alin.2, precum i dreptul de a comunica cu instituiile, introdus prin Tratatul de la Amsterdam (titlul VI, art. 2, par.11).

Cetenia european reprezint o inovaie empiric ce se caracterizeaz printr-o ambiguitate i limite ce afecteaz att noiunea (Cap. 1) propriu-zis, ct i, corelativ, Statutul de cetean european.

Cetenia continu s desemneze calitatea juridic care permite unei persoane de a lua parte la viaa Statului bucurndu-se de drepturi civile i politice i fiind supus, n schimb, unor obligaii, cele ca votul obligatoriu sau serviciul naional. Ideea esenial este c ceteanul european trebuie s ocupe locul central n edificarea european, n spiritul dezvoltrii sentimentului su de apartenen la Uniunea european.Dreptul de a circula i de a se stabili n mod liber. Dispoziiile incluse n a doua parte a tratatului CE sub denumirea de Cetenia Uniunii trebuie s serveasc ca ghid n studiul asupra Statutului ceteanului european. Este cazul de a aminti c ele nu prezint o coeren perfect.n primul rnd, dac articolul 8 2 CE (17 2 nou) declar logic c cetenii Uniunii nu au numai drepturi, dar sunt de asemenea supui obligaiilor, atunci el se limiteaz, n ceea ce privete ultimele, de a face trimitere la obligaiile prevzute de prezentul tratat fr a preciza coninutul. Trebuie oare, de exemplu, de a considera c una din aceste obligaii este respectarea egalitii dintre brbat i femeie n materie de remunerare (art. 119, art. 141 nou) sau interzicerea oricrei discriminri fondat pe naionalitate (art. 6, art. 12 nou).La moment, recunoaterea ceteniei europene apare ca lipsit de orice coninut specific n ceea ce privete obligaiile. Este poate manifestarea faptului c solidaritatea ntre cetenii Uniunii n-a atins nc un nivel suficient pentru a constitui fundamentul obligaiei. Sau mai simplu e vorba de consecina declinului serviciului militar, care constituia obligaia clasic al ceteanului n cadrul naional, serviciul care pentru moment nu se intenioneaz a fi substituit la nivel european de un serviciu social.Apoi, fiind vorba despre drepturi, tratatul, pe de o parte, reafirm dreptul deja recunoscut anterior, dreptul la libera circulaie i libera edere, pe de alt parte introduce noi drepturi, drepturi politice (dreptul de a alege i de a fi ales la alegerile eu-ropene i la alegerile municipale), garanii (protecia diplomatic i consular, dreptul la petiie, dreptul de a depune plngere la mediator, dreptul de comunicare cu instituiile).1. nainte de a prezenta argumentarea juridic a acestui drept trebuie precizat c, n mod obinuit, prin circulaia internaional a persoanelor se neleg trei aspecte complementare:

a) trecerea frontierelor unui stat de ctre cetenii altui stat pentru vizite de scurt durat (indiferent de scop, esenial fiind c nu se urmrete stabilirea pe teritoriul statului respectiv);

b) trecerea frontierelor i stabilirea ntr-un alt stat dect acela de cetenie. Reglementrile i practica internaional disting ntre edere de scurt durat i ederea de lung durat care implic n mod cert accesul pe piaa forei de munc;

c) modul n care strinii aflai n mod legal pe teritoriul unui anumit stat beneficiaz i i exercit drepturile civile, economice, sociale i n anumite cazuri politice n cadrul acelui stat. n acest sens, intr aici drepturile i obligaiile legate de statutul persoanei, modul de intrare n raporturi de munc, prestaiile sociale, recunoaterea i exercitarea altor drepturi care mplinesc statutul persoanei.

ns n termenii articolului 8A, paragraful 1, orice cetean al Uniunii are dreptul de a circula i de a se stabili n mod liber pe teritoriul oricrui stat membru, sub rezerva limitrilor i condiiilor prevzute de tratat i de dispoziiile pentru aplicarea acestuia.Iar la paragraful 2 se arat: Consiliul poate adopta dispoziii viznd facilitarea exercitrii drepturilor prezentate la paragraful 1; excepie fiind cazul n care tratatul dispune altfel, Consiliul statueaz n unanimitate la propunerea Comisiei i dup avizul conform al Parlamentului european.Din informaia prezentat n articolul 8A sesizm faptul cci acesta se refer la un drept sau la o libertate avnd o dubl natur. Mai nti este vorba de un drept fundamental al omului de a putea circula, dar acest drept nu este asigurat dect n cadrul teritorial al statului al crui resortisant este persoana respectiv, celelalte state nefiind obligate s primeasc un strin pe teritoriul lor i putnd ntr-o anumit msur s aduc restricii ederii sale. n acelai timp aceste drepturi reprezint n sistemul comunitar o libertate de baz (n acest sens art.3, lit.) necesar realizrii pieei interne, sub forma liberei circulaii a muncitorilor, libertii de stabilire i a prestrii de servicii, dar care sub acest aspect, nu sunt asigurate dect operatorilor economici fiind subordonate deci de exercitarea unei activiti economice.Or, prin articolul 8A, dreptul la circulaie i de edere este recunoscut cetenilor Uniunii i nu numai resortisanilor comunitari. Aceast schimbare nseamn c folosina drepturilor de circulaie i de edere este definitiv desprins de orice referin la condiia economic a beneficiarilor pentru a se raporta de acum nainte la un concept i la un statut de dimensiune politic.Limitrile i condiiile prevzute de tratat i la care se refer sfritul paragrafului 1, sunt limitri autorizate pentru raiuni de ordine public, de securitate public i de sntate public, prevzute de articolele 48, paragraful 3 i 55 din Tratatul CE.n schimb, se poate pune ntrebarea dac limitrile duratei de edere, sau cele privind nivelul resurselor, acoperirea social, sau formalitile administrative susceptibile s fie cerute de statele membre sunt nc opozabile. Dificultatea rezult din necesitatea de a concilia afirmarea dreptului de a circula i de edere n mod liber pe teritoriul statelor membre cu rezerva limitrilor i condiiilor prevzute de dispoziiile luate n aplicarea tratatului, restriciile relative la durata ederii sunt de acum nainte caduce, n msura n care ar afecta substana nsi a dreptului de edere.Textul articolului 8A a dat de asemenea dreptului de circulaie i de edere o posibilitate de deschidere, ntruct paragraful 2 constituie o baz juridic nou i specific pentru punerea sa n aplicare2.n legtur cu libera circulaie a persoanelor n CE, este necesar s se menioneze cele trei directive adoptate de Consiliu n 1990, n temeiul articolului 235 Tratat CEE, i prin care s-a extins beneficiul dreptului de liber circulaie i de e-dere persoanelor ce nu sunt active, muncitorilor salariai i nesalariai care i-au ncetat activitatea, precum i a studenilor (respectiv directivele Consiliului Nr.90/364, 90/365 i 90/366 din 28 iunie 1990, directiva Nr. 90/366 a fost anulat de Curtea de Justiie - Hotrrea din 7 iulie 1992 - dar Curtea a meninut n mod provizoriu ansamblul efectelor directivei anulate pn n momentul n care Consiliul o va nlocui printr-o nou directiv avnd ca baz juridic articolul 7, paragraful 2). Dei aceste directive au constituit un progres-sensibil pe calea autonomiei dreptului de circulaie i de edere ele nu s-au angajat totui pe calea consacrrii unui drept autonom de circulaie i de edere decurgnd din simpla calitate de resortisant comunitar.

Curtea de Justiie a anulat de altfel directiva relativ la dreptul de edere al studenilor, considernd c aceasta trebuia s se ntemeieze pe articolul 7, paragraful 2 - relativ la nediscriminarea pe motiv de naionalitate - i nu pe articolul 235 din Tratatul CEE. O asemenea dezbatere ar trebui s fie n principiu lipsit de interes n viitor, ntruct articolul 8A ofer o baz juridic suficient i exclusiv.Din punct de vedere procedural, se remarc faptul c msurile de facilitare pentru exercitarea dreptului de liber circulaie i de edere necesit o propunere a Comisiei i unanimitatea n Consiliu, i de asemenea, un aviz conform al Parlamentului european referitor la textul respectiv (articolul 8A, paragraful 2). n ce privete coninutul, se poate considera c masurile pentru care este prevzut procedura de la paragraful 2 sunt msuri ce au n vedere facilitatea liberei circulaii i liberei ederi a cetenilor pe teritoriul comunitar, ceea ce le distinge de limitrile i condiiile de la paragraful 1, cci, acestea din urm rezult din nsi tratatul i msurile luate pentru aplicarea tratatului, i nicidecum din procedura de la paragraful 2.Din cele expuse mai sus vedem c articolul 8A instaureaz de acum nainte un drept cruia instituiile comunitare trebuie s-i dea substan, deci conine obligaia de a-1 aplica.O asemenea interpretare este ntrit de paragraful 2, a crui formulare presupune c acest drept preexist i deci dispoziiile luate pentru aplicarea sa nu ar trebui s se refere dect la modalitile i la condiiile de realizare cu scopul precis de a facilita exercitarea acestuia. Limitrile autorizate nu ar putea fi dect cele prev-zute de tratat, i anume cele justificate prin considerente de ordine public, de securitate public i de sntate public.n sfrit, dincolo de obligaiile juridice coninute n articolul 8A, simpla nscriere n tratat a acestui drept constituie un angajament de a-i da un coninut concret, adic pe viitor se tinde la aplicarea n practic a acestui drept pe ntreg spaiu unional.

b) Dreptul de vot i de eligibilitate la alegerile municipale i la cele europene.

Alegerile politice permit de a desemna membrii autoritilor chemate s reprezinte cetenii la conducerea afacerilor publice. De aceea participarea la aceste alegeri este n mare msur rezervat cetenilor, dup cum dreptul internaional autorizeaz acest lucru. Admiterea resortisanilor altor State membre constituie deci un progres semnificativ pentru realizarea unificrii politice, fie c e vorba de alegerile n Parlamentul european sau de alegerile municipale ceea ce depete msurile simbolice ca drapelul Uniunii, imnul sau paaportul comunitar.

nc prin Tratatul de la Roma din 1957 se impunea obligaia fiecrui stat membru al Uniunii de a recunoate pe teritoriul su, un statut cvasi-identic al cetenilor celorlalte state membre cu cel al propriilor ceteni, excepie fcnd doar un numr limitat de drepturi politice i economice (dreptul de a alege i de a fi ales n alegerile generale naionale i dreptul de a ocupa anumite funcii publice). Prin Tratatul de la Maastricht din 1992 a fost fixat o evoluie considerabil n materia alegerilor n Uniunea European, articolul 8 din tratat se consacr ceteanului Uniunii dreptul de a vota i de a fi ales la alegerile municipale precum i la alegerile pentru Parlamentul european acolo unde-i are reedina.Potrivit articolului 8B, paragraf 1, orice cetean al Uniunii avnd reedina ntr-un stat membru al crui resortisant nu este are dreptul de vot i de eligibilitate la alegerile municipale n statul membru unde i are reedina, n aceleai condiii ca resortisanii acestui stat.Dispoziia menionat din Tratatul asupra Uniunii europene i gsete explicaia n msura n care dreptul de vot i de eligibilitate este neles ca fiind indisolubil legal de cetenia statal. Acest considerent justific desigur i limitarea atribuirii drepturilor electorale cetenilor Uniunii n statul membru de reedin numai la nivelul local.

Pn la tratatul cu privire la Uniunea european resortisanii comunitari care i aveau reedina n afara rii lor de origine nu aveau deloc posibililatea practic de a participa la alegerea parlamentarilor europeni. ntr-adevr, cu excepia Irlandei, Olandei i Belgiei (dar cu anumite condiii), Marii Britanie n ceea ce privete numai resortisanii irlandezi, Statele nu permiteau resortisanilor altor State membre de a vota. La fel, eligibilitatea era rezervat cetenilor, cu excepia Italiei. Rmnea numai recurgerea, tehnic incomod, la votul prin procur sau coresponden.Regula, astfel cum este formulat la paragraful 1, corespunde cu punerea n aplicare a principiului tratamentului naional, care este unul din principiile directorii ale tratatelor comunitare, dar care anterior nu a fost niciodat extins i la drepturile politice.Dar, asimilarea resortisanilor din celelalte state membre cu naionalii din statul n care se afl, din punct de vedere al drepturilor politice, nu este absolut, n msura n care articolul 8 B, paragraful 1, fraza a doua, permite s i se aduc restricii. Se arat, astfel, c acest drept va fi exercitat sub rezerva modalitilor ce vor fi adoptate de Consiliu, statund n unanimitate la propunerea Comisiei i dup consultarea Parlamentului european, modaliti ce pot prevedea dispoziii deroga-torii dac probleme specifice unui stat membru le justific.Dreptul de vot i de eligibilitate la alegerile pentru Parlamentul european, formularea cuprins la paragraful 2 al articolului 8B este asemntoare cu cea de la paragraful 1. Se stipuleaz n acest sens c, orice cetean al Uniunii avnd reedina ntr-un stat membru al crui resortisant nu este are dreptul de vot i de eligibilitate la alegerile Parlamentului european n aceleai condiii ca resortisanii acestui stat3.Dreptul de a participa la alegerile politice pentru Parlamentul European prevzut n art. 8B, paragraful 2 din Tratatul instituind Comunitatea European, este un drept politic, unul dintre elementele ordinii de drept comunitare i reprezint un pas spre realizarea unificrii politice, deoarece alegerile se organizeaz pentru un organ ce are o structur i o putere suprastatal.Consacrarea prin tratat a dreptului pentru cetenii Uniunii de a participa la alegerea Parlamentului european ntr-un alt stat membru dect cel al crui naionali sunt, poate fi considerat ca marcnd o derogare n raport cu principiul potrivit cruia alegerea Parlamentului european ar trebui n mod necesar s coincid cu o reprezentare a popoarelor statelor membre ale Comunitii pe o baz exclusiv naional.

Miza de participare la alegerile municipale depete nc pe cea de participare la alegerile europene n Statul de reedin. Pe de o parte, dreptul comunitar deseori se d drept ceea ce ar putea fi echivalent cu condiia acordat resortisanilor strini Uniunii europene. Pe de alt parte, alegerile municipale difer fundamental de alegerile Parlamentului european. In timp ce ultimele privesc o instituie ce ine de ordinea juridic comunitar, deci exterioar Statului, primele privesc o instituie ce constituie un element al puterii de Stat.Dreptul de a participa la alegerile municipale prevzute n art. 8B paragraful 1 din Tratatul instituind Comunitatea European este un drept de natur administrativ i are ca obiectiv integrarea resortisanilor stabilii n alt stat membru, fr a se aduce atingere dreptului de a vota i de a fi ales n statul de origine, acest din urm drept fiind un drept de natur constituional ctigat prin nsui faptul ceteniei. Precizm c exercitarea acestui drept nu necesit o armonizare global a regimurilor electorale n statele membre ale Uniunii i are ca obiect toate persoanele titulare ale ceteniei europene, indiferent dac sunt sau nu i ceteni ai statului n care domiciliaz.Pentru exercitarea acestor drepturi persoanele trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: s fie ceteni ai Uniunii; s aib reedina n statul n care urmeaz a-i exercita dreptul de vot sau i-au depus candidatura; s se conformeze dispoziiilor din statul de reziden privind exercitarea dreptului de vot i de a candida, aplicabile naionalilor.n ce privete aplicarea n practic a dreptului de a vota i de a fi ales n alegerile europene i n cele municipale, toate statele membre ale Uniunii au introdus n legea lor naional Directiva Consiliului Nr.94/80/C.E. privind modalitile de exercitare a dreptului la vot i de a fi ales n alegerile municipale de ctre cetenii Uniunii stabilii ntr-un stat membru fr a avea cetenia acestuia, iar unele state ca: Italia, Finlanda, Luxemburg, Spania, Olanda, Frana i Portugalia au fcut modificrile corespunztoare i n Constituii. Astfel, n articolul 48 alin.4 din Constituia italian se arat c prin lege se va stabili n ce condiii i n ce situaii cetenii rezideni i pot exercita dreptul la vot, prin articolul 9 alin.3 din Constituia Marelui Ducat al Luxemburgului se stipuleaz c prin lege se pot conferi drepturi politice i nonluxemburghezilor, iar n Constituia Finlandei (secia 1 alin.2) se prevede c orice cetean finlandez, precum i orice strin rezident permanent n Finlanda care a mplinit vrsta de 18 ani are dreptul de a vota n alegerile locale, precum i n referendumurile locale n condiiile stabilite prin act al Parlamentului.

Posibilitatea, pentru cel ce nu este resortisant al statului respectiv, de a fi elector i a fi eligibil ntr-un alt stat membru constituie un prim pas spre o schimbare important a principiului reprezentrii, aplicabil desemnrii Parlamentului european. De la alegerea, numai de ctre naionali, a unei adunri reprezentnd popoarele statelor membre, se trece spre alegerea de ctre cetenii europeni a unui Parlament reprezentnd ntreaga populaie a Uniunii, ceea ce are consecine asupra nsui principiului reprezentativitii, ntrind legitimitatea democratic a Parlamentului european.c) Dreptul la protecie diplomatic i consular n tere ri.Acest drept se reglementeaz prin articolul 8C, prin care orice cetean al Uniunii beneficiaz, pe teritoriul unei tere ri n care statul membru al crui cetean este nu este reprezentat, de protecie din partea misiunilor diplomatice i consulare ale oricrui stat membru, n aceleai condiii ca naionalii acelui stat.Se constat din formularea reinut c nu este vorba de o protecie diplomatic i consular european care ar fi permis o substituire sau un adaos la protecia exercitat de fiecare stat membru a proteciei asigurat de Comunitate sau de Uniune.Nu este vorba nici de o protecie comun, a crei exercitare, subsidiar sau complementar, ar fi putut fi ncredinat colectivitii statelor membre, formul ce ar fi putut s-i gseasc suportul n dispoziiile din Tratatul asupra Uniunii referitoare la politica extern i de securitate comun.Soluia reinut la Maastricht const numai ntr-o extindere a proteciei diplomatice i consulare clasice, pe baza unui mecanism interstatal meninnd monopolul statelor membre privite individual n exercitarea acestei funcii de protecie.Exercitarea acestui drept presupune totui acordul statului ter respectiv, acesta fiind de altfel i obiectul alineatului 2 al articolului 8C, n termenii cruia, statele membre vor stabili ntre ele regulile necesare i vor angaja negocierile inter-naionale cerute n vederea asigurrii acestei protecii.d) Dreptul de petiionare i dreptul de a se adresa mediatorului.Articolul 8D din tratat se refer la dou noi drepturi ale cetenilor Uniunii, drepturi care sunt n legtur i cu ntrirea rolului de intermediar pe care l are Parlamentul european ntre instituiile comunitare i cetean.Alineatul nti al articolului 8D consacr dreptul pentru orice cetean a Uniunii de a adresa n scris o petiie Parlamentului european, conform dispoziiilor de la articolul 138 D.Conform stipulrilor acestor dispoziii, orice cetean al Uniunii, ca i orice persoan fizic sau juridic avnd reedina sau sediul statutar ntr-un stat membru are dreptul de a se adresa unei instituii politice comunitare pentru ceea ce apreciaz c reprezint o nemulumire a lor privind domeniile de activitate ale Uniunii, care l sau o privesc n mod direct.Dreptul de petiionare nu este totui o noutate, articolul 128 din regulamentul interior al Parlamentului european dispunnd c orice cetean al Comunitii are dreptul de a prezenta cu titlu individual sau n asociere cu ali ceteni, cereri sau doleane scrise (petiii) Parlamentului european.Coninutul noului articol 8 D, alineatul 1 i dispoziiile articolului 138 D la care trimite, introduce dou modificri substaniale dreptului de petiionare n ce privete beneficiarii i n legtur cu modalitile de exercitare.Prin prima modificare, se constat o extindere a cmpului de aplicare a dreptului de petiionare, ntruct beneficiul su nu este limitat la cetenii Uniunii, ci acest drept este conferit i persoanelor juridice - comunitare sau nu - cum i persoanelor fizice care nu sunt ceteni ai Uniunii dac au reedin ntr-un stat membru.Cea de-a doua conine, unele restricii n ce privete modalitile de exercitare a acestui drept, ntruct petiia (plngerea, cererea) trebuie s poarte nu numai asupra unui subiect legat de domeniile de activitate ale Comunitii, ci s se refere totodat n mod direct la autorul petiiei.n termenii alineatului 2, orice cetean al Uniunii poate s se adreseze mediatorului instituit conform dispoziiilor articolului 138 E. Potrivit acestui din urm text, mediatorul este numit de Parlamentul european i este abilitat s primeasc plngeri relative la cazuri de proast administrare n aciunea instituiilor sau organelor comunitare, cu excluderea Curii de Justiie i a Tribunalului de prim instan n exercitarea funciilor lor jurisdicionale.Dac n termenii articolului 8D, alineat 2, acest drept este recunoscut tuturor cetenilor Uniunii, articolul 138E, la care articolul 8D, alineat 2 face trimitere, lrgete cmpul de aplicare al dreptului de a se adresa mediatorului la orice persoan fizic sau juridic avnd reedina sau sediul su statutar ntr-un stat membru.Dac e s ne referim la mediator, acesta este numit de Parlamentul european, dup fiecare alegere, pentru durata legislaturii (primul mediator Ombudsman fiind numit la data de 12 iulie 1995), este independent, este dotat cu puterea de a efectua anchete n cadrul instituiilor care fac obiectul plngerii i adreseaz raportul su anual numai Parlamentului european. Demiterea mediatorului poate fi cerut numai de Parlamentul european.e) Dreptul de a comunica cu instituiile comunitare. Acest drept al cetenilor europeni a fost introdus prin titlul VIA, articolul 2, pct.11 al Tratatului de la Amsterdam, avnd urmtorul coninut: Fiecare cetean al Uniunii poate s scrie oricrei instituii sau organ artat n acest articol sau n articolul 4, n una din limbile menionate la articolul 248 i s i se rspund n aceeai limb.

Dac exerciiul primelor trei drepturi este supus condiiilor stabilite prin tratate sau prin legislaia comunitar secundar (regulamente, directive, decizii, recomandri, opinii, aciuni comune), exerciiul ultimelor trei drepturi este accesibil tuturor persoanelor fizice i juridice care i au domiciliul sau reedina ntr-unul din statele membre ale Uniunii Europene.2.2. Esena conceptului ceteniei europene.

Cetenia european, noiune instituit prin Tratatul de constituire a Comunitii Europene i pe plan juridic, va fi supus regulilor de procedur prevzute prin acest tratat i mai ales va fi supus controlului Curii de Justiie. Aceast cetenie nu suprim nici unul din drepturile ce deriv din cetenia naional, doar confer drepturi suplimentare exprimnd concepia de baz a sistemului juridic comunitar cu privire la persoan ca nefiind doar un simplu prestator de activiti cu caracter economic, ci un participant liber la viaa public a comunitii n care triete. Cetenia european ofer drepturi care se exercit la nivelul Uniunii Europene i care invit statele membre la armonizarea legislaiilor lor naionale.

Cele dou cetenii nu suport confuzii, cetenia european fiind reglementat prin normele dreptului comunitar, iar cetenia naional este reglementat prin normele dreptului constituional naional.2.3. Importana aplicrii n practic a ceteniei europene

Curtea de Justiie a Comunitilor Europene prin decizia nr.2 (februarie 1989) a statuat c ceea ce constituie baza legalitii de tratament fa de cetenii statelor membre ai Comunitii Europene nu mai este calitatea de cetean al unui anumit stat, ci calitatea de resortisant al comunitii, iar prin decizia nr.21 (iulie 1974) a hotrt c tratamentul inegal aplicabil cetenilor unui alt stat membru n comparaie cu naionalii proprii nu poate fi admis pe teritoriul nici unui stat comunitar.n luna noiembrie 1996 Parlamentul European i Comisia au lansat o campanie de anvergur intitulat Ceteni ai Europei 1996, pentru a informa cetenii Uniunii asupra drepturilor de care dispun n cadrul acesteia. Tot n acest scop, n luna ianuarie 1996, Comisia a creat un grup (prezidat de d-na Simone Veil) care avea ca scop examinarea dificultilor pe care le ntmpin cetenii Uniunii n exercitarea dreptului lor de a se stabili sau de a muncii pe ntreg teritoriul Uniunii.Dreptul la liber circulaie i stabilire reprezint una din cele mai mari reuite ale Uniunii Europene, fiind i temeiul pentru crearea unui spaiu de libertate, securitate, i justiie aa cum se arat n art.1 pct.3 alin.2 din Tratatul de la Amsterdam.Nici unul din drepturile atribuite cetenilor europeni nu are o aplicare mai mare n practic dect libera circulaie a persoanelor pe ntreg teritoriul Uniunii Europene. Libera circulaie a persoanelor nseamn, n primul rnd dreptul lucrtorilor care sunt ceteni ai unuia dintre statele membre de a se deplasa liber n vederea gsirii unui loc de munc, de a se stabili pe teritoriul acestora n vederea exe-cutrii prestaiilor prevzute ntr-un contract de munc, i de a rmne n continuare pe teritoriul acestor alte state membre dect acela de cetenie dup ncetarea contractului de munc.

n acest scop fiecare stat membru este obligat s elimine orice discriminare direct sau indirect ntre proprii si ceteni i cetenii celorlalte state membre n ceea ce privete accesul acestora pe piaa muncii, remuneraia pentru munca prestat, celelalte condiii de munc i de securitate social, precum i n ceea ce privete orice alte elemente care ar putea constitui obstacole n calea liberei circulaii a persoanelor.

De drepturile recunoscute de tratat i legislaia secundar se bucur nu numai lucrtorii care sunt n cursul executrii unui contract de munc, sau care au ncheiat un contract de munc i urmeaz s nceap executarea acestuia, ci i cei n cutarea unui loc de munc. Sunt considerai lucrtori att persoanele care execut un contract de munc pe o perioad nedeterminat, ct i cei al cror contract este ncheiat pentru o perioad determinat; sunt inclui, de asemenea, muncitorii sezonieri, precum i cei care traverseaz o frontier intern pentru a presta activitile prevzute n contractul de munc. De asemenea lucrtori mai sunt considerai i sportivii profesioniti, precum i persoanele care sunt remunerate cu o cot-parte din sumele rezultate din vnzarea produselor muncii lor, sau care sunt rspltite pentru munca prestat cu cele necesare traiului cotidian, i nu n mod necesar sub form bneasc.

Deci de prevederile legislaiei comunitare referitor la libera circulaie a forei de munc poate beneficia orice persoan care desfoar o activitate:

a) avnd o valoare economic;

b) aflndu-se n acest scop sub direcia unei alte persoane, fizice sau juridice;

c) pentru care primete n schimb o remuneraie sub orice form.

n practic, oricine i d seama c, n afar de declararea unor astfel de principii foarte generoase, n realitate, mai ales n domeniul activitilor de natur economic, pot aprea i alte obstacole, n afar de discriminarea bazat pe criterii de ceteniei.

n acest sens statele pot s stabileasc condiii de recunoatere a calificrilor profesionale pentru persoanele de origine din alte state care vor s lucreze pe teritoriul lor, care s conduc la discriminri practice n raport cu proprii ceteni, anulnd orice libertate de circulaie. Pot fi stabilite, de asemenea, condiii foarte complexe privind regimul de exercitare a anumitor activiti industriale sau comerciale, care conduc de asemenea la crearea de obstacole n calea liberei circulaii. De aceea, n cele cteva decenii care au trecut de la crearea Uniunii Europene, la nivel comunitar s-au adoptat cteva acte normative viznd s produc o armonizare ntre diferite reglementri dintre statele membre n privina recunoaterii reciproce a calificrilor profesionale, a diplomelor, certificatelor de studii, certificatelor de calificare profesional etc. Recunoaterea certificatelor mai sus pomenite se bazeaz pe cteva principii clare:

1. Principiul ncrederii mutuale ntre statele membre, presupunnd c o calificare obinut ntr-un stat membru ndeplinete condiiile de calitate i probitate cerute pe teritoriul tuturor.

2. Principiul compatibilitii studiilor efectuate n diverse state membre. Aceasta impune recunoaterea reciproc a diplomelor i calificrilor fr armonizarea prealabil a condiiilor de acces la profesie i de exercitare a profesiei.

Aceste dou sisteme de armonizare a diplomelor i certificrilor profesionale instituie i un mecanism de compensare a diferenelor de durat a studiilor, o compensare prin intermediul experienei profesionale.

Constituirea unei piee europene a forei de munc impunea o informare ct mai complet a cetenilor interesai asupra numrului i naturii locurilor de munc existente pe teritoriul Uniunii, precum i a calificrilor cerute de acestea, punndu-se astfel n contact oferta cu cererea ntr-o burs a locurilor de munc. Necesitatea de informare a fost satisfcut prin crearea din 1958, a ceea ce se numete n prezent reeaua Eures (European Employment Service), fiind constituit dintr-o baz de date informatizat i dintr-un numr de birouri regionale rspndite n ntreaga Uniune European, care se afl n coordonarea general a Comisiei Europene.

Msura complementar pentru asigurarea mobilitii lucrtorilor a constituit-o garantarea i ncurajarea accesului la educaie al copiilor lucrtorilor migrai. Tratatul instituind Comunitatea European i legislaia secundar adoptat n temeiul acestuia oblig statele membre s trateze copii lucrtorilor imigrani din alte state membre n acelai mod cu copiii cetenilor statelor lor, inclusiv n ceea ce privete taxele de colarizare i subveniile publice acordate elevilor i studenilor.

Statele membre avnd obligaia de a nu discrimina ntre proprii lucrtori i cei avnd cetenia altor state membre i aflai pe teritoriul su nu se aplic ns numai condiiilor de acces pe piaa forei de munc i prevederilor contractului de munc, ci i beneficiul drepturilor de securitate social. Cumulul transfrontalier al prestaiilor de securitate social, ca expresie concret a teoriei drepturilor ctigate, nu este un simplu pandant al liberei circulaii a persoanelor, ci face parte din miezul acesteia, cci lipsa unui asemenea cumul constituie un factor inhibitor al mobilitii. Astfel, n aplicarea articolului 42 din Tratatul instituind Comunitatea European, legislaia comunitar secundar asigur:

a) rambursarea n statul de domiciliu al membrilor familiei a cheltuielilor de sntate efectuate de acetia, n condiiile n care lucrtorul muncete i este asigurat ntr-un alt stat membru;

b) cumularea pensiilor de acelai tip dobndite de ctre un lucrtor n state membre diferite, fr ns ca aceasta s poat obine un volum total al prestaiilor mai mare dect maximumul pensiei pe care ar fi obinut-o dac i-ar fi desfurat ntreaga activitate sub imperiul legislaiei unuia dintre statele n care a fost ocupat;

c) omerului care se deplaseaz ntr-un alt stat pentru cutarea unui loc de munc, timp de maximum trei ani din momentul deplasrii, prestaii la nivelul practicat n statul ultimului loc de munc, suportate de acest stat;

d) acoperirea cheltuielilor medicale ale persoanelor asigurate ntr-un stat membru care se deplaseaz temporar, n scopuri turistice sau lucrative, pe teritoriul altui stat membru, de ctre acesta din urm.

n aceeai ordine de idei prin legislaia secundar au fost definitivat i dreptul la intrare i reedin n Uniunea European (Directiva 68/360 CE), care se refer n deosebi la aplicarea acestui drept muncitorilor i familiilor lor. Principalele prevederi garanteaz dreptul:

1) de a prsi statul natal pentru a putea lucra n alt stat membru;

2) de a intra pe teritoriul altui stat membru dac prezint o carte de identitate sau un paaport valabil (art.3 (1)). Vizele de intrare pot fi cerute pentru membrii familiei care nu sunt ceteni ai unui stat membru i dac e cazul, statele membre trebuie s acorde acestor persoane toate facilitile pentru a obine vizele necesare;

3) de a obine un permis de reziden la prezentarea actelor de intrare i (pentru muncitori) a certificatului de angajare i (pentru membrii familiei) a documentelor emise de autoritile din statul de origine sau ale statului din care vin prin care se dovedete relaia lor cu muncitorul i, dac sunt ntreinui de acesta, a unui certificat din statul care vin care confirm acest fapt (art.3 (3)).

Dreptul la intrare conferit prin legislaia Comunitii Europene include dreptul de a intra pentru a cuta de lucru, ns o persoan cutndu-i de lucru nu poate rmne pe o perioad nedefinit, n aceast direcie Legislativul UE a indicat c o persoan este ndreptit s rmn pe teritoriul unui stat membru ase luni, ns poate s se rein mai mult de acest termen dac poate demonstra c face eforturi reale de a gsi de lucru i c exist o ans real de a fi angajat. Astfel, o prevedere a legislaiei naionale conform creia un cetean al unui stat membru trebuie s prseasc ara la expirarea unei perioade stipulate contravine dreptului Uniunii Europene.

Conform articolului 6 al Directivei 68/360 permisele de reziden trebuie s fie valabile pentru o perioad de cel puin cinci ani de la data emiterii i s poat fi rennoite automat. Un permis valabil nu poate fi retras unui muncitor, conform art. 7 (1) al Directivei mai sus menionate, doar pentru c este temporar incapabil de munc din cauza unei boli, sau a unui accident sau pentru c este involuntar omer. de aici am putea deduce c dac un muncitor voluntar prsete locul de munc, atunci statele membre au dreptul de a retrage permisul de reziden acelei persoane.

n situaia unei angajri a persoanei pe o perioad scurt (ntre 3 i 12 luni), se emite acesteia un permis temporar, care poate fi limitat la perioada de angajare. Pentru persoanele care se angajeaz pentru mai puin de 3 luni, dreptul de reziden este recunoscut de statul gazd fr emiterea unui permis.

Regulamentul 1612/68 CE de asemeni face parte din legislaia secundar a Uniunii Europene care vine s completeze dreptul la libera circulaie a persoanelor pe teritoriul statelor membre. Acesta reglementeaz accesul la condiiile de angajare n acest sens important fiind Partea I Angajarea i familiile muncitorilor care conine trei titluri:

Titlul I: Eligibilitatea pentru angajare (art.1-6) prevede dreptul muncitorului la accesul la angajare.

Titlul II: Angajarea i egalitatea tratamentului (art.7-9) se refer la dreptul la tratament egal nu numai n problemele legate de angajare, ci i n privina avantajelor sociale, cum ar fi locuina.

Titlul III: Familiile muncitorilor (art.10-12) se ocup de drepturile familiilor.

Primul titlu se refer la nedescriminarea ntre cetenii statelor membre n ceea ce privete accesul la angajare, astfel, n principiu, slujbele sunt n mod egal disponibile pentru cetenii tuturor statelor membre. Nici unul din statele Uniunii Europene nu pot limita numrul celor de alt naionalitate care se vor angaja ntr-o activitate, de asemenea ele trebuie s ofere celor de alt naionalitate aceeai asisten n cutarea unei slujbe pe care o pune la dispoziia cetenilor proprii. Totui statele membre pot impune celor de alt naionalitate, conform art.3(1), condiii legate de cunotinele lingvistice impuse de natura slujbei care trebuie ocupat.

Referitor la titlul doi despre angajarea i tratarea egal a muncitorilor toat informaia este concentrat n articolul 7:

1. Un muncitor care este cetean al unui stat membru nu poate, pe teritoriul altui stat membru, fi tratat diferit fa de muncitorii din acel stat din cauza naionalitii, n ceea ce privete condiiile de angajare i de lucru i mai ales remunerarea sau concedierea i, dac ajunge omer, repunerea n drepturi sau reangajarea.

2. Se va bucura de aceleai avantaje sociale i fiscale ca i muncitorii ceteni ai statului respectiv.

3. De asemenea, n virtutea acelorai drepturi i n aceleai condiii ca i cetenii statului respectiv, va avea acces la pregtire n instituiile de formare profesional i centrele de reorientare profesional.

4. Orice clauz a unui contract colectiv sau individual sau a altui regulament privind eligibilitatea angajrii, remunerarea i alte condiii de lucru sau concedierea vor fi nule i neavenite n msura n care prevd sau autorizeaz condiii discriminatorii viznd muncitorii care sunt ceteni al altor state membre.

Titlul trei (art.10(1)) al Regulamentului mai sus menionat definete ceea ce se nelege prin membrii ai familiei unui muncitor n scopul de a hotr ce persoane au dreptul de a emigra mpreun cu muncitorul n statul gazd. Acestea sunt:

1. Soia (ul) i descendenii lor care nu au mplinit 21 de ani sau depind de ei.

2. Rudele dependente pe linie ascendent ale muncitorului i soiei(ului) acestuia.

Membrii familiei unui muncitor cetean al Uniunii Europene au dreptul s emigreze cu acesta indiferent de naionalitatea lor. Articolul 10 (2) prevede c statele membre trebuie s faciliteze admiterea oricrui alt membru al familiei care se ncadreaz ntre cei prevzui n articolul 10 (1), dar care depinde de muncitor sau a locuit cu acesta n statul de origine.

Muncitorul migrat dac dorete s-i aduc familia obligatoriu trebuie s-i asigure cu locuin considerat normal pentru muncitorii din ara respectiv n zona care locuiete el (10 (3)). Referitor la situaia soilor, so(ie) poate fi persoana care e cstorit (t) cu muncitorul i nu acea care conveuiete cu ea. Conform art.11 soia i copii muncitorului angajat ntr-un stat membru au dreptul s desfoare orice activitate ca persoan angajat pe teritoriul aceluiai stat, chiar dac nu sunt ceteni ai unui stat membru.

n privina copiilor, art.12 prevede c sunt ndreptii la accesul fr discriminare la cursurile de formare educaional, profesional sau la ucenicie. Acesta include att dreptul de a fi admii la cursuri ct i de a beneficia de subvenii care s i ajute s le frecventeze.

Drepturile cetenilor europeni la libera circulaie i stabilire n orice stat al Uniunii Europene dup cum am relatat mai sus au fost completate de un ir de directive i regulamente care vin numai s uureze aplicarea n practic a cestor drepturi.

Toate restriciile cu privire la libertatea de circulaie i de stabilire bazate pe criteriul naionalitii n prezent se tinde a le elimina, cetenii oricrui stat membru al Comunitii Europene avnd dreptul de a circula i de a se stabili pe teritoriul altui stat, n aceleai condiii ca i naionalii acestuia din urm.Aplicarea normelor comunitare mai sus artate pe ntreg teritoriul Uniunii Europene constituie expresia faptului c dreptul comunitar este, n acest moment, un sistem juridic unitar i general, prioritar fa de dreptul intern.Normele comunitare nu sunt nici inferioare i nici superioare fa de normele interne, ci, astfel cum am mai artat, prioritare, ceea ce le permite s anuleze efectul reglementrilor naionale ce derog de la regula comunitar i s ia locul normei de drept intern n legislaia naional, dreptul comunitar fiind dreptul comunitii europene i, pe cale de consecin, cetenia european este cetenia comunitii europene.

Cetenia european face obiectul unor cercetri. Poate ntr-o zi partajul se va face mai bine ntre drepturile pe care trebuie s le recunoatem oricrei persoane inclusiv cetenilor europeni! n relaiile sale cu instituiile Uniunii i drepturile specifice Statutului cetenilor Statelor membre. Se va conveni revizuirea acestei de a doua categorie de drepturi i de a lua msuri n toat amploarea sa. C ea include n mod necesar principiul nediscriminrii n funcie de cetenie (tratatul CE art. 6; art. 12 nou) confirm faptul c analiza ceteniei nu va constitui dect stadiul prealabil al libertilor i proteciilor pe care dreptul Uniunii le garanteaz persoanelor.n anul 2004 n cadrul Conferinei interguvernamentale se v-a aproba varianta definitiv a Proiectului de Constituie a Uniunii Europene care are trei pri, Partea I Titlul II Cetenia unional i drepturile fundamentale se refer nemijlocit la cetenii Uniunii Europene i la drepturile acestora. Dup aprobare probabil foarte uor se vor nltura problemele legate de cetenia european i drepturile reieite din ea.

Normele comunitare nu sunt nici inferioare i nici superioare fa de normele interne, ci prioritare, ceea ce le permite s anuleze efectul reglementrilor naionale ce derog de la regula comunitar i s ia locul normei de drept intern n legislaia naional, dreptul comunitar fiind dreptul intern n legislaia naional, dreptul comunitar fiind dreptul comunitii europene i cetenia european este cetenia comunitii europene.

n concluzie putem meniona c n 2007 cnd Romnia va avea drepturi depline n Uniunea European, atunci toi cetenii Republicii Moldova care au dubla cetenie, atunci vor avea aceleai drepturi ca i cetenii Uniunii Europene.

Cristian Ionescu, Drept constituional i instituii politice, Editura All Beck, Bucureti, 2004, p. 367.

Ibidem, p.368.

Vasile Babu, Dumitru Rotaru, Drept constituional, partea I, Editura Europolis, Constana, 2007, p.34.

Cezar Brzea, Cetenia european, Editura Politea, Bucureti, 2005, p.7.

Mihaela Vrabie, Cetenie i drepturi europene, Editura Tritonic, Bucureti, 2007, p.46.

Gabriela Scurtu Ilovan, Ce este cetenia, Editura Polirom, Iai, 2001, p.6 7.

Cristian Ionescu, Tratat de drept constituional contemporan, Bucureti, Editura All Beck, 2004, p. 578.

Ibidem, p 579.

Ibidem, p. 589.

Cosma, L.; Dumitru, Anca; Frunz, Florin; Gdei, Radu; Ionescu, Cornel Mihai; Pop, Mihaela; Stnciulescu, Hanibal; Totu, Sabin, Enciclopedia de Filosofie si tiine umane, Bucureti, Editura All Educaional, 2004, p. 67.

Cezar Brzea, op.cit., p.20

Documente de baz ale Comunitii i Uniunii Europene. Bucureti: Ed. Polirom, 1999. p.257.

C.Leicu. Drept comunitar. Bucureti: Ed. Lumina Lex, 1998. p.15.

I.Muraru. Drept constituional i instituii politice. Bucureti: Ed. Actami, 1998, p.146-147.

Documente de baz ale Comunitii i Uniunii Europene. Bucureti: Ed. Polirom, 1999. p.173.

Cl.Blumann, Drept comunitar material, trad. D.Sru, N.Suceveanu, p.2.

Documente de baz ale Comunitii i Uniunii Europene. Bucureti: Ed. Polirom, 1999. p.277.

Ibidem, p.278.

Cl.Blumann, op. cit., p.4.

Ibidem, p.4.

Cl.Blumann, op.cit., p.8.

A. Ciobanu-Dorea. Unele consideraii privind libera circulaie a persoanelor n Uniunea European i implicaiile acesteia pentru Romnia // Analele Universitii din Bucureti. Seria Drept. 2002-I, ianuarie-martie. P.26.

L.Ciorbea. Cetenia european // Dreptul, Nr.9, 2000. P.27.

I.Georgiu. Libertatea de circulaie i consecinele integrrii Romniei n Uniunea European // Dreptul, Nr.11, 2002. P.85.

L.Ciorbea. Cetenia european // Dreptul, Nr.9, 2000. P.28.

Dreptul Uniunii Europene. Chiinu, 2003. p.155.

Cl.Blumann, op.cit., p.8.

A. Ciobanu-Dorea. Unele consideraii privind libera circulaie a persoanelor n Uniunea European i implicaiile acesteia pentru Romnia // Analele Universitii din Bucureti. Seria Drept. 2002-I, ianuarie-martie. P.27.

R.Munteanu. Drept european. Evoluie. Instituii. Ordine juridic. Bucureti, 1996. p.138.

Cl.Blumann, op. cit., p.10.

Cl.Blumann, op.cit., p.11.

L.Ciorbea. Cetenia european // Dreptul, Nr.9, 2000. P.29.

Ibidem. P.28-29.

A. Ciobanu-Dorea. Unele consideraii privind libera circulaie a persoanelor n Uniunea European i implicaiile acesteia pentru Romnia // Analele Universitii din Bucureti. Seria Drept. 2002-I, ianuarie-martie. P.30.

R.Munteanu. Drept european. Evoluie. Instituii. Ordine juridic. Bucureti, 1996. p.140.

Ibidem; L.Ciorbea. Cetenia european // Dreptul, Nr.9, 2000. P.29.

Ibidem; I.Jinga. Uniunea European Realiti i perspective. Bucureti: Ed. Lumina Lex, 1999. p.63.

R.Munteanu. Drept european. Evoluie. Instituii. Ordine juridic. Bucureti, 1996. p.141.

Documente de baz ale Comunitii i Uniunii Europene. Bucureti: Ed. Polirom, 1999. p.264.

L.Ciorbea. Cetenia european // Dreptul, Nr.9, 2000. P.30.

I.Jinga. Uniunea European Realiti i perspective. Bucureti: Ed. Lumina Lex, 1999. p.53.

Ibidem, p.73.

L.Ciorbea. Cetenia european // Dreptul, Nr.9, 2000. P.28.

Ovidiu Tinca. Exercitarea profesiei de avocet ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene dect n cel n care a fost obinut diploma // Dreptul, Nr.8, 2002, P.224.

Nichita Vasile C. Integrarea european. Bacu: Ed. Deteptarea, 1996. p.78.

C.Smochin. Drept european. Chiinu, 2001. p.19-20.

A.Ciobanu-Dordea. Unele consideraii privind libera circulaie a persoanelor n Uniunea European i implicaiile acesteia pentru Romnia // Analele Universitii din Bucureti. Seria Drept. 2002-I, ianuarie-martie. P.29.

Dreptul Uniunii Europene. Chiinu, 2003. p.163.

Dreptul Uniunii Europene. Chiinu, 2003. p.165; M.Azarov. Introducere n dreptul constituional i instituional al Uniunii Europene. Chiinu, 2001. p.92, 95.

Dreptul Uniunii Europene. Chiinu, 2003. p.171-172.

Cl.Blumann, op. cit, p.21.