Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Referat la TIC, Cezar Petrescu I

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Mă numesc Paşca Cezar, locuiesc în localitatea Mişca, judeţul Arad. Sunt elev în clasa a IX-a Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”. Sunt născut în luna august, anul 1997. În viitor aş dori să studiez Facultatea de Drept.

Referat la TIC, Cezar Petrescu II

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

1. Bibliografie2. ZiaRISTICA Ş I NUVELISTICA 3. APARI Ţ IA REVISTEI GÂNDIREA 4. Muzeul memorial „cezar petrescu” bu Ş TENI 5. ROMANE 6. NUVELE

BibliografieReferat la TIC, Cezar Petrescu III

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

-a născut la Hodora-Cotnari, județul Iași, fiu al inginerului

Dimitrie Petrescu, profesor la Școala agricolă Trifești lângă Roman, unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903. Urmează liceul la Roman și apoi la Iași, unde își ia bacalaureatul în anul 1911. Obține licența în drept în anul 1915. Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honoré de Balzac aspira să scrie o nouă

S

"Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX. Este unul din cei mai de seamă gazetari din prima jumătate a veacului. Alături de Lucian Blaga, A. Maniu și Gib

Mihăescu întemeiază revista "Gândirea" în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul și Curentul în 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938- suprimate în 1940; membru al Academiei Române, din 1955. Se afirmă ca romancier cu romanul "Întunecare" (1927-1928). Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului în colaborare cu M. Nivicov.

Referat la TIC, Cezar Petrescu IV

Cezar Petrescu

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Ziaristica şi Nuvelistica

iaristica şi apoi nuvelistica fac parte din procesul de

formare a lui Cezar Petrescu ca scriitor, dar mai întîi ca intelectual.

ZTimpurile mai noi, începând cu epoca 1848, au impus scriitorilor ca şi intelectualului în genere, o pronunţare incomparabilă mai precisă, mai directă şi mai promptă cu privire la luptele sociale, la idealurile sociale decât au solicitat-o oamenilor de cultură şi de arta epocilor anterioare, iar dezvoltarea bruscă pe care a luat-o în ţara noastră gazetăria după 1848, şi cu atât mai mult în ultimul sfert al veacului trecut şi în primele decenii ale secolului nostru, legarea ei nemijlocită de taberele care se înfruntau a avut

darul să spulbere cu totul şi ultima iluzie a “turnului de fildeş”; gazetăria a fost din ce în ce mai nedespărţită de soarta literaţiilor din această perioadă.

Adesea a hotărât formaţia, orientarea lor în numeroase cazuri, şi-a pus pecetea pe multe din procedeele scrisului lor. Să ne gândim la Bolliac, la Eminescu şi Caragiale, la Delavrancea şi Sadoveanu, la multiplele legături între activitatea lor jurnalistică şi opera lor literară. Dupa 1900 şi mai cu seamă dupa 1920, gazetăria a devenit una din trăsaturile scriitorului modern, reprezentând calea cea mai eficace a prezenţei lor în marile dezbateri cu privire la soarta şi

problemele societăţii, la destinele culturii şi artei.

Să ne gândim la publicistica lui Arghezi, Cocea, Gala Galaction şi Camil Petrescu, la aceea a lui Sahia, Bozga, Beniuc, Zaharia Stancu sau Miron Radu Paraschivescu, a lui Gaal Gabor, Nagy Istvan sau Meliusz Iozsef.

Referat la TIC, Cezar Petrescu

Cezar Petrescu pe veranda casei

V

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Cezar Petrescu a fost din plin un scriitor-gazetar. “De zece ani n-am întrerupt o singura zi meseria de redactor al unui ori altui ziar politic… obligaţia cotidiană, adăugată la toate preocupările unui redactor de revistă literară”, spunea scriitorul în acelaşi interviu din 1929. Literatura sa se resimte din plin de gazetărie şi prin ceea ce aceasta a adus pozitiv în opera sa de

scriitor: legare nemijlocită de realitate, de actualitate, participare a literaturii la dezbaterea publică a problemelor vii ale epocii, bogăţie întâmplări şi destine, stilul viu, sprinten al foiletonului jurnalistic, dar şi prin anumite pervertiri, alunecări spre senzaţional şi cazuistică, adesea prin rămânerea la suprafaţa evenimentelor, prin multă, multă dilatare verbală şi inconsecvenţe.

Apariţia revistei Gândirea

ândirea a fost o importantă revistă culturală de factură

tradiționalistă din România interbelică.

G În jurul revistei s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele. Fondată în 1921, la Cluj, de Cezar Petrescu și D. I. Cucu, revista s-a mutat în anul următor la București. Începând cu 1926 Nichifor Crainic se implică în

Referat la TIC, Cezar Petrescu VI

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

conducerea revistei, iar din 1928 devine directorul și ideologul publicației. Cunoscând doar două întreruperi (1925 și 1933-1934), publicația devine una dintre cele mai importante reviste culturale ale interbelicului românesc. Exponentă a ideilor tradiționalismului autohton, "Gândirea" se regăsește pe poziții antitetice moderniștilor de la "Sburătorul" lui Eugen Lovinescu. În jurul publicației și sub

îndrumarea gânditorului Nichifor Crainic s-a format o adevărată grupare ce reunea o mare parte din intelectualitatea vremii: Ion Barbu, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, Dan Botta, Alexandru Busuioceanu, Mateiu I. Caragiale, Oscar Walter Cisek, Radu Gyr,N. I. Herescu, Gib Mihăescu, Ovidiu Papadima, Victor Papilian, Ioan Petrovici, Ion Pillat, Adrian Maniu, V. I.

Popa, Dragoș Protopopescu, Ion Marin Sadoveanu, Dumitru Stăniloae, Paul Sterian, Francisc Șirato, Al. O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, Sandu Tudor, Tudor Vianu, Pan M. Vizirescu, Vasile Voiculescu, Sandu Tudor,G. M. Zamfirescu și mulți alții, dintre care unii, ce-i drept, numai temporar, precum Tudor Arghezi, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Petre Pandrea, Mircea Eliade, Emil Cioran etc.

Referat la TIC, Cezar Petrescu VII

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Revista și-a încheiat activitatea în 1944.

Muzeul memorial „Cezar Petrescu” BUŞTENI

Referat la TIC, Cezar Petrescu VIII

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

ecţie a Muzeului

Judeţean de Istorie

şi Arheologie

Prahova, Muzeul memorial

“Cezar Petrescu” din

Buşteni s-a deschis la 17

decembrie 1967, în casa în

care scriitorul s-a

statornicit în anul 1937.

Intrând în posesia casei,

Cezar Petrescu îşi împlinea

visul din tinereţe.

S

Prozatorul Cezar Petrescu-

care nu era numai nuvelist

şi romancier, ci şi un

gazetar şi publicist treaz la

problemele epocii, a

declarat nu odată că, dacă

pentru meseria de ziarist

oraşul îi era indispensabil

ca “post de observaţie”

pentru activitatea zilnică,

în schimb, pentru opera de

creaţie literară avea

absolută nevoie de izolare

şi reculegere. Aşa s-a făcut

că, în 1937 Cezar Petrescu

a devenit proprietarul vilei

de la Buşteni, după ce

până la 45 de ani publicase

peste 20 de volume şi

depusese o vastă activitate

în presă. În această casă,

scriitorul a locuit în

perioada 1937- 1960 şi a

realizat mare parte din

vasta sa operă.

Odată cu stingerea din

viaţă a scriitorului la 9

martie 1961 succesorii au

donat statului casa cu tot

ce se afla aici. Oferta lor a

fost condiţionată de

realizarea unui aşezământ

de cultură socotind astfel

că-şi îndeplineau o pioasă

Referat la TIC, Cezar Petrescu

Exteriorul Muzeului memorial Cezar Petrescu

Interiorul Muzeul memorial Cezar Petrescu

IX

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

datorie către cel dispărut şi

către generaţiile viitoare.

Interiorul casei, păstrând

neştirbit vechiul stil:

mobilier rustic, scoarţe

vechi, ceramică

românească, statui şi

tablouri, peste 10 000 de

volume de carte, ziare şi

reviste, dezvăluie la Cezar

Petrescu două trăsături

majore: preţuirea pentru

arta populară şi marea-i

pasiune pentru carte.

La intrarea în muzeu

vizitatorul este întâmpinat

de semne ale prieteniei lui

Cezar Petrescu cu artiştii

plastici ai epocii: statuile

celor trei martiri Horia,

Cloşca şi Crişan, dăruite

scriitorului de sculptorul

Oscar Han, sau tablouri

semnate Iser, Jiquidi ori

Demian.

Sufrageria ilustrează prin

obiectele expuse aici,

dragostea scriitorului

pentru arta populară şi

bunul gust: mobilier lucrat

în stil popular, ceramică

din Transilvania, o icoană

pe sticlă. Două tablouri

semnate Bilţiu- Dăncuş

completează acest interior.

În biroul de primire,

mobilierul a fost comandat

special după gustul

scriitorului, covorul a fost

realizat în cel mai autentic

stil oltenesc şi perdelele

lucrate ornamental pe

pânză topită.

Biblioteca numără peste

1700 volume, majoritatea

în limba franceză.

Amenajarea expoziţiei

documentare s-a făcut prin

dezafectarea a două

dormitoare şi prin

înzestrarea de către

succesori cu documente

Referat la TIC, Cezar Petrescu

Biblioteca Publică “Cezar Petrescu”

X

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

originale, acte de familie,

de stare civilă, opera

scriitorului în ediţii

princeps, fotografii, piese

de grafică realizate de

scriitor.

Etajul al II-lea al casei

reprezintă locul unde

scriitorul se retrăgea să

lucreze. Camera de lucru

(biroul de iarnă) păstrează

masa de lucru a

scriitorului, fotoliul şi

uneltele zilnice de scris,

scrumiera (a fost un

fumător pasionat), ibricul şi

serviciul de cafea. Cărţile

din acest birou reprezintă

două categorii distincte:

cărţile cu dedicaţie

(aproximativ 600 de

volume) şi clasicii români

în vechi ediţii. Biroul de

vară era reprezentat de

veranda, unde pe masa de

lucru a rămas un ultim

articol, iar alături, pe o

măsuţă rotundă, veghează

şi astăzi serviciul de cafea,

alături de ţigări şi

medicamente. Cu excepţia

dormitorului, în toate

încăperile de la acest nivel

al casei, sunt biblioteci,

adăpostind cele 10000

volume, cât numără

biblioteca scriitorului.

Cabinetul de presă este

încăperea în care au fost

conservate şi prezentate

colecţiile de ziare şi reviste

pe care Cezar Petrescu le-a

adunat începând din primii

ani de liceu şi până la

ultimul ceas al vieţii. Ele i-

au servit drept sursă de

informaţie, atât în

activitatea de publicist, cât

şi în aceea de romancier.

Printre colecţiile prezentate

aici se află: “Adevărul”,

“Dimineaţa”, “Gândirea”,

“Convorbiri Literare”,

“Revista Fundaţiilor

Referat la TIC, Cezar Petrescu

Expoziţia documentară

XI

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Regale”, s.a.

Aceasta este casa lui Cezar

Petrescu, un locaş de

evocare şi aducere aminte,

omagiu, omului si operei

sale.

“Aici (spune inscripţia de la

intrare semnată

Demostene Botez)- sub

cerul acesta pur, Cezar

Petrescu a cinstit, ca într-o

ceremonie antica, Arta,

Munca, Dreptatea şi

Omenia. Fie ca poporul

românesc să-şi aducă

aminte de el, atâta timp

cât Caraimanul îşi va

întinde în fiecare seară

umbra pe casa aceasta, ca

pe o imaterială lespede

neagră, uriaşă, pe măsura

muncii şi operei sale.

Romane

Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume - romane , nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note

de călătorie și memorialistică.

Cronica românească a veacului XX

Rodul pământului

Scrisorile unui răzeș, 1922

Război și pace

Referat la TIC, Cezar Petrescu

Bustul lui Cezar Petrescu, Buşteni

XII

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Întunecare,2vol.,

1927 - 1928

Ochii strigoiului, 1942

Plecat fără adresă

Sosit fără adresă

Capitala care ucide (temă semănătoristă)

Calea Victoriei, 1930

Greta Garbo, 1932

Duminica orbului, 1934

Carlton

Oraș patriarhal, 1930

Ciclul 1907 - Mane, Tekkel, Fares, 1937

Noi vrem pământ, 1938

Pământ … mormânt,

Comoara regelui Dromichet,1931

Aurul negru, 1934

Referat la TIC, Cezar Petrescu XIII

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Apostol, 1933 și 1944 - Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol .

Literatură pentru copii

Fram, ursul polar, 1931

Pif - Paf - Puf, 1945

Omul de zăpadă, 1945

Neghiniță, 1945

Cocârţ şi bomba atomică, 1945

Iliuță copil, 1945

Referat la TIC, Cezar Petrescu XIV

Paşca Cezar Laurenţiu, Liceul Teoretic “Mihai Veliciu”, Localitatea Chişineu- Criş

Cele mai cunoscute romane:

Cele mai citite romane din literatura pentru copii:

Referat la TIC, Cezar Petrescu XV

Nuvele

uvelistica a constituit pentru Cezar Petrescu o

manifestare de debut şi apoi una de încheiere a activităţii sale literare. Constatăm ca nuvelele au fost scrise pâna prin 1930 şi apoi din 1950 nuvelistica este din nou abordata. De la primul său volum de nuvele şi schiţe “Scrisorile unui răzeş” (1992) sau şi mai exact de la prima sa lucrare publicată: nuvela epistolară “Scrisori” şi până la volumul “Cain şi Abel” (1932), se desfăşoară o activitate literară de un sfert de veac, în domeniul nuvelisticii, activitate de o intensitate, pasiune şi varietate a preocupărilor, care impresionează pe cercetătorul de azi. Perioada aceasta este una foarte frământată în

N istoria poporului nostru, iar Cezar Petrescu a înregistrat şi a oglindit în destinul şi orientarea operei sale zbuciumata viată social politică a României acestei epoci. Influenţa semănătoristă se manifestă mai întâi în opoziţia sat-oraş. O descoperim în “Predoslovie” , unde autorul “Scrisorilor unui răzeş” îşi deplânge foştii colegi sortiţi prăbuşirilor; o aflăm în “Fiul câmpurilor”, concretizată în tristeţea cu care autorul întâmpină plecarea la oraş a unui pui de tăran la carte, la căpătuire. Înfragerea celor ce părăsesc satul le este, deci generală. Prăbuşirea lor, mai înceată sau mai grabnică, este inevitabilă, ea vine ca o

fatalitate, pe unii ucigându-i de-a dreptul, fizic, pe alţii numai moral. Cezar Petrescu a înţeles că tihna şi puritatea satului sunt numai aparente. O dovedeşte prima lucrare care urmează “Predosloviei”: “În podgoria de odinioară”.

Cezar Petrescu- Scrisorile unui răzeş

Sursele de inspiraţie :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Petrescu

http://www.histmuseumph.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=58&Itemid=71

http://www.google.ro/search?hl=ro&gs_nf=1&cp=7&gs_id=o&xhr=t&q=cezar+petrescu&gs_upl=&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.,cf.osb&biw=1152&bih=730&wrapid=tljp1330379366223012&um=1&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=ZvpLT_rNCYnptQbfr7nMDw

Cezar Petrescu, Drumul cu plopi , Editura pentru tineret, Bucureşti, 1966.

Cu ajutorul acestor surse am realizat proiectul Cezar Petrescu . Link-urile de alături

sunt câteva dintre site-urile pe care le-am folosit pentru a mă inspira în crearea

acestui document.

Mă numesc , sunt născut in luna august 1997,

zodia leu. Îmi place sa ies cu prietenii în oraş, sa joc tenis de masă. Mă enervez foarte

repede. Îmi plac filmele de acţiune şi comedie şi în special serialele. Unele dintre

serialele mele preferate sunt: Chuck, Revenge. Mai multe informaţii la id:

cezar_thelion.