Ch Combustibil

8/17/2019 Ch Combustibil

1/35

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

Filiala Bucuresti

AN III SEMESTRUL II

Cadru legislativ!"r#ativ si studiu de ca$

C%eltuieli cu deducti&ilitate li#itata ' c%eltuielile cu c"!su#ul de

c"#&usti&il

Stagiu E()ert C"!ta&il

RU*AN C+ ,EOR,IANA

Bucuresti, 2014

1 | P a g e


2/35

Cu)ri!s

1. Introducere in contabilitate ………………………………….……32. Sistemul de reglementare normativ al contabilitatii ……….….….43. Abordari privind cheltuielile ……………………………….….….44. elimitari si structuri privind cheltuielile si costurile …….….…..!

". #lemente componente ale ba$ei de impo$itare …………….….….%!. &heltuieli cu deductibilitate limitata …………………………….10'. Studiu de ca$ ( &heltuieli cu consumul de combustibil ………...31). &onclu$ii ………………………………………………………...34

-+ I!tr"ducere i! c"!ta&ilitate

in antichitate ne*au parvenit di+erite liste de cheltuieli sau de provi$ii, +r ca ele s +iecomponente ale unui sistem contabil articulat.

In #vul -ediu, de$voltarea comerului in oraselele*state italiene a condus la apariia unuisistem comple/ de eviden, i anume contabilitatea n partid dubl. n 14%4, clugrul uca

2 | P a g e


3/35

aciolo a publicat un tratat de matematic * Summa de Arithmetica, 5eometria, roportione etroprotionalita * care cuprindea i o descriere a practicilor negustorului veneian al epocii, ntrecare i cea a contabilitii n partid dubl. aciolo nu a pretins c a inventat contabilitatea n partid dubl, dar aceast parte a crii sale a +ost tradus n multe limbi, contabilitatea n partiddubl +iind denumit si 6metoda italian6.

e aceea, o mare parte a vocabularului contabil provine din limba italian, de e/emplu7cas, banc, capital, 8urnal, cont, debit, credit, bilan etc.

ro+esiunea contabil liberal s*a de$voltat mult mai t9r$iu, n secolul al :;III*lea, odat cu crearea primului corp al contabililor n -area Britanie


4/35

ntreprinderile care des+oar activitate de ntreprin$tor i este nregistrat n @omania,indi+erent de tipul de proprietate, apartenena ramural i +orma organi$atorico*8uridic a acesteia


5/35

re$ultatul unor activitti curente pot repre$enta in ca$ul altor intreprinderi activittie/traordinare.

istinctia dintre elementele de venituri si cheltuieli si combinarea acestora in di+eritemoduri permite intreprinderii s isi pre$inte in mod variat per+ormantele. Aceste clasi+icri

pre$int di+erite grade de cuprindere. e e/emplu, contul de pro+it si pierdere poate includemar8a brut, pro+itul din activittile curente inainte de impo$itare, pro+itul din activit tile curentedup impo$itare si pro+itul net.

In literatura de specialitate, cheltuielile si veniturile sunt clasi+icate in +unctie de maimulte criterii, printre care mentionam7 upa natura lor7

F cheltuieli de e/ploatare F cheltuieli +inanciare F cheltuieli e/traordinare.

&on+orm criteriului enuntat sunt pre$entate atit cheltuielile intreprinderii cit si veniturilein structura contului de pro+it si pierdere la ora actuala in tara noastra. &heltuielile de e/ploatarecit si cheltuielile +inanciare sunt dega8ate de activitatea curenta des+asurata de intreprindere.&heltuielile e/traordinare nu provin din activittile curente ale intreprinderii si ca urmare nu apar +recvent sau cu regularitate.

upa momentul anga8arii cheltuielilor se disting7 F cheltuieli a+erente perioadei curente F cheltuieli in avans.

&heltuielile a+erente perioadei curente sunt cheltuieli ce se inregistrea$ in e/ercitiul

+inanciar in care au aprut, +r a se tine seama de momentul e+ectiv al incasriipltii acestora.&heltuieli in avans sunt cheltuielile care se incasea$pltesc in e/ercitiul +inanciar curent, dar care se re+er la un e/ercitiu +inanciar ulterior.

upa variatia +ata de volumul activitatii des+asurate se delimitea$a7 F cheltuieli variabile F cheltuieli +i/e.&heltuielile variabile, ca suma la nivel de intreprindere, se modi+ica odata cu volumul deactivitate des+asurata.

Suma cheltuielilor +i/e, spre deosebire de cea a cheltuielilor variabile, ramine relativeconstanta, indi++erent de volumul de activitate des+asurata.

upa modul de identi+icare si reparti$are pe purtatori, se disting7 F cheltuieli directe F cheltuieli indirecte.&heltuielile directe sunt asociate in mod direct cu des+asurarea unei activitati sau obtinerea unui produs. &heltuielile indirecte sunt oca$ionate de des+asurarea activitatii intreprinderii inansamblul sau


6/35

upa masura in care se poate actiona asupra lor e/ista7 F cheltuieli controlabile F cheltuieli necontrolabile.&heltuielile controlabile sunt cheltuielile a caror marime poate +i a8ustata in +unctie de deci$iiledi+eritelor centre de responsabilitate. &heltuielile necontrolabile sunt cheltuielile a caror

dimensiune este impusa in general prin legislatia e/istenta in mediul economic in careintreprinderea isi des+asoara activitatea.

upa caracterul lor e/ista7 F cheltuieli evidente


7/35

reali$ate. otrivit aceluiai &adru general, Gpierderile repre$int diminuri ale bene+iciilor economice i din acest punct de vedere nu di+er ca natur de alte tipuri de cheltuieliH2.

ei de+iniia cheltuielilor pre$entat n &adrul general pentru ntocmirea i pre$entareasituaiilor +inanciare pare destul de cuprin$toare, se poate remarca +aptul c percepereaconceptului de cheltuial se +ace mai ales prin raportare la averea proprietarilor i ca atare orice

cheltuial este v$ut ca Go surs de srcireH3 a acestora.Dn al doilea pas ce trebuie +cut n sensul de+inirii i delimitrii cheltuielilor este

circumscrierea la nivelul ntreprinderii. entru a putea produce, ntreprinderea are nevoie dediverse resurse economice pe care le achi$iionea$ de pe pia, e+ectu9nd pli concreti$ate ncheltuieli corespun$toare. e msura consumului acestor resurse n vederea obinerii de produsei servicii, se poate +ace o delimitare a cheltuielilor respective, delimitare ce corespunde noiuniide GcostH.

&l treilea pas necesar mai ales n delimitarea cheltuielilor este stabilirea perioadei dere+erin.

e+iniiile i delimitrile de mai sus creea$ premisele pentru de+inirea i nelegerea noiunii deGcostH.

iteratura de specialitate sugerea$ +recvent +aptul c orice cheltuial devine cost n ca$ul n careeste asociat urmtoarelor elemente7 resurse consumate, perioad de timp, loc de consum,activitate, produs sau serviciu.

rin urmare, totalitatea cheltuielilor de producţie efectuate de o întreprindere pentru producerea "i desfacerea producţiei într'o anumită perioadă de timp! reprezintă costul producţiei$(. ac ne re+erim, ns la costul pe produs acesta poate +i expresia tuturor consumurilor de resurse delimitate în timp "i spaţiu "i ocazionate de realizarea unui bun/serviciusau poate repre$enta totalitatea consumurilor de resurse pe care le efectuează întreprinderea pentru realizarea unei unităţi de produs sau serviciu! în expresie monetară$).

e asemenea, costul poate corespunde unui *decupa+ al cheltuielilor considerat util din punct de vedere al gestionarului$, .

n teoria i practica economic se utili$ea$ mai multe categ"rii de c%eltuieli sau c"sturigrupate dup di+erite criterii, cele mai importante +iind urmtoarele7

2 $!"citat%, !"50

3 -.5rbin, t.Bunea ( Sinteze! studii de caz "i teste grilă privind aplicarea I&S -revizuite'I0S , #diia a II*a,vol.I, #ditura &&A@, Bucureti, 200!

4 &"C%'i – Contabilitatea de gestiune, Editura ri*ua Ec$$+ic%, Bucureti, 2001,

!"12

" 5h.;9lceanu, ;.@obu, J.5eorgescu ( &naliză economico'financiară, #ditura #conomic, Bucureti, 2004, p.1'!

| P a g e


8/35

1upă modul de înregistrare în contabilitate, cheltuielile sunt7

* incorporabile ( corespund unor consumuri normale i sunt nregistrate at9t ncontabilitatea +inanciar c9t i n contabilitatea de gestiune?

* neicorporabile ( nu corespund unor consumuri normale, ast+el c ele sunt nregistratenumai n contabilitatea +inanciar?

* supletive ( sunt nregistrate doar n contabilitatea de gestiune.

2n funcţie de modul de repartizare pe purtători cheltuielile se mpart n7

* cheltuieli directe ( pot +i individuali$ate i atribuite n mod direct unui produs sau uneiactiviti consumatoare de resurse?

* cheltuieli indirecte ( sunt delimitate pe produs sau activitate n mod indirect, printr*un procedeu de reparti$are.

1upă dependenţa lor faţă de volumul producţiei cheltuielile se grupea$ n7

* cheltuieli variabile ( varia$ n raport cu volumul produciei sau al activitii?* cheltuieli +i/e ( sunt relativ constante +a de nivelul produciei sau al activitii?

1upă relaţia cauză'efect$ ntre consumurile de resurse i e+ectele acestora, costurile pot +i7

* costuri determinate ( sunt costuri a+late n relaie direct cu e+ectul obinut ?* costuri discreionare ( sunt costuri a cror relaie cu e+ectul este con+u$.

1upă caracterul lor costurile se grupea$ ast+el7

* costuri evidente ( re+lect consumurile de resurse evideniate n contabilitate?* costuri ascunse ( costuri suportate e+ectiv de ntreprindere, dar care nu sunt evideniate n

sistemul contabil al ntreprinderii.

1upă incidenţa asupra fluxurilor de trezorerie se delimitea$7

* costuri monetare ( cuprind cheltuieli care generea$ +lu/uri monetare?* costuri nemonetare


9/35

1upă apartenenţa la cele trei stadii generale ale activităţii de producţie, se disting urmtoareletipuri de costuri7

* costuri de achi$iie ( cuprind toate cheltuielile speci+ice stadiului de aprovizionare?* costuri de producie ( cuprind acele cheltuieli oca$ionate strict de stadiul producţie?* costuri de des+aceredistribuie ( cuprind cheltuielile speci+ice desfacerii/distribuţiei

produciei obinute.ei repre$int numai o parte din posibilitile de grupare a costurilor, acestea pot o+eriin+ormaii relevante pentru utili$atori, permi9nd o alt vi$iune de calculaie i anali$ acosturilor, adecvat noilor tendine ale mediului economic.

2+ Ele#e!tele c"#)"!e!te ale &a$ei de i#)"$itare

Impo$itul pe pro+it repre$inta un indicator de renumerare a +actorului stat. Sunt obligate la plata impo$itului pe pro+it toate entitatile economice care des+asoara activitati economice si nusunt clasi+icate in alte categoriide impo$itare a activitatii, cum sunt microintreprinderile sau

organi$atiile nonpro+it. Impo$itarea activitatii prin intermediul impo$itului pe pro+it se reali$ea$ain principal prin trei sisteme, si anume7

sistemul de ba$a prin care cota de impo$it pe pro+it se aplica asupra pro+itului impo$abildeterminat con+orm &odului Ciscal?

sistemul conditionat alternativ care vi$ea$a un calcul dublu al impo$itului pe pro+it, dinacest calcul alegandu*se valoarea cea mai mare? in aceasta categorie incadrandu*seanumite entitati economice, cum ar +i ca$ionourilor, barurile de noapte, pariuri sportive,etc?

impo$itarea activitatii economice a organi$atiilor nonpro+it.

eterminarea ba$ei de impo$itare se intemeia$a in ba$a principiului conectarii cheltuielilor lavenituri. Acest principiu impune ca o cheltuiala sa +ie recunoscuta in contabilitate si situatiile+inanciare numai daca prin consumul de resurse ale intreprinderii se va genera venituri cel putinegale cu valoarea consumului de resurse. aca prin activitatile economice nu sunt generatevenituri, in conditiile in care s*au avansat resurse


10/35

pro+itul brut, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. entru obtinerea ba$ei deimpo$itare a pro+itului aceste elemente sunt clasi+icate la randul lor in mai multe subcategorii.

3heltuielile sunt clasi+icate ast+el7 deductibile, partial deductibile si nedeductibile. ;eniturilesunt clasi+icate la randul lor ast+el7 venituri impo$abile si venituri neimpo$abile.

&heltuielile deductibile sunt cele pe care le pre$inta prin cadrul legal &odul Ciscal, dar siacele cheltuieli reali$ate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la un nivelsuperior cheltuielilor oca$ionate de catre activitatea curenta a intreprinderii. &heltuielile partialdeductibile sunt cele enumerate de &odul Ciscal, limita care daca este depasita de catreintreprindere devine automat nedeductibila +iscal. &heltuielile nedeductibile trebuie clasi+icateast+el7

cheltuielile care sunt enumerate strict de catre &odul Ciscal? cheltuielile care depasesc limitele ma/ime ale cheltuielilor partial deductibile? cheltuielile care au +ost oca$ionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in

urma avansarii acestor resurse sunt in+erioare nivelului acestora.

;eniturile impo$abile sunt considerate toate veniturile oca$ionate de activitatea des+asurata decatre intreprindere. ;aloarea acestora trebuie anali$ata din punct de vedere al modului de provenienta si al impo$itarii la sursa. aca intreprinderea reali$ea$a venituri care au +ostimpo$itate la sursa, ele vor +i considerate neimpo$abile la calculul ba$ei de impo$itare aimpo$itului pe pro+it.

in aceste prevederi, de+inirea ba$ei de impo$itare a impo$itului pe pro+it se pre$inta

ast+el7 venituri totale minus cheltuieli a+erente reali$arii veniturilor, din care se scad veniturileneimpo$abile la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impo$itare trebuie sa calcule$e ba$a deimpo$itare si impo$itul pe pro+it prin urmatoarele modalitati7

varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impo$it pe pro+it asupra ba$ei impo$abile?

aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor reali$ate din activitatilespeci+ice activitatilor de ba$a ale acestor intreprinderi.

in acest dublu calcul al ba$ei de impo$itare si a impo$itului pe pro+it se va contabili$a si plati valoarea cea mai mare.

3+ C%eltuieli cu deducti&ilitate li#itata

10 | P a g e


11/35

otrivit art. 21 din &odul Ciscal, la calculul impo$itului pe pro+it, urmatoarele cheltuieli audeductibilitate limitata4

cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2K aplicat asupra di+erenei re$ultatedintre totalul veniturilor impo$abile i totalul cheltuielilor a+erente veniturilor impo$abile,altele dec9t cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impo$itul pe pro+it?

cheltuielile sociale, n limita unei cote de p9n la 2K, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit egii nr. "32003 * &odul muncii, cu modi+icrile icompletrile ulterioare. Intr sub incidena acestei limite, cu prioritate, a8utoarele pentrunatere, a8utoarele pentru nmorm9ntare, a8utoarele pentru boli grave sau incurabile i prote$ele, precum i cheltuielile pentru +uncionarea corespun$toare a unor activiti oriuniti a+late n administrarea contribuabililor7 grdinie, cree, servicii de sntateacordate n ca$ul bolilor pro+esionale i al accidentelor de munc p9n la internarea ntr*ounitate sanitar, mu$ee, biblioteci, cantine, ba$e sportive, cluburi, cmine de ne+amiliti, pentru colile pe care le au sub patrona8, precum i alte cheltuieli e+ectuate n ba$acontractului colectiv de munc. n cadrul acestei limite, pot +i deduse i cheltuielilerepre$ent9nd7 tichete de cre acordate de anga8ator n con+ormitate cu legislaia nvigoare, cadouri n bani sau n natur o+erite copiilor minori i salariailor, cadouri n banisau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusivtransportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de +amilie ai acestora, a8utoare pentru salariaii care au su+erit pierderi n gospodrie i contribuia la +ondurile deintervenie ale asociaiei pro+esionale a minerilor, a8utorarea copiilor din coli i centre de plasament?

perisabilitile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei centrale,mpreun cu instituiile de specialitate, cu avi$ul -inisterului Cinanelor ublice?

cheltuielile repre$ent9nd tichetele de mas acordate de anga8atori, potrivit legii?

cheltuielile cu provi$ioane i re$erve, n limita prev$ut la art. 22?

cheltuielile cu dob9nda i di+erenele de curs valutar, n limita prev$ut la art. 23?

amorti$area, n limita prev$ut la art. 24? cheltuielile e+ectuate n numele unui anga8at, la schemele de pensii +acultative, n limita

unei sume repre$ent9nd echivalentul n lei a 400 euro ntr*un an +iscal, pentru +iecare participant?

cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sumerepre$ent9nd echivalentul n lei a 2"0 euro ntr*un an +iscal, pentru +iecare participant? cheltuielile pentru +uncionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu situate n

localitatea unde se a+l sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibilen limita corespun$toare supra+eelor construite prev$ute de egea locuinei nr.1141%%!, republicat, cu modi+icrile i completrile ulterioare, care se ma8orea$ din punct de vedere +iscal cu 10K?

11 | P a g e

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#s22http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#a23http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#a24http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#a23http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#a24http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#s22


12/35

cheltuielile de +uncionare, ntreinere i reparaii a+erente unui sediu a+lat n locuina proprietate personal a unei persoane +i$ice, +olosit i n scop personal, deductibile nlimita corespun$toare supra+eelor puse la dispo$iia societii n ba$a contractelor ncheiate ntre pri, n acest scop?

cheltuielile de +uncionare, ntreinere i reparaii, a+erente autoturismelor +olosite de persoanele cu +uncii de conducere i de administrare ale persoanei 8uridice, deductibilelimitat potrivit art. 21 alin.


13/35

purtat cu parteneriipotenialii parteneri prin e*mail, cereri de comand, invitaii, diversecorespondene privind unele negocieri, o+erte, contracte ncheiate etc.

rotocolul este important din doua puncte de vedere7 al deductibilitatii la calculul impo$itului pe pro+it si al deductibilitatii >;A.

Impozit pe profit

otrivit &odului Ciscal, art. 21 cheltuielile de protocol repre$inta cheltuieli cu deductibilitatelimitata in cuantum de 2K aplicat asupra di+erenei dintre totalul veniturilor i cheltuielilenregistrate con+orm reglementrilor contabile, la care se e+ectuea$ a8ustrile +iscale. Ast+el, dincheltuielile totale se scad cheltuielile cu impo$itul pe pro+it curent i am9nat, cheltuielile de protocol, cheltuielile a+erente veniturilor neimpo$abile, iar din totalul veniturilor se scadveniturile neimpo$abile.

Ba$a de calcul L otal venituri *venituri neimpo$abile = ( otal cheltuieli ( cheltuieli cu

impo$itul pe pro+it curent si amanat *cheltuieli de protocol ( cheltuieli a+erente veniturilor neimpo$abile=

otrivit prevederilor pct. 33 dat n aplicarea art. 21, alin. 3, lit. a= din &odul Ciscal cheltuielilenregistrate cu ta/a pe valoarea adugat colectat potrivit prevederilor titlului ;I din &odul+iscal, pentru cadourile o+erite de contribuabil, cu valoare egal sau mai mare de 100 lei se includin valoarea cheltuielilor de protocol. Insa in ca$ul in care societatea reali$ea$a pierdere +iscala,nu mai poate calcula cheltuieli de protocol deductibile.

4axa pe valoare adaugata

in punct de vedere al >;A, &odul Ciscal prevede doua situatii distincte pentru cheltuielilede protocol ( bunuri si servicii acordate sub +orma de protocol.

Cu d"c 5usti6icativ Cu d"c 5usti6icativ Fara d"c 5usti6icativ

Pa!a i! -77 lei Peste -77 lei Orice val"are

Servicii de )r"t"c"l

Se va deduceintegral >;A si nuse va colecta

Se va deduceintegral >;A si nuse va colecta

Se va trece integral pe cheltuiala

Bu!uri su& 6"r#!a

de cad"uri Se va deduce

integral si nu se vacolecta

Se va deduce

integral, dar se vacolecta >;A pentruvaloare caredepaseste 100 lei

Se va trece integral

pe cheltuiala

5unurile acordate sub forma de cadouri de protocol Bunurile de mic valoare acordate gratuit n cadrul aciunilor de protocol nu sunt considerate

livrri de bunuri dac valoarea +iecrui cadou o+erit este mai mic sau egal cu pla+onul de 100

13 | P a g e


14/35

lei, e/clusiv >;A, prin urmare contribuabilul are dreptul sa*si deduca ta/a deductibila daca aredocumente 8usti+icative a+erente +ara sa +ie obligata sa colecte$e.

Bunurile acordate sub +orma de cadouri care depesc individual pla+onul de 100 lei,e/clusiv>;A, nsumea$ valoarea depirilor de pla+on a+erente unei perioade +iscale, care constituielivrare de bunuri cu plat, i colectea$ ta/a, dac ta/a a+erent bunurilor respective este

deductibil total sau parial.

&on+orm normelor metodologice a+erente art. 12) pentru valoarea bunurilor care depasesc pla+onul de 100 lei, +ara >;A se consider c livrarea de bunuri are loc n ultima $i lucrtoare a perioadei +iscale n care au +ost acordate bunurile gratuit i a +ost depit pla+onul.

Ba$a impo$abil, respectiv valoarea depirilor de pla+on, i ta/a colectat a+erent se nscriun auto+actura care se include n decontul ntocmit pentru perioada +iscal n care persoanaimpo$abil a acordat bunurile gratuit n cadrul aciunilor de protocol i a depit pla+onul.

Serviciile de protocol otrivit circularei nr. 40)"3) din 12 septembrie 2013 pentru serviciile de restaurant acordate

gratuit n cadrul aciunilor de protocol, operatorii economici nu colectea$ >;A con+orm prevederilor art. 12% alin.


15/35

a ncadrarea cheltuielilor sociale n aceast limit de 2K trebuie respectat urmtoareaordine de prioritate7

a8utoarele pentru natere? a8utoarele pentru nmorm9ntare?

a8utoarele pentru boli grave sau incurabile i prote$ele? cheltuielile pentru +uncionarea corespun$toare a unor activiti ori uniti a+late n

administrarea contribuabililor7 grdinie, cree, servicii de sntate acordate n ca$ul bolilor pro+esionale i al accidentelor de munc p9n la internarea ntr*o unitate sanitar,mu$ee, biblioteci, cantine, ba$e sportive, cluburi, cmine de ne+amiliti, pentru colilea+late sub patrona8, precum i alte cheltuieli e+ectuate n ba$a contractului colectiv demunc?

cheltuielile cu tichetele de cre acordate de anga8ator n con+ormitate cu legislaia nvigoare?

cheltuielile cu cadouri n bani sau n natur o+erite copiilor minori i salariailor, inclusivtichetele cadou acordate con+orm egii nr.1%3200!?

cheltuielile cu cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor? costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii

i pentru membrii de +amilie ai acestora? cheltuielile cu a8utoare pentru salariaii care au su+erit pierderi n gospodrie? cheltuielile cu a8utorarea copiilor din coli i centre de plasament.

3adourile o+erite de anga8atori n bene+iciul copiilor minori ai anga8ailor, cu oca$ia atelui,$ilei de 1 iunie, &rciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum icadourile o+erite salariatelor cu oca$ia $ilei de ) martie nu intr n ba$a de calcul, n msura ncare valoarea cadoului o+erit +iecrei persoane, cu orice oca$ie dintre cele de mai sus, nudepete 1"0 lei.

Cheltuiala cu perisabilitatile. Ju sunt considerate perisabilitti pierderile tehnologice caresunt cuprinse n norma de consum proprie necesar pentru +abricarea unui produs sau obtinereaunui serviciu.

erisabilitatile calculate in ba$a prevederilor cuprinse in N.5. nr. )31 din 2' mai 2004 pentru aprobarea Jormelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mar+uri in procesul decomerciali$are nu se calculea$a >;A. .p.d.v. al impo$itului pe pro+it perisabilitatile suntcheltuieli deductibile limitat in ba$a prevederilor art. 21 alineatul ;A, urmatoarele operatiuni enumerate de la litera a= lac= de la alineatul ;A lascoaterea valorii acestora din gestiune7

a= bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cau$e de +orta ma8ora, precum si bunurile pierdute ori +urate, dovedite legal?

15 | P a g e


16/35

b= bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot +i valori+icate, precum siactivele corporale +i/e casate, in conditiile stabilite prin norme.c= perisabilitatile, in limitele legale.

In acest ca$, pentru aceste bunuri depreciate nu se colectea$a >;A, indi+erent de cuantumul

acestora. eci, dincolo de perisabilitati aveti posibilitatea sa va e/tindeti la ,,bunuri depreciatecalitativ,, pentru care nu e/ista o limita d.p.d.v. al legislatiei >;A. entru bunurile depreciatecalitativ operatiunea nu este asimilata unei livrari de bunuri ast+el incat sa aveti obligatia de acolecta >;A. Aceasta solutie se incadrea$a in prevederile articolului 12) alineatul ;A la scoaterea valoriiacestora din gestiune7 ,,bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot +ivalori+icate?,,.

Incadrarea bunurilor la ,,deprecieri calitative,, trebuie sa re$ulte din conclu$iile comisiei deinventariere a bunurilor sau din constatarile oricarei comisii desemnata pentru veri+icareacalitatii bunurilor destinate comerciali$arii.

In situatia in care se poate demonstra +aptul ca bunurile respective repre$inta stocuri degradatecalitativ care nu mai pot +i valori+icate, contravaloarea acestora nu este considerata o livrareasimilata de bunuri daca se respecta cumulativ urmatoarele conditii reglementate prin articolul12) alineatul ) litera b= si punctul ! din normele de aplicare a &odului +iscal, alineatul % de lalitera a= la c=7

1. bunurile nu sunt imputabile?2. degradarea calitativa a bunurilor se datorea$a unor cau$e obiective dovedite cu documente.Ast+el de documente pot +i repre$entate de procese*verbale de receptie, de note de intrare*receptie, liste de inventariere. &au$ele obiective pot +i repre$entate de +actorii climatici, deconditiile de depo$itare, de conditiile de transport,etc.

3. se +ace dovada ca s*au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. istrugerea bunurilor poate +i dovedita printr*un proces verbal de distrugere intocmit de o comisiedesemnata in acest scop, pe ba$a de deci$ie, emisa de catre conducatorul +irmei pe care orepre$entati

Ast+el, daca se respecta cumulativ aceste trei conditii, se e+ectuea$a doar inregistrarea contabila!") ;A prin emiterea unei auto+acturi.

>otusi, cheltuiala din rula8ul debitor al contului !") se considera nedeductibila d.p.d.v. +iscal ladeterminarea pro+itului impo$abil daca depaseste limitele din N.5. nr. )31.

aca nu sunt respectate cele trei conditii, operatiunea se considera operatiune asimilata uneilivrari de bunuri cunoscuta sub denumirea ,, livrare catre sine,,, ca$ in care se colectea$a >;Acel putin la nivelul sumei >;A deductibile pentru care s*a e/ercitat dreptul de deducere.

peratiunea poate +i asimilata unor bunuri lipsa in gestiune care se incadrea$a in prevederile articolului 12) alineatul 4, +iind asimilata unei livrari de bunuri. entru o ast+el deoperatiune la care se colectea$a >;A, +irma dvs. are obligatia sa emita si auto+actura cadocument reglementat prin art. 1""O1 din &odul +iscal, alineatul 1 si alineatul 2.

16 | P a g e


17/35

Cheltuiala cu tichetele de masa. &adrul legal al acordarii tichetelor de masa il constituieegea 1421%%), cu modi+icarile si completarile ulterioare si Jorma de aplicare aprobata prinN5 "1%%%.

otrivit dispo$itiilor art. ! alin. otodata,art. % din acelasi act normativ salariatul are obligatia sa restituie anga8atorului, la +inele +iecareiluni, precum si la incetarea contractului individual de munca, tichetele de masa neutili$ate.

In acelasi sens, art. 1" din Jormele de aplicare a egii 1421%%) privind acordareatichetelor de masa, aprobate prin N5 "1%%%, numarul de tichete utili$ate de un salariat intr*oluna este cel mult egal cu numarul de $ile lucratoare in care este pre$ent la lucru in unitate si nu poate depasi numarul de $ile lucrate stabilit de anga8ator.

entru tichetele de masa acordate se retine la sursa doar impo$it pe venit. Ju se retincontributii sociale individuale si nici cele ale anga8atorului. ;aloarea nominala a tichetelor demasa acordate anga8atilor se include in venitul brut lunar din salarii si se impo$itea$a con+ormart. "' din &odul +iscal.

Cheltuielile cu provizioane şi rezerve. otrivin &odului Ciscal, art. 22. alin


18/35

prev$ute la art. 20 din &odul +iscal, cu e/cepia celor prev$ute la lit. c= din acelai articol.@e$ervele ast+el constituite se completea$ sau se diminuea$ n +uncie de nivelul pro+ituluicontabil din perioada de calcul. e asemenea, ma8orarea sau diminuarea re$ervelor ast+elconstituite se e+ectuea$ i n +uncie de nivelul capitalului social subscris i vrsat sau al patrimoniului. n situaia n care, ca urmare e+ecturii unor operaiuni de reorgani$are, re$erva

legal a persoanei 8uridice bene+iciare depete a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dup ca$, diminuarea re$ervei legale, la nivelul prev$ut de lege, nu esteobligatorie.

"1. n ca$ul n care aceast re$erv este utili$at pentru acoperirea pierderilor sau este distribuitsub orice +orm, re$erva reconstituit ulterior acestei utili$ri n aceeai limit nu mai estedeductibil la calculul pro+itului impo$abil.

b= provi$ioanele pentru garanii de bun e/ecuie acordate clienilor?

Jorme metodologice7

"2. rovi$ioanele pentru garanii de bun e/ecuie acordate clienilor se constituie trimestrialnumai pentru bunurile livrate, lucrrile e/ecutate i serviciile prestate n cursul trimestruluirespectiv pentru care se acord garanie n perioadele urmtoare, la nivelul cotelor prev$ute ncontractele ncheiate sau la nivelul procentelor de garantare prev$ut n tari+ul lucrrilor e/ecutate ori serviciilor prestate.

entru lucrrile de construcii care necesit garanii de bun e/ecuie, con+orm prevederilor dincontractele ncheiate, ast+el de provi$ioane se constituie trimestrial, n limita cotelor prev$ute n

contracte, cu condiia re+lectrii integrale la venituri a valorii lucrrilor e/ecutate i con+irmatede bene+iciar pe ba$a situaiilor de lucrri.

nregistrarea la venituri a provi$ioanelor constituite pentru garaniile de bun e/ecuie se +ace pemsura e+ecturii cheltuielilor cu remedierile sau la e/pirarea perioadei de garanie nscrise ncontract.

Aceleai prevederi se aplic i n ca$ul provi$ioanelor pentru garanii de bun e/ecuie acontractelor e/terne, acordate n condiiile legii productorilor i prestatorilor de servicii, n ca$ule/porturilor comple/e, proporional cu cota de participare la reali$area acestora, cu condiia caacestea s se regseasc distinct n contractele ncheiate sau n tari+ul lucrrilor e/ecutate i n+acturile emise.

rin e/port comple/ se nelege e/portul de echipamente, instalaii sau pri de instalaii, separatori mpreun cu tehnologii, licene, PnoQ*hoQ, asisten tehnic, proiectare, construcii*monta8,lucrri de punere n +unciune i recepie, precum i piesele de schimb i materialele a+erente,de+inite n con+ormitate cu actele normative n vigoare.

1# | P a g e


19/35

Sunt considerate e/porturi comple/e lucrrile geologice de proiectare*e/plorare, lucrrile dee/ploatare pentru $cminte minerale, construcii de reele electrice, e/ecutarea de +ora8e desonde, construcii de schele, de instalaii i conducte de transport, de depo$itare i de distribuire a produselor petroliere i a ga$elor naturale, precum i reali$area de nave complete, de obiective ndomeniile agriculturii, mbuntirilor +unciare, amena8rilor hidrotehnice, silvice, organi$area

e/ploatrilor +orestiere i altele asemenea, de+inite n con+ormitate cu actele normative nvigoare.

c= provi$ioanele constituite n limita unui procent de 20K ncep9nd cu data de 1 ianuarie 2004,2"K ncep9nd cu data de 1 ianuarie 200", 30K ncep9nd cu data de 1 ianuarie 200!, din valoareacreanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec9t cele prev$ute la lit.d=, +=, g= i i=, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii7

1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004?

2. sunt nencasate ntr*o perioad ce depete 2'0 de $ile de la data scadenei?

3. nu sunt garantate de alt persoan?

4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan a+iliat contribuabilului?

". au +ost incluse n veniturile impo$abile ale contribuabilului?

Jorme metodologice7

"3. &reanele asupra clienilor repre$int sumele datorate de clienii interni i e/terni pentru produse, semi+abricate, materiale, mr+uri etc. v9ndute, lucrri e/ecutate i servicii prestate, pe ba$ de +acturi, nregistrate dup 1 ianuarie 2004 i nencasate ntr*o perioad ce depete 2'0de $ile de la data scadenei.

iminuarea sau anularea provi$ioanelor se e+ectuea$ prin trecerea acestora pe venituri n ca$ulncasrii creanei, proporional cu valoarea ncasat sau nregistrarea acesteia pe cheltuieli.

n ca$ul creanelor n valut, provi$ionul este deductibil la nivelul valorii in+luenate cudi+erenele de curs +avorabile sau ne+avorabile ce apar cu oca$ia evalurii acestora. ;aloarea provi$ioanelor pentru creanele asupra clienilor este luat n considerare la determinarea

pro+itului impo$abil n trimestrul n care sunt ndeplinite condiiile prev$ute la art. 22 din &odul+iscal i nu poate depi valoarea acestora, nregistrat n contabilitate n anul +iscal curent sau nanii anteriori. rocentele prev$ute la art. 22 alin.


20/35

constituit potrivit art. 22 din &odul +iscal.

d= provi$ioanele speci+ice, constituite potrivit legilor de organi$are i +uncionare, de ctreinstituiile de credit, instituiile +inanciare nebancare nscrise n @egistrul general inut de Banca

Jaional a @om9niei, precum i provi$ioanele speci+ice constituite de alte persoane 8uridicesimilare?

h= re$ervele tehnice constituite de societile de asigurare i reasigurare, potrivit prevederilor legale de organi$are i +uncionare, cu e/cepia re$ervei de egali$are. entru contractele deasigurare cedate n reasigurare, re$ervele se diminuea$ ast+el nc9t nivelul acestora s acopere partea de risc care rm9ne n sarcina asigurtorului, dup deducerea reasigurrii?

Jorme metodologice7

"!. n ca$ul societilor din domeniul asigurrilor i reasigurrilor sunt deductibile re$erveletehnice calculate con+orm prevederilor egii nr. 322000 privind societile de asigurare isupravegherea asigurrilor, cu modi+icrile i completrile ulterioare. &on+orm dispo$iiilor acestei legi re$ervele de prime i de daune se constituie din cote*pri corespun$toare sumelor a+erente riscurilor nee/pirate n anul n care s*au ncasat primele.

i= provi$ioanele de risc pentru operaiunile pe pieele +inanciare, constituite potrivitreglementrilor &omisiei Jaionale a ;alorilor -obiliare?

8= provi$ioanele constituite n limita unei procent de 100K din valoarea creanelor asupraclienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec9t cele prev$ute la lit. d=, +=, g= i i=, care

ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii7

1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 200'?

2. creana este deinut la o persoan 8uridic asupra creia este declarat procedura dedeschidere a +alimentului, pe ba$a hotr9rii 8udectoreti prin care se atest aceast situaie?

3. nu sunt garantate de alt persoan?

4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan a+iliat contribuabilului?

". au +ost incluse n veniturile impo$abile ale contribuabilului.

P= provi$ioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depo$itelor de deeuri,constituite de contribuabilii care des+oar activiti de depo$itare a deeurilor, potrivit legii, nlimita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depo$itului,corespun$toare cotei*pri din tari+ele de depo$itare percepute.

l= provi$ioanele constituite de companiile aeriene din @om9nia pentru acoperirea cheltuielilor

20 | P a g e


21/35

de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor a+erente, potrivit programelor de ntreinere a aeronavelor, aprobate corespun$tor de ctre Autoritatea Aeronautic &ivil@om9n.

Jorme metodologice7

"!1. entru aplicarea prevederilor art. 22 alin.


22/35

pre$entului alineat nu se aplic dac un alt contribuabil preia un provi$ion sau o re$erv nlegtur cu o divi$are sau +u$iune, reglementrile acestui articol aplic9ndu*se n continuareacelui provi$ion sau re$erv.

Jorme metodologice7

"'1. n aplicarea prevederilor art. 22 alin.


23/35

respectiv este preluat de societatea bene+iciar, prevederile art. 22 alin.

a= sumele repre$ent9nd di+erenele nete re$ultate din evaluarea disponibilului n devi$e, ncon+ormitate cu actele normative n vigoare, care au +ost neimpo$abile?

b= scutirile i reducerile de impo$it pe pro+it aplicate asupra pro+itului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma pro+itului investit, di+erena dintre cota redus de impo$it pentrue/portul de bunuri isau servicii i cota standard, precum i cele prev$ute n legi speciale.


24/35

Cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar. otrivit Art. 23, &od +iscal,incepand cu 01.01.200", cheltuielile cu dob9n$ile sunt integral deductibile n ca$ul n care gradulde ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. In ca$ul n care gradul de ndatorare acapitalului este peste 3, cheltuielile cu dob9n$ile si cu pierderea neta din di+erentele de cursvalutar sunt nedeductibile.

Ju intra sub incidenta prevederilor art. 23


25/35

&heltuielile din di+erentele de curs valutar, care se limitea$a potrivit acestor prevederi,sunt numai cele a+erente capitalulului mprumutat luat n calcul la determinarea gradului dendatorare a capitalului, adica a+erente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de 1an.

In scopul stabilirii deductibilitatii cheltuielilor cu doban$ile si cu pierderea neta dindi+erente de curs valutar, pentru toate creditele si imprumuturile contractate cu termen derambursare peste un an, potrivit clau$elor contractuale, e/istente in evidenta contabila lainceputul anului si la s+arsitul perioadei pentru care se determina pro+itul impo$abil, secalculea$a 5radul de Indatorare a &apitalului, dupa aplicarea limitei de deductibilitate preva$utela art. 23, alin


26/35

lit. += din &odul +iscal, ast+el c nici n 2014 aceste autovehicule nu pot +i amorti$ate i n +unc ieș țde numrul de Pilometri sau numrul de ore de +unc ionare prev$ut n cr ile tehnice.ț ț

;echile reglementri +iscale, cele n vigoare p9n n 1 +ebruarie 2013, permi eau +irmelorțamorti$area autovehiculelor pe o perioad de ma/im ! ani, indi+erent de valoarea lor, cheltuielile

+iind deductibile integral din punct de vedere +iscal. e la nceputul lunii +ebruarie, ns, 5uvernul a limitat deductibilitatea p9n la 1"00 deleilun, ast+el c +iecare agent economic i poat deduce lunar numai aceast sum pentruș+iecare autovehicul achi$i ionat. Joua reglementare se aplic inclusiv pentru autoturismelețcumprate nainte de 1 +ebruarie 2013, pentru cheltuielile cu amorti$area stabilite n ba$a valorii+iscale rmase neamorti$ate la aceast dat, ast+el c din +ebruarie orice sum care dep e teș ș pla+onul de 1 "00 de lei va +i considerat nedeductibil.

#(ce) iile de la aceste reguliț

5 nr. )2013 a intrat n vigoare de la 1 +ebruarie 2013, ns pentru ca actul normativ s i produc n continuare e+ecte 8uridice el trebuia s +ie aprobat de arlament prin lege, dup ceșa +ost de$btut i votat.șAcest lucru s*a nt9mplat, ast+el c, n -onitorul +icial nr. 310 din 2% mai 2013, a +ost publicategea nr. 1!)2013 care aprob 5 nr.)2013, ns aduce ordonan ei i c9teva amendamente.ț ș

rintre prevederile modi+icate de egea nr. 1!)2013 se numr i cele re+eritoare lașlimitarea +iscal a amorti$rii autoturismelor achi$i ionate de +irme.ț

Joile reglementri introduse atunci n &odul +iscal stabileau c9teva categorii deautovehicule care, de la 1 iulie 2013, nu mai sunt supuse limitrii de 1 "00 de leilun.

otrivit egii nr. 1!)2013, este vorba despre7• vehiculele utili$ate e/clusiv pentru servicii de urgen , servicii de pa$ i protec ie iț ș ț ș

servicii de curierat?

• vehiculele utili$ate de agen ii de v9n$ri i de achi$i ii, precum i pentru test drive iț ș ț ș ș pentru demonstra ii?ț

• vehiculele utili$ate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile deta/imetrie?

• vehiculele utili$ate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchiriere ctrealte persoane, transmiterea dreptului de +olosin , n cadrul contractelor de leasingțopera ional sau pentru instruire de ctre colile de o+eri.ț ș ș

#/cep iile sunt valabile i n 2014.ț ș

entru a bene+icia de deducerea integral a cheltuielilor cu amorti$area, agen iițeconomici pot alege s i achi$i ione$e autoturisme care nu cost mai mult de 10).000 de lei

26 | P a g e


27/35

ani / 1"00 de leilun=. a un curs mediu anual al euro, care n 2013 a +ost de 4,41% leieuro


28/35

ulterioare, precum i cele repre$ent9nd contribuii la +ondurile de pensii +acultative cali+icateast+el n con+ormitate cu legislaia privind pensiile +acultative de ctre Autoritatea deSupraveghere Cinanciar, e+ectuate ctre entiti autori$ate, stabilite n state membre ale Dniunii#uropene sau aparin9nd Spaiului #conomic #uropean, n limita echivalentului n lei a 400 deeuro, ntr*un an +iscal, pentru +iecare participant.

educerea acestor cheltuieli se reali$ea$ numai pe ba$a documentelor privind cali+icarea+ondurilor de pensii +acultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Cinanciar, lasolicitarea anga8atorului, i sunt luate n calcul la determinarea venitului net anual corespun$tor anului n care contribuiile au +ost pltite.

&ursul de schimb utili$at pentru determinarea echivalentului n euro este cursul mediuanual comunicat de Banca Jaional a @om9niei pentru anul n care s*a e+ectuat plata.

• entru stabilirea impo$itului pe veniturile din salariia determinarea ba$ei de calcul a impo$itului pe veniturile din salarii obinute la locul unde

se a+l +uncia de ba$, n pla+onul deductibil anual de 400 de europarticipant, sunt incluse at9tcontribuiile reinutepltite la +ondurile de pensii +acultative e+ectuate potrivit egii 204200!

c9t isau cele e+ectuate la +ondurile de pensii +acultative cali+icate ast+el de ctre Autoritatea deSupraveghere Cinanciar, e+ectuate ctre entiti autori$ate, stabilite n state membre ale Dniunii#uropene sau aparin9nd Spaiului #conomic #uropean.

ltitorii de venituri din salarii au obligaia cumulrii sumelor n euro repre$ent9ndcontribuiile reinute pentru +ondurile de pensii +acultative, precum i a veri+icrii ncadrrii n pla+onul anual deductibil de 400 euro pentru +iecare participant.

educerea contribuiilor pltite direct de ctre anga8atul care are calitatea de participantla +ondurile de pensii +acultative e+ectuate potrivit egii 204200! c9t isau la +ondurile de pensii +acultative cali+icate ast+el n con+ormitate cu legislaia privind pensile +acultative de ctreAutoritatea de Supraveghere Cinanciar, e+ectuate ctre entiti autori$ate, stabilite n state

membre ale Dniunii #uropene sau aparin9nd Spaiului #conomic #uropean, se reali$ea$ dinveniturile lunii n care s*a e+ectuat plata, pe ba$a documentelor 8usti+icative i a celor privindcali+icarea +ondurilor de pensii +acultative, ast+el nc9t la nivelul anului s nu depeascechivalentul n lei a 400 de euro pentru +iecare participant.

entru veri+icarea ncadrrii n pla+onul anual, cursul de schimb utili$at pentrudeterminarea echivalentului n euro este cel comunicat de BJ@ n vigoare n ultima $i a lunii pentru care se pltesc drepturile salariale.

n ca$ul persoanelor +i$ice care obin venituri din salarii, contribuiile la +ondurile de pensii +acultative, aa cum au +ost de+inite anterior, suportate de anga8atori pentru anga8aii

proprii, n limita pla+onului anual de 400 euro, nu sunt considerate avanta8e.

Cheltuieli de intretinere si reparatii a+erente unui sediu a+lat in locuinta proprietate personala a unei persoane +i$ice, +olosita si in scop personal, sunt deductibile in limitacorespun$atoare supra+etelor puse la dispo$itia societatii, in ba$a contractelor incheiate intre parti, in acest scop.

2# | P a g e


29/35

&heltuielile pentru +unctionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate inlocalitatea unde se a+la sediul social sau unde societatea are sedii secundare, sunt deductibile inlimita corespun$atoare supra+etelor construite.

&heltuielile de +unctionare, intretinere si reparatii a+erente autoturismelor +olosite de persoanele cu +unctii de conducere si de administrare ale persoanei 8uridice sunt deductibile

limitat, potrivit art.21 alin.4, lit.t din codul +iscal, la cel mult un singur autoturism a++erent+iecarei persoane cu ast+el de obligatii.Dltima noutate legislative in privinta deductibilitatii cheltuielilor cu autovehiculeleeste ca

acestea se e/tend si asupra altor cheltuieli cum ar +i7 reparatii, intretinere


30/35

AtentieV Acordarea unei sume de bani salariatului, lunar sau cu oricare alta periodicitate, cuscopul de a acoperi o parte din cheltuielile cu utilitatile si +ara acoperirea cu documente 8usiti+icative, va atrage cu usurinta incadrarea drept avanta8e de natura salariala.

Ju trebuie sa scapam din vedere prevederile &odului +iscal care stabilesc ca sunt considerate

avanta8e orice +oloase primite de salariat ca urmare a prevederilor contractului individual demunca ori, iar la stabilirea venitului impo$abil se au in vedere si avanta8ele primite de persoana+i$ica, precum7 acordarea de cherestea, lemne de +oc, carbuni, energie electrica, termica,abonamentele la radio si televi$iune, abonamentele si costul convorbirilor tele+onice, inclusivcartelele tele+onice si altele.&u titlu de e/emplu, suportarea unui procent din costul energiei electrice consumata de salariat ladomiciliu pentru croitorie


31/35

8+Studiu de ca$ )rivi!d c%eltuielile cu c"!su#ul de c"#&usti&il

-+ eterminarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile a+erente unuivehicul care nu este utili$at e/clusiv in scopul activitatii economice ( cheltuielile cu intretinerea si reparatiile * 2.000 lei, ( partea de >;A nedeductibila * 240 lei, ( ba$a de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile 2.240 lei


32/35

+urni$orul de combustibil, pe care s*a preci$at numrul de nmatriculare a autovehiculului. entrudeducerea >;A, a+erent bonurilor de achi$i ii combustibili, din punctul de vedere al procedurii,țaceasta nu mai este aplicabil ncep9nd cu aceast dat.

Ast+el, pentru achi$i iile de combustibil, pe ba$a unui bon +iscal, se poate deduce >;Aț

doar dac7

* &odul Ciscal al cumprtorului este imprimat pe bonul +iscal de ctre casa de marcat, nu seaccept transcriereasubscrierea ulterioar?

* ;aloarea ma/im a achi$i iei este deț 100 euro inclusiv >;A, con+orm 1"" alin.


33/35

442! 1%,3" ;A deductibil=

B= n ca$ul n care automobilul nu dep e te 3"00 Pg i ne+iind utili$at e/clusiv scopurilorș șactivit ii economice ;A7ț ț

K L "311"121 100

!022.1 40,33


34/35

9+ C"!clu$ii

Societatea n care trebuie s opere$e administraiile +iscale, inclusiv din punct de vederemicroeconomic, nu mai este imuabil. Apar $ilnic schimbri, administraia +iscal trebuie s +ie+le/ibil pentru a se adapta la standardele Dniunii #uropene.

-inisterul Cinanelor ublice a nceput un proces intens de re+orm i moderni$are aactivitii de administrare +iscal, proces care a bene+iciat at9t de spri8inul +actorilor interni, c9ti de cel al programelor e/terne de asisten tehnic. Jecesitatea acestei re+orme a administrriiimpo$itelor, ta/elor, contribuiilor i a altor venituri ale bugetului de stat a +ost determinat dediveri +actori, cum sunt schimbrile economice i sociale aprute n ultima perioad, obligaiileasumate de @om9nia odat cu aderarea la Dniunea #uropean, mediul de a+aceri conectat din cen ce mai mult cu economia internaional, precum i schimbrile care au avut loc n planinternaional n procesul de moderni$are al administraiei +iscale.

-sura colectrii i monitori$rii unitare a impo$itelor, ta/elor i contribuiilor socialetrebuie s aib un e+ect po$itiv pentru disciplinarea +iscal a contribuabililor. Agenia va urmrireali$area schimbrile necesare n managementul administraiei +iscale prin stabilirea unor criterii de evaluare a per+ormanei obinute de personalul din cadrul administraiilor +iscale.

n urma aderrii @om9niei la Dniunea #uropean, administraia +iscal rom9n trebuie s+ie capabil s asigure schimburile de in+ormaii intracomunitare n ce privete colectareacreanelor bugetare, ast+el nc9t s rspund cerinelor administraiilor +iscale ale statelor membreale Dniunii #uropene.

Activitatea +iscal apare ca o component a +inanelor publice i const n stabilirea i perceperea impo$itelor, ta/elor i altor venituri ale statului.

n cadrul +inanelor publice, +iscalitatea contribuie la constituirea +ondurilor publice de

resurse bneti la redistribuirea veniturilor ntre membrii societii i la atenuarea unor ilegaliticu privire la venituri, contribuie la educarea civic a cetenilor i de$voltarea responsabilitiiacestora pentru reali$area obligaiilor obteti prin obligaia cetenilor i agenilor economicicare au datorii +iscale s ntocmeasc declaraiile prev$ute de lege pentru plat impo$itelor ita/elor i prin stabilirea termenelor de plat a impo$itelor i ta/elor, precum i a unor amen$i, dob9n$i i penaliti de nt9r$iere.

34 | P a g e


35/35

Ciscalitatea are i rolul de control al activitii contribuabililor pentru combaterea+aptelor ilicite, concurenei neloiale i eva$iunii +iscale.

Impo$itele pot +i +olosite pentru a ncura8a sau descura8a o anumit activitate economic.Cr s ncete$e a +i un mi8loc de acoperire a cheltuielilor publice, venitul +iscal a devenit unmi8loc de intervenie n domeniul economic i social.

#chitatea +iscal cere ca persoana care pltete impo$itul s*l i suporte e+ectiv. Atuncic9nd persoana care pltete impo$itul nu este una i aceeai cu persoana care*l i suport e+ectiv,avem de*a +ace cu repercusiunea.

Impo$itele indirecte se pot repercuta mai uor deoarece ele se vars statului de ctrentreprin$tori, iar acetia le adaug la preul mr+ii i le trans+er asupra cumprtorilor.

;eniturile provenite din ta/a asupra mi8locului de transport , precum i amen$ile i penali$rile a+erente se pot utili$a e/clusiv pentru lucrri de ntreinere, moderni$are, reabilitarei construire a drumurilor locale i 8udeene, din care !0K constituie venituri la bugetul local i40K constituie venituri la bugetul 8udeean.

&ivismul +iscal, adic ndeplinirea voluntar a obligaiilor +iscale de ctre contribuabilitrebuie s +ie +avori$at 7

at9t printr*o incitare a respectrii regulilor +iscale prin aplicarea regulat a dob9n$ilor i penalitilor de nt9r$iere i prin ntrirea controlului +iscal ?

c9t i prin mbuntirea calitii serviciilor aduse contribuabililor 7

* mbuntirea condiiilor de primire +i$ic?

* calitate mai bun a asistenei contribuabilului prin liniile tele+onicespecial create la nivelul organelor +iscale?

* reducerea intervalelor de rspuns sau de tratare a contestaiilor?

* identi+icarea interlocutorilor din administraie

Documents

Ch Combustibil