Upload
others
View
7
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
CHEMAREACRĂCIUNULUIFiul lui Dumnezeu a venit Sn
lume înconjurat de sărăcie, s-a născut Intr-un staul de vife„căci nu mal era loc. pentru ei, în casa de oaspeţi" (Luca 2, 7). Sfînta Fecioară Maria L-a înfăşat în scutece modeste In loc de leagăn L-a pus in ieslea animalelor. Dumnezeiescul Prunc, venit in lume „pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire", este înconjurat de tandreţea inimii Mamei Lui. Sfîntul Iosif, înge- nunchiat în faţa Sa, îi adresează smerite om igii iar mulţimea îngerilor admiră bunătatea lui Dumnezeu faţă de oameni că le-a trimis Mintuitor, Pruncul Iisusi cu suris nevinovat, este a- dorat de păstori, de oamenii B’ tleemuîui care-1 cferă, în decurgerea even'mentelor, pruncii cetăţii lui David. deveniţi cei dinţii martiri ai Bisericii creşti, ne (ML 2. îf>>. Astfel ne'prezintă Sf. Evanghelie naşterea şi momentele din prea ima Fiului lui Dumnezeu care a părăsit slava Şa cerească pentru a trăi cu noi. Toate acestea au umplut de admiraţie lumea nevăzută, iar , A- postolul Ioan, sub înrîurirea revelaţiei divine, â sţsus:' „Cuvîntul s-a făcut trup şi s-a sălăşluit. Intre noi şi am văzut slava Lui. slavă ca a Unuia-Născut din Ta. tăi, plin de har si de adevăr'1 (Ioan 1. 14)
, Taina creştinităţii, taina întrupării e.ste un mister de mare iubire. Spre a ne pătrunde adînc de acest mingiitor adevăr, să considerăm mai întîi. cum este Cel ce „S-a poeo-ît din Ceruri pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire. Dumnezeu n-a trimis pentru mîntuirea noastră pe vreunul din îngerii Săi,
Dr. Irineu Pop BISTRITEANUI..Episcop vicar la ' Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului. Feleacului
şi Clujului■
'(Continuare ln pag* V)
CUVÎNT IN NOAPTEA SFiHTÂ
„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit şi Eu“. (Io 15. 12). Porunca aceasta nu este peste puterile tale şi nu este departe de tine. . . Dimpotrivă, este foarte aproape de tine, în inima ta şi în gura ta, ca să o împlineşti. De aceea îţi pun în faţă viaţa si moartea, binele şi răul. Iţi poruncesc să-L iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, sâ-I păzeşti poruncile şi legile şi rînduieiiie, ca să trăieşti' şi Domnul să te blnccuvînteze în ţara în care locuieşti. Dar dacă jnima . ta seva abate si nu vei asculta şi te vei
, lăsa amăgit să te închini zeilor străini, vă spun că veţi' pieri şi nu veţi, mai avea zile în ţara in câre locuiţi...- Ţi-am pus în faţă viaţa şi
moartea, binecuvîntarea şi blestemul. Alege viaţa, ca şă trăieşti tu şi toţi urmaşii tăi (Dt 30, 11—19), căci „Eu sunt Caiea, A- devărul şi Viaţa- (Io 14, 6). ....
Dar iată că Dumnezeu. Mântuitorul nostru ne-a descoperit bunătatea Sa şi iubirea Sa de oameni, iar noi nu am făcut nimic care sâ-I fie plăcut, ci El ne-a izbăvit, din mila Sa faţă de noi. <Tt 3. 4—5). •
Doamne, Isuse Cristoase, ne 'Străduim, să facem voia ta, dar cîţi dintre noi "pun mai presus voinţa lor decit voinţa Ta! Fâ-ne pe toţi să înţelegem că dezbinarea şi vrajba sunt păcate, că ele nu Te mărturisesc pe Tine. Sme- reşte-ne pe pragul peşterii în care Te-ai smerit ca să ne fii izvorî tor de pace şi; de împăcare. Dă-ne răbdare şi perseverenţă Sn a lucra pentru instaurarea păcii în inimile noastre; ca pacea dintru inimi să prisosească-n noi, spre a se revărsa în lumea în,care ne-al aşezat să Ţe mărturisim şi să zidim, prin har, o viaţă precum în cer, aşa şi pe pâmînt Amin
George GUTIU.Episcop român unit cu Roma
( © M a l u l $ î C 0 ? .M € t€Aşa cum îl cunoaştem astăzi,
după un veac şi jumătate de cercetări folclorice. colindatul cuprinde datini străvechi, cu forme fie manifestare extrem de diverse. de o largă varietate şi expresivitate, a căror finalitate este de esenţă mitic-religioasă. E vorba de ritualuri populare de bine-cuvintaie. bazate pe credinţe. idei şi reprezentări religioase despre puterea Cuvîntului,. despre forţa lui mintuitoare şi alinătoare. in rostirea Ia anume momente ale calendarului tradi. ţional. Colindatul este un complex de practici ritual-numenale legate de sărbătorirea populară a începutului de an, de cele 12 zile dintre Crăciun şi. Bobotează, cuprinzind atit relicve ale unor rituri precreştine, cum sînt cele din formele de colindat avînd în centru măşti animaliere, cît şl cele mai evoluate manifestări de teatru religios. înir-o adevărată revărsare de revelaţii mitico-re- ligioase, dc cîntece rituale străvechi, din primele veacuri de creştinism, ce stau alături de palide cîntări ,noi", lipsite de orice fior poetic, toate îndeplinind însă funcţia de urare, de purtare din casă In casă a bunului augur.
In mentalitatea populară, colindătorii sint un fel de mesageri ai Luminii, ai Logosului, preoţi fârâ de odăjdii, .mijlocitorii din-, tre acel ideal visat şi persoana căreia ei îi adresează cîntecul,- translormînd astfel idealul în
realitate", după părerea învăţatului Petru Caraman. De altfel, în formele mai vechi de colindat, specifice zonelor conservative, colindători sînt numai junii sau copiii ce umblă cu semănatul sau piţărăii, îndeplinind anumite condiţii rituale, pentru ca demersurile mitico-relieioase ale cetelor să-şi atingă ţinta.
Practicile de colindat sînt. răbufniri în plan sacral ale vieţii, concrescute din necesităţi spirituale reale, identiiicabile, care ridică omul în lumea ideală, feeric descrisă în repertoriul nostru de colinde. Atribuindu»le forţa magică de-a aduce, prin
Ion CUCEU
(Continuare jn ua™ a V-a)
U R A R EFie. ca toţi locuitorii muni
cipiului Cluj-Napoca să cunoască bucuria sărbătorilor
tradiţionale şi să aibă parte dc un Crăciun fericit, de un An Nou, cu sănătate şi multe Împliniri.
Primar,Gheorghe FUNAU
1Mi&S s * *
Colindă veche
Crăciun fericit şi de bucurii,
Cold-n deal de răsărita,Ziorel do ziuă.
Ce Domn marc s-o ivitu, Ziorel de ziuă.
De s-aprind ponoarăle
şi horesc izvoarăle?. . .Sus pe Dealul Jderului,
Pc sub geana cerului
Trece Horia, împăratu In lumină-nfăşuratu. . .
Da' nu merge pe pămîntu.
Că merge pe druin de gîndu.
Şi cînd trece peste Ţară Faţa.l dalbă ii foc şi pară.
Ochii sil — cărbune viu —
Cum nr plinge, da* nu ştiu.
Că el n-o-nvăţat să plîngă
Nici genunchii să şi-i frîngă
Tn faţa mai mariloru
un An Nou plin vă urează:
de teama duşmaniloru. . .
Pe Dealu dinspre apusu
Ce Domn mare s-o fost dusu Că prin padini, peste ritu —
Ziorel de ziuă —
Vînt de jele-o coborîtu? .
Ziorel de z iu ă ...
(25 dec. 1941)
Petre BUCŞA
De sfintele sărbători alo Crăciunului, adresăm tuturor cititorilor şi colaboratorilor noştri urarea tradiţionala:
Sărbători fericite
ş i La m u l f i a n i!
T E L E X• Noiembrie â fost a patra
lună, consecutivă, din acest ari Sn care producţia industrială a înregistrat creşteri — a anunţat domnul Alexandru, Radocea. noul preşedinte al Comisiei Naţio» nale pentru Statistică. Sporul înregistrat In industrie comparativ cu luna octombrie a fost de 7,6 la sută, dar producţia realizată s-a situat cu 8.6 la sută sub nivelul celei din aceiaşi lună a anului precedent. Da menţionat, că producţia industrială din 11 luni a fost mal mică cu 22,4 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului 1991.
• Purtătorul de cuvînt . al Ministerului Afacerilor Externe, dl. Mircea Geoană a făcut publică hotărîrea comună a ministerelor de resort român şi ungar. de deschidere temporară a două noi puncte internaţionale de trecere a frontierei —- la'Sa- lonta ’ (Mehkerek) şi Turnu (Ba- ttonya) pentru zilele de 30—3,1 decembrie 1992 şi 4—5 ianuarie 1993 .între orele 7,00—18.00.
• WIESBADEN. Germania va repatria, la începutnl. anului viitor, 500 de tone de deşeuri toxice ilegal depozitate, primăvara trecută în România — a declarat lă Wiesba-len, purtătorul de cuvînt al Ministerului Mediului din landul german Hessen, citeţ de France Presse. . ■
Această hotărîre a fost luată de autorităţile federale şi societatea de tratare 8 deşeurilor I.AGA, sub presiunea organiza- • ţiei ecologice Greenpeace .şi la sugestia ministrului mediului din Hessen, a precizat purtătorul de cuvînt - doamna Renate, Gunzen- hauser. ■ ' ■ .
Operaţiunea ar urma să coste în jur .de 2 milioane de mărci (1,25 milioane de do'nri), care vor fi furnizaţi de landuri, proporţional cu numărul locuitorilor lor.' Locul de stocare al deşeurilor urmează să fie determinat Sn curînd, în cursul unei reuniuni ce se va desfăşura la Bonn. Landul german Hessen s-a oferit deja , să adăpostească ju mătate diri întreaga cantitate, a indicat doamna Gunzenhauser. ’ „Este prima oară în istoria internaţională ă deşeurilor cînd un bogat stat industrializat îşi asumă partea sa de responsabilitate şi Işi recuperează gunoaie- ; le“, a afirmat, cu satisfa'-tie. expertul Greonpeace pentru deşeuri, Andreas Bernstorfî. '
Următorul număr al ziarului nostru, apare mărfi 29 decembrie 1992.
Vă stăm la dispoziţie la următoarele numere de telefon: 11.73.71; 12.40.00;
14.22.38; 11.22.86
Cluj. str Poştei nr 20 Tel. 095/11 51 45,11 76 23 Fax: 095/11 24 74
PARTENERUL DVS. DE SPECIALITATEvă oferă următoarele m ărfuri (din stoc) şl serv ic ii:
SSI AT 286,386,486 H Imprimante S digitizere l i plăci antivirus B3 sistem de comunicare prin reţeaua de alimentare/partajare Imprimantă 3 rog. de casă IPC POS H accesorii ES consumabile□ tehnoredactare □ proiectare CAD □ aplicaţii soft profesionale □ tipărire ofset A4 □ cursuri de specialitate.SĂRBĂTORI FERICITE Şl LA MULŢI ANI!
S.I.M. - FILIALA CLUJ Cu prilejul sfintelor sărbători de Iarnă şl a anului nou, derim tutur membrilor • S.I.M. $
FILIALA CLUJ - cît §1 familiilor lor un 3 "CRĂCIUN FERiCiT” $1 "LA MULŢI ANI î" ^
ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2
(ABONAMENTUL
W M ff Indcponcten!
Stimafi cititori,Din cauza grevei tipografilor Şi a
sJIrbStorlIor do Iorn3, s n rimau datori ebonaţilorAnoştri cu clndl edţjll sie ziarului 'nostru. *
întrucît abonamentele ! pe luna' Ianuarie sîntpe caleda a fi încheiase, vom! da satisfacţie, abonaţilor noştri fn .luna februarie, pentru care costul abonamentului: va fl mal tettin cit contravaloarea a cinci numere de ziar. ■■■:
Abona|i-vă pe o perloadS cn^mal lungS a anuiuţ t«93.. Costul abonamentului nu se va, modifica, Indiferent de eventualele noi creşteri de preţ ale ziarului, cauzate de majorarea preţului hîrtiei, transportului şt tarifelor tipografice.
Abonamentul pe mai multe tuni este mal , ieftin decît vinzarea cu bucata.
i R A D I O A \
LUNI, 28 decembrie:,0,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi mu
zică; 10,00.Infoquick;. Iu,05 idealitatea economica: Cît costă o' seară de Anul Nou?: 10,25 Cintece ţi doine populare româneşti: 10,55 La început de săptămînă. 11,00 Uadioe.iciciopedia: Mese fastuoase pentru ascultători pretenţioşi; 11,30 Globul muzical; .„Intre sărbători*. Ediţie specială; 12,00 Revista revistelor; 12,10 Muzica secolului nostru; 16,00 Meridiane şi paralele în lumea de azi: Anul politic 1092; 1 fi,£5. Miracolul sunetelor. Kdiţie specială de sărbători; 17,00 Radio fax: Actualităţi, muzică, publicitate; 20,00,'Du-te dorule departe: Muzică populară Ja cerere; 20,30 Cutia-cu cintece- şi graiuri: „Moş Crăciun" de B. S. Delavrancea;
MARŢI, 29 decembrie: . . ,
6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi’ şi'muzică; 10,00 Infoquick; 10,G5 Divertisment muzical; 10,35 Limba noastră: Sărbătorile de'iarnă — cuvinte, obiceiuri, credinţe; 11,10 Omul şi societatea: Valenţele muncii reflectate in devenirea societăţii de azi ţi de miine: 11,30 Mici piese instrumentale;11.45 Glose lirice; „Trecut-au a n ii . . .” Din poezia clasică romăncască; 12,00 Cercul magic: Antologia aforismului filosofic; 12,30 Pagini din "opere; 16.0?) Pro natura: Poluarea — coşmarul secolului XX ; 16,30 Radio disco rock club; 17,00 Radio fax — Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; 20,30 Pasărea măiastră: Înnoirea naşterii anulai;
*
TV. CLUJLUNI, 28 decembrie:8,45 — ‘>,00 Panoramic; 9,00 — 9,45— Emisiune
In limba geimana, 9,45 —: 12,00 Emisiune in limba mag&iarâ; 12jOO — 12,30 Cronica de luni; 12,30 —12.45 Cîntec transilvan; 12,45 — 13,15 Chemarea pămîntului; Casa şi grădina. 13,15 — 13.30 Muzica pentru toţi; 13J0— 14.00 „Timp de antenă". In culisele alegerilor din sepiembrie 1992;
MARŢI. 29 decembrie:8,30 — 9,00 Panoramic; 9,00 — 9,15 Bucuria frumosului. De gustibtrs. . . disputandum. Cadouri sau kiteehttri? 0,15 — 10 !0 Anul cultural 1892;
MltKCUKt» 3» decembrie:8,3fc — 8,45 Panoramic; 8,45 — 10.CQ Caleidoscop
’92; :
JO I. 31 decembrie:8,30 — 9,45 Panoramic: 8,45 9,53 : Emisiune în
limba maghiară; 9.53— 10,00 Urare de sfîrşit de an — In limba română.
NOU MAGAZIN DE PRODUSE DIN CARNE
' Ieri, pe Bulevardul Eroilor nr 17 din Cluj-Napoca, s-a . deschis ui» magazin cu prodtire. alimentare. In special, cam e, de porc proaspătă şi produse din carne, inclusiv conserve .aparţinînd S. C- Agrocomsuin S. A. Bonţida (fost Iscip Bonţida). Avantajele pentru cumpărători sînt evidentei produse proaspete de cea mai bună calitate, cu posibilităţi de aprovizionare permanentă, in cantităţile dorite, cu o servire exemplară ţi preţuri avantajoase, avînd ln vedere faptul că . magazinul, fiind proprietatea producătorului, sînt eliminate toate verigile intermediare, eare ln mod obişnuit duo la mărirea preţurilor. Acum, Sn preajma sărbătorilor de iarnă, clujenii au posibilitatea de a se a- provizolna cu produsele căutate
m a i o c a
de ctivlţaje, r
valcfarea v a ljte i v în d u te ;
iiînîbsfâl?:
r®SîES€A S .A . 'a f e c t H o a z f l o p e r a ţ i u n i
« o in e rc ln le eat e lM
- c b m p A i s . 'I -
-PiASEAZA -Str. FBARCI8C DAVID. ar. 7C I * 1.3».©5
MULŢUMIRE
„Artiştii plastici, membri ai Filialei Clu} a Uniunii Artiştilor Plastic» din România, fn plenara din 3 decembrie 19S2 au hotărît să aducă pe această cale cele mai sincere mulţumiri Consiliului director aî Fundaţiei So- ros pentru sprijinul acordat, cu
generezitate% prin donarea! unei linii tehnologice complete video rare ne este de mare folos In organizarea documentarului ob- ştei noastre.
S&rbători fericite şi La mulţi anii*
Prs'jedlnt,?,Paul EUGEN
• In anal 1992. Sn condiţiile unei concurenţe puternice, mult superioare faţă de tre-utul nu prea îndepărtat, sportivii români -au reuşit să-şi confirme valoarea, cu
cerind 134 de medalii (31 de aur, 49 de argint, 54 de
brortz) . ta marile competiţii
cu ..caracter' mondial şi continental.
A oferi un cadou
înseamnă bucuriek i P O R T A LEXPQRT-MPC îT SRL. Cea maj frumoasă
s u rp r iz ă pentru familie şl bucurie, pentru dumneavoastră esto televiziunea prin cablu.CADOU. SURPRIZĂ, BUCURIE î TOATE LA UN i/OC.VX OPERĂ FIRMA PORTAL CU OCAZIA S&RBATORjLoR DEiarnă 1 ; Onorata clientelă:
în reţeaua de televiziune prin cablu din fcart. GHEORGHENI sînt racordate blocurile din următoarele străzi: • B-dul N.TItulescu « Arieşuiui ® Pietroasa « Alblnll a Muncitorilor,o Liviu Rebreanu.
în etapa Imediat următoare vom cabla următoarele străzi: a Albac 0 Azuga B Slmlon Ştefan 8 Padlş a Răşinari m Văleni S BîzuşaB Scărişoara şl BSga.'B
Anunţăm de assmenea^că în caitf MĂRĂŞTI am extins reţeaua şl pa străzile: O Năsăud □ Progresului □ Cehoslovaciei O Venus ş l Calea Dorobanţilor, Pentru Informaţii mai exacte va aşteptăm la. magazinul nostru din, B-duj 22 Decembrie nr. 10, tel. 11:69.33, 11.51.43.(33583)
S O C MAMOJTÂÎjCOMM M »
Sîr. G.Coşbuc nr.1S, Hote! 'SPORT*Vă oferă en-gros:
* ÎMBRĂCĂMINTE (pantaloni, pulovere, fuste, rochii, com pleuri, costume, jachete, gech blugi, afîe
sortimente - pentru FEMEI, BĂRBAŢI şl COPUJ.VĂ AŞTEPTĂM I (35824)
v.f<OEM EN O R O S CONIAC 'N A P O L E O N * ORI0»NAi.j
FRANŢUZESC LA PRET CONVENABIL
Teîcfoft(fax): 095 / 112.865* z iln ic inl»e orele 9 * t9. t-3S06«v
BULETIN METEO
Astăzi vremea va fi deosebit de rece, pe alocuri chiar geroasă noaptea şi dimineaţa, eu cerul degajat Sn cea mai mare parte a intervalului. VIntul va sufla Sn general slah. Temperaturile minime vor fi cuprinse între — î l şi — & grade* iar cele maxime între —6 şi —4 grade, l/ocaî, în zonele joase şî pe văi se va forma ceaţă persistentă, asociată şi cu depunere de chiciură. Ieri, la ora 22 la Cluj- Napoca se înregistrau —a grade. iar presiunea era de 747,9 mm Hg, Sn creştere. Cîaudiu Herman, meteorcin? de serviciu.
AGENDA
.7 Teatrul Naţional sîmbătă, ora î<k CURSA DE ŞOAHI3C1
Opera Română — duminică, ora 18,30: FAUST; luni. ora 18J£>: AIDA -
Teatrul de păpuşi prezintă du- minieă ora 10.30- BSTLEIKEM.„ BETIJ5Î iEM <sccţia maghiară}; VIS DE CRĂCIUN, ora 12 fsee- ţia română) '
Universitatea liberă I prezir>fâ luni, ora 17, Si» saîa *nieă «* Casei unH’er^tarfîor, expunes-ea: TERAPIA NATURISTA. Prezintă: prof. univ. ■ dr. CHşan Mir- cioiu; ora 1& esponerea: ‘ ECO- LOGIE, ETOLOGIE Ş l INTKH- RKLAŢfB UMANA. Prezintă: dr. Viorel Soran cercetător principal.
Astăzi, programul debutează la ora 7 dimineaţa cu transmisiunea preluată de la Televiziunea Naţională din Republica Moldova. Actualităţi Ja ora 10 şi Calendarul zilei’ ia 10,10, emisiunile Dimineaţa copiilor la 10,30, „Bună dimineaţa la Moş Ajun* la 11.30, Ora de muzică la 12, un program de colinde de pe plaiuri hunedorene la ora 13,10.- Ediţia de prlnz a Actualităţilor o veţi putea urmări la ora Î4. In continuarea programului vă recomandăm să urmăriţi emisiunile ce vestesc marea sărbătoare a Naşterii Domnului: .A junul d? Crădun“ la 14,15, Drumuri Sn memorie la 15,30, Datini străbune Sn scara dc Crăciun la 16. lîepcre moldave — emisiunea realizată de Studioul de Radiotelevlziune din Iaşi — ia ora 16,25. După ediţia de du- pă-nmiază a Actualităţilor, programată pentru ora 16,55. Snce- plnd cu ora 17 Gala UNICEF", Înregistrată Ia Cluj Napoca. I^a ora 18,15 emisiunea intitulată „Bună seara la Moş Ajun“. par- tea I, apoi, de la ora 20 episodul 191 al filmului serial „Da- Uas“. la ora 22 partea a Il-a a emisiunii „Bună seara Ia Moţ Ajun". Ultimele ştiri la ora 23,40, tar la ora 23.50 partea a III-a a emisiunii „Bună r<ara Jn Mntj A ju n " . de la w » I
Programul TV din Moldova La ora 9 — „Crăciunul — sărbătoarea întregii creştinătăţi", la ora 13 Actualităţi, desene animate la 13,05, emisiunea Lumea copiilor ' la 13,15. Filmul serial „Bor»anza“ la ora 14,35. De la ora 15,35 — Colinde la Muzeul Naţional Cotroceni. Şlagărele anului 1992 — la ora 16.35 „Cine esto Moş Crăciun* — o Întrebare Ia care cei mici sînt invitaţi să afle răspunsul Sn emisiunea de la ora 18.45 Desene a- nimate la ora 19.15, colinde la 19,45, Actualităţi la 20, filmul artistic australian „în umbra viselor1* la ora 20,45, emisiunile Invitaţie- la varietăţi la 22.35, Actualităţi la 0,3î şi Prtreccţi cu noi! la 0,45. -StMBATA, de -la ora 9,30 colinde, emisiunea A- bracadabra la 9,45, „Ziua a doua de Crăciun" — ia 10,10, Actualităţi la 13. Desene animate la 13,10, Ora de muzică la 13,25, Magazin cinematografic la ora' 14.25. De la ora 15^5 vă invităm să deschideţi „Caseta cu surprize", apoi veţi urmări partea a III-a a filmului .Văduvele’", retrospectiva anului sportiv 1992 Ia 17,10, un concert de Crăciun la ora 18,10, depene a- nimate la 19,30, Actualităţi la ora 20. De la ora 20,35 . —.. o creaţie ■ impresionantă a literaturii muzicale universale: „Ano- timpurile1* de Vivaldi. Filmul artistic „Chinezul** Ia 21.10, un program de vechi- melodii popu- dare ia-wa 22,40, Actualităţi la
23, parte» a IV-a a filmuîtii serial „Văduvele" la ora 23,15 şi un -concert de muzică rock la ora 0,10. DXTMINICA, înainte de a face recomandări din programul - zilei adresăm calde felicitări şi urări de sănătate şi bucurii tuturor cititoril-jr şi colaboratorilor noştri eare se bucu- fă de numele Sfîntului întîi Mucenic şi Arhid’.acon Ştefani Celor mici le recomandăm să urmărească, la oro 8,30 emisiunea „Fing, pong“ apoi filmul artistic în serial „IJe-aş fi Harap Alb** la ora 10.25 Actualităţi la ora 10,50.- Urme.vă emisiunile Lumină din lumină la ora 11. Viaţa satului la 12, Actualităţi la 13, Videomaga/.in la 13,10. un nou episod din filmul serial „Ro- nanza** la ora 15,4f> Anul sportiv 1992 _ Ja ora ifl.45, „Ocolul pămfnttiliii In 30 de zile**, partea I, la ora 17,45. emisiunea intitulată „NTesfîrşita ■ «raţie a muzicii şi poeziei** la ora 18,35. Filmul serial „Dallas** la ora 19.10. Actualităţi Ia 20. apoi lilmul a- merienn intitulat .Omul în costum maro” la ora 20,35. Duminica sportivă la 22,10, emisiunea .Ghici cine vine de Moş Crăciun" la ora 22,30, ultimele ştiri 1a oro 23,15 şi un medalion consacrat marii actriţe clujene Silvia Ghclan. la ora 23.25. LUNI. Actualităţi la ora 14,. program de vidcosafellt la 14,20, emisiunile S.O.S.. Natural la ora 15, Confluenţe la 15,30,, Anul sportiv 1992 Ia ora 16. Actualităţi Ia
ora Î7. Emisiunea în limba maghiară la ora 17,05. Urmează Pro-Patria la 18,35, desene aru- nate la I9L30, Actualităţi I» ora 20, emisiunea Te7.n1 ti folcloric ia ora 20 15. Episodul II- al docu-; mcntarulul intitulat S ighişoara. — dialoguri medievale" Ia ora; 20,55. Seara de teatru progra* mează spectacolul cu piesa „I- dolul şi Ion Anapoda* de G:3Vî. Zamfirescu ,1a ora 21.20. în, Încheiere Actualităţi la ora 23.45. Din pmgramul zilei de MAKTI vă recornandărn programul TV d;n Republica Moldova la ora 7, Actualităţi la ora Jft, Dimineaţa-copţilor — (o emisiune programată pentru ora 10.20, Vitleosa- telit !a 11^0, Ora de muzică la 32J0. Emisiunea Oameni de lingă noi o veţi putea urmări incepind c.n ora 13. Urmează Muzica pentru părinţi la 13 30, Actualităţi la 14. un program de muzică de- operetă la ora 14,15, emisiunile' Convieţuiri la 15, Actualităţi ia 18, Repere transilvane la 16,05, Datini şi obiceiuri populare la . 16,35. O nouă ediţie a retrospectivei anului sportiv. 1992 — la ora" 17. Programul va continua cu emisiunile Salut, prietenii îa ora 18 Studioul economic • la ora ITi, rlcsene animate la ora 19.30. Actualităţi la ora 20, filmul intitulat „Ca la local", producţie americană, la orn 20,45, emisiunile Cultura In lume la ora 22,2(7. Actualităţi ln 22 50 şi Sn. încheiere Şlagărele anului 1392,- par»'- tea a II*a, la ora 23,04. •
PAGINA 3- ADEVĂRUL DE CLUJ
BE CRĂCIUN, A SUFLETELOR NOASTREORAŞUL
SORCOVĂPospaiul de ninsoare de zi
lele trecute şi promoroaca în- vejmîntînd în delicate com-
- binezaane aîbe tot ce e creangă, coroană de copac sau arbust Intră In firescul anotimpului şl Incintă ochiul, dar nu-l surprind. O plimbare vesperală sau nocturnă prin centrul Clujului ne transpune. Insă, acum. Intr-o lume de-a dreptul feerică Sute şi sute de metri d e , ghirlande lum inoase din becuri multicolore direcţioneazâ străzi şi dau alte dimensiuni pieţelor. . Brazii
. din faţa Teatrului Naţional, fundal solemn ai celor doi mari poeţi ai neamului românesc, Eminescu şi Blaga. ca şi pomii de Crăciun, din Piaţa Victoriei şi din Piaţa Libertăţii poartă nimburi strălucitoare — învecinarea lor cu cosmicul e evidentă. Pe Bulevardul Eroilor treci ca sub tin duş de lumină şi culoare. E
-rece seara, numai ideea de „duş” în exterior te poate în-
. frigura, dar aici lumina atlt de generos revărsată Iţi încălzeşte sufletul. Primăria ne-a dat o lecţie câ se poate să a- veai şi belşugul luminos după
care am ttnjlt altădată, că străzilor şi pieţelor li se pot purie In valoare şi alte dimensiuni ale monumentalităţii.
Priveşti şi nu-ţi vine sâ crezi că te afli tn Clujul zilelor noastre {în Clujul în care ar fi trebuit să ne aflăm de mult!) şi nu intr-un insolit tă- rîm de basm ' ce poate fi străbătut, netulburat, cu pasul.
Şi tot primăria ne-a arătat că se poate transforma în zonă pietonală, cu toate como- dităţile şi atracţiile micului şi marelui comerţ, o arteră dintre cele mai importante . ale urbei noastre. Perimetrul benefic. ni se spune, al unui tîrg de iarnă, atracţia locuitorilor şi trecătorilor prin oraş. Dar un tîrg de iarnă ce s-ar putea prelungi, firesc. Intr-unui de primăvară, apoi intr-unui sau mai multe de vară. in altui, obligatoriu, de toam nă... Pe insulele de pe Bd. Eroilor s-au şi instalat primele chioşcuri, ele însele luminate feeric şi asaltate de mulţimea clienţilor. ,
Tîrg de iarnă sau feerie luminoasă. Cluj-Napoca e sorcova cu care ne urăm unii al* tora sănătate, : fericire şi viaţă lungă. Vrem, să credem, vrem să fim siguri că vom -avea pentru ce trăi.
Dan BEBREANU
, iS NUMELE-OMENIEI .
„ Prin grija Consiliului de coordonare al FD.SN. Cluj. cadourile de sub pomul de Crăciun vor crea momente de fericire copilor de la „Liceul de nevâzâtoriŞcoala ajutătoare , g răd in iţa specială" şi „Căminul de bâlrîni" din municipiul Cluj-Napoca, „Casa de copil şcolari" din Gherla. „Casa de copii şcolari" din Dej. „Şcoala generală* din Floreştl şi „Că.
minul şeoalăVdin Jucu de Sus.Pentru acest gest umanitar
aducem,, pe această, cale. mulţumiri societăţilor comerciale „Feleacul”, „Constructorul Napoca“. „Privai", „Cerclu S.N.C.** şi „Veromimpex" care cu generozitate au sprijinit ‘acţiunea noastră.
Tuturor vă dorim Crăciun fericit!
La mulţi anif ■: Consiliul de coordonare al
F.D.S.N. Cluj
LILIOARĂSfeă pe cer s-a arătat Şi-a vestit lumii-mpărat.S-a născut in Betleem Intr-o peşteră de lemn. îngerii din cer coboară. Lilioară, lilioară.
Merg păstorii dc se-nrhină. Steaua sas pe. cer lumină Calea magilor ce vin Cu daruri la cel divin, Strîns în braţe de fecioară, Lilioară, lilioară.
Blînd cîmbeşte pruncul sfînt. Doamne, iasă pr pămînt ,Ca din zîmbrtu-i să rază Şi asupra noastr-o rază.S-o simţim că se coboară, Lilioară, lilioară.
A ■
In oraşul Betleemîn oraşul BetJeem
florile dalb*Mare bucurie-avem.Că aicea s-a născut.Fiul Domnului Prea SOnt.Intr-un grajd pe inserat.In iesle pe fin uscat.In. scutec» de bumbac ■. . .Şi giulgiu înfăşurat.Şi cum Domnul s-a născut.Ieslea-n rai s-a p t-fâcul.Grajdul în frumos palat.Ca -ia un mare-mpăraC Şi mii de făclii ardeau.Şi alte mii se aprindeau:Mii şi mii de luminete Străluceau ca nişte stele. - Fînu-n fiori se prefăcea.Pai te 4o aurea.Luna şi cu roii de stele .Străluceau mai cu putere.Şi sus pe cer sc arată.Stea cu roadă minunatăCare a călăuzitTrei Crai de la Răsărit;Trei Crai ai pămîntului.La naşterea Domnului.
Culeasă de Ionel BCJLBOACrV
E O R A C O L IN D E L O R
CONCERT LA ClMTIA 41ÎRZII
Duminică, .In sala Clubului muncitoresc din localitate, a a-’ vut loc un frumos concert de colinde intitulat „Iată vin colindătorii". In deschidere, profesorul Aurel Căluşer a arătat că s-au împlinit 45 de ani de cînd in oraşul Cîmpia Turzii a mai fost susţinut un concert de colinde de asemenea amploare. Şi-au dat concursul - corul’ „Vo- ces didactica" din Cîmpia Turzii, dirijat de Cristian Tri fan, corul Bisericii orotdoxe— parohia’2, dirijat de loan Vaslnca, corul Bisericii reformate dirijat de Balogh Ildiko şi corurile u- nite ale Fundaţiei pentru tineret şi Sindicatului Invăţămint clin Cluj Napoca, dirijate de prof. Marius Cuteanu. Au fost intonate: „Cerul şi pămîntul**, „Lăudat . fie lisus", „Coborit a coborît“, „O ce veste minunată", „Colindătorii”, „Cîntec de Crăciun**,. „Noapte de vis“ şi multe alte colinde creştine interpretate la un înalt nivel. în tregul spectacol a generat mare bucurie în sufletele celor prezenţi, manifestai ea încheindu-se cu tradiţionalul .,La mulţi ani!“ rlntat de ‘colindători şi public — ne-a transmis loan Stonean. redactor la publicaţia independentă din Cimpia Turzii.
. . . Cîte gr iji. . . de sărbători- Oare ce-o să-mi aducă filoş
Crăciun?
fotografia; Leon L PAKCU
Şcoala Postuniversitară de Management de pe lîngă U- niversitatea Tehnică din Cluj- Napoca urează tuturor colabo
ratorilor şl cursanţilor sărbători fericite şi un Ân Nou încununat de împliniri
GiND DE DECEMURIE UN AN CU IM SIMT MM B!1
Luna decembrie, mai mult decît alte momente ale anului, dovedeşte câ Asociaţia pentru proteja, rea şi ajutorarea handicapaţilor motori nu este o simplă Întrunire de persoane care doresc să-şi Împartă nişte funcţii, ci un grup de Oameni care ştiu prea bine ce înseamnă suferinţa unei persoane handicapate şi si-au făcut un rost din a veni In ajutorul acesteia. Pentru copiii şi tinerii din această asociaţie, in ultima perioadă s-au pregătit citeva clipe de reală bucurie- spectacolului de la Teatrul de păpuşi „Puck“ in care copiii s-au delectat cu trupa de păpuşari danezi (de la Theatre ABC 123) a lui Clnus Hendrtkse — spectacolul mareînd Ziua mondială a persoanelor handicapate —. i-a urmat serbarea cu care copul l-au întlmplnat pe Moş Nicolae. Şi trebuie *pus că asociaţia dispune de veritabili artişti- Mihai. Florin. Cristi. Ioană. Loroci ana recită foarte Irumos Emil clntâ cu dezinvoltură la ciaviolâ. f elix (Liceul „Gh. Şincai”) şi Ovidiu (Llccul de „Arte plastice"! şi-au făcut „ieşirea Jn lume" cu această ocazie.
. Aceeaşi generoasă gazdă •— Institutul Teologic Ortodox-(se cuvine mulţumire domnului rector Morarul — l-a primit pe copil joi. 17 decembrie, pentru 'sărbătoarea Naşterii Domnului, Liniştea şi frumuseţea a coborii în sufletele celor prezenţi, ns- cultlnd vechile colinde clntate de corul Seminarului Teologic Ortodox, condus de preotul Petru
Stanciu şi de corul Bisericii Reformate nr. 2, condus de doamna Adorjani Katalin.
După glasurile puternice ale acestor corişti, am ascultat vocile mai timide, dar la fel de melodioase ale membrilor cercului de limba engleză, care cuprinde şi copiii de la Asociaţia maghiară. Daca. doar în cîteva săptămîni, copiii au reuşit să inve- ţe nişte poezioare şi cintece in limba engleză, meritul este şi al lor. dar şi al celor care se ocupă de ei; domnişoara Eva Mendekivici, conducătoarea cercului şi organizatorul, domnul Szilaşy Andras.
Pentru programul prezentat, şi nu numai. Moş Crăciun — o apariţie care i-a făcut pe toţi cei dm sală sâ nu aibă mai muit de cinci ani — le-a adus daruri. L-au ajutat sâ-şl umple sacul, de-a lung'U lunii decembrie, şi sponsorii; SC. „Peco" SC. .Feleacul" „Dacia Felix”. „Fimaro”, Asociaţia misionar-umanitară «Arca*, societatea „Eccehomo", „liankcoop". SC. „Porţelanul". R.A.A1.F.L.. SG. Gaimm. „Alcom”.
Pentru această generoasă intenţie, devenită fapt, de a aduce bucurie In ochii copiilor le mulţumim tuturor acestor oameni şi dorim ca Anul care vine să ne aducă, fiecăruia. dintre noi. un suflet mai- bun, în care «â Încapă şt gtndul că există pe lumea asta şi multă suferinţă, tn fata căreia avem datoria să ne plecăm fruntea.
v ... a F U m a .s m L JU i
Şl in acest an. colindele strămoşeşti de Crăciun şi cinteco- le de *tn» sînt aduse pe scenele sălilor de concerte. în casele gazdelor caro-i aşteaptă pc
colindători in faţa bradului îm podobit, prin interpretarea unor grupuri de copii, a um«r ansambluri folclorice tradiţionale şl formaţii corale consacrate.
Primăria municipiului Cluj- Napoca > a organizat ieri o . manifestare sărbătorească în cadrul căreia au fost oferite daruri de Moş Crăciun copiilor eroilor Re-' voluţiei. Urmaşilor acestora,’ pre- cum şi copiilor revoluţionarilor.
împreună cu copiii salariaţilor instituţiei Cu acest prilej, formaţii' ale Filarmonicii' de-Stat „Transilvania” au ' prezentat «A concert de colinde. Sponsorizarea a fost asigurată de societăţi comerciale cu capital privat sau subordonate Primăriei-
Serbarea de Crăciun â Liceului „Gheorghe Şincai
Casa Universitarilor a fost gazda unei serbări a copilăriei, ta*
! lentului, veseliei, apropiatelor sărbători de iarnă. Cu alte cuvinte. Casa Universitarilor, a fost gazda serbării de Crăciun a elevilor Liceului „GMeortţhe Ştn- cai” In program: spumoasa comedie, prezentată în limba franceză de elevii clasei a Vîl-a B, „Caietele maiorului Thompson” de Pierre Dnninos; expoziţin de icoane pe sticlă a elevilor claselor V—VII, alcătuită sub îndrumarea proî. Manuela . Betiş. re- mareînd lucrările unor „mici” talentaţi ca Andrei Dulf. Stanca Rus, Laura Bo.-n Roxl Costache, Lucia Timiş. Ştefana Zdrenghea. Lucian Pop. Bogdan Toader, lucrări realizate în stilul picturii naive şi axate tematic pe Naşte
rea Domnului; în fine, grupajul de colinde româneşti interpretate de corul claselor V—-VII şi cele cîteva colinde In limba engleză.’ în interpretarea unui grup vo~al’ al claselor a X-a. Citeva impre-' sii ne-au împărtăşit, doamna Su- zana Hubclard. „Am văzut un" spectacol încînlător, cane a cerut muncă;şi dăruire**; d-1 Liviu Me— drea. vieeprimar: „M-a impresionat în mod deosebit expoziţia de icoane în care am regăsit puri-' tatea sufletească a unor copii talentaţi. Din partea mea şl a "lemnului primar — sărbători fericite" ; prof. Gheorghe Comănaru. directorul Liceului „Şincni":/ „Mi-au plăcut copiii eu ezitările şl emoţiile lor .sincere1*.
Arie ta VOIVOD
Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Crăciun şi Anul Nou. Conducerea filialei Judeţene şi municipale a P.U.N.R., urează tu
turor membrilor şi simpatizanţilor din Inimă
„LA MULŢI ANII*
PRECIZARE
Relerltor la afirmaţia cuprinsă In finalul materialului pe marginea GALEI UNlCEF, publicat în numărul nostru de ieri, potrivit căreia „Primăria el'rea- nă. In colaborare cu Comitetul Naţional Român pentru UNlCEF. a oferit tuturor copillot daruri de Crăciun.**, sint în măsură
să facem următoarele precizări: Primăria a constatat cu retjreL că au fost copii, participanţi la spectacol, care printr-o coniunc- tură nefavorabilă au rămas fără daruri Toţi copiii aflaţi tn a- ceastă situaţie sint invitaţi, eu scuzele de rigoare, sâ se prezinte la Primărie oentru a intra tn posesia darurilor.
(M a>
£u Gtîi/Jai sărbăiorilsr da Crâriun si a Rnuîui Ocu, BffilCR OHOR FELÎX s!fl.
urează tuturor scţionanior pi ciisntiio: săi, multă sânătatefîericire şi un an
& nou plin da bucurii..1*9 ftlttlti a it i!
ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 4
i i i CAVALERILOR OE MALTA INCu puţin liirp în urmă am fost, prin interme
diul televiziunii, martorii unul eveniment oarecum Ineditr ceremonia investirii cu titlul de cavaler al Ordinului dn Malta a unor personalităţi ale vieţii politice, ccononiice şi culturalo din România. Unul
— Ordinul Cavalerilor Ioaniţi de Malta a fost Înfiinţat incă în anul 1024, odată cu primele cruciade, organizate pentru eliberarea' Sfîntului Mormînt ţi re- dobîndirea acelor locuri sfinte pentru creştini ocupate de musulmani. Rostul Ordinului s-a diversificat, incluzînd ţ i ideea păstrării ideilor generoase ale creştinismului. Ordinul nu a fost neaparat unul războinic, astfel că pe la 1300 el devine ecumenic, preocupat fiind mai mult d e c linarea suferinţelor celor, necăjiţi, orfanilor ş i , văduvelor. La uri moment dat Ordinul se divide în două ramuri, una- rămi- nînd axată doar pe asemenea o- biective umanitare.
•— V-am rugat să faceţi această incursiune in istoria Ordinului deoarece persistă îh anumite medii părerea că în activitatea Ordinului există ţi elemente misterioase, masonice.- Să precizăm . în continuare că Ordinul Cavalerilor Ioaniţi . de Malta arc
. legături cu ţările locuite de romă ni de mai multă vreme.
— Ordinul a avut relaţii cu- Voievozi, cu conducători ai Ţârilor Române şi tocmai; de : aceea
- el intenţionează să refacă două cetăţi , de pe teritoriul românesc, cetăţi aflate acum în ruină, a- ceste construcţii urmînd- a deveni instituţii culturale.
dintre cci aflaţi în această situaţie a fost prof. ADRIAN MOŢlU, senator P.U.N.R. de Cluj. Vă oferim, cu ajutorul d-lui Moţiu, cîteva amănunte despre Ordinul Cavalerilor de Malta şl „sosirea" lui în România.
•— Puteţi să le numiţi?• • •
— Carc este organizarea actuală a Ordinului, arc un sediu central şi cuni s-n ajuns la 'ceremonia de la Bucureşti?
— Ordinul are un-sediu la Bucureşti şi ce s-a văzut a fost ceremonia înfiinţării Prioralului românesc de Malta. Spre deosebire de ramura germano-maghia- ră a Ordinului, cel din România provine pe linie americană şi are autonomie în sensul în rare, dacă am face o comparaţie, o are biserica ortodoxă, care este autonomă.
— Ordinul are vreo legătură cu biserica ortodoxă?
— Nu, nu are. Ordinul nostru riu merge pe linie bisericească, în. felul in care este legată ramura germano-maghiară de biserica, catolică. La festivitatea de la Bucureşti a participat, de pildă, preşedintele partidului Baas din Siria, ţară în care există localitatea în care Ordinul de Malta a avut la un moment dat sediul — la castelul de lă Krack. După ce s-au retras din “zonă, datorită presiunii musulmane. Cavaleri: Ioaniţi s-au oprit în- Rhodos, apoi în Malta.
— Mai poate fi vorba de o componentă militară în activitatea Ordinului?
— Bineînţeles că nu, atribuţiile sale sînt mai ales de ordin e- ducativ. Este vorba de sensul larg al termenului, incluzînd date ce tin de cavalerism, chiar e- xerciţii fizice.
— N-aţi spus nimic despre cum aţi ajuns d-voastră în Ordin. cred că nu c deajuns o cc- rerc ...
— A, nu. Cei care au initiat Ordinul s-au orientat spre acele personalităţi care pot efectiv să ajute Ia ridicarea şi deschiderea unor biblioteci, muzee, instituţii de învăţămînt superior, toate o- rientate spre uşurarea dificultă. ţilor in care se află oamenii
— De unde provin fondurile băneşti?
— Din donaţii. In Ordin au fost cuprinşi şi întreprinzători care pot oferi bani pentru realizarea scopurilor sale. ;
— Este cunoscut faptul că sînteţi preocupat de soarta românilor care acum se află înafara graniţelor ţării. Ordinul are x în vedere şi ajutorarea lor?
— Deocamdată. Ordinul-a fost înfiinţat aici. Dar în mod firesc ne vom preocupa şi de viaţa şi nevoile lor, '• sprijin’nd toate acele acţiuni care pot să-i ajute pe românii dinafara graniţelor actuale ale ţării.
Vaier CHIOREANU
SCRISOARE DESCHISĂcStre toţi membrii şi simpatizanţii Partidului Naţional Liberal
. In 31 octombrie 1992 a avut loc reuniunea Delegaţiei Permanente lărgite a P.N.L. care a analizat cauzele rezultatelor necorespunzătoare obţinute în alegeri, raţă de această situaţie, organizaţia judeţeană P.N.L. a propus le- tragerea conducerii partidului, a- vîndu-se în vedere uzanţele democratice în asemenea ocazii, a- legerea unei conduceri interimare care să revizuiască statutul şi programul partidului' în scopul
■pregătirii Conferinţei Naţionale şl a susţinut iniţiativele de reîntregire a P.N.L
In urma poziţiilor asemănătoare ale unui mare număr de organizaţii judeţene. Delegaţia Permanentă a hotărît ' remanierea Biroului Executiv şi constituirea unei comisii' formate din 15 persoane care să elaboreze un program de reorganizare generală a partidului prin desfăşurarea de alegeri locale, judeţene şi a Conferinţei Naţionale a partidului care s-a fixat pentru 26—27 februarie 1993.
In această direcţie în cadrul Comitetului Judeţean s-au maie- riaiizat următoarele, două iniţiative:• © S-a elaborat un proiect de statut care s-a distribuit celorlalte organizaţii judeţene Pentru studiu şi ca bază de discuţii pentru definitivarea lui.
© S-a stabilit următorul calendar de desfăşurare a alegerilor; la,sate şi comune, 9—17 ianuarie, la oraşe si municipii. 18—24 ianuarie şi la judeţ în 13 februarie. '
Am fi bucuroşi Şă ştim că, în pofida insucceselor de. pînă ; a- cum, .v-aţi păstrat încrederea în liberalism şi în oamenii de va-
. loare din P.N.L. şi v-am solicita implicarea în procesul de revigorare şi reorganizare a partidului nostru, pentru ca acesta să-şi redobîndească rolul major pa ca-
. re îl merită în viaţa - politica a ţârii.
Pentru început, sînteţi invitaţi să vă implicaţi activ şi resoon- sabil în alegerile locale, acţiune de o importanţă vitală pentru partid pentru ca acestea să se desfăşoare democratic şi pentru
, ca persoanele pe care le veţi a- lege în funcţiile de conducere să
‘ vă reprezinte cu adevărat. Totodată. sînteţi invitaţi la sediu pentru ridicarea carnetelor şt pentru eventualele clarificări şi informaţii.
In încheiere, cu ocazia Crăciunului şi a Anului Nou. vă dorim sănătate şi bucurii şi fie ca anul 1993 să Constituie anul de bun augur al Partalului Naţional L iberal si a unificării tuturor.forţelor liberale.Comitetul Judeţean P.N.L. C luj
A JU T O R U M A N IT A RPe adresa Spitalului C.F.R. din
Cluj-Napoca au sosit, din Tran-, ţa, ajutoare umanitare c-onstînd din medicamente. , şi inventar moale, donaţia;, contribuind l Ia, îmbunătăţirea tratamentelor şi a condiţiilor de spitalizare.
Prin intermediul d-lui ing. Mihai Teognoste. de la S.C. „Re- marul- S.A. (fost IMMR „16 Februarie") am aflat că ajutorul u- manitar s-a datorat iniţiativei d-lui Bernard Castan,. din oraşul Decazeville, care, la rîndul său, s-a bucurat de adeziunea, şi sprijinul unui grup de binevoitori de
* la „Ecole Publique Aubin“ şi rEcole Jean Mace“,-de contribuţia cetăţenilor oraşului şi ajutoru l: primăriei. - De subliniat câ
.transportul ajutorului umanitai a
fost asigurat şi subvenţionat de
iniţiatorii donaţiei, echipa de transport fiind condusă chiar de d-l Bernard Castan şi infirmiera
Agnes Riviere, însoţită fiind şi de reprezentanţii şcolilor amintite. Menţionăm, de asemenea, că
• în oraşul - Decazeville s-a constituit Asociaţia „Roumaine Espoir“, sub preşedinţia , d-lui Thicrry Granier. . H
Apreciem, din adîncul inimii, 3<?est frumos gest umanitar, expresie a prieteniei dintre popoarele francez şi român aparţinînd marii fam ilii'a gintei la^ tine.
(v. m.)
Primă colecistectomie iaparoscapică la Cluj-Napoca
Echipa condusă de dl. - prof. Sergiu Duca, şeful Clinicii Chirurgie III Cluj-Napoca. din care au/făcut parte dr. Cosmin Puia, dr.. Doru Munteanu şi prof. dr. Iurie Acalovschi — la anestezie, a efectuat, in ziua de 14 decembrie a.c., la Clinica Chirurgie III, prima colecistectomie lapa- roscopică. In loc de a se desclvde abdomenul printr-o incizie chirurgicală de 10—15 cm. după metoda clasică, se pătrunde, cu 4
INVITAŢIE
• h Frontul Democrat al Salvării Naţionale — Organizaţia muni-, cipiului Cluj-Napoca —: invită aderenţii, simpatizanţii şi pe toţi cei interesaţi la sediul din Bulevardul Eroilor nr. 2, camera 6, în fiecare zi, între orele 10—17. Intre orele 18—17 (miercuri: 12—14) aici fiinţează un birou de consultaţii juridice, cu activitate gratuită.-Biroul de coordonare al F.D.S.N. poate fi contactat telefonic la numărul 11.64.14.
tuburi de 0.5—1 cm diametru şi, prin acestea, cu instrumente speciale se extrage vezica biliară. Această intervenţie este suportată cu mult mai mare uşurinţă de către bolnavi, complicaţiile sînt mai puţine decit în cazul chirurgiei clasice, iar vindecarea se
obţine în 4 zile.
■Achiziţionarea dispozitivului pentru colecistectomie laparos- copică s-a realizat din fondurile valutare alocate de Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj. Pentru anul viitor se preconizează înfiinţarea unui centru ' de chirurgie laparoscopică la Cluj. în care chirurgii din diferite o- raşe ale ţării vor beneficia de iniţiere în această ramură modernă a chirurgiei laparoscopico.
M. T.
PRECIZARE ;
în ziua de 6 deccmbrle 1992 m-am aflat în Piaţa Libertăţii din municipiul Cluj-Napoca. fă ră a. face altceva decît să discut cu cetătenţi care m-au recunoscut şi pentru a încerca să previn o acţiune contrară intereselor a- cestei aşezări. în care românii şi maghiarii trebuie să convieţuiască în pace Nu a fost cazul să intervin, clujenii dovedind o maturitate admirabilă în faţa unei noi provocări naţionaliste. Ceea ce m-â surprins însă cu- totul deosebit şi neplăcut în aicelaşi timp a fost relatarea redactorului d-voastră, dl. Dorin Serphie, care pe prima pagină a numărului din 8 decembrie 1992 al „A- devărului de Cluj" afirmă.că am- fost remarcat printre participan-; ţii la marş, alături de d-na Doina Cornea şi d-l. Octavian Bura-;' cu. întrucît este o mistificare, vă rog să publicaţi repl'ca mea. prin care doresc să se cunoască adevărul: nu am oarticipat la marş_, fiind un simplu spectator, ca: şi d-l Ser?hie. de altfel. Nu cred că inexactitatea informaţiei. sesizată de cei prezenţi în piaţă, a adus un bun serviciu ziarului-
Apreciind că nu a existat n imic tendenţios în eroarea cuprinsă în conţinutul articolului, vă mulţumesc pentru spaţiul Racordat şi vă stau oricînd la dispoziţie pentru relaţii privind aci tivitatea P.A.C.. cca parlamentară şi poziţia nv’a de cetăţean. al Clujului.
Petru LIŢIU,deputat de Cluj
„Şcoala familiei este bine apreciată in Germania"• afirmă dl. dr. Emil FLOREA ®
— Aţi lipsit 5 săptămîni din România. Cu siguranţă, fn toată această călătorie a(i avut mereu în faţă Şcoaia famihei. . .- — A fost o călătorie extrem de frumoasă. Am străbă
tut o mulţime de oraşe, Viena, Frankfurt, Offenbach, Heidelberg, Kbln, Bonn, Weinheim, Memheim, am vizitat parcuri, muzee, biserici, bibliotcci, spitale. La llep- penheim am. intrat într-o biserică deosebit de frumoasă. Nu se afla nimeni acolo şi am avut un sentiment extra- ordinai, m-am simţit pentru o clipă singur cu Dumnezeu. Am fost în biserici mult mai mari, mai impunătoare. dar aici parcă m-am simţit mai atras să mă gîn- desc la ţara mea. Şi m-am rugat aici pentru neamul meu, pentru ţară; pentru familie, pentru copiii orfani, m-am rugat să fie dragoste şi pace intre oameni şi între ţări.
In zona Oden U'ald am vizitat o casă de copii la care, de altfel, merg în fiecare an şi urmăresc copiii carc nu. se Încadrează în familie. Aici li se asigură o asistenţă socială extraordinară. Fiecare copil are camera !ui. pedagogul lui Am intrat in camercle copiilor de 13—16 ani şi m-n surprins ceea ce am văzut. De exem-
'plu, în camera unei fetiţe de 14 ani. pe pereţi erau numai nuduri, tablouri şi fotografii cu continut erotic .. Nu există, deci. o preocupare şi pentru sufletul, pentru educaţia spirituală n acestor copii. Fetiţa se uita mirată la mine cînd îi spuneam cuvinte calde, cind o
•încurajam, cînd îi arătam viitorul, cînd îi spuneam cum trebuie să f ie . . . .
L-am intîlnit. în această călătoric. pe scriitorul Rup- precht r.aycr, 'un prieten foarte ciraj^ care iubeşte _ România şi totodată tin buricoliibor.ltor nl Şcolii familiei. El este ce),care.trimite lunar cîte o scrisoare părinţilor, scrisoare Citită'* şi comentată în cadrul Intîlnlrilor noastre. Prin intermediul lui am putut cunpaşte'’ o serţe jie
personalităţi ale Germaniei. Am avut şi o întîlnire cu un grup de populaţie cu care . se intilneşte el duminica şi am ţinut trei conferinţe despre Şcoala taţilor. Şcoala mamelor şi a soţiilor, Şcoala adolescenţilor, importanta Şcolii familiei şi utilitatea ei, posibilitatea aplicării a- cestei forme, de educaţie a părinţilor in Germania.
Am avut apoi întîlniri cu multe familii din Germania, oameni deosebiţi şi cu multă dragoste pentru ţara noastră Am fost invitat la o grădiniţă din Wald-Michel- bach, de pe lingă Biserica evanghelică, unde am ţinut copiilor o lecţie, le-am vorbit despre copiii din România. despre preocupările lor, iar ei mi-au dat pentru copiii români daruri, jucării Am stabilit sâ organizăm o întrecere între această grădiniţă, condusă de directoarea Stein Rose. o femeie cu totul şi cu totul deosebită şi grădiniţele care aparţin de Dispensarul Pediatrie XXV din cartierul Dîmbul Rotund. La o altă grădiniţă am asistat ,1a o lecţie deosebit de frumoasă, susţinută de profesoara Erika Ritter. Copiii aveau cîte o piatră, şi fiecare a desenat pe ca ce-a putut el mai frumos: şcoala, biserica, marna, tatăl, un copil, un |oc. Semnificaţia: cuo piatră poţi să loveşti, dar cu ea poţi să faci şi ceva bun, util. frumos. S-a făcut apoi o cărare din pietre şi profesoara ic-a cerut' copiilor să meargă pe ca cu ochii închişi. Copiii evident, se împiedicau Cu ochii deschişi nu s-a mal întîmplat acelaşi'lucru. Semnificaţia: Viaţa
-aşa e. Mereu întilneşti piedici Dacă nu eşti atent, nu cîndeşti. cazi. Dar dacă eşti atent, poţi merge pe un drum chiar foarte greu fără sâ păţeşti nimic! O lecţie simplă, chiar foarte simplă, dor cu mult tllc ..
O intilnire deosebită am nfcut cu dr. Gcrhardt Rotlin^, care conduce o asociaţie de ajutorare a ţărilor din estul Europei. A venit 280 de km să se întilnească cu mine. împreună, cu ciţiva tineri, studenţi care îl ajută. Le-am vorbit st, lor despre Şcoala familiei, despre temele dezbătute la, îiitilnjcile cu nâfintji despre acţiunile nnas-
,,'trc, c^yyrsurjllţ; organizate, despre„;fezuţtatclş, ţ in u te ;
pe linie medicală, socială, spirituală Dr . Rotting Ger- hardt doreşte să aplice experienţa şcolii noastre în Germania. si de aceea mi-a solicitat ajutorul. In schimb el s-a oferit să publice in străinătate despre ceea ce facem noi aici, eventual să edităm împreună o revistă Totodată mi-a cerut să trimit tinerii care mă ajută îndeaproape la un schimb de experienţă de cîteva săptămîhi în Germania.
— Aveţi, deci. o mulţime de prieteni şi simpatizanţi ai. Şcolii familiei. Hănuicsc însă că aţi întîlnit îi români in această călătorie.
— Am avut experienţe triste cu românii Am rămas surprins de faptul că cei mai mulţi nu vorbesc frumos de ţara lor Dacă vorbesc ceva. îşi vorbesc ţara de rău.I-am Întrebat pe unii dacă-n-au eăsit chiar nimic bun Sn istoria. Sn prezentul acestei ţâ r i... Din păcate nu există nici înţelegere intre români, fiecare îl vorbesţe de rău pe celălalt Alte naţionalităţi sînt foarte unite, românii. însă. nu. Dar am întilnit şi români deosebiţi, oameni extraordinari.
— Revenind lâ Şcoala familiei, cum este aprcciată en în Germania?
— Este apreciată ca o formă de cuprindere a familiei deosebită, interesantă şi actuală Toţi cei cu ?arc am discutat au fost impresionaţi de interesul pe rare-1 manifestă părinţii, tinerii, bunicii pentru Şcoala familiei în România şi şi-au' exprimat doripţa de a trezi interesul părinţilor din Gor-mr.nia pentru o ăstfe! de scoală. Au fost de asemenea impresionaţi dc această asociere a medicului cu educatori, preoţi şi pastori. în vederea realizării aceluiaşi scop; educarea familiei. S-a stabilit o colaborare Intre factori educaţi'’! responsabili tlin Germania cu cci dtn România, o pHmă întîlnire ur- mind sâ aibă loc tn luna aprilie. în Germania, unde vor fi prezenţi germunl. ucrainieni. lituanieni albanezi. Pentru mine va fi o posibilitate de a prezenta străinilor Încă o dată experienţe româneşti de influenţare a familiei şi dc a arăta că şi-n ţara noastră se pot face lucruri deosebite, carc pot constitui pv(>mnl» rv>n*-<. qlte ţări '
consemnat M. TUil’ON
ArtTNÂ • ADEVĂRT^ TW TT.UJf
jedinţa Consiliului municipal . Cluj-Napoca
1ÂRŢUIEU... COLEGIALE!Gazetarul care-şi propune să ■mărească de la un capăt taal- j a .. . ediţie de dezbateri a eşilor urbei trebuie să accepte igulile unei probe de rezisten- întrucît parcurgerea ordinii de se întinde deobicei pe durata 8—9 ore şi chiar mai multe, intetizîndi de data aceasta ono- jtul consiliu a avut în faţă riu îai puţin de şapte puncte (in- jrmări, rapoarte, un proiect de otărîre, validarea unui mandati cel mai buclucaş punct: dis- aţii, un fel de măr al discordiei e fiecare dată). Am notat mai itii câ în consiliu a apărut un ume nou —' dl. Fred Nădăban ilocuindu-1 pe colegul d-sale in Convenţia Democratică, Scriu Duca,:, demisionar. Apoi, tre- indurse la suita rapoartelor, au ist audiate prezentările din paria S.C. Construcţii şi a S.C. Ad- linistraţia; pieţelor şi oboarelor. îultă-. apă , de trandafiri în pri- iuI caz, fraze voalate în cel e-al doilea — lucruri sancţiona- t dealtfel prompt ş i. . . vehe- irnt de;domnii consilieri. Cind iportorii au revenit cu explica
ţii. s-a constatat, nu fără sur- rindere. că unul din consilieri înfunda (referitor la S.C. Con- rucţii) consiliul de administra.? cu consiliul mandataţilor stata j din care şi d-sa pretindea fi făcînd parte! Cît priveşte ad- inistraţia ; pieţelor, rentabilita-. a străvezie e întreţinută şi de îlementâri guvernamentale flis- rdante. Proliferează evaziunea, salubritatea, violenţa. S-a pro- s chiar respingerea raportului, ir. cu, unele . . . recomandări. î revenit ia sentimente mai ne. *■ . . . . -. ■■
Cu . interes a fost urmărită cx- nerea Serviciului de circulaţie poliţiei Statistica accidentelor b încă în măsură să stîmeas- un coşmar celor cu firea sla- indicatoarele de orientare dau
notă proastă Clujului, tempe- mentul generaţiei privatizate a ţimetriştilor e greu de strunit, ■tematizarea fluxului rutier e ficitară — iată semnalele ce ipun măsuri de urgenţă spre a Dreveni. . . sincopele stradale.
La interpelări de-a dreptul pă- naşe s-a ajuns cînd s-au „pre- crat“ datele despre repart'za- 9 locuinţelor din fondul de ât Situaţia stupefiantă, prin nporţia fraudelor şi a daunelor la S.C. Transilvania, a dus
■velaţiile în registrul celor mai pbre nuanţe Se prefigurează.
~0dem. un sandai pe cinste cu tiu naţional, deoarece sumele ucate" sînt de ordinul miliar- lor. fireşte si în valută, iar an- eta n-a atins incă punctul fi-
Din fericire, au existat' şi wiente care au înseninat at- osfera dezbaterilor. Unul a fost
iluminatul public. S-a npre- Jt cu mici obiecţii, că filiătir ■MEL îsi face cum se cuvine -oria. Celălalt moment, cu a- vărat de puritate sufletească.
l-a creat grupulde colind al fetelor, dirijat de prof. Gabriela Abrudan, cu frumoase cîntări creştineşti pentru sărbătoarea
- Crăciunului şi sfîrşitul anului.Dincolo de toate cele arătate
pînă aici (multe detalii, unele „picante", le lăsăm deoparte) sublinierea ce se cuvine făcută este că „executivul", adică primăria, este judecat de unii consilieri cu o totală lipsă de încredere, cu o suspiciune greu de închipuit şi, deseori, greu de justificat. Impresia absolut imparţială este că a- cel „segment" al consiliului local se socoteşte numai for de in-,, stanţă {uneori parcă inchizitorial!), impenetrabil la orice gest din partea executivului şi formu- lînd in consecinţă num ai. . . sentinţe. Tendinţa e mereu de a a- cuza pe de o parte şi de a îndemna patetic Ia concordie, şi măcar la uri dram de încredere reciprocă, pe de altă parte. Ceea ce contrariază este apoi că înfruntările retorice fac abstracţie nu o dată fie de prevederile legilor, fie de propriile hotărîri a- doptate în şedinţe anterioare de consiliu. A fost cazul discuţiilor legate de contractele de asociere a primăriei 4a . activităţi de afaceri în parteneriat intern ori- extern. pentru care â fost aBîlitată• conducerea primăriei şi prin care s-au realizat venituri substanţiale pentru bugetul local. Cînd insinuările luaseră turnura acuzelor demolatoare, dl. viceprimar Liviu Medrea a invitat, într-un elan emoţional, la împăcare şi la o conlucrare 'fără prejudecăţi, reprimind porniri ce învrăjbesc. Dar, pentru ca demnitarul primăriei sâ ştie cu cine are de-a face, d-l .consilier Ekstein Peter. sfidător, s-a ridicat, şi-a strîns cu meticulozitate vraful de Turtii din faţă, s-a îndreptat apoi către cuier, şi-a îmbrăcat paltonul; şi, ostentativ, a părăsit, sala de şedinţe! Uria peste .altă. senzaţia este că se doreşte, a se fa-, ce din hărţuială o tactică de guvernare locală, soluţie care-i greu de-crezut că are efecte benefice .pentru destinul urbei. Conducerea primăriei reproşează unor membri ai consiliului că preferă doar locurile d in . . . tribună. terenul de toc fiind lăsat numai pe seama .executivului. Şi dacă se are în vedere (documentele o atestă) că aşa-zisa iniţiativă de legislaţie locală n-a prea tentat corpul consilierilor, reproşul pare întemeiat. In replică, re- curgînd la altă metaforă, d 1 Szasz A lparZoltan — remarcabil prin energia cu care şi-a o- norat mandatul de „moderator" al şedinţei — a sugerat că executivul e o . . . căruţă care fuge prea repede, domnii consilieri neputînd face faţă ritmului. în trebarea care rămîne este: dincotro trebuie făcută corecţia de ritm. pentru ca decalajul, dacă se doreşte cu adevărat., să dispară?
Teodor MATEESCU
24 DECEMBRIE 1918-ZIUA PRIMEI ELIBERĂRI A CLUJULUIIn Transilvania anului 1918, ca
urmare a acţiunilor, şi măsurilor’ întreprinse de Consiliul Naţional Român şi de Gărzile < Naţionale Române în vederea pregătirilor pentru organizarea Adunării de la Alba Iulia, în scopul unirii acestei provincii româneşti cu patria mamă. de jur împrejur se adună nori negri.
încep să apară conflictele între gărzile de diferite naţionalităţi, mai ales între cele maghiare şi cele, române. -La Cluj;, generalul Ziegler, comandantul gărzilor maghiare, cere ofiţerilor români să depună jurămîntul de credinţă faţă, de statul ungar; o- fiţerii refuză şi declară că nu pot să: jure credinţă decît Consiliului Naţional Român.
Măcelurile în masă la care în . cepuseră să se dedea gărzile ungureşti asupra românilor din Ardeal,-chiar în cursul lunii no- iembrie, erau semnele prevestitoare ale unor vremuri furtunoase. In acelaşi timp, oligarhia maghiară se agită, adună şi regrupează forţe în tot Ardealul,\ jefuieşte , şl evacuează avutul ţinuturilor româneşti, iar purtarea ei faţă de populaţia românească, în special faţă de gărzile româneşti, devine din ce în ce mai ameninţătoare. Sufletul -acestei, mişcări este profesorul Apathy, rectorul universităţii' ungare din Cluj, un savant cu j-eputaţie. europeană, dar un exaltat şovin. De altfel, Apathy, alcătuise "îa Clui un fel de guvern, al cărui preşedinte s.a. autoimpus. Sub conducerea, acestuia, la Clui se concentrează contingente de secui. pe care un Consiliu Naţional al Secuilor le înarmează, le organizează în unităţi şi le excită împotriva românilor, care, chipurile, le-ar fi ocupat ţinuturile. Aceste unităţi vor deveni cei mai înverşunaţi duşmani - ai românilor.
,. Jandarmii, gărzile ungare şi u-„ nităţile ’ de secui s-au întrecut în atrocităţi înfiorătoare împotriva românilor. Şovinii ameninţă . cu un „Sf. Bartolomeu" al poporului român, în timp ce autorităţile ungare expediază peste Tisa valorile şi bogăţiile populaţiei. Oraşele şi satele ardelene erau golite de toţi intelectualii şi fruntaşii care-şi păstraseră curată credinţa lor,-şi nu se prosternaseră înaintea tiranilor. Convoaie întregi de români erau îndreptate spre pusta ungară, unde **rau organizate lagăre de deportare, sau umpleau temniţele ungureşci.
Numai în temniţele din Cluj s-au perindat; timp de d o i. ani peste 2(5.000 de-români, 132 “de preoţi românizau fost smulşi dm
. altarele lor şi din mijlocul credincioşilor lor, din care 11 au fost măcelăriţi. Măceluri groaz-. nice‘ împotriva românilor au a- vut loc aproape în toate localităţile locuite de români, Dintre a- cestea, amintim doar: Tg, Lăpuş, Giurcuţa (lingă Huedin), precum şi schingiuirea ş i , uciderea bar. bară a patrioţilor; români, dr. Ciordaş şi dr. Bolcaş din Beiuş şi a unor ofiţeri şi soldaţi căzuţi prizonieri.
Consiliul Naţional Român, după eşecurile de conciliere cu Consiliul Naţional - Ungar, adresează un apel de ajutor guvernului regal al României şi im manifest - „Către popoarele lumii", prin.care aduce la cunoştinţă situjjţia reală din Transilvania. în această situaţie, armata României se avîntă din ‘nou peste • crestele Carpaţilor în scumpul Ardeal, pentru a sigila' de astă dată pentru totdeauna, unirea tuturor românilor într-o singură ţară.- Consiliul Naţional chema naţiunea românească să- se pronunţe asupra soartei sale în- viitor la^-M.A.N. a-'românilor din Transilvania - şi sUrtgaria,', ce -
. urma ;-să aibă loc *în ziua de - 1 decembrie- la- Alb'a-Iulia,< oraşul ' istoric al-Transilvaniei. , -
La ăpelui C.N.R.,; la 16 noiembrie l<» 8 diviziile române mobilizate în Moldova au trecut din
: nou graniţa şi eliberează succesiv: Miercurea Ciuc, Braşov (Div. 1 Vinători). unde interceptează coloanele germane ale gen. Macfcensen în retragere şi iau peste 4000 de prizonieri, iar pe direcţia Borsec — Topi iţa — Tg. Mureş (Div. 7 Infanterie), oprin- du-se conform ordinelor Comari-' damentului Antantei pe linia rîu- rilor Mureş şi Olt.
Profitînd de oprirea - trupelor române pe cursurile; mijlocii ale Mureşului şi Oltului, precum şi de afluirea spre Alba Iulia aromânilor pentru a participa la M.A.N. de pe Platoul Romanilor, .unităţile şi^gărzile ungureşti -îşi intensifică acţiunile criminale împotriva populaţiei paşnice româneşti, atacînd gărzile naţiona-, le şi pe românii din trenuri 'şi' gări, iar în ; teritoriile eliberate pregăteau revolte şi atacuri -împotriva noilor autorităţi şi a armatei. La N.V. de Cluj şi pe va- -lea Crişului Repede se concentrau noi unităţi ungare, cu stopul •:
de a ataca armata română şi a menţine starea de tensiune şi teroare în rîndul populaţiei româneştii . ,
In aceste, condiţii, în urma u- nor tratative îndelungate cu Comandamentul - Antantei, trupele române primesc aprobarea să continue ofensiva spre vest şi să ocupe aliniamentul Dej — ' Cluj— A iud— Alba Iulia. Divizia 7 Infanterie înaintează pe direcţia Tg. Mureş —; Cluj- In scopul e- vitării unui conflict armat şi vărsării de sînge,' Cdt. militar ungur din Cluj este somat să e.
- vacueze regiunea. In condiţiile desfăşurării de forţe române. în faţa Clujului trupele ungare, cu toată rezistenţa disperată, sînt' obligate să se retragă. ’
, La 24 decembrie 1918, unităţile Diviziei 7 Infanterie, de sub co-
' manda generalului TRAIAN MO- ŞOIU, îşi fac intrarea în Clui în mijlocul manifestaţiilor grandioase de entuziasm şi bucurie ale populaţiei din oraş şi împrejurimi, care a venit pentru a participa la eveniment
Cît timp s-a aflat la comanda trupelor ce operau în Transilvania, gen. Moşoiu. s-a străduit îndeosebi ca raporturile cu autorităţile locale şi cu populaţia ^ă fie cît mai cordiale, instaurîrid în -tot' teritoriul o rdinea’ şi-dreptatea. - ■
OAMENI CU INIMA DE AUR!
. - La sfîrşitul lui decembrie 1918, trupele române, completate cu noi mari unităţi venite din Regat. ’precUm şi unele formate din voluntari ‘ ardeleni (foşti m il’tarl în armata austro-ungarâ. Diviziile 16 şi 18). erau în măsură să treacă la ofensivă spre vest. pentru ocuparea unei noi linii de demarcaţie: Sighetul .Marmat’eî— Satu Mare — Oradea— A- rad. Ocuparea - acestor obiect've va fi însă 'îngreunată de conflictul ce se va declanşa în primă-. vara anului lî)lfl. între România şi Ungaria, unde se instaurase „Republica Sfaturilor",; sovietele ungureşti. ' -..
- Cu toate acestea. în cursul primăverii şi verii anului 1919 ăr. mata română, sub comanda generalilor -Mosoiu ?i Mărdftrescu,
a îrivinr succesiv trupele ungare de sub comanda comunistului
«Beta Kun. iar la 3 august • 1919
Brigada 4 Roşiori. în frunte cu generalul Ruseseu, intră , în Bu
dapesta. unde a fost. primi* cu , > bucurie şi entuziasm de către
populaţie. ■
■. Col. <r.) Vasile ŢIBKEA
Am intrat în sărbătorile de iarnă, cu acest prilej Primăria oraşului Gherla s-a gîndit şi la miile de copii din' urbea seme-
şană. amenajind un pom, de iar
nă pentru cei mici. Pentru . fi
nanţarea acestei acţiuni s-a ape
lat şi la societăţile comerciale.
Printre primii ^patroni care au sărit în ajutorul acestui frumos . gest al edililor locali s-a aflat şi
-domnul Ioan Suciu. patronul brutăriei, „Cuptorul de . aur". Uri - om, într-adevăr cu inimă d e ,.. . aur! ; ^
- SZ. Cs.
URMĂRI DIN PAGINA 1
o lin M u !...tarea colindelor, fericirea, buia, sănătatea, mana holdelor a turmelor, comunităţile îi mese ca pe cei mai aleşi'oas- 'i în străvechime. in mijlocul mdătorilor se afla zeitatea sil- ’tră. reprezentarea animalieră ră. a bourului, urcată ş) în ■nele moldave, pe care-1 mai 'Prindem in colinde şt în cin- s de cunună, nestrâină de |K>- ‘'toacerbilor miraculoşl ce ou Dirat pe marele Bartok In yata l’ iolana.i colindele de factură apo- î-religioiteă de cea mai mare “ortanlă documentar-istorică niclt vorbesc de ■ primele ^uri de creştinism, junii co- ’il’itorl aduc cu ei pe Dumne- ,J Intr-un text de o rară ex- vlvitate şi luminozitate stilh-
’ junii colindători apar
„scrişi" cu astrele cereşti pe veştmîntul de dimensiuni cosmice al Mîntuitorului Cristos.
La români, colindatul este o
moştenire romană, suprapusă
peste eventuale practici rituale de substrat traco-getic. cu o influenţă certă asupra repertorii- lor ucrainean şi bulgar Prin răspindirea lui generală în .spaţiul nostru etnic, prin unitatea repertoriului de texte şi melodii rituale, prin bogăţia 'şi polimorfismul său prin vitalitate şi putere de remanenţă, fenomenul complex al colindatului vorbeşte despre trecutul cultural şi misiunea istorică a primului popor creştin din Carpaţi românii
Cercetările de pînă acum dezvăluie cele mai ample repertorii de colinde, dublate de datini vechi, exact in zonele centrale şi vestice ale spaţiului nostru etnic, în acele ţinuturi matcă alo românismului ce strălucesc şi rizl prin vitalitate creatoare şi prin originalitate: Transilvania, fara'
Crişurilor,' Zarandul, Munţii A- puseni. Pădurenimea Hunedoarei. Ţara Oltului. Ţara Loviştei etc. Aici. in aceste ţinuturi, apar şi versiunile-colindă ale unor capodopere ale poeziei noastre populare: Mioriţa, Meşterul Ma-, nolc. Soarele şi Luna. recunoscute ca aparţinînd unui strat cultural mai adînc decît versiunile dezvoltate epic din celelalte pro. • vincii istorice. Tot aici circulă sl forma cea mai veche, preepremo- nială. a IMuţuşorului. glăsuind despre înrădăcinarea agrară a spiritualităţii noastre populaie.
Evperienţe literare ancestrale, bazate pe credinţe străvechi şi imagini pline de simboluri şi semnificaţii uitate, colindele reprezintă valori patrimoniale pe care trebuie să le cruţăm, sâ le ferim de zelul ucigător-al Televiziunii Radioului şi „mişcării artistice de masă" de care nu am scăpit incă Sâ le ferim mai
.ales r)<» ,.dragostea“ subită a cîn- tăreţilor de „folclor nou" de pină mol ieri care le vor veş- teii' uniforml/înd ‘şi „adaptîrid*' tevt<’ : -” nr sn făcut cil cîritecele şijocurile -po'pGlaVe.v' **lk-
CHEMAREA...ci pe însuşi Fiul Său cel Unul Născut.' i.Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis in lume pe" singurul Său Fiu ■. ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. ,. ca să fie Mîntuitor al lumii" (I Ioan 4. 9—10. 14)
Crăciunul’ cu toate bucuriile lui ne cheamă să ne deschidem , inimile pentru primirea lui (Iris- -' tos aşa cum s-au deschis ceruri-', le la naşterea Sa. Pă-1 prinvmin viaţa noastră aşa cum L-a primit ieslea în care s-a sălăşluit, - să-I dăruim viaţa, aşa cum El s-a dăruit lumii
Fie ca solia îngerilor din noaptea Naşterii Domnului. <,pc pă- mînt pnce“ să ne însufleţească pe toţi pentru ca sâ devenim căutători şi şustinători ai păcii.1
’ lubitpri de pace. intimă, sufle-,,, teasitâ; precum şi de 'pace 'obş^'/
: tească,'" ^ rte ia lă totodată. il' l' -
Sărbătoarea Naşterii Domnului se face simţită, şi în Penitenciarul din oraşul Gherla, fn .aceste zile. în Vechea Capelă şi Ia cluburi, deţinuţii participă la slujbele religioase şi . prelegerile biblice organizate de reprezentanţii celor sase culte care frecventează cu regularitate această instituţie de reeducare Intîlriirile între preoţi şi predicatori creează
DEŢINUŢII TN BISERICA
în rîndul deţinuţilor o atmosferă emoţională- şi -prileiuiesc totodată sărbătorirea Crăciunului în mijlocul reprezentanţilor cultelor din care fac parte. Ei sînt părtaşi, astfel, şi unor exerciţii spirituale ajun- , gind la o consonanţă între firea comună şi firea creată de Dumnezeu In Aceste zile Penitenciarul Gherla este vizitat de preoţii şi pr<Hlicatorll cultelor ortodox, greco-cnto- lic. romano-catolic. reformat, baptist-şi adventist. Cu această ocazie, un grup dc deţinuţi a pregătit un concert corni. cuprinzSnd cele m i' cunoscute colinde , do ,,Crăciun.
1 4 V '.'Lm - s z- Ca-^ f ll .p IM; J i i i ţ -t'.i I u
AC7.VĂIIUL DE CLUJ- ^PAGINA q
sintetice despre econoMa judeţului ClujQ Producjia industrială realizată, pe ansamblul
Juueţtilui. în luna noiembrie a.c. reprezintă 2(J,;t miliarde lei (în presuri curente), fiind mai marc cu 7.2 miliarde lei faţă de luna octombrie. Este de subliniat că această creştere s-a datorat. In principal, creşterii preţurilor la majoritatea produselor. Comparativ cu producţia medie lunară realizată in anul 1991, valoarea producţiei obţinută in luna r.oiemtirie. a.c. este mai mică cu 20 la sută.
& Din i32 produse fizice urmărite lunar, doar la Bl produse (34,9 la sută* s-au realizat. In luna noiembrie a e., cantităţi mai mari decit cele obţinute în luna corespunzătoare din anul precedent.
® Valoarea contractelor şi comenzilor existente la 30. noiembrie ac. a fost de 78 miliarde lei, din care contracte In valoare de 16,7 miliarde lei au termen de livrare In anul 19M: valoarea contractelor neonorate a reprezentat 1a finele lunii noiembrie a.c. 9,8 miliarde lei.
Num ărul mediu al salariaţilor din activitatea industrială a judeţului, tn luna noiembrie 1082. a fost- de 100.033 persoane, cu 0,9 la sută mai mic decît în luna precedentă: comparativ cu luna noiembrie din anul trecut, numărul mediu al salariaţilor esle mai mie cu 9 la sulă.
O I.a data de 3. X II 1092. numărul şomerilor înregistraţi este de 33.147, în creştere cu 6,2 la sută faţă de tuna precedentă şl de 4,1 ori mai mane comparativ cu sfîrşitul’ lunii-ianuarie a.c., rata şomajului, calculată faţă dc populaţia activă a judeţului, a fost de 8,9 la sută. .. O Uin 43 produse livrate la fondul pieţei, pe 11 luni d in acest an, numai la 9 produse s-au înregistrat creşteri faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut Descreşteri mari sa prezintă la: detergenţi, cherestea,’ciment, ţesături din lină, produse lactate proaspete, făină de’ griu, cartofi, ouă.
Vîn/ările cu amănuntul, pe 11 luni din acest ăn. sînt în scădere faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut cu 19.8 Ia sută. Comparativ, cu perioada 1. I — 39. X I. 1991. ponderea comerţului privat a crescut de la 12,4 la sută la 54,7 la sută.
O Volumul serviciilor comcrciale prestate popn- Ia;irl de la începutul anului pină la finele lunii noiembrie ■ reprezintă 11,2 miliarde lei, fiind mai mic cu 21,3 la sută faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut; ponderea serviciilor comerciale prestate în sectorul privatizat In totalul serviciilor realizate pentru populaţie a reprezentat la 30 noiembrie 33,5 la sută
© Rata do creştere a preţurilor de consum al populaţim, în iuna octombrie a.c. a fost de 9,6 la sută pe total, respectiv 10,8 la sută la grupa de p rod ase alimentare, 8,7 la sută la mărfuri ncali montare şi 8,3 la sută la servicii: creşterea preţurilor de consum pe 10 luni de la începutul anului a fost de 132,9 la sută. ceea ce înseamnă o rată medic lunară a inflaţiei de B,8 la sută. FaţA de octombrie 1990 — luna premergătoare liberalizării — preţurile de consum au fost în luna oc-
’ tombrie a.c. de 10,4 ori mai mari, o creştere peste medie fiind la produsele alimentare.(de aproape 12 ori).
9 In agricultură s-a obţinut In anul 1992 o producţie de 186.199 tone cereale pentru boabe, din care griu 32.938 tone (2165 kg/ha), secară 1090 tone (1C14 kg/ha), orz 1385 tone (2897 kg/ha), or- zoa’că 44 147 tone (2216 kg/ha), ovăz 11.379 tone (1240 kg/ha) şi pomţnb 94031 tone (1698 kg/ha). La alte culturi recoltate producţiile sînt: la floarea soarelui 1088 tone (793 kg/ha/, la sfeclă de zahăr 49.730 tone (16.15G0 kg/ha) şi la cartofi 107.894 tone (11.973 kg dia).
La 30 noiembrie a.c. se aflau tn evidenţa O- ficiului judeţean Cluj al Registrului Comerţului 38 regii nulonotne şi 90*35 societăţi comcrciale. din care 27? societăţi comerciale cu capital* de stat şi 8818 cu capital privat
In bază Decretului Lege' nr. 54/1990, la finele lunii noiembrie o . e r a înregistrat un număr de P1P2 întreprinzători particulari, sub formă de asociaţii familiale (2604) şi persoane independente (6588).DIBECŢIA JUDEŢEANĂ I)E STATISTICA CLUJ
DE CE NU SPUNEŢI ADEVARUL, D-U PRIMAR?
. Intr-un Comunicat dat publicităţii In unele ziare locale de miercuri 22 decembrie 1992, dL Gh. Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca face afirmaţii care nu corespund adevărului.
In primul rînd precizăm că organizarea adunării comemorative n-a aparţinut „UDMR-ului şl aliaţilor săi*, cum li place domnului primar să dezinformeze opinia publică, ci de Convenţia Democratică, In întregul ei. alcătuită din mult mai multe" partide jşi asociaţii decît se menţionează In comunicatul a- m intit '
In al doilea rînd. Convenţia Democratică nu a cerut aprobare primăriei pentru organizarea şl desfăşurarea adunării comemorative, deoarece legea nu o- bligă la acest lucru, iar dacă ea a fost totuşi anunţată, aceasta s-a făcut ca urmare a adresei primite de la primărie, care so
licita să precizăm programul <j{ 2!—22 decembrie „In vederea ţ rei mai bune coordonări*.‘ In al treilea rtnd, na'* a fa,
vorba de nici un ■ separatism deoarece la depunerea coroane lor de flori In oraş şl. lâ dny tir, reprezentanţii Convenţiei mocratice s-au. Încolonat alătu( de urmaşii eroilor şi de. răniţi din Revoluţie.
JŞI. în sfirşit. Adunarea1 Come morativâ a fost publică, la ^ a putut participa oricine! şi, ), acest scop. In comunicatul da anterior publicităţii, a fost irţvi tată întreaga populaţie a ora şului.
Aşa stlnd lucrurile ne între băm şi vă întrebăm, d-le pr| mar: unde a fost separatismu de care vorbeaţi? Se impune ma mult respect pentru adevăr, d-li primar! •>.?!
Convenţia Dem ocrnticS—Cluj preşedinte, N. VLASIE
AŞTEPTAM PRIMAVARA?Starea drumurilor din judeţul
nostru este cum este, dar ps raza municipiului Dej conducătorii auto au deja coşmaruri.’ Pe multe artere şl străzi se efectuează diverse lucrări, ceea ce duce Ia Interzicerea: temporară sau îngreunam» circulaţiei. Este foarte adevărat că şi aceste lucrări de. mare interes pentru oraşul dc la confluenţa So» «nesurilor trebuie făcute, dar ar fi bine să se ţină totuşi cont şl de situaţia traficului rutier.
De exemplu, în zona Gării CFR, înrS în cursul primăverii s-au efectuat diverse lucrări e-
dilitare, între timp şanţul principal fiind astupat temporar. A- şa a rămas, dc atunci nimeni n« s-a gîndit să remediezig-: şi asfaltul distrus cu această ,ocazie Menţionăm că este vorba de « arteră de circulaţie deosebit tt aglomerată, zilnic aici clrculmi un mare număr de . maşini la u- ’nităţile industriale. si societStllf comerciale din zonă.
Credem, că ar trebui ursen*a- te lucrările dc reparaţii a drti- mulul, mai ales că Iarna a soslJ deja. Snu, aşteptăm sosirea primăverii? •• v -
Sz.cs.
SimtltXlma Beettmmm w ff
FSOTECTK3M STRATUL SOSIICOMBW MfjWl'IRtAGSyCUIDS
STRATUL ALSceutyvc CAtsit
tTRATUlitUASTSV ’(OMtWWtmiM « VWMd
DISTRIBUITOR PENTRU CLUJ
S.C. CLASIC s .r . lVâ oferă întreaga ganâ rie produse cosmetice produse de concernul
lu m a q « i? in u i i j in
Str CLINICILOR nr
Firma germană GABOR- REISENface ® ă r " —aptaminal
Plecarea din Cluj-Napoca informaţii ia re i.1 5 .4 5 . 0 3 între oreie 10-13 al 17-20 ţs tffM U
PROGRAMUL DE FUNCŢIONARE AL UNITAmOR ALIMENTARE SI DE PÎINE DIN MUNICIPIUL
CLUJ-NÂPOCA IN PERIOADA 25-27. -12. 1992 Şl 31. Dec. 1992 - 2 Ian. 1993
24 decembrie 1992 - pînâ la oreie 17 unitâţile alimentare şi de pîine.
25 decembrie 1992 - închis \ ,26 decembrie 1992 - între orele 8-12 unitâfile
alimentare ■27 decembrie 1992 - între orele 8-14 unitâţile
de pîine31 decembrie 1992 - pînâ la orele 16 unităţile
alimentare şi de pîine.1 ianuarie 1993-închis.2 ianuarie 1993 - intre orele 8-12 unităţile ali
mentare3 ianuarie 1993 - unităţile de pline. (ICO)
REGIA AUTONOMA VICTORIA CLUJ-NAPOCA
cu sediul tn Cluj’-Napoca, str. Napoca nr. 16 Organizează în ziua de 29 decembrie ci.c. ora
11,00 licitaţie de mijloace fixe la sediul unităţii. Informaţii suplimentare la telefon 11-83-10.
(1942)
S.C. „SAMUS M*V S.A. DEJ
Sfr. 8istriţei nr. 63, telex: 31514
Solicită ZUGRAVIREA INTERIOARA a spaţiilor de producţie în trimestrul t. 1993.
Aşteptâm oferte pentru variantele:O zugrăveli simple in culori de apâ;® zugrăveli în vinarom,
pînâ la data do 10. I. 1993. Devize întocmite la 100 mp.
Licitaţia acordârii lucrărilor va avea loc în ziua do 15 ianuarie 1993, orele 10,00, la sediul unităţii. (1968)
S.C FLAVEX S R L.
secţia reparaţii frigidereurooiâ tuturor clienţilor „SĂRBĂTORI FERICITE".
Apelaţi cu încredere la serviciile noastre. Telefon: 13-80-27. (36110)
MSF - Belgique cherche• chauffeurs catfegorle B
Condiţiona: * *• anclennetd fle conduite mlnlmate: 5 ana •
bonnes connaissances de la langue franşaise (parlfee et lue) • dlsponibltlte pour travalllet et loger dans ies districte de BISTRIŢA et SĂLAJ * adaptfe au travaii en 6quipe
Les candidata aont pri&s d'ettvoyer par poate Curricuium Vltae. adresse et num6ro da tâlfephone avant le 6 janvier 1993 â fadresse:
M.S.F. Belgia, strada Galaţi nr. 28, Cluj-Napoca. (35153)
S.C, ŞOMES TÂXf S.R.L | 11.11.44 ® 11.11.45 v
î curează tuturor c‘o1'3.!doratemor si eiienţiîo? s a l !
EÂ RSĂTORi! F £ Rf C i TE un ' călduros LA fvlULŢI ÂMt {36327)
S.C. DELTA DESIGN s.a. filiala Cluj, cu sediul în str. I.C. Brătianu nr. 22, angajează:
• inginer specialitatea calculatoare, Informatician •contabil N
Informaţii zilnic între orele 9-17, la sediul firmei sau la telefon nr. 095-115449. CSfcidM
S.C.C. TRANSILVANIA S.A. CLUJ-NAPOCA
Sfr. Deva nr. 1-7Organizează licitaţie publicâ în data de 19 ia
nuarie 1993, ora 3.00, la sediul unitâţii în vederea închirierii urmatoareior imobile:
• Hala de producţie ţi birouri, magazii (în str. Aurel Vlaicu nr. 182, (închiriere şt vînzare)
® Hala de producţie birouri, magazii, platforme, Calea Floreţti nr. 117
© O ctâdire de producţie compusâ din 6 încăperi în Podgoriei nr. 2
• Birouri, spaţii dc depozitare, ateliere în Depozitul central Someşeni, str. Orâştiei nr.- 10
De asemenea se pun în vtnzare u*ilaje.specifi* ce activităţii de C+M şi de lâcâluşerie cdnform listei afişate la sediul umtdtii. | - i, Solicitanţii vor depune garanţii de participarfl la licitaţie pînâ la dafa de 14 ianuarie 1993.' - ’
(36165)
G1NA 7 ADEVĂRUL DE CLUJ
„RATUC* CLUJ-NAPOCAţe cunoscut publicului câfâtor programul de msport în comun dfn perioada 24 dec 1992 - an.'. 1993. astfel:
lîn zilele de 28, 29, 30 decembrie 1992 v af[a|ia' mijloacelor de transport în comun se va 1 jfăş rq între orele 4,45 — 23,39, iar în zilele i! !iŞMjvf£'31 decembrie 1992 între orele 4,45 —
,09, conform programului de zi lucratoare.9 B.în si!c!c de sărbătoare 25, 26, 27 decem- ie 1??2 ?• 2. 3 ianuarie 1993, circulaţia se.
>. i ţfeşfaşura între orele 6,00 — 22,00 conform ogramului de duminica, pe următoarele linii:- dutobuze nr. 27, 28, 29, 31, 32, 33, 35 şi 37 lemativ cu 38;
troleibuze nr. T, 3, 4, 6, 7, 8 şf 9;-tramvaie nr. 100 ş5101;Desfacerea biletelor de călătorie se va face ii» reţeaua de chioşcuri proprii, avînd programul reiat cu circulaţia mijloacelor de transport în imun.9 C.' Reamintim publicului calator câ din noap- a de-15—16 dec. 1992 au fost introduse curse > noapte între P-ţa Gării şl cart. Mana f tur, Gri- jrescu, Gheorgheni şi A. Vlaicu, cu program în-
23,00 — 5,00. Tn xilele de 24 şl 31 decembrie 192 cursele de noaptea vor funcţiona între ore- 21 ,0P ^6 ,0 (tCu ocaxia „Crăciunului şî a Anului Kou" dorim iMcului călător Sărbători fericite şi tradifio-
3^1 lA; MULŢI ANI". (100)
S.C. DMP. IMPEX S.R.L Str. Moţilor Nr. 35 Cluj-Napoca
DISTRIBUITOR UNIC TN CLUJ-MAPOCA A PRO- USELOR DE VfMlFICAJlE A S.C. PERLA TTRNA-
m - JfDVEI! desface VINURI, ŞAMPANIE şt RA- |HIU CU RIDICATA Şl CU AMANUNTUL VA STEPTAM. {1962}
f Copiii grădiniţei specidie •« 35îLslni_recudoscători <mu» Conţ
Âtila, patronul firme* S.C* VITA IIVIPEX.cu sediul in Stf. Doja îir.1 pentru
televizorul colo» şî pachetele cfate cu ocazia satoaiorilor de iarna, ca şr pentru mtentta de a re oferi produse din propria brutărie. 136343)
-Str. BISERICII ORTODOXE nr.8 Oferim servicii com
plete Inclusiv transport şl in provincie ia preţuri avantajoase: •
• LUNI-VINERI 730 - 1630 / • SÎFJSBĂTA 0.-13
V DUMINICA 8 -1 2 SERVICIU PERMANENT
Tef.1 8.73.30 (1 860/A)
SOCIETATE COMERCIALA NEFEBTITI S.R.L
cu sediul In Clui-Nopoca, str.: Micâ nr. 11, telefon 095/13 29-1)
Urează sărbători fericite şi un ar» plin de satisfacţii tuturor clienţilor, orş anelor de conirol în drept şi personalului Bănci» Agricole.
Fte co sărbătorile de iarnâ sâ vd ning& în suflet numai gînd uri bune, iar în cose sâ vd oducd izui proaspât af speranţelor înmugurite.
CRĂCIUN FERICIT*LA MULJI ANII {36205}
coop. T R IC O T A J U L Cluj-Napoca!
ŢjŞ.'l
informaţii suplimentare biroul per- |e» ţ ra
sonal-învSţamint teîefon i • • o . (1964}
REGIA AUTONOMA A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA
onurfâ '
Reînnoirea abonamentelor de parcare pe anul 1993 se face în perioada 4 ianuarie 1993 - 15 februarie 1993.
la reînnoire se vo prezenta obligatoriu:O Abonamentul pe anul 1992 & Certificatul de înmatriculare o autovehicolu-
luiPreţul unui abonament esfe de 1.1G0 ler'an. Prelungirea contractelor de închiriere a parcaje
lor sa vo face dupâ 15 martie 1993. (1960)
SOCIETATEA MIXTA „BUREXIM-FELEACUL* S.A. str. Henri Barbusse nr. 44-48
Produce ş» comerciafizeazd: :© Gu nă de: mestecat „Perfect 2“, Io preţuri
avantajoase. {35098}
S E S 33E 132E 3S 3
» Fiorin, 21 ani caut prietenă âgiiţă. modestă şi sinceră. Î7— ani; 1,65—1.75 tn. Bratcţ 14, 45, telefon 17-96-90. (36231)
9 C l f t n p a r garsonieră, parlament sau teren pentrt
conssiucţlf. Teieîon: i ? 5 .1 3 ; 1 4 ,2 0 .0 7 { I8 9 ij
........ ....... ...........
Vînd garsoniera, aparta-l
îîffnt sau teren pentru cort-jj
strucţii. Telefon: 1 4 * 2 9 .0 7 1 (1801/A)
• Vtmt ultracentral vilă, grăită, Criţnn nr 7. Te!. I3--I3 69. {376-Aj \» Vînd pSpuţi Bărbie >i ma-ii teleghidate ,1a pre; conve- iţjil. T«»teîon Xt-02-75.1123-A)• Vind mobilă tio cinv’ră. Tn- nnatîi: î-'orţile. tis Fier nr. 4,. t 24. (36136)• Vinci Fiat Ritmo — !'00 »c, IflîfT», stare Xoarte bunĂ formaţii ta-telefon 11-23-23 sau10-01 (A[);ihi:l-i). (36333)• .Vind piiiti vicnc?., placă in/, pn.'l n-')jcr.’iabil, "reîefon ‘-12-92. (3fl3U)• Ciunioăr u rgen t c f iiir iu c t ir i vin>e;i Jnformnţii Ja efon 17-91-71. (3C343)• Vîiul pul Cioh-’ nesc Oormilr»1 Telefon 13-47-52.• Vtr>;t Audi 30 cu .p işw .ilc
pi<>s(», pentru' Kt^rtedes J coJoîicc <!•■' damă Cumpăr
^lăţal'itttf'-plutrb. Rt-laţil zilrti-, " la !1-:î5-10 Intre ore-in—2î. t3c,m ).• Cilrnpăr fortnţl. Vînd iere '«rc. ,;Tclefou 15-M-35.. (36^4/
• CctmpSr teren construcţii iittrf 50i.i—1800 mp in sân i centrată. Relaţii t i ' teWnn lt-22-66; 11-1S-33. (36352)
• Ciimpăr urgent ţi avantajos forinţi. ' Telef. II-7S-00. t3Stl3-A)
• Cumyăr avantajos contract locumţă. garsonicri saa a»»artamenl 17*02-64.CIGH8-A?
• Vînd haine blani . (dan ă ) Suedia, deosebitei. Preţ fiarte avantajos.- Telefon: U-5Î-M. <362S9-A)
e Vînd casă cti grădină, str. Remetea nr. 10 Ctu|. lnlormaţu Ja telefon 09&—11-33-43. (36350)
© Cumpăr mobilă de bucătărie modulurii garaj cărămidă, forinţi- Telefon 14-72-50. (3«i3r»3)
© VSnd două inoclxîte, bibliotecă ca rafturi, două scaune, televizor a!b-negru. Tel. 17-11-19.. (36355)
o Vîmf garnitură chiuloasă, pinion axă came pentru Merte- des. 300 D. Teieîon U-28-53. (363Ca.i
• Vind casă două eamere, bucătărie, grădină. Str. Gheorgheni nr. 16». (36158)
• Cumpăr garsonieră pa str. Pata, Lenin, Calea Mănăştur. Es- elus parter, bloc spre stradă. Telefon 16-7.V00 dt»pă ora 19. (35174-A)
• De vîn?:îre Uccia 1300, ao ddcnfată. Telefon 13 03-14 Ti'y ri',/.. (3C279-A)
• Vintfem frigidere şi combine fri«'irifioc n»i ,-u garanţie 2 ani, compresor fientru stomato- iofiie şi np.ir.'it fotugrafic pentm pre'en',io*i. Avr.'i n Iancu 5 e- la.l I, ap. 12. tel'fan 1101-71. <30143-A)
• Vind r.filsHb ' nirbtj d:e- trl pentru prrtenţ osi, Juirte .T- vantajnn. Vi/ibiJ J-si, 14—16. str. Gtvin nr. 3, tc’.Vfon 13-31-33. . . <3P203) , • i ■
■« Vînd Font Sierra r«4 2300 cmc diesel 570!) DM, stare excepţională. Ttlcfon 10-71-26. (M tm .A t.
. ■ • Vind masâ de biliard original. Str. Calea' Dorobanţilor n r . .. M'-ap. 4. (36220) ,
• Vîntl autobus Jknrus 45 Io- * curi, 3.503.000.'Negociabil. Telefon 13-75-61. 15-0 -28. (36211) ,
• Vînd apartament 3 camere, etaj IV ţi garaj fn cartitrul Zo-
, Tilor. Oferte in scris la căsuţa poţtală nr. 616, Oficiui poştal nr. 6, str. Pasteur nr .60. Schimb ; garsonieră ln ; str; Mănăştur : nr. 87 cu apartament 2 camere in ; zona centrală, Cipariu, Pata sau Mănăştur grădini .Oferte ta C.P. 616. (36303) ' / ' f
• Vind' televaoare color, autoturisme Dacia break, Volvo 34% Teleofn lt-52-9» .(36202)
• Vînd Oltcit club î l R. 3 ani, video player Orion sigilat : Telefon 18-32 32. (362011
• Vlrni video ptaver Funai sigilat Telefon 17-36-72. (36230)
• Vind jocuri t’istr active ţi ' artificii pentru Crăciun şi Revelion. B-dul t Decembrie nr.33 telefon 18-50-74, Intre 9—17. (35S62)
« Vînd vi;?<>o t-ecorder Bonrî- stec Japo.-îcz nou. Str Ştefan cel Mare 13, ap. 3. (36225)
• Vînd videorecorder ;Hitachi, pickup Unitra, amirfifkator, boxe, convenabil. . Tel. 18-19-15. (36217)
© Vtnd convenabil amplificator2 y. 50 w Electronica. Telefon 13-98-35. _ (36236) • -
« Societate comercială vinde alcool 87 grade. Informaţii str. Codrului, nr. 1, telefon 13-43-06, (36237)
e Vînd blană nutrle tn condiţii avantajoase. Telef. 14*75-03. (36233)
t> Vînd video ptayer japonez sigilat. Preţ convenabil. Telefon J1-23-91. (36215)
® Vind pui Dotvirrnan de 3 săptămîni.-Relaţii la familia Mol- dnvan, t.lelon 3I-13-K3. (30216)
• Vind piese ‘Mercedes Cobra, Foni Sierra îi cutie viteze 5 trepte Audi IQO Tet. 13-41-74 sau 13-93-ca. (3G244-B)
• Vind I9i) K. mo- ' d-i 198» Ji.OHO OM ji Amit S0 tncdi'l 1937, 14000 DM. Telefon 13-41-74 <.->» 14-«5.fi8 f3R2:M-A)
• C irrpăr pe '-altită nparîa- ment 2 cimeic Orjsf.>rescir. î ’to- pilor. Telefon l<î 50-2f (36322)
• VSnd urgent, aragaz 3 b- chiuri ţ.i dulap 3 uvi Telelon . }7-£î3-12 sau ■ 16-43-14. (363211 ’
• Vîr.d arăfraz 4 <3cluuri; Tc-J7-05-ă3, 3®i42) ,
• Vind garsonieră aonă Gheorgheni. Telefon 032—15-15-18.
• Vînd piese Aro ţi ţuică de prune. Telefon 16-20-44. (38329)
:• Vind, 150 ei ţurcane, 75 cîr- ianj, 2 măgari. Informaţii la a- dresa sat Sălicea nr. 125. (3G31S)
• Vînd col tar nou Raluea. Te- lefon: 14-C8-83 (36319>
• Vînd , haină scurtă ţi lungă de vulpe polară. Telefon18-73-73. (36338)
• Tineri căsătot Hi, căutăm a- partaroent 2 eamere sa» garso»- nieră pentm cumpărare Telefon 14-55-01 sau : 17-49-19 la orice cară. (3531?)
- • NOU! C&niefţionănj Jaluzele material plastie i .tip «Ni'kfnnan* diferite culori.16-39-34. (35752-B)
• Alegeţi cadouri .- celor dragi Ia noul magazin specializat în porţelanuri ţi mătăsuri. str. Traian nr. ,5. ■ (1345) . . .
- • Transport marfă 5 tone—• 75 Ici km lt-tt-96. (36203)
= • SC. APOLLO. ÎNTEIIN/X- TIONAIV: SRL, str. Sindicatelor. nr. 9 :,telefon tt-83-41 an- gajeaiă şofer profesionist Relaţii zilnic 9—17. (36243)
• Căiîtăm revelion pentru pre- tonţia-\se. Telefon 14-5C-87 orele 16—19. <36154)
• Tineri căsătoriţi îngrijim persoană în vîrstă pentru Ipcu- inţă. Telefon lD-90 22 intre orele 16—20. (3631(i)
0 Caut asociat cu aparatură stomatologică san dau fn chirie cabinet medical. TeL t7-»3-71. (3G204)
« Tr;\g proierti- in tuţ. Telefon 13-61-24.- Vînd mulgătoare do vaci. (3'J229)
O Firmă particulară angajăm îoeretară prezentabilă cu cunoştinţe administrative — gestionar. Informaţii Calea Tur»ii 76. (36232)
rAngni.lm personal fete pentru activitate comercială, informaţii la mag tzln str. G. Dari- ţiu nr.' 30 Intre oreîe .10—13 d-.l- pă masa,.‘nf. telefon t8-'n&2>i Intre. orele 20-^24. (36212)
• Caut urgent îngrijitoare se- rîortsă pentm curăţenia blocului. Str. t.icu) lloţu nr. 3, bl. H I. (36331) '■
• C«JÎabcratori}ar de ia „Dmm»". «Dorton”, .Frandt'ţ »i Dogaru" ţi J la tls " le urează sărbători fericite ţi 1>A MUt>Tî ANI firma „PASAGER*. (36320) ... . .
• Domn, sirigi», fiind pensionar, angajez menajeră harnică* independentă, fără obligaţie familiară, salar bun, două- mese pe zi ,eventual ţ i locuinţă. Vîrs- . ta 25—40 ani str. Plopilor 79, etaj IT, apt 20. (36334)
• S.C AGROîfOHTEX SRl> CLUJ-KAPOCA din Piaţa Mă- răşti (hala ' agrea*iment»ră) doreşte clienţilor magazinului Sărbători ferici)» ş» ?& mulţi a n i VfKDEM PORTOCALE d i» Grecia de calitate superioară ' ţ i dulci, fa tele mr.ţ scăzute preţuri din oraş, en-gros 273 lei kg. . şi 310 lei kg. cu am ănunta (36340 ) .. . ' . ■ ' . ,
a Pierdut certificat de înmatriculare al Firmei „Nagabfeo", pasesorol acestei firme Amin Omar. l i declar nul. (36241)
• Suciu Samir pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (36314)
c Cubîeşan Mihai pierdut legitimaţie de serviciu, eliberată de R.A.T. Clu). O declar nulă.(36172)
• Gâzdne.Maroe) pierdut le-■ p.itimaţie de serviciu seria G6362SO declar nulă. (35159)
n Petean Daniela pierdut legitimaţie • de serviciu, O declar nulă. (36053)
e Buia Emilia pierdut'Autori- zaţie nr. 3^78 din 22 august 1990, eliberată de Primăria Jud. Cluj. Declar nulă. (3622C)
a Inchirlei două camere p»'n- tru privatizare, d^>ozitnre marfă etc_ cartier Someţcni zonă centrală. Telefon 15-63-33. (36213)
• Studentă caut garsonieră In chirie, maxim 10.000 lunar. Central. semicentrai Tek 14-85-35.t3f?33rj.
• • Schimb apartament 2 camere ronfort I Sibiu co similar Cluj-Napoca. Informaţii la td*\ fon 1 7 după ora Ui. (361160-A) “
ADEVARUL DE CLUJ- ==PAGFNA 8
CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI GHERLA
ANUNŢA URMĂTOARELE:• Scoaterea la licitaţie în vederea închirierii a
următoarelor spaţii:- Una cameră pe str. Romană, în incinta C ir
cumscripţiei medicale, în suprafaţa de 35 mp. pentru activ ită ţi medicale, Taxa minimă lunară este de 255 lei/mp.
- Barul situat în incinta ştrandului din parcul oraşului Gherla, Taxa minimă lunară este de 210 le i'm p .
- M icrocasa de comenzi de la parterul b locului de locuinţe C - str. Avram Iancu, pentru activ ită ţi comerciale fd ră băuturi alcoolice. Taxa minimă lunară este 1.000 lei/mp.
- Cabana „La stină" pe sfr. Sub Deal f.n. - alimentahe publică. Taxa minimă lunară este do 210 le i'm p .
- Chioşc - Piaţa Libertăţii - activităţi comerciale, cu excepţia băuturilor alcoolice. Taxa m inimă lunară este de 1.000 leKmp.
Documentele lic itaţie i şi informaţii suplimentare se pot obţine la Primăria oraşului Gherla, cam. 15, telefon 24-17-75. înscrieri se pot face pînă la data de 13 ianuarie 1993, cam. 15.
Licitaţia va avea loc la Primăria oraşului Gherla, în Sala mică, în data de 15 ianuarie 1993, orele 10,00. (1966) ■
8 Scoaterea la licitaţie în vederoa concesionarii a următoarelor terenuri:
- Str. Apei - iocuinţe, do lari, taxa minimă anua- lă 80 lei7mp. . . . ,
- Str. C iocîrlieî - locuinţe, servicii, act. nepb- luante - taxa minimă 120 lei'mp. an
REGIA A U T O N O ^X "T dOMEN!ULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA
ANUNŢA: VS-a deschis patinoarul artificial de pe strada
Tineretului nr. 16 Cluj-Napoca, începînd cu data de 20 decembrie 1992.
în cadrul patinoarului se organizează cursuri dc iniţiere a cop iilo r în patinaj, se ascut patine.
Orice re laţii se oot obţine de la patinoar unde este personal calificat pentru rezolvarea tuturor problemelor. (36305)
- Sfr. Hăşdătii - act. industriale - taxa minimă anuală 100 lei'm p. - Str. Fizeşului - act. industriale— taxa minima
• anuală 100 le i'm p.- Str. C!ujulu> - act: servicii, comerţ, turism -
taxa minimă anuală 160 lei/mp. O fertele se vor depune la Primăria oraşului
Gherla, cam. 15, Biroul Urbanism, pînă la data de 15 ianuarie 1993.
LICITAŢIA va avea loc la Primăria oraşului Gherla, în sala mică la data de 18 ianuarie 1993, orele 10,00 (J966/B)
* ' ■
Licitaţie publica pentru închiriere amplasamente garaje pe strâzilo:
- Sfr. Apei- Str. Stăruinţei- S*r. Mesleacă«ului- Str. Clujului Licitaţia va avea loc în da*a de 14. 01. 1993,
în sala mică a Primăriei Gherla,, la ora 10,00, Taxa minimă da-începere a licitaţiei este de 15 le i'm p. lună.
Documentele lic ita ţie i şi inform aţii suolimentare se pot obţine la Primăria Gherla, cam. 15, telefon 24-19-25.
înscrieri se pot face pînă ia data de 12. 01. 1993, cam. 15. (I966 C) -
© Concurs pentru ocup arca postului de conducător auto în cadrul Primăriei oraşului Gherla, în data de 13 ianuarie 1993, orele 10,00.
Relaţii suplimen‘are se pot obţine la sediul p rimăriei din str. Bobilna nr. 2. Gherla. (1966^A)
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL COOPERATIVEI DE CREDIT „A LIA N ŢA " DIN
CLUJ-NAPOCA
Cu ocazia CRĂCIUNULUI şi ANULUI NO U -1993urează tu turor mem brilor asociaţi şi co labora to rilor. sănătate, ,bucui ii şi noi succese în activitatea de viito r. „LA MULŢI A N II" (1961)
® SOCIETATEA COMERCIALA PANEGRANO CLUJ ureazâ tuturor cumpărătorilor şi colaborator rilor săi SĂRBĂTORI FERICITE. LA MULŢI ANI! realizarea tuturor dorinţelor Dvs.
★© S.C. Panograno comunica programul magazi
nelor de pîine, astfel: - 21-24 decembrie 1992 program normal- 25-26 decernări® 1992 închis- 27 decembrie 19?2 program 7-14- 28-31 decembre 1992 program normal- 1-2 ianuarie 1993 închis- 3 anuarie 1993 program 7-14. (1969)
Cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun şi AnuîNou 1993, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ adresează directorilor, cadrelor didactice, tuturor angajaţilor din unitâţile de învâţâmînt prouniver- sitar a!e judeţului Cluj, felicitări, urări do sănătate şi succese în activitate.
De asemenea felicităm pe harnicii elevi şi le dorim lor şi părinţilor bucurii şi împliniri.
LA MULŢI ANII_ ~ ^ (1971)
S C, CIMENTUL - S.A. TURDA ' ^ ~societare comercială cu capital de s*at, constituită conform legislaţiei române, cu sediul în Turda, s‘ r. Ştefan cel M are nr. 4, jud. CluJ, cu domeniul principal ae activitate în producţia şi desfacerea de ciment, var, ipsos, cărămizi refractare,, .calcar vandabil Dentru chimie şi sideruraie, DECLARĂ INTENTiA DE A FORMA SOCFTÂTE MIXTĂ CU PARTFNCRI STRĂINI TN VEDEREA MODERNIZĂRII, RESTRUCTURĂRII $1 R-ORGANIZĂRII PENTRU A RĂSPUNDE CERINŢELOR ECONOAvMEI DE PIAŢĂ.
In form aţii: tel. 095-31-28-20; 095-31-12-35, fax: 95/316351; tlx. 31212. v • . . -
Termenul de prezenl are a oferte lor: 30 zile de la data prezentei publicaţii. (36946)
Dorim ca sfintele sărbători ale Crăciunului si Anul Nou să aducă clienţilor noştri prezenţi si viitori multă sănătate, bucurii şi împliniri, LA MULŢI ANI'si la mulţi bani! Banca Agricola - ; S.A.» Sucursala CLUJ. (1965)
mtcU’ROBlilGlTOITE
O De 9 Ani rechem la nosfir- şlt adorata amintire a mamei mele CAMPAN IUI.IANA. Pios o- maglu memoriei ei, sflntâ pen* tru mine. Dr. Florica Mngdalo- na. (34701)
* In 23 decembrie se împlinescS ani do cind ne-a părăsit dragul nostru fiu, frate şi cumnat PRTKAŞ SOtMN SIMION. Dumnezeu să-l odihnească In pace* Familia in voci nemîngîiată. (351761
0 Se imoHnnsc 10 ani de la decesul dragului nostru Ing.
HJPU RUBIN. Dumnezeu sâ-I odihnească. Familia. (36097)
0 Se Împlinesc 5 uni de clncT moartea l-a smuls dintre tiol pe MOLDOVAN FLOREA din Dura. Nu te vom-uita niciodată. Soţia, copiii cu familiile $1 sura Raflla. Dumnezeu &ă.l vegheze o* dlhna. (36142)
a Au trecut 6 săptămîni de ta moartea fulgerătoare a scumpului nostru soţ, tată, socru >1 bunic MAROU IOAN. Parastasul va avea toc la biserica cimitirului din Mănăţtur. Familia îndurerată. (J61il)
0 La ' data de 26 decembrie1993 se împlinesc 2 ani de cind iubita şl bucuria vieţii noastre, scumpa soile» mamă soacră si bunfcă LUCREŢIA TREBEA ne-a părăsit pentru totdeauna. Florile ce cu drag ţi le aştemem pe' mormînt şl luminările aprinse să-ţl vegheze somnul veşnic, suflet bun» şi curat. Veşnic nemîn- gîlaţl soţul Adrian sl copiii Dra- Romir, Cornel şi Dorin cu familiile $1 cuscrii. Dormi în pace, suflet bun, credinţa ta te-a mîn- tuit. Ct6297)
6 Acum, la fi luni, ca şi mereu, amintirea mame! şl soţiei ROZALIA COCA (Z.ICA) este sl va rămîne' mereu vie In sufletul nostru. Slujba de pomenire are loc luni,' 23 decembrie* ora 16, ta biserica Mănăştur. Familia.
ţ Adio, scumpa mea soră RODICA. Fle-ţl ţărîna uşoară. Nu te vom uita niciodată. Fratele loan (Puiu) şl soţia Viorica. (36506)
• în 27 decembrie se Impil- neşte un an da do* şl durere de cind a trecut In eternitate RFGIUNA OLTEAN, mamă şl soţie devotată. Draţa noastră, mor- mlntul tău va fi vcşnlc presărat de flori şl udat cu lacrimi. Să-ţl Ho ţărîna uşoară şl Dumnezeu să te odihnească cu cel drepţi, fn veci nemtnuîlaţl soţul Sandu cu copiii Sorin şt Sorina. (35073)
* Recretăm dispariţia (ulceră-tonro a verlşoarel noastre
UODTCA MirnKSAN. Familia Făr- caş Ionol. OG20?)
ţ Depiîngem moartea fuUerâ- toărt a finei noastre UODTCA
MUREŞAN. Naşii familia Urdă Grigore. (3S207-C)
® Cu durere tn suflet deplîn- gem moartea fulgerătoare a ve- risoarei RODICA MUnEŞAN. Familia Pena Cornel., (3*>207-D)
ţ Regretăm din tot sufletul dispariţia prematură a unul suflet nobil, curat şi cinstit, care
a fost verişoara RODICA MUREŞAN. :Rodlca, Cornel, Ileana şl Rareş. (36207-B)
9 A plecat fuleerător din viată lăsfnd multă durere verişoara noastră RODICA MrRESAN. Fa. mllla Matei loan. (36WT-A)
a Ne e dor de tina, LARISSA PETRA N. ne e tare d o r . . . „Te vom pomeni* la trei luni de cind „ni plecat** simbătă. 26 decembrie. Adriana, Vladlmir şl „Ma- mico". (36325)
t Sintem alături de colesa noastră Rez Maria în durerea pricinuită do decesul tată'ui drag. Colectivul secţiei Chirurgie şl Urologie, Institutul oncologic Cluj-Napoca. <36213)
ţ Pios omaţiu fostei noastre colege ANA POP. Sincere con
doleanţe familiei DUMITRU POP. Secţia modelaj IRIS. (36210)
^ Sintom olături de colegul nostru Marian în marea durere pricinuită de trecerea In nefiinţă a celei care a fost o adevărată mamă, RODICA MUREsAN. Diriginta, părinţii şl elevii clasei a V-a A din şcoala nr. 12.
0 Profund îndureraţi de moartea prematură a vecinei noastre ANA POP, transmitem sincere condoleanţe fami'iel îndurerate. Vecinii din scara A. (36323)
9 Un ultim si'pios omagiu bunel noastre vecine ANA POP. dispărută prea timpuriu dintre noi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari Petuniei nr. I .063*3-A)
0 Sincere condoleanţe familiei Rez ia deveşui părintelui drag. Fam. Cociş >1 Roşea. (36328)
* Cu nemărginită dur^r- In suflet anunţăm încetarea din via. ţă, fuleerător, di’pâ o îndelungată suferinţă a lubltu’ui tată şl bunic MOLN^R FRANCISC* în vîrstă de SC ani. Iilmormintarea va avea toc din capela nouă a cimitirului Mănăştur, ora 15, astăzi .24 decembrie. Familia îndoliată, sotla,. copiii, nora, cuscra şl nopoata. (36333)
0 Cotectlvul Clinicii f»inflCo!o- gice „Stanca** este alături de colega şi colaboratoarea Lucia Ola- ru In momentele grele prin eore trece. (36327)
« Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi In marea durere a pierderii ce'el ca
re o fost MOMIC ILEANA COJAN. Mariana Puşcaşiu şl familia. (3633*)
0 Dragă C.hlîl, sîntem alături de tine In durerea prin care treci acum la despărţirea de mama ta. Sincero condoleanţe. Colegele de Ia clinica GinecologicăI. (36317)
« Draţă Mia, sîntem alături de tine, mama ta sl; famiHe la moHrte* tatălui drae. BALUCU. nomîn»'*a. Sandu, Mireta Petru- lea. (36322)
i®- Sincere condoleanţe coletului nostru Poruţlu Vacile şl - familiei sale, în aceste clipe erMe» la moartea tatălui dra». Col^ali do serviciu Secţia IU A.'< (3S3IS)
6 Sintem atâtnrl de Si»vH sl Sofl Albu in «ceste clipe pre^. Mariana şl Nicolae Mura. (36*îSt)
« Cu Inimile zdrobîte^de durere anunţ^(n încetarea din viaţă după o lunuă ,şl grea suferin
ţă a Iubitului nostru tată CITIBUS Ol IC-ORE în vîrstă de 84 ani. înm jrmîntarea : va avea loc sîmbătă ?6 decembrie 19 2, ora 13 »a locuinţa defunctului din Valea Chlntenl nr. Soţia Maria, copitl Raveca, Gllgore. Nasu, Saveta sl Vasile cu famll*l*e. Fie-tl tărlna uşoară şl odihnă veşnică. (3iH5S)
0 Sincere condoleanţe dorim colegului nostru Sipoş loan fn marea durere pricinuită de moartea tatălui său. co‘0^11 Atelierul de întreţinere Corpuri Abrazive— Liceul ceramic .(*62(5)
is
0 Se împlinesc 6 tuni ,<le la de*» ccsul dragului meu soţ CATUNEANU M THAI (nevăzâtor). Amintirea Iul rămîne veşnică In sufletul meu. Soţia cătălina. (3S033)
0 Familiile dr. S11a?hi şl Corfarlu exprimă doamnei Rohlan Alia In* treatro compasiune şl sincere con* doleanţe la trecerea tn nefiinţă a tatălui său. (3'>203)
Autorizata prin S.C. nf.128./lS9l, Judecătoria Cluj-Napoca,
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308/1991 din 22.03.1991
COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CftLtAN (redactor şef): DAN
REBREANU (redactor şet adjunct); VALER CHIORE2ANU (redactot şef adjunct); NICOLAE PETCU; MARIA
SÎNQEORZAN; RADU VIDA
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11.10.32 (redactor şeO; 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);
11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07('admlnistraţla şl contabilitatea ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.28.28. Mica publicitate
se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoca nr.16 (la parter), Sîmbătă şl duminica închis. Informaţii, reclame
şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22