CHESTIONAR PENTRU DISCIPLINAINSTALATII DE FORTA CU ABUR SI GAZE

1. O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte. Cum sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine:a) egale;b) paletele turbinei cu aburi sunt mai mari;c) paletele turbinei cu gaze sunt mai mari;d) paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori.

2. In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:a) reglarea presiunii aburului;b) reglarea temperaturii aburului;c) reglarea debitului de abur d) reglarea umiditatii.

3. Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:a) laminare;b) destindere;c) comprimare;d) admisie.

4. Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:a) laminare;b) destindere;c) comprimared) admisie.

5. Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:a) mansete de etansare;b) presetupa;c) labirinti;d) cu toate dispozitivele mentionate anterior.

6. Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor: a) cu distrugere totala a vitezei;b) cu trecere directa sau semilabirintic) de ambele tipuri precizate;d) doar cu trecere directa.

7. Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:a) rigizi;b) elastici;c) doar elastici;d) de ambele tipuri.

8. Lagarele turbinelor pot fi:a) lagare radiale;b) lagare axiale;c) doar axiale;d) de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale.

9. Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:a) de suprafata;b) de amestec;c) de ambele tipuri mentionate;d) doar de amestec.

10. Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:a) ejectoare;b) pompe de vid;c) pompe centrifuge;d) ejectoare si pompe de vid.

11. Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:a) sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;b) modifica debitul de abur de alimentare;c) regleaza presiunea din interiorul turbinei;d) modifica turatia turbinei.

12.Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de racire din racitorul de ulei:e) mai mica;f) mai mare;g) egala;h) indiferent.

12. Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:a) realizeaza pornirea turbinei;b) turbinele nu au viror;c) realizeaza oprirea turbinei;d) roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.

13. Reglarea directa se aplica:a) turbinelor de mare putere;b) turbinelor mici de puteri reduse;c) indiferent de puterea turbinei;d) nu se aplica.

14, Reglarea indirecta se poate aplica:a) numai turbinelor de mare putere;b) numai turbinelor mici de puteri reduse;c) turbinelor indiferent de putere si dimensiuni;d) nu se aplica.

15. Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva suprastructurii:a) reduce debitul de abur pana la scaderea turatiei sub limita periculoasa;b) turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv;c) limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita;d) intrerupe alimentarea cu abur a turbinei.

16. Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:a) lira;b) ondulate;c) de ambele tipuri;d) doar ondulate.

17. Turbina de abur este o masina termica care transforma :a) energia mecanica acumulata de abur in energie termica, prin intermediul paletelor rotorului in miscare de rotatie;b) energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in ajutaje, urmata de transformarea energiei cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor mobile;c) energia cinetica a paletelor in energie termica a aburului;d) energie termica a paletelor in energie mecanica a aburului.

18. Ajutajul este:a) spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;b) spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu-i viteza; c) spatiul dintre stator si rotor;d) spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, scazandu-i viteza.

19. Diafragmele sunt:a) pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele;b) pereti transversali semicirculari montati in carcas, in care sunt fixate paletele mobile;c) pereti transversali semicirculari ce despart treptele consecutive ale TA;d) pereti longitudinali ce despart treptele consecutive ale TA.

20. Forma tronconica a TA se datoreaza:cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de joasa presiune CJP spre cea de inalta CIP, simultan cu scaderea presiunii aburului;a) cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu scaderea presiunii aburului;b) scaderii volumului specific al aburului cu scaderea presiunii;c) cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu cresterea presiunii aburului.d) Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:

21. TA cu dublu flux permite:a) dezvoltarea unei puteri duble fata de TA cu un singur flux;b) dezvoltarea unei puteri egale cu jumatatea celei cu un singur flux;c) autocompensarea impingerilor axiale;d) insumarea impingerilor axiale

22. Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:a) scaderea randamentului turbinei;b) erodarea paletelor rotorice;c) franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA;d) erodarea diafragmelor.

23. Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul este supus:a) unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare;b) unei raciri, in scopul eficientizarii utilizarii aburului;c) esaparii in atmosfera;d) condensarii

24. Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:a) dupa CJP, inainte de condensator, in vederea incalzirii in sistemul de preincalzire regenerativ;b) inainte CIP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma;c) intre CIP si CJP, pentru eficientizarea acestuia din urma;d) dupa CJP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma.

25. Umiditatea aburului este:a) mai mare in treptele cu actiune;b) mai mare in treptele cu reactiune;c) indiferenta de tipul treptei TA;d) aceeasi in treptele cu actiune, cat si cu reactiune.

26. Rolul bandajelor paletelor rotorice ale CIP este:a) pozitiv, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile;b) negativ, deoarece la TA, datorita umiditatii aburului, bandajul interfera cu picaturile de apa centrifugate, provocand deteriorarea paletelor;c) nu se utilizeaza, desi raspunsurile a) si b) sunt valabile, dar reducerea numarului de palete deteriorate compenseaza cresterea scaparilor secundare de abur;d) negativ, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile.

27. Zona cea mai afectata de eroziunea datorata umiditatii mari a aburului este:a) bordul de fuga al paletelor;b) bordul de atac al paletelor;c) bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit;d) cea a ajutajelor ultimei trepte.

28. Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata destinderii aburului in TA se compenseaza prin:a) pastrarea constanta a sectiunilor de trecere a aburului;b) cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in primele trepte;c) cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;d) scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;

29. Solicitarea axiala a TA este generata de:a) diferenta de presiune intre partea IP spre partea de JP;b) diferenta de presiune intre partea JP spre partea de IP;c) umiditatea crescanda dinspre partea de IP spre JP;d) scaderea umiditatii dinspre partea de IP spre JP

30. Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:a) de a prelua forta axiala prin intermediul uleiului de ungere si racire injectat in interiorul sau;b) de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali), intre care este plasat gulerul (discul) sau;c) de a prelua forta radiala in exces fata de necesitatile energetice ale rotorului TA;d) de a prelua forta tangentiala exercitata de abur asupra paletelor rotorului TA.

31. Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale in limitele admise, deoarece:a) presiunea aburului nu se modifica la trecerea prin acest tip de palete;b) presiunea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete;c) presiunea aburului scade la trecerea prin acest tip de palete;d) umiditatea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete.

32. Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:a) reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP;b) reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire;c) reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub vid pe durata manevrelor de pornire;d) reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire.

33. Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:a) cu abur si cu aer;b) cu abur si cu ulei;c) cu abur si cu apa;d) cu ulei si cu apa;

34. Etansarea cu abur este formata din:a) succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur;b) succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de abur; c) succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de ungere; d) succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de ulei.

35. Autoetansarea cu abur este posibila:a) doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare;b) doar in cazul CJP, datorita existentei vidului;c) ambele variante a) si b);d) doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare.

36. Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin centrifugarea apei, dar prezinta ca principal dezavantaj;a) dependenta de debitul de abur vehiculat in TA;b) dependenta de umiditatea aburului;c) dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de sincronism;d) dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia de sincronism.

37. Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:a) incalzi carcasa interioara prin ambele suprafete, reducand astfel tensiunile termice care apar in peretele acesteia;b) de a reduce solicitarea axiala;c) de a reduce umiditatea aburului;d) de a reduce scaparile de abur

38. Condensatorul este agregatul in care:a) aerul esapat din CJP se mentine la presiunea atmosferica;b) aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice;c) aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice;d) aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice.

39. Scopul crearii vidului in condensator este:a) scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;b) cresterea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionarec) mentinerea constanta a valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;d) scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CIP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare.

40. Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al condensatorului sunt:a) cresterii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;b) inrautatirii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;c) inrautatirii vidului, respectiv scaderii continutului de oxigen dizolvat in condensate;d) scaderea randamentului turbinei.

41. Ejectorul aer-abur are drept rol functional:a) extragerea aburului, prin circularea apei intr-un ajutaj convergent-divergent;b) extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent;c) extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP;d) extragerea aburului, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent.

42. Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:a) tratarea chimica a apei de racire;b) degazarea apei de racire;c) filtrarea mecanica ;d) toate cele anterioare.

43. Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:a) infundarii tevilor de racire;b) cresterii presiunii din condensator, deci reducerea vidului in acesta;c) scaderii presiunii din condensatord) cauzelor de la punctele a si b

44. Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:a) de mentinere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;b) de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;c) de crestere a presiunii si temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;d) de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA.

45. Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:a) turbina Curtis;b) turbina Laval;c) turbine radiale;d) turbine cu mai multe trepte de presiune.

46. La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in ajutaje cat si in palete:a) turbina Curtis;b) turbina Laval;c) turbina cu actiune;d) turbina cu reactiune.47. La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:a) paletele directoare;b) ajutaje;c) valvulele de reglaj;d) palete mobile.

48. Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent:a) ITG de tip clasic cu ardere la presiune constanta si cu circuit deschis;b) ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate;c) ITG de tip clasic si cu circuit inchis;d) ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere.

49. Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:a) pompa cu piston;b) pompa cu membrana;c) pompa cu angrenaje;d) pompa centrifuga cu rotor si palete;

50. Turbina Laval este alcatuita din:a) singura treapta de viteza;b) singura treapta de presiune si o treapta de viteza;c) doua trepte de viteza;d) treapta de viteza si o treapta de presiune.

51. La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:a) schimbare a directiei jetului de abur;b) destindere a aburului;c) transformarea energiei cinetice a aburului in energie mecanica;d) preluare a cca. 1/3 din destinderea aburului, restul fiind preluat de paletele mobile.

52. Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din:a) cupru;b) fonta;c) otel slab aliat;d) alama.

53. Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de turbine cu gaze:a) de a stopa aerul primar pana la o viteza de 10-20 m/s;b) de a ajuta la stabilizarea flacarii in focar;c) de a omogeniza amestecul combustibil-aer in interiorul caldarii;d) de a micsora timpul de ardere a combustibilului.

54. La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:a) paletele mobile;b) labirintii de etansare de la capetele turbinei;c) ajutaje;d) labirintii de etansare dintre treptele turbinei.

55. Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:a) carcasa;b) valvulele de reglaj;c) rotorul;d) cutia de distributie a aburului.

56. Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:a) convergente;b) divergente;c) convergent-divergente;d) divergent-convergente;

57. Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:a) cuplaje semielastice;b) cuplaje rigide;c) cuplaje elastice;d) cuplaje speciale;

58. Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:a) viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;b) viteza absoluta a aburului la iesirea din palete;c) viteza relativa a aburului la intrarea in palete;d) viteza relativa a aburului la iesirea din palete.

59. Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:a) secundare;b) principale;c) mecanice;d) externe.

60. Stetoscopul este un aparat special care serveste la:a) masurarea nivelului in tancul de ulei al turbinei;b) masurarea turatiei turbinei;c) masurarea vibratiilor turbinei;d) detectarea zgomotelor anormale in turbina.

61. Regulatorul de turatie al turbinei termice are rolul de:a) a evita cresterea turatiei peste limita admisibila;b) a evita trecerea turbinei prin turatia critica;c) a asigura in permanenta o concordanta intre puterea produsa si sarcina ceruta de consumator;d) a regla turatia functie de nivelul vibratiilor in turbina.

62. Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii pentru functionare poate conduce la:a) aparitia fenomenului de subracire in condensator;b) ambalarea turbinei;c) deformarea placilor tubulare;d) nu exista nici un efect nefavorabil asupra turbinei sau condensatorului in aceasta situatie.

63. Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor zgomote sau vibratii in turbina:a) se opreste imediat turbina si se cerceteaza cauza;b) se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou;c) se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu dispare, se opreste turbina;d) se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se reduce treptat turatia pe turbina pana la disparitia acestora.

64. La ce intervale de timp cu perioada de stationare trebuie pusa in functiune instalatia condensatorului si se usuca turbina:a) zilnic;b) din doua in doua zile;c) din trei in trei zile;d) saptamanal;

65. Valoarea randamentului mecanic la turbine este:a) scazut la turbinele de mare putere;b) ridicat la turbinele de mare putere;c) nu depinde de puterea turbinelor;d) in functie de valoarea caderii de entalpie pe treapta.

66. Valoarea randamentului mecanic la turbine este:a) mai ridicat la turbinele auxiliare fata de cele principale;b) mai scazut la turbinele auxiliare fata de cele principale;c) direct proportional cu variatia de entropie;d) marime nesemnificativa la turbine.

67. Randamentul intern al unei turbine cu abur este:a) raportul caderilor de entalpie, politropica si adiabatica;b) raportul caderilor de entalpie adiabatica si politropica;c) in functie de valoarea pierderilor mecanice;d) in functie de valoarea pierderilor in ventilele de reglare.

68. In trurbina Laval:a) viteza creste in ajutaje si presiunea ramane constanta:b) presiunea si viteza cresc in palete mobile;c) presiunea scade si viteza creste in ajutaje;d) presiunile raman constante, procesul fiind izentalpic.

69. Turbina cu actiune Laval este:a) utilizata foarte rar din cauza turatiei ridicate;b) utilizata ca turbina principala deoarece prelucreaza cu randament ridicat aburul la presiuni mari;c) utilizata ca turbina auxiliara deoarece are cel mai mare randament mecanic;d) turbina cu reactiune.

70. Turbina Curtis este:a) turbina cu reactiune polietajata;b) turbina cu reactiune cu admisie radiala;c) turbina cu actiune cu trepte de viteza;d) turbina cu actiune cu trepte de presiune.

71.Turbina cu actiune Curtis este:a) utilizata ca turbine auxiliare si ca roata de reglare;b) ca turbosuflanta la m.a.i.c) tipul clasic de turbine cu reactiune;d) utilizata numai la hidrocentrale.

72. Gradul de reactiune:a) defineste o turbina ca fiind cu actiune sau reactiune:b) are valori proportionale cu viteza aburului in ajutaje;c) are valori proportionale cu viteza aburului in paletele mobile;d) este o marime utilizata de motoarele turboreactive.

73. Daca gradul de reactiune la turbinea) are valoarea mai mica decat 15% turbina este cu reactiune;b) are valoarea de peste 15% la turbina este cu reactiune;c) are valoarea de 50% turbina este cu reactiune totala;d) are valoarea de 50% turbina este cu reactiune pura;

74. Introductia aburului la turbine cu reactiune totala este:a) axiala;b) radiala;c) tangentiala;d) axial-radiala.

75. Turbina cu reactiune Ljungstrom este dotata cu:a) ajutaje convergente;b) ajutaje convergent-divergente;c) ajutaje divergent-convergente;d) acest tip de turbine nu are ajutaje.

76. Pierderile interne ale turbinelor cu aburi sunt:a) cantitative, deoarece se reduce debitul;b) calitative, deoarece influenteaza parametrii de stare ai aburului;c) cantitative,deoarece influenteaza parametrii energetici;d) generate de consumurile energetice interne.

77. Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt:a) invers proportionale cu debitul de abur destins;b) direct proportional cu variatia de presiune in paletajul mobil;c) directproportional cu patratul vitezei absolute la iesirea din paletajul mobil;d) direct proportionale cu viteza periferica medie.

78. Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt importante procentual la:a) turbinele polietajate;b) turbinele cu condensatie de putere mica si mijlocie si a celor cu roata de reglaj;c) turbinele cu contrapresiune;d) numai la turbinele cu reactiune.

79. Umiditate maxima a aburului admisibila la turbine poate fi:a) 2 - 5 %;b) 20 - 30 %;c) 30 - 40 %;d) 12 - 15 %.

82. Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la:a) turbinele Curtis;b) turbinele cu admisie axiala;c) turbinele cu reactiune polietajate;d) turbinele cu actiune cu admisie partiala.

83. Pierderile de energie termica intre paletele mobile au ca efect:a) diminuarea substantiala a entalpiei pentru treapta urmatoare;b) cresterea volumului specific a aburului;c) scaderea presiunii aburului pentru treapta urmatoare;d) cresterea entalpiei fata de cazul teoretic.

84. Roata de reglare este de regula:a) componenta a regulatorului de turatie;b) montata pe axul turbinei pentru actionarea regulatorului;c) turbina Curtis utilizata in reglarea cantitativa.d) dispozitiv de reglare a calitatii aburului in reglarea de tip calitativ.

85. Viteza teoretica a aburului in turbinele Curtis:a) scade in ajutaje, creste in paletele mobile, constanta in paletele directoare;b) creste in ajutaj, scade in paletele mobile, creste in paletele directoare;c) creste in ajutaj, creste in paletele mobile, scade in paletele directoare;d) creste in ajutaj, scade in paletele mobile, ramane constanta in paletele directoare.

86. Presiunea aburului in turbine Curtis:a) scade in ajutaje, creste in paletele mobile, scade in paletele directoare;b) scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile, creste in paletele directoarec) scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile si paletele directoare;d) constanta in ajutaj si paletele directoare, scade in paletele mobile.

87. Viteza aburului in turbine cu reactiune:a) scade in ajutaj, constanta in paletele mobileb) scade in ajutaj, scade in paletele directoarec) creste in ajutaj, scade in paletele mobile;d) creste in ajutaj, constanta in paletele mobile.

88. Presiunea aburului in turbine cu reactiune:a) scade in ajutaj, scade in paletele mobile;b) scade in ajutaj, constanta in paletele mobile;c) creste in ajutaj, scade in paletele mobile;d) creste in ajutaj, creste in paletele mobile.

89. La turbina cu actiune si reactiune:a) primele trepte sunt cu reactiune si ultimile cu actiune;b) primele trepte sunt cu actiune si ultimile cu reactiune;c) primele trepte sunt cu actiune numai daca sunt de tipul Curtis si ultimile sunt cu reactiune;d) nu exista o regula, fiecare constructor alege solutia in functie de utilizarea turbinei.

90. Turbina radiala cu trepte de presiune (Ljungstrom) are gradul de reactiune:a) 0 fiind o turbina cu reactiune cu admisie radiala;b) 1 fiind o turbina cu reactiune totala;c) 0,5 pentru ca este o turbina cu reactiune totala compusa din doua rotoare contrarotative;d) neglijabil pentru ca intreaga cadere de entalpie se produce in paletele mobile.

91. Turatia rotoarelor contrarotative ale turbinei Ljungstrom se mentine egala prin:a) regulatoare de turatie asistate hidraulic;b) prin sincronism electric, fiecare rotor antrenand cate un generator;c) cuplarea la un reductor de turatie;d) nu este necesara mentinerea aceleiasi turatii pentru fiecare rotor.

92. Diafragmele turbinelor cu aburi au rolul:a) de a delimita spatial de abur;b) de sustinere a ajutajelor;c) de izolare a rotii de reglare;d) de preluare si diminuare a socurilor generate de variatiile de temperatura si presiunea aburului.

93. Reglarea prin laminare(calitativa) se realizeaza prin:a) variatia caderii de entalpie;b) scaderea entropiei initiale datorita reducerii presiunii;c) scaderea entropiei initiale datorita scaderii temperaturii;d) scaderea volumului specific datorita scaderii temperaturii si presiunii aburului

94.Reglarea cantitativa(prin admisie) se realizeaza prin:a) modificarea numarului de trepte alimentate cu abur;b) reglarea pozitiei valvulei principale de pe;c) modificarea numarului de ajutaje alimentate cu abur;d) supraincalzirea intermediara a aburului

95. Turbinele cu contrapresiune au:a) presiunea la evacuare subatmosferica;b) presiunea de admisie mai mare decat presiunea critica;c) admisie bilaterala pentru a reduce forta axiala;d) presiune supraatmosferica la evacuare.

96. Turbinele de condensatie inregistreaza:a) la evacuare o presiune subatmosferica;b) la evacuare o presiune egala cu presiunea atmosferica;c) la admisie o temperatura mai mare deca temperatura de saturatie;d) umiditate apropiata de zero.

97. Uleiurile de ungere utilizate de turbinele cu abur trebuiesa:a) abia viscozitatea cinematica relativ scazuta pentru ca turbinele au turatie ridicata;b) abia viscozitatea cinematica mare pentru ca turbinele lucreaza la temperatura ridicata;c) fie neaditivate pentru a nu produce oxidari excesive;d) fie aditivate pentru a preveni emulsionarea condensatorului

98. Procesul de condensare este:a) izocor-izoterm;b) izobar-izoterm;c) izentalpic;d) izentropic;

99. Presiunea de condensare este asigurata de:a) ultimile trepte ale turbinei;b) dispozitivul de vidare;c) capacitatea pompelor de extractie condens;d) sensurile de curgere a fluidelor

100. Valoarea minima a presiunii de condensare este o functie de:a) suprafete de schimb de caldura;b) tipul dispozitivului de vidare;c) temperatura agentului de racire;d) temperatura aburului la intrare

101. Instalaiile de for cu abur (cu generatoare de abur) sunta) instalaiile ce au n componen, generatoare de abur care transform energia chimic rezultat prin arderea combustibilului n focar, n energie termic, nmagazinat n abur, utilizat n primul rnd pentru propulsia navei dar i de diferii consumatori de la bordul navei;b) instalaiile energetice ce obin energia mecanic necesar propulsiei navei, din energia chimic rezultat n urma arderii unui combustibil, n camera de ardere;c) instalaiile ce obin energia mecanic necesar propulsiei navei, din energia chimic rezultat n urma arderii unui combustibil, n camera de ardere a turbinei cu gaze;d) instalaiile ce au n componen, generatoare de abur care transform energia chimic rezultat prin arderea combustibilului n focar, n energie termic, nmagazinat n abur, utilizat de diferii consumatori de la bordul navei;

102. Principalele avantaje care au condus la rspndirea sistemelor de propulsie cu turbine cu abur sunt:a) funcionarea silenioas si sigurana mare n exploatareb) moment neuniform la arborele turbineic) masa pe unitatea de putere este mai mare dect a sistemelor cu motoarelor cu aprindere prin compresie lented) masa pe unitatea de putere este mai mica dect a sistemelor cu motoarelor cu aprindere prin compresie lente

103. Sistemele de propulsie cu turbine cu abur au urmtoarele dezavantaje:a) consumul specific de combustibil mai mare comparativ cu al sistemelor de propulsie cu motoare cu aprindere prin compresie lente;b) sigurana mic n exploatare;c) moment neuniform la arborele turbinei;d) pericolul de incendiu i de explozie la bordul navei este mai mic decat n cazul sistemelor de propulsie cu motoare cu aprindere prin compresie lente;

104. n figura TAG 1 este prezentat o instalaie de for cu abur pentru propulsie, antrenarea generatorului electric i antrenarea pompelor de marf. Care sunt elementele componente?a) GNA - generatorul naval de abur; TAJP - turbin cu abur de joas presiune; TAIP - turbin cu abur de nalt presiune; GE - generator electric; RT - reductor de turaie; E - elice; KP - condensator principal; PEC pomp de extracie condens; PIA - prenclzitor de ap; DA - dezaerator; PC - pomp de circulaie; PM - pompe de marf; IB instalaii de bord; KA - condensator auxiliar; B - bae; PA - pomp de alimentare; IAP - instalaii auxiliare de punte; IAM - instalaii auxiliare maini; ID - instalaie de desalinizare; EA - ejector de aer; TAP - tanc de ap potabilb) GE - generator electric; RT - reductor de turaie; E - elice; KP - condensator principal; PEC pomp de extracie condens; PIA - prenclzitor de ap; DA - dezaerator; PC - pomp de circulaie; PM - pompe de marf; IB instalaii de bord; KA - condensator auxiliar; B - bae; PA - pomp de alimentare; IAP - instalaii auxiliare de punte; IAM - instalaii auxiliare maini; ID - instalaie de desalinizare; EA - ejector de aer; TAP - tanc de ap potabilc) GNA - generatorul naval de abur; TAJP - turbin cu abur de joas presiune; TAIP - turbin cu abur de nalt presiune; GE - generator electric; RT - reductor de turaie; E - elice; KP - condensator principal; PEC pomp de extracie condens; PIA - prenclzitor de ap; DA - dezaerator; IAM - instalaii auxiliare maini; ID - instalaie de desalinizare; EA - ejector de aer; TAP - tanc de ap potabild) GNA - generatorul naval de abur; PEC pomp de extracie condens; PIA - prenclzitor de ap; DA - dezaerator; PC - pomp de circulaie; PM - pompe de marf; IB instalaii de bord; KA - condensator auxiliar; B - bae; PA - pomp de alimentare; IAP - instalaii auxiliare de punte; IAM - instalaii auxiliare maini; ID - instalaie de desalinizare; EA - ejector de aer; TAP - tanc de ap potabil

105. Transformarea energiei poteniale, termice, a aburului n energie cinetic, se produce prin destinderea aburului n sistemul de ajutaje directoare sau paletele directoare, prin:a) creterea presiunii aburului, concomitent cu creterea vitezei acestuia.b) scderea presiunii aburului, concomitent cu creterea vitezei acestuia.c) creterea presiunii aburului, concomitent cu scderea vitezei acestuiad) scderea presiunii aburului, concomitent cu scderea vitezei acestuia.106. Specificai afirmaia incorect din urmtorul enun: Din punct de vedere constructiv i funcional, turbinele cu abur se clasific dup:a) Direcia de curgere a aburuluib) Tipul de combustibil arsc) Destinaied) Modul de evacuare a aburului

107. Ce tip de turbin este prezentat n figura TAG 2?a) turbin cu prize intermediare i contrapresiune;b) turbin cu prize intermediare i condensaie;c) turbin cu condensaie pur, cu supranclzire intermediar;d) turbin cu condensaie pur, fr supranclzire intermediar;

108. Ce tip de turbin este reprezentat n figura TAG 3?a) turbin cu prize intermediare i contrapresiune;b) turbin cu prize intermediare i condensaie;c) turbin cu condensaie pur, cu supranclzire intermediar;d) turbin cu condensaie pur, fr supranclzire intermediar;

109. Ce tip de turbin este reprezentat n figura TAG 4?a) turbin cu prize intermediare i contrapresiune;b) turbin cu prize intermediare i condensaie;c) turbin cu condensaie pur, cu supranclzire intermediar;d) turbin cu condensaie pur, fr supranclzire intermediar;

110. Randamentul poate fi optimizat prin urmtoarele metode:a) metode care urmresc ridicarea temperaturii medii superioare (Tms);b) metode care urmresc scderea temperaturii medii superioare (Tms);c) metode care urmresc mentinerea temperaturii medii inferioare (Tmi);d) metode care urmresc creterea temperaturii medii inferioare (Tmi)

111. Randamentul poate fi optimizat prin urmtoarele metode:a) metode care urmresc mentinerea temperaturii medii superioare (Tms);b) metode care urmresc scderea temperaturii medii superioare (Tms);c) metode care urmresc cresterea temperaturii medii inferioare (Tmi);d) metode care urmresc creterea temperaturii medii inferioare (Tmi)

112. Ce metod pentru creterea randamentului este reprezentat n figura TAG 5a) mbuntirea randamentului termic teoretic al ciclului prin supranclzireb) mbuntirea randamentului termic teoretic al ciclului prin ridicarea temperaturii medii superioarec) mbuntirea randamentului termic teoretic al ciclului prin prin scderea temperaturiii medii inferioared) mbuntirea randamentului termic teoretic al ciclului prin ridicarea temperaturii medii inferioare

113. Fora dezvoltat de jetul de abur asupra paletelor mobile, se obine din ecuaia impulsului:a)

b)

c)

d)

114.Procesul turbinei elementare cuprinde o singur faz a ciclului i anume:a) vaporizareab) comprimareac) destinderead) condensarea

115. Pentru turbina elementar, procesul desfurat este considerat adiabatic, datorit:a) supranclzirii aburuluib) existenei vaporilorc) laminrii din aparatul directord) curgerii rapide a aburului

116. Din formula vitezei tangeniale a rotorului, prezentata in figura TAG 6 se regsesc urmtoarele mrimia) d - diametrul rotorului, considerat la extremitatea palei [m]; n numrul de rotaii efectuate de palete ntr-un minutb) diametrul rotorului, considerat la jumtatea palei [m]; n numrul de rotaii efectuate de palete ntr-o secundc) diametrul rotorului, considerat la jumtatea palei [m]; n numrul de rotaii efectuate de palete ntr-un minutd) diametrul rotorului, considerat la 1/3 din lungimea palei [m]; n numrul de rotaii efectuate de palete, exprimat n rad/s

117. Din triunghiul de viteze la intrarea aburului ntre palete, prezentat in figura TAG 7, se determin:a) viteza relativ w1b) viteza tangenial u;c) unghiul de atac 1;d) unghiul de ieire 2;

118. Pentru turbinele cu abur cu reaciune, destinderea aburului se produce:a) n ajutajeb) n paletele mobilec) n exteriorul mainiid) att n ajutaje, ct i n paletele mobile

119. Fora produs de un fluid n micare asupra unui corp se datoreaz:a) presiunii i modificrii vitezei fluiduluib) presiunii i modificrii temperaturii fluidului:c) presiunii i modificrii impulsului fluiduluid) debitului i modificrii impulsului fluidului

120. Reprezentarea procesului teoretic desfurat n ajutaj (transformarea ABT), reprezentata in figura TAG 8, cuprinde o transformare:a) adiabatb) politropc) izentropd) izoterm

121. Reprezentarea procesului real desfurat n ajutaj (transformarea AB), reprezentata in figura TAG 8, cuprinde o transformare:a) adiabat reversibilb) adiabat ireversibilc) izentropd) izoterm

122. Seciunea necesar a ajutajului pentru asigurarea destinderii depinde de modul de variaie al raportului dintre:a) volumul specific (v) i viteza absolut (c)b) volumul specific (v) i viteza tangenial (cu)c) debitul de fluid () i viteza absolut (c)d) densitate () i viteza absolut (cu)

123. Dup direcia de curgere a aburului prin palete se deosebesc:a) trepte axiale, la care aburul circul perpendicular pe axa rotorului; trepte radiale, n care aburul circul ntr-un plan normal pe raza rotorului; trepte diagonale, la care aburul circul nclinat fa de axa rotorului.b) trepte axiale, la care aburul circul paralel cu axa rotorului; trepte radiale, n care aburul circul ntr-un plan normal pe axa rotorului; trepte diagonale, la care aburul circul nclinat fa de axa rotorului. c) trepte axiale, la care aburul circul paralel cu axa rotorului; trepte radiale, n care aburul circul ntr-un plan paralel cu axa rotorului; trepte diagonale, la care aburul circul nclinat fa de axa rotorului.d) trepte axiale, la care aburul circul paralel cu axa rotorului; trepte radiale, n care aburul circul ntr-un plan coincident cu axa rotorului; trepte axial - radiale, la care aburul circul nclinat fa de axa rotorului.

124. Ciclurile teoretice ale instalaiilor de turbine cu abur sunt stabilite n baza urmtoarei ipoteze:a) ntreaga evoluie a fluidului de lucru este una reversibil;b) aportul i cedarea de cldur sunt izobare, iar destinderea i comprimarea sunt adiabate ireversibile, deci izentrope;c) suprafeele schimbtoarelor de cldur sunt limitate;d) ldurile specifice ale fluidului de lucru sunt se modific n funcie de variaia temperaturii;

125. Ciclurile teoretice ale instalaiilor de turbine cu abur sunt stabilite n baza urmtoarei ipoteze:a) ntreaga evoluie a fluidului de lucru este una ireversibil;b) aportul i cedarea de cldur sunt izobare, iar destinderea i comprimarea sunt adiabate reversibile, deci izentrope;c) suprafeele schimbtoarelor de cldur sunt limitate;d) ldurile specifice ale fluidului de lucru sunt se modific n funcie de variaia temperaturii;

126. Ciclurile teoretice ale instalaiilor de turbine cu abur sunt stabilite n baza urmtoarei ipoteze:a) ntreaga evoluie a fluidului de lucru este una ireversibil;b) aportul i cedarea de cldur sunt izobare, iar destinderea i comprimarea sunt adiabate ire0versibile;c) suprafeele schimbtoarelor de cldur sunt limitate;d) debitul i natura fluidului de lucru nu se modific de la o seciune la alta.

127. Pentru instalaia reprezentat n figura TAG 9, ciclul teoretic este format din urmtoarele transformri:a) comprimarea izentrop 1 2, realizat n pompa de alimentare; nclzirea izobar 2 3, p3=p2, realizat n generatorul de abur, destinderea izentrop 3 4, realizat n turbina cu abur; condensare izobar 4 1, p1 = p4, realizat n condensatorb) comprimarea adiabat 1 2, realizat n pompa de alimentare; nclzirea izobar 2 3, p3=p2, realizat n generatorul de abur, destinderea izentrop 3 4, realizat n turbina cu abur; condensare izobar 4 1, p1 = p4, realizat n condensatorc) comprimarea izentrop 1 2, realizat n pompa de alimentare; nclzirea izobar 2 3, p3=p2, realizat n generatorul de abur, destinderea izentrop 3 4, realizat n turbina cu abur; condensare izobar 4 1, p1 = p4, realizat n tubulaturad) comprimarea izentrop 1 2, realizat n pompa de alimentare; nclzirea izocor 2 3, v3=v2, realizat n generatorul de abur, destinderea izentrop 3 4, realizat n turbina cu abur; condensare izobar 4 1, p1 = p4, realizat n condensator

128. Ciclul Rankine Him este format din:a) izocor, o izobar i dou izentropeb) dou izobare i dou politropec) dou izobare i dou izentroped) dou izoterme i dou adiabate

129. La ieire din generatorul de abur i intrare n turbina cu abur, n cadrul ciclului Rankine Him, aburul este:a) saturat;b) supranclzitc) umedd) saturat uscat130. Parametrii care influeneaz valoarea randamentului termic al ciclurilor teoretice ale instalaiilor cu turbine cu abur, funcie de care se face studiul termodinamic al acestor instalaii, sunt urmtorii:a) presiunea de vaporizare, temperatura de supranclzire, presiunea de condensare;b) temperatura de vaporizare, temperatura de supranclzire, presiunea de condensare;c) presiunea de vaporizare, presiunea de supranclzire, temperatura de condensared) temperatura de vaporizare, presiunea de supranclzire, temperatura de condensare;

131. Exist dou categorii de metode de mbuntire a ciclurilor teoretice ale instalaiilor de turbine cu abur i anume:a) metode care presupun mrirea presiunii medii la sursa cald i metode care vizeaz micorarea temperaturii medii la sursa receb) metode care presupun mrirea temperaturii medii la sursa cald i metode care vizeaz micorarea temperaturii medii la sursa recec) metode care presupun mrirea temperaturii medii la sursa cald i metode care vizeaz micorarea presiunii medii la sursa reced) metode care presupun micorarea temperaturii medii la sursa cald i metode care vizeaz mrirea temperaturii medii la sursa rece

132. Supranclzirea intermediar a aburului se ncadreaz n urma din urmtoarele procedee:a) mrirea temperaturii medii la sursa caldb) micorarea presiunii medii la sursa recec) micorarea temperaturii medii la sursa caldd) mrirea temperaturii medii la sursa rece

133. Transformrile care formeaz ciclul teoretic prezentat n figura TAG 10 sunt:a) comprimare izentrop 1 2, din pompa de alimentare PA; nclzirea izobar 2-2, 2 3 din generatorul de abur GA; destinderea politrop 3-4 din corpul de nalt presiune CIP al turbinei cu abur TA; nclzirea izocor 4 - 3 din supranclzitorul intermediar SI; destinderea izentrop 3 4 din corpul de joas presiune CJP al turbinei cu abur; condensarea izobar 4-1 din condensatorul Cb) comprimare politrop 1 2, din pompa de alimentare PA; nclzirea izocor 2-2, 2 3 din generatorul de abur GA; destinderea izentrop 3-4 din corpul de nalt presiune CIP al turbinei cu abur TA; nclzirea izobar 4 - 3 din supranclzitorul intermediar SI; destinderea izentrop 3 4 din corpul de joas presiune CJP al turbinei cu abur; condensarea izobar 4-1 din condensatorul Cc) comprimare izentrop 1 2, din pompa de alimentare PA; nclzirea izobar 2-2, 2 3 din generatorul de abur GA; destinderea izentrop 3-4 din corpul de nalt presiune CIP al turbinei cu abur TA; nclzirea izobar 4 - 3 din supranclzitorul intermediar SI; destinderea izentrop 3 4 din corpul de joas presiune CJP al turbinei cu abur; condensarea izobar 4-1 din condensatorul Cd) comprimare politrop 1 2, din pompa de alimentare PA; nclzirea izobar 2-2, 2 3 din generatorul de abur GA; destinderea politrop 3-4 din corpul de nalt presiune CIP al turbinei cu abur TA; nclzirea izobar 4 - 3 din supranclzitorul intermediar SI; destinderea izentrop 3 4 din corpul de joas presiune CJP al turbinei cu abur; condensarea izobar 4-1 din condensatorul C

134. La introducerea supranclzirii intermediare, titlul final al aburuluia) rmne constant;b) cretec) scaded) variaz liniar cu valoarea volumului specific

135. Introducerea supranclzirii intermediare conduce la creterea ariei ciclului de funcionare, ceea ce corespunde:a) scderii randamentului termic;b) scderii lucrului mecanic efectuat;c) creterii lucrului mecanic consumat de pompd) creterii lucrului mecanic efectuat

136. n comparaie cu instalaiile de for cu abur, fr supranclzire intermediar, prin aplicarea supranclzirii intermediare, se poate obine un spor al randamentului termic al ciclului teoretic de:a) 8 ... 12%b) 3 ... 4% c) 20 ... 30%d) 40 ... 50%

137. n cazul unei turbine cu prize de abur nereglate trebuie s se in seama c prin prelevarea unor debite de abur de la prize puterea turbineia) creteb) rmne constantc) scaded) crete proporional cu numrul de prize

138. Care dintre enunurile de mai jos sunt corecte?a) din camera primei trepte, o parte din fluid se scurge prin labirinii exteriori, astfel c debitul prin treptele urmtoare va fi mai mare. Debitul ce scap prin labirini se calculeaz, dup ce n prealabil s-a adoptat diametrul, forma, jocul i numrul elementelor de etanare;b) n dreptul prizelor reglate i a celor nereglate, se va preleva debitul de abur impus sau calculat, astfel c treptele urmtoare vor fi calculate pentru un debit corespunztor mai mic;c) n cazul unei evazri puternice a paletelor statorului, uneori se adopt n planul de ieire un diametru mediu D2 mai mare ca cel din planul de intrare n rotor D1. n acest caz, la trasarea triunghiurilor de viteze i a lucrului mecanic Lu, se va ine seama c vitezele periferice u1 i u2 nu sunt egaled) pentru a uura pregtirea fabricaiei i execuia, se va cuta s se reduc la minimum numrul de profile ale reelelor de palete de pe stator i de pe rotor, prin utilizarea acelorai profile la un numr ct mai mare de trepte