7
Distilarea Distilarea este o metodă foarte utilizată pt separarea componenţilor amestecurilor lichide bazate pe distribuţia constituenţilor amestecurilor între lichid şi vapori. Această metodă este adesea folosită la purificarea probelor organice volatile sau semivolatile. Scopul principal al distilării este separarea componenţilor volatili dintr-un amestec de componenţi semivolatili sau de alţii. În general, dacă 2 componenţi ai unui amestec de lichide cu presiuni de vapori diferiţi, analiştii pot îmbunătăţii componenţii mai volatili în fază de vapori, cele 2 faze pot fi separate având în faza de vapori compuşi volatili, iar în fază lichidă compuşi cu volatilitate scăzută. În legile lui Raul şi Dalton pot fi aplicate pt un amestec ideal dar cu excepţia amestecurilor de hidrocarburi şi a unor amestecuri de soluţii, rareori se întâlnesc amestecuri cu comportamentul ideal lichid – vapor. (Prin combinarea celor 2 legi se poate obţine o ecuaţie pt volatilitatea relativă între 2 componenţi, această volatilitate se notează cu α, α AB = ). Pt amestecurile neideale volatilitatea relativă poate varia rapid cu compoziţia temperatura şi structura moleculară. Factorul de îmbogăţire sau volatilitatea relativă (α) pt un component particular poate fi determinat prin distilare în condiţii de reflux total în care faza de vapori este în echilibru cu fază lichidă şi nedistilatul este transferat balonului distilării. Acea porțiune în care se realizează un echilibru dintre faza de vapori si faza de lichid în coloana de distilare se cheamă taler teoretic. Cu cât o coloană are mai multe coloane de distilare cu atât ea este mai performantă. Ex la petrol la început este negru, dar din el se scoate smoală, etc – white spirt, până se ajunge la petrolul. Numărul talerelor teoretice pt o singură treaptă de distilare este 1, fiecare taler (farfurie) reprezintă un echilibru între fază lichidă şi faza de vapori. Adesea mai mult 1

Chimie 5 Distilarea.doc

Embed Size (px)

Citation preview

Distilarea

Distilarea este o metod foarte utilizat pt separarea componenilor amestecurilor lichide bazate pe distribuia constituenilor amestecurilor ntre lichid i vapori. Aceast metod este adesea folosit la purificarea probelor organice volatile sau semivolatile. Scopul principal al distilrii este separarea componenilor volatili dintr-un amestec de componeni semivolatili sau de alii.

n general, dac 2 componeni ai unui amestec de lichide cu presiuni de vapori diferii, analitii pot mbuntii componenii mai volatili n faz de vapori, cele 2 faze pot fi separate avnd n faza de vapori compui volatili, iar n faz lichid compui cu volatilitate sczut. n legile lui Raul i Dalton pot fi aplicate pt un amestec ideal dar cu excepia amestecurilor de hidrocarburi i a unor amestecuri de soluii, rareori se ntlnesc amestecuri cu comportamentul ideal lichid vapor. (Prin combinarea celor 2 legi se poate obine o ecuaie pt volatilitatea relativ ntre 2 componeni, aceast volatilitate se noteaz cu , AB=). Pt amestecurile neideale volatilitatea relativ poate varia rapid cu compoziia temperatura i structura molecular. Factorul de mbogire sau volatilitatea relativ () pt un component particular poate fi determinat prin distilare n condiii de reflux total n care faza de vapori este n echilibru cu faz lichid i nedistilatul este transferat balonului distilrii.

Acea poriune n care se realizeaz un echilibru dintre faza de vapori si faza de lichid n coloana de distilare se cheam taler teoretic. Cu ct o coloan are mai multe coloane de distilare cu att ea este mai performant. Ex la petrol la nceput este negru, dar din el se scoate smoal, etc white spirt, pn se ajunge la petrolul.

Numrul talerelor teoretice pt o singur treapt de distilare este 1, fiecare taler (farfurie) reprezint un echilibru ntre faz lichid i faza de vapori. Adesea mai mult dect un singur taler teoretic este necesar pt a realiza o separarea bun i o purificare a probei. n industrie n general se utilizeaz distilarea fracionat (n contracurent sau retificare), dar n anumite cazuri ei pot utiliza i distilarea continu pt separarea amestecurilor volatile.

ntreg procesul poate fi conceput ca muli pai ai distilrii cu stadii interconectate, vaporii i lichidul se mic calculat prin talere, vaporii condensai i redistilai sunt trecui prin coloana de distilare. Componenii cu volatilitate sczut rmn n urm i devin bogai n faz lichid. Gradul de separare ntr-o distilare depinde de proprietile fizice ale componenilor ntr-un amestec de tipul acestora. Pentru purificarea sau prepararea probelor din amestecuri complexe se utilizeaz mai rar distilarea simpl astfel sunt utilizate tehnici ca distilarea fracionat, distilarea cu vapori, distilarea extractiv, etc.

Distilarea simpl.

Distilarea simpl sau diferenial este o operaie discontinu care se execut fierbnd o cantitate de amestec iniial i eliminnd vapori din fierbtor pe msur ce ei se formeaz, vaporii rezultai sunt condensai ntr-un condensator.

Condensatul sau distilatul reprezint fraciunea uoar cu coninut mai mare din componentul sau componenii mai volatili. Reziduul sau fraciunea grea care rmne n fierbtor cnd se ntrerupe distilarea este mai concentrat n componentul sau componenii greii ai amestecului iniial (mai puin volatili). Termometru Desen: iese apa

Intr apa

(balon de distilare)

Pentru tu trebuie alcool pur!

n distilrile obinuite, condiiile distilrii simple nu sunt ndeplinite n mod riguros din cauz c totdeauna exist o condensare parial a vaporilor n prile superioare ale fierbtorului.

Distilarea fracionat.

Este o tehnic puin mai sofisticat dect cea prezentat anterior n aa fel nct n distilarea fracionat vaporii de la distilat vin n contact cu o fracie a condensatului ntr-un contracurent. Distilarea fracionat genereaz mai multe trepte (talere teoretice) dect procesul distilrii simple, ea poate fi utilizat la separarea amestecurilor multi-componente. Refluxul n mai multe stadii permite fracionarea mai multor componeni volatili ai unui amestec. Vaporii la vrful coloanei sunt condensai i o parte a lor sunt trecui ca produs. Sunt i alte aparate n industrie de distilare fracionat de structuri diferite.

Rata de curgere a lichidului i a vaporilor este ajunstat astfel nct la fiecare loc n interiorul coloanei lichidul are o concentraie mai mare a componenilor volatili care corespund echilibrului cu vaporii care vin n contact. Ca un rezultat componenii mai volatili trec din lichid n vapori i componenii mai puini volatili trec n direcie opus. Vaporii devini progresivi mbogii cu componeni mai volatili i care se deplaseaz n sus n coloan ctre refrigerent, iar lichidul mai concentrat n comp mai puin volatili care curg n jos n coloan.

Desen Ancua

Distilarea n vid.

n laboratoare, compuii cu sensibilitate la cldur nu pot fi ntotdeauna distilai la presiunea atmosferic pt c nclzirea echipamentului de distilare la temperatur foarte ridicat, poate fi dificil, i compuii pot fi instabili la presiune atmosferic i la aceste temperaturi. Pt a nltura aceste neajunsuri, s-au realizat distilri simple sau fracionate la presiune redus (1-200 mm coloan de mercur). Pt distilarea substanelor termolabile (care se descompun la temperatur) i a celor greu volatile se recurge la micorarea temperaturii prin coborrea presiunii de distilare, ns aceasta este limitat la 2-5 mm coloan de mercur, chiar i n cadrul aparatelor de laborator. Aceast presiune sczut n fierbtorul distilatorului reprezint pierderea necesar de presiune pt trecerea vaporilor din fierbtor n condensator cu un debit acceptabil.

Din cauza volumului specific mare al vaporilor la presiuni mici, debitul de mas al substanei scade repede cu coborrea presiunii. S-au fcut calcule (Hicman i Sanctfort) care arat c dac la 10 tori, o anumit cantitate de substan se distila n 0-5 minute, aceeai cantitate distil la o presiune de 1 tor ntr-o or, la o presiune de 0,1 tori ntr-o sptmn, iar la 0,01 tori n 2 ani i la 0,001 tori n 40 de ani. Aceast variant la presiuni sczute, de distilare n vid, se numete distilare molecular, fiind un procedeu de distilare care ntrunete un ansamblu de mijloace pt mrirea debitului de distilare la presiuni de aproximativ 10la minus 3 tori, prin intensificarea celor 4 procese de intensificare ale procedeului i anume:

1. Difuzarea componenilor prin lichid;

2. Vaporizarea la suprafaa lichidului;

3. Transportul vaporilor la suprafaa de condensare;

4. Condensarea pe suprafaa condensatorului.

Antrenarea cu vapori.

Este o alternativ asemntoare pt purificarea sau prepararea probelor sensibile la cldur. Este, de asemenea, folositor pt lichidele cu caracteristici de transfer slab de cldur care se supranclzesc local excesiv cauznd direct nclzirea. Acest procedeu este executat ca un proces n serie n care vaporii circul continuu prin amestecul probei n vasul de distilare. Uneori, utilizatorii adug ap direct n balonul de distilare realiznd acelai scop. Vaporii de ap transport materialele mai volatile n faza de vapori i concentraiile materialelor volatile sunt redate la presiunile vaporilor n amestecul de vapori. Aceast tehnic este mai degrab aleas pt cazurilor cnd materialele de distilat sunt sensibile la temperaturi ridicate, deoarece aceste materiale nu sunt niciodat nclzite la temperaturi mai mari dect a vaporilor de ap, la sfritul procesului vaporii i materialele separate sunt condensate, ele fiind nemiscibile, pot fi separate. Simultan, antrenarea cu vapori i extracia au fost utilizate muli ani ca tehnici pt izolarea uleiurilor eseniale din plante (ex mentolul din plante), hexaclor benzenului n probe de mediu, compui organoclorurati n produse lactate, pesticide organo clorurate n produse alimentare, etc.Desen

Distilarea azootrop

Cnd 2 compui au puncte de fierbere foarte aproapiate i se poate aduga o substan strin care modific volativitatea relativ a compuilor n amestec. Un azeotrop este un amestec de lichide care menine un punct de fierbere constant i prod vapori de aceeai compoziie ca i amestecul. n foarte multe cazuri azeotropii fierb la o temp mai scazut dect comp puri. Am azeotrope, ap, subs organic, pot fi uneori frmiate printr-un proces numit cu membran de distilare, n care o membran hidrofobic cu porozitate ridicat previne trecerea apei dar permite difuzia comp organici.

Distilarea azeotrop se utilizeaz la ob alcoolului etilic absolut prin adugarea la amestecul alcool ap a benzenului.

Filtrarea. nc nu...

Este operaia de separare a fazelor unui amestec eterogen solid-fluid cu ajutorul unei suprafee poroase sau a unui strat poros prin care poate trece numai faza fluid. Prin extindere, se folosete termenul de filtrare i pt separarea unor componeni a unui amestec lichid sau gazos omogen cu ajutorul unui strat granular activ, de exemplu, nlturarea substanelor colorate sau ru mirositoare cu ajutorul crbunelui activ sau al pmntului decolorant, dedurizarea apei, prin filtrare, printr-un strat de material schimbtor de ioni, separarea componenilor nocivi din aerul poluat cu filtrele mtilor de gaze.

Scopul filtrrii este de a separa fazele unei suspensii ntr-un precipitat care conine ct mai mult din faza solid a suspensii i ntr-un filtrat cu ct mai puin faza solid. Deoarece, n majoritatea cazurilor, faz lichid este o soluie, separarea prin filtrare este o separare ntre faza solid a suspensii i substana dizolvat n substan lichid. Separarea prin filtrare este de obicei foarte naintat n privina puritii filtratului i mai puin n privina puritii precipitatului, care, rmne mbibat cu lichidul din care a fost separat. Cnd lichidul este preios sau cnd precipitatul trebuie purificat, filtrarea este urmat de splarea precipitatului cu un lichid potrivit, de cele mai multe ori ap, care, ndeprteaz soluia din precipitat i recupereaz substana solubil valoroas.

Condiiile care se cer unei bune filtrri sunt: puritatea filtratului (absena fazei solide n filtraie), puritatea precipitatului (absena substanei solubile n precipitat), umiditatea sczut a precipitatului, productivitatea mare a filtrului (vitez mare de filtrare), ct mai puin ap de splare pt a nu dilua prea mult substana solubil, regenerarea uoar i complet a suprafeei filtrantei sau a stratului filtrant, consum minim de energie, manopera minim i uzura inim a suprafeei filtrante.

Filtrarea unei suspensii are 4 etape: n prima etap, suprafaa filtrant sau stratul granulat filtrant reine faza solid, la nceputul acestei etape, filtrantul este de obicei tulbure i trebuie refiltrat, n a doua etap, reinerea fazei solide se face n principal de ctre stratul de precipitat format pe suprafaa filtrat care rmne cu rolul de suport al precipitatului, a treia etap, este splarea precipitatului pt ndeprtarea substanelor solubile a cror soluie mbiba precipitatul la sfritul etapei precedente, iar a patra etap, este regenerarea suprafeei sau a stratului filtrant (splare, destuparea porilor). Uneori, dup etapele 2 i 3 se aspira aer prin stratul de precipitat pt a ndeprta o parte din soluie sau care mbiba precipitatul. Separarea fazei solide dintr-o suspensie prin filtrare este rezultatul urmtoarelor 3 procese elementare: un proces de sedimentare prin care particulele solide ale suspensiei se depun pe suprafaa filtrat ca ntr-un decantor. Un proces de cernere prin care sunt reinute particulele solide mai mari dect porii suprafeei filtrante la nceputul filtrrii sau a stratului de precipitat deja depus n fazele urmtoare ale filtrrii i un proces de absorie prin care sunt reinute chiar particule mult mai mici (bacterii, coloizi), dect porii materialului filtrant, prin aceste depuneri porii materialului filtrant devin tot mai mici, productivitatea filtrului scade pn la anulare (colmatarea filtrului).5