China antică

Civilizația chineză a apărut în mileniul al III-lea î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe și Yangtze. În secolul al III-lea î.Hr., împăratul Shi Huangdi (221-210 î.Hr.) a întemeiat dinastia Qin și a unificat principatele existente într-un singur imperiu. Dinastia Han (206 î.Hr. - 220 d.Hr.) a deschis comerțul cu Occidentul. Fiind atacat de nomazii din nord (huni), imperiul s-a destrămat, fiind refăcut câteva secole mai târziu.

Invenții

Hârtie: În jurul anului 100 d.Hr., un bărbat pe nume Tsai Lung a întins o foaie din pastă de lemn și cânepă, pe care a pus-o la uscat și a inventat hârtia.

Busola: Vechii chinezi au fost marinari foarte pricepuți. Aceștia au folosit busolele pentru orientarea templelor la început, însă în cele din urmă le-au folosit pentru navigație. Cu sute de ani înaintea europenilor au construit vase cu pânze, manevrate cu ajutorul cârmelor. Aceștia au ajuns în Africa pentru a face comerț.

Praful de pușcă se presupune că a fost descoperit de asemenea în China.

Construcții

Marele zid chinezesc, a fost construit de către împăratul Shi Huagdi. Zidul a fost construit între anii 214 - 204 î.Hr., de mii de țărani săraci. Construcția există și azi, având o lungime totală de 21,196 km.

Se spune că Meng Jiangnv s-a născut într-o localitate sudică și s-a căsătorit cu Wan Xiliang. Nu mai târziu decât în a treia zi după nuntă, bărbatul ei a fost luat și dus în partea nordică a țării pentru construirea zidului. Zilele treceau, dar tânăra soție nu primea nici o veste de la bărbatul său. „Se apropie iarna, cum o să-și petreacă soțul meu zilele geroase fără haine groase?”, se gândea femeia. Astfel, Meng Jiangnv a țesut o pânza de bumbac și a confecționat o haină groasă pentru bărbatul său. A plecat și cu chiu cu vai a ajuns la poalele zidului din nordul țării. A văzut mii și mii de bărbați, îmbrăcați subțire, cărând cărămizi și pietre grele. Mulți cădeau din cauza oboselii și a foamei. Tot căutând și întrebând, în cele din urma Meng Jiangnv a aflat că bărbatul său murise de oboseală și cadavrul său a fost îngropat chiar în zid. Auzind trista veste, a plâns ce a plâns timp de 3 zile și 3 nopți la poalele zidului, când, brusc, cu un sunet asurzitor, o porțiune lungă de 800 de li a zidului s-a dărâmat. Printre dărâmaturile zidului, a găsit rămășițele pământești ale soțului ei. Cu corpul neînsufleșit al bărbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul său spre casă. Pe drum i s-a făcut sete și foame. A plâns tot drumul și din lacrimile sale s-a format un izvor. Fiind urmărită de soldați, Meng Jiangnv a luat o stâncă a muntelui și a aruncat-o. Stânca a format un paravan, împiedicându-i pe soldați. Pe drum, femeia s-a întâlnit cu un meșter pietrar, pe care l-a rugat să facă o groapă în piatra în care a depus rămășițele pământești ale soțului, pe care a păzit-o până și-a dat duhul. Localnicii au îngropat corpul femeii împreună cu cel al bărbatului său în grota de piatră. Au construit lângă grotă și un templu cu o statuie a femeii, pentru a cinsti memoria acestei perechi, iar templul a căpătat denumirea templul Meng Jiangnv.

Confucianismul

Confucius s-a născut în China în anul 551 î.Hr.. A fost un mare gânditor, convins că împăratul trebuie să aibă grijă de poporul său ca un părinte. Timp de 2000 de ani, învățăturile lui i-au influențat pe conducătorii Chinei. Acest intelept a descris armonia naturii cu ajutorul simbolului Yin si Yang. Aceste doua nume reprezinta cele doua nonculori din care este format: negrul si, respectiv galbenul (China antica era singura tara in care galbenul nu era considerat o culoare "malefica"), aflate in combinatie.

Morminte celebre

Armata din teracotă păzind mormântul împăratului Qin, formată din 7000 de soldați din lut, în mărime naturală. Soldații aveau arcuri și lănci reale, caii și carele fiind în mărime naturală. Mormântul împăratului nu a fost încă explorat, dar se crede că se află într-un palat subteran .se stie că toti soldatii aveu chipuri proprii.

Tradiții și cultură

Dragonul chinezesc Yin și Yang. După cum credeau chinezii, elementele naturii erau în armonie.

China Antică. Istoria tradițională. Cei Cinci Suverani și Cei Trei Auguști

Istoria tradițională a Chinei începe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Ti) care au domnit, se pare, înaintea celor Trei Auguști (San Huang). Primii trei din cei Cinci Suverani, și anume Huang-ti, Ciuan-hiu și Kao-sin sunt citați în lucrările derivate din tradiția confuciană, lucrări cu caracter mai curând filozofic decât istoric. În cartea de istorie (Su king), atribuită lui Confucius, nu sunt menționați decât ultimii doi Suverani, Yao și Suen. Si-ma T'ien, care a scris prima mare complicare de istorie generală (memorii istorice) vorbește, în capitolul întâi, de cei Cinci Suverani, menționându-l pe Huang-ti ca prim Suveran. Într-o tradiție iconografică, probabil din epoca Han, rezultă că cei Trei Auguști ar fi domnit înaintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua și Sen-nong. Erudiții chinezi și-au propus să realizeze tabloul unei epoci fericite în care Suveranii și Auguștii, domnind înantea dinastiilor regale, erau dominați de Virtutea lor desăvârșită. Primii eroi din Su-King (cartea de istorie atribuită lui Confucius), Yao și Suen, apar implicați într-o poveste dramatică a Marilor Ape, în care întemeietorul primei dinastii regale, Yu cel Mare, are rolul principal. În alte povestiri din această carte apar unii Auguști (Niu-Kua și Ciu-jong) sau alți eroi. Povestea Apelor Revărsate reprezintă un mit referitor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter șamaninst (religie animistă primitivă care considera că slujitorii cultului pot influența spiritele rele sau bune printr-un rit religios): făcând desene pe pământ, apa va țâșni și va curge în albia sa.

Dinastiile mai importante a împăraților chinezi

Numele Dinastiei Perioada Monarh

limba chineză

Pīnyīn limba română

三皇五帝 sānhuáng Trei Auguști și − 2184 i.e.n. ? Lista împăraților

wǔdì Cinci Suverani

夏朝 xìa cháo Dinastia Xìa ca. 2200 − 1800 i.e.n. Lista împăraților

商朝 shāng cháo -Dinastia Shāng ca. 16. − 11. Jahrhun t i.e.n. Lista împăraților

周朝 zhōu cháo Dinastia Zhou

-Dinastia Zhōu de vest: 1122/1045 − 770 i.e.n.

Lista monarhilor

Dinastia Zhou de est: 770 − 256 i.e.n.

Lista monarhilor

戰國時代zhànguó shídài

Perioade de conflicte

246 − 221 i.e.n. —

秦朝 qín cháo -Dinastia Qín 246 − 207 i.e.n. Lista împăraților

漢朝 hàn cháo -Dinastia Hàn

Prima domnie: 206 i.e.n. − 9 e.n.

Lista împărațilorA doua domnie: 23 e.n. − 220 e.n.

新朝 xīn cháo -Dinastia Xīn 9 − 23 (Interregnum) Lista împăraților

三國 sān guó Cele Trei Regate 220 − 280 împărat Wèi, Shǔ și Wú

晉朝 jìn cháo -Dinastia Jìn 265 − 420 Lista împăraților

十六國 shí liù guó Cele 16 regate 304 − 439 Lista împăraților[1]

南北朝 nán běi cháoDinastia din sud și nord

420 − 581 Lista împăraților[2]

隋朝 suí cháo -Dinastia Suí 581 − 618 Lista împăraților

唐朝 táng cháo -Dinastia Táng 618 − 907 Lista împăraților

五代十國wŭ dài shí guó

Cinci dinastii și zece regate

907 − 979 Lista monarhilor

宋朝 sòng cháo -Dinastia Sòng 960 − 1279 Lista împăraților

元朝 yuán cháo -Dinastia Yuán 1271 − 1368 Lista împăraților

明朝 míng cháo -Dinastia Míng1368 − 1644Perioada celor trei monarhii

Lista împăraților

清朝 qīng cháo -Dinastia Qīng 1644 − 1911 Lista împăraților

Sfârșitul monarhiei și proclamarea Republicii Chineze

(中華帝國)

(zhōnghuá dìguó)

(„ perioada scurtä de monarhie“)

1915 − 1916Yuán Shìkǎi (ca împărat Hóngxiàn)

Istoria Chinei

ANTICHITATE

Dinastia Xia c. 2100–c. 1600 BCE

Dinastia Shang c. 1600–c. 1046 BCE

Dinastia Zhou c. 1045–256 BCE

 Zhou de Vest

 Zhou de Est

   Primăverile și Toamnele

   Statele Combatante

PERIOADA IMPERIALĂ

Dinastia Qin 221–206 BCE

Dinastia Han 206 BCE – 220 CE

  Han de Vest

  Dinastia Xin

  Han de Est

Trei Regate 220–280

  Wei, Shu și Wu

Dinastia Jin 265–420

  Jin de Vest 16 Regate304–439  Jin de Est

Dinastiile din Sud și din Nord420–589

Dinastia Sui 581–618

Dinastia Tang 618–907

  (A doua Dinastie Zhou 690–705)

5 Dinastii și10 Regate907–960

Dinastia Liao907–1125

Dinastia Song960–1279

  Song de Nod Xia de Vest

  Song de Sud Jin

Dinastia Yuan 1271–1368

Dinastia Ming 1368–1644

Dinastia Qing 1644–1911

PERIOADA MODERNĂ

Republica Chineză 1912–1949

Republica PopularăChinezăIstoria RepubliciiPopulare Chineze1949–present

TaiwanIstoria Taiwanului1949–present

Articole înrudite [arată]

Acest cadru: vizualizare • discuție • modificare