45
Chirurgie OMF Curs1 Chirurgia MF = totalitatea patologiilor din aceasta sfera: traumatisme, tumori. Traumatologie trauma - atos = rana logos= stiinta Traumatism: ansamblul de tulburari de ordin local si regional Consecinte: -locale - generale Trauma= leziune fizica localizata, nu efectele sale. Frecventa: abdomen, brate 30%; teritoriul OMF 23.5% Factori cauzali: a)agresiunea b)accidente: rutiere, produse de animale, de munca, de sport Leziunile traumatice de parti moi deschise / inchise Inchise/contuzii: echimoze, hematoame, zdrobiri musculare, stupoare musculare Contuzie forte: zdrobiri/stupoare musculara Se produc rupturi de fib musculare, rupturi de vase si nervi semnele ca de la hematoame/echimoze dar mai intense. Tratamentul echivalent cu a cel a contuzilor simple. LEZIUNI TRAUMATICE DESCHISE -->excoriatii (zgaraituri) -->plagile Sunt leziuni traumatice cele care fac o comunicare intre exterior si tesuturile profunde. Sunt leziunile in care fie suprafata dermului sau amucoasei fie in intregime dermul sau mucoasa sunt sectionate si intram direct in tesuturile de sub piele sau mucoasa. Zone sangerande. Escoriatile sunt leziuni traumatice ale pielii sau a mucoasei care lezeaza numai suprafata pielii sau a mucoasei.

Chirurgie OMF

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Chirurgie OMF

Chirurgie OMFCurs1Chirurgia MF = totalitatea patologiilor din aceasta sfera:traumatisme, tumori.

Traumatologietrauma - atos = ranalogos= stiinta

Traumatism: ansamblul de tulburari de ordin local si regionalConsecinte: -locale - generale

Trauma= leziune fizica localizata, nu efectele sale.Frecventa: abdomen, brate 30%; teritoriul OMF 23.5%Factori cauzali:a)agresiuneab)accidente: rutiere, produse de animale, de munca, de sport

Leziunile traumatice de parti moi deschise / inchiseInchise/contuzii: echimoze, hematoame, zdrobiri musculare, stupoare musculare Contuzie forte: zdrobiri/stupoare muscularaSe produc rupturi de fib musculare, rupturi de vase si nervi semnele ca de la hema-toame/echimoze dar mai intense.Tratamentul echivalent cu a cel a contuzilor simple.

LEZIUNI TRAUMATICE DESCHISE-->excoriatii (zgaraituri)-->plagile

Sunt leziuni traumatice cele care fac o comunicare intre exterior si tesuturile profunde. Sunt leziunile in care fie suprafata dermului sau amucoasei fie in intregime dermul sau mucoasa sunt sectionate si intram direct in tesuturile de sub piele sau mucoasa. Zone sangerande.

Escoriatile sunt leziuni traumatice ale pielii sau a mucoasei care lezeaza numai suprafata pielii sau a mucoasei.

Cauze: -cele mai adesea: contactul cu un corp dur in miscare, corp dur neregulat. Se produce o frecare a corpului dur pe suprafata tegumentelor sau a mucoasei. Caderea pe o suprafata aspra: ciment, nisip produce escoriatii sau lovitura in miscare poate sa produca escoriatii.

in situatile de agresiune sau cadere accidentalaPe aceste excoriatii se impregneaza corpuri dure, nisip, fragmente de smoala din asfalt si dau tatuaje traumatice. In situatia imediat dupa tarire arata sangerand (aspect de roua rosie). Epidermul se desprinde de derm. Suprafata sangeranda uneori murdara.

Page 2: Chirurgie OMF

Daca nu se intervine ramane sangele pe suprafata escoriatii si se transforma intr-o crusta: CRUSTA HEMATICA. Daca nu se infecteaza de desubt se prolifereaza dinspre margini eliminandu-se crusta.Daca se infecteaza sub aceasta crusta se aduna puroi.

Aceste excoriatii se gasesc de obicei pe suprafetele proeminente a fetei.Crusta isi schimba culoarea si consistenta in functie de timp (vinetie-verde-galbena) si apoi se cojeste singure. Intre crusta si mucoasa ia nastere un tesut conjunctiv aderent care face dificila indepartarea crustei.

Tratamentul:Ele trebuie intretinute in stare de antisepsie perfecta, impiedicam infectarea. Daca se in-fecteaza raman cicatrici inestetice.Se pun comprese imbibate in apa oxigenata fixate printr-un bandaj mento-cefalice (rol imp in multe situatii). Uneori imbibarea cu o grosime ca sa nu se lipeasca de plaga com-presele dar se poate coloniza - se foloseste doar apa oxigenata.

In plagile in care sunt impregnate cu corpuri straine dure ca sa nu ramana un tatuaj definitiv pe fata se spala fata bine cu apa si sapun daca nici asa nu se indeparteaza se poate folosi o metoda abraziva (periuta de unghii) dupa care se pune un pansament.

In 7-8 zile ar trebui sa se vindece daca nu se infecteaza. Daca se infecteaza indepartam crustele si punem comprese cu antiseptice.

Escoriatia poate fi si iatrogenic: pietre rotative / discuri scapate pe mucoasa sau pe limba.

PLAGILEsolutii de continuitate care sectioneaza pielea sau mucoasa ajungand pana la straturile hipodermice si chiar mai profund.

Multiple clasificari.Dpdv anatomo patologic ele pot fi: -plagi taiate - de regula produse de corpuri ascutite care provoaca o solutie de continui-tate liniara se mai numesc plagi liniare (seamana cu cele chirurgicale)

PLAGI CONTUZIEunele pot fi asimilate cu plagile muscate,muscature de caine.marginile sunt neregulate multiple lambouri unele vitale altele devitalePLAGI IN LAMBOU / BALAMA Muscaturile de caine aduc in plaga o flora mult mai agresiva.

PLAGI CU PIERDERE DE SUBSTANTAPLAGI CONTUZIE PRIN CORPURI DUREPLAGA IMPUSCATAPLAGA LINGUALA AUTOMUSCATA - GRAND MAL

Page 3: Chirurgie OMF

PLAGA INTEPATAPLAGA ARSA - COMBUSTIE

Explorarea canalului stenon : introducem un ac bont daca iese in plaga avem certi-tudinea ca e sectionat sau introducem o subsanta de contrast.

Explorarea corpurilor straini

Din inauntrul in afara si din profunzime in suprafata.Daca suntem in urgenta acoperim plaga cu pansament steril si aplicam bandaj mento-cefalic compresiv (pentru hemostaza)

Benzi adezive de apopiere si de fixarefixam buzele plagii intr-o pozitie cat mai anatomica. benzile sunt perpendiculare pe linia plagii.

Se mai pot apropia prin sutura de pozitieplagi mari cand si oasele fetei sunt fracturate. Necesita un anumit timp se imobilizeaza fracturile si lambourile se apropie, se pun in pozitie anatomica si se sutureaza cu fire in U fixate la distanta de plaga pe butoni de plumb

Inchiderea plagii se face de regula din inauntrul in afara si din profunzime in suprafata.Se poate face cu fire separate fire in U, facute plan cu plan.

Se sectioneaza franjurile plagii in scopul de a obtine o cicatrice liniara. Delabrare si ex-cizie.Sutura se poate face si cu sutura chimica se face cu materiale biologice butil-cianoacrilat.(aplicarea tuburilor pentru modelarea narinelor)

Plagi cu pierderi de substanta - daca nu se pot apropia buzele plagii se aduce piele de la distanta.

Pentru persoanele orientate temporo-spatial si stabilizate cardiovascular se urmeaza ur-matoarele etape:-oprirea hemoragiei-inlaturarea corpurilor straine-diagnosticarea leziunilor

LEZIUNI TRAUMATICE DENTOPARODONTALECURS 3Leziuni dentare (coronare sau radiculare)1.fisuri (ale smaltului sau ale smaltului si dentinei2.fracturi coronare:simple/complicate; inchise deschise

Leziuni parodontale

Page 4: Chirurgie OMF

Leziuni coronare - fisuri (sm/d) sau fracturi (inchise/deschise in camera pulpara)

fracturile radiculare:-pot fi in zona coletului 1/3 coronara -pulcpectomie si aplicarea obturatiei radiculare, aplicarea unui stift se armeaza si se imobilizeaza coroana dentara.

fractura in 1/3 mijlocie a radacinii - tratamentul este incert - se incearca diferite metode de imobilizarea coroana si radacina ramasa la dispozitie. Se poate forma un calus fibros sau un calus dentinar.

fractura in 1/3 apicala - clasic rezectia apicala, indepartarea apexului.

Leziuni parodontale1.contuzia parodontala - vindecarea se face prin calus dentinar. Procesul de apozitie si rezorbtie este aseptic - ramane conul de gutaperca si tesuturi de granulatie.2.luxatia partiala3.luxatia totala (intruzie / extruzie)4.fractura de rebord alveolar

I.Contuzia este o leziune a ligamentelor parodontale si invadarea spatiului cu sange.Dintele nu este deplasat ci este in extruzieMobilitatea dentara anormala

II si III.Luxatiaruperea in totalitate a ligamentelor si deplasarea dintelui:

-in afara alveolei= expulzie-dintele este introdus in tesuturi=intruzie

Clasificarea.totala = expulzieb.partiala mai raman ligamente de care dintele este tinut

IV.Fractura de rebord alveolara.tablia osoasa internab.tablia osoasa externac.tablia osoasa mezialad.tablia osoasa distala

Atitudinea terapeutica:radicala: extractia-imobilizarea cu atela monomaxilara-imobilizarea intermaxilara-imobilizarea cu brackets-uri

Curs IVFRACTURI ALE OASELOR FETEI:

Page 5: Chirurgie OMF

Fracturi de mandibulaFracturi de masiv facial

Teritoriul OMF interesat in proportie 19-20% din totalitatea traumatsmelor

Fracturi de mandibula3% (in ultima vreme frecventa mai mare) din fracturile scheletului70-80% din fracturile splahnocraniului-sex masculin in proportie 60-80%-varsta mai frecventa 20-40 de ani-la nastere prin manevra Morrissou sau prin aplicarea forcepsului. Poate apare an-chiloza temporo-mandibulara.

Patogenie - mecanism de producere se impart in doua mari categorii:-fracturi patologice -fracturi traumatice

Fracturi patologiceerodarea osului si apariti discontinuitatii osoase de etiologie tumorala.

Fracturi traumatice factori favorizanti si impiedicare= zone de maxima si minima rezistenta.Maxima rezistenta: zone cu corticala mai groasa

Cand este depasita rezistenta se produce fractura traumatica.

Factorii favorizanti:2 categorii:factori favorizanti anatomicifactori favorizanti patologici

factori favorizanti anatomici: gatul condilian- zona de slaba rezistenta a mandibulei; unghiul mandibular; zona gaurii mentoniera; zona canina.Unde mandibula face unghi, unghiul extern mai subtire, mand se fractureaza mai usor.la nivelul caninului inf tablia ext mult mai subtire decat cea interna - multe fracturi la nivelul zonei canine. Unii autori considera gaura mentoniera ca fiind o zona de slaba rezistenta - rareori gasim fractura care trece prin gaura mentoniera.

factori favorizanti patologici:incluzia dentaraM3 (favorizeaza fractura sar imobilizeaza fractura.Tumorile sau chisturile cu localizare mandibulara favorizeaza producera de fracturi.

Producera unei fracturi la nivelul unei formatiuni tumorale este considerata patologica. Doar cand se aplica agentul determinant. Cand formatiunea distruge singura continui-tatea osului atunci se poate numi fracturi patologica.

Page 6: Chirurgie OMF

Mecanism de producereFracturi directe si fracturi indirecte

Fracturile directe - cele care se produc la locul de impactFractura indirecta - se produce la distanta fata de locul de impact - primeste

loveitura in regiunea mentoniera si se produce fractura de condili indirect.

Numarul de linii din foacarul de fractura fie ca este directa/indirecta Numarul de linii poate fi:-unica-dubla-2-3-cominutiva

Focarele de fractura pot fi unice, duble, multipleFractura de apofiza coronoida: 2 ipostazecand agentul traumatizant actioneaza direct pe apofiza coronoida (obiect ascutit - prote-jat de muschi)

Deplasarea fragmentelor de fractura - ele se produc in cele 3 sensuri S, T, V. Ele se produc datorita a 3 factori:

-existenta liniei de fractura; -directia tractiunii musculare; -prezenta sau absenta dintilor antagonisti

Cele mai frecvente sunt deplasarile (primara / secundara) in sens verticalSe poate produce incalecare prin actiunea directa a corpului contendent

Simptomatologia si fromele de manifestareSemne de siguranta si de probabilitate

Semne de siguranta:-mobilitatea osoasa anormala, intreruperea continuitatii osului-tulburarea de ocluzie - semn specific teritoriului maxilo-facial-crepitatile care le auzim cand se freaca 2 oase-deplasarea fragmentelor osoase

*Toate fracturile pe zona dentara a ramului orizontal sunt considerate fracturi deschise.*Urgenta/contaminare de 12 ore - fracturile deschise.

Semne de probabilitate:-toate leziunile de parti moi de la echimoze-escoriatii pot insoti fractura de

mandibula.-semn de infundare-existenta plagii-expulzia unui dinte

Page 7: Chirurgie OMF

-alungirea etajului inferior al fetei - (pacientul neputand sa obtina o ocluzie nor-mala inchide gura pe jumatate)

-hematom sublingual-tulburari de alinierea a dintilor inferiori-incalecarea fragementelor-hemoragia majora

Investigatii paraclinice radiografice:-RDA -OPT -CT -Mandibula defilata

Linia de fractura poate trece prin alveola, poate fractura un dinte, poate sa sectioneze numai pacetul vasculo-nervos.

Tratamentul2 categorii:

-tratamentul provizoriu - de urgenta-tratamentul definitiv

Tratamentul de urgenta - provizoriu in cazul cand am exclus complicatile vitale ale acestor leziuni putem continua

tratamentul tintit al fracturilor de mandibula. Sunt unele fracturi de mandibula care pot produce asfixia. (fractura dubla simfizara poate favoriza deplasarea spre post a limbii si caderea limbii spre faringe); Hemoragia

Tratamentul tintit al fracturii se imparte in 3 categorii:-imobilizarea intercraniomaxilara-imobilizare intermaxilara-monomaxilara

Inainte de a imobiliza fractura de mandibula trebuie redusa. Fragementele sa fie puse in pozitie anatomica. Aceasta posibilitate de reducerea fracturii se imp in 2 categorii:

-reducere manuala-reducere instrumentala / protetica

Uneori reducerea fragmentelor de fractura se confunda cu imobilizare.Imobilizarea provizorie:

Imobilizarea intercraniomaxilara -fronda mentoniera-bandaj mento-cefalic

Imobilizarea monomaxilara - 3 categoriia.imobilizarea de tip Hipocrate (sarma/ligatura in 8 a lui Hipocrate)b.ligatura in scara - se trece un fir de sarma de la un pm (in fractura medi-

ana) si se ajunge la celalalt pmc.ligatura in punte - pe o parte si de alta a linii de fractura si se rasuceste

Page 8: Chirurgie OMF

Imobilizarea intermaxilara-unidentara intermaxilara-ligatura de tip Ivy - bidentara bimaxilara

Imobilizarea definitiva - in prealabil se face reducerea fracturii

REDUCEREA manuala, ortopedic, chirurgical

Tratamentul definitiv - imobilizare tot: intermaxilara, monomaxilara, intercraniomaxilara.

Imobilizarea monomaxilara:-Atela simpla vestibulara intarita cu acrilat autopolimerizabila-stantate sau turnate; -atele simple vestibulare.Acestea se fixeaza pe dintii inferiori.

Imobilizarea intermaxilara:o atele mand si un max; intre ele se leaga cu sarme pe crosete ORTOPEDIC prin tractiuni elastice intermaxilare, inele de cauciuc.Dupa reducere - sarme intermaxilare.

Cea chirurgicalaimplica reducerea care se face manual sau instrumentalDeschidem focarul de fractura si reducem

Imobilizarea reducerii chirurgicale se face prin mai multe metode:-osteosinteza cu fir-osteosinteza cu surub-osteosinteza cu placute metalice

Ligaturi circumandibulare

FRACTURILE DE MASIV FACIALrelatile dintre sistemul masticator cu endocraniu este foarte strans. Leziunile traumatice cat si cele infectioase intereseaza masivul facial sau etajul inferior.

Etajul mijlociu al fetei reprezinta dpdv chirurgical totalitatea elementelor anatomice cuprinse intr-o linie intersprancenara si arcada dentara.dpdv ortopedic etj mijlociu reprezinta sistemele dintre o linie intersprancenara si o linie dusa prin spina nazala anteroinferioara.

Masivul facialreprezinta sistemul de 13 oase - 6 perechi si unul nepereche - lipite strans de baza cra-niului - atarna - etajul ant si mijlociu a fetei. cavitatile fetei sinusurile maxilare, celulele etmoidale, cavitatile nazale

Page 9: Chirurgie OMF

Etajul mijlociu se fractureaza foarte usor ca are zone de minima rezistenta, fragile.Ia legatura cu baza craniului intr-un unghi de 45 de grade.

Masivul facial comparat cu o cutie de chibrituri, bloc de 3 etaje-planseul la nivelul cavitatii orale, -etj 1 sinusurile maxilare si fosele nazale-etj 2 orbitele

dpdv arhitectonic etj mijl al fetei format de:stalpi de rezistentagrinzi de rezistenta

Care dau o rezistenta la forta unei impacte; tin ca pilonii unei case, rezista la unele socuri din afara. De multe ori nu rezista la unele forte majore. Ei sunt uniti prin:

peretii rep de planseul orbitar si de planseul foselor nazale si sinusrilor maxilare.care formeaza: planseul sinusurilor, plafonul cavitatii orale, peretele anteroextern a si-nusului, planseul orbitei.

Zone de slaba rezistenta - pe o suprafata mai mica de impactZonele de maxima rezistenta:

-zona inferioara care rep arcada alveolara si planseul sinusurilor maxilare-crestele zigomato-alveolare-apofizele pterigoide si talgere sinusurilor - apartin oasele bratului sfenoidalapofizele ptergoide nu fac parte din masivul facial

Unul dintre stalpii de rezistenta:-canin sau anterior - -stalpul mijlociu sau zigomato-alveolar-unul care trece prin apofiza pterigoida

Grinda superioara a maxilarului care da rezistenta acestui masiv facialIntre grinzi (inf, mijl sup) sunt considerate linii de slaba rezistenta - l-a inspirat pe Le Fort care a descris cele 3 linii de slaba rezistenta - Le Fort apoi clasificarea fracturilor Le Fort I, II, III.

Mecanismul de produceresocul, impactul in fracturile de masiv faciala are diverse directii, in functie de directie se produc liniile de fractura.Un impact care loveste la baza piramidei nazale desprinde masivul facial de baza crani-ului

Un impact sub SNAI desprinde blocul alveolo maxilar de intregul maxiv facialUn impact - linie de fractura sub osul malarde sus in jos si dinainte inapoiAccidente de circulatie cazurile cele mai frecvente de fracturi ale masivului facial.In functie de intensitatea, localizarea si directia.

Page 10: Chirurgie OMF

Anatomia patologicadpdv a localizarii 3 mari categorii:-centrofaciale -ocluzofaciale -laterofaciale

Ocluzofaciale/ocluzomaxilarefracturile de masiv facial ce intereseaza ocluzia

Fracturile ocluzofaciale partiale/totalePartiale fie fractura de rebord alveolar; peretele anterolateral al sinusului; ale

boltii palatine; de tuberozitate.Totale -fracturi transversale care urmeaza liniile de slaba rezistenta a lui Le Fort;

pot fi fracturi verticale sau paramediane, fracturi complexe cand se intalnesc mai multe linii de fracturi sau cominutive.

Le Fort I -trece pe deasupra apexurilor dentare si desprinde bolta palatinaLe Fort II -pleaca de la 1/3 mijl a piramidei nazale, trec prin orbita si sec-

tioneaza unul dintre talgerele etmoidului, sub osul malar, 1/3mijl apof ptLe Fort III -desprinde intregul masiv facial de la baza craniului

peretele inf a orbitei, sectioneaza peretele lat a orbitei, pe deasupra malarului, sec-tioneaza arcada malara si ap pt

Fracturi mediene /paramedieneFracturi complexe(ex fr mediana cu 2 linii de fr orizontale; unilat/bilaterale)Fracturile cominutive

Fracturi centrofaciale in care nu sunt interesate alveolele - rebordul alveolar integru, ocluzia nu este modificata.

Laterofaciale - fracturile de malar si de arcada zigomatica

Fracturi panfaciale - cominutive de mandibula si masiv facial

EXAMENUL CLINICdupa o anamneza completa, date generale, mecanismul de producere - stiind mecanis-mul de producere ne putem da seama clinic ce tip de fractura putem intalni.-percutia pe dinte suna ca un butoi dogit-trebuie examaminat prin palpare toate reliefurile osoase max/mand-intraoral palparea arcadei zig-alv

SEMNELE SI SIMPTOMATOLOGIE IN FRACTURA MASIVASemne de siguranta

-mobilitatea osoasa anormala-crepitatiile osoase - pot exista dar nu insitam asupra manevrei

Page 11: Chirurgie OMF

-tulburari de ocluzie mai ales la fracturile de tip orizonatal - unde este deplasare majora

-deplasarea osoasa palpata cu degetul

Semne de suspiciune - de probabilitate-echimoze- hematom plaga-semn frecvent - epistaxisul-nasul in sea - atunci cand agentul traumatizant loveste piramida nazala frac-

tureaza si impinge intreg masivul facial spre posterior. El aluneca spre poste inclinatie de 45 de grade.

-tulburare majora de ocluzie simetrica/asimetrica-edemele - din regiunea faciala care contrasteaza cu echimozele orbitale/palpe-

brale “facies de ursulet panda”

ATENTIE la echimozele palpebralebilateral - imediat dupa traumatism pot fi atribuite unei fracturi de masiv faciala>24 ore fracturi de baza de craniu

Fracturile laterale- zigomatomalare - malareduc la fracturarea planseului orbitar - globul ocular ajunge in fosa nazalapoate fi herniere a grasimei retrobulbara, oculara inf

Semne si simptome:-infundarea reliefului malar sau a arcadei zigomatice-complexul de tulburari oculare - a globului ocular - deplasarea spre post si in jos duce la diplopie sau sectionare nv optic-deplasarea liniei orizontale spre portiunea laterala-epistaxisul unilateral

Diferenta intre arcada zigomatica si cele de malar:malare: fisura; desprinderea toata de masiv facial; cominutivede aracada: cu o singura linie de fractura cu 2 sau 3

deplasarile la malar inauntru, in jos sau spre postdeplasarile la arc zig in fct de nr de linii de fractura: in treapta, infundare, deplasare in Vliniile de fractura nu trec prin sutura care este mai dura ci la distantachemozis - echimoza conjunctivala

TRATAMENTDe actionat asupra hemoragiei si asfixia prin deplasara post a intregului masiv facial care blocheaza faringele.hemoragie: -tamponament anterior, posterior, mixt

Asfixie - reducerea fracturii si imobilizarea (trat definitiv):

Page 12: Chirurgie OMF

Metode de reducere:-pe niste pense se leaga sarme pe dintii post-doua sonde canalate ce trece prin fosa nazala se scot prin gura-cleste special prinde cu doua bare fosele nazale si una palatinala

tractiuni elastice

Reducere Ortopedica/manuala-daca maxilarele au mobilitate mare fixat prin sisteme intermaxilare sa fixam la

baza craniului (metode vechi)-tractiuni elastice sub diferite forme (scripete - vesci)-tractiuni elastice intermaxilare atele pe arc sup si cu inele de cauciuc se poate

face tractiune-fractura mediana elastice de pe o hemiarcada la alta-tractiunea elastica pentru reducere

Intermalaromalare - trat chirurgical prin suspensie -suspensia in zona frontala -suspensia la rebordul orbitar inf -la arcada dentara -la osul frontal

Reducerea chirurgicaladesfacerea fracturii, se vad liniile de fractura, reducerea instrumentala si imobilizate cu fire de sarma sau placute metalice si suruburi.-prin sutura osoasa

INFECTILE DIN TERITORIUL OMFInfectie - rep totalitatea manifestarilor locale si generale la agresiunea unui agent pato-gen, de regula flora microbiana.

Infectile in teritoriul pot cuprinde:-partile moi-oasele-dintii (apexurilor dentare, parodontiu apical)-cavitatile oaselor fetei

Frecvent:Streptococul, stafilococul si toate celalalte specii.Teritoriul poate fi invadat si de virusuri, fungi.

Infectile produse de flora microbiana: aceste infectii au ca punct de plecare cel mai ade-sea infectile localizate la dinti si parodontiul. Cel mai frecvent: parodontita apicala acuta supurata; parodontita marginala cronica; pericoronarita supurata - rezultate prin tulburare de eruptie - a molarului de minte.

Page 13: Chirurgie OMF

Infectile partilor moi 4 mari forme: (dpdv anatomopatologic)-celulita acuta/cronica-abcesul-flegmonul

-dpdv a defintii abcesul si flegmonul iau definirea de supuratie: colectie purulenta fie localizata (abces) fie difuz (flegmon)

Celulita acuta - o agresiunea a florei bacteriene asupra partilor moi si care se produc toate fenomenele de inflamatie (vasoconstrictie, diapedeza leucocitara, ex-travazarea plasmei, edem, senzatie dureroasa, tulburari functionale)-poate evolua in timp spre un abces/flegmon.

Celulita cronica - reactia de apararea a organismului, locala este buna si flora sta in letargie.

Abcesul - o colectie purulenta circumcisa cu o pseudomembrana formata prin tasarea tes din jur, bogata in limfocite au tes de granulatie.

Flegmonul - o colectie purulenta difuza in spatile musculare si tesuturile subcu-tanate/submucoase care nu are limite in diferitele forme de tes. Ele invadeaza atat muschii, partile moi si ajunge sa se localizeze in oase.

Flegmonul septic difuza - flora anaeroba, extrem de agresiv, produce necroze tisulare majore care produc o cantitate foarte mare de toxine care o elimina in organism. (daca nu sunt tratate in timp util se soldeaza cu deces)

Semnele si simptomele generale ale infectilor din teritoriul:-senzatia dureroasa - durerea perceputa de bolnav, atat mai intens cu cat afecteaza filete nervoase importante-febra care poate fi destul de mare in functie de natura si agresivitatea supuratiei-modificari sanguine leucofilie cu neutrofilie, cresterea VSH, modificarea glicemiei in sensul cresterii-cresterea ritmului si intensitatii batailor cardiace

Semnele si Simptomele locale:depind de aspectul anatomopatologic a fiecarui afectiuni in parte:

Celulita cronica si acutasemne locale: tumefiere si edem, senzatie dureroasa locala, uneori congestiaParodontita apicala acuta supurata si complicatile ei. La pluriradiculari poate fi

la o radacina sau la toate.Evolueaza in 4 stadii:

-stadiul periapical -- puroiul se aduna in spatiul periapical-stadiul endosos - puroiul se aduna in tes osos spongios din dreptul

radacinii - senzatia dureroasa majora-stadiul subperiostal -stadiul submucos (stadiul de extensie in tes moi din teritoriul: submand,

reg geniana, palatinal)

Empiem sinuzal - puroi in sinus

Page 14: Chirurgie OMF

Abcesul vestibular - este o colectie purulenta care se localizeaza deasupra buccina-torului inf si sub buc sup; simptomatologie aproape specifica, stadiul IV a unei parodon-tite apicale acute supurate.Simptomatologia generala: este = la toate cazurile

Semnele parodontitei apicale : -senzatia dureroasa spontana/la percutie/la mobilizare; -senzatie de dinte inalt; -dintele obligatoriu devital (cauza devitalizarii: carie dentara / traumatism); -poate fi modificat de culoare; carie dentara / obturatie; percutia in ax da o senzatie dureroasa-subperiostal - edem - celulita - dureros-Umple santul vestibular; mucoasa lucioasa, congestiva, rubor.tumor, calor, fl; la pal-pare fluctuenta se palpeaza bidigital-De multe ori mucoasa alba, subtire, necrozata, friabila - se poate rupe singura

Atitudinea terapeutica (tripla)Tratamentul general:

pentru ameliorarea semnelor generale: febra, lupta impotriva florei - antibi-otice (daca este bine conturat si fistulizat este inutil sa mai dam antibiotic doar daca febra este mare)

Tratamentul local:1.incizie - perpendicular pe planul osos - sa sectioneze si periostul pentru

a crea o cale de drenare a puroiului; larga 2-3 cm in functie de marimea abcesului; in plina mucoasa mobila

2.evacuarea pensa fara ghera Pean/Kohler se dilata marginele, se comp-reseaza se dreneaza

3.drenaj cu lama de dren, tub de dren intre partile moi si os - cu jgheabul catre os fixat cu o ligatura, sau mesa iodoformata (atentie in zone mai bine vascular-izate - vase mentoniere) 24-48 de ore - pana scade febra si pana nu mai dreneaza puroi din zona si pana cand dispare durerea.

Tratamentul cauzal:-drenajul endodontic (daca putem - uneori avem dinti obturati in prealabil,

pluriradicular, radacini curbe) ca sa avem 2 cai de drenaj: endodontica si vestibul.La deschiderea camerei pulpare apare picatura de puroi.

Abcesul palatinal-subperiostal -submucospoate sparge mucoasa si fistuliza

Semnele si simptomele sunt aceleasi ca in toate genurile de abces.Nu trece (aproape) niciodata linia mediana unde fibromcuoasa e strict aderenta

la os si nu poate fi strabatuta.Abcesele sunt alungite si urmareste curbura arcadei dentare. In partea post unde

spatiul este mare, linia mediana la distanta, abcese se circumscriu.Poate fi in proximitatea cu artera palatinala post - pericol incizie.

De regula:

Page 15: Chirurgie OMF

-incizie in feli de pepene (nu se poate pune tub de dren) important de excizat necroza tisulara; ne ferim de artera palatina

Abcesul submucos/sublingualcolectie purulenta deasupra ms milohioidianatentie canalului Wharton, arterele sublingualeIncizia pentru aceste abcese 2 cai:

-parodontal -sublingualSe sectioneaza ligamentele peridontale, ajungem deasupra milohiolidanului sau

incizie paralinguala; submandibular.dentar - amputatie coronara

Supuratie in regiunea mentonierasub sau deasupra ms.mentoniersemne locale r,d,t,c, fl fluctuenta; netede lucioasa

Supuratia perimandibulara - in semi lunase dezvolta la mandibula - au un corn sub milohioidian si un altul sub ms.buccinator - ocupa intreaga margina inf/bazilara a mand - datorita parodontita apicala acuta supu-rata; sau post-fractura.cele locale se dezvolta pe marg bazilara sub regiuneadaca palpam vestibulul eliminam existenta unui abces vestibular; palpam si submucos-sublingual si cu supuratile lojei mandibulare - dg dif se face cu aceste doua supuratie Tratamentul: incizie, evacuareaTrebuie sa facem la distanta de un lat de deget incizia la distanta de nv cervicali si a nu da o cicatrice inestetica, se face in plina piele sau tes mobile. Facem inc, patrundem cu pensa pana la marg bazilara, puroiul se dreneaza

Supuratia a regiunei geniene - Regiunea bucalasup: linia orizontala care uneste aripa nasului cu baza tragusuluiinf: marginea inferioara a corpului mandibulei inafara verticalei dusa la 1 cm de comisurile bucalelat: linia ce urmareste marginea ant a ms masetermedial: linia care urmareste santul nazolabial continuata cu o verticala dusa la 1 cm de comisura bucalaprof: mucoasa vest bucal

-la arc sup deasupra ms buccinator, la arc inf sub ms buccinator sub linia oblica ext.Dpdv a formei anatomoclinice a supuratilor reg geniene intalnim 2 forme:-formele circumscrise si formele difuze (tot circrumscrise dar se gasesc intr-un spatiu mai larg spre fata ext a buccinatorului si are in structura lui, bula lui Bichat - poate difuza spre groapa zigomatica)

Formele circumscrise pot fi localizate in diferite zone a reg geniene:-in 1/3 sup si unghiul int a ochiului; 1/3 sup si lateral; central; 1/3 inf a regiunii geniene Cauzele:

Page 16: Chirurgie OMF

-parodontitele apicale ac supurate-furuncul din regiune-chistul sebaceu-infectia unui chist de maxilar-rar datorita unor hematoame-cele difuze cel mai frecvent se datoresc hematoamelor din reg geniana si sunt leziuni iatrogene (dupa inj retrotuberozitare)pot fi si de cauza dentaraMai apar datorita osteitelor de perete maxilar, fracturi de malar.

-cele din 1/3 inf se datoresc parodontitelor apicale acute supurative a dintilor inf sau a unor fracturi de ram orizontal a mandibulei

-1/3 ant datorita unor pericoronarite supurate - tulburari de eruptie a molarilor de minte - nu trebuiesc confundate cu cele datorita p.a.a.s. a premolarilor - dintii sunt vitalidg dif fibromuc supracoronara a molariilor de minte rosie, tumefeiata iar pe dedesubt se gaseste puroi, daca palapam M de minte spre ant gasim un cordon de transmitere spre reg geniana.

-1/3 medie - paas dar la dintii sup-1/3 sup se datoresc de regula C si Pm sup sau rad v a molariilor sup - se dezv

spre goapa orbitara; de regula daca se extind merg pe traiectul v unghiulara-->v faciala si artera faciala care face legatura cu sinusul cavernos-->embolie vasculara. Cu cat este mai spre santul nazogenioan cu cat banuielile merg catre canin

-unghiul nazio genian paas produsa de la canin - atentie la incizie si la drenaj.Alt semn disparitia santurilor naturale a fetei

-sup difuze evolueaza spre tegumente, mucoasa sau spre ambele, daca ev spre cav orala mucoasa ia amprenta dintilor

Tratamentulinciziile pentru cele circumscrise - intraoral sau extraoral sa nu lezeze filete din nv.facial -sa urmeze santurile naturale sle fetei (atentie la v si a faciala)incizia decliva in tes sanatos, incizie paralela, incizie dubla

Supuratile lojelor superficialeuna dintre cele mai frecvente:Supuratia din loja submandibulara (spatiul in care se gaseste glanda submand) de-limitare: ext tegumentesuperointern de ms.milohioidiansuperoext fata int a rr oriz a mand; post merge o prelungire intre ms.hioglos si unghiul mandibular fata interna; ant printre milohiodian, genioglos si burta ant a digastricului, merge pe traiectul canalu-lui Wharton si se evidentiaza paralingual.Pe fata interna a glandei submand trece nv lingual cu arterele sale.

Cauzele:

Page 17: Chirurgie OMF

-PAAS ale molarilor si premolarilor inf a celor care au apexul sub linia oblica int (a milo-hioidianului)-Puroiul merge de la apex sau fractura de ram oriz merge sub milohioidian.-Glanda submand cu polul ei post si ant Wharton se gaseste in plina balta purulenta, in-conjurata de puroi. Posibil ca intr-o supuratie la o submaxelita acuta purulenta fistulizata in loja poate da supuratii ale lojei sau un calcul care penetreaza Wharton si da puroi care merge in spatiul respectiv.

SS cunoscute in plus:- cand ev intraoral palparea bimanuala da o senzatie dureroasa si fluctuenta paralingual spre baza limbei, intre limba si M3 - se gaseste o cantitate de puroi.-trismus - mai ales ca aceste supuratii se datoreaza infectilor de la apexurilor dintilor din 1/3 post a arcadei.Cu cat cauza mai post - trismus mai accentuat/strans-extraoral tumefierea apare o anumita limita - poate merge de la linia mediana pana la marg ant a SCM si in osul hioid; inf marg bazilara.Spre deosebire de adenitele ac sup tumefierea nu depaseste marg bazilara si este strict localizata in jurul ggl.-In submaxilita ac sup se dreneaza puroi pe can Wharton - la compresiune pe reg sub-mand din W iese puroi sau saliva cu puroi. can wharton congestiv si edematiat.

Tratamentulgeneral, local, cauzal

-daca supuratia evolueaza posterior incizia si drenajul se face intraoral acolo unde este maximum de bombare a supuratii. Se indeparteaza limba cu un indepartatori, antiseptizarea, patrunderea cu bisturiul intre baza limbei si unghiul mandibular fata in-terna, se introduce o pensa si apoi o lama de dren pe care bolnavul o poarte 24-48h; uneori merge foarte adanc pana-n loja submandibulara, trebuie fixata.

-Incizia extaoarala 1-2 lat de deget sub marg bazilara a mand - in asa fel incat sa evitam cervicofacialul, a si v faciala care se gaseste in santul premaseterin. {Artera vine din profunzime spre sant, vena din suprafata spre sant si formeaza o chinga} - polul ant a glandei submandibular.

Se introduce pensa pa fata int a rr oriz a mand si se pune un tub de dren sau 2 sau o lama si un tub ca ele sa stea la suprafata divergente ca sa ramana larga incizia 2-4 cm.Anestezia se face prin infiltratie locala la 2 laturi de deget inf de marg bazilara a mand.

DE RETINUTsupuratile din regiunea lojei submandibulare, cauzele de mai sus, fracturi de unghi si de ram oriz; PAAS; submaxelitele liteazice care merg spre loje.Incizie LARGA si drenaj adecvat cu drenarea tuturor unghiurilor lojei, uneori pot merge lateromaxilar, laterocervical sau pe partea opusa.

SUPURATIA LOJEI PAROTIDE-puroiul la acest nivel poate fi de la o plaga intepata din reg;

Page 18: Chirurgie OMF

-o PAAS care merge post si trece pe deasupra maseterului si ajunge in regiunea paro-tidiana; -datorita chisturilor sebacee infectate; -otita medie supurata;-mastoidita.

Semnele si Simptomele - localizarea este in reg parotidiana LIMITEEvolutia - de regula fistulizeaza daca nu sunt trate corespunzatorpot fi circumscrise sau pot interesa intreaga loja parotidiana.Tratamentul delicat; o incizie incorecta poate duce la sectiunea facialului, fistule sali-vare;capsula parotidiana se rupa, saliva din gl parotidiana dreneaza.Incizile sunt mici si cu localizari diferite, sa urmeze in general directile nv.facial si a cananului Stenon

Reg Parotidiana (parotido-maseterina)sup. marg inf a arcului zigomaticinf. marg inf a corpului mandibulei si se preluneste pana la marg ant a ms SCMant marg ant a m maseterpost. marg ant si inf a meatului acustic ext/marg ant a mastoidei si ms SCMprofund: peretele lat al faringelui, fata lat a ramurei mandComunicari cu reg infratemporala si temporala

Apartin exclusiv regiunii:Nv.Facial (se imparte in temporofacia si cervicofacial, schimba anatomoze multiple (plexul parotidian) si da urm rr terminale: temporal, zigomatic, bucale sup/inf, marginal al mand, cervical); ACE incruciseaza fata profunda a capatului post al ms digastric si intra in loja parotidi-ana - traiect ascendent, sinuos, oblic in sus, inafara si posterior, spre gatul condilului mand unde se bifurca in rr terminale: ATS si maxilara interna; v retromandibulara

Glanda parotida post marg ant mastoidei; ant ms masseter si pt int, marg post a rr asc; int constrictor sup al faringelui; ext pielea. Cuprinde in ea glanda parotidaLoja parotidiana format dintr-o capsula care are in interior gl parotida.Supuratile/infectile pot tine de gl parotida sau de spatiu dintre gl parotida si capsula parotidiana.Cauzele:-ale glandei parotidepe noi ne intereseaza cele din loja parotidiana:-multe vin direct din parotida-unele din plagiile infectate din regiune care lezeaza capsula si da flora microbiana-supuratii din zona maseterina, pterigo mand; -osteomielitele din apofiza mastoida-din infectile plecate de la m3 inf care traverseaza fie loja pterigo mand fie loja masete-rina (maseterino-mandibulara)

Page 19: Chirurgie OMF

Semnele:-similare celorlalte supuratii-semne generaletumefierea apare in regiunea parotidiana (trebuie facuta diferinta cu cea din regiunea maseterina)

Pot fi circumscrise sau difuze.multi ggl in teritoriu supra capsulari, intracapsulari

Ele pot fistuliza, rezorbiincizia in teritoriul parotidian nu trebuie sa fie larga; incizile sunt mici si multiple (nv fa-cial cu trunchiul si ramurile sale)drenajul se tine atat timp cat bolnavul face febra si persista supuratia

Loja maseterina sup arc zigomaticain principiul localizate in spatiul dintre fata ext a rr asc, fata interna a masetrului (poate perfora aponevroza ms maseter si invada muschiul)ms maseterului depasesete 1-1,5cm marg ant a mandibuleims maseter invelit intr-o capsula unita de marg post si ant a rr ascloja cuprinde atat

cauza:cel mai frecvent M3 - pericoronarita, parodontita apicala supurata, parodontita marginala-toate celalalte cauze-fractura de unghi mandibulare mai ales cele deschise intraoral-iatrogenie anestezie la spina lui spix-supuratii din groapa zigomatica - singura iesire sup din loja maseterina pot trece in spatiu retromaxilara, pterigomaxilar - sau supuratii din zona retromaxilara pot trece in loja maseterina

rr maseterin din artera maxilara si temporomaseterin din mandincizura sigmoida

SS stiute - localizate in regiunea maseterina

Terapieincizia se face la margina bazilara a mand spre unghiul mand, incizie curba cu concavi-tatea in sus la un lat de deget sau 2 de marg bazilara a mand pentru a nu sectiona cer-vicofacialse intra cu pensa si se dreneaza puroiIncizia incorecta sau drenaj insuficient poate duce la osteomielita de ram ascendent; in-cizia se face larga si cu drenaj suficient (2)irigat maseterina sup (o pastram) - cea inf o sectionam de cele mai multe ori si ms maseter ramane cu vasc insuficienta si se hraneste doar cu hrana periostala

Page 20: Chirurgie OMF

LOJELE PROFUNDE-cea mai frecv afectata: retromaxilara / pterigomaxilara/ (supuratii infratemporale)delimitate in 2 compartimente -sup care se numeste pterigomaxilar si corespunde gropii zigomatice/spatiul retromaxi-lar-pterigomand intre ms pterigoidian intern si ramul ascendent al mandibulei

Cauzele acestor supuratii -sunt uneori iatrogene - putem deplasa flora din cavitatea orala in profunzime-migrarea supuratii din loja maseterina-hematomul postanestezic care se poate infiltra-fracturile de ram ascendent sau unghi-parodontita apicale - pericoronarita M3

Complicatii:cel mai frecv trombolflebita a sinusului cavernos prin vasele pterigoidiene si alveolar din groapa zigomatica

Supuratile din lojele profunde sunt foarte zgomotoase, perioade de evolutie lunga si manifestarile clinice tot lungi,dureaza saptamani de la cauza la supuratie, se dezvolta deobicei flora anaeroba. Unele dintre ele sunt prevenite prin antiobioterapie

Trismus; examinarea retrotuberozitara - edematiata si congestiva; la compresiune cu degetul fie ca simtim fluctuenta - senzatie dureroasa majora; deschiderea gurii provoaca dureri foarte mari.pe langa acestea apar si semnele factorului cauzal.Semn imp in supuratile gropei retromaxilare - supuratia migreaza in sus in regiunea in-fratemporala sub ms temporal.aracada zig poate fi intre doua chingi intre aponevroza temp si maseterina - apara sem-nul santului - o adancitura datorita inflamatiei din zona maseterina si temporala

Pericolul cel mai mare este sa treaca spre plexurile venoase infratemporale si sa mearga intracranian.

Incizile se pot executa atat intra/extraoral, adesea intra-extraoralaIntraorala la marg ant a rr asc al mand-in reg temporala deasupra arcadei, se merge cu pensa sub arc zig si se iese cu un ca-pat retrotuberozitar, se introduc tuburi intra si extra oral cu un drenaj bun pentru aceasta zona

-poate migra spatiul laterocervical fata externa a constrictorului sup al faringelui (carotida primitiva, jugulara interna) si pot cobora usor spre mediastin-spatiul retrofaringian

Page 21: Chirurgie OMF

SUPURATILE LATERO CERVICALEmajoritatea cauzelor se datoresc migrarilor supuratilor din loja submand, groapa zigo-matica sau a unei adenite supurate; infectarea chisturilorSS unele difuze altele localizatesemn+ fiind sup in preajma SCM, bolnavul in pozitie antalgica

Dg.dif: punctia exploratorieIncizia in lungul marg ant a SCMtuburi de dren cu mare atentie (pot atinge marele vase)

CATEGORIE APARTE ANGINA LUDWIGSupuratia septica difuza a planseului bucalInfectie a intregului continut al planseului cu flora bacteriana anaeroba extrem de rezis-tenta la antibiotice.Puroiul nu este bine legat - el e foarte bogat in plasma, in lichid nelegat si flora micro-biana abundenta care se infiltreaza in intreaga masa a planseului bucal printe fibre musculare si dau tumefiere majora a regiunii submandibulare si submentale si pot apare in timp flictene cu miros foarte fetid de gaz (asemanator gangrenelor) - se produc gaze care duc la flicteneintraoral edem major, limba nu incape in gura, spatile paralinguale ocupate de tume-fiere.Plica paralinguala in creasta de cucos rosie, edematiata, se datoresc complicatilor supuratilor netrate corect, la persoana cu SG precara, diabetici.

Apar zone de necroza paralinguale si a limbii.Cele mai grave supuratii si de regula se datoresc greselilor de tratament si a neglijen-tilor pacientului.

TRATAMENTUL-antibioterapie dupa antibiograma-incizile extrem de largi (daca se duce in reg temporala se sectioneaza aproape total; SCM-->SCM)

Supuratile localizate laterocervical care pot merge in mediastin si uneori prin spatiul retrofaringian pot ajunge retroperitonian in abdomenIncizia de la marg ant a SCM la celalalt, se sectioneaza ms, tes

FASCITELE DIFUZEse necrozeaza fascile ce acopera muschii cu flora anaerobatuburi din dren chiar pana-n mediastin

INFECTILE SINUSURILOR MAXILARE in proporie de 17% odontogene; restul de origine sinusaladintii sinusali (M1, 2 si uneori Pm1,2; chiar canin si molar de minte)

Page 22: Chirurgie OMF

Raportul radacinii cu cavitatea sinusala-intre radacina si sinus perete osos-varful radacinii la nivelul sinusului-apexul dintelui se gaseste in cavitatea sinusala acoperita de mucoasa sinusala

In functie de raport pot actiona asupra mucoasei sinusaleOstium meatul mijlociu, toata secretia sinusala se dreneaza prin acest ostium.Sinuzitele odontogene sunt unilaterale.Cele mai frecvente leziuni care pot provoca sinusita - parodontitele apicale acute si cele cronice. In fct de forma anatomoclinica ne putem inatlni cu sinuzita maxilara cronica.

Sinuzita Maxilara Acuta 2 feluri

-falsa sinuzita - empiem sinusal - puroiul care ia nastere periapical dreneaza direct in sinusul maxilar si formeaza o punga de puroi.

-sinuzita maxilara propriu-zisa care se manifesta cu S si S acute.generale: febra, tahicardie, modificari hematologicelocale: specifice bolii; mucoasa sinusala inflamata, secreta puroi, care ramane in

sinus. Semne: scurgeri de puroi pe nara respectiva prin ostium (secretie purulenta uni-laterala)senzatie dureroasa pe hemifata respectiva; durere la palpare nv.infraorbitar; senzatie de greutateDaca este de origine nedentara scurgerile sunt pe ambele narine.Daca nu instituim un tratament corect la timp se poate croniciza: SMC. De cele mai multe ori se datoresc parodontitelor apicale ac/cr a molarilor din vecinatate.

Poate fi de cauza parodontala, liza osoasa poate ajunge pana la apexul dintilor patrunzand in cavitatea sinuzala.

Traumatica fractura etajului mijlociu a fetei care trece prin cavitatea sinusalaOsteomielita de perete sinusalInfectie din orbita - poate sparge peretele osos si a ajunge in sinus.Multiple cauze din jurul sinusului maxilar - foarte rar pe cale hematogena.Dpdv anatomopatologic, sinuzitele maxilare pot fi localizate, numai in jurul peretelui care vin in contact cu radacinile; sau factorul cauzal, sau generalizate. Mucoasa sinuzala poate fi hipertrofica cu putin puroi sau purulenta. Adesea intalnim o mucoasa hipertrofiata,multilobata cu franjuri in care se gasesc puroi.

Semnele specifice SMC - aprox aceleasi ca la SMA - 3 semne de baza:-senzatia de greutate (puroiul gasindu-se in sinus da senzatia de greutate; semnul val-ului)-scurgerea de puroi pe narina in cauza-semnul Flencher - picatura de puroi (rinoscopia ant) la nivelul ostiumului.Tot pe aceasi parte cornetele inf si mijl sunt hipertrofiate si congestionateDg dif cu sinuzita de origine neodontogena (care este bilaterala, apare dupa o stare gri-pala sau o alta afectiune care insotesc - de regula virale)

Page 23: Chirurgie OMF

TRATAMENTULSMA:-tratament cauzal

parodontita apicala drenajparodontita marginala drenaj

-tratament simptomatic-antibiotic dupa antiobiograma colectiei purulente

De regula dupa tratamentul cauzal si antibiotic, sinuzita se linisteste. Daca nu indepar-tam cauza ea poate recidiva sau se cronicizeaza.

SMC de origine dentar:-T cauzal-T-cura radicala sinuzala - indepartarea mucoasei sinuzale afectate de infectie si infla-matie

COMUNICAREA BUCO-SINUZALA POST-EXTRACTIONALA de citit de ch oralao alta cauza incriminat in sinuzita-se poate acoperi in cabinet, daca suntem depasiti - BMF-daca inainte de a se realiza comunicare sinusul era sanatos se poate inchide imediatdaca nu se rezolva imediat sinuzita cronica si trebuie intrat in sinus si indepartat mu-coasa inflamata si de inchis comunicare in aceasi sedinta. In indepartare mucoasei pa-tologice se creaza obligtoriu in meatul inf un orificu de drenaj; dupa cura radicala mesa iodoformata cu capatul scos prin orificiul creat din meatul inf. se tine pana la 7-8 zile; se scoata mesa si incep spalaturile sinuzale (antiseptic).

Dpdv radiologicsinuzitele mai ales cele cronice dau o opacitate a sinusului; in hipertrofiile sinusale peretii sunt ingrosati cu o imagine radiotransparenta; Rx se apreciaza simetric cu mult discernamant. Trebuie aflat daca pe sinusul respectiv s-a facut vreo interventie chirurgi-cala (dupa interventie peretii se ingoasa si dau o imagine radiopaca similara cu cea pre-operatorie)

De citit Osteomielitele

Epulisul - formatiune pseudotumorala formata din 2 elemente: tesut de granulatie si o stroma cu diferite caracterici histologice. Ea porneste de regula dintr-o papila interden-tara sau din tesuturile de suprafata ale gingiei ca rezultat a unei iritatiei cronice (mecanice, traumatice, s.a.m.d.) Rol important il joaca echilibru hormonal - starea endocrinaCauze: multiple in cavitatea orala; tulburarea unei eruptiei dentare; obturatie incorect aplicata; iritatie continua a papilei dentre chiar cu o proteza dentara, margina protezei atinge mucoasa gingiva, retentioneaza alimente intre proteza si gingie si se produce o proliferare a tesuturilor din jur; tartru dentar abundent cu margini ascutite.

Page 24: Chirurgie OMF

Pot fi epulisuri congenitale

Dpdv histologic:-Epulis granulomatoase - tesut granular-Epulisul fibro in care tes de granulatie putin dar cantitatea de fibre conjunctive este mult mai mare; clinic albicioase, dure-Epulisul hemangiomatos - tesut de granulatie si vase sangvine multe-Epulis cu celule gigante - tesut de granulatie si osteoclate multe nucleare (granulom periferic cu celule gigante)-Epulis osos in componenta este tesut osos si apare si radiografic o cant mare de os la acest nivel

Frecventa:la tineri pana la 40 de ani; dar pot apare la orice varstaSexul feminin mai predispus datorita tulburarilor hormonaleClinic ele apar in functie de semnele clinice, se manifesta in functie de structura histo-logica/forma anatopat.E granulomatos Culoare rosie, aspect muriform,Epulis fibros de culoare rosie-albicioase netede dure la fel si cel osos.Epulis hemangiomatos - rosu violaceu - sangereaza la orice microtraumatismEpulis cu cel gig - similar celor hem dar nu asa fragile

Epulisul clinic poate fi pediculat sau sesile.Daca se dezv pe creasta alv, cresc mult, intra in ocluzie si dintii inf intra in tumora.

Simptome:migrarea dintilor, chiar expulzia din alveolade regula nu exista epulis fara dinte numai ca uneori apare si la edentati. Aparitia da-torita tes de granulatie din jurul dintelui extras nu a fost chiuretat complet, se dezv si apre pe arcada edentata.

Tratamentul-cauzal-chirurgical - indepartarea

CHISTURIChisturi de maxilaredef. pseudotumori compuse dintr-un continut si un continatorcontinatorul este format din 3 mb: o mb centrala epiteliala secretorie; tes lax conj inter-mediar; la suprafata tes conj capsula chistuluiCel epit sunt productive, secreta continutul.Continutul este format dintr-o substanta plasmatica amestecata cu cristale de coles-terol. Cand se scoate lichidul la punctie, lichidul are culoare galbuie - galben citrin cand nu este infectat sau hemoragica.Se pot rupe vase mici isi invadeaza chistul.

Page 25: Chirurgie OMF

Dpdv HISTOLOGIC1.Chisturi Odontogene

Chisturi de origine inflamatoriec radicularc periodntal lateral inflchist reziduale

Chisturi de dezvoltarec dentigerchist de eruptiec periodontalchist primordial

Cheratochisturi odontogene

2.Chisturi Neodontogene (proprii maxilarelor)chistul nazopalatinchistul median alv supch median

3.Pseudochisturi (cu sediu predominant in alte regiuni ale scheletului) Chist anevrismalChist osos esentia (traumatic, hemoragic)

Cele mai frecv odontogene:

Chisturile periapicalese dezv in jurul unei radacini dentare pe un dinte devital, tes de granulatie din jurul apexului ia o amploare, iar cel epit restante se inmultesc si dau chistul periapical.

Chistul rezidualChiste periapical (latero-radicular) care il intalnim dupa extractia unui dinte unde nu s-a indepartat in intregime tes de granulatie.

Chist dentiger pe seama dintilor vitali de regula dinti inclusi; se dezvolta pe seama sacu-lui coronar; se pot dezv si pe seama cel epiteliale tes din parodontiu; pe dinti supranu-merari - chiar si nedezvoltat; in anodontie celulele care nu s-au dezvoltatdestul de frecvente

Chist pe dinti temporari

Chist de eruptie - pe dinti in stadiu de eruptie

Categorie aparte:Cheratochisturile pe seama unor chisturi primordiale sau prin cheratinizarea stratului int a ch dentigere/periapicale

Page 26: Chirurgie OMF

mb extrem de subire si formeaza septuri intracavitare. In jurul cavitatii se gasesc micro-cavitati.

Chisturile neodontogene - care se intalnesc in maxilareele se dezv pe seama epit ramas dupa dezv embiologica si in special in zonele de unire a mugurilor maxilari (can retroincisiva; pe linia mediana)Se mai pot dezv si intre lateral si canin ch globulomaxilar - cel mai frecvent.

EVOLUTIA CHISTURILORcel mai frecv la maxilar si cel mai frecv la dintii laterali.Pot evolua spre fosa nazala, vestibular sau palatinalDintii sinusali - spre sinus, v sau palatinal.mand sub inesertia milohioidianului, v sau l

Manifestarea Clinica:-intraosos - nu il depistam decat intamplator Rx-chist subperiostal - intamplator sau la un examen atent al medicului stomatolog-chist extraosos si poate fi decelabil prin inspectie/palparePot bomba in vestibul, palat sau extraoral.Cand ajung la stadiul extraosos compreseaza pe vase si dau o culoare albastruie - cianotica.

Examene paraclinice.Radiografic: mandibula defilata, Rx de sinusuri, RDA, OPT

cu substante de contrast (la chisturile care migreaza spre sinsuri)Punctie intra sinusala

lichid serocitrin

Dg dificil de pusEvolueaza asimptomatic

Complicatii-devine dureros cand chistul se infecteaza.-Poate favoriza fracturile de mandibula-chisturile se pot maligniza -cheratochisturile se malignizeaza frecvent in rest cam 3-7% din chisturile cu evolutie lunga.-evolutie sinusala - erodeaza tuberozitatea sau peretele intern al orbitei

TRATAMENTUL2 categorii de interventii chirurgicale clasice ParschParsch 1 - Chistotomia - se deschid, se pun in evidenta mucoasa chistului, si se meseaza, se formeaza o cavitate, mucoasa este pastrata {in conditii nefavorabile a acestei mucoase - nu au unde sa secrete - se atrofiaza - tes osos se dezvolta si umple incet incet cavitatea} Uneori deschidem si introducem un sistem de dren pentru a des-

Page 27: Chirurgie OMF

finta presiune din chist, secretia dreneaza, neavand presiune, osul creste si umple cavi-tatea.se meseaza 1-2 s pana se opreste sangerare, pe urma confectionam un obturator. Ob-turatorul se mentine cate vreme exista cavitatea.

Pentru dintii cauzali - 2 posibilitati-fie ca extragem dintele impreuna cu mucoasa chistului-fie realizam rezectia apicala

Chistectomie pe cale rinologica

CHISTECTOMIE Parsch 2 - indepartam in intregime mucoasa chistului si poate fi ur-mata de mesare si obturare fie ca se sutureazaSe poate folosi doar in cazul chisturilor mici (1-2cm)

La chisturile mai mari, cavitatea ramasa libera se umple fie cu un material biologic fie cu unul nebiologic.Biologice: sangele prepara in mod special cu concentrare mare de elemente figurate care umple cavitate; fragmente osoase, maduva osoasa, os triturat

Anorganice: hidroxiapatita

Mixte: maduva + hidroxiapatita

RANULAcavitate chistica pe seama glandelor salivare accesorii sublingualeuneori orificiile se obtureaza si se dezvolta aceste chisturi care au o evolutie foarte rapide, se gasesc paralingual (intotdeauna)Dpdv clinic - apar ca o bombare paralingual prin a carui transparenta se obs o cul al-bastruie. Ele rup mucoasa si dreneaza in cavitatea orala. Caracteristic: mucoasa interna extrem de subtire, aderenta de tes din jur, greu de scos mucoasa. intraoperator se deslipeste (cat poti) mucoasa si se tin mese iodoformate, mucoasa ne mai avand loc de colectie, se necrozeaza

CHISTUL DERMOIDtesutul dermic ramas inclus in tes planseului bucal dupa dezv si coalescenta mugurilor de dezv. Se pot dezv supra ins milohiodian:sub adhioidiene

Tripla st a peretelui chistic:tes conj la suprafata, rezistenttes intermediarmb - derm modificat care secreta sebum

Page 28: Chirurgie OMF

continutul este pastos - sebum - asemanator chistului sebaceuse dezv intotdeauna pe linia mediana si cuprinde atat regiunea sublinguala dr/stg. dar se dezv si extraoral in reg submand sau submentala

CURS CANCER ORALFrecventa este in functie de tara.In Europa 7-10% In jud. Iasi 5-6%

Cancerul cavitatii oralelocalizate pe mucoasa cavitatii orale (tapeteaza cavitatea orala)mucoasa buzelor, jugala, comisurala, gingivala, palatinala, linguala, planseu bucal

Factorii etiologici:-noxele care agreseaza mucoasa bucala - fumatul (frecventa cancerului la fumator creste de 13-14 ori)In 96% debuteaza pe mucoasa (orice cancer care se dezv pe mucoasa se numeste epiteliom) restul bazocelulare

-alcoolul in special consumul zilnic si distilate (creste frecv 10 %) daca se adauga si fu-matul 25%

-nutritie - subnutritia favorizeaza dezvoltarea celulelor neoplazice-igiena alimente, tartru si altele care stationeaza mult au consecinte datorita propr chimice, mecanice-iritarea cronica - de durata lucrari protetice prost adaptate, obturatii prost adaptate - pot duce la malignizare ulceratia cronicatratament cauzal - daca se prelungeste leziunea mai mult 2 sapt dupa indepartarea fac-torului cauzal se banuieste un neoplasm

-terenul imunitar scazut - imbolnavirile familiale - dispensarizate

LEZIUNI PREMALIGNE - cu potential de malignizare-leucoplazie modificare de culoare a mucoasei care nu se ia-lichenul plan-eritroplazia-micozele cavitatii orale-discheratoza-papilomotaza-sifilisul cu localizarea orala-HIV/SIDA-cheratozele mucoasei labiale se pot maligniza (in special prin expunere la soare)

Anatomie patologica-forma ulcerativa

Page 29: Chirurgie OMF

-forma proliferativa-forma ulceroproliferative

-centrala intratisulara in suprafata sau in profunzime

Localizare:-pe zonele topografice a cavitatii orale:

doua forme:etapizatesincrone

Leziune primara TMetastaze ganglionare NMetastaze la distanta Mda stadiu de evolutie a tumorii I, II, III, IV

I - leziune primara sau metastaza ggl tributaraII - sunt cele cu diametru <4-6cm si cu ganglioni unilaterali sau biIII - diametru peste 6 cm si cu metastaze la disantaIV - invadarea tesuturilor din vecinatate

Limfaticele de la buza merg spre nodulii submentali/submand; cele de la baza limbii ggl submentali, subdigastrici si laterocervicali.Aceste celule maligne care ajung intr-un ggl nu raman doar acolo ci circula pe tot traseu pana la canalul toracic.

Metastaza la distanta foarte adesea dau metastazae pulmonare, mamare

Cancerele primare pot fi unice sau multiple (sincrone sau metacrone)

Metastazele din teritoriul nostru:-c de san-prostata-colon pot trimite metastaze in cavitatea orala

GGL-circulari conturul mand pana la occipital-laterocervicali care formeaza un triunghiu jugulocarotidienggl transversi - marea vena limfatica

in fct de localizarea metastazei - sectoare

La nivelul elementelor osoase:etajul mijlociu cu celel 3 oase

Page 30: Chirurgie OMF

si mandibula

Tumorile maligne de masiv facial:cancere dezvoltate prin mucoasa care le acopera-->cele primitive sunt adesea rezultate prin malignizarea resturilor epiteliali a lui Malassez - epitelioame-->cele care se dezv pe seama celule tes conj - osteosarcoame-->transforamarea maligna a chisturilor

CLASIFICARETumorile maligne de masiv facial / maxilare

-infrastructura - rebord alv si bolta palatina, se exteriorizeaza in cavitatea orala evid la ex clinic-mezostructura - de regula iau nasterea din malignizarea muc sinusala sau a peretilor sinusali - prezentarea la medic este tardiva-supra structura - se dezvolta fie pe mucoasa sup a sin max, rebordul inf sau cornetul mij si a cel etmoidale si cornet sup.

Inrucat aceste forme de cancere au o evolutie si manifestare clinicea deosebita, diferita:s-a impartit masivul facial in 2:de la glabella la unghiul mandibular (profil) si toate cancere inaintea liniei imaginare au un prognostic mult mai bun, se pot evidentia mult mai usor si riscul este mai mic

cele superioare si posterioare - caracter de extindere spre baza craniului

Semnele clinice pentru cancerele de masiv facial diferite:daca nu se bombeaza apar semne subiective:-senzatia dureroasa-sangerarea se face dg dif cu sinuzitele cronice maxilare-hipoestezia pe infraorbitarobiectiv:o denivelare/deformare a tesuturilorzona dureroasa la compresiuneuneori la cele de suprastructura apare o deplasare a globului ocular: diplopia, exof-talmie

CT/ex radiografice pot completa diagnosticul

La mandibula:SSaproape asemanatoare ca cele a cancerelor gingivoalveoloarehipoestezia nv.alveolari inf

Sarcoamele au o evolutie mai rapida, invadanta, indici de malignitate crescuta si duc la existus prin metastaze si apar de regula la copiii si tineri.

Page 31: Chirurgie OMF

TRATAMENTChimioterapieRadioterapieChirurgicaloterapieaplicate singular sau in combinatieIn functie de sediu, natura histologica, gradul de evolutie, de sex. gradul de imunitate, SG, etc.Supravietuirea 5 ani intre 0-35%In stadiul III sau IV poate fi vindecare definitiva in cazul cancerului mucoasei labialeTeritoriul OMF multifunctional si dpdv morfologic este structurat complex. Interventile chirurgical necesita inalta competenta

BOLILE GLANDELOR SALIVARESe impart in:-afectiuni traumatice-afectiuni inflamatorii-sialoze-tumori

A)Principale: Parotide, submand, sublingualeB)Minore: labiale, jugale, palatinale, linguale, valul palatin

Disfunctii secretorii:-Hipersalivatie = ptialism, sialoree-Hiposialie = diminuarea secretiei salivare-Asialie = absenta totala a salivei

Traumatologie:EchimozePlagi: de parenchim glandularde canal salivar (ex. plagile cu sectiune de canal Stenon)Hematoame - in regiune dar si in glanda

Fistule salivarese datoresc sectiunii canalelor de excretie a salivei Canalul stenon - destul de serioase - duc la scurgeri salivare in regiunea geniana. Daca plaga s-a inchis inainte de vreme - pseudochisturi salivare cu adunarea salivei in tesu-turile obrazului intre piele si buccinator- bula lui Bichat. Periculoase - pot erupe, rupe peretele cutanat si saliva se elimina in afara.Toate plagile in regiune trebuie suspectate de sectionarea canalului Stenon.Se aplica un mandren intre segmente si se sutureaza pnetru a pastra integritatea can Stenon.

Page 32: Chirurgie OMF

INFECTII - virale si microbiene-inflamatia parenchimului glandular salivar poarta denumirea de SIALADENITA - acute/croniceInflamatia canalelor excretor = sialodochita

Sialadenia acuta:A)Parotidita acuta virala - epidemica (urliana) = oreion - trebuie trimis catre serviciu de specialitate.B)Parotidite acute bacteriene:

Parotidita acuta congestivaParotidita acuta purulentaParotidita acuta gangrenoasa

Modul de manifestare a parodititelor:senzatie dureroasa, tumefiere, hiposialie sau o secretie purulenta/floconoasa pe canalul Stenon sau chiar picatura de puroi. Se intampla la fel si cu can Wharton.Daca P este congestiva secretia salivara este minima - Asialie pe zona respectiva.

SUBMAXILITA ACUTASialadenita submandibulara - de origine liteazica - in canalul Wharton sau in bazinet sau chiar in gl submand se fac acumulari de saruri minerale care se manifesta sub forma de calculi de diferite marimi sau sub form a de nisip. Cele mai multe se orga-nizeaza in calcul care au tendinta de a fi eliminate prin can Wharton.Cauza: multe teorii; staza salivara, gradul de igiena proasta a cav orale fac ca pe can Wharton sa patrunda multi corpi straini; hipercalcemie; pozitia decliva a glandei fata de canalul excretor salivar cre are un traiect ce urca din glanda spre mucoasa planseului bucal; tartrul dentar.

Se manifesta dpdv clinic: PROBA MESELORSedinov: triada liteazei salivare:Colica salivara - data de cantonarea calculului; durere vie, tumefiereAbces salivar - de regula fistulizeaza singur - altele se localizeaza in canal, se largeste santul de drenaj al salivei si dau tumora salivara parenchimul este inlocuit de tes con-junctiv si ia aspect de tumora salivaraTumora salivara - pseudotumora

PERIWHARTONITA

TUMORILE DE GLANDA SALIVARAMaligne/Benigne

Tumori ale parenchimului salivar - a tesutului salivarSunt si tumori ale stromei - ale tes conjunctiv

Forma clinica:

Page 33: Chirurgie OMF

prezenta tumorii in structura glandei salivare, care se exteriorizeaza in regiunea gl sali-vare - cel mai frecv in gl salivare parotidiene.Cele mai frecv tum benigne - adenomul pleomorf (70%) parotida

In gl sal submand predomina tum maligne = adenocarcinomul; chistul adenolimfom; car-cinomul adenoid chistic; adenocarcinomulSe pot gasi toate si in cele minore

Tumori care nu tin de tes glandular:lipom - circumscrise sau difuzehemangioame - pe seama vaselorfibroame

Dpdv terapeutic lipoamele se pot exciza cu o oarecare usurinta; cele difuze care intere-seaza toate glanda - si depasesc capsula nu se pot trata decat prin excizarea in in-tregime a glandei salivare.

Dpdv al aspectului clinic beng/malig se manifesta la fel in primel stadii.Evolutia poate fi foarte lunga 10-15 ani.Tumorile ben se pot maligniza.

O tumora maligna care evolueaza sub aspect tumoral neexteriorata prin ulceratii la tegumente: pareza/paralizie de facial. Evolutie rapide cu metastaza ganglionare

Tum ben nu se exteriorizeaza prin ulceratii decat cand se malignizeaza.Excizia se poate face partiala sau totala (intreaga glanda)nv Facial - temporofacial, cervicofacialDescoperirea trunchiului este dificila

Tumorile Maligne

Alte leziuni glandulare:Sialoze - modificari ale parenchimului, se atrofiaza- modif celulare si asialieSindromul de gura uscata - se asociaza cu alte boliSS: asialie; cresterea de volum a gl sal bilateral; RAR; boala endocrina, intoxicatii medicamente/substante toxiceSjogren si Mikulicz