1.Principiile abordarii cibernetice.Abordarea sistematica.

Cibernetica este o teorie generala a managementului stiintific in natura,societate si dispozitive tehnice.Este si stiinta de dirijare optimala a sistemelor dinamice complexe.Teoria Generala a Sistemelor, fondata de L. von Bertalanffy, studiaza sistemele indiferent de natura lor fizica, punand in vedere o serie de proprietati comune tuturor sistemelor: dinamic/static, deschis/ inchis, mare/mic, complex/simplu.

Clasificarea sistemelor: a)dupa natura:*sisteme naturale(organizmele vii) *sisteme elaborate (tehnice,economice,conceptuale) b)dupa modul de functionare:*sisteme deschise, *sisteme inchise, c)dupa comportament: *sisteme deterministe, *sisteme probalistice

2.Legitatile sistemelor cibernetice

1.Legea varietatii necesare.Autor Ross Ashby. VCSd* (I-investitia, d=rata dobanzii, S=economiile)

Atractia spre investitia cescreste odata cu cresterea ratei dobanzii deoarece( pe de o parte) piata monetara, marind remunerarea depunerilor,ofera resurse financiare in scumpire,iar (pe de alta parte) se schimba raportul risc/castig in defavoarea investitie.

Atractia spre economisire creste odata cu cresterea ratei dobanzii,deoarece plasamentele in depozitele bancare sunt remunerate mai bine.

Pe piata muncii: Lo=Lo(SR), Lo-oferta de munca in functie de pretul ei, SR-salariul real

Aceasta abordare a echilibrului economic utilizeaza componente financiar-monetare,dar nu a avut un impact major asupra dezvoltarii teoriei finantelor deoarece obiectivul ei general nu a fost solutionarea problemelor financiar-monetare, ci analiza echilibrului economic si al mecanismului sau in vederea indentificarii unor solutii pt preintampinarea crizei sau pt depasirea ei in cazul in care s-ar fi declansat.

7.Tipologia modelelor

Clasificarea modelelor se poate face dupa mai multe criterii

a)Dupa gradul de similitudine intre model si original:

*modelul ionic-este cel care pastreaza cea mai mare similitudine intre model si original.Rolul acestor modele este important in perceperea si reprezentarea mentala a unor originale greu sau imposibil de observat in mon direct

*modelul analogic-este cel ce pastreaza doar o analogie cu originalul, nemaiexistand nici o similitudine,ci doar esenta acestuia.Rolul acestor modele este de a intelege functionarea obiectului studiat in mediul sau de existenta sau al comportamentului sau in relatiile cu modelul. Exemplu:reprezentarea printro schema a tensiunilor statice si dinamice care apar la o nava in conditii meteo diferite.

*modelul simbolic-este cel care nu are natura fizica, ci doar natura simbolica, adica reprezentarea se face prin simboluri matematice,logice,fizice,cartografice,etc

Ex: modelul legii atractiei universale

b)dupa aspectul modelului:

*modelul determinist-este acela in care variabilele modelului nu sunt considerate aleatoare, ele pot lua,intro imprejurare data si cu cretitudine,o valoare si numa una. Ex:modelul BLR

*modelul stohastic-este acela in care variabilele sunt aleatoare si/sau relatiile dinte ele sunt definite probabilistic in raport cu imprejurarea. Ex: modelul jurnalistului

c)dupa factorul timp:

*modelul static-este acela in care variabilele nu sunt indexate temporal sau in care variabilel se definesc independent de timp.Ex:relatia de structura a venitului national

*modelul dinamic-este acela in care variabilele sunt definite dependent de timp si sunt legate prin relatiapeste timp.Ex: modelul lui Domar

d)Dupa scopul modelului

*modelul explicativeste cel ce urmareste precizarea sau relevarea esentei obiectului studiat( fenomen,proces,etc) sau explicarea mecanismului de producere

*modelul predictiv este un model care permite anticiparea modului de desfasurare ale unui fenomen/proces, a scadentelor sal de evolutie

*modelul de decizie este un model care permite determinarea unor indicatori sau a unor multimi de valori ale acestora,pe care se poate intemeia decizia asupra obiectului studiat sau a mecaniscumlui sau de evolutie.

Astfel de modele utilizeaza parametrii de decizie, stategii de evolutie si consecinte dorite intro multime de consecinte previzibile

e)dupa nivelul de referinta

*modele microeconomice, *modele macroeconomice

f)dupa gradul de generalitate:

*modele generale:referitoare la ansamblul unui sistem studiat

*modele partiale:referitoare la o componeneta a unui sistem

8.Etapele delimitarii finantelor in cadrul stiintelor economice

Delimitarea finantelor in corpul stiintelor economice este un proces care a inceput la finele sec XIX si despre care se spune, in general, a parcurs 3 mari etape

1)In anii 70-80 ai sec XIX se contureaza specializarea preocuparilor de natura financiara in cadrul ocupatiilor economice in general, marcata prin aparaitia primelor carti dedicate.

2)Pana in anii 50-60 ai sec XX urmeaza o perioada lenta de delimitare a domeniului finantelor,a obiectului sau ca stiinta de sine statatoare si de constituire a unei metodologii specifice

3)Dupa 1960 are loc o dezvoltare intensa prin modificarea de fond a preocuparilor,conceptie generale de abordare, a metodologiei de cercetare

12.Raportul intre domeniul material si financiar.Abordarea problemei stabilitatii financiare

Un dintre cele mai importante probleme ale stiintei economice este separarea teoriei finantelor si monedei intro sfera aparte,izolata de obiectul material al reproducerii.|Pana nu demult, banii se utilizau doar ca instrument de calcul, iar finantele ca instrument al dirijarii directive centralizate si al redistribuirii plusvalorii produse.|In conditiile in care intreprinderile nu cumparau resurse din piata libera ele erau repartizate centralizat.Finantele nu creau dificultati agentilor economici si era firesc ca finantele socialiste sa se izoleze intro sfera specifica,care are putin influenta asupra desfasurarii proceselor economiei reale.

Actualmente,se observa o alta extrema-separarea finantelor se produce din motivul constientizarii importantei lor in procesele economice.Are loc fetisizarea finantelor ca domeniu de activitate economica.Exemplu elocvent pot servi programul de stabilizare financiara frecvente,care nu iau in considerare evolutia proceselor materiale de reproductie.

13.Abordarea categoriile de finante si moneda bazata pe circuitul de reproducere

A dirija economia-inseamna a dirija reproducerea,evolutia,circuitului.Se impune prezenta interactiunii,revarsarii reciproce a diferitelor piete: de marfuri,financiare la diverse niveluri. Piata Prezinta totdeauna legatura dintre productie,consum si schimb.|A dirija este posibil doar prin dirijarea ciclului economic. Fara schimbarea ciclica a generatiilor de tehnica si tehnologie e imposibila orice dezvoltare stabila.|Politica financiar-creditara este actiunea orientata spre macroindicatorii de intrare de baza, in scopul obtinerii valorilor globale scontate a macroindicatorilor de iesire.In acest context foarte important de precizat ca fluxurile si procese financiare si monetare sunt in stransa corelare, provocand reciproc perturbari importante.

14.Tehnica simularii

Modelul matematic este descrierea unor fenomene,sociale sau naturale,sau biecte naturale in care elementele fizice sunt inlocuite cu elemente logice,de matematica formala in vederea studierii fenomenului respectiv.Etapele modelarii prin simulare:stabilirea obiectivelor! colectionarea si analiza primara a datelor! formulara modelului de simulare! estimarea variabilelor de intrare! estimara caracteristicilor operative! descrierea algoritmului si scrierea programului! validarea modelului! planificarea experimetelor! simularea! analiza rezultatelor

17.Modelul lui Coperland

Coperland prezinta economia in patru grupe,ce permanent efecteaza plati:

*familiile si indivizii, ce locuiesc separat,numiti in continuare consumatori

*intreprinderile de afaceri de toate genurile si formele de proprietate

*guvernele(federal si local) *organizatiile filantropice

Fiecare grupa prezentata prin calcul dublu.In unu;,platile receptionate,in celalalt-platile achitate.Platile se clasifica in functie de numarul grupului ce efectueaza plata, numarul grupei-destinatar al platii, tipul mijlocului de plata.La finele anului afinanciar se formeaza toate fluxurile ce reprezinta toata activitatea economica a tarii,cu exceptia decontarilor interbancare si acordarea serviciilor gratuite.Asemenea schema permite elucidarea urmatoarelor fenomene: cin consuma PIB, cine formeaza PIB, cine sunt neto-creditorii si neto-debitorii, care este starea bugetului fiecarui grup, care este rolul creditelor si mijloacelor disponibile in activitatea economica.

Cercetarea fluxurilor financiare se poate efectua in mod analog cu cea a rezervelor unite prin canale sau al retelei electrice,In opinia lu Coperland, al doilea exemplu este mai reusit, deoarece in retelele electrice semnalul se transmite cu o viteaza foarte mare,ce este mai adecvat caracterului obiectului descris,adica a fluxurilor financiare

15.Restrictii si implicatii logice in sfera luarii deciziilor

Practica existenta si actele normative in vigoare,formalizate in sistem de restrictii sau de implicatii logice, formeaza sfera luarii deciziilor in fiecare din grupele relevate.Insa nu toate restictiile sunt la fel de importante pt determinarea liniei comportamentului economic.

Conform clasificarii lui Janos Kormai ele se divizeaza in slabe(soft) si dure(hard),formand o intreaga gama de forme de trecere.Gradul de rigiditate al restrictiei se determina reiesind din posibilitatile reale ale obiectului economic de a influenta marimea termenului din dreapta ecuatiei. De opicei forma aparitia evenimentului A astrage aparitia evenimentului B in realitate este inlocuit de forma aparitia evenimentului A provoaca aparitia evenimentului B cu oarecare posibilitate.De exemplu:incalcarea disciplinei financiare comporta aplicarea sanctiunilor economice.Insa sanctiunile difera in ceea ce priveste rigiditatea, si de constatat care din ele va fi aplicata real, e posibil doar cu o probabilitate,deseori necunoscuta.

Fluxurile materiale si cele financiare interactioneaza reciproc.Influenta primelor asupra celor din urma se calculeaza relativ simplu,ceea inversa-mai complicat.In sistemul economic existent marimea resurselor financiare influenteaza considerabil calitatea proceselor materiale

Complex de masuri,care anticipeaza si si determina deciziile:*analiza retrospectivei prezentului si a persepctivei situatiei financiare a obiectului economic de productie

*calcularea minutioasa a cheltuielilor ce iinsotesc realizarea deciziei manageriale,compararea cheltuielilor cu efectele obtinute

*cercetarea sistemului de indicatori financiari ce insotesc procesul de functionare a obiectului economic de productie

*Monitorizarea interdependentelor intre fluxurile financiare si materiale.

Schema generala de modelare a sistemului financiar trebuie sa prezinte un sistem unic de miscare a fluxurilor, ce se modifica in timp sub actiunea deciziilor manageriale, a parametrilor proceselor de productie si a situatiei economice create in mediul exterior al obiectului economic.Componentele sistemului financiar trebuie sa aiba criterii locale proprii de eficienta.Evaluara starii financiare generale a firmei se efectueaza conform formulei regresiei.

Pentru exactitatea descrieii sistemului fonanciar, a deciziilor luate, a calitatii si a nivelului de indeplinire,trebuie avut in vedere faptul ca el este diferit apreciat de catre subiectii economici.Aceste aprecieri determinat comportamentul lor

4.Schemele fluxului circular al venitului si produsului national.

Salariul de echilibru determina oferta fortei de muca(migratia fortei de munca) si cererea solvabila pt produse si servicii.

Pretul de echilibru determina oferta de produse si veniturile firmelor,care, la randul lor formeaza cererea de munca.

10.ModelulBalantei legaturilor dintre ramuri.Prezentare generala

Ramuri produca-taore

Ramuri consumatoare

Produs Produs

final global

1

2

... j

....

n

1

x11

x12

... x1j

...

x1n

Y1 X1

2

x21

x22

... x2j

...

x2n

Y2 X2

...

...

...

(I)...

...

...

(II) ...

i

xi1

xi2

... xij

...

xin

Yi Xi

...

...

Yn Xn

n

xn1

xn2

... xnj

...

xnn

valoare adaugata

amortizarea

a1

a2

... aj

...

an

(IV)

salari

s1

s2

(III)sj

...

sn

prof ramuri

P1

P2

... Pj

...

Pn

total

produsul global

X1

X2

... Xj

...

Xn

Marele economist,Wasili Leontieff, elaboreaza in anii 30 ai sec XX, pornind de la fluxurile economice intre diferite activitati,modelul balantei legaturilor dintre ramuri(BLR).Acest model conduce la formularea unor categorii economice noi, dintre care amintim pe cea a cheltuielilor totale reprezentand cuantumul cu care ar trebui sa creasca produsul global al unei ramuri in cazul in care sar produce cresterea cu o unitate a produsului final al unei alte ramuri.

Sectorul I are in cuprinsul lui ramurile producatoare care se gasesc situate pe randuri, iar ramurile consumatoare sunt situate pe coloane.In principal,aici se evidentiaza fluxurile de productie intre ramuri in procesul consumului curent de productie.Atat ramurile producatoare cat si cele consumatoare au aceeasi clasificare, asigurand cadranului forma unei table de sah pe randuri-iesiri(output), pe coloane-intrari(input)

Sectorul II al balantei,face referire la compozitia materiala a partilor produsului final, adica la acel element al produsului national global care evidentiaza rezultatul final al procesului de produsctie.Referindune la produsul final,acesta reprezinta ansamblul productiei ramurilor ce se regasesc in productia materiala,folosita pt consumul neproductiv personal si national, acumularea fondurilor fice si circulante si, include de asemenea soldul exporturilor-importuri.

Sectorul III ne aduce in prim plan felul in care se face impartirea primara a veniturilor pe fiecare ramura in parte, unde a avut loc acel fenomen al repartitiei, cum ar fi:consumul de materii prime si materiale, cheltuielile cu salarii, amortizarea,etc.Ceea ce gasim tehnic pe randurile sectorului III sunt acei indicatori ai repartitiei, care se refera la fiecare ramura in parte, cum ar fi: amortizarea,salariile,veniturile primare ale statului,ale patronatului sau cooperatiei.

Sectorul IV evidentiaza rezultatele repartizarii partiale a noii valori realizate.Rolul acestui sector este unul analitic care consta tocmai in legaturile ce se stabilesc intre veniturile primare din cadrul sectorului III si consumul final al sectorului II exprimand ipotetic modul in care se face procesul de redistribuire

11.Modelul Balantei Legaturilor din Ramuri.Prezentare matematica:

xi-ramurile producatoare,respectiv productia ramurii i

xij-partea din productia ramurii i care se consuma productiv in ramura j

yi-productia ramurii i pt consumul neproductiv, destinata extinderii economice,consumului populatiei,investitiilor si exportului

Aj-amortizarea pt inlocuirea mijloacelor fixe in ramura j

Sj-cheltuielile privind forta de munca in ramura j

Pj-profitul ramurii j

Xj-productia ramurii consumatoare j

Ecuatia de repartizare a productiei:

Ecuatiatia cheltuielilor de productie:

aij=Xij/Xj=> Xij=aij*xj,

Enuntand ecuatia de mai sus sub forma matriceala: AX+Y=X

A-matricea coeficientilor consumurilor materiale directe

X-vectorul coloana al productiei Y-vectorul coloana al produsului final

16.Schema determinarii deficitului resurselor financiare la intreprindere

In desen fluxurile financiare sunt numerotate cu numere din doua cifre,iar cele materiale si de marfuri cu o cifra.Decifram sensul concret al fiecarui flux evidentiat:1-livrarile de materii prime si materile, 10-fluxurile banesti,ce reflecta plata pentru materia prima si materialele livrate, 2-3 fluxurile ciclului de productie, 4-comercializarea productiei finite, 40-achitarea productiei finite de catre consumatori, 50-credite bancare, 51-rambursarea creditelor bancare si plata dobanzii, 60-decontarile cu bugetul de stat

18.Structura modelului obiectului economic de productie

Obiectul economic de productie se analizaeaza ca element al sistemului social-economic, si include nivelul tranformarii resurselor( nevelul tehnologic de productie) si sistemul managerial.

Deoarece starea mediului exterior de depinde,in caz general,de activitatea intreprinderi- compartimentului lui se genereaza autonom dupa anumite reguli.Aceste reguli reflecta experienta reactiilor mediului la anumite influente,acumulata din practica economica.Pentru modelarea structurii tehnologice de productie trebuie reflectati cati mai amplu factorii ce influenteaza transformarea resurselor in produse finite.Asemena factori sunt cei tehnologici si cei manageriali.Astfel,problema consta in descrierea obiectului in limbaje ale transformarilor tehnologice cu evidentierea punctelor de interventii managerialein procesul transformarilor. Alti factori,ca de exemplu, motivatiile lucratorilor nu se iau in considerare.Angajatii sunt tratati ca resursa generealizata,ce poseda un set fixat de caracteristici:intensitatea munci, fonsul de timp,potentialul ce poate fi consacrat serviciului.

Structura modelului.Elementul de baza este procesul de productie,adica totalitatea operatiunilor efectuate pentru obtinerea produselor din materie prima.Pe langa activitatea de productie sunt prezentate si alte genuri de activitati: aprovizionarea, utilizarea fortei de munca si a mijloacelor de productie, activitatea financiara. In fiecare din compartimente ale modelului destinate simularii acestor activitati exista propriile operatiuni elementare.Astfel de operatiuni sunt:livrarea,pastrarea resurselor.

In activitatea financiara,menita sa formeze si sa distribuie mijloace banesti,operatiunile elementare sunt:*cele de casa.*de decontari,*de credit.

Particularitatile functionarii mijloacelor fixe in procesul de productie sunt reflectate de procesul de uzura.Fluctuatia personalului se manifesta prin operatiunile de angajare,eliberare, utlilizarea timpului de munca.Ultima se reflecta in cheltuielile reale a timpului de lucru la executarea procesului de productie.

19.Schema manageriala a Modelului de Productie

Initial se activeaza sistemul de stabilire a coordonatelor activitatii pe o perioada de un an. Acesta transmie indicatorii stabiliti catre subdiviziunile intreprinderii(1).

Pentru o buna functionare a dirijarii operative trebuie sa stim mersul indeplinirii programului de productie si starea mediului exterior(2,3).

Comparand rezultatele reale ale activitatii cu sarcinile initiale putem lua decizia de a corecta programul initial al activitatii si apar doua posibilitati: crectarea coordonatelor initiale ale activitatii sau incercarea influentatii procesului de formare a factorilor de productie(4,5).

Mediul exterior reactionand la comenzile intreprinderilor formeaza fluxurile factorilor de productie.La nivele tehnologice se produce o anumita cantitate de marfa, determinata de volumul disponibil al factorilor de productie.

20.Bloc-schema modelului similar al obiectului de productie.

In primul bloc in baza analizei starii curente a programului de productie se stabilesc volumele scontate de productie pentru fiecare hala pt un pas de functionare a modelului. In continuare, se pune in activitate blocul de aprovizionare tehnico-materiala, care solutioneaza problema asigurarii cu materiale si piesele de asamblare a programului de productie stabilit de catre primul model bloc.

Modelele la nivel de hala formeaza volume de productie tinand cont de cerintele blocului de productie al firmei si informatia despre existenta resurselor materiale. Activizarea modelelor halei are loc succesiv, in conformitate cu lantul tehnologic de la hale de prelucrare la cele de asamblare.

In continuare dirijarea se transmite blocului de administrare a fondurilor fixe.Aici se solutioneaza problemele reutilarii, se stabileste graficul optimal de renovare, se efectueaza repararea utilajului.

In blocurile fortei de munca a halelor se solutioneaza problema asigurarii programului de lucru,adoptat in blocul 3 cu volumul necesar de resurse de munca, luand in considerare starea echipamentului.In cazul lipsei posibilitatii solutionarii pozitive la nivelul halii, se recurge la solutionarea problemei la nivelul asociatiei.