I

lI

I

Coleclia$coala ardeleani de istorie

@ Editura gcoala Ardelean[

Editura $COAI-{ ARDnmeNACluj Napoca, str. Mecanicilor nr.48Redaclia: tel og64-tt7.z5z; o7z8.o84.8ore-mail: office@scoalaardeleanacluj.ro,redactie@scoalaardeleanacluj.roDifuzare: tel/fax og6 4-rt7.246; o728.o84.8o3e-mail: difuzare@scoalaardeleanacluj.ro,esadifuzare@gmail.comwww scoalaardeleanacluj.ro

Imagine coperta I:Eugdne Delacroix, Libertetea conducdnd poporul (r8go)Editor: Vasile George DAncuCopertd gi tehnoredactare: Florin Bortaru

rea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RomAnieiPAVELDAN, SERGIU

Cinci revolutii qi o tumultuoasi disputi nonviolenti/ Sergiu Pavel Dan. - Cluj-Napoca : Editura gcoala ArdeleanX,2019

ISBN 978-6o 6-ZgZ-S6r-g

SBnCTU PEVEL DANT

Crxcl RpvoLUTII$r o TUMULTUOASA

DISPUTA I{ONVIOLENTA

Clu;-Napoce, zorg

CUPRINS

AVERTISMENT....................... :.......................... 5

NEMAI1NTAINITA REVOLUTI EA SENATULUI $I A POPORULUI ROMAN .... 15

Noul renroR AL oPRESTIINUgr pAUpERrzAru crNeRALrzATE ................... 15

RAzvnArrnre gr ATENTATUL

oBLrcAToRru r,A purEREA supnnuA .......... 20,,.{g TonANDIT uN ln4pAner roenrsNIFERICIT"................. ...............22NavradlrrArmrA REVoLUTTE A SENATULUI

$rApopoRULUI ROMAN.... .........24Ps Arcr NU sE TRECE... Rusrcoxul- ............. 33Scunre ooMNIE A coNCoRDIEI .................. 40ColrrnenavoluTlA INTo LERAIIT.EI

ANTr-SENATORIALE ...................42

REVOLUTTA FRANCEZA Utrt rS4S

$I NEA$TEPTATA CONTRALOVITURAAPROFITORULUI EI ............. .......49

Inurpe rxcr oeivrerA e uNuMARr REVOLUTrr......... ...............49Cu, uNrAr FALTMENTAL UNUIEXPERTMENTCOMUNTST. ...........57,,DUMINICA ORBULUI', REVOLUTIEI

FRANCME urN rB48 ..................6+

16z I Sergiu Pavel Dan

Spncrrrca RrveurATE DINTRE

Cinci revolutii gi o tumultuoasi disputd nonviolenti I 163

UN nncna,,FASCISr" CARE-$I sATVEAZA

PREZTDENT$TPARI-AMENT ........68 EVRETTTRTMT$rDEALTrrrAMOARTE...........L27

LoutuneoESTATANTI-REIuBLICANA.......72 RnvSNTREATADEMocRATIECArBverNpoRMr'.Trr SUMAREASUrRA IRIN SLABTREATREITATAAgURUBULUT ....13ocELUr DE AL DOTLEA IMPERrU.......... ............79 Dn ra CENERALUL FneNCO

r-cREcnr,nJuex CanrosBEZMETICACOMLINADINPARIS...............8g grrREMrERULsAuAtorroSuAREZ..........tS4

MBnsul osrrLrrAIILoRnAzsorulur crvrl....... ...............86 CONTROVERSATA REVOLUTIE ROMANANnegrnrrerulEprloc .............9o DIN r9B9 $I CONTRAREVOLUTIA

,,EMANA|ILOR" ........139CRONOLOGIATUMULTUOASEI MA$rNATrrLE Norron nnpNAronrAFACERI DREYFUS ....93 Ar purERrr ..............14t

IzeucNrREA uRrA$uLu scANDAL................93 AncepI coNTRAREVoLUTTET pRrN

PRrrrnlB lNootpu MIJLocIREATnrrvrzrrNrr............... ..........145$r REACT]rADVERSATrVE..............................g6 oVeruen-re AUCROMETNBTRANSpUSA

AclruNnncoLoNELULUr Prcquenr............97 uN pAcern iN pnasrrcA .........152INrnnveirqulE LUr Cr,BnrsNcEAu CArnve coNCLUZr..... ............. $6qrJneNJeunss........... ..............99RAstxAroenneTNTRARE lN t uvrAelur Evrrlq,Zot-e, ....................101JerNtcur pRocES orN RsNNns ............... .. 10 4INrnnvelqIILE poLITIcE REPARAToRII ..... 1o9

nAzgorul, CIWL SPANIOLilrrn-o vg,RSIUNE oBIECTTvA .................. 113

,,No FUE posIBLE ltAeAZ" .........113Aunur, SpeNmr iNcnnotwgerru Srelru nn cArnn REpuBLIcANr............ 1L7

Arnoctre,nr,n srANcu REpUBLICANE ....... 12oDoen er,ngl MIUTARI AI JuNTEIERAU coMpnoullAronr? ................ ..... :.... 12Q

NEMAriNrArNrrA REVoLUTIE ASENATULUI $I A POPORULUI ROMAN

Nour TARToRAL oPRESIUNII $Ipeupn nrzAnn cnNsRAL rzATE

Antice sau moderne, revoluliilereprezintl dintotdeauna niqte mutaliipilduitoare, ale cdror inv5![minte depdqescuneori interesul limitat al specificului unoranumite condilii, cauze ambiante sauconsecinle. Mersul lor r5.mAne instructiv pentruposteritate dintr-o mai largi perspectiv[politicd qi umand.

R5.zvrfltirea comentat[ in paginileurm5.toare constituie un capitol cu adevdrat epical istoriei romane, insd nu al succesiunii deeruplii sedilioase din vremea republicii care aujalonat ,,secolul revoluliilor" dintre fraliiGracchi gi tririmviratul secund, mAnjit defdr[delegi, al lui Antonius, Octavian qi Lepidus(intre allii, acesta din urmi fatal qi lui Cicero).

Revolta a izbucnit intr-un moment istoricc6tuqi de pulin favorabil rlzwhtirilor, cdndasupra succesiunii implralilor iqi pusesepecetea practica imixtiunii forlei insolente amarilor gi pestrilelor armate de la frontiere, maiexact domnia lui Maximin Tracul, primul dinqirul de o jum[tate de secol al Anarhiei militare,

16 | Sergiu Pavel Dan

epoca in care proclamarea qi suprimareaimplralilor a ajuns divertismentul soldd{imii.

Evident, nu atunci fu inaugurat obiceiulde weme ce parvenili qi aventurieri politiciexistaserd din plin inc[ din timpul republicii,aga cum paternitatea niravului nu-i aparlinenici lui Iulius Caesar, beneficiarul final al,,secolului revoluliilor", ci mai degrabd primuluiimpdrat de obArqie extra-europeand, cel care, pepatul morfii, le recomanda testamentar fiilors5i: ,,Tr5i1i in bund inlelegere, imbogd[ili-i pesoldali qi dispre{uili-i pe toli ceilalli", anumebrutalul, rdzbun[torul qi adesea tiraniculafrican Septimius Sever.

tndemnul relativ la ,,buna inlelegere" n-aavut deloc ecou asupra tinerilor cAt timp fiul celmare l-a ucis pe mezin in chiar bralele mameilor, insd cel de al doilea sfat a gdsit un terennebdnuit de prielnic nu doar in politicafratricidului Caracalla, dar qi dou[zeci de animai tdrziu, odat[ cu inaugurarea Anarhieimilitare. CXci primul profitor al noilor qideplorabilelor rAnduieli, un cioban din munliiTraciei, got dupd tatd qi alan dup[ mamd, fusesepromovat in armatd exclusiv pentru calit[1ile luifizice chiar de c[tre Severus, cici mintea nu-i preaprisosea. Impresionat de agilitatea-i qi destatura-i de matahald herculean[, SeptimiusSeverus l-a angajat in garda imperial[ ewestrd,iar apoi, sub Caracalla qi Elagabal a ajunscenturion qi tribun, ba chiar qi moderatul SeverusAlexander a fhcut greqeala (fatald ulterior lui

Cinci revolulii Ei o tumultuoasd disputi nonviolentl I 17

insuqi) de a-l avansa drept praefectus tironibus,adic[ inspector general al recrulilor.

Ce-i mai lipsea fostului cioban careing5ima o limbl latind aproximativ5?Bineinleles, hlamida de impirat pe umeri. $iaqteptatul eveniment se petrecu laMogontiacum (azi Mainz), pe Rin in rB martie235, stdrnit qi de neinspirata prezen![ in tablria mamei lui Severus Alexander, cea carecircula vorba provoca avarilia tutelatuluitAndr imp[rat fa]d de soldXlime (conduitdneconformi evident amintitului testamentpolitic al lui Septimius Severus). AnunlAndu-qihotXrArea de a ieqi ,,de sub ascultarea uneimuieri zgA.rcite qi a unui tinerel fricos", soldalii- recrulii indeosebi - ii uciserS. pe cei doi, iarapoi la porunca noului cezar pe toliapropialii qi oamenii lor de incredere.

Abia dupi ce se vizu delindtorul puteriisupreme, individul iqi d[du mai limpede laiveald amploarea adevlratelor lui prioritili qi

nS.ravuri. M[ri raliile alimentare ale soldalilor,le dubld solda, adiugd nenumdrate alte daruri(donatiua), convins fiind c[ grija fald de armat[inseamnl grija fa![ de propria supravieluire.

Dar mai ales in privinla sfatului:,,dispreluieqte-i pe tofi cei]al1i", ciobanul se

dovedi un discipol atAt de silitor cX pur qi

simplu iqi dep[qi maestrul, pe SeptimiusSeverus, binefdc[torul s[u. Mai intAi, nu vizit5deloc Roma in toli anii domniei lui, nici m[carca turist (ca sd folosim un termen modern). Nicin-avea nevoie din moment ce qtia c[ in prezent

tB I Sergiu Pavel Dan

nu acolo - in pofida competenlei Urbei in a

oferi consulate, tribunate sau pontificate - seafld temeiul puterii lui, ci la Sirmium, pe atuncicapitala Pannoniei. ln aceast[ reqedinld elporunci sd-i fie aduqi cu clrulele (aqa cum erauduqi spre ghilotinl qi condamnalii din vremeaTeroarei franceze) cet5lenii invinuili prinservanlii delaliunii, institulia reactualizatd deel. Pretextul acestor samavolnicii, constAnd inschingiuiri, execulii qi exiluri, era unul fiscal.Scopul: confiscarea averilor condamnalilorcare, vAndute apoi la licita{ie, procurau baniinecesari gratificaliilor f[cute bineinlelesarmatelor. Preocupat pdnd la obsesie de grijarisfdl5rii sold5limii, cheziqia siguranleipersonale qi a puterii cezarilor, tiranul inventdqi alte surse mizerabile de blnet, unele dintreele prefigurAnd sechestr[rile comuniste.Ordond astfel sd fie topite metalele prelioase aledarurilor ataqate templelor qi statuilor, iar apoiatent[ fXrI nici o ruqine la banii din tezaurulpublic, consacrali aproviziondrii cu grAu sauspectacolelor qi jocurilor. Exacliunile,jecminirile qi jafurile acestea deveniri cu atAtmai odioase cu cAt erau alternate cu execuliisumare. ,,Romanii nu-i mai puteau suportacruzimea, deoarece se sprijinea pe delatori,incuraja pe acuzatori, ndscocea crime, omora penevinovali, ii condamna pe toli care ajungeau lajudecat5; pe cei bogali ii transforma in siracilipili phmAntului qi nu cduta avere decAt prinnenorocirea altora;" scrie Istoria augustd" inMqximinus cel Bdtrdn, 13. Iar Herodian in

Cinci revolutii Ei o tumultuoasi disputi nonviolenti I 19

Istoria Irnperiului Roman, VII, 3, precizeazl;,,priveliqtea pe care o oferea cetatea, care pdrealuat[ cu asalt, deqi fir[ r[zboi qi flrh zingdnitde arme, aduse jalea in sufletele tuturor. i...]indatd mullimile incepurd sI se agite in cetili qiin provincie. PAnI qi armata nu privea cu ochibuni faptele impdratului, mai ales cdnd rudele qicunoqtinlele il invinuiau cu inverqunare cd nuface toate acestea decAt numai ca s[ le fie lor peplac."

intrucAt pauperizarea aceasta genera-Iizat[ ajunse sd-i afecteze atdt pe bogali cAt qi pes[raci, coarda intins[ excesiv trebui si se rup5undeva.

Evbnimentul avu loc intr-adevdr, dariruplia nu se produse in Capitald, ci la margineaImperiului, .p.e pdmAnt african. Din carepricin5? In niciun caz ilt pentru cd qi-ar fi vArAtr:oada ,,agenturile strdine", ci pur qi simpluI'iindcd acolo cineva forla excesiv qi insuportabilrrota. Cel in cauzd. fu procuratorul local alIiscului, un ins numit in post pentru exclusiveraliuni politice, neavAnd alt5 calitate decAtsluglrnicia fa!5 de st[pAnul sdu imperial. Iatlrleci c[ situalii de acest soi au fost gi suntposibile nu numai in sistemul nostrutrltra-politizat, dar qi intr-o antichitate viciat[tle un asem[n[tor regim despotic inclinat s[-lscrveascd pe qeful statului cu prelul pauperiziriiradicale a cet5]enilor. Ce s-a intdmplat efectiv?AvAnd intr-o bun[ zi a face cu niqte tineri cetocmai intArziaseri plata grelelor biruri, insul

zo I Sergiu Pavel Dan

hot[ri confiscarea neintArziat[ a pdmAnturilorlor moqtenite din moqi-str[moqi.

Integrat pe deplin qi cu slug5rnicie insistem, el nu fdcea decAt s[ aplice pe plan localceea ce auzise'c[ sdvArqesc alli qefi la Roma: totpentru a face pl5cere ciobanului ajuns impdrat.

Tinerii vizali de samavolnica confiscarereuqiri cu dificultate sd obtrini o pXsuire de treizile. O fdceau cu gAndul mai mult la rdfuial[decAt la achitarea obligaliilor.

RAzvnArrnEA $r ATENTATUL oBLrcAToRruI-A PUTEREA SUPRNN,TA

Leag5.nul rlzvr[tirii fu cetatea tunisianl(libian[, socotit6 pe atunci) Thystrus, sediu]detestatului procurator amintit (istoricii anticinu-i dau numele), dar qi al proconsulului, adicdal guvernatorului provinciei. Pe cel dintdi tineriicomplotiqti hotdrAr[ s5-l vtziteze in zori qi -dupi ce atraser5 de partea lor alli cet5leniromani spoliali de acelaqi funclionar dimpreun[cu o mullime de ![rani qi de sclavi inarma]i depe moqiile lor - il uciser[.

E semnificativ de observat c[ ei nu semullumir[ sd atenteze cu pumnalele doarimpotriva slujbagului aceluia pundndu-i pe fugiglrzile de proteclie, dar, spre a preveniaqteptatele represalii, nu intArziar[ si loveasclmult mai sus, rdzvr[tindu-se impotrivainstituliei imperiale supreme qi sivArqind ceea

Cinci revolulii Ei o tumultuoasd disputl nonviolenti I zr

ce germanii numesc un Putsch iar spaniolii unpronunciamiento. Se indreptar[ deci intins sprereqedinla guvernatorului. intAmplltor acesta,Gordianus pe nume, era un demnitar deaproape optzeci de ani, respectat la Romapentru felul in care onorase mai multeasernenea indatoriri. RespingAnd qi aici violentopozilia pulinelor gdrzi, neaqteptalii musafirindvllirl in locuinla dreg[torului qi ii aruncar[pe umeri mantia de purpurd, aclamAndu-l caimp5.rat.

SdvArqit inainte pe Rin de niqte puternicearrnate de la fruntarii, gestul era infdptuit acum,iatd, de o mAn[ de obscuri provinciali. Gordian,speriat de neaqteptata intAmplare, povesteqteHerodian (Op. cit.,Y,7), ,,crezlr c5. i se intinde ocursd [...] aqa cX s[ri din pat ingenunchind qirugAndu-se de ei s5. crule un bltrAn care nu leflcuse niciodatl weo nedreptate qi sd rImAnIcredincioqi qi supuqi imp[ratului lor". Ei iqidezvdluirX pe loc imboldul: o f[ceau dindisperare, conqtienli de marea primejdie care-iplqtea. De aceea ii qi puserS. in fa!5 tdioasaalternativd de a alege intre doud primejdii: unaiminent5, imediati chiar, cdci il vor ucide dacdle respinge op{iunea, alta, de perspectivd,rezultati din jocul nesigur - bun sau riu - alintAmpl5rilor urmitoare.

PAn[ la urmI, b[trAnul se conformlvoluntarismului vizitatorilor s5i qi accept[condilia de imp[rat. Mai mult chiar: iqi insuqi qiimperativul extinderii revoluliei ca garanlielireasc5. a supravieluirii.

zz I Sergiu Pavel Dan

,,A11ootrANDrr uN iupAner FoARTE NEFERICIT:'

incepute prin distrugerile spontane alestatuilor, monumentelor qi ale celorlalte imaginidedicate cezarului aflat in funclie,exteriorizdrile schimbdrii domniei continuarS.cu alcdtuirea unui cortegiu solemn avAnd infrunte lictorii qi fasciile impodobite cu lauriintr-un alai menit sX se indrepte spre apropiataCartagina, principala cetate a linutului. Ajuns inacest mare oraq, Gordianus le comuniclprintr-o seamd de scrisori cet5lenilor maiinfluenli din Capital5 veqtile despreevenimentele din nordul Africii. Totodat[adaptAndu-se impulsurilor ofensive aiepromotorilor rebeliunii aprobi trimitereaunei echipe de qoc la Roma spre a pune acolo peroate temeiul revoltei politice.

Din nefericire pentru destinul bXtrdnuluiimp[rat, ca qi pentru cel al lui Gordianus alIl-lea, fiul qi asociatul sdu la domnie, cariera lorimperial5 fu cAt se poate de efemer[. Capulr[ut5lilor fu de ast[ dat5 un oarecareCapelianus, guvernatorul provinciei vecineNumidia, r[mas fidel odiosului impdrat trac, cuatAt mai mult cu cAt se aflase mai demultpotrirrnic intr-un proces cu b[trAnul Gordianus.Adversitatea ii deveni acuti in clipa cAnd acestadin urmd, in loc s5-i distribuie o demnitate innoul regim, il ofensd poruncindu-i, ca nou

Cinci revolulii Ei o tumultuoasi disputi nonviolenti I z3

impdrat, s[ pirlseascl provincia qi numindu-iun inlocuitor. FirI intArziere, Capelianusordon5 bine instruitei sale armate, cilite inluptele cu barbarii mauri, s[ inceapb margulspre Cartagina. Cum nu intAmpin[ decAt oadundturi de lupt[tori ageamii, insuficientantrenali qi echipali, chiar dacl destul denumeroqi, aventura imperial5 a cetdtii deodinioarX a lui Hamilcar qi Hannibal se incheiecu o prematurl infrdngere zdrobitcjare. TAndrulGordianus al Il-lea, succesorul preconizat, cdztrin lupt[ qi rlmase pe cdmpul de bitaie fdri catrupul s5-i mai poat[ fi gisit printrenumeroasele lequri, iar b[trAnul Gordianus, acirui domnie nu dep6qi treizeci qi qapte de zile,qtiind ce-l aqteapt[, iqi ridic[ viafa,spAnzurAndu-se. $i gestul sdu se dovedi a nuizvori doar dintr-un defetism subiectiv. CdciCartagina ,,deveni victima rapacitdlii qi cruzimiirrnui sclav, obligat a-l satisface pe nemilosul sdust[pAn cu enorm de mult sAnge qi bogdfii", scriel,ldward Gibbon in capitolul XII al celebrei luiIstorii a declinului Si prdbuSirii ImperiuluiIloman, B.P.T., L976. Capelianus poruncicxeculia tuturor oamenilor de seam[ ai cetllii,neuitAnd s[ treacd prin foc qi sabie templele,:rverile particularilor, tezaurul public, ba chiarpcrmise si fie pustiite sau incendiate lanurile qir:asele satelor din jur, despre care aflase ci sel l[turaserd rXzwltililor.

TrXitor la inceputurile Anarhiei militare,bltrAnul Gordianus prefigureaz5, priningrijorarea vecind cu spaima aritatd la

z4 | Sergiu Pavel Dan

indllarea-i ca imp[rat - nelinigte, iatd, foarteindrept5lit5 - o reaclie instructivd proprie qialtor imp5rali f[r5 voie. A manifestat-o,bun5oar5, peste unsprezece ani, qi senatorul C.Traianus Decius, care a refuzat investiturasupremd acordati lui de trupele sale,neacceptAnd-o decAt dup5 pieirea lui PhilippusArabul, impdratul in funclie, in b[tilia de laVerona.

Iar peste alli doudzeci qi qase de ani, la felgAndea Saturninus, un oarecare general dinSiria, in clipa cAnd soldalii lui i-au aruncat peumeri, pe neaqteptate, hlamida imperiald: ,,A!ipierdut un comandant folositor qi a1i dobAnditun impdrat foarte nefericit". (Cf. EdwardGibbon, Op. cit.,I, p.r9S)

NBueriwrALNrrA REVoLUTTE A SENATULUT

$TAPOPORULUT ROMAN

in schimb, succesul r[spAndirii rdscoaleiafricane in inima Imperiului intrecu aqteptdrile.Acolo iniliativa reveni unui grup de comandoalcdtuit din centurioni qi soldali, in frunte cu unquaestor proconsular. linta dintAi a componenli-lor echipei era Vitalianus, prefectul girzilorpretoriene, un grangur promovat qi menlinut inpost ca fostul guvernator al Numidiei datoritdsupuqeniei lui falX de implratul trac. Complotiqtiise prezentard la el tot in zorii zilei, trindnd lavedere niqte tdblile de felul acelora prin care

Cinci revolulii gi o tumultuoasi disput[ nonviolenti I z5

irnp[ratii comunicau ordine subalternilor,prretinzdnd in fala girzilor de la intrare c5. suntllurt[torii unor importante mesaje secrete.Secventele ulterioare se destiqurard conformplanului: in timp ce Vitalianus le cerceta cuaten{ie sigiliile, ei scoaserd pumnalele pregdtite qi

il injunghiard mor[al.Semnificativd e ezitarea qi deruta pulinilor

nrartori ai intAmplsrii. intArzierea reac{ieipunitive se datora supoziliei lor - tipic[ intr-unstat instrS.inat de orice reguli democratice * cdnrilitarii executanli ai execuliei au fost trimiqichiar de ferocele imp5rat, emil5tor nu o dat5. alr r nor sAngeroase decizii imprevizibile.

Bizuindu-se pe extinderea unui asemeneazvon, complotiqtii puturd astfel pdrdsi reqedinlanrai-marelui pretorienilor {inAnd in mAiniostentativ pumnalele insAngerate. Abia dupd ceir junserd pe calea Sacrd anunfar[ c5. suntl)uft[torii mesajelor Gordienilor (inc[ nu se aflase<lcspre pieirea lor), dar qi qtirea fals[ a asasindriiItri MaximinTracul.

AlAlatd rnai cu seamd de aceastl ultim[vt:ste a suprim[rii tiranului, plebea dXdu frAuliber tuturor dezl[nluirilor. Distruse statuile qicclelalte forme de omagiere a cezarului trac; iiprinse qi ii linq[ pe delatori qi pe judecfltoriicrre-qi mdnjiserd bunul renume intrAnd cu zel insirnbria trogloditului st[pdn ori le incendiepropriet[lile. Ca de obicei in astfel de imprejurlrinu lipsird victimizdrile unor oameni nevinovali;prefectul Urbei, de pildd, in clipa in care dori s5

lrund capdt exceselor fu ucis numaidecdt cu o