-
5/24/2018 Cioran
1/9
Cioran: tineree
Art. Pro si contra E Cioran
n imagini
Rap cu Nae Ionescu
Filosofia vs publicistica
Cioran si Liiceanu la Paris
E. Cioran intre ideologie si pamflet
Publ lui Cioran de la Berlin
Relatiile lui cu ceilalti
Diverse ipostaze ale lui Cioran
joaca durerea, dar nu o simte
EMIL CIORAN - cealalt via
Dia Radu
A fost unul dintre marile spirite ale secolului XX. Imposibil de
clasat, a reuit s distileze, ntr-un
stil impecabil, o nefericire care l-a nsoit o via. "Sceptic",
"nihilist", "depresiv", "profet alnimicului" - biografii s-au
ntrecut s-i pun etichete. Textul de mai jos e ns despre altcineva.
Edespre Cioran cel nscut n Mrginimea Sibiului i strmutat la Paris,
omul de toate zilele, cuarmul, apucturile i slbiciunile lui.
Copilrie furat
"Timp de zece ani am hoinrit de diminea pn seara, ntr-un fel de
paradis. Cnd a trebuit s-lprsesc i s plec la liceu, n aret am avut
o criz de disperare, de care-mi mai amintesc iastzi", scrie n 1987.
E prima mare ruptur a vieii lui. Las n urm ulia copilriei, umbrit
denuci, i Coasta Boacii, punea din Rinari pe care o transformase n
loc de joac. i las nurm i pe prini, o familie nstrit, dintre cele
mai bine vzute n sat, despre care ns econvins c fusese atins de
ghinion. Nimic nu i mai poate lecui rana ieirii din copilrie. Are
s-omrturiseasc dramatic, la 75 de ani: "Cred, astzi, c ar fi fost
mult mai bine pentru mine daca fi rmas ajutor de cioban, n micul
sat din care provin. A fi neles esenialul la fel de bine cai
acum".i ncepe cursurile de liceu la Sibiu i locuiete n gazd la o
familie de nemi. De la ei nva
-
5/24/2018 Cioran
2/9
limba german i i citete n original pe Kant, Schopenhauer i
Nietzsche. Citete ca s scape dealte responsabiliti nedorite. Citete
i ca s umple nopile lungi i chinuitoare de in somnie. La17 ani,
"detept de crap", cum o spune Petre uea, e deja student la
Facultatea de Litere i Filo -sofie din Bucureti, unde i are ca
profesori pe Nae Ionescu i Tudor Vianu. i nrudete nu doarfascinaia
pentru cultur, ci i o elegan rafinat, pe care Cioran o va abandona
mai trziu:pantofi negri, perfect lustruii, i hain albastr, din care
nu lipsete niciodat batista. Dup olicen obinut magna cum laude, se
nscrie la doctorat, cu un singur gnd: s obin o bursspre Frana. Abia
n 1937, cnd are deja trei cri publicate n Romnia, primete mult
rvnitaburs la Sorbona. Doctoratul ns nu l mai scrie niciodat. Dup o
scurt revenire n ar,ndrgostit de Frana, pe care o strbate-n lung
i-n lat pe biciclet, decide s nu se mai ntoarc.
Stpna florilor
Pe Simone Bou o cunoate n 1942, la o cantin studeneasc. Mai tnr
cu mult dect el,
timid, retrasi foarte binevoitoare, i va deveni partener de via
pn la moarte.De cstorit, nu se cstoresc. Cioran refuz s-i schimbe
cetenia romn, iar ei i e greus-l prezinte prinilor, care i-ar fi
dorit pentru ea ceva mai bun. Cioran? Un tnr dintr-o ar ndeprtat,
pe care comunismul tocmai pune gheara, care triete din
generozitateaprietenilor mai nstrii i din ajutorul prinilor,
jurndu-i c nu va lucra "nici mcarcinci minute". Care, mai mult,
hotrte s nu scrie niciodat nimic mpotriva inimii lui,deci taie de
pe lista meseriilor posibile profesoratul i jurnalismul. La 31 de
ani, se hrnetenc la cantina studeneasc. Cteva igri rulate de mn i
cteva costume la mna adoua i sunt de ajuns s frecventeze onorabil
salonul parizian al doamnei Tezenas, unde
jazzmanii i scriitorii i dau mna i unde whiskey-ul e mereu
gratuit. nc de pe atunci,orice femeie nsrcinat i provoac o jen de-a
dreptul organic."Singurul lucru cu carem mndresc este faptul c
amneles de foarte tnr c nu trebuie s dai via, szmisleti. Oroarea
mea de cstorie de acolo vine. Este o crim s transmii propriile
taledefecte unei progenituri i s o obligi s treac prin aceleai
ncercri ca i tine. Priniisunt nite asasini".
"Era frumos?", a ntrebat-o cndva un ziarist pe Simone Bou. "Oh,
era frumos ca un rus!", arspuns ea. Libertatea lui, cultura
impresionant i luciditatea care l ine venic en garde o
seduc. Dar cine e, la rndul ei, Simone? "O franuzoaic nalt, cum
i-o amintete Eleonora,cumnata lui Cioran, cu pr blond i uvie albe,
mbrcat invariabil ntr-o bluz i-o fust, darntotdeauna cu un aer
deosebit". Avea o adevrat manie pentru feele de mas. Cnd ntr-o
ziface o tart i vars siropul pe una din ele, izbucnete cu singurele
cuvinte pe care le tie n rom-nete "Pisa mi-sii!". nainte de toate,
Simone e ns stpna casei i a florilor. Cea care tie sfac dintr-o
hrub minuscul, situat la etajul apte, chiar sub acoperi, un loc
primitor, din careflorile proaspete nu lipsesc niciodat. n fiecare
zi, se trezete de diminea, alearg la liceu, apoi
-
5/24/2018 Cioran
3/9
la pia i, ntr-un final, din nou acas, pentru a gti la aburi
mncruri de regim, fr sare, aacum nenumratele suferine ale lui
Cioran i-o cer. Ea e cea care, cu optimismul i zmbetul ei, iofer
lui Cioran, mai bine de cinci decenii, iluzia unei viei normale.
Trit departe de ochiilumii, ntr-un firesc care azi ne poate mira,
relaia lor rmne, pn la sfrit, la fel dediscret ca ntreaga lor
existen. Despre ea Cioran nu vorbete i nu scrie niciodat.Biatul de
pop din Rinari trebuie s fi motenit ceva din pudoarea prinilor si.
Oprezint simplu: "Simone, prietena mea".
Viaa ntr-o mansard cu flori
i totui, de cnd o vede prima oar, Cioran face totul ca ea s-i
rmn aproape. i nlesnetemutarea de la cminul studenesc ntr-o camer
de hotel, cu o panoram splendid. Insist i caea s-i dea examenul
d'aggrgation, pe care, ntr-un moment de slbiciune, vrea
s-labandoneze. Cnd, mai trziu, e anunat c l-a trecut, i spune
ironic: "Acum mi datorezi, la
sfritul fiecrei luni, diferena dintre salariul de suplinitoare i
cel de profesoar cu grade". i totel o ajut s scape de repartiia ca
profesoar de englez din ndeprtata Alsacie, pentru un postmai comod,
la un liceu din Paris.Abia foarte trziu, la 49 de ani, Cioran simte
c e timpul s se aeze definitiv undeva. Schimbpn atunci, alturi de
Simone, mai multe camere de hotel, pentru care pltesc lunar
sumemodice. Graie unei admiratoare care tocmai l citise, Cioran d
ns peste o ocazie. E "cel maimare succes literar", cum l va numi
ironic. Trei cmrue de bone, fixate la o chirie rmas nurm din 1948,
unde, ca s nu dai cu capul de pragul de sus al uii, e nevoie s te
apleci. Sunt peRue de l'Odon 21, la doi pai de Jardin de
Luxembourg. Ferestrele lor mici se deschid pesteacoperiurile
arondismentului 6. Deasupra lor nu mai e dect cerul.
"Cnd e frumos afar, balconul e plin de flori, iar camera se
inund de lumin. Cioran e pefotoliul lui de rchit de lng fereastr.
Slab, se ine bine, cu prul grizonat, dat pe spate.Simone, n ie
romneasc, vesel, cu prul jumtate alb, jumtate rocat, pare
modelulunui pictor impresionist. La ei - noteaz Sanda Stolojan n
jurnalul ei - telefonul sun dinjumtate n jumtate de or".
n stnga, odaia ordonat i simpl a Simonei, n dreapta, camera lui
Cioran, sub acoperiul
povrnit. nghesuite ntre rafturi i masa de lucru stau teancuri de
cri care ateapt s fie datesau trimise n ar. Cioran citete i nu
pstreaz nimic. Dezordinea de pe mas e uluitoare i e,nu o dat,
subiect de ceart ntre cei doi. "n 50 de ani, ct am locuit mpreun,
nu cred c amintrat dect de cteva ori n biroul lui. Avea" -
mrturisete Simone, ntr-un interviu - "odezordine organizat. La el n
camer nu intra nici menajera". Un pat scurt, aproape ctun pat de
copil, acoperit de-o scoar, esut chiarde mama lui. Iar sus, o
lucarn prin caretrec lene norii Parisului.
-
5/24/2018 Cioran
4/9
La Simone i Cioran e bine i pentru c tiu s fie gazde primitoare.
Le calc pragul scriitorifrancezi i romni, traductori i editori:
Eugen Ionescu, Constantin Noica, Samuel Beckett,Henri Michaux,
Sanda Stolojan, Gabriel Liiceanu i alii. La ei se ascult Bach sau
Am liaRodrigues, se mnnc arlote cu cpuni i se comenteaz
discursurile lui de Gaulle, se rde cupoft i se deschid sticle cu
vin.
Pe malul mrii, la Dieppe
Vara, cnd oraul plin de turiti devine insuportabil, Simone i
Cioran se retrag la Dieppe, unport normand, la Oceanul Atlantic.
Ajung uor, cu trenul, iar de locuit, locuiesc la familii n satsau n
apartamentul somptuos al unui prieten cu bani. Cioran e un obinuit
al locului. E ceva nfostul sat de pescari, marcat de
bombardamentele rzboiului, care i strnete melancolia i furia.Acolo,
ntr-o sear, n timp ce-l traduce pe Mallarm, decide s renune
definitiv la limbaromn.
n 1976, Simone reuete s cumpere, cu 50.000 de franci, o cscioar
la Dieppe, cu vedere sprecastel. Singura ncpere e ns foarte mic i
Cioran hotrte s-i amenajeze pentru el un loc, npod.
"i plcea s metereasc", povestete Simone, "i trebuie s mrturisesc
c ceea ce fceaera temeinic i rezistent, dar ntotdeauna ngrozitor de
urt. Desfigura cu totul camera. inici mcar nu puteam protesta. Dac
m luam de vreo chestie pe care tocmai o btuse ncuie, l apuca o criz
de nervi". Bunoar, sentmpl la fel cnd un prieten, impresionatde
faptul c Cioran nu are televizor, i ofer unul prea voluminos. n Rue
de l'Odon, po -deaua e att de fragil, nct Cioran triete cu angoasa
permanent c televizorul va
ateriza la vecini. ntr-o zi, se decide s-l agae n perete.
Epuizat de efort, constat ns cantena nu capteaz. "S-a terminat
totul cu explozia televizorului i Cioran n mn cu uncuit, urlnd de
furie".
Pe culmile disperrii
Cnd noaptea se las peste ora, topind sub lumina lunii forfota de
peste zi, Cioran trietedoar pentru el. Chinuit de insomnii, angoase
i melancolii, se plimb pe sub castanii ce-mprejmuiesc grdina
public. Poart la el un portofel gol, iar banii i ine n
buzunarepitite. Se teme de hoi, fusesede dou ori jefuit. Din
direcia opus, l vede uneori venind peFranois Mitterand. ntr-o
noapte, fiindc nu e singur i crede c e spionat de un
detectivprivat, Mitterand scoate impermeabilul i-i acoper chipul
doamnei care l nsoete. Maitrziu, ntr-o alt noapte de var, se
rentlnesc iar Mitterand i ntinde mna. Aflase cinee.Noaptea e i
momentul cnd, ntors acas, se apleac asupra venicului caiet
studenesc.Scrie despre "inconvenientul de a te fi nscut", mndru c e
cea mai lucid fiin din
-
5/24/2018 Cioran
5/9
univers. Glorific sinuciderea, de care ns nu se simte n stare.
Se ceart cu Dumnezeu icu sfinii, cu propria lui existen, catalogat
drept cel mai mare eec. "Faptul c eu existdovedete c lumea nu are
sens". Scrie i despre ruinea de a fi romn, sub care se
ascunde,trdat, o mare iubire. "Pentru mine, a scrie nseamn a m
rzbuna. A m rz bunacontra lumii, contra mea".
Iubire trzie
"Friedgard, erai prea n vrst cnd a fost scris aceast carte
pentru sugari deziluzionai". E de-dicaia pe care Cioran o scrie, pe
26 iunie 1981, femeii care i va da ultimii ani ai vieii peste cap!O
fiin fragil, cu totul aparte, de care Cioran are toate motivele s
se ndrgosteasc. La cei 35de ani ai ei, jumtate din vrsta lui de
atunci, e divorat, are un fiu i tocmai pregtete undoctorat n
filosofie, la Kln. De acolo i trimite o prim scrisoare n care i
mrturisete ad -miraia pentru formulrile lui paradoxale, care te las
cu respiraia tiat. Cioran i rspunderepede, ntr-o german fr cusur. O
invit s-l viziteze la Paris, oricnd dorete. ntre cei doidialogul se
ese cu nfrigurare. nc nainte s o cunoasc, i scrie ntr-o epistol "V
simt ca pesora mea ntru spirit i sunt ncredinat c ne este comun o
dimensiune nocturn, adnc nrd-cinat n conceptul de melancolie".
La Paris, se plimb mult pe aleile din Jardin de Luxembourg. n
faa frumuseii i atinereii, i pierde cumptul i luciditatea. "Cred c
se ndrgostise de mine, spuneFriedgard. n ce m privete, m-am
ndrgostit la nceput de aforismele lui, de crile pecare le
scrisese". Dragostea l ia pe nepregtite, la vrsta la care i credea
ncheiatesocotelile cu viaa. "Eram foarte tulburai, fiindc legtura
noastr nu era doar spiritual,ci i trupeasc. (...) Cioran i-a dorit
imens aceast iubire, iar relaia noastr nu putea sexiste dect dac
participam deopotriv la ea, fiecare cu ce era n msur s-i
druiascceluilalt". "Drag Friedgard", i scrie el, "e diminea
devreme. N-am putut s m zvrco-lesc n pat ca un vierme, a trebuit s
m scol, ca s v trimit o list a pcatelor mele. Ierimi-am accentuat
lehamitea, un cafard cumplit. Cerul era nefiresc de albastru, am
fcut oplimbare inutil, am vrut chiar s intru ntr-o biseric. (...)
Mai bine de o or, n minteamea s-au derulat scenele cele mai intime,
cu o asemenea precizie, nct a trebuit s m scol,ca s nu-mi pierd
minile. Am neles dependena mea senzual de dumneavoastr, n
toatclaritatea ei, abia dup ce v-am mrturisit la telefon c a vrea
s-mi ngrop capul pentrutotdeauna sub fusta dumneavoastr. Ce mortale
pot fi anumite lucruri!"
Ca orice ndrgostit, devine gelos. "Numea asta gelozie balcanic,
o pornire extrem de originar,izvort din rdcinile fiinei lui".
Curnd, decide s nu o mai prezinte pe Friedgard nimnui."Dac ar fi
fost dup el, ar fi trebuit s-l atept ntr-o camer de sub cerul
Parisului. Visa s stmmpreun pn i n sicriu, deoarece astfel ar fi
putut s-mi vorbeasc la nesfrit, s mfarmece cu discursul lui, de o
subtilitate ngrozitoare". n ateptarea ei, Cioran cade prad
reveriilor. Pasiunea l devoreaz lent, chinuitor, l salveazdoar
temporar de vidul apstor al fiecrei zile. "n fapt, m-ai vindecat de
plictiseal! Vremea
-
5/24/2018 Cioran
6/9
care a trecut de la apariia dvs. a fost att de plin, de
substanial, de neprevzut, c v suntrecunosctor pentru toate
bucuriile i loviturile legate de numele dvs. M aflu, tii doar,
ntr-oanxit continu cu privire la nestatornicia dvs, dar nu m pot
consacra linitii. Mai bine iadul cudvs. dect binecuvntarea de unul
singur. Suntei blestemul meu indispensabil". Dup Paris, serentlnesc
la Kln, unde Cioran pleac dintr-un impuls. Nu mai ieise din
capitala Franei deaproape un deceniu. Cltoria n Germania e o
adevrat "aventur n cosmos". "M -am simit",mrturisete Friedgard, "ca
o regin ncoronat".La 70 de ani, Friedgard l face s se simt viu, dar
nu reuete s -l fac i fericit. "Nu tiudac Cioran s-a simit mai tnr",
avea s dezvluie ea muli ani mai trziu, "dar tiu sigurc felul n care
a decurs relaia noastr l -a ntristat profund, pentru c a neles c
ea, defapt, e imposibil".
O moarte ca oricare alta
n 1987, Cioran renun definitiv la scris. Ceva se rupe n el, cum
o mrturisete dramatic.n doar civa ani, suferinele i se nmulesc i
devin acute. i rupe piciorul i trebuie s sesupun unei intervenii
chirurgicale. Ulcerul duodenal, de care suferise toat viaa,
seaccentueaz. Cnd Romnia i deschide n sfrit porile, eliberat de sub
dictatur,Cioran cade prad tulburrilor de memorie, care-i ntunec
mintea. Diagnosticul eneierttor. Sufer de boala Alzheimer. Cioran,
care stpnea cu mintea lui lucid durereantregului univers, ncepe s
uite drumul spre cas. n 1994, Simone l interneaz la oclinic foarte
bun, n Rue Broca, n care accesul le e facilitat chiar de Franois
Mitterand."La clinica lui Cioran se face o coal pentru bolnavi. l
duc deci la coal. Ca pe un copil.Uneori ndrtnic: nu vrea. Altdat
lucid. a ne sert a rien (Nu servete la nimic), i-a
spus ntr-o zi Simonei", scrie Monica Lovinescu n jurnalul
ei.
Cioran alearg prin spital, atras de cte-un televizor dintr-un
salon, i se instaleaz npaturile altor oameni. Sau dispare, pur i
simplu, i l gsesc infirmierele ascuns n dulapullui. Dup o vreme, nu
mai poate mnca. Creierul nu mai comand reflexele nghiitului.Face o
infecie pulmonar i e hrnit prin perfuzie. Trupul, doar piele i os,
e plin deescare. Nu mai recunoate pe nimeni dintre cei care l
viziteaz. Nu-i mai recunoate niciprima carte, proaspt retiprit n
ar. O privete lung i ntreab "i nainte de asta, cefceam?". Prietenii
sunt ndurerai. "S se ncheie ct mai repede acest calvar
degradant.ntr-un fel, doar moartea l mai poate reda pe Cioran
propriei sale staturi", scrie aceeai
Monica Lovinescu. n ultimul interviu acordat, cu mintea nc
limpede, Cioran declar"Sunt ateu. Nu cred n Dumnezeu i nici nu m
rog. Exist ns n mine o dimensiunereligioas de nedefinit, dincolo de
orice credin". Torturat de suferine, ntr-una din zilelelucide, o
roag pe Simone s-i suprime viaa. i totui, cere prin testament
nmormntarereligioas.Cioran moare pe 20 iunie 1995, dimineaa. Tocmai
cnd Simone, dup trei nopi nedormitela spital, plecase acas s doarm
puin. Moartea, pe care i-o dorise i o ateptase ca pe
-
5/24/2018 Cioran
7/9
marea salvare, creia i dedicase cri i nopi de insomnie, l ia pe
neateptate. i joac ofest, lundu-l dintre noi simplu, banal, ca pe
orice alt muritor.
George Georgescu
Cioran isi trage insa seva nu din factorul geo-politic sau
istoric al momentului, ci din adancurileintime ale fiintei sale, in
care reverberatiile evenimentelor petrecute in afara eului sau
i-auinfluentat foarte putin esenta gandirii, pe care si-a pus
amprenta insa destinul zbuciumat alstramosilor lui transilvani,
care au suportat jugul strain timp de un mileniu.
Cioran s-a identificat cu suferintele indurate de-a lungul
veacurilor de strabunii lui transilvani cei-au fost transmise
genetic si care au alcatuit fermentul ce a metamorfozat viziunea
lui asupravietii, transformandu-l intr-un moralist dur, incisiv,
fara pic de respect fata de conveniente,care "a vrut sa demoleze
toti zeii acestei lumi", cum l-a caracterizat un alt mare
ganditorcontemporan, Gabriel Liiceanu, in alocutiunea tinuta cu
ocazia premierei filmului "Exercitiu de
admiratie", pe care l-a realizat in anul 1990 la Paris.
Intalnirea acestor mari ganditori romani,care s-a putu infaptui
dupa evenimentele din Decembrie, a dat nastere unui dialog aprins,
in careacuitatea intrebarilor, cat si franchetea raspunsurilor
marelui exilat iti taiau respiratia.
In perioada studentiei autorii lui preferati sunt Kant, Fichte,
Husserl, Bergson, mai apoiNietzsche si multi alti filozofi care
i-au deschis larg orizontul cunoasterii si i-au influentatgandirea.
Se pare ca de la Shopenhauer a imprumutat pesimismul, iar de la
Nietzscheateismul, misoginismul si stilul vehement si agresiv de
mai tarziu cu care si-a sustinutconvingerile. La maturitate insa
s-a indepartat de conceptele filozofice ale acestuia.
Prima lucrare care a vazut lumina tiparului a fost "Despre
crimele disperarii", carte care a obtinutpremiul Academiei Regale,
dar care mai tarziu nu l-a mai satisfacut. In ea marturiseste la
unmoment dat:"Eu nu am idei ci obsesii" !
In acest moment in viata lui intima, din motive necuoscute,
intervine un accident aparentinexplicabil de tulburare a
mecanismului ce produce echilibrul dintre somn si starea de veghe,
inurma caruia isi pierde pentru mai multi ani somnul, fapt care l-a
marcat puternic pentru tot restulvietii. "Ce este insomnia, se
intreaba el, un fel de contributie funesta in care timpul prinde o
altadimensiune. El se scurge ca o pedeapsa si fiecare minut este o
realitate. Esti singur in fataneantului". Tot ce a scris mai tarziu
a fost elaborat in cursul acelor nopti albe, care au stat la
originea viziunii sale asupra lumii.
Cioran a scris si a tiparit mult, lucrarile lui fiind asteptate,
comentate si apreciate. Dupa oviata in care si-a manifestat
neincrederea intr-o lume pe care o vedea in descompunere sirevolta
impotriva a tot si a toate, adesea intr-o maniera socanta,
incercand sa foloseascasimbolurile logice ale paradoxului pentru a
exprima mai bine absurdul, cum este mentionatin "Encyclopaedia
Universalis" "Cel mai mare ganditor nihilist al veacului", cum
il
-
5/24/2018 Cioran
8/9
numeste Gabriel Liiceanu, s-a stins din viata la data de 20
Iunie 1995 in varsta de 84 de ani,lasand in urma cateva zeci de
volume plus 34 de caiete pline cu insemnari nepublicate si omultime
de adepti care i-au imbratisat scepticismul filozofic.
Astazi nimeni nu se mai indoieste de genialitatea lui Cioran,
iar Franta se mandreste cufaptul ca si-a scris opera pe malul
Senei, in frumoasa limba a lui Moliere. Iata ce scria despre elin
"Le Magasin Litteraire" din Paris, cu numai un an inaintea trecerii
lui in eternitate: "EmilCioran este unul dintre marii
scriitori-filozofi francezi. Pastrand cu Romania sa natalalegaturi
emotionale si epistolare, el a devenit francez prin propria lui
vointa, fiind numit deunii un adevarat 'aristocrat al indoielii'. A
devenit un analist lucid si agresiv, un criticferoce al
contemporanilor sai. In acelasi timp, daca in miezul operelor sale
se gaseste unscepticism lucid, acest lucru este rascumparat de un
stil de o perfectiune si o eleganta ceamintesc secolul
iluministilor francezi, care au reprezentat din totdeauna pentru
elun summum al civilizatiei, devenind unul dintre marii prozatori
francezi in viata, inspiritul lui Baudelaire si Valery".
Cioran este o personalitate complexa, contradictorie, ce
foloseste exprimari care socheazasau revolta. El lanseaza in
scrierile sale anumite opinii deosebit de caustice la
adresaRomaniei si a romanilor in general, concepte pe care nu le
putem impartasi, punandu-le peseama teribilismului sau care l-a
facut celebru.Deasemeni demonstreaza o mare intolerantafata de
atributele specifice unui popor asezat in calea navalirilor
barbare, cat si la rascruceaintereselor marilor imperii otoman, rus
si austro-ungar, atribute datorita carora a reusit sa-simentina
unitatea, limba si identitatea de neam. Daca nu ar fi avut aceste
calitati pe care Cioran leconsidera defecte, "apa in sange" cum
spune el, in locul tarii noastre pe harta Europei ar fi
fostmentionate acum numele unor provincii ale imperiilor
susmentionate. "Am scris mult impotriva
tarii mele, marturiseste Cioran intr-un interviu publicat in
revista 'Magazine Litteraire' dinFranta, am afirmat ca a fi roman
este lipsit de valoare"
Cu toate acestea nu se poate nega faptul ca in spatele
malitiozitatii si incisivitatiiafirmatiilor sale cu privire la
poporul din care s-a nascut, se ascunde dragostea fata de tarape
ale carei meleaguri a vazut lumina zilei, dragoste insotita de o
mare deceptie datoritaneimplinirii idealurilor ei seculare.
Sarcasmul si chiar cinismul unor aforisme reprezinta inrealitate
reversul iubirii de neam pe care a purtat-o in tainitele sufletului
sau pana in clipamortii.
Despre el insusi: Aptitudinea mea de a fi deceptionat, depaseste
intelegerea. Ea m-a facut sa-linteleg pe Budha, dar tot ea m-a
impiedicat sa-l urmez.
Sanatatea pentru mine consta in agresiune. Atacul face parte din
conditiile mele deechilibru...Pentru mine a scrie inseamna a ma
razbuna. A ma razbuna contra lumii, contramea...Faptul ca exist
dovedeste ca lumea n-are sens.
Ignor total pentru ce trebuie sa facem ceva, pentru ce avem
aspiratii, sperante si vise.Singurul lucru cu care ma mandresc,
este faptul ca am inteles de foarte tanar ca nu
trebuie sa dai viata, sa zamislesti. Oroarea mea de casatorie,
de familie, vine de acolo. Este
-
5/24/2018 Cioran
9/9
o crima de a transmite propriile tale defecte unei progenituri
si a-l obliga astfel sa treacaprin aceleasi incercari ca tine,
printr-un calvar poate mai rau ca al tau. Parintii sunt
totiiresponsabili sau asasaini.
Acesta este profilul moral al lui Emil Cioran alcatuit pe baza
propriilor sale declaratii cat si a
unora dintre cei care l-au cunoscut indeaproape. Un filozof
pesimist, negativist, un moralist cuaccente mizantropice, "Un
amestec de zbor liric si cinism, exaltat si glacial, difuz
siincisiv" cum s-a caracterizat singur, un ardelean care a dus cu
el pe malurile Senei toatarevolta si tristetea strabunilor sai din
veac. Daca Franta il revendica astazi cu mandrie, asacum este el,
cu atat mai mult noi nu avem dreptul sa-l marginalizam pentru
convingerile luinationaliste din tinerete, deoarece face parte din
patrimoniul cultural al universalitatii, lacare tara noastra si-a
adus contributia din plin cu opere si oameni de inalta tinuta
moralasi valoare.
Iata cum il definea Dominique Quehec, in avanpremiera unei
intalniri cu mareleganditor: "Cioran, scriitor roman de limba
franceza, este unul dintre cele mai mari spiriteale secolului 20.
Cu neputinta de a fi clasat, el este autorul unor savuroase
aforisme al carorhumor este plin de profunzime filozofica asupra
lumii si asupra vietii".
Aflat pe culmile disperariiculmi nu neaparat inaltimi, ci si
prapastii, culmile vazute caextremefilosoful Emil Cioran nu mai
stie nimic; sau constata ca nu stie nimic pentru ca nu estein lume
nici un principiu consistent sau un criteriu valabil pentru a sti
ceva; lumea nu merita a ficunoscuta. Ramane insa un singur lucru
care il mai poate salva pe om in absenta unorvalori adevarate:
iubirea. Sa iubesti totul, sa te simti responsabil pentru tot, sa
plangi candte gandesti la oameni, chiar si atunci cand iubirii i se
raspunde cu dispret si indiferenta :cam asta e iubirea, dar si
salvarea. Iubirea poate aduce lumina in suflet iar atunci
intunericul si prapastia nu vor mai fi o atractie, o tentatie.
Dar pentru a avea acces lalumina totala trebuie sa fi scapat de
dialectica si antinomia lumina- intuneric, ajungand laautonomia
absoluta a luminii. La ce bun, insa, daca lumina are valoare numai
raportata laintuneric; sau daca lipsa intunericului nu este
lumina.
'Oricat m-as lupta pe culmile disperarii, nu vreau si nu pot sa
renunt si sa parasesciubirea, chiar daca disperarile si tristetile
ar intuneca izvorul luminos al fiintei mele,deplasat in cine stie
ce colturi indepartate ale existentei mele.' (1,pag.203)
