Circulaţia Turistică În Staţiunea Buşteni-Simion Elvira

8/19/2019 Circulaţia Turistică În Staţiunea Buşteni-Simion Elvira

1/53

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI

COMERCIAL TIMIŞOARAECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, CONF. UNIV. DR. SAVA CIPRIANA

ABSOLVENT, Simion Eli!"

Timi#o"!"$%&'


2/53

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI

COMERCIAL TIMIŞOARAECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR

CIRCULAŢIA TURISTICĂ(N STAŢIUNEA BUŞTENI)

*UDEŢUL PRA+OVA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,

CONF. UNIV. DR. SAVA CIPRIANA

ABSOLVENT, Simion Eli!"

Timi#o"!"

$%&'


3/53

C-!in

In/!o012!2...........................................................................................................3

CAPITOLUL &. *UDEŢUL PRA+OVA)POTENŢIALUL TURISTIC........51.1. Localizare şi prezentare generală.................................................51.2. Turismul şi obiectivele turistice ale judeţului ra!ova................"

CAPITOLUL $. PRE3ENTARE STAŢIUNII BUŞTENI.............................22 2.1. Localizare geogra#ică....................................................................22 2.2. $storicul staţiunii............................................................................22 2.3. %naliza potenţialului turistic al staţiunii &uşteni..........................2'

CAPITOLUL '. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE ALPOTENŢIALULUI TURISTIC DIN STAŢIUNEA BUŞTENI....................31

3.1. (tructuri de primire turistică cu #uncţie de cazare şi alimentaţie publică.......................................................................................................31

3.2. (tructuri de primire turistică cu #uncţie de agrement.........................323.3. (tructuri cu #uncţie de transport local................................................3'3.'. (tructuri de promovare şi comercializare turistică.............................35

CAPITOLUL 4. CIRCULAŢIA TURISTICĂ (N BUŞTENI.......................3)'.1. rincipale aspecte teoretice privind circulaţia turistică......................3)'.2. Circulaţia turistică *n staţiunea &uşteni..............................................3)'.3. +orme de turism practicate.................................................................3,

Con1l5ii.............................................................................................................'-

Bi6lio7!"8i2.........................................................................................................''

An292..................................................................................................................'5


4/53

In/!o012!2

&uşteni oraşul/staţiune de pe 0alea ra!ovei este unul dintre cele mai căutatedestinaţii de către turişti din toate punctele de vedere. eşi este o staţiune cu o supra#aţă maimică dect cele de pe 0alea ra!ovei deţine un potenţial turistic *ncă neeplorat deinvestitori. Cu doar o singură prtie de sc!i dotată cu telescaun şi cu puţine locuri de cazare şide petrecere a timpului liber *n comparaţie cu celelalte staţiuni de pe 0alea ra!ovei şi dinţară &uşteniul o#eră posibilitatea de a practica drumeţii şi de a vizita monumente istorice şiculturale att antropice ct şi naturale.

robabil datorită dimensiunii reduse ca şi supra#aţă această staţiune este ocolită deinvestitori/ nu aceeaşi #iind situaţia şi celorlalte staţiuni de pe 0alea ra!ovei #iind mai săracă*n structuri de primire turistică cu #uncţie de agrement sau *n structuri de primire turistică cu#uncţii de alimentaţie publică.

&uşteni este ajutat şi de patrimoniu cultural/istoric şi de poziţionarea geogra#ică şi se pot utiliza uşor aceste două caracteristici pentru planul de dezvoltare al staţiunii.

atorită #ormelor variate de turism practicate *n zonă staţiunea poate #i luată *n vizor pentru dezoltarea pe plan turistic naţional ct şi internaţional.

Cu siguranţă un agent turistic iscusit ajutat de #ormele de turism şi structurile turisticedeja eistente precum şi cu un plan de dezvoltare bine pus la punct va putea aduce staţiunea&uşteni printre primele destinaţii turistice din ţară şi de ce nu din 4uropa.


5/53


6/53

CAPITOLUL &. *UDEŢUL PRA+OVA : POTENŢIALUL TURISTIC

1.3. Lo1"li5"!2 #i -!252n/"!2 72n2!"l;

apă coboară din munţi pe albe prundişuri de calcar iar numele ei ra!ova boteazăun *ntreg judeţ. Ctitorul reşedinţei de judeţ 6 municipiul loieşti7 este marele voievod 8i!ai0iteazul cel care a uni#icat pentru prima dată toţi romnii geniu militar al poporului nostru.8arelui voievod i/a #ost ridicată o statuie dezvelită *n anul 199" cu ocazia *mplinirii a '--de ani de la atestarea documentară a oraşului.

:udeţul ra!ova este situat pe pantele sudice ale Carpaţilor 8eridionali avnd osupra#ată de '"1) ;ilometri2 6respectiv 2< din teritoriul ţării7 şi #orma unui dreptung!i ceinclude *n el toate #ormele de relie# 6munţi dealuri şi cmpii7 ceea ce a condus lamultitudinea sistemelor de eploatare a solului şi subsolului precum şi o paletă largă aactivităţilor economice.

Limita nordică desparte judeţul ra!ova de judeţul &raşov la est a#lndu/se judeţul

&uzău la vest judeţul mboviţa iar la sud judeţul $l#ov şi judeţul $alomiţa.:udeţul este străbătut *n lung de meridianul 2)= care trece prin loieşti şi comuna8ăneciu şi paralela '5= care intersectează localităţile +ilipeştii de ădure şi oraşul 8izil.

Cele două linii geogra#ice se *ntretaie pe raza comunei &lejoi. acă *n ceea ce priveştesupra#aţa judeţul ra!ova se clasează *n grupa judeţelor mici ale ţării numărul mare delocuitori a condus la o densitate dublă #aţă de media pe ţară respectiv 1,) de locuitori pe;ilometru pătrat.

in punct de vedere al organizării administrative judeţul ra!ova are 1-' unităţiadministrativ teritoriale din care 1' urbane 62 municipii şi 12 oraşe7 şi 9- de comune.

entru a sosi judeţul ra!ova din orice colţ al ţării eistă cteva posibilităţi de acces pecăi directe sau ocolite pe calea #erată sau pe magistralele rutiere ast#el>

?utier>@164)-7 &ucureşti/loieşti/&raşov/(ibiu/Cluj/radea@1% &raşov/asul &ratocea 12"2 de metri/C!eia/0ălenii de 8unte/loieşti@"1 (inaia/6ăduc!iosu7/Trgovişte@"2 loieşti/Trgovişte/Aăeşti 6&7B @1% loieşti/&u#tea/&ucureşti1& loieşti/&uzău@1/%lbeşti aleologu/rziceni 6$L7+eroviar < Linia #erată/3-- &ucureşti/loieşti/&raşov/(ig!işoara/Cluj/radea/4piscopia

&i!orB loieşti/TrgovişteB loieşti/&uzău/&acău/(uceavaB loieşti/rziceni/6&răilaAalaţi7.

?elie#ul

?elie#ul 0ăii ra!ovei este *ntr/o des#ăşurare armonioasă ce coboară *n trepte de la nordla sud trepte dispuse *n #ormă de am#iteatru cu #aţa spre sud şi cuprinznd *n proporţii egalemunţi 6*n nord &ucegi cu vr#ul :epii de 2195 de metri iatra %rsă de 2-"5 de metri mude 25-5 de metri cu elemente etrem de spectaculoase cu geneză şi evoluţie interesantă 6iar *n apropiere de vr#ul Caraiman sunt nişte stnci roase de vnturi şi ploi *n #ormă de ciuperci/D&abeleD7 &aiului Ciucaş/cu *nălţimi *ntre 1""1/195) de metri Arbova Aro!otiş Tătarudealuri / (ubcarpaţii &uzăului şi ra!ovei 6*n sud ca o succesiune de #şii *nalte sau joaseaproape paralele cu marginea munţilor> zona pintenilor cu *nălţimi de 1--- de metri zonadealurilor subcarpatice cu *nălţimi *ntre ,--/"-- de metri zona colinară cu *nălţimi *ntre "--/'-- de metri/ealul 8are7 şi cmpii 6o #şie *ngustă cmpia *nalta piemontană aloieştiului7.


7/53

rtile care #ormează 8asivul &ucegi sunt> 8unţii &ucegi cu 0r#ul mu 8untiiLeaota cu 0r#ul Leaota 8unţii iatra Craiului cu 0r#ul &aciului iar vr#ul cu altitudineacea mai mare avnd aspectul unei creste alcătuite din calcareB 8ăgura Codlei/1292 de metri*n partea de est a epresiunii &raşov. La poalele munţilor se *ntind de/a lungul ra!oveioraşele> %zuga &uşteni (inaia.

Clima

4ste in#luenţată de relie# şi aşezare are *n sud un caracter temperat/continental desilvostepă dealuri şi coline iar *n nord *n munţi un caracter mai aspru cu vnturi ce bat dinnord şi nord/est.

Temperatura medie anuală este de 2-oC la altitudini mari şi depăşeşte 1-oC *n regiunile joase de cmpie. Cea mai călduroasă lună a anului este luna iulie iar cea mai rece lună esteianuarie.

En zona ra!ovei precipitaţiile atmos#erice cresc gradat din zona de cmpie 655-/)-- demilimetri7 la "--/9-- de milimetri *n regiunea de deal ajungnd *n masivele *nalte la 12--/

13-- de milimetri anual. 0erile sunt răcoroase toamna este lungă şi blndă iar iarna suntvnturi puternice.

En &ucegi şi iatra Craiului se *ntlneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub2oC iar precipitaţiile sunt puţine. $arna stratul de zăpadă poate atinge c!iar grosimea de 13-de centimetri la #el de bine cum poate eista lipsa totală a stratului de zăpadă.

Fidrogra#ia 8ai bine de G din supra#aţa judeţului ra!ova aparşine bazinului !idrogra#ic al

ra!ovei. in cei 3"'- de ;ilometri2 ct are supra#aşa bazinului ra!ovei numai două mici porţiuni depăşesc limitele judeţului la obrşie şi la vărsare. En sc!imb o #şie *ngustăsprijinită pe limitele de vest şi sud ale judeţului aparţin bazinelor Cricovului ulce şi direct

bazinului $alomiţeiB de asemenea *n partea de nord/vest o supra#aţă redusă este *nglobată bazinului &uzăului iar *n partea de sud/est o regiune ceva mai mare aparţine iarăşi bazinului$alomiţei prin intermediul a#luenţilor (ăratei.

rincipalele ruri care constituie bazinul ra!ovei sunt ra!ova o#tana Teleajenul0ărbilăul şi Cricovul (ărat. ra!ova este cel mai mare colector al apelor din judeţul cu acelaşinume are lungimea de 1,3 ;ilometri din care primii ) şi ultimii 1) ;ilometri se a#lă peteritoriul judeţelor &raşov şi $l#ov. $zvorăşte din redeal şi are ca a#luenţi rurile> %zugaCerbu $zvorul orului şi rurile mici Talea şi Cmpiniţa.

%lături de reţeaua de ruri eistă *n judeţul ra!ova şi o serie de lacuri şi anume> *n

cmpie sunt lacurile &alta oamnei Curcubeul şi (ărăcineanca iar *n zona de deal Lacul&rebu Lacul eştelui şi Lacul &isericii la care se adaugă &aia &aciului &aia 0erde şi &aia?oşie care sunt lacuri #ormate *n *ncăperile vec!ilor ocne de la (lănic.

+lora rmărind repartiţia vegetaţiei *n #uncţie de altitudine se remarcă eistenţa celor trei

zone> zona alpină zona pădurilor şi zona de silvo/stepă.e o supra#aţă de aproape 3-- de ;ilometri2 &ucegii adăpostesc 11,5 de plante

vasculare ceea ce reprezintă o treime din numărul total din *ntreaga ţară. En orice masivmuntos eistă o distribuire a vegetaţiei *n plan vertical *ntlnindu/se ast#el la poalele

munţilor zona #orestieră iar pe culmi zona alpină.


8/53

En păduri *ntlnim #agul bradul molidul. En etajul montan superior se *ntlnescarboretele de larice tu#ărişuri de smrdar 6r!ododendron ;otsc!Hi7. ajiştile constituievegetaţia predominantă *n zona alpină. (e mai *ntlnesc molidişuri *n amestec cu zada *nabruptul &ucegilor şi *n Ciucaş şi cu bradul sau #agul la latitudini mai joase.

En zona subcarpatică pădurile ocupă teritorii discontinue alternnd cu livezi sau cu

culturi agricole *n componenţa lor *ntlnindu/se eemplare de #ag *n amestec cu gorunul.Teritoriul situat la altitudini cuprinse *ntre )5- şi 2-- de metri este ocupat de pădurile degorun. ădurile de stejar ocupă şi o parte din teritoriul de pe supra#aţa conului de dejecţie alra!ovei. Entlnim ast#el eemplare rare de stejar *n această regiune> stejar brumăriu şi stejar

pedunculat precum şi alte plante ierboase ero#ite cum sunt> %rtemisia austriaca oa bulbosa%gropHron cristatum CHnodon dactHlon 0erbascum.

+auna

rivită *n ansamblul judeţului #auna prezintă o mare bogăţie de #orme adesea cu populaţii bogate de animale. %cestea constituie nu numai podoaba munţilor dar şi a dealurilor

şi cmpiei.(tncile abrupte ale &ucegilor sunt populate de caprele negre *n zonele *nalte trăiesc

păsări precum> vulturul pleşuv vulturul ca#eniu acvila de munte #luturaşul purpuriu. estncile golaşe ale &ucegilor şi Ciucaşului *ntlnim DcovoareleD cenuşii de %lopia insecteşoprle batracieni mierla gulerată potrnic!ea de stncă cioara alpină. En zona alpină*ntlnim cocoşul alpin lupul vulpea ursul brun jderul rsul pisica sălbatică bu!a corbuldintre rozătoare amintim şoarecii veveriţele prşii.

%tt *n zonele montane ct şi *n cele de deal şi de cmpie dintre ierbivore *ntlnim>căprioara cerbul dar şi mistreţul. %realul silvo/stepic este comun rozătoarelor> popndăi!rciogi iepuri. En pădurile de cmpie *ntlnim #azanul şi căprioara. +auna piscicolă estereprezentată de> păstrăv zglăvoacă lipan mreană şalău crap lin caracudă ştiucă ţipar şidiverse nevertebrate precum> scoici melci bu!ăi de baltă raci etc. e malul apelor cuibărescadesea păsări caracteristice de baltă> strci berze etc.

(olurile

(e găsesc argiluvisoluri *n zonele cu altitudine mică soluri brune şi brun acide *nzonele umede soluri podzolice *n pădurile de #ag şi coni#ere şi soluri brun acide *n zonelealpine.

&.$. T!iml #i o6i21/i2l2 /!i/i12 "l2 =02>li P!"?o"

+rumuseţea şi varietatea cadrului natural precum şi bogăţia valorilor culturale prezentecon#eră judeţului ra!ova un potenţial turistic remarcabil care *l situează pe un loc important*n o#erta turistică naţională şi internaţională a ?omniei.

rincipalele zone turistice sunt> 0alea ra!ovei 0alea o#tanei 0alea Teleajenului0alea (lănicului şi zona rajna/Cerasu/(tarc!iojd care #ac parte din arealul montan şisubmontanB 0alea Cricovului (ărat aparţinnd zonei colinare şi zona loieşti/&alta oamneisituată *n cmpia pra!oveană. :udeţul ra!ova recunoscut ca zonă cu destinaţie turistică *ncăde la s#rşitul secolului al I$I/lea şi/a constituit o in#rastructură turistică deosebită attcantitativ ct şi calitativ *n principal *n ultimii ani.

in analiza elementelor potenţialului turistic al judeţului rezultă eistenţa condiţiilor

#avorabile dezvoltării a diverse #orme de turism 6ponderea #iind evidenţiată *n anea 17.


9/53

(tructuri de primire turistică cu #uncţie de cazare

?eţeaua turistică pusă la dispoziţia turiştilor *n judeţul ra!ova cuprinde 2'" structuride primire turistică din care> 53 !oteluri 1' moteluri 3, de vile turistice 1 bungalou 1'cabane 1 camping 2 tabere pentru elevi 12- de pensiuni turistice 6,) de pensiuni urbane7 3

!osteluri 2 popasuri turistice şi 1 !otel pentru tineret care răspund bine cerinţelor actuale aleturiştilor.

Jonele cu potenţial turistic ridicat din judeţul ra!ova

(istemul urban (inaia/&uşteni/%zuga bene#iciază din plin de avantajul poziţional #iindsituat *n partea centrală a ţării de/a lungul ve!iculatei artere rutiere şi !idrogra#ice 0aleara!ovei.

e 0alea ra!ovei se găsesc o serie de staţiuni renumite căutate de către turiştii din?omnia dar şi din străinătate pentru peisajul deosebit care/l o#eră prin amplasarea acestor staţiuni pentru sporturile de iarnă practicate aici şi pentru e#ectele curative o#erite.

rintre cele mai importante dintre aceste staţiuni se numără>

%zuga

(taţiune climaterică un important centru turistic şi punct de plecare către cabaneledin 8unţii &ucegi situată la )- de ;ilometri nord/vest de oraşul loieşti la o altitudine de95- de metrii. oziţia şi accesibilitatea sunt avantaje pentru oraşul %zuga acesta #iind situat

pe cea mai circulată vale transcarpatică a ?omniei / 0alea ra!ovei / respectiv @1K4)- şimagistrala #eroviară dublă electri#icată &ucureşti/&raşov la circa 135 de ;ilometri #aţă de&ucureşti şi 3) de ;ilometri #aţă de &raşov. (ituată *n partea de nord a judeţului ra!ova lacon#luenţa răului ra!ova cu prul %zuga staţiunea montană %zuga este o aşezare urbană.

4ste o localitate tipică de munte teritoriul său administrativ de ,3-' de !ectare sesuprapune att 8unţilor Clăbucetele redealului 6@/07 ct şi 8unţilor A*rbovei 6(/47 oraşul

propriu/zis des#ăşurndu/se *n lungul văii %zuga pe direcţie est/vest pe circa 3 ;ilometri pnă la con#luenţa cu ra!ova.

otenţialul turistic a#erent teritoriului administrativ al oraşului %zuga este *neclusivitate natural #ormele de turism #avorizate #iind> odi!na drumeţie trasee de alpinism*n 8unţii &ucegi sporturi de iarnă sporturi de vară picnic vnătoare şi pescuit sportiv sauagrement nautic.

&reaza

(taţiune climaterică a#lată la o altitudine de '5- de metrii *n (ubcarpaţii ra!ovei la odistantţă de '3 de ;ilometri nord/vest de 8unicipiul loieşti. En &reaza se poate intra din @1&ucureşti / &raşov *ntre ;ilometrul 955 şi ;ilometrul 1-)5. raşul este aşezat la sud deoraşul Comarnic şi la nord/vest de Cmpina avnd drept vecine comuna Cornu la est şicomunele %dunaţi şi Talea la vest. altă cale de acces este calea #erată &ucureşti/&raşov lagara &reaza sau !altele @istoreşti şi &reaza @ord.

raşul &reaza poarta de intrare *n pitoreasca 0ale a ra!ovei datorită izolării detra#icul rutier intens de pe 0alea ra!ovei climei moderate aerului unic *n ?omnia

pitorescului aşezării este considerată un avos al ?omniei.%lbia rului ra!ova străbate localitatea de la nord la sud şi desparte &reaza de

cartierele odu Corbului @istoreşti şi +răsinet.


10/53

raşul &reaza datorită amplasării geogra#ice are o climă temperat/continentală. emalurile rului ra!ova ct şi ale a#luenţilor săi se găsesc sălcii şi arini. 4istă şi păduri deamestec> molid brad pin #ag ce apar ca nişte mici insule *n zona de contact dintre dealuri şimunte 6odu Corbului ealul Cetăţii Lazului7. ădurile de #ag se găsesc pe supra#eţe multmai mari *n 0alea 8orii C!eia roviţei şi pe versantul estic al dealului (inoiu. n număr

#oarte mare de tipuri de plante din #lora speci#ică zonei subcarpatice acoperă păşunile şi#neţele.8istreţul ursul căpriorul cerbul iepurele #azanul guguştiucul veveriţa #ac parte din

#auna acestei zone veveriţa #iind *ntlnită #oarte des *n parcul oraşului şi c!iar *n gospodăriileoamenilor.

atorită aşezării oraşului clima este una temperat/continentală. Cea mai rece lună esteianuarie cu o medie de /19-C iar luna cea mai caldă este iulie cu o medie de 19)C.

Temperatura medie anuala este de 93-C lucru ce poate #i considerat ca o evidenţiere acaracterului temperat/continental al climei. miditatea relativă a aerului este mai mică vara6)2/"2


11/53

distanţă de aproimativ de )- de ;ilometri nord de 8unicipiul loieşti 6reşedinţa judeţuluira!ova7.

(taţiunea C!eia se caracterizează prin presiune atmos#erică relativ cobortă aer curat#ără pra# şi alergeni bogat *n raze ultraviolete ionizare atmos#erică substanţială. 4ste un locminunat de odi!nă şi recreere pentru persoane care su#eră de astenie nervoasă suprasolicitare

#izică şi intelectuală !ipertiroidism benign ra!itism dereglări de creştere juvenilă anemiisecundare etc.(taţiunea C!eia are un climat clasic de depresiune intramontană tonic şi stimulant aer

cu ozoni#icare ridicată. 0erile sunt răcoroase temperatura medie *n luna iulie este de circa1)C iar iernile nu sunt prea #riguroase cu temperatura medie a lunii ianuarie ce atingevaloarea de /'C.

Temperatura medie anuală este de )C. recipitaţiile sunt moderate cu o valoare de "5-/,-- de milimetri anual umiditatea aerului este relativ ridicată peste ")< anual.

(inaia

Oerla CarpaţilorO cum este renumită se a#lă la )2 de ;ilometri de loieşti şi la '5 de;ilometri de &raşov la o altitudine de ,5- de metri este dispusă pe pantele muntelui +urnicastrăjuită de masivul *mpădurit al Arbovei. (inaia este o staţiune de odi!nă şi tratament dar şi

pentru vacanţă şi relaare ce o#eră iubitorilor sporturilor de iarnă prtii de sc!i de di#eritegrade de di#icultate părtii de săniuş bob şcoala de sc!i att pentru copii ct şi pentru*ncepători şi avansaţi mijloace de transport pe cablu> telescaun telecabina telessc!i precumşi centre de *nc!iriere a materielelor sportive. (inaia una dintre cele mai #rumoase staţiunimontane din ?omnia se prezintă vizitatorului cu un bogat trecut cultural şi social. +ostareşedinţă a regilor şi purtnd un nume s#nt cel al 8untelui (inai ce a #ost dat pentru primaoară 8năstirii omonime de către (pătarul 8i!ail Cantacuzino 6*n secolul I0$$7 (inaia*mbină #rumuseţea naturii cu cea a artei ar!itecturale.

(taţiunea este situată la o altitudine cuprinsă *ntre "9, şi 1-55 de metri pe versantulsud/estic al 8asivului &ucegi de/a lungul văii rului ra!ova. oalele *mpădurite alemunţilor +urnica Jgărbura Colţii lui &arbeş şi Culmea $zvorului *ncadrează staţiunea *ntr/o#rumoasă scenă verde.

La o distanţă de 125 de ;ilometri de &ucureşti 1-) ;ilometri de %eroportul$nternaţional &ucureşti/topeni şi la 35 de ;ilometri de &raşov (inaia este situată de/a lungul@ 1 bene#iciind şi de căi #erate de acces.

(inaia are un bioclimat recon#ortant şi stimulator pentru organismul uman cu aer #oartecurat bogat *n oigen radiaţii ultraviolete şi ionizare negativă. 4istă şi izvoare minerale 6pe0alea Cinelui7 cu apă sul#uroasă / #eruginoasă şi alte minerale solubile. Jona de munte a

oraşului (inaia se a#lă *n atrimoniul arcului @atural &ucegi. ?ezervaţia naturală &ucegicuprinde zonele de abrupt ale munţilor 0r#ul cu or +urnica iatra %rsă.En centrul staţiunii (inaia la sud de !otel 8ontana se a#lă tele#ericul. e aici se poate

porni *ntr/o călătorie cu tele#ericul pnă *n vr#ul muntelui de unde se poate admira *ntreaga panorama a staţiunii. La *ntoarcere se poate cobor tot cu telecabina sau se poate urma untraseu marcat ce durează aproimativ două ore. osibilităţi de calatorii la cabanele din 8unţii&ucegi 6Cota 15-- 0r#ul cu dor/la 2--- de metri altitudine Cuibul orului/12-- de metri&abele/22-) de metri mu/25-5 de metri adina/1525 de metri iatra %rsă/195- de metrieştera/1)-- de metri iscul Cinelui/95- de metri etc.7

En 8unţii &ucegi clima şi/a pus puternic amprenta asupra relie#ului in#luentndapariţia unor #orme mai putin *ntlnite *n alte masive 6&abele (#inul Ciupercile7. 0ntul

asociat cu apa precipitaţiilor a acţionat necontenit asupra rocilor modelndu/letrans#ormndu/le prin procesele de de#laţie şi coroziune. 4#ectele acestor procese se văd peste


12/53

tot *n &ucegi stncile culmilor Autan Pigăneşti &ucşoiu Caraiman Coştila +urnica avndnumeroasele #eţe şle#uite de vnt.

(lănic ra!ova

(taţiunea (lănic ra!ova este situată #aţă de &ucureşti / 12- de ;ilometri &raşov / 15-de ;ilometri loieşti / 39 de ;ilometri şi 0ăleni de 8unte / 2- de ;ilometri. (ituat *n judeţulra!ova la 39 de ;ilometri nord de loieşti oraşul (lănic ra!ova este cunoscut *ndeosebi castaţiune balneoclimaterică permanentă. raşul este situat pe rul (lănic *n zona de Curbură a(ubcarpaţilor la o altitudine de '13 de metri.

%ccesul *n staţiune se poate #ace att pe calea #erată dar şi pe @ 1 . in loieşti spre(lănic trenurile circulă con#orm unui gra#ic maleabil. (e poate alege varianta din loieşti sprestaţiune #olosindu/se şi microbuzele care au trasee *ncepnd cu primele ore ale zilei. 4istă şicurse directe &ucureşti/(lănic.

?utier> &ucureşti/loieşti/C!eia/&raşov 6@17 12- de ;ilometri de la &ucureşti '' de;ilometri de la loieşti.

+eroviar> Aara (lănic pe linia loieşti/(lănic.(taţiunea se a#lă la o altitudine de '-- de metri *nconjurată de păduri de stejari şi

livezi. (taţiunea (lănic este cunoscută pentru eploatarea sării aici găsindu/se una dintre celemai mari mine de sare din 4uropa dar şi pentru izvoarele sale de apă cloruro/sodice care au#ormat lacuri *n vec!ile saline precum &aia 0erde &aia ?oşie sau &aia &aciului recunoscute

pentru e#ectele curative şi tratament balnear. rintre obiectivele turistice ale staţiunii senumără (alina nirea unde se găsesc sculptate *n blocurile de sare busturile lui Traianecebal &urebista 8i!ai 4minescu sau 8i!ai 0iteazul precum şi 8untele (ării. (taţiuneade importanţă naţională este desc!isă tot timpul anului bene#iciind de o climă temperatăspeci#ică dealurilor *mpădurite caracterizată prin veri plăcute 6temperatura medie *n luna iulieeste de 195C7 şi ierni relativ blnde 6temperatura medie *n ianuarie este de /35C7.Temperatura medie anuală este de 9C iar media anuală a precipitaţiilor este "5- demilimetri.

Turismul sportiv

Turism sportiv *n arealul nordic al judeţului care include 8unţii &ucegi 8unţii &aiuluişi 8unţii Ciucaş zonă care o#eră condiţii pentru drumeţii montane pe trasee variante şi pentru

practicarea sporturilor de iarnă cu preponderenţă. Turismul sportiv este cel mai dezvoltat tipde turism de pe 0alea ra!ovei datorită varietăţii sporturilor care e pot practica att vara ct şiiarna.

Trasee montane

entru turiştii sportivi staţiuniiile de pe 0alea ra!ovei pe lngă prtiile de sc!i o#erăşi posibilitatea de a e#ectua drumeţii att vara ct şi iarna. Cu grade de di#icultatate di#erite şicu durată de timp variabilă *n #uncţie de traseu pe lngă e#ectele pozitive pentru sănătatedatorită climatului turiştii pot vizita monumente ale naturii şi monumente antropice.

e #iecare traseu eistă cabane unde aceştia se pot odi!ni admirnd priveliştea uneledintre ele #iind la cote destul de *nalte precum şi răcori sau *ncălzi *n #uncţie de sezon cu o

băutură sau o gustare.


13/53

%. Cu plecare din %zuga>

• Traseul 0alea %zugii/Cabana (usaiTimp necesar> 3/' orebiective> valea %zugii păstrăvăria Limbasel 8untele (usai

8arcaj> triung!i ro u 6*n ultima parte7și#icultate> u or ș

• Traseul %zuga/Culmea (orica/0r#ul Cazacu/0r#ul &ăiu u 6Jamora7țTimp necesar> ' orebiective> 8untele Cazacu sau Culmea rec!ea8arcaj> #ără marcajei#icultate> mediu

• Traseul %zuga/0alea Arecului/ aua &aiului/Cabana i!amȘTimp necesar> 2 Q orebiective> Cabana i!am

8arcaj> triung!i galbeni#icultate> mediu• Traseul redeal/Clăbucetul Taurului/%zuga

Timp necesar> 3/3 Q orebiective> Culmea Clăbucet Cabana Arbova8arcaj> triung!i albastrui#icultate> mediu/di#icil

• Traseul (inaia/Cabana iscul Cinelui/0r#ul iscul Cinelui/0r#ul răgan/aua &aiului/0r#ul Cazacu/Culmea rec!ea/rtia (orica/%zugaȘ

Timp necesar> ,/9 orebiective> Cabana iscul Cinelui aua &aiului Culmea rec!eaȘ

8arcaj> punct albastru bandă ro ieși#icultate> mediu / di#icil

• Traseul Cabana Limbaşelul/Cabana ArbovaTimp necesar> 1 oră8arcaj> punct albastru.

&. Cu plecare din &reaza

• Traseul (atul &reaza/laiul Colţii &rezei/Cabana rlea/Curmătura 8ogoşului/Curmătura J*rnei

Timp necesar> 3 Q ore/' ore pnă la cabana rlea plus *ncă 3 Q ore pnă la Curmătura J*rnei8arcaj> punct albastru.i#icultate> sporită doar iarnaunct de plecare> &reaza.

C. Cu plecare din C!eia

• C!eia/asul &ratocea/8untele &ratocea/vr#ul Ciuca /Cabana Ciucaș șTimp necesar> )/, ore8arcaj> bandă albastrăi#icultate> vara drum uşor iarna accesibil numai turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ț


14/53

• C!eia ,"1 metri/linia #erată #orestieră spre 0alea &erii 6sau gangul C!ei ei7/ț0alea &erii /+ntna @icolae $oan/Cabana Ciucaș

Timp necesar> 3/3 Q ore8arcaj> cruce albastrăi#icultate> 0ara drum #oarte u orB iarna accesibil numai turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ș ț

• C!eia/8untele &alabanul/Cabana R8untele ?o uM/+ntna @iculae $oan/șCabana Ciucaș

Timp necesar> 3/' ore8arcaj> bandă galbenăi#icultate> vara drum u or iarna accesibil numai turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ș ț

• Cabana R8untele ?o uM/Culmea Arop oareleș șTimp necesar> 1 Q oră8arcaj> triung!i ro uși#icultate> 0ara drum u orB iarna accesibil numai turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ș ț

• Cabana R8untele ?o uM/ 0alea &erii.ș

Timp necesar> 25/3- minute8arcaj> cerc ro uși#icultate> %tt vara ct i iarna este u or ș ș

• C!eia/Culmea &uzăianului/Jăganul/Arop oarele/Culmea (t*ncoasă/CabanașCiucaș

Timp necesar> pnă la Cabana Ciuca )/, oreș8arcaj> bandă ro ieși#icultate> traseu accidentat i lung *nsă #oarte variat este accesibil numai turi tilor iș ș șsc!iorilor antrena i.ț

• C!eia/Culmea &uzăianului/oiana (tniiTimp necesar> 2/2 Q ore

8arcaj> bandă albastrăi#icultate> 0ara drum uşor iarna accesibil numai turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ț

• oiana (tnii/0alea i C!eile (tnii/Curmătura (tnii/Cabana Ciuca /0r#ulș șCiucaș

Timp necesar> '/5 ore8arcaj> bandă albastrăi#icultate> vara obositor *nsă variat iarna accesibil numai turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ț

• 0ama &uzăului/(trmbu/oiana iatra Laptelui/$zvorul Fo ului 6de aici lațCabana Ciuca i vr#ul Ciuca sau prin Curmătura 0ăii (tnii i 0alea (tniiș ș ș ș*n oiana (tnii7.

Timp necesar> 5/) ore8arcaj> cruce albastră pnă la $zvorul Fo ului mai departe la Cabana Ciuca bandă albastrăț și#icultate> vara este obositor traseul #iind lung iarna accesibil numai turi tilor i sc!iorilor ș șantrena i.ț

• oiana elg!iului/laiul omnesc/ aua Ciuca ului/vr#ul Ciuca 6de aici laȘ ș șCabana Ciuca /C!eia sau prin 8untele &ratocea la C!eia7ș

Timp necesar> ' ore p*nă la vr#ul Ciucaș8arcaj> bandă ro ieși#icultate> vara este obositor din cauza marii di#eren e de nivel ce urcă circa 1--- de metriț

pe un arcurş relativ scurt iarna accesibil numai turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ț


15/53

• odul Teslei/oiana Teslei/vr#ul Ciuca /Cabana Ciucaș șTimp necesar> '/5 ore8arcaj> cruce ro ieși#icultate> vara u or iarna accessabil numai turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ș ț

• Cabana &abarunca/iciorul Teslei

Timp necesar> 1 oră8arcaj> bandă ro ieși#icultate> vara u or iarna accesibil turi tilor i sc!iorilor antrena i.ș ș ș ț

. Cu plecare din (inaia

• (inaia/Cota 1'--/#osta Cabană vr#ul cu or/Cabana 0alea orului/SauaLăptici/Cabana adina

Timp necesar> 5 Q/) oreB timp intermediar (inaia/Cabana 0alea orului 3 Q/'ore8arcaj> bandă roşie

i#icultate> desc!is tot timpul anului.• +osta Cabană 0r#ul cu dor/Cota 2---/Cabana iatra %rsă/Cabana &abele/Cabana 0r#ul mu

Timp necesar> 5/) ore timp intermediar #osta Cabană 0r#ul cu or/Cabana &abele 2 Q/3 ore8arcaj> bandă galbenăi#icultate> traseul este di#icil iarna *ntre (aua (ugarilor şi Cabana 0r#ul mu.

• +osta Cabană 0r#ul cu or/Saua CălugăruluiTimp necesar> Q / 1 oră8arca> bandă roşiei#icultate> interzis iarna.

• +osta Cabană 0r#ul cu or/Caban 0alea orului/&lana/Cabana Jănoaga

Timp necesar> 2/2Qore8arcaj> cruce galbenăi#icultate> desc!is tot timpul anului.

• (inaia/oiana (tnei/iciorul ietrei %rse/Cabana iatra %rsă/ Fotel eşteraTimp necesar> )/" oreB timp intermediar (inaia/Cabana iatra %rsă '/'Qore8arcaj> bandă albastrăi#icultate> traseul este interzis iarna pe iciorul ietrei %rse.

• (inaia/Cabana iscul CineluiTimp necesar> 3/' ore8arcaj> punct albastru

i#icultate> desc!is tot timpul anului.


16/53

rtiile de sc!i şi instalaţiile de transport pe cablu

#erta bogată pentru sc!iat a prtiilor şi instalaţiile de transport pe cablu atrag tot maimulţi turişti anual.

Tabelul 1.1. rtiile de sc!i din staţiunile din judeţul ra!ova

(ursa> Consiliul judeţean ra!ova

N!1!/

P@!/i2 1?i "l-in mG!"0

0i8i1l/"/2

P"n/"m20i2

Di82!2n>;ni2l m

S-!"8">"?"

%zuga

1. (orica %1 153-/9", 21-- mediu 2)3 552 ,'2. Cazacu C1 153-/9", 2-5- mediu 2)9 552 ,2

3.(orica (ud 1',"/

133391- uşor 1)9 15' ')

'. La (tnă 1',"/1333 ""- uşor 2- 15' 39

5.0arianta Cazacu

11-,/1---3)- mediu 3- 1-, 22

). Scoala 1-22/1--- 13- uşor 1)9 22 -,

(inaia

". 0alea orului ,-' mediu 2," 231 32

,. 0alea (oarelui 119- uşor 1,1 215 ',

9.0alea orului

0ariantă,9) mediu 222 199 3)

1-.0alea orului(ub Telescun 2

"") mediu 2,1 21, 31

11. Carp 13,2 di#icil 325 ''9 )9

13. apagal ,'" mediu 2)1 221 3'

1'. rumul de 0ară 29"1 uşor 133 39' ,9

15. Prle 53' di#icil '1' 221 1)

1). (cndurari 5-5 mediu 295 1'9 25

1". rtia nouă 2153 uşor 1," '-2 )5


17/53

Tabelul 1.2. $nstalaţii de transport pe cablu şi caracteristicile acestora

Ti- T!"2Ln7im2m2/!i

Di82!2n>; 02 ni2lm2/!i

D!"/;min/2

C"-"1i/"/2-2!.o!;

%zuga

TA, %zuga 153-/9", 1"53 552 5 min 12--

TN1 (orica (ud 1',"/1333 "53 15' 5 min 9--

TN 1 0ariantaNazacu

11-,/1--- 3)- 1-, 3 min 3--

TN1 (coala 1-22/1--- 125 22 3 min 1)-

(inaia

Telecabină (inaia/Cota 1'-- 233- 59- " min 3--

TelecabinăCota 1'--/Cota

2---19'5 )-- ) min 2"-

TelescaunCota 1'--/Cota

195-19'-

Telescaun0alea orului/

+urnica9,- 1,- " min "--

Telesc!i 6'70alea orului/0r#u

Cu or 1','

+urnica/0r#u Cuor

Cota 1'--/Cota15--

0r#u cu or/Cabana 0r#u cu

or

&abHsc!i 657 oiana +lorilor 25-

(cndurari 2--0alea orului 2--

Telecabina 1'-- 25-

+urnica 25-

Telegondolă

(inaia 6JonaTaverna (rbului9,"metri7/Cota

1'--

'-2 ) min 2---

(ursa> Consiliul judeţean ra!ova


18/53

%groturismul

oate cele mai importante trasee turistice din zonă sunt renumitele drumuri> al#ructelor al vinului şi al voievozilor. +iecare dintre ele punctnd mai multe localităţi şi

promovnd valorile zonei ast#el ajutnd la dezvoltarea agroturismului din zona 0aleara!ovei. Fărţile acestor trasee turistice sunt prezentate *n anea 2.• rumul #ructelor a#lat *n nordul judeţului străbate de la nord la est mai multe

localităţi această rută avnd ca scop #acilitarea dezvoltării zonei de nord a pra!oveirecunoscută şi renumită ca #iind una producătoare de #ructe. lecare este din localitatea%dunaţi.

%cest drum leagă *ntre ele optsprezece localităţi pra!ovene 67 şi punctează 2, de popasuri turistice. e Drumul +ructelorM turistul intră *n lumea comunităţii săteşti participăla sărbătorile şi obiceiurile locului intră *n atelierele meşteşugarilor unde *nvaţă cte ceva dinarta acestora colindă dealurile şi livezile.

+rumuseţea patrimoniului natural istoric şi arc!itectural se *mbină armonios. Cazările*n gospodăriile tradiţionale şi popasurile pentru degustări de produse speci#ic participarea laacţiuni speci#ic locului culesul #ructelor prepararea vinului sau ţuicii preparareadulceţurilor culegerea plantelor de leac sunt cartea de vizită a locurilor şi invitaţia la oaventură *n miezul naturii.

• rumul vinului reeditează un segment mai vec!i dintr/un drum al vinului #olositde romani care străbatea 4uropa. %cesta străbate podgoriile renumite ale judeţului şi include

popasuri la conace curţi domneşti şi mănăstiri. rumul trece prin localităţile +ilipeştii deTrg &ăicoi &oldeşti &ucov leaşa 0alea Călugărească $ordăc!eanu rlaţi Ceptura+ntnele To!ani Aura 0adului Călugăreni iar pentru a eploata *n totalitate aurul lic!idMs/au introdus *n circuitul turistic vitivinicol cramele de la rlaţi şi %zuga unde sunt o#erite

spre degustare vinuri şi spumante ecepţionale *nsoţite de meniuri cmpeneşti tradiţionale.odgoria ealul 8areM denumită şi atria 0inurilor ?oşiiM podgorie situată *nCurbura Carpaţilor 8eridionali este cel mai *nc!egat spaţiu viticol romnesc cu condiţii

pedoclimatice #oarte asemănătoare cu cele din regiunea &ordeau deoarece se a#lă pe aceaşilatitudine. Centrele viticole din podgoria ealul 8are sunt &oldeşti 0alea Călugăreascărlaţi/Ceptura To!ani/8izil Cricov. @aşterea creşterea şi educarea vinului se #ace *n celeşapte crame situate *n podgoria ealul 8areM de la ăuleşti 0alea Călugărească pnă laTo!ani. En zonele viticole ale podgoriei ealul 8areM ct şi *n cele pomicole se poate

practica acea #ormă de turism care să includă vizitarea podgoriilor şi livezilor precum şiasistarea la procesul de #abricaţie a vinurilor.

• rumul voievozilor promovează valorile culturale monumentele istorice de

ar!itectură desc!iznd şansa tuturor de a a#la direct de la sursă acolo unde istoria dăinuie prinsiturile ar!eologice sau monumente ar!itecturale trecutul impresionant al tărmurilor

pra!ovene. roiectul rumul 0oievozilorM este *n derulare şi cnd va #i #inalizat va străbatelocalităţile Ciorani răgăneşti A!erg!iţa &alta oamnei Aorgota Tinosu &razi Trgşoru0ec!i %riceştii ?a!tivani +ilipeştii de Trg ieşind spre Trgovişte *n judeţul mboviţa şiurmnd cele mai importante zone *n care au #ost #ăcute descoperiri ar!eologice şi eistămonumente ar!itecturale de interes naţional.

%cum umul 0oievozilor trece prin patru localităţi> +loreşti +ilipeştii de ădure+ilipeşti de Trg şi %riceşti ?a!tivani unde se pot vizita 1, obiective turistice care #ac partedin patrimoniul cultural şi istoric al 8unteniei. 4ste vorba despre ?uinele Conacului 8atei şiToma Cantacuzino din +ilipeştii de ădure %nsamblul Conacul 8avros Cantacuzino Capela

?omano/Catolică alatul 8icul Trianon şi 8onumentul 4roilor din +loreşti Conacul ană+ilipescu (pitalul +ilipeştii de Trg isania &isericii şi piatra de mormnt a comisului


19/53

0intilă ?uinele alatului postelnicului Constantin Cantacuzino Crucea @egustorilor şi 8oaravec!e de apă din comuna +ilipeştii de Trg dar şi &iserica (#ntul $lie şi (#ntul @icolaeConacul lui Tomiţă 0asilescu şi Crucea de iatră din comuna %riceştii ?a!tivani.

Localităţile integrate pe rumul 0oievozilor au avantajul de a deţine pe teritoriul lor importante puncte de atracţie pentru iubitorii de istorie şi artă. La Trgşoru 0ec!i 8ăneşti

&razi &alta oamnei Lacu Turcului răgăneşti şi A!erg!iţa s/au descoperit mai multeresturi de unelte şi obiecte de ceramică speci#ice perioadei neolitice iar la 8ăneşti/unelte dinmetal.

La Tinosu cultura materială geto/dacică a #ost scoasă la iveală de eistenţa unei cetăţidatnd din secolele $$$/$ i.Fr. ?ezervaţia ar!eologică Trgşoru 0ec!i situată la circa 1- ;msud/vest de loieşti se plasează prin importanţa monumentelor de pe cuprinsul său alături de

binecunoscutele rezervaţii ar!eologice de la Fistria (armizegetusa ?egia (armizegetusalpia Traiana iar pentru 8untenia este singurul obiectiv din această categorie.

La A!erg!iţa 8atei &asarab 61)32/1)5'7 a ridicat o biserică valoros monument dear!itectură. Constantin Cantacuzino marele postelnic a construit cel mai vec!i palat de pemeleagurile pra!ovene/la +ilipeştii de Trg construit *n anii 1)35/1)'1 pe malul drept al

ra!ovei. Conacul 8ăneştilor din comuna 8ăneşti construit de boierii 8ăneşti *n secolul alI0$$/lea transpune vizitatorii *n urmă cu patru secole. Locuitorii din zonă spun că imobilular #i uneori vizitat de spiritele celor care şi/au petrecut o mare parte din viaţă aici.

• rumul sării/ alături de traseele deja consacrate /Orumul vinuluiO OrumulvoievozilorO Orumul #ructelorO / iniţiative ale preşedintelui Consiliului :udeţean ra!ova8ircea Cosma / *n ideea că istoria tradiţia şi cultura meleagurilor pra!ovene să #ie cunoscuteinclusiv peste !otare pe !arta judeţului a mai apărut un nou obiectiv /Orumul săriiO. %ceastaeste denumirea drumului comunal 11 C &uştenari 6comuna Telega7/Cosminele a căruirecepţie a avut loc *n 2) noiembrie 2-12.

Turismul cultural şi religios

:udeţul ra!ova deţine un imens potenţial turistic antropic ceea de demonstreazăevoluţia şi continuitatea vieţii sociale economice şi culturale pe meleagurile pra!ovene.

atrimoniul cultural/istoric al 0ăii ra!ova cuprinde case memoriale muzee clădiriistorice vestigii şi statui. Turismul cultural este strns legat de agroturism şi de turismul deagrement al zonei deoarece majoritate obiectivelor turistice sunt amplaste *n comune sau *napropierea satelor iar rezervaţiile naturale şi obiectivele turistice naturale de asemenea.

rezentarea obiectivelor antropice ale zonei se a#lă *n anea 3. altă activitate turistică practicată cu intensitate e dată de interesul mare acordat de

turişti lăcaşurilor de cult religios. :udeţul ra!ova este pe al doilea loc după capitala

?omniei *n ceea ce priveşte numărul de locuitori. %şa că enoriaşii *n timpurile noastre saucei de os domnesc *n trecut au ridicat o mulţime de edi#icii de cult multe dintre ele #iindadevărate bijuterii ar!itectonice.

atorită amplasării mnăstirilor şi cultelor religioase *n zonele rurale odată cuagroturismul se dezvoltă şi turismul religios. biectivele religioase sunt prezentate *n anea '.

Turismul de agrement

atorită potenţialului turistic natural al judeţului ra!ova turismul de agrement unlocul important *n clasi#icarea tipurilor de turism practicate *n judeţ. Turismul de agrementeste ajutat de abundenţa rezervaţiilor naturale a zonelor protejate a #aunei şi a #lorei bogate

precum şi a celor mai importante monumente ale naturii care se a#lă *n această zonă.


20/53

rintre rezervaţiile naturale din zonă cele mai importante sunt>• arcul @atural &ucegi a#lat pe teritoriul judeţelor mboviţa ra!ova şi

&raşov #igurează *n Legea nr. 5K2--- cu o supra#aţă de 32))2 !ectare din care 1)33' !ecatrese a#lă pe teritoriul judeţului mboviţa. Cuprinde o mare diversitate biologică geologicăgeomor#ologică carstul ce prezintă o importanţă deosebită prin #rumuseţea peisajului şi prin

interesul ştiinti#ic> eştera $alomiţei eştera ?aţei C!eile Jănoagei C!eile rşilor C!eilerzei C!eile Tătarului clăile din Lespezi Canionul Foroabei lapiezuri doline.

e teritoriul :udeţului ra!ova cuprinde> %bruptul ra!ovean Locul #osili#er laiulFoţilor 8unţii Colţii lui &arbeş %rinişul de la (inaia Tigăile din Ciucaş 8untele de (arearcul @atural &ucegi.

+rumusetea peisajului completată de c!ei peşteri stnci cu #orme curioase cum sunt&abele şi (#inul / multe dintre ele monumente ale naturii / minunata vale a $alomiţei şi aa#luenţilor săi pădurile ce *nconjoară poalele munţilor #ac din zona munţilor &ucegi unadintre cele mai pitoreşti din ţară vizitată anual de numeroşi turişti.

• En %zuga regăsim următoarele rezervaţii naturale>/ botanice> oiana cu @arcise Clăbucetul %zugii 61,5 !ectare7 oiana cu @arcise/ng!ia8are 61,22 !ectare7/ complee> 0alea Turcului 6113"5 !ectare7 ng!ia 8are 6'2 !ectare7 0alea Cazacului25""5 !ectare

Tot *n %zuga se a#lă şi următoarele monumente ale naturii> +agul (ecular din curteacolului (ilvic %rborele 8amut 6(eUuoia gigantea7 &radul alb a#lat pe poteca spre Arbovala 3 ;ilometri *n Seaua 8are.

• ?ezervaţia Alodeasa situată *n comuna 0alea o#tanei la o altitudine de ,9-metri are o supra#aţă de 53'9 !ectare. 4ste o pădure seculară virgină de #ag şi de brad cuvrste *ntre 2--/3-- de ani şi *nălţimi de '-/'5 de metri. Constituie o raritate şi pe planeuropean datorită #aptului că *n zonă nu se e#ectuează eploatare #orestieră pădurea reuşind

să păstreze mărturii ale evoluţiei *nvelişului #orestier. (upra#aţa propusă pentru ocrotire prezintă o remarcabilă varietate peisagistică> ăaduri stnci roci la zi pajişti c!ei ape dulci.• ?ezervaţia geobotanică %rinişul de la Cumpătu situată *n localitatea (inaia pe

malul stng al ra!ovei *n cadrul acestei rezervaţii de pădure de #oioase se regăseşte o marevarietate de specii de plante din di#erite etaje de vegetaţie şi pe o supra#ata de 1' !ectare. %icieste pus sub ocrotire arinul alb.

• En comuna %dunaţi se a#lă> ?ezervaţia !idrologică 0alceaua ietrei şi ?ezervaţianatural /peisagistică Costişata.

• 8onumentul natural 8untele de sare de la (lănic ra!ova se găseşte *nintravilanul oraşului (lănic cu intrarea pe strada &aia &aciului. eclarată rezervaţie naturalăgeologică şi geomor#ologică prin 195' supra#aţa zonei protejate este de 2 !ectare.

Compleul &aia &aciului este #ormat din 8untele de sare cu Arota 8iresei şi &aia8iresei apoi Lacul 8are 6numit şi &aia &aciului cu supra#aţa de 51-- de metri2 şi adncimemaimă de " metri7 &aia orcilor 6supra#aţa de 1')- de metri2 şi adncime sub 1 metruconţinnd nămol terapeutic7.

@umele de Arota 8iresei a aparut după anul 192- cnd la patru zile dupa nuntă olocalnică s/a sinucis aruncndu/se din vr#ul muntelui de sare.e solurile sărate din această zonă se dezvoltă o serie de specii vegetale !alo#ile dintre caremai importante sunt sărărica 6(alicornia !erbaceea7 pelinul 6%rtemisia salina7 steluţa 6%ster tripolium7. rima atestare documentară a (lănicului datează din 1532 iar a doua din 1),5cnd spătarul 8i!ai Cantacuzino cumpără jumătate din moşia (lănic pentru a desc!ide ocne.


21/53

e/a lungul timpului muntele a su#erit numeroase eroziuni şi prăbuşiri. Cutremuruldin 19"" ploile abundente din 1993 şi 1999 produc prăbuşiri masive ale laturilor munteluiducnd la degradarea şi pierderea mareţie de altădată.

Turismul de tratament

dată cu diversi#icarea o#ertei de cazare şi turismul pentru tratament pe 0alea ra!oveia evoluat. e lngă celelalte tipuri de activităţi practicate turiştii vin *n această zonă pentrutratament şi relaare. Totodată poziţia geogra#ică clima şi resursele !idrologice ajută ladezvoltarea acestui tip de turism şi promovează valorile zonei.

Cele mai importante staţiuni care o#eră cure de detoi#iere sau diverse tratamente sunt>• &reaza datorită izvoarelor sul#uroase o#eră tratamente pentru numeroase

a#ecţiuni. $zvorul sul#uros de sub dealul Cacova este cea mai importantă sursă !idromineralădin localitatea &reaza. $şi are originea *n valea prului Aurga/Cacova iar accesul pnă lasursă este anevoios. %cest izvor se *ncadrează *n rndul apelor minerale 6sul#uroasă sul#atatăcloruro/sodică calcică7 avnd o puritate ridicată.

%pa acestui izvor poate #i utilizată *n cură internă *n urmatoarele a#ecţiuni> enterocolitecronice nespeci#ice a#ecţiuni ce necesita cură de colereză desc!inezii biliare colecistitecronice sec!ele postoperatorii pe căile biliare.

$zvorul (ul#uros din &reaza de :os este situat in partea de jos a localitatii &reazaaccesul pana la sursa #iind de asemenea anevoios. Caracteristicile sunt asemanatoare apeiizvorului sul#uros de sub dealul Cacova deşi ponderal componentele care de#inesc acestecaracteristici au valori mai mici. %pa izvorului din &reaza de :os este sul#uroasa sul#atatasodica calcica !ipotona.

$zvorul (ărat din 0alea 8orii se a#lă la o distantă de 5 ;ilometri 6spre vest7 #aţă decentrul localităţii &reaza iar accesul pnă la sursă este acceptabil izvorul avnd originea *ntr/o zonă cu rupturi şi alunecări de teren. %pa izvorului este cloruro/sodică sul#atată bromuratăcalcică magneziană !ipertonă.

Centrul de sănătate şi medicină preventivă D+undaţia 4denM stă la dispoziţia turiştilor cuo paletă largă de servicii> consultaţii medicale investigaţii paraclinice gimnastică medicală de*ntreţinere cursuri de bucătărie dietă vegetariană şi demonstraţii practice de artă culinarăvegetariană con#erinţe pe teme de sănătate. e lngă odi!nă masaj saună program antistressşi de abandonare a #umatului D+undaţia 4denM o#eră şi proceduri de !idroterapie !elioterapie#itoterapie argiloterapie cărbunoterapie aeroterapie. 4istă şi cabinete specializate *nconsiliere personală şi consiliere #amilială.

• (lănic ra!ova este şi o staţiune balneoclimaterică deosebită deoarece include8untele de sare/unic *n lume/şi cea mai mare salină din 4uropa *nconjurate de peisaje

pitoreşti dispunnd de condiţii de cazare tratament şi divertisment variate ceea ce trans#ormăstaţiunea (lănic *ntr/un loc ideal pentru petrecerea vacanţei *n scop recreativ sau curativ.8untele de (are de la (lănic ra!ova este o #rumoasă creaţie a naturii care constitue o

raritate pe glob #iind un masiv de sare la zi. rin dizolvare şi eroziune s/a #ormat o veritabilădantelărie maestrită ţesut de natură/*mpodobită de poli cu DarabescuriM cum spunea%leandru 0la!uţă care determină admiraţia şi uimirea vizitatorilor.

$zvoarele cu apă minerală ce conţine compuşi ai calciului clorului sodiului sul#ului şilacurile cu concentraţie mare de sare precum &aia &aciului &aia ?oşie &aia orcilor Lacul0erde sunt #olosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative şi diartritice 6spondilozecervicale dorsale şi lombare artroză poliartroză tendimiozită periartrita scapulo!umerala7celor a#laţi *n stări posttraumatismale 6dupa entorse luaţii şi #racturi ale membrelor tratate

prin metode c!irurgicale şi vindecate după artroze7 celor acuznd boli ale sistemului nervos peri#eric 6pareze uşoare sec!ele vec!i ale poliomelitei urmări dupa polinevroze7 boli


22/53

ginecologice 6insu#icienţă ovariană cervicită cronică metrosalpingită cronică7 bolirespiratorii 6bronşită cronică şi tra!eobronsită astmul alergic7 boli dermatologice 6psoriasisic!t!Hosis incipient dermatită ;eratotică7 şi desigur boli vasculare 6varice incipienteserHt!remelalgia7.

+acilităţi pentru băi cu ape minerale calde *n căzi băi reci *n lac aplicări de namol cald

pentru tratamente ginecologice şi pentru electroterapie. 0ec!ea mină de sare nirea a #osttrans#ormată *n sanatoriu/la adncimea de 21- metri/pentru tratamentul bolilor respiratorii *nmicroclimat de aer sărat.

(taţiunea dispune de comple balnear precum şi de multe vile pavilioane şi case private pentru cazare. Turismul intensiv din zonă este #avorizat şi de eistenţa la (lănic a pitorescului lac al 8iresii sau Arota 8iresei.


23/53

CAPITOLUL $. PRE3ENTAREA STAŢIUNII BUŞTENI

$.&. Lo1"li5"!2 72o7!"8i1;

&uşteni este un mic oraş de munte situat *n judeţul ra!ova *n regiunea 8untenia zonădenumită şi 0alea ra!ovei. raşul &uşteni este usor accesibil prin drumul 4uropean 4)-6@17 sau prin calea #erată ce #ace legătura pe ruta &ucureşti/&raşov/Cluj/radea/&udapesta/0iena/aris sau &erlin se poate a#irma că este c!iar *n centrul ţării şi estedestinaţia ideală pentru turism montan sc!i #otogra#ie şi relaare.

(taţiunea &uşteni are o poziţie #oarte spectaculoasă #iind aşezat c!iar la poalelemunţilor &ucegi unde se poate admira #rumuseţea şi goliciunea st*ncilor. (e a#lă la 11 oredistanţă de %eroportul topeni 6drum parcurs cu maşina7 la 1 ora şi '5 de minute distanţă de&ucureşti şi la 3- de minute de &raşov.

(ituat la 135 de ;ilometri de capitală acesta se *ntinde pe circa " ;ilometri de/a lungulvăii ra!ovei *ntre D0adul CerbuluiM şi tunelul săpat *n pintenul muntelui D8uc!ia LungăM.(ituat la ,5- de metri deasupra nivelul mării este considerată una din cele mai popularestaţiuni de munte o#erind panorame spectaculoase multe oportunităţi pentru activităţi devacanţă> de la sc!i la ecursii montane #iind situat şi *n apropierea altor staţiuni cunoscute

precum (inaia sau %zuga/redeal. Farta de acces rutier se regăseşte *n anea 5.Encepnd dinspre miazănoapte privirea cuprinde mai *nti creasta &ucşoiului ce duce la

0r#ul mul apoi urmează spre sud 8orarul cu acele ciudate stnci cunoscute sub numelede OColţii 8oraruluiO iciorul 8orarului se termină prin 8uc!ia Lungă tocmai la @16tunel7. rmează semeţa Coştila şi apoi Caraimanul *ndesat şi impunător ce domină &uşteniiclădit *n cea mai mare parte la poalele lui. (pre sud lanţul &ucegilor se continuă mai *nti cu:epii 8ici cu Claia 8are urmează :epii 8ari apoi iatra %rsă şi se termină cu +urnica şi

Cota 1'-- din care se vede !otelul de pe această *nlţime. La est localitatea este străjuită demuntele Jamora caracterizat printr/o pantă lină.Enaintea tuturor masivelor muntoase din ?omnia &ucegii o#eră turiştilor şi alpiniştilor celemai multe şi mai variate trasee de stncă de la cele mai uşoare pna la cele de etremădi#icultate. in vr#ul cel mai *nalt/mul 25-" de metri/a#lat *n nordul masivului se desprindradiar culmile ce alcătuiesc &ucegii> culmea principală culmile nordice şi culmea (trunga.

$.$. I/o!i1l /">inii

$storia trecută şi prezentă a localităţii &uşteni se a#lă *n strnsă corelaţie cu istoriatuturor aşezărilor de pe valea superioară a ra!ovei. 4venimentele petrecute de/a lungul

vremii pe această cale de legătură permanentă *ntre Para ?omnească şi Transilvania auimplicat nemijlocit *ntr/un #el sau altul &uşteniul.+ost cătun al localităţii redeal de la *nceputul secolului al I$I/lea eistenţa oraşului

&uşteni nu este atestată documentar pnă *n anul 1",2 odată cu ridicarea 8năstirii (inaia decătre (pătarul 8i!ail Cantacuzino. En acelaşi an domnitorul 8i!ai (uţu *n#iinţează primulcătun / $zvorul cu ajutorul a 2' de #amilii de scutelnici ai mnăstirii (inaia care va #i origineaapariţiei celorlalte aşezări / &uşteni oiana Papului şi %zuga. nă *n 1",2 eista o singurălocuinţă / un !an situat pe locul Jamorei de astăzi numit D(lonul de piatrăM unde se spune cănegstorii se opreau pentru a se ospăta odi!ni şi adăpa caii.

(e spune că locul unde 0alea Cerbului se varsă *n rul ra!ova se numea DLa &uşteniMterenul #iind nelocuit şi presărat cu gropi. upă anul 1"93 se construiesc primele case pe

0alea %lba. %bia in 1,') de construieşte soseaua dintre Cmpina şi redeal iar 3- de ani maitrziu se instalează şi calea #erată.


24/53

Turismul *n &ucegi şi pe 0alea ra!ovei se poate spune ca a *nceput odată cu anul 1,"-datorită activităţii unor asociaţii turistice e#iciente> (ocietatea Carpatica &raşov 61,"37(ienbenburg!ic!e Carpat!en 0erein 61,,17 (ocietatea carpatină (inaia 61,937 (ocietateaTuriştilor din ?omania 619-37 Fanul drumeţilor 619217 Turing Clubul ?omniei 619257Clubul %lpin ?omn 619337 şi Fai la rum 619397.

En acea perioadă a apărut un număr *nsemnat de periodice care popularizau intens#rumuseţea naturii din zona oraşului &usteni> O%nualul (.N.0. O%nualul (.T.?.OO4nciclopedie turistică romneascăO O&uletinul %lpinO şi O&uletinul Fai la rumO revistaO?omniaO / organul de presă al #iciului @aţional de Turism *n#inţat *n 193) etc.

e asemenea *n acea perioadă au apărut o serie de cărţi care *ncurajau turismul *n&ucegi şi pe 0alea ra!ovei prin prezentarea miri#icului peisaj şi a staţiunilor> OCălăuză astaţiunilor balneare şi climaterice din ?omnia O / a lui %. (curtu 619-)7 O En munţii (inaei?ucărului şi &ranului O / a lui 8i!ai Aold Faret 6191-7 Ombletul pe josO de @estor rec!e6191)7 OCartea 8unţilorO a lui &ucura umbravă 619217O Castelul eleş eştera $alomiţei şiCasa eştera O / a lui 8i!ai Faret 6192'7 etc.

raşul &uşteni şi/a căpătat de/a lungul anilor numele de OCapitala alpinismului

romnescO datorită numărului mare de trasee alpine din munţii &ucegi şi mai ales datorităvestiţilor Ooameni ai munteluiO care au avut curajul să *n#runte *n orice anotimp pereţii abrupţiai masivului. 8unţii &ucegi se pot lăuda cu cel mai mare număr de trasee alpine din ţară/aproimativ 2,- dintre care 13- numai *n Coştila.

acă din vremuri străvec!i ciobanii şi vnătorii colindau munţii cu scopuri practice *nsecolul trecut au apărut *n Carpaţi primii Ocuceritori ai inutiluluiO. acă vr#ul mul a #osturcat *ncă din anul 1,39 6pro#esorul %.$. 0allant şi slujerul %ngelescu7 zona de abrupt a&ucegilor a ramas *ncă multe decenii Oterra incognitaO socotită inaccesibilă.

%bia la *nceputul secolului nostru călăuziţi de vnătorii de capre @icolae Aelepeanu @icolae &utmaloiu Tunaru şi alţii primii ObucegistiO @icolae &ogdan @estor rec!ea şi#raţii Faret s/au aventurat *n zona de abrupt. Encepnd cu 1921 #raţii ?adu şi (erban Titeicaau pătruns peste tot unde se putea merge #ară mijloace te!nice> peretele %lbişoarelor 0aleaAlbinelelor ?pa Jăpezii 0alea %dnca. Cercetările lor sistematice au dus la *ntocmirea

primei !ărţi a abruptului &ucegilor. &ucura umbravă relatează despre o escaladă la coardă *nColţii 8orarului cu T!. ?osetti (olescu care #ăcuse şcoala *n masivul Vulder Naiser.

rin 193- un grup de tineri #ormează Aruparea %lpină. En 1933 apare O&uletinul %lpinOsub redacţia lui @icolae umutru iar in 193' se constituie de către A. +rim rdiste lt %l.(teopoe şi etre &ălăceanu / Clubul %lpin ?omn.

+oarte important a #ost pentru oraşul &uşteni activitatea Clubului %lpin ?omn care arealizat o şcoală de alpinism de prestigiu la re#ugiul Coştila. %şa a luat #iinţă Fotelul Căminul%lpin din &uşteni ca loc celebru de adunare pentru o perioadă de tranzit a alpiniştilor ce

urmau să plece *n ture pe munţii sau la re#ugiu. in acest club 6C%?7 #ăceau parte intelectualide marcă ai ţării iar discuţiile dintre ei *n living/ul !otelului strneau curiozitatea şi emulaţiaintelectuală a locuitorilor oraşului.

%cţiunea tuturor acestor societăţi s/a concretizat *n construirea a sute de ;ilometri de poteci şi marcaje *n ridicarea cabanelor şi re#ugiilor montane *n construirea primei prtii desc!i din ţara 6&oncu7.

rumul spre pereţi este desc!is de Toma &oerescu care trece prima oară 8area(urplomba din eretele Aălbinelelor *n 193,. Curnd este escaladat uriaşul perete al 0ăii%lbe prin +isura Centrală iar @iculae &aticu şi 4milian Cristea realizează premierantecului 0ăii %lbe şi a Celor Trei (urplombe din eretele Aălbinelelor *n 19'). ragulgradului 0$ era atins. 4milian Crstea a pornit să *l depăşească atacnd +isura %lbastră

reuşind această premieră *mpreună cu cel mai bun alpinist romn din acea vreme %urel $rimia*n 1952.


25/53

En anii următori respectiv *n 1955 %leandru +loricioiu ?onald Vel;ens şi @orbertFiemesc! realizează traseul direct al +isurii %lbastre.

En 19)3 se realizează premiera de iarnă a traseului direct al +isurii %lbastre de către $gor opovici şi ?obert omneşteanu iar *n 19)" Taina uţescu este prima #emeie care realizeazăacelaşi traseu *n calitate de Ocap de coardăO.

En anii de după cel de/al doilea război mondial oraşul &uşteni se dezvoltă puternic pe baza #uncţiei turistice.e remarcat că de la dispariţia &uletinului Clubului %lpin ?omn şi pnă astăzi 619',/

2--97 nu eistă nici o publicaţie de alpinism o cronică alpină sistematică care să consemnezeescaladele noi 6premiere7 sau per#ormanţele deosebite. $n#ormaţiile se obţin cu mare greutate

printr/o adevărată muncă de cercetare din publicaţiile vremii / ziare reviste almana!uri şicteva cărţi buletine in#ormative ale #ederaţiei de alpinism şi ale diverselor asociaţii apărutela intervale neregulate şi #ără continuitate. %ceasta este cauza pentru care peste "- de traseealpine din &ucegi nu apar descrise.

$.'. An"li5" -o/2n>i"lli /!i/i1 "l /">inii B#/2ni

otenţialul turistic natural

?elie#ul

Culmea principală avnd direcţia nord/sud #ormează un platou *ntins cuprins *ntre0alea ra!ovei şi 0alea $alomiţei. $nteresant pentru alpinişti este versantul pra!oveancuprinznd marel abrupt estic al &ucegilor de 1"-- de metri *nălţime. %bruptul estic al culmii

principale dominat de munţii Coştila Caraiman şi :epii 8ici se continuă către nord cuabruptul culmilor nordice 8orarul şi &ucşoiul. %ccesul spre abruptul &ucşoiul se #ace maiuşor din ?şnov pe 0alea Alajariei respectiv pe 0alea 8ălăieşti.

rimul *n &ucegi şi pe ţară Coştila *şi merită pe deplin locul pe care/l ocupă *nclasi#icarea alpiniştilor. :umătate din numărul de trasee alpine ale &ucegilor este concentrată*n abruptul Coştila iar poarta principală de intrare a acestui abrupt se a#lă la ?e#ugiul Coştila.

Tancul %scuţit de lngă ?e#ugiu o#eră căţărătorilor posibilitatea de a lua primul contactcu conglomeratul &ucegilor. 0izavi de re#ugiu dincolo de 0alea Coştilei se ridică tancul mic.rcnd prin stnga Tancului 8ic pe 0lcelul ietros 6riaşului7 se ajunge la baza primuluidintre cei patru mari pereţi ai Coştilei> eretele 0ulturilor 6olicandrului7. 8ai la stngainvizibil de la ?e#ugiu şi separat de eretele 0ulturilor printr/un contra#ront masiv pe carecresc molizi zade şi jnepeni se a#lă eretele 0ăii %lbe. easupra ?e#ugiului se *nalţă CreastaCoştila/Aălbinele din care coboară spre sud eretele Coştilei iar spre nord eretele

Aălbinelelor. ar *n a#ară de cei patru mari pereţi Coştila mai o#eră alpiniştilor *ndrăgitulmar al Aălbinelelor Colţul Aălbinelelor Colţul 8ălinului sălbatica regiune a #lanculuinordic al Coştilei privind spre 0alea Cerbului precum şi eretele &ranei.

%bruptul :epilor 8ici ca şi abruptul Coştilei este orientat spre 0alea ra!ovei şi #ace parte din Culmea rincipală a &ucegilor des#ăşurandu/se de/a lungul 0ăii ra!ovei *ntre0alea :epilor şi 0alea rlătorii 8ari dincolo de care se ridică muntele Caraiman la nord şi:epii 8ari la (ud. in platoul somital al :epilor 8ici se desprinde către est Coama :epilor 8ici care desparte 0alea :epilor de bazinul rlătorilor. eretele #rontal al acestei coame/eretele cu +lorile/se *nalţă deasupra &ranei 8ari a :epilor 6&rana lui ?ăducu7. En aval de&rana lui ?ăducu Coama :epilor 8ici se rami#ică #ormnd două 8uc!ii> Claia 8are şiClăiţa *ntre care se adnceşte 0alea (eacă a :epilor 60alea (eacă dintre Clăi7. La nord de

muc!ia Clăiţei se *nalţă Creasta cu Jimbri. 4lementul principal al acestui ansamblu *lreprezintă Claia 8are cu eretele (udic *nălţat deasupra 0ăii Comorile Clăii. La sud de Claia


26/53

8are se des#ăşoară ca un evantai cele trei #ire ale 0ăii Comorilor şi 0alea rlătoarea 8ică peunde se strecoară poteca rlătorilor de la &uşteni la Cantonul :epi. ltimul element alapruptului :epilor il #ormează Creasta rlătorilor *ntre văile rlătoarea 8ică şi rlătoarea8are cu peretele rlătorii 8ari orientat către sud.

Caraimanul impresionantul colos de piatră pe a cărui creastă se *nalţă per#ect

armonizat cu natura 8onumentul 4roilor este probabil cel mai cunoscut munte din ţară.+ăcnd parte din culmea principală a &ucegilor Caraimanul domină oraşul &uşteni. Limitelesale sunt> spre nord 0alea %lbă care/l desparte de Coştila spre est 0alea ra!ovei spre sud0alea :epilor 60alea Caraimanului7 dincolo de care se ridică :epii 8ici spre vest platoulsomital al Caraimanului coboară uşor către obrşia 0ăii :epilor dincolo de care se ridică8untele &abele. 0ersantul nordic/eretele %lbişoarelor/se *nalţă din 0alea %lbă pnă laCreasta icăturii #iind străbătut de mai multe văi ce poartă numele generic de %lbişoare.

0ersantul estic *nalt de 15-- de metri de #ormă trapezoidală cu baza mare/0aleara!ovei şi baza mică/Saua 8are a Caraimanului pe care se *naltaă Crucea 4roilor estemărginit lateral de Creasta icăturii spre nord şi 8uc!ia 8are a ortiţei spre sud #iindstrăbătut de 0alea (eacă a Caraimanului şi a#luenţii ei. 0ersantul sudic se ridică din 0alea

:epilor către 8uc!ia 8are a ortiţei *naintea căreia se *nalţă ca o culisă Creasta &ranelorstrăbătut de numeroase sistoace şi de 0alea (pumoasă versantul sudic se ridică *n treptemarcate de brane *nierbate din &rana ortiţei pnă *n &rana 8are a Caraimanului.

8untele 8oraru reprezintă una din culmile nordice ale &ucegilor ce se des#ace directdin punctul de maimă altitudine al masivului respectiv 0r#ul mul către est *ntre !ăurileadnci străbătute odinioară de g!eţari ale 0ăilor Cerbului şi 8orarului. Culmea coboară *ntrepte largi la etremitatea estică se a#lă %cele 8orarului> %cul de (us egetul relungitegetul ?oşu şi %cul 8are. +aţa sudică a culmii 60ersantul 0ăii Cerbului7 este caracterizată

prin brane largi şi #eţe *nierbate epuse la soare străbătute de sistoace abrupte. rin contrastcu acest aspect senin #aţa nordică 60ersantul 0ăii 8orarului7 este aspră rece şi stncoasă deo măreţie ne*ntrecută *n zona %celor 8orarului de unde coboară văile %dnca ?pa Jăpezii0lcelul Tancurilor 0alea oienii. Entre #irele acestor văi se *nalţă mai multe turnuri> Colţul8oşului Tancul ?etezat Colţul A!inturii Tancul oienii Colţul 0ăii %dnci. +aţa estică#rontală a 8orarului brăzdată de văile &ujorilor şi Comorilor este *ncununată de stncile8ănuşii 8orarului.

Culmile nordice ale &ucegilor se desprind din punctul culminant 0r#ul mu> către est/8orarul către nord/&ucşoiul şi către vest (cara. in Culmea (cara se desprind alte douăculmi către nord adina Crucii şi Culmea Pigăneşti. Entre aceste culmi se adncesc văilemodelate de g!eţarii din perioadele trecutelor glaciaţiuni> 0alea 8orarului 8ălăieşti 0aleaPigăneşti. %cest peisaj este dominat de muntele &ucşoiul alcătuit din &ucşoiul 8are 6Creasta

@ordică7 şi &ucşoiul 8ic 6Creasta 4stică numită şi creasta OLa &alaurO7. Culmea &ucşoiului

8ic #ace parte din cumpăna apelor care separă 8untenia de Transilvania 6 Para &rsei7. Lanord de această culme #aţa estică a &ucşoiului 8are se des#ăşoară de/a lungul 0ăii Alajarieiea este brăzdată de 0alea &ucşoiului 0alea ?ea şi a#luenţii lor. +aţa vestică a &ucşoiului8are către 0alea 8ălăieşti 6&isericuţa7 cu interesantele sale trase alpine. incolo de 0alea8ălăieşti *n Culmea adina Crucii şi 0alea Pigaăneşti eistă *ncă alte două trasee alpine.

En s#rşit culmea (trunga prezintă zone de abrupt att către vest/Autanul Aro!otişul(trungile 8ari/ ct şi spre est / &ătrna Tătarul.

0ersantul brănean al Culmii (tunga #ormează abruptul vestic al &ucegilor cuprinznd pereţii munţilor Autanul şi Aro!otişul. (pre deosebire de abruptul estic şi nordic aici predomină calcarele jurasice. %ceste calcare apar şi la poalele muntelui &ătrna pe versantul$alomiţean al Culmii (trunga unde se a#lă zona de alpinism din 0alea Foroabei respectiv

peretele &ătrna Turnul (eciului Turnuleţul. e asemenea eretele Tătarului 8are dinC!eile Tătarului este alcătuit din aceleaşi calcare. #rumoasă şcoală de alpinism o reprezintă


27/53

(tnca (#nta %na din vecinatatea oraşului (inaia din calcare albe reci#ale ţşnind din #lisulmrnos şi gresos caracteristic regiunii.

Fidrogra#ia

rincipalul curs de apă ce in#luenţează perimetrul oraşului &uşteni este rul ra!ova cestrăbate teritoriul de la nord către sud. 0alea ra!ovei are aspecul unei depresiunimor#ologice cu #lancurile asimetrice > malul drept *ngust şi abrupt malul stng mai larg şi cu

pante mai line. En lungul albiei se di#erenţiază zona de luncă 6albia majora7 relativ *ngustă cudezvoltare discontinuă cnd pe o parte cnd pe alta *n #uncţie de meandrele rului. (unt

puţine zonele cu risc de inundabilitate şi numai la debite etraordinare. En general aceste zoneau #ost reduse prin lucrările de regularizare deja eecutate 6*n mare parte *n zona industrială şizonele adiacente căii #erate7.

?ul are debit permanent *nsă care variază #oarte mult *n #uncţie de precipitaţii.rincipalii a#luenţi sunt 0alea rlătoarea 0alea :epilor 0alea Cerbului 0alea %lbă

0alea &lea / a#luenţi dreapta şi 0alea 8ăturarului 0alea Tu#a 0alea (ipa 0alea Jamora

0alea +etei / a#luenţi stnga. %#luenţii au orientare generală de la est la vest au văi adnci şi*nguste cu tendinţe de eroziune pe cursul superior si eroziune si acumulare catre con#luentacu ra!ova.

La debite torenţiale aceste văi transportă material solid derocat din amonte pe care *ldepun la bază #ormnd conuri de dejecţie *nainte de con#luenţa. Cel mai important con dedejecţie este cel de pe 0alea :epilor urmat de 0alea &lea rlătoarea 0alea %lbă şi 0aleaCerbului.

Cercetările e#ectuate *n timp au pus *n evidenţă *n subteranul zonei prezenţa unui acvi#er #reatic şi a unui comple acvi#er de adncime.

$zvoarele minerale sunt reduse ca importanţă şi au *n compoziţie !idrogen sul#urat brom şi sodiu. $zvorul +etei apare *n malul drept al văii +etei la nivelul albiei minore şi estecaptat rudimentar. %pa are o mineralizatie de 3)5/5-- mgKl şi caracter sul#uros/bicarbonatic/sodic/calcic.

altă zonă cu ape sărate eistă *n partea de nord a oraşului. %ceste ape au #ost captate*n trecut apoi au #ost reamenajate 3 puţuri 6dintr/o serie de alte puţuri care *nsă s/au dovedit acapta *n mare parte ape dulci şi doar ) dintre ele apa sărata7. ebitele etrase sunt mici 63'-/,-- lK2' ore7. %ceste ape sunt clorosodice şi au mineralizaţie cuprinsă *ntre 3/25 mgKl.

%pele minerale din cuprinsul oraşului &uşteni au indicaţii terapeutice.

+lora

La nivelul teritoriului staţiunii se gasesc păduri dese de #agi arini salcii mesteceni paltini şi ulmi. Cu ct altitudinea creşte 6după 12-- m7 se *ntlnesc arii de coni#ere> pini brazi molizi şi larice. En pădurile de #agi eistă specii de plante ierbacee> Ciuboţica Cucului brnduşa #eriga #ragii g!iocei leurda murele a#inele izma Coada Calului pipirigulrobuzul $arba Ciutei măcrişul tri#oiul.

(pecii ocrotite prin lege> Taus baccata 6Tisa7 Aentiana lutea 6A!intura galbenă7 Laridecidua 6Larice7 ?!ododendron ;ots!Hl/(im; 6(mirdarul7 ap!ne blagaHana #raH 6$ederaalbă7 (alH mHrtelloHdes 6(alcia de turbă7 Leontopodium alpinum 6+loare de colţ7 %ngelicaarc!angelica 6%ngelica7 Trollius europaeus 6&ulbucii de munte7 @igritela rubra şi @igritelanigra 6(ngele voinicului7.


28/53

+auna

@umărul de animale mai mari a scazut simţitor *n pădurile din preajma oraşului.(poradic mai pot #i *ntlniţi urşi lupi cerbi căprioare mistreti vulpi rşi şi capre

negre. 8ai eistă iepur i şi veverite dar de asemenea *n număr redus. En sc!imb eistă multe

păsări> piţigoi cocoşi de munte pupeze cuci. (olul umbros al pădurilor de aici #avorizeazăeistenţa unor reptile ca> vipera comună salamandra şoparla de munte. (e mai *ntalnesc deasemenea> broasca brună şi mai multe specii de melci

8onumentele şi rezervaţiile naturale

) En zona limitro#ă a Cabanei &abele şi muntelui Caraiman se găsesc mai multemonumente natural botezate cu di#erite nume care *n general corespund *n#ăţişării acestora.4numerăm următoarele> O(#inulO O&abeleO OArupul &ătrnilorO O(pnulO OColumnaOOLespeziO OFermes O%ltarul OJamoleO OorumbelulO şi O(#inul din iatra %rsăO. &abelesunt monumente ale naturii incontestabile #enomene eoliene sub #ormă de ciuperci a#late *n

#aţa cabanei &abele. (#inul este un monument despre originea căruia sunt susţinute douăa#irmaţii> că este un #enomen natural la #el ca şi &abele sau un monument istoric moştenit dela daci. (e spune ca este un monument religios sculptat de artiştii daci dupa victoriosul război

purtat *mpotriva romanilor *n timpul lui omiţian din anul ,9 e.n.) e (tr. 8atei &asarab sunt circa 35 de stnci de di#erite mărimi 6*ntre -5 si 25 metri7

care invita copii la un alpinism al pric!indeilor7/ e 0alea rltoarea este o cascadă naturală cu o cădere de apă de 12 metri/ La 0ama (trunga situată la cota 195- de metri eistă un punct #osili#er unde au #ost

descoperite aproimativ 15- de specii de amoniţi şi numeroşi corali./ printre monumentele naturale se numără şi oiana Nalinderu oiana Coştilei şi alte

poieni una mai #rumoasă decat alta iar toate *mpreuna #ormează *mpărăţia #lorilor / arcul @aţional &ucegi are o supra#aţă de )),- de !ectare şi cuprinde *ntreg versantul

pra!ovean/ ?ezervaţia oiana Crucii 6Cocora7 protejază o poiană adăpostind o specie de g!intură/ ?ezervaţia botanică 0ar#ul mul cu speci#ic de tundră/ ?ezervaţia botanică &abele cu vegetaţie aplină spaeci#ică epusă vnturilor

permanente/ 8unţii Caraiman sunt vestiţi şi pentru O+loarea ?egineiO declarată monument al

naturii şi ocrotită prin lege. 4ste o #loare cenuşie cu mai multe petale şi care se găseşte *n8unţii %lpi

otenţialul turistic antropicR?esursele antropice sunt elemente de cultură speci#ice create de om de/a lungul

timpului ele eistnd pe teritoriul oricărei ţări şi putnd #i valori#icate turistic.D1

8onumentele şi ansamblurile de ar!itectură de #actură civilă simbolurile evoluţieiaşezărilor pra!ovene ce reprezintă stilurile tradiţionale eprimă originalitatea sistemului deconstrucţii ar!itectonice şi totodată măsura gradului de dezvoltare culturală şi socio/economică a 0ăii ra!ova. intre acestea #ac parte>

0ilele a căror ar!itectură ne *ndreptăţeşte să le menţionăm *n răndul monumentelor locale şi anume> O0ila @estor rec!iaO/scriitor publicist şi inginer O 0ila A!eorg!e PiţeicaO/academician şi matematician de renume mondial O 0ila Tudor 0ianuO/academician istoric şi

1 +iroiu umitru R4conomia turismului şi amenajarea turistică a teritoriuluiD 4ditura (Hlvi &ucureşti2--3


29/53

critic literar O0ila Lucreţiu ătrăşcanuO/avocat şi om politic O0ila . LeonidaO/pro#esor universitar *ntemeietorul 8uzeului Te!nic din &ucureşti O0ila CunescuO/avocat şi om

politic O0ila %ura &uzescuO/actriţă O0ila A!eorg!e LupuO/pro#esor universitar doctor şi om politic O0ila 8adgiaruO/economist şi om politic O0ila &orneanuO/ doctor.

/ Casa de Cultură construită *n 1,,) are o istorie deosebită. La s#rşitul secolului 1, a

#uncţionat ca şcoală. espre *nceputurile şcolii din &uşteni avem un număr de date scrise de#ostul director al şcolii %.8. 8i!ăilescu pe care le/a publicat in 8onogra#ia Scolii din&uşteni *n 19-). En prezent Casa de cultură #uncţionează ca un amplu comple cultural *n care*şi des#ăşoară activitatea şi &iblioteca răşenească.

Trebuie menţionat #aptul ca acest prestigios ansamblu cultural este cuprins *ntr/un proiect de modernizare ce va *ncepe *n anul 2--".

/ Casa de odi!nă a preoţilor situată *n strada Libertăţii 23' reprezintă un monumentde ar!itectură clasică a s#rşitului de secol 1,. En prezent #uncţionează ca imobil de reculegereşi odi!nă *n subordinea atriar!iei rtodoe ?omne proprietar #iind domnul slaru %urel.

/ %nsamblul +abricii de Frtie / e #ondul general al dezvoltării economice *n?omnia determinat de dobndirea independenţei de stat *n 1,,2 se *ntemeiază de către Narl

şi (amuel (c!iel originari din ?şnov +abrica de Frtie din &uşteni.+abrica (.C.(c!iel producea !rtie şi saci de !rtie lucrnd cu 11'3 muncitori. En 1,93

+abrica de Frtie dispunea de o moară de măcinat lemnul şi o #abrică de c!erestea şi beţe dec!ibrituri de la Suşai 61,917 denumită şi O+erăstăaul de la ?etivoiuO ce a #ost mistuit deincendiu *n 1,9'.

upă 1,93 intreprinderea a #ost mărită modernizată şi completată prin *n#iinţarea unei#abrici de c!erestea la %zuga. En 19-' moara de măcinat a #ost trans#ormată *n #abrică deceluloză. En prezent #abrica este *n conservare *nsă păstrează ar!itectura neoclasică industrialăgermana. roprietari / (C mnimpe Fartia (a si (.C. Comercia ?omania (?L.

/ 8uzeul 8emorial Cezar etrescu / (ecţie a 8uzeului :udeţean de $storie la 1"decembrie 19)". $nteriorul păstrează neştirbit vec!iul stil> mobilier rustic scoarţe vec!iceramică romnească statui şi tablouri peste 1---- de volume şi reviste toate donate deurmaşii lui Cezar etrescu dezvăluie la acest mare scriitor şi publicist două trăsături majore

preţuirea artei populare şi marea pasiune pentru carte. mare parte din scrierile sale seadresează copiilor #iind traduse *n 22 de limbi scriitorul *nsuşi traducnd literatura din#ranceză şi rusă.

Casa este construită *n stil &rncovenesc şi cuprinde trei niveluri din care se viziteazănumai parterul şi etajul. En ar!itectura ei la parter se remarcă prispele cu balustrade şi coloanede lemn sculptat. $ntrarea *n muzeu se #ace prin #aţada de est. ătrundem *ntr/un vestibulunde *n partea stngă se a#lă statuia lui Foria semnată de . Fan. Lngă ea dintr/un tetaparţinnd lui emostene &otez re#eritor la casa memorială reţinem partea de *nc!eiere>

O$ntraţiW 0eţi găsi prezenţa unui om care v/a iubit...care a iubit pe toţi oameniiO.En !ol mobilierul este #ormat din #otolii canapele măsuţe iar pe pereţi sunt tablouri *nacuarelă. @e atrag atenţia statuile lui Cloşca şi Crişan realizate tot de . Fan dăruitescriitorului. e o parte şi de alta a !olului se găsesc simetric cte două camere care *n timpulvieţii scriitorului aveau destinaţii di#erite> dormitorul mamei şi cel al soţiei *n dreaptasu#rageria şi biroul de primire *n stnga.

En *ncăperile din dreapta sunt epuse #otogra#ii de #amilie caietul de elev #ile din jurnalul personal volume cu dedicaţiile primite lucrări tipărite şi manuscrise privind celeşase cicluri amintite.

Camerele din stnga/su#rageria şi biroul de primire/sunt mobilate corespunzător> masaşi scaune bibliotece/studiou ra#turi cu ceramică vaze servicii de masă şi de ca#ea tablouri.

Encăperile de la etaj sunt amenajate ca *n ultimul an al vieţii lui Cezar etrescu. Encamera de lucru sunt biroul cu două corpuri pe care se a#lă o mapă cu un manuscris tocuri


30/53

creioane un dulap o etajeră o masuţă cu serviciu de ca#ea servieta batista şi pălăriascriitorului. En camera alăturată / cabinetul de presă.

&iblioteca se a#lă *n prelungirea !olului de care este despărţită printr/o uşă de #ier #orjat.

(e a#lă nu departe de #ostul tunel al căii #erate la vest de şosea 6&/dul. Libertăţii7 pe

strada Tudor 0ladimirescu nr. 1 colţ cu (trada Cezar etrescu./ (tatuia Oltima grenadă a caporalului Constantin 8usatO/monument ridicat *n 192,*n cinstea eroilor căzuţi *n primul război mondial. 8onumentul situat *ntre &isericaomnească şi staţia C+? a #ost ridicat *n anul 192, prin grija patronului +abricii de Frtietto (c!iel. (tatuia a #ost dedicată eroului Caporal 0asile 8uşat căzut *n primul războimondial. 4ste opera sculptorului umitru &rlad şi reprezintă pe caporal aruncnd grenada *ntabăra duşmană cu mna dreaptă ce/i mai rămăsese tea#ără.

/ Crucea 8emorială a eroilor romni din primul război mondial/cel mai mare şivaloros monument al oraşului &uşteni unic *n ţară este Crucea 4roilor @eamului căzuţi pecmpurile de luptă pentru *ntregirea neamului. % #ost construită *ntre anii 192)/192" prin grija8ajestăţii (ale ?egina 8aria şi amplasată pe şaua muntelui Caraiman la cota 2291 de metri.

Crucea este eecutată din pro#ile de oţel aşezată pe un soclu din beton armat iar *n interiorulacestuia se a#lă o *ncăpere care a adăpostit iniţial dinamul generator de energie electrică carealimenta cele 3-- de becuri a 5-- V #iecare. imensiunile monumentului sunt impresionanteavnd *nălţimea de ', de metri şi lăţimea de 1' metri.

/ 8onumentul r. Nremnitz/ridicat *n 1,,9 de către $on Nalinderu *n onoareamedicului #amiliei regale.

/ %nsamblul castelului Cantacuzino> *n anul 1911 a #ost clădit Castelul Cantacuzino şio serie de grote cascade şi #ntni arteziene toate situate *n parcul al cărui proprietar a #ost

prinţul A!eorg!e Cantacuzino zis O@ababulO. Castelul din punct de vedere ar!itectural#igurează *n topul primelor castele din ?omnia. En prezent este retrocedat moştenitorilor şi nuse vizitează insă ar!itectura poate #i admirată din eterior #iind vizibil *n special *n perioadade toamnă.

/ ?ezervaţia de ar!itectură industrială şi orăşenească/(tr.Telecabinei nr.'9/51 compusădin> colonie muncitorească la $F& 619--7 locuinţe din incinta #abricii de !rtie 619--7 !alede producţie din incinta #abricii de !rtie blocuri/locuinţe muncitoreşti din incinta #abricii de!rtie 61,,-7 anee gospodăreşti locuinţa orăşenească de #actură romantică/(tr.Libertăţiinr.23) locuinţa orăşenească de #actură neoromnească/(tr.Libertăţii nr.25- locuinţaorăşenească de #actură tradiţională 6O0ila isculuiO7/(tr.Soimului nr.5 locuinţa orăşenească de#actură neoromnească 6grădiniţa7/(tr. Jambilelor nr.'

/ altă construcţie impunătoare şi reprezentativă este #ostul cazino şi !otel azi casăde copii or#ani situată pe (tr.Traian nr.1.

/ e &/dul Libertăţii *ntre nr.2-, şi 21- sunt două bănci din piatră masivă prelucratăconstruite şi amplasate prin anul 19-' prin grija neobositului şi iubitorului de munte @estor rec!ia.

/ &anca OLa ?eginaO amplasată *n pădure la circa 2 ;ilometri pe punctul numit OLa+ierăstrăuO este o lucrare de artă construită din piatră masivă la 1" septembrie 1,,,.

/ e traseul turistic Căminul %lpin/oiana Coştilei este amplasată o troiţă din lemnscluptat tip maramureşan.

En categoria monumentelor te!nice sunt incluse podurile metalice instalaţii vec!imijloace de transport amenajări !idrote!nice. rintre aceste obiective *n oraşul &uşteni pot

#i amintite>


31/53

/ odul RCastelului CantacuzinoM construit peste rul ra!ova cu gardul tra#orat cese *ntindea pe o distanţă de 15 ;ilometri pe ambele părţi ale străzii Jamora pnă la podul cetraversează rul ra!ova *n dreptul barierei C+? din oiana PapuluiB acesta a #ost *nsădemolat *n anii 1,,- şi reconstruit

/ odul RC+?Mdin oiana Papului tot peste rul ra!ova este contemporan cu

Castelul Cantacuzino 619117B acesta reprezintă podul originar #iind identic cu cel dinlocalitatea &uşteni.e lngă aceste două poduri rutiere *n &uşteni mai eistă un pod metalic respectiv cel

de la +abrica de Frtie./ +unicularul a intrat *n #uncţiune *n 19-9 #iind considerat o realizare unică *n

?omnia şi a treia din 4uropa pentru acele vremuri. %cesta avea o lungime de 1) ;m prindouă di#erenţe de nivel de 1--- de metri şi '5- de metri şi avea #uncţiunea de a transporta

buştenii de lemn din 0alea $alomiţei peste masivul &ucegi.8uzeele reprezintă instituţii de cultură intens vizitate care #uncţionează *n general *n

ansambluri de ar!itectură valoroase şi sunt importante din punct de vedere ştiinţi#ic artistic şicultural.

$nstituţia unde se susţin spectacole şi concerte este Casa de Cultură construită *n anul1,,9 la iniţiativa +amiliei ?egale a găzduit *n trecut #osta Scoala Aermană. % #ost re#ăcutăintegral *n anul 199,. La ora actuală reprezintă locul unor diverse mani#estări culturale #iindşi un centru @4(C. Tot *n incintă sa se a#lă şi biblioteca orăşenească. 4ste situată vis/avisde gara din &uşteni. 4a dispune de o sală pentru spectacole artistice şi are deasemenea o*ncăpere dotată cu mese pentru jocuri de şa! una pentru jocuri de club şi o sală pentru audiţiimuzicale.

biective religioase din staţiunea &uşteni>

/ &iserica omnească zidită din piatră de cariera o copie redusă a 8năstirii Forezu prin ar!itectura dotările interioare şi vec!imea sa intra *n rndul monumentelor remarcabileale staţiunii. 4ste o biserică ortodoă construită *n anu 1,,9. Ctitorie a regelui Carol $ şi areginei 4lisabeta pictaţi *n mărime naturală *n pronaos. En #ormă de cruce cu două turle de#orme di#erite. % #ost ridicată de constructori italieni conduşi de ietro reossi. 8obilieruleste din stejar masiv iar catapeteasma considerată a #i cea mai #rumoasă din ?omnia a #ostlucrată la 0iena. $coanele originale păstrate sunt pictate A!eorg!e Tătăraşcu sau ucenicii săi.ictura originală din altar are acelaşi autor ca şi la 8năstirea (inaia/%gnes 4ner

/ 8năstirea Caraiman/Comple ar!itectural religios modern loc de pelerinaj pentrucredincioşii ortodocşi aşezat la poalele muntelui Caraiman *n cartierul alanca purtnd!ramul 8aicii omnului.

Documents

Circulaţia Turistică În Staţiunea Buşteni-Simion Elvira