36

CLARINETUL ÎN CREA IA INSTRUMENTAL MOZARTIAN :ÎNTRE CAMERAL, SIMFONIC I CONCERTANT

Prof. univ. dr. GABRIEL BANCIU Academia de Muzic „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca

Gabriel BANCIU, muzicolog, Doctor în Muzicologie – Estetic muzical(1999), profesor universitar (la catedra de Muzicologie) i conduc tor de doctorat (din 2007). Volume publicate în domeniul esteticii, retoricii muzicale, formelor muzicale, managementului educa ional. Studii de specialitate în reviste i publica ii de profil. Din anul 2008, prorector al Academiei de Muzic „Gh. Dima” din Cluj-Napoca.

Legat de numele inventatorului s u, Jacob Denner din München (1655-1707),

clarinetul a fost utilizat înaintea lui Mozart de: Vivaldi (1716 - Juditha triumphans), Händel

(Uvertura în Re pentru dou clarinete i corn, opera Riccardo Primo - 1727 i o copie târzie a

operei Tamerlano - 1744-45, originalul datând din 1724, în care clarinetul înlocuie te

cornetul), J.M. Molter35 (în deceniul 5 al sec. al XVIII-lea - ase concerte pentru clarinet în

Re), Rameau (Zoroastre - 1749 i Acante et Céphise - 1751), Gossec (1756), J.Ch. Bach

(Orione - 1763), F.X. Pokorny36 (1765 - dou concerte pentru clarinet).37

Clarinetul este men ionat de Diderot i D'Alembert în Encyclopédie (edi ia din 1760 i

suplimentul din 1776).

Orchestra de la Mannheim a fost una dintre promotoarele instrumentului, având în

componen a sa doi clarineti ti înc din 1758. Mozart, aflat la Mannheim la 4 noiembrie 1777,

scria tat lui s u: „am g sit o orchestr mare i foarte bun , la fiecare partid câte 10-11 viori,

4 viole, 2 oboaie, 2 flaute, 2 clarinete, 2 corni, 4 violoncele, 4 contraba i, trompete i

timpane”.38 A adar, Mozart „descoper cu uimire o orchestr considerabil pentru acele

timpuri”, despre care s-a afirmat c avea „fascinante prezen e de culoare ale instrumentelor de

suflat, inclusiv un personaj nou sosit, aproape necunoscut, clarinetul”.39 La acea dat , îns ,

Lucrare prezentat la simpozionul organizat în cadrul Festivalului interna ional Mozart, editia a XV-a, Cluj-Napoca, 2005. 35 Johann Melchior Molter (1696–1765), compozitor german. 36 Franz (František) Xaver Thomas Pokorný (1729-1794), compozitor originar din Boemia. 37 The New Grove Dictionary of Music & Musicians, vol. V, Macmillian Publishers Limited, 2002, pp. 905-906. 38 Mozart, Scrisori, Editura Muzical , Bucure ti, 1968, p. 33. 39 Radu Gheciu, Mozart, Editura Muzical , Bucure ti, p. 49.

37

Johann Stamitz40 era deja autorul unui concert pentru clarinet (c.1755), iar Christian

Cannabich i Carl Stamitz îl utilizau în lucr rile lor orchestrale.

Cu toate acestea, s-a scris despre Mozart c este „unul dintre primii compozitori

austro-germani care a folosit clarinetul în muzica de camer i în cea simfonic , dup

Stamitz”.41 Gloria pe care Mozart a adus-o clarinetului nu este îns consecin a priorit ii în

utilizarea instrumentului, ci a valorii lucr rilor realizate. Iar acestea au fost compuse datorit

interesului pe care Mozart l-a ar tat timbralit ii aparte a instrumentului, dar i în leg tur cu

instrumentistul de excep ie care a fost Anton Stadler42. Triunghiul Mozart - clarinet - Stadler,

adic creator - instrument - interpret, a generat capodopere.

În muzica instrumental , Mozart a utilizat clarinetul în lucr ri camerale, dansuri

instrumentale, crea ia de divertisment, simfonic i concertant , începând cu 1771, anul

compunerii Divertimento-ului KV 113. Cu apte ani înainte, în partitura Simfoniei nr. 3 apar

dou clarinete în Sib, dar lucrarea compus în 1764 s-a dovedit a fi doar o transcriere.

Crea ia cameral care utilizeaz clarinetul acoper perioada 1784-1789, i cuprinde

urm toarele lucr ri:

40 Johann Wenzel Anton Stamitz (1717-1757), compozitor originar din Boemia, pe numele s u original Jan Václav Stamic, considerat fondator al colii de la Mannheim, tat l lui Carl i Anton. 41 Eugen Pricope, Simfonia pân la Beethoven, Editura Muzical , Bucure ti, 1963, p. 139. 42 Clarinetist, prieten i interpret al lui Mozart (1753-1812), membru al orchestrei cur ii imperiale din Viena (din 1782), al turi de fratele s u Johann.

38

Capodoperele genului sunt:

- Cvintetul KV 452 pentru pian, oboi, clarinet, corn, fagot - 1784 - Trio-ul cu clarinet KV 498 „Kegelstatt” - 1786 - Cvintet „Stadler” în La major pentru clarinet i coarde KV 581 (dedicat lui

Anton Stadler) - 1789

Anul 1784 este legat atât de intrarea lui Mozart într-o loj masonic (în luna

decembrie), împreun cu Anton Stadler, cât i de compunerea Cvintetului în Mib major

KV 452 pentru pian, oboi, clarinet, corn, fagot:

Mozart scria tat lui s u la 10 aprilie 1784: „Am scris [...] un cvintet care a ob inut un

succes extraordinar; [...] îl consider lucrul cel mai bun pe care l-am scris în via a mea”.43

Clarinetul, care nu îi era deci necunoscut lui Mozart cu trei ani înaintea vizitei sale la

Mannhein, este integrat discursului instrumentelor de suflat i nu î i dezv luie virtu ile

retorice, pianul fiind investit cu rolul „concertant”, op iune fireasc a compozitorului în anul

în care a creat câteva dintre marile concerte dedicate claviaturii: nr. 14 în Si bemol major KV

449, nr. 15 în Si bemol major KV 450, nr. 16 în Re major KV 451, nr. 17 în Re major, KV

453, nr. 18 în Si bemol major KV 456 („Paradis”) i nr. 19 în Fa major, KV 459.

În aceea i perioad , contemporanul german al lui Mozart, Daniel Schubart44 scria

despre clarinet: „sunetul s u expresiv e cel al sentimentului de dragoste devotat ” i „are un

farmec indescriptibil”.45 Urm toarea crea ie cameral mozartian care apeleaz la clarinet,

„Kegelstatt” Trio KV 498, „Ein Terzett für Klavier, Clarinet tund Viola” (Viena, 5 august

1786) pare a confirma cele mai sus citate.

43 Mozart, Scrisori, ed.cit., p. 197. 44 Muzician i estetician german, mort cu mai pu in de dou luni înaintea lui Mozart (10 octombrie 1791). 45 Ch. Fr. Daniel Schubart, O istorie a muzicii universale, Editura Muzical , Bucure ti, p. 280 (în original: Ideen zu einer Ästhetik der Tonkunst).

39

Tradi ia spune c acest trio, ap rut imediat dup Nunta lui Figaro, a fost compus în

timpul unei partide de popice între Mozart i prietenul s u Gottfried von Jaquin, fiind destinat

a fi executat într-o audi ie muzical de miercuri, în saloanele prietenului s u von Jaquin, de

c tre sora acestuia, Franciska, la pian, Mozart la viol i Anton Stadler la clarinet.46

Înc din prima parte, clarinetul devine partener al violei,

iar finalul îi ofer spre interpretare tema de rondo (ce debuteaz cu un retoric chiasmus):

46 Ovidiu Varga, Mozart, Editura Muzical , Bucure ti, 1988, p. 135.

40

S-a afirmat c în finalul „Ter etului popicelor”, „în cupletul al treilea, Mozart se

autociteaz cu o tem din Allegro-ul ini ial al Cvartetului cu pian în sol minor KV 478”

(1785).47

Un an mai târziu, 1787, Mozart compune un Allegro - prim parte incomplet (93 de

m suri) dintr-un Cvintet în Si bemol major KV 516c, pentru clarinet i coarde, r mas în stadiu

de proiect. O versiune complet a acestei mi c ri a fost realizat de c tre Robert Levin (1970,

publicat la Nagels-Verlag).

Cvintetul de coarde cu clarinet KV 581 pentru clarinet i coarde (2 viori, viol ,

violoncel), datat 1789, a fost dedicat lui Anton Stadler, asemeni Trio-ului cu clarinet KV 498

i Concertului pentru clarinet i orchestr KV 622. Ca urmare, cvintetul poart numele

celebrului clarinetist. Cvintetul „Stadler” a fost scris în acela i timp cu Cosi fan tutte, fiind

realizat pentru instrumentul interpretului (cunoscut azi sub denumirea de basset-clarinet sau

„clarinet Stadler”); din 1802 apare publicat pentru clarinetul în La, versiune (actual i ast zi)

ce a necesitat anumite modific ri ale textului muzical în registrul grav.

47 Ibidem.

41

Partea I dezv luie înc din debut agilitatea i virtu ile solistice ale clarinetului:

Finalul (partea a IV-a, Allegretto con variationi), dezv luie, în cea de-a IV-a

varia iune, virtuozitatea clarinetului, într-un metaforizant dialog cu vioara:

Din acela i an dateaz i o parte (89 de m suri) dintr-un alt cvintet r mas neterminat i

destinat aceleia i forma ii (coarde i clarinet), înregistrat de Ludwig Köchel în prima edi ie a

catalogului s u (KV1) cu indicativul Anh 88 i, mai târziu, corelat Cvintetului KV 581 de c tre

Alfred Einstein în KV3 (1936) i clasificat drept KV 581a.

42

Dansurile pentru orchestr (1787-1791)În ultima perioad de crea ie, Mozart a compus mai multe lucr ri dansante în care

utilizeaz clarinetul: Deutsche Tänze, Kontretänze i Menuette. În aceste lucr ri, clarinetul

este integrat în orchestra ce al tur instrumentele de suflat celor de coarde.

43

Remarc m interesul pe care Mozart l-a manifestat fa de dansurile pentru orchestr în

ultimul an de via , dovad fiind ponderea acestora între lucr rile din aceast perioad care

apeleaz la clarinet (compuse în lunile ianuarie i februarie!):

Genul de divertisment (1771-1789)O lucrare din genul de divertisment (Divertimento nr. 1 în Mi bemol major pentru

orchestr ) este creditat ca fiind prima în care Mozart apeleaz la clarinet. Din acel an, 1771,

i pân în 1789, se succed numeroase i interesante lucr ri (Divertimenti, Serenade,

Mar uri48) atât pentru orchestr cât i pentru forma ia de sufl tori:

48 Clarinetul nu este utilizat în Casa iuni i Notturni.

44

Cea mai cunoscut dintre ele este, f r îndoial , Serenada nr.10 „Gran Partita” în Sib

major KV 361, pentru 13 instrumente de suflat (2 oboaie, 2 clarinete Sib, 2 basset-horn,

4 corni, 2 fagoturi, contrafagot/contrabas, compus în anul stabilirii lui Mozart la Viena

(1781) i interpretat , conform documentelor49, la Viena, la 23 martie 1784, eveniment

49 Otto Deutsch, Mozart Documentary.

45

consemnat drept prima interpretare a unei lucr ri mozartiene de c tre Anton Stadler dar i

prima utilizare de c tre Mozart a basset-horn-ului.

Denumirea dat lucr rii nu apar ine compozitorului, îns împrejur rile în serenada a

devenit „Gran Partita Del Sign. Wolfgang Mozart” r mân înv luite în mister.

În aceast lucrare structurat în apte p r i (!) i destinat unei forma ii compuse din

13 instrumente de suflat (uneori contrafagotul fiind înlocuit cu contrabasul), clarinetul î i

dezv luie înc din prima mi care disponibilit ile expresive i virtuozitatea:

În cea de-a VI-a parte, Andante, conceput într-o form varia ional , tema este

încredin at clarinetului:

46

1

Finalul (p. a VII-a), un ludic Rondo, este o ilustrare nedeclarat a sonorit ilor

„alla turca”:50

Dintre lucr rile genului de divertisment mai not m motivul primei p r i din

Divertimento/Serenade nr.4 în Sib major KV 439b/4, pentru 2 clarinete /2 basset-horn i fagot

50 dup cum remarca muzicologul Francisc László.

47

sau 3 basset-horn (1783), care anticipeaz celebra tem a finalului ultimei simfonii

mozartiene, precum i Divertimento-ul (Adagio) în Do major KV 580a, pentru corn englez,

2 corni i fagot sau clarinet i 3 basset-horn51 (1789) care debuteaz cu o tem care se

reg se te în mai cunoscutul motet Ave verum corpus, KV 618 (1791). Autocitatul devine,

a adar, caracteristic stilului mozartian.

Genul simfonic (1778-1791)Prezent în Muzica masonic funebr compuse în 1785 i în Uvertura datat 1791,

clarinetul apare i în câteva dintre simfoniile lui Mozart: nr. 31 Paris (1778), 35 Haffner

(1782), 39 (1788) i 40 (1788):

51 exist i o variant pentru: oboi, vioar , viol , cello.

48

În anul 1764, partitura Simfoniei a III-a KV 18 apeleaz la dou clarinete în Sib, dar

este ast zi este cunoscut faptul c aceasta este doar o transcrip ie a Simfoniei nr. 6 op. 7 de

Karl Friedrich Abel, compozitor i interpret la viola da gamba (1723-1787):

Simfonia nr. 31 „Paris” în Re major KV 297 (300a), compus în 1778, utilizeaz dou

clarinete în La, în p r ile I i a III-a:

49

Simfonia nr. 35 „Haffner” în Re major KV 385 (1782) apeleaz , de asemenea, la dou

clarinete în La, în p r ile I i a IV-a:

Simfonia nr. 39 în Mib major KV 543 (1788) utilizeaz cele dou clarinete în Sib în

toate mi c rile:

iar Simfonia nr. 40 în sol minor KV 550 (1788) a fost realizat în dou variante: una f r

clarinete i alta care aduce dou clarinete în Sib (cu excep ia Trio-ului din partea a III-a).

50

În debutul celei de-a a patra mi c ri se poate observa complementaritatea dintre tima

oboaielor i cea a clarinetelor:

A adar, Mozart introduce clarinetul în orchestr doar sporadic. La fel va proceda i în

cazul orchestrei de acompaniament: de pild , dintre concertele pentru pian, doar în trei

(nr. 22, KV 482 - 1785, nr. 23, KV 488 - 1786 i nr. 24, KV 491 - 1786) este utilizat acest

instrument.

Genul concertant (1778-1791)Cele trei lucr ri ale genului concertant dedicate clarinetului (sau basset-horn-ului) sunt:

51

Sinfonia concertant în Mib major KV 297b pentru oboi, clarinet (în Sib), corn, fagot

i orchestr apar ine perioadei de la Paris, fiind compus în anul 1778, poate dup modelul

oferit de Johann Christian Bach, dar autenticitatea ei a fost pus la îndoial , dat fiind lipsa

manuscrisului redactat de autor. Originalul a fost realizat pentru flaut, oboi, corn i fagot.

Apreciat ca fiind o adev rat crea ie mozartian de c tre Einstein (în KV3), mai târziu este

considerat incert i devine KV 297b (Anh C) în KV6. Robert Levin52 aprecia c p r ile solo

sunt autentice, transcrip ia acestora i orchestra ia fiind realizate de o persoan r mas

necunoscut .

În cea de-a treia parte, clarinetul î i dovede te virtuozitatea:

Lucrarea r mâne demn de geniul mozartian, este acceptat în repertoriul unor

interpre i consacra i i a cunoscut numeroase înregistr ri.

Concertul pentru clarinet i orchestr în La major KV 622 (1791) a fost prefa at de o

versiune pentru basset-horn a primei sale p r i, realizat cu doi ani mai devreme (1789).

Concertul pentru clarinet (de fapt, destinat bas-clarinetului lui Stadler) a fost compus între

28 septembrie i 7 octombrie 1791, fiind ultima crea ie concertant a lui Mozart i prima

capodoper pentru clarinet a acestui gen. Concertul a fost interpretat în prim audi ie de c tre

Anton Stadler, la Praga, la data de 16 octombrie 1791.

52 The Mozart Four-Wind Concertante - 1988.

52

Incipit-ul tematic al p r ii secunde:

pare a metaforiza desenul melodic al celei de-a doua p r i a Cvintetului KV 581:

Utilizarea, de c tre Mozart, a clarinetului a cunoscut o interesant gradare, în care

crea ia de divertisment a fost prima în care a fost experimentat timbrul aparte al acestui

instrument. Au urmat simfoniile, unde instrumentul nu s-a impus ca instrument de baz al

ansamblului orchestral, pentru ca gloria deplin a clarinetului s fie ob inut în muzica de

camer i concertul dedicat acestui instrument. Not m, de asemenea, compatibilitatea

expresiv a clarinetului cu caracterul dansurilor orchestrale. Exprimate cantitativ, dispunerea

lucr rilor în care este utilizat clarinetul pe genuri i etape ale crea iei mozartiene (a a cum au

53

fost stabilite de c tre Ludwig Köchel53: perioada primelor încerc ri, anii adolescen ei,

tinere ii, maturit ii i a apogeului creator) este urm toarea:

În ceea ce prive te compatibilitatea clarinetului cu timbrurile altor instrumente, am

procedat la o succint analiz statistic pentru a determina preferin ele lui Mozart în aceast

privin :

* alternative: coarde, 2 flaute, 2 oboaie, 2 clarinete, 2 fagoturi, 2 corni (1x) / coarde, fl.piccolo, 2 flaute, 2 oboaie, 2 clarinete, 2 fagoturi, 2 corni, 2 trompete, timpani (1x) ** alternative: 3 bassett-horn (6x) / clarinet i 3 bassett-horn (1)

53 Chronologish-thematisches Verzeichnis sämtlicher Tonwerke Wolfgang Amadé Mozarts von Dr. Ludwig Ritter von Köchel, Breitkopf&Härtel, Wiesbaden, 1965, pp. XV-XVI.

54

Astfel:

- în muzica de camer clarinetul nu apare în compania flautului;

- în dansurile pentru orchestr , forma ia tipic reune te ansamblul de coarde,

2 clarinete, 2 fagoturi, 2 corni, c rora li se adaug , nu în mod obligatoriu, 1 sau 2

flaute. Mai rar apare combina ia oboi-clarinet, tipic pentru genurile de

divertisment;

- incompatibilitatea timbral dintre clarinet i flaut se remarc i în muzica de

divertisment;

Dincolo de remarcile stilistice legate de rolul i ponderea clarinetului în muzica

instrumental mozartian , este o certitudine c lucr rile prezentate au influen at major

destinul clarinetului în muzica deceniilor sau chiar a secolelor urm toare. Astfel, muzica de

camer a lui Schumann, Brahms (Trio-ul cu clarinet op. 114 - 1891, Cvintetul cu clarinet

op. 115 - 1891, cele dou Sonate pentru clarinet op. 120 - 1894) sau Bartók (Contraste, trio

pentru clarinet, violin i pian - 1938), precum i concertele pentru clarinet de: Carl Maria von

Weber (Concert nr. 1 i nr. 2 - 1811), Louis Spohr (Concert nr. 1 - 1808, nr. 2 - 1810, nr. 3 -

1821, nr. 4 - 1828), Rimski-Korsakov (Concertstück for Clarinet and Military Band - 1878),

Carl Nielsen (1928), Igor Stravinski (Ebony Concerto pentru clarinet i jazz band - 1945),

Paul Hindemith (1947), Aaron Copland (1948), Boulez (Domaines, pentru clarinet i 21

instrumente - 1968), Elliott Carter (1996) urmeaz o cale deschis de geniul mozartian.