2
Clonarea reprezinta procesul de a creea o copie identica genetic a unui original. Clona in sensul biologic reprezinta un organism multicelular care poseda exact aceleasi gene cu un alt organism viu. In natura acest lucru este posibil doar accidental la gemenii monozigoti-care s-au dezvoltat prin fertilizarea unui singur ovul de catre un singur spermatozoid si din motive inca necunoscuta zigotul format (oul fertilizat) s-a divizat in doi zigoti. Clonarea reprezintă una dintre cele mai controversate realizări ale ştiinţei moderne. În prezent sunt cunoscute două mari direcţii de realizare a clonării: reproductivă şi terapeutică, fiecare dintre aceastea posedînd scopuri şi limite diferite. În momentul în care noul embrion este obţinut, acesta poate evolua distinct: fie se dezvoltă în vederea obţinerii unui individ (clonare reproductivă), fie dacă îi este extrasă informaţia genetică sau este lăsat să evouleze în direcţia unei linii celulare (clonare terapeutică). Metoda cea mai practicată în zilele noastre, care stă la bază, este transferul nucleului celulelor somatice ("somatic cell nuclear transfer"). Aceasta reprezintă o tehnică prin care, nucleul unei celule somatice ce aparţine organismului care se doreşte clonat este introdus într-un ovocit, din care, în prealabil, nucleul a fost extras. Având în vedere că nucleul conţine "aproape" toată informaţia genetică, ovocitul gazdă se va dezvolta într-un organism cu ADN-ul nuclear identic din punct de vedere genetic cu al organismului donor De la oiţa Dolly, primul mamifer clonat folosindu-se celule

clonare

Embed Size (px)

DESCRIPTION

clonare

Citation preview

Page 1: clonare

Clonarea reprezinta procesul de a creea o copie identica genetic a unui original. Clona in sensul biologic reprezintaun organism multicelular care poseda exact aceleasi genecu un alt organism viu. In natura acest lucru este posibil doar accidental la gemenii monozigoti-care s-au dezvoltatprin fertilizarea unui singur ovul de catre un singur spermatozoid si din motive inca necunoscuta zigotul format (oul fertilizat) s-a divizat in doi zigoti.

Clonarea reprezintă una dintre cele mai controversate realizări ale ştiinţei moderne. În prezent sunt cunoscute două mari direcţii de realizare a clonării: reproductivă şi terapeutică, fiecare dintre aceastea posedînd scopuri şi limite diferite. În momentul în care noul embrion este obţinut, acesta poate evolua distinct: fie se dezvoltă în vederea obţinerii unui individ (clonare reproductivă), fie dacă îi este extrasă informaţia genetică sau este lăsat să evouleze în direcţia unei linii celulare (clonare terapeutică).

Metoda cea mai practicată în zilele noastre, care stă la bază, este transferul nucleului celulelor somatice ("somatic cell nuclear transfer"). Aceasta reprezintă o tehnică prin care, nucleul unei celule somatice ce aparţine organismului care se doreşte clonat este introdus într-un ovocit, din care, în prealabil, nucleul a fost extras. Având în vedere că nucleul conţine "aproape" toată informaţia genetică, ovocitul gazdă se va dezvolta într-un organism cu ADN-ul nuclear identic din punct de vedere genetic cu al organismului donor

De la oiţa Dolly, primul mamifer clonat folosindu-se celule

Page 2: clonare

de la un animal adult, lucrurile a avansat surprinzător de mult în domeniul clonării.

In privinţa clonării animalelor, oamenii de ştiinţă consideră că deşi oamenii nu sunt suficient de informaţi cu privire la această descoperire, ar putea duce la salvarea anumitor specii pe cale de dispariţie. În ciuda ideii că „e împotriva naturii să clonezi o altă fiinţă”, oamenii de ştiinţă consideră că e ultima şansă a unor fiinţe să trăiască şi să se înmulţească. Iar în unele cazuri, animalele clonate pot fi create să aibă o rezistenţă mai mare în faţa unor boli care pot ucide şi oamenii, precum gripa aviară. Câţiva oameni de ştiinţă britanici au anunţatla începutul acestui an că au creat găinile care nu se pot îmbolnăvi de gripă aviară.

Recent, oameni de ştiinţă din China şi Argentina au prezentat lumii prima văcuţă modificată genetic pentru a da lapte asemănător cu cel uman. Folosind tehnici de inginerie genetică, cercetătorii au reuşit să introducă câteva gene care produc lapte uman într-o văcuţă, înainteca aceasta să se nască, potrivit Institutului Naţional pentru Tehnologia Afacerilor Agricole din Buenos Aires. Odată ce viţica va ajunge la maturitate, va da numai lapte „uman”, acest lucru ajutându-le pe toate femeile care nu-şi pot alăpta pruncii deoarece nu au lapte.