CNNISI a aprobat astuparea gropilor din Piaţa Muzeului

Săpăturile arheologice din P-ţa Muzeului, ce datează încă din 1991, vor fi în cel mai scurt timp astupate. Dl prof. loan Piso, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, a declarat că aceste săpături pun în pericol structura de rezistenţă a clădirilor şi obeliscului din zonă. De asemenea, circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor în zonă este îngreunată, existînd pericolul real de accidentare (cazul unei fetiţe care a căzut în groapă). Propunerea directorului, de stopare a săpăturilor din

zonă, a primit aviz favorabil de la Comisia Naţională a Monumentelor şi Siturilor Istorice. Totodată va fi construit un zid de rezistenţă pentru consolidarea clădirilor învecinate şi stoparea degradării acestora. Pentru această lucrare trebuie întocmit special un proiect Valoarea la care o să se ridice acesta va fi cunoscută doar după întocmirea lui. Toate cheltuielile vor fi suportate din bugetul Muzeului de Istorie, care este alimentat de Ministerul Culturii. L.P.

Pitblicitate/7-9 . iduaIitaiea/10 Omul ţi societatea/II

■bonomia/13 -1 4imiment/15lHmoră/16

ANUL IX NR. 2055 ISSN 1220-3203

JOI21 AUGUST 1997 16 PAGINI 600 LEI

Vremea va fi predomi­nant frumoasă, cu cerul variabil, senin noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab. Temperatura minimă va fi de ll-l4°C, iar cea maximă, 24-2 6°C. Meteorolog de serviciu: loan GIURGIU

tn pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

fleiul - ch estiu n e n a ţio n a lă

DARIA SAISIGEORZAN

ihe1!

il®recs:-iiâs® rinfc

)m«izatî» liril > de!: înit

itefzaPCotPlf(inisW’

;z.t

De două zile încoace, atenţia opiniei publice româneşti a fost focalizată pe uleiul alimentar. Capitala a fost pusă pe jăratic de cozile interminabile la ulei. Radioul şi

tlevizimile au avut meritul de a propaga în întreaga ţară satanirea consumatorilor de ulei (şi zahăr) din Capitală, tag, primul ministru a dispus, ieri, scoaterea a 10.000 tone ii din rezerva de stat, dar şi începerea acţiunii de verificare i control privitoare la scumpirea unor produse alimentare. Skjoritatea organelor de control va fi antrenată într-o acţiune „de

" spre a cerceta corectitudinea faţă de stat a agenţilor noimă (producători şi comercianţi). Motivaţia o constituie ijtilcâ din contribuţia agenţilor economici se realizează fonduri; ţt. compensaţii.Noi, clujenii, n-avem temeiuri atît de puternice ca bucureştenii

i In nemulţumiţi. Valul dublărilor preţurilor la ilei n-a ajuns s provincie, iar cu zahărul de peste 4.000 lei kg ne-am obişnuit

"vreme. Este adevărat, şi „pe plan local” a fost săltat nu chiar peste 10.000. Cel puţin pînă mai ieri aşa era

jţ ■■■ _v; : ■. . . ’ . .teobicei, între două recolte agricole, fie ele de,grîu, sfeclă sfkrea soarelui, noi, consumatorii, trecem prin emoţia crizei mtem supuşi şocului preţurilor. An de an, istoria se repetă.'’ icum, fenomenul a luat amploare generală, probabil fiindcă

iizat o confederaţie sindicală (Cartel Alfa). Sprijinul mass- i, de astă dată, s-ar putea să aibă efect invers asupra

amatorului. Orice prăpădit de comerciant ştie că atunci cînd cererea, pot fi ridicate preţurile, cu singura obligaţie de a i exact adaosurile comerciale! Este foarte probabil ca nu

i comercianţii să se conformeze, şi să profite de oportunitate a an (acut-o şi pînă acum, cu multe alte produse alimentare).* isteria bucureştenilor, mediatizată mai intens decît era cazul, H6cnt decît să propage o reacţie în lanţ. Teoretic, ţăranii pot

mai bine săminţa de floarea soarelui (prin octombrie însă), Sicile pot negocia mai lesne cu angrosiştii, iar comerţul cu Puntul va merge cumva. Scump sau foarte scump, tot vom

ulei. Bine-ar fi să fie aşa! Acesta jwate fi punctul de cultivatorilor dc floarea soarelui. Insă dacă există o

^ascunsă a chestiunii uleiului, mă îndoiesc că ea ar avantaja Şianul român. S-ar putea, în schimb, repeta istoria crizei de

acum cîţiva ani. Atunci âu prosperat anumite firme, ^ în comerţul cu ridicata, dar şi cu IMPEX în siglă. Acelaşi

penibil şi acum. Pînă va ajunge recolta autohtonă de j8® primă (floarea soarelui) la fabrică, criza va fi rezolvată, i neapărat din rezerva de stat (care, împărţită pe locuitor,

mai puţin de o jumătate de litru), ci din import Iar pitirile, ca şi preţurile, sînt libere, în timp ce cererea va fi wtă, pînă la alcătuirea stocurilor de familie. Pînă la

De la 1 septembrie a.c., aproape sigur

TERMOROM va intra în lichidareIeri, la TERM OROM ,

muncitorii şi-au’primit o parte din banii mult aşteptaţi. Au fost efectuate plăţile restante pe luna iunie, urmînd ca pînă la sfirşitul săptămînii, pe măsură ce băncile vor onora plăţile, să fie date şi salariile pe iulie.Banii (700 de inilioane lei) provin de Ia Dacia Piteşti şi A rpechim şi reprezintă achitarea Unor contracte..

R eprezentanţii FPS au declarat că decizia de lichidare nu a fost menţinută, deşi există (teoretic) trei posibilităţi: să continue contractele pe termen lung, să continue contractele în derulare sau să fie închisă unitatea în cep în d cu 1 septembrie. Ultima variantă!■ este cea agreată de fepesişti.Aceştia o vor susţine săptămînă viitoare în faţa şefului lor de la Bucureşti, cu şanse sigure' de reuşită, opinează Teodor N icolae, directorul departa­m entu lu i de restructurare selectivă. Reprezentanţii FPS- ulu i au cerut m uncitorilor sâ-şi reia lucrul pentru a putea

prim i şi sa lariile pe luna august. Aceeaşi „hotăritori de soartă” au mai declarat că dacă cei de la FPS ar 11 fost nişte răi, pentru zilele de grevă, le-ar fi desfăcut muncitorilor contractele de muncă cu litera „i” şi nu ar mai fi putut să beneficieze de compensaţie. în marea lor mărinimie acest lucru nu se va întîmplă, contractele vor. f i desfăcu te de la 1 septembrie, putînd primi şi „sacul” de bani. Listele au fost deja întocmite şi vor fi depuse la' Direcţia Muncii Cluj , iar după . 15 septembrie se : vor putea face plăţile la CEC.

Din cei 1.200 de muncitori, 100 vor fi m enţinuţi, cu contracte pe; ‘ durată determinată, pentru paza şi conservarea fab ricii, in eventualitatea în care secţii sau sectoare de activitate vor lucra pentru contractele pe rol, salariaţii disponibilizaţi vor fi reangajaţi, dar fără carte de muncă, pentru a beneficia'de prevederile Ordonanţei 9.

L.P.

! I i

'■ 'K ■ • .■*

- i-î.,, r ;

n .iţea noii recolte dc floarea soarelui este timp berechet

^satisfacerea pieţei interne.Foto: E. OLARIU

P H A R M A

a deschis următoarele farmacii:

Farmacia nr.O- vw-'1 • ' ' -v

str.Eroilor nr. 16-18

Farmacia nr.©1 str.Primăverii nr.11

V A A Ş T E P T Ă M !

Uleiul a dispărut din magazinele clujene

Ieri, s-a vîndut ulei cu 19.000 lei litrulLa sfirşitul săptămînii trecute şi

începutul acesteia, uleiul a început să dispară de pe rafturile magazinelor alimentare şi mixte. Cum criza a venit pe tăcute, creşterile de preţ nu au fost spectaculoase. în majoritatea, reţelelor mari de magazine alimentare, uleiul s-a epuizat la preţuri rezonabile: pînă la 9.000 de iei litrul. ALCOM, angrosistul tradiţional de ulei, a rămas, practic, fără stocuri. Ultimele livrări au fost făcute la 6-7.000 lei litrul. La

furnizorul din Bucureşti, Solaris SA, se stă la coadă, iar şansa ca maşinile plecate după maria să vină cu cisternele pline este redusă. Nici producătorul de ulei din Oradea nu se prezintă mai bine cu oferta. Magazinele S.C. Alimentara şi S.C. Flora nu aveau, ieri, ulei. Izolat, la magazine mici, se mai găsea ulei. Dar, ieri, preţul unui litru de ulei a săltat la 11.000 de lei (în Zorilor) şi pînă la... 19.000 lei, la magazine mici din centrul oraşului.

A .V .

Pentru că studenţii de la Academia de Arte Vizuale nu au un cămin ailor

B lo cu l d e g a rso n iere

d e p e A lb ac ar fi a c c e p ta tBlocul de garsoniere de pe str.

Albac nr. 21, supranumit şi „rampa de gunoi” a cartierului Gheorgheni,. are un nou solicitant: Academia de Arte Vizuale Joan Andreescu”. în

ni# i # sti#

K!£»*■i s#' onfi1'

1 *ieif« z i

dai4.9S>

ul i

2/

marilor licee din Cluj, Gherla şi Turda vor f i schimbaţi

IŢ.C.D. reformează politic în amănunt învăţămîntul clujean

R uinei dintre cele mai la liceele Emil Racoviţă, NicolaeV î -e c'uJene vor ^ Bălcescu, George Coşbuc,n'J* începutul anului Gheorghe Şincai şi Pedagogie nu,.^1 lor va fi luat de vor mai continua în noul an şcolar.

istoria zbuciumată a acestui bloc, Consiliul local, care este proprietar, a avut un rol decisiv.

G .M .continuare în pagina a 16-a

.11 interimari numiţi de /•j1 general loan Săsărman,

«minţind de ccca ce ’.'ondamnau cîndva a fi o

pedescrizare a

%ibărilo: include si cele' ! ,*« din Gherla şi Turda J^pletată cu uii număr iC®1 de directori dc scoli

adjuncţi.de boală, demisie

^«pensie, directorii de

Inspectorul general loan Săsărman declară că lista celor cinci Kcec nu va fi în nici un caz restrinsă, chiar dacă soţia deputatului loan Gavra, directoarea Liceului Pedagogic, spune că i-a comunicat ministrului lnvăţămîntului că-şi retrage ccrcrca de demisie înaintată la înccputul verii.

Potrivit legii, directorii liccclor şînt numiţi dc ministrul Învăţămîntului dintr-un număr dc trei persoane desemnate de votul

cadrelor didactice din şcoală. Din motive pe care preferă să le păstreze sub tăcere, inspectorul general loan Săsărtnan â decis însă ca noii directori să fie desemnaţi direct de Inspectorat pentru o perioadă de interimat de şase luni. Săsărman admite că gestul său poate fi interpretat ca o încercare de a numi in funcţie persoane obediente politic, dar spune că i se parc normal ca un şef să-şi formeze echipa din oameni în care are încredere.

Caius C H IO R EA Ncontinuare în pagina a 6-a

La UBB ■ cazarea rămîne o problemă de rezolvat, pe termen mediu şi... imediat

• Campusul va costa 120 de miliarde lei

Universitatea "Babeş-Bolyai" a făcut încă un pas în şirul aprobărilor pentru construcţia de cămine studenţeşti (1.400 de locuri). De data aceasta, pentru Campusul Gheorgheni, Ministerul Educaţiei Naţionale a alocat 590 de milioane de lei în scopul elaborării studiului de fezabilitate. Ministerul fiind ordonatorul creditelor mari, verifică şi parafează fiecare etapă din derularea proiectului, Ieri, coordonatorul lucrării se afla la Bucureşti pentru derularea concursului pentru studiul de fezabilitate. Săptămînă trecută, rectorul

Jg±if£f6M{tfediprof. Andrei Marga, s-a întîlnit m lm Şm cu care a abordat <şi tema

c8n^w M sA ujeaft\ Promisiunea a fost că va ( ^NSfe^^ilMfAlrarelfontiniiă cu bani”. Rectorul

este încrezător, fiind de principiul că dacă a fost începută finanţarea, ea trebuie să continue. Preţul construcţiei este apreciat de domnia sa drept “înfiorător”: 120 de miliarde lei. „Sperăm ca în toamna aceasta să se lucreze la proiect, la iarnă şi primăvară să fie cxccutate săpăturile, iar la vară să fie terminată prima componentă â campusului, clădirea Facultăţii de Ştiinţe Economice”, a precizat dl Marga.

* 13.000 de posibile cereri de cazare, în acest an

Cu cît mai repede, cu atît mai bine!, deoarece numărul locurilor de cazare este cu mult sub necesar, iar cei carc solicită cazare sînt foarte

L um in iţa PU R D E Acontinuare în pagina a 16-a

A D E V A R U Ld e C l u j AGENDA joi, 21 august 1997

(Jin

le• Azi: Calendarul ortodox:

Sf.Ap.Tadeu; Sf.Mc.Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust; Calendarul greco-catolic: Ss.Iuda Tadeul, ap.; Bassa şi fiii ei Teogniu, Agapiu şi Iust.'m. (s.IV); Donatuş, Romulus, Silvanus şi Venustus,

m. daco-romani (+ 304); Calendarul romano-catolic: Sf. Pius al X-lea, pp.

• Mîine: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu şi Or, Calendarul greco- catolic: Ss.Agatonic şi părtaşii lui, m. (s.IV); Calendarul romano- catolic: Sf.Fecioară Maria, Regină.

li felicităm pe to(i cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din- numele sacre, pomenite mai sus.

(J)lTELEFO ANE

,

■ PREFECTORA.CONSIUULJUDE'ÎEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30• PR1MÂRIADEJ: 21-17-90■ PRIMÂRIA HJRDA:3I-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA UIRZU: 36-8001• PRIMĂRIAHUEDIN: 25-1548■ PRMÂRIA«HERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si

43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POUHADEJ:21-21-21• POLITIA UIRDA:31-2I-21• POUŢIA CÎMPIA TURZn: 36-82-22 •• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 ■■ POLrilAGHERLA:24-14-14• POMPIERII: 981 -• PR0TECHÂ CIVILĂ: 982■ GARDAHNANOARĂCLUJ: ■

19-52-23 si 19-16-70,int. 158• SALVAREA: 9 6 1 '• SALVAREA CFR: 19-85-91 .• INIERNAHONAL971...• INTERURBAN: 991 : . '• INFORMAŢII: 931 -• IMAN1AMENIK: 921 -

ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48• SCMONIENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71• REGIAAUTONOMĂDEAPĂCANAL

DISPECERAT: 19-63-02• S.C."SALPREST'SA DISPECERAT:

19-55-22• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­

PORT REZIDUURI: 11-10-12 in t 132 SCPRIVAL: 1743-86 -

• DISTRIBUIM G AZEL* NATURALE: INTERVENTH GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REGISTRULAUTOROMÂN: ' Şefreprezentanjă: 43-38-10. înfbmiaţii: 43-38-1Hală inspecţii: 43-38-08. - '

TAROM: liini-Miicri Buc.-> Cluj (l» j-> Buf. 7,0) «,00 8.W 9.30 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîmbătâ - prin OradeaPreţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 200.000 lei• TELEFOANE: 43-25-24;

43-26-69 - pentru externeDAC MR: Înccpînrf cti data dc 5 mai \c va opera ţi pc ruta:

Cluj -> Timişoara -> Budapesta 6,45 7,31) - 8,20 9,10 Budapesta -> Timişoara Cluj

20,00 21,50 -22,40 23,25 IMnI I roilor 6-8

I I I l‘)-H-7n. 19-21^7; ll'I l ’AX- 19-784*

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Ciuj-Napoca-Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca în zilele de luni, mărfi, miercuri, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta ta zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi simbăta la ora 11,00.• Cluj-Napoca-Miscolc, cu plecare din Ciuj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înajxjicre din Miscolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII A utogara I: 14-24-26 A utogara 11: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Clujvâ t'lcio jjrnliiil tiilonu jhi ilt-sprt- n m c iilc dc mivlcnta s-'u.il i.- k'i'blulic.- (.'omimilalca rum ptainprin C entrul dc ln lo m ia it ( em unitara. str M ih iil K.>i’.ilma-anu nr 7, til l ' i ' t i ? ! ' Program luni j.u orcli '>,00-10. t/i. \im .n orele '),(/)-14,0'

Policlinica fără plată

"Familia Sfîntă"18-22 august

Medicină generală. Dr. M. Suciu -18 (14-16), dr. C. Popa - 22 (14-16), dr. S. Loga- 22 (14-16), dr. L. Rasa-18 (16-17), dr.M. Man-21 (12-14), dr.I Boilă-18, 19,21,22 (10-12), dr. V/Tătara - 18 (12-14), dr. R. Cotârlă-20(10- 12); T ratament homeopat. Dr. L. Barbăalbă - 20,22 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman -18,20 (10-12), dr. A. Iancu-19 (11,30- 13,30), dr. C. Vlad-20(14-16)dr. D. Pîrv-18 (14-16), dr.CsiSzaiacs -20(13-15); Ginecologie. Dr. C Fodor-19,21 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma -19,21 (10-12), dr. P. Pitea - 21 (10-11); Pediatrie. Dr.R. M itea-19 (13-15), dr.M. Fritca -19 (14-16); O.R.L. Dr. C-tin. Rădulescu -18 (12-14)., dr. I. Mihalţ - 22 (12-14); Dermatologic. Dr. H. Radu - 21 (12-14);, Ortopedie. Dr. Z. Popa- 18 (11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă -19 (15,30 -17).

Programarea bolnavilor - intre orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuşnr.3,B1..12,ap.l2. 1

FARMACIIFARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: FARMACIA "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA ar 2 ”PERLA”, str.Gh.Doja nr. 37, telefon 19- 48-54 orar 20-8.

BIBLIOTECII B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâta: 8-13,30; duminica: închis. _ •

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătâ şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa

- Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; simbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătâ şi duminica - închis. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORM AŢ» . COMUNITARE LOCALE (Str. kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăia- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Emstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătâ, duminica mehis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis '

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; maiţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 12 --16 : ■■'

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11); Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "licitai" (slrada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca C lubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) . O rar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca C entrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultural German ”Hermann O berth” (str., Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. .

■ Biblioteca "V aleriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (sli. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis . ,

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: m iercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul N aţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16 ; luni închis. '

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

* Muzeul Zoologic: zilnic mire orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic filtre orele 10-17; luni-închis

Joi, 21 augustProgramul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Ciuj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ce-i de făcut 7 (rj; 13,05 Serial: Secretele nisipului (r);14.00 TVR Info; 14,10 Serial: Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon; 15,30 Pompierii vă informează !; 15,45 Lege şi fărădelege; 16,00 Convieţuiri; 17,00 TVR Info; J7,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Bank-note; 18,00 Tele- estival Camei Planet; 18,50 Tragerile Loto; 19,00 Serial: Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 21,00 Serial: Dr. Quinn; 21,55 Pariul Trio (alergare hipică); 22,00 Cu ochii'n 4 (anchetă); 22,45 La volan. Reflecţii rutiere; 23,00 Canary Wharf; 23,30 iumălul de noapte; 23,45 Un secol de cinema (documentar).

Programul 2: 7,00 Itinerar turistic: Mecklenburg; 8,00 Contele Mac Dâckula (r); 8,30 Canary Warf (r); 9,00 Planeta Cinema (r); 10,00 în flagrant (r); 10,30 Ferestre spre lume (documentar); 11,00 America sălbatică (r); 11,30 TVR Info; 11,35 Sunset Beach (r); 12,20 Biserica satului (r); 12,30 Teleenciclopedia (r); 13,25 TVR M o; 13,30 Emisiune în limba germană; 14,30 Serial: Ce bine e acasă!; 15,00 TVR Info; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,20 Doar o vorbă săţ-i mai spun (r); 15,30 Contele MacDackula; 15,50 La izvorul dorului '...; 16,05 Serial: Secretele nisipului;17.00 Ceaiul de la ora 5...; 19,00 Orizont cultural; 20,15 Film: După bunui plac;22.00 Mozaic sportiv; 22,30 Ţime-Out. Emisiune sportivă; 23,30 Media-Club; 0,00 TVM. Mesager, 0,30 „Carnavalul” de-Schumann.

PRO ,TV: 7,00 Ora - 7, bună dimineaţa !; 9,00 Sport la minut; 9,15 M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi neliniştit (r);

10,30 Şoapte de iubire (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Beverly Hills (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00* Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu (r); 14,00 Sport extrem; 14,30 Desene animate; 15,00 Matlock; 15,50 Sport pe plajă; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Şoapte de iubire; 17,30 Hercule; 18,15 Sport la minut; 18,30 Ştiri; 18,35 Cine este şeful ?; 19,00 Ştii şi cîştigi !; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Melrose Place; 21,00 Doctor în Alaska; 21,45 Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; -22,30 Viaţa.ca în filme; 23,00

Ştirile Pro Tv; 23,30 La lim ită imposibilului; 0,15 Generaţia PRO; 1,45 Film erotic; 2,30 Am întîlnit şi români fericiţi; 3,30 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu.

Vineri, 22 august Program ul 1: 6,00 România: ora 6

fix !; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Ciuj-Napoca; 10,00 TVR Info;10.05 TVR Iaşi. Reporter în direct; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Inlo; 12,05 Media-club (r); 12,35 Din viaţa romilor,13.05 Serial: Secretele nisipului (r);14.00 TVR M o; 14,10,Serial: Şeicul. (r); 15,00 Sailor.Moon; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 TVR Info;17.05 Specialitatea casei; 17,35 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Tele- estival Camei Planet; 19,00 Serial: Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor, 19,55 .Doar o vorbă săţ-i mai spun !;20.00 Jurnal, meteo, sport; 21,00 Tezaur folcloric; 21,30 Film: Eu şi puştiul; 23,10 Recital Nicoleta Nicola; 23,30 Jurnalul de noapte;,23,50 Nopţi la malul mării; 0,50 Film: Dorinţă de femeie.

Program ul 2: 7,00 Itinerar turistic;8.00 Contele MacDackula (r); 8,30

Canary Warf (r); 9,00 Serial: Du (r); 10,00 Universul cunoaşterii (i|î Film: Cartea cu poveşti (r); lljj,1 M o; 11,35 Serial: Sunset Bcij 12,15 Un secol de cinema (r TVR Info; 13,30 TVR Cluj-V114.00 Pelerinaje; 14,30 Ce bine,,' !; 15,00 TVR Info; 15,10 Ştirii; şi busiere; 15,20 Doar o vorbă fc spun (r); 15,30 Contele -MaclJ 15,50 La izvorul dorului.. Secretele nisipului; 17,00 Şeici7( TVR Info; 18,00 Puterea,19.00 Pentru dvs, doamnă Fantastic Star TVR Club; 21,0 2; 21,40 Videocasela; 22,00 Slţ cultural; 22,30 Nocturna spoiţi^ TVR . Mesager; 0,30 Sub, circului.

PR O TV: 7,00 Ora 1 dimineaţa !; 9,00 Sport la mii: M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi nelijj, 10,30 Şoapte de iubire (r),

-Capcana timpului; 12,00 ^ ' Apocalipsul; 12,55 Ştiri; 13,0fl|f Show; 14,00 Generaţia Pfe.0; ' Desene animate; 14,55 Povestij15.00 Matlockj; 15,50 Sport ţ i16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,4i|(ţ de iubire; 17,30 Xena, pţ, războinică; 18,15 Sport la minţii; Chestiunea zilei; 18,35 Cine eii ?; 19,00 Ştii şi cîştigi !; 19,31! Pro Tv; 20,00 Dosarele X; 21,m Fright Night; 23,00 Ştirile Pro iţi]; Chestiunea zilei cu F.Călinesn;!. La limita imposibilului; 0,l!!: Crepusculară; 0,45 Generaţia P|j; Film: Deşertul roşu; 3,25 Amit; români fericiţi.

Redacţia nu iţi asumă reijsi litatea pentru schimbările'uitai), programele posturilor de teletin

♦’i t k s j t ;0 fereastră deschisă spre lume!

, Joi 21 august Canal TVC

5:00 Deschiderea programului; 5:05 Videotext; 10:30 Forţă maximă - reluare; 12:00 Ikengeza - doc. (r.); 13:30 Videotext; 16:30 Curaj în Conflict - doc.; 17:00 O inimă în compasiune; 17:30 Videotext; 23:00 în plin soare - acţiune; 0:30 închiderea programului.

Canal Discovery 18:00 Momentele de cotitură

ale istoriei; 18:30 Foc!; 19:00 Pasul următor; 19:30 Jurassica: Atacul cangurilor ucigaşi; 20:00 Fascinaţia naturii: Show-ul animalelor mari; 20:30 Fascinaţia naturii: Familia globală; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Momentele :de cotitură ale istoriei:Reyoluţia de la Paris; 22:00 Frontierele ştiinţei: Adevăratul om bionic; 23:00

Misterele istoriei: Măreţia : egiptenilor; 0:00 Misterele istoriei: Atlantida; 1:00 Profesioniştii: tehnicienii groazei; 2:00 Specialiştii: Punct ochit punct lovit; 2:30 Foc!; 3:00 Momentele de cotitură ale istoriei: Revoluţia de la Paris; 3:30 Pasul următor, 4:00 Program D.W.

M C MJoi, 21 august

9,00 Desene animate; 9,15 Trei destine -serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Dreptate texană II - film (r); 11,45 Reportaj ZDF (r); 12,20 Europa în obiectiv - magazin politic european; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Ancheta culturală; 18,30 Breviar economic; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 în actualitate; 20,10 Modă/vetimentaţie; 20,25 Prototip - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Cel mai dur om din lume - film; 23,40 Paris „lumini” - reportaj.

r policlinicaINTERŞERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart <îhe-paINTERNE ♦ CARDIOLOGIE < 5

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ EMffi NOLOGIE ♦ REUMATOLOG ECOGRAFIE ♦ ALERGOUB DERMATOLOQE ♦ CHIRII

O RTOPM E ♦ O JO . ♦ O F T A M GINECOLOGIE ♦ ONCCM

PEDIATRIE ♦UROLOffl ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOClffi Eşuări Ooppler - Histeresalgş

penlro sterilitate feminits '. LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologie Imnilţ Paraatologie Determinare Rh - î . sarcină - Anligen HBS - YlinS Examinări citologice pentru cancerului de col uterin - înveţi sterilitatea feminină şi masca Z IL N IC , in c lu s iv D U I ®

o r e l e 7 - 2 1 M edic de gardă: o re le 21] R eze rv are , c o n su l#

. l a t e l 4 1 .4 1 .6 S .

ll li t »

#peiiolafoftesjiiilo;î# ,■SStitu:

iiale lila

] sl

anitu "ida, di îifc ,ie a spiau 1)1 m aâsu ala di

» ■

vu 'l( |RI \ - ( rimă la I6IHI - M'\ - premiera (10. 12. 14, 10.18: 2lM * .\lî IA - Mafie ţi biliard - llali.i vinu - prcuiicr.i (IC. 12.Vj: 15. 17.JC1. 20) * M \RASTI - Sdla .V Supra\ii‘|niloriil - SUA (M, 15. 17. !'■>!. Mila li: Sp\hard - Spionul dandana - Sl A (13,30. lî.W. 17.50) * I WORI I - Anacunda - SUA (11. 13. 15. 17. li»MKI)\ rox - Slriptcaoc - Sl'A. IINLRI.I l'I.I'l - 15-1'i.OHi Profi'\(irnl tră/nit - Sl'A1>1’-I: ARIA • Jf-17.08: J’lil/t pentru moarte - SllA. 18-21.OS: DanteN l’eak - Sl'AOHKRl.A: PACEA - 15-19.08: Joc în doi I - SUA; 20-21.08: Beverly Hills Ninja - l ,SUA. I 1 5 -2 1 a u g u s t j

UNIPLUS Radio A. RadioSonicT„i * 1 ______ <■ f if f . 7 U U .Joi, 21 august

Ştiri: 8,9,10,12,13,15,16,17,20. Program informativ MIC: 6,00-6r10;11.00-11,15; 14,00-14,30; 18,00- 18,45; 21,00-21,30.6,00-10,00 Un alt început 7,40 Cursiil valutar. 7,45,8,45, 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pe mapamond. 8,35 Semnal Uniplus. 9,10 Din lumea celor care nu cuvîntă (în direct prof loan lîud). 9,20 Revista presei locale. 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music Non Stop. 11,15-21,00 “89,4 grade plus”. 15,05- 16,00 Music I)y Request. 16,05-17,00 Uniplus Cinema - realizator Paula Măhălean. 17,20 Călătorii pe unde - corespondenţe din ţară. 20,30 VIP-uri în vacanţă. 21,30-23,00 Greatest Ilits,23.00-1,00 Top Un iplus Sun - realizat în colaborare cu Disco Sun. 1,00-2,00 Music I)y Request. 2,00-6,00 VOA Express.

FM 6 8 ,7 MHz ” Jo i, 21 august ,Ştiri: *, 9, 12, 13, 15, 16, 18,20,21.

Mondo Sport: 7,15; 8,15. Horoscop: 6,40; 8,40. Program cinema: 7,30.6,00-9.00 Cafeaua de serviciu. 9,00-12,00 McSonic (emisiuni concurs cu premii McDonald’s); 12,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul Municipal. 13,00-15,00 Fiţi pc fază (ştiri localc, utilitare). 15,00-16,00 Dedicaţii. 16,00-18.00 ... şi muzica. 18,00-20,00 Rondul dc scară. 20,00-23,00 Scara unei nopţi dc vară. 23,00 Călătorii pe portativ.- >«y |- " Jo i, 21 august/ I 1 6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

Radioprogram “Primul * SJ ut "■ 7,00 Radiojurnal

trM fiil România Actualităţi. 8,00, 10,00, 12,00 Ştiri locale. 9,30 “Cc mai crcde lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus". Adrian Suciu. 11,30 “3

minute , interviul zilei. 13,00 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17.00 Caleidoscop CD. 14,00, 16,00,19.00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe" (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”,r. 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechca", comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,05- 19,10 “CD Sport". 19,10-21,00 “Jam”, realizator Horaţiu Nicoară. 21,00-24,00 "După 9” show realizat pe una din terasele Clujului. 21,00, 24,00, 2,00, 4,00, 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei. 24,00-6,00 Muzici publicitate. -

_ Jo i, 21 augustContact ştiri: 5,30-

k _ t r i i t ___ 23,30 (din oră înj& c o m c T oră, cu excepţiaV —------ ------------- 18,30) Buletinuldc ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea", Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Cen­trale). 8,00 Azi îti Cluj-Năpoca (Meteo -

zona Cluj, 8:10 Revista presei locale, "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematograle, Horoscop şi Aniversări, 9:05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică non stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Ciuj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 21,00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca. Talk-show pe teme diverse (cultură, economic, social, politică, artă, istoric, evenimente la zi). 22,00 Contact dircct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale.;. 24,00-1,00 Contact jazz - realizator Comeliu Stroe.

I RADIO CLUJ JJoi, 21 august

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Ioana Kanya). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea

Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj, prezintă loan Vanea. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Historia, Magistra Vitae, rcdactor Gheorghe Bodea. 11,30 Diapazon, prezintă Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal transilvan: 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia dc joi: rcdactor Fiorin Zaharcscu. 13,00 Radiojurnal Bucu­reşti. 13,15 Microfonul ascultătorului - redactor Ana Huţanu şi Lucia Ţibrc. Telefonul nostru: 064/420031.13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Dan Horea. 19,00 Radiojurnal Bucurcşti. 19,15 Partidele politice, rcdactor Sergiu Alex. 19,20 Realităţi şi j>crspcctive economice. O emisiune de Vasile Luca. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Gclu Furdui. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închidcrca programului.

S.C. Dental Rflt SOGQLOV

■ Călea Moţilor 106, ap T ra tam en te stomatolof11

compIcxe:> terapie> protetică (ceramică)> chirurgie (rezecţii, i #

Program ări la tel.: 430028Zilnic o ra r: 9-19

sîmbâta 9-14 P en tru stu d e n ţi, pensi»'* şom eri, reducere 20%. >

E

E‘aci

PROF. UNIV. Dr. MIHAI GĂF Dr. ANGELA CĂLUGĂI

S t r . P ra h o v e i n r . 1*(Sngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOI#L , Mi, V - 1 7 - S - 8-Ji

Tel.: 42.56.18; tel/fax: 1 !^

iALIANŢA ANTISDIGID l _ i f e u n e L >

Sufletul nostru la dumneavoastrâ. W . dc noapte, tckfod'

1 9 1 6 4/

S:

G ardă de noapte, o r e lc i^

Linia telefonică dc i n t e r / criză ţ i prevenţie a suicidului, /d e WlilHMÎOIM DE S # HI.YTALĂ CLUJ stă la d isp a re

luni pînă vineri, între oreK , Vă aşteptăm apeltP

numărul 186864._______ /

joi, 21 august 1997 ROZA VIMTURILOR ADEVARULde C8U|

|i»inistere publice, servicii s e c re te

Mafia este interesatăH lansarea Euro4de globalizarea economiei

li fel ca “Daimler-Benz” sau ca binari coiporaţii europene, mafia,

aşi o mare putere economică, a pe lansarea monedei unice

jiopene Euro şi pe continuă (lalizare a economiei.[teste benefic pentru exportul (automobile şi de maşini este •jlajos şi pentru marile afaceri cu ţjstituţie şi pentru traficul de jpi: introducerea Euro în 1999

pericolul fluctuaţiilor şi va înlesni circulaţia

stolului. ■' ' '■ în acelaşi timp, pentru

va fi mai greu să dea de banilor murdari. Aceştia ca mafia rusă este de departe

iSrntea clasamentului în Europa, cu nerăbdare să profităm

Euro, dar din păcate fiinţarea barierelor este ijoasâ şi pentru organizaţiile arie”, a afirmat expertul uneiI italiene de luptă antimafia,

1 că mafia rusă şi-a pus la strategia mondială la

mitul istoric” de la Miami, •4 din 1993.

italian “IbM ondo” ine câ reţelele mafiote din spaau o cifră de afaceri totală )S1 miliarde de dolari pe an.

'.ala sumă reprezintă peste patru din Produsul Intern Brut

(PIB) al întregii Europe.Mafia rusă realizează ea singură o.

cifră de afaceri anuală de 200 miliarde de dolari, fiind astfel forţa economică dominantă în peisajul crimei organizate din Europa, relevă experţii. Mafia rusă îşi concentrează activităţile în Germania şi în Italia, avînd fiefuri puternice la Berlin, la Roma şi în capitala Austriei, Viena.

Mafia rusă şi-a depăşit cu mult “m aestrul”, adică mafia italiană compusă din Cammora, Cosa Nostra şi ’Ndrangheta. Aceste trei organizaţii criminale abia dacă realizează împreunăo cifră de afaceri anuală de 50 de miliarde de dolari. Pe locul al treilea în clasamentul european se află mafia turcă, cu o cifră de afaceri anuală de 43 de miliarde de dolari, afirmă experţii.

“M ai puţine arme, mai m ulte investiţii” , aceasta este deviza noii strategii a mafiei, care şi-a reorientat activităţile spre afacerile legale. “Mulţi dintre aceşti oameni periculoşi investesc în sectorul comercial din Germania”, a avertizat recent Pero Luigi.V igna, “vîrful de lance” al luptei antimafia din Italia. El i-a criticat dur pe liderii concemurilor industriale şi ai băncilor comerciale din Germania, afirmînd: “Marii oameni de afaceri trebuie să înţeleagă că afacerile ‘curate’ sînt mai profitabile ca tranzacţiile murdare”.

Vigna este nemulţumit mai ales de

faptul că marii capi ai mafiei îşi pot spăla nesfinjeniţi banii, murdari în “paradisuri fiscale” dubioase. Activităţile legale se află pe locul al doilea ca domeniu de interes pentru

. afacerile mafiei europene, ele avînd un volum anual de 103 miliarde de dolari.

Traficul cu droguri continuă să fie cea mai bună afacere, avînd un volum total de 122 de miliarde de dolari, în vreme ce prostituţia şi comerţul cu anne abia dacă se ridică la 70 de miliarde de dolari, respectiv ,12 miliarde de dolari. Se pare că, pe lîngă sectorul comercial, mafia rusă şi Cosa Nostra au pus ochii şi pe sectorul construcţiilor din Germania.

Mafia internaţională are o cifră de afaceri totală de 35 de miliarde de dolari pe an numai în Germania, devenind astfel a doua ţară după Italia în clasam entul statelor europene în care mafia are cea mai intensă activitate. “Cosa Nostra nu mai investeşte în fiefurile ei din Italia. Ea este acum interesată de marile lanţuri com erciale, de agricultură, finanţe, şi industrie”, afirmă anchetatorii. Şi parcă pentru a confirma deviza: “Să creăm o Europă a crimei”, investiţiile mafiei italiene s-au m utat acum în Germania.

în schimb, mafia rusă a reuşit să creeze o breşă în economia Italiei. Anchetatorii afirmă că.mafioţii ruşi au profitat de bunele lor relaţii din epoca comunistă cu eşaloanele superioare ale societăţii italiene pentru a încerca să încheie contracte secrete în domeniul, petrolier în valoare de 150 de miliarde de dolari, care dacă ar fi reuşit, ar fi provocat pierderi enorme companiei petroliere italiene Agip. V

' ' ("24 Ceasa")

INTRAREA ÎN COMUNITATEA EUROPEANĂîmuiiYĂ iiv soi: di)

(Interviu acordat de ambasadorul Franţei in Bulgaria, Marcel traymaux)

(urmare din numărul nostru de marţi, 18 august)

- Este oare un succes pentru Europa menţionarea a încă două ţări?

- De la bun început, poziţia SUA a fost pentru menţionarea a doar trei ţări şi atît. Nici vorbă de mai mult. Faptul că au fost menţionate încă două este realmente un succes. Acest lucru înseamnă că în 1999 vor putea fi adăugate şi alte ţări. Dacă porţile s-ar fi deschis doar pentru trei ţări, atunci nu avea temei să ne temem că după aceasta porţile s-ar închide pentru toţi cei ce au rămas îh afară. După cum ştim, americanii s-au oprit doar la cele trei ţări preferate de Congresul lor.

în SUA există un Iobby foarte puternic în favoarea Cehiei, Poloniei şi Ungariei. în afară de aceasta, există şi probleme legate de finanţarea extinderii. Calculele făcute în acest sens variază însă foarte mult. Diferenţa uriaşă între, diferitele calcule te face să crezi că se urmăreşte altceva.

- în acest' sens m enţionarea României şi Sloveniei vine în sprijinul Bulgariei?

- Menţionarea a încă două ţări în docum entul de la M adrid a creat percepţia că porţile NATO rămîn deschise pentru noi membri, că speranţa celorlalţi candidaţi este realizabilă. In prezent, nu numai Franţa, ci şi alte ţări sînt convinse că dacă nu ar fi fost sprijinite şi celelalte două ţări, uşile s- ar fi închis.

- Franţa va sprijini ideea unui start egal Ia tratativele de aderare ca membre cu drepturi depline în UE,

pentru care Bulgaria insistă?- întotdeauna am sprijinit Bulgaria

ca să devină membră în UE, iar dorinţa ei privind un start egal este de înţeles. Poziţia constantă a Franţei este că această lărgire a UE trebuie să fie globală, că nu trebuie să existe ţări izolate. Trebuie însă ca şi UE, la rîndul ei, să realizeze reforma propriilor instituţii înainte de lărgire. £1 afară de aceasta, opinia Comisiei Europene exprimată în programul “Europa 2000” nu este deloc negativă. UE recunoaşte eforturile Bulgariei pe linia aderării la UE şi că se apropie de principiile de la Copenhaga. Este posibil să existe diferenţe şi în ce priveşte termenul de aderare la UE, dar în nici un caz UE nu va fi deschisă pentru unele ţări şi închisă pentru altele.

Ştim că aici se vorbeşte despre “umilire”, “scandal”. Dar nici una d in : aprecierile acestea nu este valabilă. Bulgaria va intra în UE în funcţie de tratative. Ş tiţi, că toate ţările au probleme, de exemplu în ce priveşte administraţia de stat. In afară de aceasta, se uită un fapt, şi anume că intrarea în UE înseamnă un şoc, un puternic şoc, economic şi social. Iar sub aspect economic, candidaţii nu au o deplină stabilitate. ,

- Dacă Bulgaria ar fi astăzi primită în UE, ar putea rezista? \' - Nu. Nimeni nu ar putea rezista dacă ar intra în UE nepregătit. Nici chiar Polonia, Cehia şi Ungaria. Este o ambiţie justificată şi o şansă pentru care se plăteşte un preţ ridicat. Dar este un proces sigur care conferă garanţie pentru viitor.

IIHI

Citiţi mesajul care vine:E o ofertă care sună bine.

Cumpărând un telefon GA 318 Ericsson

Veţi avea surprize mari: Economisiţi 76 de dolari!

achetul care o să vă placă vouă Costă doar 269.Taxa de activare

E inclusă, prin urmare.Şi abonamentul, aţi ghicit,

Pe trei luni este plătit.Iar 300 de minute 7 Şi ele sunt plătite.

Sună bine, nu-i aşa? CONNEX GSM.5..

şi lumea e a ta.

Această ofertă este valabilă pe durata lunii august

ANA INDUSTRIES - SAMADAVA

Str. Eroilor, nr. 11, parter Tel: 064/430195,Fax: 064/195911

ADISAN TELECOM - ABC Comorlent

Str. Aurel Vlaicu 1 -3 Tel: 064 /152826, Fax: 064 /157344

Alfasoft P -ţa Cipariu, nr. 15 Tel: 064/414642,Fax: 064/414641

AAYLEX Tradlng - Mobexpert

P -ţa Cipariu, nr. 9-11 Tel: 064/196643,Fax: 064 /133104 ■

CG&GCCOM Str. Republicii, nr. 107, et.4 Tel: 064/191980,Fax: 064 /191614

GlobalNet - Slstec Str. Devei 1 -7 Tel: 064/193700,Fax: 064 /190282

GlobalNet - Tlvcom Str. I.C. Brătianu 16 Tel: 064 /191479, .Fax: 064 /191479

MM Mikotronic- Musicolor

Piaţa M ihai Viteazu, nr.1 T " Tel: 064 /4 3 2 5 7 2

Fax: 0 6 4 /4 3 2 5 7 2

MM Mlkotronic - PioneerPiaţa Unirii, nr. 28 Tel: 064 /193233 ,Fax: 064 /193 233 :

UnlAxIs Str. Republicii, nr. 109 Tel: 064 /190568 ,Fax: 064 /190 568

Radlotel Cluj Str. Universităţii, nr.1, cod 3400

* Tel: 064 /431822 , .Fax: 064/419271

Rom Service Telecomunicaţii

Calea Moţilor, nr. 6 -8 ,"• Tel: 064 /198546, 197931,

Fax: 064 /198546

DEALER AUTORIZAT

TELEFO N IE M O BILĂ DIGITALĂ G B E I '

în limita stocului d ispon ib il şi numai dacă veţi încheia cu noi un contract pe un an

A D E V A R U Lde ARTĂ-CULTURA joi, 21 august 1997 (4

Ansamblul “ Scmesul-Napcca” la Teesside Intem aticnâl Eisteddfcdîn penoadj 26-31 iulie a c., A nsam blu l

“S o m e ş u l-N a p o c a " al Şcolii de Arte, condus de dr. Z a m fir Dejeu, a participat, înregistrînd un succes excepţional, la cea de a 51-a ediţie a Festivalului-concurs T e e s s id e In te rn a t io n a l E is te d d fo d , singurul din Anglia care-l concurează pe ‘L la n g o llcn In te rn a tio n a l'’ (carc, de

altfel, a şi servit ca model celui dmtîi) Festivalul-concurs a fost găzduit de oraşul Middlesbrough, situat în inima reg iun ii Teess ide , un oraş care se m în d re ş te cu m o ş te n ire a sa multiculturală de centru care iradiază cultură către o jumătate de milion de oam eni.

__ In centrul imaginii: dr. Zam fir Dejeu, conducătorul Ansam blului"Someşul-Napoca"

Manifestarea este o competiţie extrem de puternică, cu regulamente precise referitoare la vîrstă, număr de participanţi limitat şi încadrare strictă în timp - ne spunea dl d r . Z am fir Dejeu, conducătorulansamblului clujean -, organizată

. pe două secţiuni mari: coruri (de toate categoriile: mixte, mici mixte, de femei, de bărbaţi, de tineret, aranjamente corale pe teme folclorice, solişti de muzică clasică etc.) şi folclor (grupuri vocal-folclorice, solişti vocali, ansambluri instrumentale, solişti instrumentişti, dansuri: grupuri

mari sau mici de dansuri mixte, grupuri m ici. de d an su ri,; bărbăteşti şi femeieşti, solişti dansatori, dansuri în coregrafie, : clasa pentru copii etc.). Clujenii au participat la 10 din cele 11 clase competiţionale ale secţiunii de folclor, adjudeeîndu-şi premii după cum urmează: Premiul I - solistul dansator M arcel M îrza (d in 14 concurenţi), care a interpretat cu virtuozitate un bătrîneşc de pe. Valea Chintăului, Tîmăveana şi Fecioresc din Coruşu; PremiulII - a revenit Grupului vocal-

• folcloric, care a interpretat

colinde în ritm giusto-silabic, din cu legerea; lui Bela Bartok (CîntecuL de cătănie, Colinda, fetei şi a feciorului din Orăştioara de Sus - Hunedoara etc.), redate în forma lor tradiţională, antifonic, folosin-- du-se beţele pentru punctarea ritmului. Grupul a fost răsplătit cu 95 de puncte, bucurîndu-se de aprecieri onorante din partea juriului, tot cu Premiul II - solistul instrumentist M ihai M ariş (care merita primul loc, într-o serie de 14 concurenţi), cu un repertoriu la taragot (fără acompaniament) din Munţii Apuseni, din care nu au lipsit doinitul moţesc sau jocul de doi. Cele 97 de puncte şi felicitările juriului au încununat o evoluţie deosebită; P rem iu l III - a revenit A nsam blului instrumental (remarcat de juriu şi pentru maniera sensibilă în care i-a acompaniat pe interpreţi), care a cucerit prin Feciorescul des din Apahida, Ţîpuritura din Oaş (clarinet), piesa “Ca din cimpoi” - din repertoriul lui Efta Botoca (vioară, contră, contrabas) -, Tropotită din Maramureş şi altele; acelaşi premiu a Tevenit, cu 90 de puncte, G rupului mare de dansatori, cu superba

suită din Tritenii de Jos, cu cîntecele de uliţă, purtata în doi paşi, Tîrnăveanca sau. Fecioreasca din Boian... La Cea mai tare dintre clase, clujenii s-au comportat admirabil, în ciuda unor inadvertenţe regulamentare, exploatate de alte ansambluri, care s-au prezentat la aceeaşi clasă de trei ori (cu mai multe grupe), sporindu-şi şansele la premii. Aviz celor din ţară, care s-ar putea afla în situaţii similare; tot Premiul III a revenit Grupului de dansuri^ femeieşti, cu 90 de puncte, care a adus pe scenă Hora nevestelor din Roşia de Secaş (Alba) - cu vechiul dans pe motive coregrafice, care nu concordă cu muzica, dar laolaltă creează un efect fantastic -, Purtata şi bătuta fetelor din Crihalma şi altele. Felicitările juriului s-aii oprit la graţia naturală a dansatoarelor, la muzica bună şi interpretarea la vioară şi taragot, în special.

Un festival-concurs desfăşurat în condiţii foarte bune, beneficiind.de o organizare ce . trădează profesionalism şi experienţă, amplificate de pacea şi liniştea pe care ţi le oferă şederea pe pămînt englezesc - a ţinut să ne spună interlocutorul nostru, dl dr. Zam fir Dejeu, conducăto ru l A nsam blului “Someşul-Napoca” .

într-o scrisoare pe care fostul primar al oraşului Middlesbrough a transmis-o, prin interm ediul a r tiş tilo r , români, primarului municipiului Cluj-Napoca, se spune, între altele: “A fost o mare plăcere să reîntîlnesc minunatul grup folcloric “ Someşul” din oraşul d u m n e av o a stră , C lu j- Napoca,... şi trebuie să spun ce am basadori exemplari sînt ei pentru ţara dumneavoastră. Gi au delectat sute de oameni cu dansurile şi cîntecele lor de înaltă clasă ,' rem areîndu-se prin com portam ent şi bune maniere şi lăsînd o impresie de n e u ita t în r în d u l locuitorilor din oraşul nostru. Am fost mîndru să fiu alături, chiar dacă într-o măsură mai m ică, de astfel de oam eni deosebiţi” (K.J. Hali).

La festivalul-concurs au participat ansambluri din România (în afară de “Someşul- Napoca” au evoluat şi Ansamblul “Mioriţa” din Tîrgu Mureş şi cor.ul “Astra” din Braşov), Polonia, Lituania, Spania, Slovacia, Rusia, Olanda, Turcia şi Anglia.

Pe drumul de întoarcere spre casă,A n s a m b lu l “ S o m e ş u l - N apoca” a participat la cea de a Vil-a ediţie a S ă r b ă t o r i i grînelor, un tîrg anual ce se organizează în oraşul francez T h i e r a c h e (Aishe) de că­tre Association D y n a m iq u e Nouvionnaise (ADN). “O zi sub sem nul f a r m e c u lu i R o m â n ie i” scrie ziarul “Le Nouvion” din localitate, :. ■pe durata căreia comitetul local însărcinat cu organizarea manifestării - prezidat de Robert Letertre - a hotărit ca animaţia să fie încredinţată, în diferite puncte ale oraşului, în exclusivitate, grupului de români, com ponenţi ai A nsam blului : “Someşul- Napoca”. Prin cîntecele şi dansurile lor specifice, interpretate magnific (mai scrie ziarul) ei au creat buna dispoziţie ce însoţeşte astfel de sărbători, de la primele ore ale dimineţii, pînă seara în jurul orei 20...

A nsam blu l “ Som eşul- Napoca” , condus de dr. Zamfir Dejeu, a putut face deplasarea graţie susţinerii financiare de care s-a bucurat din partea M inisterului Culturii, prin Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, şi a Fundaţiei Soros, cărora artiştii clujeni ţin să le mulţumească şi prin intermediul nostru.

L A

i« • I

■H1 ft. El

is lâ »• ISI

fTO;:e iul

Epilog. “Vă rugăm, ajfi ţi-ne să ne întoarcem aaa Astfel titrează, cu şchioapă, 8 cicero verzi cotidianul “Evening Garf m arţi, 29 iulie 1991, t Teesside, articolul care5a drept protagonişti com ponenţii Ansamblu’ “Mioriţa” din Tîrgu Mm ceva mai jos: “Ne este greu acum. Nu mai avem fe bani pentru a cumpăra molar necesară pînă acasă. Ais nevoie de ajutor! Costă ci qi mai mult decît ne-am Ziarul are cuvinte de la adresa ansamblului şi te uri apel către cititorii dispiţi ajute pe români. Un k sigur: altădată nu-i voi invita. Ruşinos, urni degradant pentru României, pe care ne câif. în zadar s-o mai îmbunătăţi

M ichaela BOC

iîatnSŞSI3(

Orizonturi noi in muzica contemporană ( I)In scopul informării foarte generale asupra unor aspecte ale muzicii secolului XX, compozitorul şi criticul muzical

hmiliu Dragea deschide începînd cu numărul de astăzi al ziarului un serial intitulat "Orizonturi noi in muzica contempontria Colaboratorul nostru va încerca să răspundă la întrebarea: De ce muzica modernă nu a cucerit un număr mai marc de auditori?

De ce muzica contemporană n-a cucerit un număr mare de auditori?Melomanul, omul cămia audierea muzicii lui

Bach, Mozart, Bccthovcn, Brahms, Verdi ctc. îi provoacă emoţii pozitive, satisfacţii auditive şi spirituale, rămîne dezorientat Ia auzul unor sonorităţi modeme. Deşi existenţa umană cuprinde şi altccva decît o trăire biologică fâcîndu-1 prin artă şi literatură, o "fiinţă dc cultură", muzica contemporană, în aspcctele ci cxccsivc, nu-i mai oferă melomanului "hrana spirituală”, tonifiantă, pe care compoziţiile clasicc şi romantice i-au oferit-o cu generozitate.

într-un serial dc articole pc înţelesul multora, vom înccrca să prezentăm, informativ, două laturi ale accstei stări dc spirit: orientările noi în muzica secolului XX şj evoluţia limbajului dc comunicare,

pentru ca apoi să ne punem întrebarea: de ce muzica contemporană n-a cuccrit interesul şi receptivitatea unui număr mai. marc dc auditori?

în anul 1909,-Cvartetul ”Rosd“ a prezentat în sala asociaţiei “Prietenii Muzicii" din Viena, un concert memorabil. La violina I cînta Amold Rosd, originar din România (Iaşi). Ultima piesă din programul recitalului a fost 'Cvartetul de coarde cu voce, nr. 2” opus 10 dc Amold- Schoenbcrg. Sonorităţile din finalul piesei în carc cînta şi Maria Guthcil-Schodcr, o cîntărcaţă dc la Opera din Viena, au fost urmate dc strigăte, proteste, rîsete în hohote! Dezlănţuirea publicului a fost vehementă. Un singur auditor aplauda cu satisfacţie: eră compozitorul Gustav Mahler (1860-1911). Muzica

pornise pe un drum cu totul nou, dar riscant. Schoenbcrg oferea publicului ccva ieşit din comun. Partea a IlI-a şi a IV-a a cvartetului său cu voce pe versuri de Ştefan George, un poet al noii poezii simbolisticc, anunţau "compoziţia atonală”. în limbajul muzical de comunicare cu publicul sc produce o gravă ruptură. Disoluţia sunetelor şi a acordurilor din expresivitatea muzicală răstoarnă cadrul valoric al artei, tinzînd printr-o nouă ştiinţă a structurării edificiului sonor la un "fragmentarism” în opoziţie cu stabilitatea totalizatoare a sonorităţilor clasice.

Aventura muzicii în secolul XX a început! (va uma)

Em iliu DRAG EA

Inventarierea bunurilor culturale confiscate de către armata sovietico

în conformitate cu ordinul Minister- Culturii, nr. 2044/22.07.1997, pn«;' inventarierea bunurilor culturale (ist**. artistice, documentare) confiscate de ^ armata sovictică pc teritoriul RomaIÎ!. transportate în fosta URSS, solicităm deţinători (persoane fizicc sau jundw t informeze Inspectoratul pcnlru Cult'''1 . Judeţului Cluj pc adresa: str. Moţilor W- pînă cel tîrziu îri data de î noiembrie, . bunurile culturale dispărute în acest t

Informaţiile trebuie să cuprindă unw date: număr curent, denumirea b®* cultural, autorul (dacă e cazul), provenienţa (proprietar). V

" 5) joi/ 21 august 1997 ARTÂ-CULTURĂ A D E V A R U L ld e O B u J |

la Clui-Napoca. Simpozionul National

" T I M f -;£■&&• iwiS& ‘'¥Î4>‘

pupă cum am mai anunţat, în epuizarea Conducerii Naţionale a Ljgii şi Fundaţiei “Mareşal Ion Ionescu”, Asociaţiei Pro Basarabia

.Bucovina, Fundaţiei “România ilare" Cluj, Partidului România Mare ■ Filiala Cluj, Partidului Socialist al Uncii - Filiala Cluj şi a Partidului Protecţiei1 Sociale din România - filiala Cluj, astăzi, 21 august a.c., s va desfăşura la Cluj-Napoca, cu jcepere de la ora 14, Simpozionul Ksîional cu tema: “23 AUGUST 0 - MOMENT CRUCIAL ÎN ISTORIA ROMÂNIEI” ; Au fost siliţi pentru a susţine comunicări: puf. univ. dr. Gheorghe Buzatu,, ;:eşedintele: Ligii “Mareşal Ion, îilonescu” (“23 august 1944 la ?i!a!ul Regal din Bucureşti”); pr.

prof. univ. dr. loan Bota (“Desfăşurarea actului de la 23 august 1944 în rîndul Armatei Române în zona Miroslăveşti- Paşcani”); dr. loan Chiper (“Adevărul despre 23 august 1944 şi consecinţele pentru români şi România”); dr. Gheorghe Bodea (”23 august 1944 şi Nordul Transilvaniei”); lt. col. prof. univ. dr. Constantin Hlihor ("Generalul' Gheorghe Mihail, protagonist al actului de la 23 august 1944”); col. (r) ing. ec. Nicolae Grosu (“Puncte de vedere contradictorii despre 23 august 1944”); prof. univ. dr. Raoul Şorban (“Cum s-a reflectat 23 august 1944 în viaţa mea"); dr. Petre Codrea (“Aspecte, imagini privind actul de la 23 august 1944”); Vasile Lechinţan, publicist (“Realităţi dramatice de după 23 august 1944, în zona Cluj-Turda, oglindite în

documente ale Serviciului de Cenzură”). Din Republica Moldova au fost invitaţi: acad. Nicolae. Dabija, precum şi scriitorii Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii-, Scriitorilor, respectiv Nicolae Vieru.

La simpozionul care va începe la ora 14, şi se va desfăşura în sala de şedin(e din clădirea veche a Primăriei municipiului Cluj- Napoca (Piaţa Unirii nr. 1) organizatorii invită veteranii de război, militarii activi, în rezervă şi în retragere, muncitori şi ţărani, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, tineri şi vîrstnici, reprezentanţii mass-media, precum şi pe toţi cei interesaţi de dezbaterea problematicii controversatului act de la 23 august 1944. > ■ M . BOCU

M inimum P a r tY ’97 1• tabără de artă alternativă pentru [â

tineret Iacobeni 28 iulie - 3 august •matul taberei:xrioada28 iulie-3 august 1997, sanizarea Uniunii Studenţeşti iiîE din Cluj-Napoca a avut loc kobeni (jud. Harghita) tabăra de

alternativă pentru tineret MMUM PartY’97. Scopulacestei

î‘ nt a fost acela de a experimenta t nai noi orientări în artele *2Sj»rane, iai pentru cei neiniţiaţi ■ sie domenii, de â furniza un a de cunoştinţe. Tabăra a avut

de desfăşurare, una de a. da perilor artişti de a se întîlni şi

f r â n t a ideile, proiectele, de a m cadru pentru realizarealăţi

proiectelor, iar cealaltă de a forma un public mai apropiat, mai iniţiat în artele contemporane. In cadrul unor ateliere de creaţie studenţii au putut studia natur-art, ritmurile şi muzica africană, confecţionarea de machete şi teatru experimental. . ;•/;

Rezultatele concrete sînt materializate în opere complexe, create cu participare pluridisciplinară. Poate că această simbioză între arte ca teatru, sculptură- modelare, muzică, film şi foto este elementul inedit al taberei de artă alternativă pentru tineret MINIMUM PartY’97.

Fără ajutorul acordat de către Centrul Soros pentru Artă Contemporană,

D.J.T.S.-Cluj, Fundaţia Illyes precum şi Perla Harghitei SA, tabăra nu ar fi putut- fi organizată. Mulţumim încă o dată pentru sprijin.

Egri IS TV Â N organ izator

A r t a d e a j u c a ş i d e a î n v i n g e

rtît

Biliardul este o artă, a minţii şi a îndemînării, a calmului şi tactului. Ca oricare sport, naşte pasiuni şi dorinţi. Pentru cei ce-1 joacă, de perfecţionare, desăvîrşire profesională, bani, faimă’ de a fi mereu în atenţia lumii. Pentru alţii, de a face bani prin controlul jocurilor şi al jucătorilor, recurgîndu-se la cele mai diverse metode, de la şantaj la crimă.

Cu “Mafie şi biliard” pătrundem în lumea jucătorilor de biliard şi a celor ce “guvernează” ocultele interese. Jesus- Barro (Franco Nero) este scos din cursă pentru nesupunere. Din fericire, are un înlocuitor în persoana “tînărului” Andrea Sanchez (Ruth Gabriel). Drumul spre titlul de campion mondial este presărat cu ameninţări, urmăriri, crime, o idilă intensă, reţeta clasică al oricărui action mo vie comercial. Nimic mai mult.

Chiar dacă nu face un rol memorabil, Franco Nero rămîne acelaşi actor echilibrat şi lucid. Alături de el sînt două stele ale cinematografului spaniol, Ruth Gabriel şi -Imanol Arias, cu partituri credibile. Şi încă uri amănunt peste care nu pot trece, coloana sonoră . a filmului semnată de Andrea Guerra.

“Rack up/Mafie şi biliard”, SURF - Film SRL - Filmax Group ’96, Italia- Spania; imaginea Roberto Benvenuti, ■ muzica Andrea Guerra, regia Enrico Coletti, cu Franco Nero, Ruth Gabriel, hnanol Arias, Thomas Ktretschmanri, Antonio Valero (cinematograf “Arta”).

D em o stene SO FR O N

Două expoziţii interesante la GherlaA m ato rii; artelor

plastice din oraşul Gherla, dar şi numeroşi străini care trec în această vară prin localitate au prilejul de a vizita două expoziţii interesante, chiar originale, cu care nu se întîlnesc în fiecare zi.

Astfel, în sălile Muzeului de istorie a oraşului Gherla, în această perioadă este deschisă o reuşită expoziţie de artă naivă a pictorului Gheorghe C heta din comuna Fizeşu Gherlei. Autorul naiv din satul vecin Gherlei redă prin cele 16

tablouri şi 12 sculpturi viaţa cotidiană în mediul rural; din picturile sale aflăm şi m ulte din obiceiurile, tradiţiile şi datinile omului simplu de la ţară. Originalitatea lucrărilor sale constă în diversitatea culorilor şi în sim plitatea figurilor.

-Meritul artistului de Ia ţară este de a ieşi în lumea cea mare cu arta lui naivă, deosebit de apreciată de vizitatori. Felicitări Muzeului de istorie din Gherla pentru iniţiativa de a organiza o expoziţie a unui artist naiv. Sperăm, ca şi pe

viitor să avem ocazia de a admira aceste lucrări simple, dar suges’tive pentru frumuseţea culorilor şi tematica lor originală. Tot în aceste

; zile, la Casa de cultură d in -cen tru l oraşului, gherlenii pot vizita Expoziţia artiştilor local­nici Adrian şi Ecaterina Toşa. Arta modernă practicată de cei doi atrage curiozitatea, dar şi admiraţia iubitorilor de

. frumos din mica localitate de pe Someş. La, Gherla nu este vacanţă în sălile de expoziţii.

, SZEKELY Csabaod

ţara de mucenici a Basarabiei româneşti»Teodor Tanco, B asarabia-nu m ele tă u e M ario! - ediţia a M -a adăugită * )

UMCO

BASARABIAurnele tău e Maria

T I

vi:-

icibf*' i1 *ifl

L ' ţSS

ill'-

raptul uimitoare mai poale fi calitatea -, Hsctisc aici, bineînţeles, cu majuscule); j * smulge din cotidian şi a te transforma -‘Candesccnţă a unei m ari pasiuni,

ln aşa fel îneît o percepi ca pe o ;P,0prie, indispensabilă ţie, asemeni ^ . ^ rişţigat astfel pentru un ideal nobil,

suişuri, în realizare, te bucuri cu inima e 0 proprie înfăptuire şi te dor

S-n a'CS cc*c cînd ai deja în1 £hipul ccl bun şi luminos al

j ’p s®'s ?' însuşit dc acum în fiinţa ta 5> caxul CĂRŢII, apărute chiar în

C a t u l u i scriitor, istoric,,istoric ur8 Şi editor clujean Teodor Tanco,

‘Sajiiwr^” nume*e e Maria!, ediţia > (t'.ditura Virtus Romana Rediviva

din Cluj-Napoca) avînd un cuvînt înainte de Mihai Cimpoi şi o postfaţă de Traian Brad.

Care este idealul transmis cu atîta pasiune de această carte? Este idealul nobil al Basarabiei româneşti, Ia care nu există român să nu adere, cu sensibilitate şi dor. Dor de Eminescu, dor de Ştefan cel plecat adeseori vijelios la Orhei şi spre alte cetăţi ale şale de la Nistru, dinspre Podolia, ori la nord spre regatul polon, să apere hotarele Moldovei întregite, dor de “Limba noastră cea română”, de răzeşii de dincolo de Prut din veacul demnităţii naţionale al lui Alexandru cel Bun şi succesorilor săi cei mari şi drepţi, de urmaşii acestor răzeşi, torturaţi, crucificaţi şi ucişi în modul cel mai cumplit şi tragic în beciurile ţariste şi staliniste ori hăituiţi în îngheţata Siberie. Acesta este mesajul cărţii autorului clujean, carte care va rămîne neapărat printre valorile literaturii memoralistice contemporane, deoarece^ în primul rînd, dl Teodor Tanco este un desăvîrşit, un clasic m em orialist şi to todată , prin gravitatea problemelor deschise, cartea va rămîne şi printre valorile mari ale literaturii eseistice contemporane. Gravitatea are adesea în carte aspectul monumentalităţii, cum este această constatare a dramatismului vieţii naţionale de dincolo:'”Fără,sprijinul nimănui, deocamdată singuri, tîrîş-grăbiş, în genunchi şi cum pot, sărmanii fii de peste Prut se întorc în limba rom ână şi se adună lîngă mama lor, România”. Sîntem în mijlocul anului fierbinte 1991 şi graţie autorului, prin deplasările domniei sale peste Prut (de zece ori în perioada 1991- 1996) cunoaştem şi asistăm ca martori la importanţii paşi ai românilor basarabeni în lupta

Jo r pentru eliberare, identitate şi demnitate.Cartea este structurată pc cinci părţi, respectiv _

anii 1991-1995 în carc autorul s-a înfăţişat cu dragoste iubitei sale Basarabii româneşti pentru a sc uimi mereu dc frumuseţile ei dc legendă, pentru

a ocroti măcar cu cîteva acte de cultură alături de alţi români inimoşi din ţară şi de dincolo, pentru a se bucura, ca părtaş, de victoriile ei, pentru a se îndurera de tragediile ei mai vechi sau mai noi şi de dramele şi răsturnările istoriei ei contemporane. Cu cîtă bucurie notează dl Tanco la prima trecere “liberă”, în 1991; dincolo: “Văd dealurile domoale ale Basarabiei..” , apoi spune că vede în plopii înalţi de lîngă şosea “balansînd leagănul în care creşte un Făt-Frumos din Lacrimă”.

Care este această Lacrimă a mult pătimitei Basarabii româneşti aflăm pe parcursul lecturii celor 218 pagini ale cărţii. Consemnăm aici dimensiunea dantescă a tragediei românilor din zona Tiraspol şi Dubăsari din perioada stalinistă fnai ales - care, pe diferite trepte, s-a petrecut în toată Basarabia - unde, ne spune autorul, “nu e familie care să nu fi avut pe cineva deportat în Siberia sau mort în necunoscut (...). O,simplă declaraţie a cuiva, o supărare a sovietelor locale, a organizaţiei de partid, erau suficiente ca să-i deporteze damnatului familia, neamul, uliţa, ba chiar şi satul...”. Cumplită mai poate fi această realitate!

Autorul caută însetat “porţile de istorie contemporană, de taine şi de adevăruri”, atît în Basarabia, cît şi în Bucovina, surprinse în file “cît mai realiste şi sincere”. Este prezent la cîteva evenimente importante basarabene: dezbaterile din Parlament, cînd s-a declarat Independenţa (la 27 august 1991), zilele Bibliotecii “Transilvania” din Chişinău, dezvelirea plăcii comemorative pe casa poetului Alexei Mateevici, dezvelirea bustului lui Lucian B laga pe Aleea C lasicilor, greva studenţească din octombrie 1992, greva femeilor din Tiraspol (ai căror soţi erau închişi) din 1993 etc. Preluăm şi noi de la dl Tanco înverşunarea împotriva factorilor istorici care au produs tragedia românilor basarabeni, autorul, “ bolnav de atîta istorie tragică” , spunînd că “nimic dramatic nu

mai poate avea momentul întoarcerii la Cluj, fiindcă s-a născut o îndîrjită hotărîre, aceea de a trece cît mai des Prutul.” Această trecere este pentru cei de dincolo extrem de necesară, “fiecare prezenţă peste Prut este un mare act de solidaritate şi încurajare a celor ce trăiesc, murind în crezurile libertăţii şi unităţii frăţiei”. Mai departe întîlnim o altă consemnare care poate fi socotită însăşi cheia cărţii, a demersului nobil al autorului şi vedem cu alţi ochi şi drumul tuturor românilor care şi-au vizitat fraţii de dincolo de Prut: “De aceea prezenţa noastră, a oricărui român, ca şi oricare fapt, gest, carte, cuvînt bun, chiar gînd nutrit, toate au un sens şi valoare” altfel “e larg deschisă poarta deziluziilor şi dezamăgirilor”. Cumplită mai poate fi această poartă deschisă fără astfel de oameni, fără astfel de conştiinţe atît de pasionate de viaţa politică, socială şi culturală contemporană a Basarabiei româneşti, vizitele noastre dincolo, sprijinul nostru adus fraţilor fiind o alternativă şi îndîrjire împotriva tuturor crimelor care s-au întîmplat contra fiinţei noastre naţionale de Ia graniţele de est a românismului: deznaţionalizarea, înstrăinarea, rusificarea, înfom etarea, sovietizarea prin “moldovcnizare” (cu caracteristicile ei principale: ura faţă de Patria-Mamă, faţă de fraţi, faţă de

' propria identitate), profanarea simbolurilor şi culturii naţionale, dezrădăcinarea, masacrarea în masă sau rînd pe rînd a bietelor fiinţe fără apărare, în beciuri exterminatoare etc.

Dar, spune dl Tanco: “Un popor nu moare cînd are o credinţă atît de dumnezeiască în limba şi poezia Iui” . Trebuie doar să se regăsească şi să revină “în matricea originilor şi simţirilor naţionale comune ale tuturor românilor”.

Apărută într-o extraordinar de frumoasă ţinută grafică, avînd pe coperţi chipul sublim al lui Eminescu, citat cu un text cc serveşte drept motto cărţii (“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti”) şi un desen reprezentîndu-1 pe marele Ştefan şi cetăţile lui, Basarabia - numele tău e Maria! rămîne o

' frumoasă carte de referinţă a expresiei spiritualităţii si constiintei româneşti de astăzi.

’ V a s ile LE C H IN ŢA N

A D E V A R U Ld e O l u l POLITICĂ joi, 21 augusc 1997

■------------------ ---- .------- - — --- — --- --- — ----------------

! O p o z i ţ i a s c h i m b ă p r o c e d u r a d e c o n v o c a r e

1 a s e s i u n i i e x t r a o r d i n a r eOpoziţia s-a decis să renunţe la strîngerea semnăturilor pentru

convocarea sesiunii parlamentare, PDSR, PUNR şi PRM intenţionînd să cheme parlamentarii din vacanţă, înainte de tennen, la solicitarea Birourilor Permanente ale celor două Camere.

Adrian Năstase, prim-vicepreşedinte al PDSR, a anunţat, că■ opoziţia va depune în maximum două zile două scrisori de - convocare a Birourilor Permanente pentru ca, mai apoi,■ conducerile forului bicameral să convoace sesiunea extraordinară I în perioada 25-29 august.| La solicitarea agenţiei MEDIAFAX, liderul PUNR, Valeriu | Tabără, a declarat că partidele opoziţiei s,-au răzgîndit asupra | procedurii de convocare a Parlamentului înainte de tennen, pe

încercarea de a găsi soluţii inteligente fără să creăm tensiuni inutile”, a spus Năstase, explicînd schimbarea procedurii pentru convocarea sesiunii parlamentare. El a mai arătat că opoziţia nu mizează pe sprijinul politic al vreunui partid din coaliţie, cu atît mai puţin, a adăugat el, pe cel âl PD, aflat în preajma Convenţiei Naţionale. ■ •

Lista subiectelor pe care opoziţia doreşte să le dezbată în sesiunea extraordinară cuprinde şase puncte: ordonanţele de urgenţă care modifică Legea administraţiei publice locale şi pecea a învăţlmîntului, Memorandumul cu FMI, acordurile FESAL ' |

Ifundalul.absenţei unora dintre senatori şi deputaţi, aflaţi înconcediu. El a spus că parlamentarii PUNR şi PRM ar putea

■ semna în totalitate pentru convocarea sesiunii extraordinare, cu I excepţia cîtorva dintre ei, cei mai mulţi dintre absenţi | înregistrindu-se în rîndul celor de la PDSR.| Pentru convocarea sesiunii extraordinare din iniţiativa | parlamentarilor este nevoie ca o treime din numărul total al

Ideţinătorilor de mandat în forul legislativ să subscrie acestui demers. PDSR, PUNR şi PRM adună, în Camera Deputaţilor, de

1 pildă, 115 reprezentanţi, exact numărul-limită cerut de regulament I Declarat ca fiind partid de opoziţie, Alianţa pentru România, | care este reprezentat îri Cameră de 13 deputaţi, nu a fost contactat | pînă în prezent pentru â se alătura iniţiativei celor trei partide■ amintite. De altfel, liderul APR, Teodor Meleşcanu, declarase J agenţiei MEDIAFAX că parlamentarii alianţei vor decide asupra■ convocării unei sesiuni extraordinare numai după ce vor fi I contactaţi de colegii lor din opoziţie. .| Adrian Năstase a precizat că opoziţia va încerca să determine | reprezentanţii coaliţiei majoritare în Birourile Permanente ale | Parlamentului să convoace, de comun acord, sesiunea | extraordinară. “Vrem dialog cu reprezentanţii -majorităţii în

i .

şi ASAL, situaţia din agricultură, a lichidării întreprinderilor nerentabile şi cea creată prin disponibilizarea personalului bugetar din învăţămînt, şi sănătate. Năstase a declarat că în discuţiile din Biroul Permanent opoziţia este dispusă să negocieze subiectele care ar urma să fie incluse pe ordinea de zi a sesiunii.El s-a referit la acceptarea dezbaterilor pe marginea unor proiecte de legi, oferind ca^xemplu, în cazul Senatului, introducerea Legii fondului funciar (pentru adoptarea căreia mai este nevoie doar dc votul final).

Potrivit algoritmului impus de n u m ăru l m andatelor parlamentare, opoziţia este minoritară în ambele Birouri Permanente ale forului legislativ. ,

Spre deosebire de liderul PDSR, Ion Iliescu, şi de cel al PUNR, Valeriu Tabără, care nu excludeau, săptămîna trecută,

, posibilitatea introducerii şi a unei moţiuni de cenzură odată cu sesiunea extraordinară, Adrian Năstase a fost de părere că o ■ asemenea iniţiativă ar fi inoportună. El consideră că s-ar uza inutil de dreptul depunerii moţiunii de cenzură, care poate fi iniţiată or singură dată pe sesiune. -

Năstase a sugerat că moţiunea de cenzură, care prin adoptare conduce la căderea Guvernului, este păstrată pentru lunile toamnei sau ale iernii cînd, după-cum anticipează el, vor avea loc tensiuni sociale generate de preţul restructurării economice.

Nicolae Văcăroiu avertizează Guvernul că ar putea li acuzaţii subminarea economiei naţionali

Fostul premier, Nicolae Văcăroiu, a avertizat Guvernul Ciorbea că actualul Cod Penal prevede pedepse pentru “submi­narea economiei naţionale”.

Văcăroiu a susţinut, în acest context, că lichidarea întreprinderilor a fost impusă Guvernului de FMI şi Banca Mondială şi reprezintă “una din ;

cele mai mari gafe” ale Executiv.

El a arătat că în tjv, propriei guvernări aa 40 de unităţi comerciale j, fost disponibilizaţi 1,1 miig persoane care insă - pot^ Văcăroiu - şi-au în cea mai mare parte, privat.

0

'M

PDSR cere FPS să prezinte Parlamentului uit raport asm

socletătllor privatizate. Prim-viccpreşedintele PDSR

Adrian Năstase a declarat, că acest partid doreşte ca FPS să prezinte Parlamentului un raport privind preţul obţinut pe fiecare din cele circa 1.000 de întreprinderi privatizate în acest an şi modul în care Fondul a folosit banii proveniţi din privatizare.

, Năstase a arătat ci, pi acum, nu se cunoaşte deşii sumelor rezultate din privai?

Liderul PDSR, Ion fa acuzat săptămîna kri Guvernul Ciorbea că i fe restructurarea întreprindă stat, întrucît a preluat late cea mai marc parte dit rezultate din privatizare.

I n v i t a t i eMembrii PUNR din municipiul Cluj-Napoca sîntinvto

participe la şedinţa care va avea loc vineri, 22 august 1997,? 17.00 în sala de şedinţe din P-ţa Unirii nr. 1 (Fosta Primii

“Vatra Românească” cere înfiinţarea gărzilor naţionale româneşti în ArdealUniunea “Vatra Românească”

filiala Bucureşti (preşedinte Valentin Borda) alături de organizaţia din Capitală a Societăţii cultural-patriotice “Avram Iancu” (preşedinte Ioan Bercea) au contabilizat ceea ce se întîmplă în ultima vreme în Transilvania. Mai exact - de la apariţia Ordonanţelor de urgenţă cu numerele 22 şi 36. Cele două acte normative “provoacă nelinişti acute în Transilvania”, susţine comunicatul dat ieri publicităţii.' Guvernanţii de la Bucureşti se fac însă că nu

înţeleg ceea ce se petrece înlăuntrul arcului carpatic de unde vin semnale ale escaladării acaparării bogăţiilor solului şi subsolului în mîini hungariste, ale aplicării legii bunului plac de către autorităţile lopale la Miercurea-Ciuc, Odorhei, Tîrgu Mureş sau Sfîntu Gheorghe. „ U “VR” şi Societatea “Avram Iancu” cer preşedintelui Emil Constantinescu şă înlocuiască actuala echipă guvernamentală, întrucît aceasta nu se interesează de sparta românilor ardeleni şi nici nu pare afectată de faptul

că “această parte de ţară este cumpărată economic de mafia hungaristă, că hungariştii fac paşi de uriaş în drumul lor de iobăgizare a rom ânilor de acolo”. în consecinţă, filiala Bucureşti a “Vetrei Româneşti” va propune Consiliului Naţional, al Uniunii instituirea de urgenţă a gărzilor naţionale româneşti în întreaga Transilvanie “pentru apărarea rom ânităţii şi românismului”.

- (Preluat din ziarul Adevărul, 19 august 1997)

PSM este pregătit să participe la guvernare în cadrul unei coaliţii a forţelor de stînga

innî

iUniunea Românilor Bucovineni îl acuza de “t

de neam şi ţan” pe preşedintele România- Consiliul Central al URB face apel la "toţi cei preocupaţi

viitorul naţiunii române" să acţioneze pentru blocarea înregistrării Tratatului româno-ucrainean la ONU ■

Tratatului cu Ucraina M ca document oficial”, URB are în vedere cA participarea directă, în călit de organizaţie civică auz? politic, la constituirea twl

URB contestă, din nou, Tratatul româno-ucrainean. în opinia liderilor Uniunii, preşedintele Constantinescu, prem ierul V ictor Ciorbea, Guvernul, parlamentarii care au votat în favoarea tratatului -se fac vinovaţi de trădare naţională. “Prin ratificarea Tratatu lui cu Ucraina s-a procedat la desconsiderarea intereselor fundamentale ale naţiunii române, căreia i s-au adus astfel grave prejudicii,

prin renunţarea oficială la dreptul de a mai putea revendica vreodată teritoriile istorice

Emil româneşti, smulse din trupul dar şi Moldovei lui Ştefan cel Mare şi

Sfînt” - se arată într-un

llivt

Gorc

peiprofe

«eşj

te'UniijerioSa

comunicat semnat de liderul URB, Lorin Fortuna.

URB apreciază că “toţi cei preocupaţi cu adevărat de viitorul naţiunii române” trebuie să îşi unească eforturile şi. să acţioneze “neîntîrziat” pentru “împiedicarea finalizării acestei

■ trădări, prin blocarea înregistrării

dc opoziţie, a-şi pu tea aduce eftf contribuţia la contat®’ acţiunilor de submin® României, în folosul®

-puternice interese şt# promovate cu sprijinul t® de topor autohtone” - sc f în comunicat.

PSM este pregătit pentru eventualitatea unor alegeri anticipate, anunţă liderii clujeni ai partidului. Potrivit unor surse din cadrul PSM, formaţiunea lui Verdeţ a pus deja la punct un program “coerent şi funcţional” de guvernare. Consilierul pe Transilvania al PSM, Constantin Marinciu, precizează, însă, că participarea la guvernare se poate realiza numai în cadrul unei coaliţii puternice de stînga. El spune că PSM ar fi dispus să intre în alianţă chiar şi cu PCR, “după modelul franccz”, partid carc - afirmă Marinciu - nu a fost scos în afara legii şi care ar trebui sâ fie exponent al intereselor clasei muncitoare.

Rolul principal al acestei coaliţii, declară consilierul PSM, ar trebui să fie întoarcerea

României “la ceea ce a fost cîndva, un stat independent, liber, suveran”. “A fost mai bine înainte de 1989. Toată lumea spune acest lucru”- arată Marinciu. “Guvernul CioTbea, un Guvern marionetă, aservit intereselor cercurilor de capital străine, slujeşte doar aceste interese”.

Liderii PSM contestă rezultatele ultimului sondaj de opinie - comandat de PD - care situează partidul sub pragul intrării în Parlament “Este un sondaj comandat, pentru ale cărui rezultate s-a plătit” - afirmă Marinciu. în sondajul amintit, PSM întruneşte 1,3 la sută din preferinţele electoratului. Cu toâtc acestea, consilierul PSM este optimist: “în ca2ul unor alegeri, foarte posibile, CDR nu ar întruni nici măcar 5 la sută”. D.B.

N ici drapelul Rom âniei nu este iubit!Sc întîmplă la Cluj-Napoca

nu fenomen foarte interesant, în apărarea drapelului ungar arborat pc clădirea cc adăposteşte Consulatul Ungariei a sărit toată lumea în momentul în carc cl a fost dat jos, gestul fiind considerat aproape , un sacrilcgiu. în prezent, el continuă să fie păzit zi şi noapte dc poliţişti.

în cazul furtului şi distrugerii drapelului româncsc de la statuia Iui Baba Novac, nimeni n-a fost ameninţat cu închisoarea, deşi autorul a fost prins. La fel se pctrcc lucrurilc şi cu drapelul româncsc pictat pc sticlă şi afişat pc celc două laturi ale clădirii Facultăţii dc Litere. Dc trei ori tabloul în roşu, galben şi albastru din partea stîngă a clădirii, acolo

unde se află catedra de limba şi literatura maghiară, a fosţ distrus de persoane rămase nccunoscutc. Şi dc trei ori el a fost pus la Ioc. în cele din urmă a învins perseverenţa duşm anilor drapelului româncsc, astfel că şi acum cl lipseşte dc pe acca parte a clădirii.

Directorii m arilor licee din Cluj, Gherla şi Turda vor f i schimbaţi

P.N.Ţ.C.D. reformează politic în amănunt învăţămîntul clujean

_________________ urmare din pagina 1________________ ~“Ştiu că atunci cînd P.D.S.R. a proăxlat în acelaşi mod a fost

acuzat că politizează învăţămîntul. Noi vrem, dimpotrivă, să-l depolitizăm, aşa cum am făcut la nivelul Inspectoratului, nici unul din inspectorii şefi nefiind membri dc partid”, afirmă Săsărman.

Inspectorul general nu înlătură însă, prin precizările sale, suspiciunile în privinţa modului în care vor fi aleşi noii directori. Semnalele venite din învăţămîntul clujean arată că membrii sau. simpatizanţii ţărănişti sînt aşezaţi ferm în cap de listă. în afara P.N.Ţ.C.D., în disputa politică pentru învăţămîntul clujean mai contează doar P.U.N.R.-ul, care, prin intermediul Primăriei, direcţionează o parte din fondurile destinate reparaţiilor şi modcmbĂrilor de şcoli. Banii daţi dc Primărie pot consolida poziţia unui director, aşa cum s-a întîmplat în trecut în cazul directoarei de la Pedagogic, doamna Rodica Gavra.

Conştient dc avantajul cclui carc împarte banii, inspectorul general vrea, invocînd şi prevederi ale legii, să-i ia Primăriei autoritatea de a gestiona cele 3,2 miliarde dc lei alocate de Consiliul local învăţămîntului. Aducînd în discuţie situaţia Liceului Eminescu, unde gazul este închis dc mai multe luni pentra neplata facturilor, Săsărman afirmă că Primăria nu utilizează fondurile la potenţialul maxim. “Noi am avea posibilitatea să Ic folosim mai eficient”, spune el.

Prefectul l-a sesizat pc Funar să dea banii Inspectoratului şcolar, dar mi a primit nici un răspuns. în accste condiţii, Săsărman declară că responsabilitatea pentru situaţia în care unele şcoli nu vor putea inccpc anul şcolar datorită nccfcctuării la timp a reparaţiilor revine cxclusiv Primăriei. .

PNL se organiză pe comisii, ti

model parlamentar

D upă model activitatea PNL Cluj coordonată şi prin Wjţ unor comisii de spK1* ‘ care vor deveni fwv, începînd cu luna sepf'. Potrivit declaraţiilor Bogdan, vicepreşedinte1; Cluj, au fost stabil^ comisii, .după cum com isia pentru F1'. economică, refonnă, buget-finanţc-bănci,servicii; comisiaagricultură, silvicultori® alimentară, servicii sr , com isia pentru sân* ( familie, muncă, protecţie * asistenţă socială; j învăţămînt, ştiinţă, tinei* . mass-media; comis'* y apărare, ordine, omului. ('

Fiecare dintre accslej | sc va întruni o dată i | săptămîni. vV..... *

Mo

7 jo i, 21 august 1 9 9 7 P U B L IC IT A T E CLiij'NAr(x;A:iuni'vi“cri8' i6;sîinbâ 9‘ i4;,ci/raxi9"73'o4;si),iw'-L)ACTiA'i'i!Ri)A:luni-vineri 8-16; tel/fax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. :ADEVARULde CSuj

iCORDăm o ^DU CER E de preţ tic

^■ N A PO C A :

m

Mi

m

ini

Ifiaja 1848 nr.1Tel. 437429; Tel/Fax 437430

{livezii 63 Tel. 437444(Zona Carbochim - Clujana).

jsH Str.EcTeodoroiunr.56Tel. 215073

♦ Str.A.Iancu nr.1.TeL 253493

Grupul Şcolar ForestierStr.H orea nr.51, telefon 130230

organizează ________________ _E X A M E N D E A D M IT E R E

pentru absolvenţii clasei a V lll-a , la şcoala wfesională,;:seria tîm plari mobilă şi binale - 34 locuri.inscrierea candidaţilorare loc la G rupul şcolar Unirea” C iu j-N a p o c a , s tr .P a r is n r ,6 1 , în erioada 1 8 -2 4 august 1997.Şcoala d ispune de internat cu 4 locuri în aeră ş i cantină. * (S776S7i

SC MONAROSAUnic Distribuitor în Transilvania

tagajează -

lî-d u l M u n c ii nr.14, Depozit -S. II).orele 830-1630. ! ; feo3sss;

S u n te ţi u n u l d in t r e m ic ii î n t r e p r i n z ă t o r i

r> c a re e s t e p r e g ă t i t p e n t r u d e z v o l ta r e

ş i d o r e ş t e c re d i t ? E I c o n s tă în :

Sum ă până la 15.000 dolari Mindă între 22%-26% la dolarJan, în funcţie de

scopul investiţiei Termen de rambursare până la 18 luni

^viciile n o a s tre se adresează perso an elo r ju rid ic e s»judeţul C lu j , cu minimum un a n d e experien ţa in

d o m en iu l de activ itate ăl firm ei

rlaflî'-:iujit#ltc$

tpleî; d-iti ntc* ililt'

P°!'

€ îlJu'

1 % sr

in #

nisW,ncn^siaî1dref’’

itffc;

Programul CAPAInformaţii la tel/fax 064-420-748 ■ Str. T ebei Nr. 29, Ciuj-Napoca

W orld Vision International Hanian-Âmerican Enterprise Fund

ODIB®-

S rezervări ş i em iteri b ile te d e avion p e ru te in tern e şi internaţionale

1 rezervări d e h o te l în Bucureşti şi marile oraşe a le lum ii

1 turism d e afaceri 9 Wv f M

*poca,B-dul Broilor 10, tel/fax: 064 190748

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

C it it i z iln ic.________ 9__________________-

A D E V Ă R U Lde Cluj

A G E N Td e

V A N Z A R Ipentru CLUJ

K I SDISTRIBUTION GROUP

Kis D istribution Groupsocietate comerciala specializata in distributia dc- produse cosmetice, detergenti si produse alimentare, organizeaza concurs p e n tru ocuparea postului de agent vanzari p e n tru m unicip iu l C LU J.

CA N D ID A TUL ID E A L VA A V E A :• cel puţin 1 an experienţa in vanzari;• abilitati de com unicare si negociere;• permis de conducere;• cunoaşterea unei lim bi de circulaţie internaţionala;• varsta m axim a 32 ani;

O F E R IM :' un venit atractiv bazat p e rezultate si perform ante; -

. posibilitati de prom ovare;i programe intensive de instruire;

Candidaţii interesati sunt invitati sa trimită pana la data de '■ 31 august 1997 un Curriculum Vitae ( incluzând si o

fotografie tip paşaport) insotit de o scrisoare de intentie pe adresa : Kis Distribution Group Str. Frunzei nr. 41, etaj 4, sector 2, Bucureşti - Romania.

SC ARGOS SACiuj-Napoca, str. Galaţi nr. 20, telefon 19.52.92

angajează prin concurs2 analişti programatori j

(fem ei) *c u o v e c h im e m in im ă d e 3 a n iîn dom eniu,

cunoştinţeîn program are F O X P R O şi lucru în reţea.

Informaţii f i înscrieri pînă în data de 27.08.1997.

Banca Dacia Felix SASucursala Cluj

O R G A N IZ E A Z Ă L IC IT A Ţ IE P U B LIC Ă la sediul d in s tr.U n irii nr. 31 pentru vînzare de

calculatoare electroniceL ic ita ţia pub lică va avea loc în data de 2 2

august 1997, ora 11. - (603558)

Nu aveţi. r .d ie n t i?

- §

D o riţi o soluţie rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

SC MONTENAY CLUJ ENERGIE SA Ciuj-Napocaorganizează în data de 29.08.1997 ora 10 CONCURS pentru ocuparea postului de

director tehnicCondiţii d e angajare:

• in g in e r - a b s o lv e n t a l Facu ltă ţii d e Construcţii - secţia instalaţii pentru construcţii;

• vech im e în specia lita te-5 ani;• d is p o n ib ilita ţed ea (ucra peste programul

normal de 8 ore;• referinţe privind activitatea anterioară.

Cererile şi curriculum vitae se vor depune lasediul firmei p înă în data de 2 8 .0 8 .1 9 9 7 .

R e la ţii s u p lim e n ta re la te le fon 41 257 5 , 412579, S e rv ic iu l persona l.

SlrlNaDocayhrlI'BlII1

R.A.D.E.F. RomâniafilmFiliala Cluj

organizează în data de 4 septembri e 1997, ora 10 L I C I T A Ţ I E pentru închirierea unor puncte de p re ze n ta re şi c o m e rc ia liza re în h o lu l cinem atografu lu i Republica.INFORMAŢII LA«TELEFOIV097638M

IA D E V A R U L d e

n w g r i / t f ' M T A T E CLUJ-NAPOCA:luni-vineri 8-16; sîmbala9-14;ld/rai 19-73-04;rUBLIC iTATt ■: luni-vintri8-16; (cl/fai3143-23;SmREDAC7U p E J : J ^ i n ^ ± U ; l ^ ^ ^joi, 21 august 1997 ( ^ 1

Grupul Şcolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti”SPIfflJ HARET” Cluj-Napoca (fostUCECOM)

Strada Tineretului nr.55/A, telefon 064/141948 cartierul Gheorgheni - ultima staţie troleibuze 2, 3, 25

E X A M E N E DE A D M IT E R Eorganizeaza |p e n tru m e s e rii şi s p e c ia liză ri în d o m e n iu l p re s tă r ilo r de serv ic ii

şi in d u s tr ia m ic ă , d u p ă c u m u rm e a z ă• SCOALĂ PR O FESIO N A LA : - mecanic autoturisme - 5 locuri; electromecanic

autoturisme -17 locuri; tinichigiu-vopsitor autoturisme - 26 locuri; croitor îmbrăcăminte pentru femei - 62 locuri; tricoter confecţioner îmbrăcăminte - 30 locuri; electrician de întreţinere şi reparaţii în industria mică - 28 locuri; tîmplar manual universal - 30 locuri; vînzător universal - 14 locuri; frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist 23 locuri; zidar- pietrar-tencuitor - 3Q locuri.

• SCO A IA COMPT .EMENTARĂ DE U C E N IC I: - zidar-sobar; zugrav-vopsitor.înscrierile se fac la sediul şcolii în perioada 19-26 august a.c.Susţinerea probelor scrise:.27 şi 29 august a.c.

Mffât t â l n f o r m a t i i s u p l i m e n t a r e l a 's e c r e t a r i a t u l s c o Hi.

' S C N A P O C A S Acu sediul în Cluj-Napoca, str.Cimpina nr.49-53

o ig a n i/c a /â L I C I T A Ţ I E P U B L IC Ă P E N T R U V ÎN Z A R E A D l î M IJ L O A C E D E T R A N S P O R T

cu urm ătoarea ofertă:1 . A u to d u b ă m ix tă R 1 0 -2 1 5 - F M P 1 b u c . (1 9 8 9 )2 . A u to d u b ă m ix tă R 1 0 -2 1 5 - F M P 1 b u c . (1 9 9 0 ) ,3 . A u to d u b ă m ix tă R 1 0 -2 1 5 - F M P 1 b u c . (1 9 9 0 ) ! L ic ita ţia se organ izează la sed iu l societăţii, în data de 2 7 august 1997, ora

10 şi apoi în fiecare z i de m ie rc u ri a săp tăm în ii, p în ă cel tîrz iu în dala de 2 4 septem brie 1997, u lte rio r m ijlo a c e lo r fiin d o b ie c tu l acţiunii prevederilor O rdonanţei G u vern u lu i n r . l 1 d in 4 august 1997 .

T ax a de p artic ipare la lic ita ţie de 3 0 .0 0 0 le i (neram bursab ilă) şi taxa dc garanţie de 10% d in va loarea op ţiu n ilo r; se depun la caseria unităţii, după înregistrarea p rin cerere a in te n ţie i de partic ipare , p în ă în preziua licitaţiei.In fo rm aţii suplim entare la sediul societăţii sau la telefon 064-415142,

de Cluj

Regia Autonoma a Drumurilor Judeţene Cluj

cu sediul în Cluj-Napoca, sfr.Traian Vuia nr.216

o r g a n i z e a z ă C O N C U R S

în data de 1 septem brie 1997, ora 9, pentru ocuparea unui post de

economistCondiţii: - 3 ani vechim e în specialitate

- cunoştinţe tem einice de operare pe calculator

^ 3RELAŢII LA TELEFOANELE N R :4 1 -6 6 -2 2 f 4 1 -6 6 -2 3 S I 4 1 -6 6 -2 8

A D E Z IVtip A ra c e t

7.650 lei/kg.+.tvaTe l i 160765

Citiţif

zilnic

u w s m ţx m 1Directorul General al

S C E R S ” C U G S A ciuj-niapocaîn temeiul prevederilor Legii 31/1990 convoacă

pentru data de 11.09.1997 ora 11 Ia sediul societăţii

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor. ■ *cu următoarea ordine de zi:- Aprobarea bilanţului pe semestrul 1 1997;- Actualizarea B.V.C. pc 1997- Alegerea Consiliului de Administraţie §- Probleme diverse. 1 In caz de neîntrunire a cvorumului, şedinţa se va ţine

a doua zi la aceeaşi oră şi în acelaşi loc.

■ MMimMZ&PRIMCONGlJRS ■două infirmiere

şi patru menajere |

D osarele vorcu prind eau tob lografie , cazier, recom andare de |a ultimul lo cd e m uncă7orice act considerat că susţine candidatura . D osarele se depun Ia sediul P R O -V O B IS -

C a le a D o ro b a n ţilo r n r.9 9 , e t.6 , a p .3 2 ,[ te l/fa x 0 6 4 -4 1 2 8 9 7 - în 2 5 -2 6 a u g u s t . 11 ReiaţiIsuplimentare la telefon 064/ 415285.^

tr-T ' '= = n

• Vînd grajd şi magazie cn suprafaţa de 600 mp şi teren aferent, in stare bună, ocnpabile imediat, situate în satul Ciumâfaia, comuna Borşa. Informaţii Ia teL 24- 30-46. (561397)

IBC HIPAR10N DISTRIBUTION GROUP SRL

SUMureşului nr.14, Cluj-Napoca Telefon 414478, fax 414521

AngajeazăA G E N T C O M E R C I A L

p e n tr u d is tr ib u ţie d e c ă r ţ i ş i r e v is te

O ferim : salariu fix şi procent din vînzări C erem : să fie bun cunoscător al lim bii

maghiare, posesor carnet auto, preferabil cu studii superioare

C A S I E R Ă

O ferim salariu motivant C erem : experienţă, seriozitate maximă

şi garanţii morale C ci interesaţi vor depune un C V la sed iu l

firm ei, p înă sîm bătă 2 3 .0 8 .1 9 9 7 , între o re le 10-17.

Interviul va avea loc luni, 25.08.1997.

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd instalaţie bingo completă cu sală omologată pînâ în anul 1997. Preţ vînzare 27.000 DM. Tel. mobil 094/55-36-73; 14-94- 09.(591420) •

Vînd apartament ultracentral str. I. P. Voineştî nr. 2-4. Se pretează la birouri sau cabinete medicale. Tel. 43-23-02. (561313)

• Vînd autocamion IFA LW50 stare perfectă de funcţionare. Telefon 15-54-07. (591431)

• ' Vînd teren cu casă str. Piezişă nr. 2. Informaţii la tel. 17-87-31 orele 20-22. (591510)

• Vînd pavilion apicol în Dej. Tel. 21-45-35. (591373)

camere cartier M ănăştur sau schimb cu două + diferenţă 35 milioane. TeL 16-76-44. (561311)

• Vînd teren pentru cabană zona Fîntînele-Beliş. Facilităţi: apă , curent, telefon. Informaţii la teL 14- 28-19. (591476)

• RADEF Româniafilm Filiala Ciuj vinde din data de 2 septembrie 1997 oră 10 la licitaţie corpuri şi uşi metalice. Inform aţii ia telefon 19-76-38. (561425)

• Vînd teren 400 mp în Zorilor, preţ 22 mii DM. Tel. 14-57-78. (591480)

• Vînd apartament deosebit Alba -lu lia ultracentral, str. Cloşca nr. 1 etaj 1 2 camere şi dependinţe (60 mp), confort sporit, bloc cărămidă 4 nivele, lîngă Universitate şi Hotel “Cetate”, preţ ncgociabil 15.000 DM. Informaţii în Cugir tel. 058/ 75-11-27.(561421)

• Vînd apartament 2 camere cu garaj str. Mureşului nr. 54 ap. 4 Ici. 15-04-39 orele 8-12,30. (561437)

• Vînd casă 2 camere, str. Strîmbă nr. 24 vizibilă zilnic. (561378)

• Vînd apartament 3 camcre decomandat, finisat, etaj 2 str. A. Vlaicu, 105 milioane. Orele 19- 21 tel. 14-63-36. (561402)

• Vînd apartament cu două camere în Gniia. Tel. 43-32-04. (561439)

• Vînd 4 camere decom andate, 2 balcoane, telefon, etaj 1, semifinisat în Zorilor. TeL 18-03-09. (591410)

• Vînd 2 camere str. Godeanu paralel cu str. Pata. Tel. 12-78- 96. (591424)

• Vînd 3 camere Zorilor la parter. Tel. 12-83-03. (591425) _ • Vînd casă nouă neterminată

în Lona de Sus. Tel. 18-05-46. (591427)

• Vmd 3 camere, 2 bucătării 700 mp grădină, singur în curte, apă, gaz, lumină, preţ 130 milioane negociabil. Informaţii str. Marinescu nr. 94. (591461)

• Vînd 2 camere P-ţa Abator bl. C2 ap. 1. Luni-vineri orele 10-16. (591463)

• Vînd apartament 2 camere cartier Zorilor etaj unu, plus garaj. TeL 12-80-42. (591467)

• Vînd căsuţă şi teren 1831 mp în colonia Becaş nr. 14A, familia Marian. (591473)

• Vînd apartament deosebit 4 camere şi hol de luat masa, din cărămidă, preţ 44.000 DM în rate. Tel. 16-86-82. (591442)

• Vînd casă singur în curte zona Pata fără intermediari. Telefon 14-62-89. (591481)

• Vînd apartament 3 camere ultra finisat în cartierul Zorilor. Tel. 12-17-84. (591505)

• Vînd congelator Arctic. Tel. 19-94-33. (561440) .

• Cumpăr Oltcit din ai 1993-1995 ofer 2300 B TeL 18-77-36. (56135T\fr

• Vînd Golf II GTi n 1985 capacitate 1800, aluminiu, computer. Ti 18-50-43 dnpă ora (561362)

• Vînd Dacia 1310 aM km, ridicată în 15.08. lit TeL 15-45-12. (561465)

• Vînd Toyota Ctli* neînmătriculatâ din l)f stare perfectă. Tel 17-501' orele 17-19. (591502)

Vînd VW Golf 3 . pretenţioşi, închizătoare ce# turelă electrică, an fata*; 1993, 1800 cmc, înmatric* servo, gri metalizat. Tel 061* 27-30. (561427)

• Vînd VW Transporter 1" cmc benzină înmatricula carte de identitate, an 1974, preţ 1400 DM. Tel1' 27-30.(561428)

• Vînd VW LT 2* *neînmatriculat, vama plătii118-91-93. (561431)

• Vînd urgent Dacia km, 3 milioane lei sub r magazin. Adresa: str. M°!, Roată nr. 12 în aprop1 unităţile militare Ş' i Someşeni. (561449) ,

• Vînd televizor P Samsung tclctcxt 62 cm19-23-55. (561461),» Vînd televizor color Pyj

pretenţioşi. Tel. 43-8J (591364) ^

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n t o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direcţ ia redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.m l

A

joi, 21 august 1997 PUBLICITATE CI.UJ-NAPOCA: luni-vineri ÎH6; sîmbătă 9-14; tel/fai 19-73-04; SUBREDACfJA TUR) ) \ :lunHvineri 8-16; tel/6i 31-43-23; SUBREDACflA DEJ: luni-vineri 8-16; lel/fai 2 1-60-75. -

A D E V A R U Ld e C l u j

, vînd tractor U650/1991, ' j 5 tone omologate. Tel.

(561452) :50 litri ţuică 52 grade.

j jl-81. (561433)

Vînd miere ieftin. TeL , 1-05. (561309)jjJjT- femelă Rottweiler cu

vaccinată, tiei [ii, doi ani, 800 DM; - Rottweiler cu pedigree,

Ljjnjti, 4 luni, 250 DM; - pui .* 10 săptămîni, 300.000 Lei, ‘ ’ ii tel. 21-47-65.

, Cumpăr scaun de'maşină copil. Tel. 092-277-123;

î$ . (561386)fiid palmier penat înălţime

j# Informaţii la teL 17-68-93 18,30 şi 21. (591486)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

Schimb Mercedes. 200. D ]J cu Dacia. Tel. 16-79-88

15. (591477) -

ÎNCHIRIERI

• Angajăm vînzătoare Ia magazin de confecţii. Str. Horea nr. 108. (561337)

• Efectuez tran sp o rt marfă 5-10-20 tone. TeL 15-54-07. (561367)

* Angajez absolvenţi liceu alimentar sau persoane care au lucrat la .pufuleţi sau am bala t produsealimentare. Str. Paris nr. 105.(561438)

• Călătoriţi în Germania cu Armin M ayer Reisen. TeL 19-50-43. (561454)

• Recondiţionări vănialb- color. Tel. 13-07-02 între orele 9-17. (591090)

• Vindem dozatoare de bere cu răcitor, cu 1 sau 2 robineţi. TeL 061/73-42-38. (591357)

, * Angajăm muncitori necalificaţi. TeL mobil 094/55-36-73; 14-94-09(591419)

llamediem chirii. Tel. 19- .3*1364)

Dan în chirie mese rf. Tel. mobil 094/55- J; 14-94-09. (591418)

în chirie garsonieră. 443-04-78. (561075)

Ofer spre închiriere a singur în curte, garaj ii, Mureşanu. TeL 14-86- 14-97-78. (591382)închiriez apartament cu 3

Jitia Mănăştur pe str. fc Informaţii la tel. 15-62-43

-M9. (561441) Vi îd chirie 3 camere, garaj,

_? ,ft valută; Tel. 19-02-50;w,(0).--

în chirie apartament 2 emobilat, termen lung, zona Cipariu. Tel. 15-

591469) i .în chirie 1 cameră

% Tel. 18-59-60 si 13-(591499) -■ ' ■ ;

în chirie garsonierăiii Mănăştur, preţ 100 DM. «17-97-61. (591506)

iii”1

serioşi căutăm oferim 100 DM. TeL

'••13. (591445)«dc închiriat apartament re, mobilat...Tel. 42-54-

©9) . . .fatri căsătoriţi căutăm jPUermen lung. Oferim

+ cheltuieli. Tel. 42-1(591416) :■ > ; ■ ■ ■

Ic închiriat garsonieră Tel. 18-85-57.

’cnţi căutăm locuinţă ?'fiat. Tel. 16-76-53.

diverse

|«roconccpt angajează ,''Stt publicitate cu

în Corci Draw şi ' Shop. Angajăm

,:lr* cunoscătoarc ^anceză şi operare '“Iii la telefon 43-80-Sl«2)

W^Şcnţlc im obiliară

sccrctară minim «Perarc calculator.

^ • (5 9 1 4 7 0 )

J #cictatc comercială ■ţjgjaţl. Tel. 14-29-

< ,S 'ăra deratizări.. U*1 .W (561371)

• SC Meteora, Calea Turzii nr.178, angajează femei pentru muncă sezonieră. Exclus elevi şi studenti. Tel. 43-81-66, 43-81- 67. (A)

• Angajăm ospătar barman, bucătăreasă cu experienţă, brutari şi modelatoare brutărie, vînzător chioşcuri, contabil cu evidentă primară. Tel. 18-53-27;42-50-57. (561334)

• . A ngajăm secretară cu cunoştinţe de evidenţă primară şi operare pe calculator şi agenţi comerciali cu maşină. Tel. 43- 76-47. (561403) ' '

V Angajez strungari, frezori (bărbaţi, femei) salar 400-700.000 lei. Tel. 43-20-54. (561415)

• Pritax Invest angajează personal calificat în domeniul alim entaţiei publice şi com erţului cu produse alimentare. Condiţii: pregătire de specialitate, aspect fizic plăcut. Cererea şi curriculum vitae se depun la benzinăria din str. Observator nr. 129 în perioada25-26 august. De asemenea, angajăm şi tineri pentru spălătoria auto. .Tel. 12-46-76; 12-46-77 (561435)

• SC Travio SRL angajează personal calificat în meseria de vînzătoare. Informaţii tel. 094- 559-029 (561443) '• • SC Cuantic SRL Cluj

angajează operatori produse abrazive pentru operaţiile de preparare presare. Se acceptă şi pensionari sau disponibilizaţi la şomaj. Se angajează muncitori calificaţi pentru tălpuit, cusut şi m ontat feţe încălţăm inte. Inform aţii ia tel. 43-53-56. (561447)

• Firmă particulară angajează vînzător. Informaţii tel. 15-68-03.(561457)

• Societate comercială specializată în distribuţie de produse cosmetice şi ciocolată angajează agenţi vînzări. Condiţii: autoturism propriu, studii (superioare avantaj). Relaţii la telefon 13-67-60(561458) ,

• SC Nera I angajează barmane ospătăriţe şi bucătari. Str. V ictor Babes nr. 33.(561462)

• Societate comercială angajează vînzători cu vîrsta între. 20-30 ani. Relaţii la sediul de pe B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 116. (591390)

• Firmă particulară angajează economist. Relaţii la tel. 43-24- 57; 43-34-83 între orele 8-16. (591426) '

• Angajez vînzătoare. Tel. 41- 51-66. (561464)

• Angajăm un inginer electronist. Relaţii suplimentare telefon 43-24-57; 43-34-83. (591446) _

• Angajez două barmane cu simţul răspunderii. Tel. 16-85- 86. (591449)

• Librăria Universul angajează operator PC cu experienţă şi cunoştinţe de contabilitate. Inform aţii tel. 43-15-90. (591457)’ I

• A ngajăm m uncitor necalificat şi agenţi comerciali. Informaţii str. Traian nr. 33, în .21.08.1997. (591471)

• Transport-marfă 35 mc acoperit. Tel. 09-22-51-83-2: (591475) ' : : ' ;'• în conformitate cu Legea nr. 137 /1995 SC Marys anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul situat în Piaţa Flora fără număr. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, (591487)

• Caut muncitori necalificaţi îri construcţii. Data 21.08.1997 ora 10 pe str. Gh. Dima nr. 23 ap. 15. (591488), • Angajăm vînzătoare, măcelar. Tel. 43-25-12 orele 7- 21. (591489)

• Angajăm fete cu experienţă pentru ambalare cafea. Telefon 18-26-65 orele 8-14. (591490)

• Ofer împrumut. TeL 41- 18-86. (591407)• Solicit împrumut.. Ofer

garanţii. Tel. 19-23-551 (561460)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Păcurar Radu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construcţie casă, situată în Sînnicoara, str. 1 Mai nr. 24/A, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vot depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99(561459) '

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 V aida Zoltan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de. mediu pentru obiectivul aţelier de croitorie situat în Dej, str.N icolae, Iorga n r . l4A. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la. sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342470)

• în conformitate: cu Legea nr. 137/ 1995 Bonda Gligor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei case în satul Hăşdate. Eventualele sesizări numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (591479)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Tarţa Grigore anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă de locuit D+B+IE situată în localitatea Gherla str. T. Vladimirescu nr.68.. Eventualele sesizări şi reclamaţii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (591494) ’ 1

PIERDERI

• Pierdut caniet de sănătate pe numele de Suciu Mărioara. Il declar nul (561436)

• P ierdut talon de înmatriculare Dacia 1310L cu număr de înmatriculare CJ 04 LRA pe numele Jurca I. Mircea. îl declar nul. (561451)

• Pierdut autorizaţie sanitar- veterinară cu nr. 1030 al autodubei 31-CJ-6322.(342605)

• Raţ Gabriela, pierdut carnet de student U niversitatea Dimitrie Cantemir. îl declar nul. (561456) . ,; • P ierdut legitim aţie de

serviciu pe numele Sârdea Ioan.O declar nulă. (591459)

. • Pierdut carnet sănătate numele Nergheş Cristiaij. îl declar nul. (591478) '/'■

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Pipaş Maria.O declar nulă. (591483)

• Pierdut camet.de Alianţa pe numele Varga M arcu din comuna Baciu. îl declar nul. (591484), • Iuhos Ioan pierdut certificat de acţionar. II declar nul.( 5 9 1 4 9 1 ) / , '

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe num ele Rusu Gheorghe. O declar nulă.(591492)

• SC Kaaruma Impex SRL Cluj, Calea Turzii nr. 178 pierdut autorizaţie sanitar- veterinară nr. 622/ 8.05.96. Se declară nulă. (591503)

• DECESE COMEMORĂRI

• P ie rdu t cîine baset şorecar negru alb roşu cu zgardă cu ţepi coadă luxată strîmbă. Recompensă. TeL 14-73-30; 41-01-09. (591504)

• Zdrobiţi de durere şi în veci nemîngîiaţi, anunţăm trecerea în eternitate, atît de timpuriu şi nedrept, la nici 38 de ani, a scumpei noastre LUNG LEONTINA, soţie şi mamă iub itoare , de o nobleţe sufletească deosebită. Sufletul ei bun va rămîne veşnic viu în inimile noastre. Lacrimile şi florile nu-ţi vor lipsi de pe mormînt.. Dumnezeu sâ te odihnească în pace. Adio, scum pa noastră TINA, Înmormîntarea va avea loc azi, 21 august în localitatea Jucu de Sus, la ora 13. Soţul Vasile şi copilul Sergiu. (561426)

• Cu durere în suflet anunţăm m oarte»fulgerătoare a dragu lu i nostru tată şi bunic SABÂU VASILE. Nu te vom uita niciodată. Fiica Rodica cu soţul Ioncsi şi nepotul lonuţ. (561444)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, ta tă , socru, bunic şi frate KOVACS FERENCZ în vîrstă de 65 de ani. înmormîntarea Va avea loc în data de 22 august ora 12 la Cimitirul centraL Familia îndoliată. (591508)

* Un ultim omagiu scumpei noastre naşe LUNG LEONTINA. Să-i fie ţărîna uşoară. Finii Bob Ştefan şi Mirela. (561453)

• Cu adîncă d u rere anunţăm încetarea din viaţă/a bunului nostru flu, soţ, ta tă , bunic BACIU MIIIAIL în vîrstă de 45 anL înmormîntarea va avea Ioc la Capela nouă M ănăştur azi 21 august 1997 ora 13. Fam ilia în d u re ra tă . (591462)

* Cu sufletele îndurerate anunţăm decesul scumpului nostru ta tă şi bunic CUIBUS VASILE în etate de 68 ani, fost pensionar CFR. înhum area va avea loc azi 21.08.1997 Ia ora 14 din Capela C im itiru lu i central. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (591468)

* Sîntem alături de colega noastră Rodica Szabo la marea durere pricinuită de m oartea ta tă lu i drag. Colectivul C antinei Tehnofrig. (561445)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru, bunic POTRA ANDREI la vîrsta de 82 anL Odihneascâ-se în pace. Mama Ana, copii Victoria, Nelu, M ărioara, Valerica, Jenica, V iorica, Costică, Ghi'ţă, toţi cu familia şi cei 23 nepoţi. Înmormîntarea va avea loc în sat Vişag comuna Săcuieu judeţu l Cluj, joi. (591460) .

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a celei care a fost scumpa noastră soră, cumnată şi mătuşă LUNG LEONTINA. Nu te vom uita niciodată, dragă TINA. Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul blînd şi bun. în veci nem îngîiaţi sora Rodica, cumnatul Ştefan şi nepoţii Carmen şi Florin. (591465)

1 • Cu adîncă durere în suflete anunţăm încetarea; din viaţă a scum pului nostru soţ, ta tă şi bunic IEPURE VASILE a Oanii (Nina) din Sălicea în vîrstă: de 74 ani. fn veci nemîngîiaţi soţia M aria, fiica Ileana cu Nelu, fiul Vasile cu Mariana, precum şi nepoatele C ristina şi Simona. Înmormîntarea va avea loc în data de vineri 22 august ora 13 în satul Sălicea. (591466)

• Cu sufletele îndurerate anunţăm decesul scumpului nostru ta tă , soţ, bunic HARA TEODOR,înhumarea va avea loc la Cimitirul central în data de22.08.1997 orele 14. Odihnească-se în pace. Uţa, Gabi, Cristi, Dana, Daiana, Vlăduţ. (591507)

• A du cem 'u n u ltim omagiu finei noastre LEONTINA LUNG. Condoleanţe fam iliei îndurerate. Naşii T ina şi Nicu Mureşan. (561429)

• îm părtăşim durerea vecinei noastre Rodica Lazăr la pierderea surorii dragi. Vecinii sin scara IV. (591464)

• Sîntem a lă tu r i de colegul nostru inginer Ovidiu Voinea în durerea pricinuită de p ierderea ta tă lu i d rag . Sincere condoleanţe familiei. Conducerea Renel-FRE Cluj. (561448)

• Vecinii din blocul str. Horea nr. 76 profund îndureraţi, aduc un pios omagiu doam nei ing. MAIER PARASCHIVA, care prea cu rînd ne-a părăsit. Sincere condoleanţe fam iliilor îndoliate. (561455)

• Dragă Lia şi Bea, sîntem ală tu ri de voi în aceste momente grele datorate pierderii prietenului nostru, FERI. Rodica şi Iancsi.(561463) . ,

• Sincere condoleanţe familiei M aîer Viorel lâ pierderea scumpei sale soţii şi mame MAIER PARASCHIVA. Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Familiile Man Romulus şi Man Dorin. (591472)

• ; Un ultim omagiu verişoarei noastre TINA LUNG Ia trecerea în nefiinţă. Nicu Bob cu familia. Nu te vom uita niciodată. (591474)

• Membrii Filialei UAP Cluj anunţă încetarea din viaţă a p ictoriţei POKA ZSOMBORI ELISABETA a cărei amintire va rămîne veşnic în inima lor. (591485)

• Sîntem alături de familia Lung Vasile la despărţirea de soţia sa dragă. Dumnezeu să o odihnească în pace. Asociaţia dc locatari str. Tulcea bl. K1 nr. 19. (591495) •

• Sîntem alături de familia Lung Vasile la despărţirea dc soţia lui dragă. Vecinii de scară. (591496)

• Cu sufletul zdrobit de durere sîntem alături de tine Vasile şi de fiul tău la încetarea din viaţă a soţiei tale dragi TINA. Familia Ilieş. (591497)

• Regretăm profund dispariţia prem atură din v iaţă a scumpei noastre noră, cumnată şi mătuşă TINA LUNG. .Vasile dragă şi Sergiu sîntem alături de voi în accste momente de grea încercare. Părinţii Alexa şi Maria şi fraţii Ionel şi Virginicâ cu familiile.(591500)

• Sîntem alături de colegul nostru Alin în durerea pricinuită de m oartea bunicii dragi. Laborator Institutul Inimii. (591501)

• Azi 21 august se împlinesc 10 ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost RÎUREÂNU CONSTANTIN. Familia. (561312)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a dragei noastre mame prof.dr.GEORGESCU ADRIANA MARIA MANUELA, la vîrsta de 55 ani. Slujba religioasă va avea loc Ia Capela Cimitirului Central din Cluj-Napoca, la dată de 21 august, ora 14,30, iar înmormîntarea va avea loc la Rîmnicu Vîlcea. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Dan, Adina şi Radu. (O)

• Un ultim omagiu dragei mele prof. ADRIANA GEORGESCU. Nu te voi uita niciodată! Cuscra Mărioara 0prea.(0)

• Profund îndureraţi anunţăm decesul iubitului nostru soţ, tată şi socru, scriitorul MIKO ERVIN. Înmormîntarea va avea loc vineri, 22 august orele 11, la Cimitirul Evreiesc (Neolog) din. str. Şoimului nr. 1 / Republicii. Familia îndurerată. (S)

A D E V A R U Ld e C i u l ACTUALITATEA joi, 21 august 1997 ]

t \« « i i

J

I n t e r n ăi*

C u m i l Ciorbea se confruntă cu nemulţumirea muncitorilor ca urmare a măsurii de lichidare a întreprinderilor nerentabile - i e w Europe)

Noile măsuri de reformă luate de guvernul român, care prevăd lichidarea a 17 întreprinderi nerentabile, au atras protestele muncitorilor, care au acuzat cabinetul Ciorbea că i-a vîndut FMI, se arată într-un articol publicat în ultima ediţie a săptămânalului “New Europe”. In februarie, premierul român a promis populaţiei o terapie de şoc menită a scoate economia din impas. Săptămîna trecută Executivul a anunţat ■ închiderea a 17 întreprinderi care acumulaseră datorii de 255 de milioane dolari, ca parte a eforturilor de accelerare - a procesului de privatizare, , reducere a deficitului bugetar şi încurajare a investiţiilor străine. “Dar lichidarea, care a fost necesară, a afirmat Ciorbea, numai din vina managementului defectuos al întreprinderilor, va lăsa fără slujbe aproape 30.000 de muncitori şi a scos în stradă ' mii de protestatari” , scrie ziarul. '

“Aceştia au acuzat guvernul că i-a vîndut FMI şi au purtat pe străzi pancarte înfăţişîndu-i pe premier şi pe preşedintele Constantinescu în chip de marionete ale căror corzi erau trase de Fondul Monetar Internaţional”, adaugă “New Europe”. FM I' a anunţat, săptămîna trecută, că dacă R om ânia /se va conforma programelor sale, se va bucura de o creştere a nivelului economic. O zi mai tîrziu, premierul Ciorbea a anunţat că va urma recomandările FMI şi vâ închide cele 17 întreprinderi falimentare. “Totuşi, Ciorbea şi , FMI s-au arătat precauţi. Ca parte a unui program al FMI, guvernul va acorda o serie de ; compensaţii celor rămaşi fără locuri de muncă, ceea ce va slăbio vreme nem ulţumirile muncitorilor. Dar pentru cît timp? Noile măsuri, combinate cu politica monetară dură vor împinge economia înapoi în recesiune”, scrie în continuare ziarul.; Potrivit datelor deţinute de

“New Europe”, creşterea reală a PIB este prognozată să scadă anul acesta la 2%, iar restructurarea va ridica rata şomajului la 8 procente.

“Victor Ciorbea crede că va obţine consensul necesar implementării reform elor cabinetului său convingînd populaţia că nu există o altă posibilitate de redresare a economiei” , arată “New Europe”. Z iarul adaugă: “Obţinerea creditelor de la instituţiile financiare internaţionale depinde de stadiul procesului de reformă. Fără alegere” ,"Obţinerea necesarei încrederi a investitorilor străini depinde şi ea de mai multe reforme. Fără alegere”, apreciază "New Europe". ‘Totuşi, deşi tot mai mulţi m uncitori îşi pierd slujbele, iar măsurile dure de austeritate continuă să îm pingă . econom ia în recesiune, românii ar putea afla că nu au altă alegere decît să găsească ei înşişi o alternativă”, conchide ziarul.

M E N a s t a b i l i t o r d i n e a î n c a r e s e a p r o b ă d e t a ş a r e a p e r s o n a l u l u i l a c e r e r e

Ministerul ;Educaţiei Naţionale a stabilit ordinea în care, se aprobă detaşarea la cerere a personalului din învăţămînt.

Astfel, prioritate au soţii sau soţiile persoanelor alese sau numite în organele- legislative (Parlament, consilii judeţene, m unicipale sau locale) sau administrative (Guvern, MEN, prefecturi,1 primării), precum şi ale persoanelor din-conducerea aparatelor administrative ale

Preşedinţiei,. ale sistemului de ; învăţămînt, de cultură, de tineret , şi sport. De aceleaşi drepturi . : beneficiază şi soţii/soţiile

personalului de conducere şi de■ specialitate de la casele corpului

didactic, ca şi; ale persoanelor:: numite la comisiile şi agenţiile r. •' din subordinea Preşedinţiei, a

Parlamentului- sau Guvernului, ale liderilor sindicatelor din învăţămînt, ca şi ale cadrelor active, ale MApN, MI, SRI mutate, la ordin, în altă localitate,

în a doua categorie sînt

cuprinse cadrele didactice care ‘ au dom iciliul stabil sau reşedinţa în localitatea în care se află postul solicitat

Celelalte cadre titulare sînt cuprinse în cea de-a treia ş i . ultima categorie., în caz de egalitate, departajarea se face în ordine,: în funcţie,de gradul didactic, media la gradul didactic şi vechimea în învăţămînt. 'V;

Această ordine a fost stabilită printr-o dispoziţie a MEN din 15 august 1997.

Preţul benzinei şi motorinei va trebui, în ‘perspectivă, să crească, afirmă ministrul Industriei şi ComerţuluiMinistrul Industriei şi

Comerţului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, în şedinţa de Guvern de marţi, că preţul benzinei şi al motorinei va trebui, în perspectivă, să crească.

Tăriceanu a subliniat că acest lucru ar trebui să se,

întîmple nu datorită costurilor de producţie din rafinării, ci faptului că preţurile din România trebuie aliniate la preţurile din Europa. El a dat ca exemplu Ungaria, unde preţul benzinei este dublu faţă de cel din România.

Călin Popescu Tăriceanu a

arătat că această chestiune se purie mai ales în cazul camioanelor, gen TIR, care au rezervoare cu o capacitate de pînă la 1000 litri, iar la o singură ieşire din ţară şoferii pot cîştigă între 400-500 de mărci germane.

Curtea dc Apel a Republicii Moldova a recunoscut Mitropolia BasarabieiCurtea dc Apel de la

Chişinău a decis, marţi, recunoaşterea oficială de către Republica M oldova a Mitropoliei Basarabiei, informează BBC.

Mitropolia Basarabiei sc află de mai multă vreme în proccs cu Guvernul dc la Chişinău,

care recunoaşte în mod oficial numai Biscrica subordonată Patriarhiei Moscovei.

Prin hotărîrea Curţii dc Apel, Executivul este obligat să examineze şi să aprobe statutul dc organizare şi funcţionare a M itropoliei Basarabiei, în vederea intrării în legalitate a

acestei comunităţi religioase, a precizat, pentru BBC, deputatul Vlad Kubrakov. -

Un reprezentant al Guvernului a precizat că Executivul va ataca hotărîrea Curţii de Apel în termenul legal de 15 zile.,

Euronews relatează despre repatrierea a 24 de imigranţi români, prinşi la graniţa austro-germană

Aproximativ 24 dc buletinul său dc marţi dupăimigranţi români au fost amiaza. Euronews afirmă că unrepatriaţi, fiind arestaţi la grup de imigranţi români, printiegraniţa dintre A ustria şi carc sc aflau şi 11 femei, scGermania, relatează canalul ascundea în spatele scaunelor

, dc televiziune Euronews, în dintr-un autobuz.

Canalul de televiziune prccizcază că au fost arestate trei persoane, suspectate că ar fi încercat să-i introducă ilegal pc im igranţii români în Germania.

w ,.

E x t e r n a/ / / /

Israelul doreşte sa evite “confruntările inutile”^ cu gherilele din sudul Libanului

Israelul s-a abţinut să riposteze şi a declarat că doreşte să evite “confruntările inutile” cu gherilele din sudul Libanului, după ce zeci'de rachete Katiuşa lansate, marţi, de gruparea’ H ezbollah au lovit ţinte din Galileea, informează REUTER.

O persoană a fost rănită în cursul atacului cu rachete comis de luptătorii Hezbollah, atac care face parte dintr-o campanie de violenţe izbucnite în cursul zilei de luni. Armata israeliană, însă, nu a ripostat.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a vizitat, marţi, o casă avariată de rachete, din localitatea nordică Kiryat Shmona. El a declarat iniţial că nu va fi pace dincolo de graniţa libâneză, atîta vreme cît nu va fi linişte în nordul Israelului.

Netanyahu a participat, ulterior, la o şedinţă cu miniştrii Apărării, Afacerilor Externe, Infrastructurii şi Finanţelor, în urma căreia a fost dată publicităţii o declaraţie mai paşnică. “La încheierea şedinţei, premierul israelian şi m iniştrii participanţi au decis că dorinţa Israelului este aceea de a stabiliza şi calma situaţia şi de a evita confruntările inutile”, se arată în declaraţie. “Totuşi, ei au subliniat că Israelul nu va tolera o situaţie care să aducă pacea numai de o singură parte a graniţei”, se precizează în document. '

Un grup internaţional de monitoriza format din observatori libanezi, israelieni, sirieni, americani şi francezi, se va întn miercuri, în localitatea libaneză NaquraJj apropierea graniţei cu Israelul, pentru a pfj discuţii cu privire la situaţia actuală, au anunţi surse din armata israeliană. întrevederii observatorilor a r fi urmat sâ aibă loc joi, fa sursele au precizat că Israelul a insistat a aceasli să fie organizată mai devreme.

Şeful grupării Hezbollah, Sheikh Hassaj! Nasrallah, a declarat, la Beirut, că rach lansate asupra unor ţinte din nordul Israe aveau scopul de a restabili termenii armistijicla încheiat în 1996 de cele două păiţi, piii medierea SUA, care- interzicea comiterea k atacuri asupra civililor. Nasrallah a respinsa neverosimilă explicaţia Israelului, eoni căreia statul • israelian nu este vinovat dt bombardarea oraşului-port libanez Sidon, i cursul zilei de luni, de către miliţii pro-israefa din sudul Libanului. Mai mulţi civili şk pierdut viaţa în timpul bombardamentului

Preşedintele israelian, Ezer Weizman, şi-i petrecut noaptea de m arţi spre miercui, împreună cu soţia sa, într-Un hotel dinregiira nordică a statului, în semn de solidaritate® locuitorii Galileei. “Atacurile împotriva civili# trebuie împiedicate”, a declarat el.

P r e ş e d i n t e l e a m e r i c a n s i - a s ă r b ă t o r i t c e a d e - a 51-a a n i v e r s a r e p e i n s u l a M a r t h a ’s V in e y a r d

Preşedintele american, Bill Clinton, şi-a sărbătorit, marţi, cea de-a 51-a aniversare, pe insula Martha’s Vineyard, în locuinţa actorilor Ted Danson si Maiy Steenburgen, informează REUTER. , ' \ ;‘

Cea mai mare parte dintre celebrităţile aflate pe insula au participat la festivitate. După tradiţionalul^ picnic eu moluşte comestibile, oaspeţii au fost invitaţi să guste dintr-o prăjitură

coaptă în forma farului de pe insulă, al oraşul Edgartown.: Clinton, împreună cu soţia sa, Hillary,şic frica sa, Chelsea, a sosit cu o coloană de maşii de la casa sa de vacanţă de pe insulă, Oysti Pond. Familia Clinton se află într-o vacant^ trei săptămîni pe această insulă, situată h J de kilometri distanţă de localitatea de coasta Massachusetts.

Ambele facţiuni cambodgiene aflate în conflict au revedicat controlul asupra oraşului O'SmacI

Ambele facţiuni cambodgiene aflate în conflict armat au revendicat, miercuri, controlul asupra oraşului de frontieră O’Smach, după o noapte de schimburi intense de focuri, relatează REUTER.

Surse ale rezistenţei loiale forţelor regaliste conduse de prinţul NorQdom Ranariddh au afirmat că trupele sale aii cîştigat un avans în faţa celor guvernamentale ale co-premierului Hun Sen, care l-a îndepărtat de la putere pe Ranariddh.

In acelaşi timp, oficialii de la Phnom Penh au revendicat, la rîndul lor, controlul deplin asupra localităţii.

Surse ale grănicerilor şi ale lui Ranariddh au informat că trupele lui Huii Sen au suferit pierderi importante în timpul schimburilor de focuri care au avut loc pe parcursul nopţii. Forţele prinţului Ranariddh au fost sprijinite de

luptători aparţinînd grupării rebele a Roşii. : /V 1

Un post de radio al Khmerilor Roşii1 anunţat, miercuri, că forţele rebele şi milii® regali şti au obligat trupele guvernamentale Ş se retragă la circa 20 de kilometri sud de 0 Smach şi, ulterior, le-au înconjurat.

O sursă militară tailandeză a declarat, cP rapoarte ale serviciilor secrete, că' ambele pi! angajate în conflict au suferit pierderi devi omeneşti şi a negat, totodată, comenta®* Phnom Penh-ului eu privire la conlrolu guvernamental asupra oraşului O’Smach.

Miercuri, liderul opoziţiei cambodgiene,^ Rainsy, a declarat că intenţionează să se îno la Pnom Penh pentru a-1 apăra, în calitate * avocat, pe prinţul Ranariddh, acuzat de W* de arine şi de'introducerea Khmerilor Ro?* capitala cambodgiană.

S ta ţia o rb ita lă M ir c ă tre

Echipajul staţiei orbitale Mir a reuşit să reorienteze staţia pe direcţia Soarelui, după repararea computerului de bord, au declarat, miercuri, oficiali din cadrul ccntrului de control al misiunii, citaţi de REUTER. “Astronauţii au restabilit orientarea staţiei, punînd motoarele în funcţiune, dar mai tîrziu, în cursul acestei dimineţi, Vor stabiliza orientarea cu ajutorul unui sistem giroscopic, care nu necesită combustibil”, a dcclarat directorul adjunct al grupului de analiză al ccntrului dc control, Iuri Skurski. Elementele sistemului giroscopic ' (girodine) vor menţine staţia în poziţia cca mai favorabilă panourilor solare pentru producerea dc energie. Restabilirea orientării navetei este ,

a fo s t reorientata S o a reulterioară remedierii, în cursul zilei de unei defecţiuni a computerului central d e ^ produsă m timpul unei operaţiuni dc ani*' efectuată luni.

Defectarea computerului a deterffl'11 întreruperea tuturor sistemelor dc la bori. excepţia celor de menţinere a vic.j Cosmonauţii urmează să pornească, în zilei de micrcuri, sistemul de oxigen El* ,

Ei se vor pregăti apoi pentru a foc f, reparaţiile la modulul Spcktr, avariat la daŞ 25 iunie, în ţimpul ciocnirii cu o naVctJ transport. Skurski a dcclarat că accstc rcpfjj* sînt programate să înceapă vineri, la ora GMT. vi

I ’ÂV& lV>< '*<* «'«.o *.-*• i'i V-i' V'A». A *;*' .'•*'4 !'>' A'fc V'A'l ‘A’A 1/4* ’A’Â A’A' l'A’i 'A’A l’A\ 'k'i V*' Wi *â i'AU *Tik fAT, t>'A’ !% J O*. ,‘A'* •# » #•!

Tojstuinaiif;Mi?iec:

Ud

A D E V Â R U L lc f e C B u i Ijoi, 21 august 1997 OMUL Ş l SOCIETATEA

R e p lic a D S V Q u j d a tă t tr m e i H A R E S T E S N A Ţ IO N A L

"TREBUIA SÂ FIM M AI FERMI jlA DESCĂRCAREA PRODUSELOR

f * - . « v •. m ‘Y> * - « 11 * 1 V. V A \r o f i A?:__• _i • v ' * ' i_: .

ati

şiciaşiilystttâs?

• în articolul apărut m “Adevărul de Cluj”, în numărul de sîmbătă | iHaimann Reinhold reprezentantul firmei de ajutor social “HAR | internaţional” afirmă faptul că “Toate actele sînt în regulă pentru y noi nii sîntem o asociaţie de hoţi şi nici nu dăm spagă”. Fâcînd referire la afirmaţia că actele cu care au fost aduse cele 15 to. de produse alimentare ar fi fost în regulă, Direcţia Sanitară

| Veterinară Cluj face precizarea că avizul de import pentru acest | transport nu a fost dat de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară din ca d ru l M in is te ru lu i A g ric u ltu rii şi AlimentaţieiAvizul menţionat trebuia obţinut de finna importatoare înainte

Je începerea transportului din Elveţia.La data de 6 martie 1997 firma “HAR Internaţional” ne-a

j contactat prin reprezentanţii ei afirmînd că transportul de alimente - în Vama Cluj. Atunci cînd le-am solicitat actele

ale ajutoarelor ăm constatat lipsa acestui “paşaport I sanitar veterinar”,' fără de care nu se admite intrarea în ţară a | produselor alimentare de origine animală sau care conţin produse | de origine animală. •

Imediat am hotărît recoltarea de probe pentru examene de „borator şi am dispus întocmirea documentaţiei pentru avizul

Ide import, urmînd ca reprezentanţii firmei “HÂR Internaţional” | aducă probele la Laboratorul Central din Bucureşti şi să solicite | A.N.S.V. din M.A.A. avizul de import, produsele alimentare I nnmd să fie stocate în maşnra frigorifică, pînă la obţinerea avizului de import de la A.N.S. V. însă la insistenţele d-lui director llopande la Primăria Cluj-Napoca, care ne-a comunicat faptul | rifinna “HAR Internaţional” plăteşte aproximativ 500 DM pentru |2! de ore, pentru staţionarea maşinii frigorifice, am acceptat I descărcarea produselor şi totodată am intervenit pe lîngă .conducerea S.C. “Avicola” SA Floreşti pentru depozitare la I temperatura d e -1 8 ° .'.I După cîteva zile de la recoltarea şi expedierea probelor am |solicitat L.C .C.P.O .A.F. Bucureşti, pentru operativitate,| expedierea prin fax a buletinului de analiză, după care am chemat , şiezentanţii firmei “HAR Internaţional” să vedem dacă au primit J avizul de import. Dînşii s-au prezentat, după circa 7-10 zile, cu

nr. 119365 din 12 martie 1997 prin care A.N.S.V. din le refuză importul. Motivaţia refuzului fiind faptul că

A.N.S.V. deţinea informaţii oficiale că în Elveţia evoluează encefalopatia spongiformă la bovine (boala vacii nebune), care se pare/că se transmite şi la om. A.N.S.V. a dispus retumarea mărfii imediat în Elveţia, fapt care s-ar fi putut realiza dacă noi am fi fost fermi în a nu descărca produsele.

Aşa că firma “HAR Internaţional” a refuzat reîncărcarea şi transportul în Elveţia.

La începutul lunii august, conducerea S.C. "Avicola ”S.A. Floreşti ne-a comunicat că. trebuie să elibereze spaţiul de frig, deoarece sînt necesare reparaţii ale instalaţiei de frig.

Văzînd că firma HAR,Internaţional nu a retumat produsele alimentare în Elveţia şi pentru a păstra indemnitatea efectivelor de taurine faţă de encefalopatia spongiformă am dispus incinerarea produselor în condiţii de maximă siguranţă.

La acţiunea de incinerare din 12 august 1997 am primit sprijinul Consiliului local Cluj, Poliţiei Municipiului Cluj, Ş.C. "Avicola” SA Floreşti, S.C. Protan” SA Dej şi a firmei HAR Internaţional.

Menţionăm faptul că unităţile sanitare veterinare din toată ţa ra au ra obiectiv principal apărarea sănătăţii animalelor, sănătăţii omului şi protejarea teritoriului ţării faţă de bolile cu mare contagiozitate la animale.

Exista un ordin al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, care interzice importul de animale, produse de origine animală, material seminal şi zigoţi dintr-un număr de 16 ţări, iar Elveţia este una dm ţările care figurează pe această listă.. Ordinul nr. 33/ 1997 al M.A. A. a fost elaborat pe seama informaţiilor primite de la Oficiul Internaţional de Epizootii şi se referă la restricţiile impuse în comerţul cu ţările în care evoluează encefalopatia spongiformă la bovine şi scrapia la ovine.,

Deţinem informaţii că în judeţ mai există produse de origine animală provenite din ţările aflate pe listă. în colaborare cu Poliţia Sanitară Cluj şi cu Oficiul Protecţia Consumatorilor, Direcţia Sanitară Veterinară Cluj vor verifica cînd şi cum au fost importate produsele alimentare respective, iar măsuri de retumare în ţara de origine sau de distrugere ar putea fi dispuse şi în continuare.

Medic Iuliu MUREŞANU, director al Direcţiei Sanitare Veterinare Cluj

r - î n a t e n ţ i a — ^ b e n e f i c i a r i l o r le p e n s i e d e u r m a şToţi beneficiarii de pensie de urmaş, elevi,

jistadenţi, trecuţi de .16 ani, vor prezenta în h septembrie adeverinţe din care să rezulte ^Hu înscris în anul şcolar 1997-1998.Mai mulţi cititori ai ziarului au: solicitat

(Mizări şi în legătură cu depunerea or pentru pensia de urmaş în caz de In această privinţă, am aflat de la i Geânerală de Muncă şi Protecţie următoarele: termenul de depunere

■dosarului pentru pensia de urmaş este de M de zile de la data decesului

A I R ' 9 7A.S.C/'CLUJ RAVING SOCIETY

- W o o .f t , . 8.C. URBINO SRL& TVR

P R E Z I N T Ă :u . • ■DJ DASH (BERLIN) - Detrolt Underground

nDJDRY(BERUN)-Detrott Underground DJ ANDRE (BERLIN) - H ardcore & G a b b a DJ HORACE DAN D. (CLUJ-NAPOCA) - H ardhouse DJ SEBASTIAN 1394 (TIMIŞOARA) - Trlphouse

S C E N A 1 H O I A C L U J - N A P O C A

U M I F » I _ U S R A D I O 'P U B L I S Y S

Z IU A ADEVĂRULS.C. NERA 1 deC'UJ

Agenţia de detectivi particulari NERA MUREŞAN

■ Record Ia scris cu maşinaCu cîţiva ani în urmă în oraşul Baltimore Maryland

(SUA) s’-a organizat un concurs de scris la maşină. La concurs s-au prezentat - participat 25 femei şi un singur bărbat! Cîştigătoare a fost Linda Wiliams care a realizat 126,2 cuvinte pe minut!, ceea ce a fost şl un record. Mai important a fost faptul că a cîştigat concursul după un scris corect şi fără greşeală. Să fie “dactilografia" o activitate “specifică” femeilor?! Răspunsul să-l dea bărbaţii.

m a g a z i i )

în apropiere de Tokio în localitatea Funabashi (Japonia) a fost construită o seră “deosebită”! înzestrată cu aparatură electronică de comandă şi control a fluxului de apă, lumină, căldură şi substanţe hrănitoare. Plantele nu cresc în pămînt ci într-un sol artificial, nefiind tratate cu nici un fel de substanţe chimice ce se obişnuiesc în agricultură. Interesant este faptul că sera este si un supermagazin, clienţii pot cumpăra direct diferite produse: varză, salată] pătrunjel, morcov, mărar etc. La un pret suplimentar produsele se pot culege direct din seră! âera magazin datorită unui sistem de rotaţie a plantelor funcţionează tot cursul anului! Sera magazin, este apreciata de clienţi!

■ V î r s t ă a l b i n e l o rAlbina matcă trăieşte de 10 ori mai mult decît albinele

obişnuitele. Matca poate ajunge vîrstă de 5 ani. Albinele obişnuite trăiesc doar 5-6 luni! Şi ce produse realizează!

loan N. URECHE (INU)

M l■ 'i

...............- ...JMMM

O "familie" frumoasă.Foto: E. OLARIU

J^ncnetul ^ fu rn ic ii

narţi-1ebori,doc

vieţivca*ekfc*înctfdata/eti ^cpaiî-'i*^

Asta ne mănîncă nouă- stresu’. Bunicii

JWnu ştiu să se fi văitat 'stres, barem că le-au ,l tunul la ureche, Recele de prietenie

au tras hora mare a Avizării şi unii pontonul (Canal. Stresu’ e boală ;*nnească, zic ei, şi de

Şapte ani încoace, se Creşte, fiindcă multora ,.Sţ spune “domnule

ceea ce nu-i de e de dincolea...

t lrW nu doare, cum dor , a. ori inflaţia; numai te ®eŞli peste noapte că eşti -;.3 stresat, bun de legat. ^ la subalterni dacă ai, '?.'a soacră dacă ai...’ ^'tojuri arătînd cu- ^ ui undeva la vreo 60

de Ploieşti, dacă se >5 0 u?â faci Hopa- •3 un cauciuc explodat l’<Z.reli9ios fanatic, iari «*on taci, nu mai ceri

capul arbitrului, semn că eşti bolnav.

La femej • stresu’ se manifestă mai discret, mai delicat, are un plus de gingăşie tipică, şi unora chiar le stă bine stresate, le măreşte apelul sexual, şi una peste alta se fac

De neghina asta psihică numai noi, cu propria voinţă şi acţiune dinamică putem scăpa, mai ales sîmbătă şi duminică, acăsucă, pentru a merge luni vioi, ca un piţigoi la slujbă. La slujbă la biserică pentru a cere Domnului şi domnului ministru al muncii oaresce acolo, un

primele. Ne repezim de Ia o distanţă potrivită şi pălim cu fruntea în cerc de mai multe ori pînă simţim o nevoie intensă, ca atunci cînd vrei pipi, dar weceul e tocmai în celălalt capăt al sălii de şedinţe, de algocalmine, pe care să le iei vrac. Alti membri ai familiei,

vom cumpăra o ţuică pentru zugrav, cadou şi o bem în timp ce el dă cu bidineaua.

2. Un mijloc extrem de eficace pentru destresare este trecerea unei hîrtii noi de şmirghel peste piept, peste picioare şi între degetele de la picioare. Tratamentul nu este

miniştri mici şi coloraţi, din | cîtă plastilină’avem. Pentm externe musai trebuie sâ mai trimitem după plastilină...

4. Ne numărăm degetele de la mîini cu degetele de la picioare. Nu contează numărul care ne iese,, nici sensul din care numărăm,

IV Io tto :S T R EEE S U

“ O b o m b ă a t o m i c ă î ţ i p o c i t e s t r i c a , t o t y v t n e k -e n d -u .1 9’'________ ~ ~ - (un şofer după plata taxei II)______________‘________ _______

ci gestul contează şi e bine |

iubite, curtate, unde le prinde stresu’: în autobuz, la cozi, la piaţă, la cratiţa cu ecou, acolo unde le tntîlnim de obicei pe egalele noastre, care nu sînt chiar atît de egale ca noi, ca să-l citez aproximativ pe domnu’ Orwell.

Omu11 musai se cere destresat, şi asta n-o lăsaţi pe seama medicilor, pentru că ei , au tot interesul să te aibă cît mai mult de pacient...

servici de-un egzamplu.Iaca, în următoarele, cîteva

.metode verificate, astea nu dau greş, cu condiţia să fie folosite separat şi gradat, pentru a evita' efectele secundare, printre care scărpinatul direct pe meninge este cel mai frecvent întîlnit.

1. Desenăm pe perete un cerc pătrat. Dacă-reuşim nu ne mai stresează nimic şi putem ţine minte minimum 1.567.899 de cifre ale lui 7rr2, nu neapărat

dornici şi ei să dea cu capul, vor plăti o taxă, altceva decît taxă Băsescu, dar la fel de călduros primită. Le explicăm de sub prosopul care ne înconjură fruntea şi ne dă un aer de personaj din serialul “Arabu-ntre cocoaşe” (ce nu s-a dat încă, dar se va da) că e nevoie de aceşti bani pentru plata zugravului chemat să refacă peretele ajuns cu rabiţul la vedere. Cu aceşti bani noi

complet dacă nu se face operaţiunea şi pe spate. Rugăm pe cineva apropiat nouă, de exemplu pe soacră, să ne frece pe spate cu puterea pe care i-o tlă sentimentul ce-l nutreşte pentru noi. Atenţie, în nici un caz, mai tîrziu, nu veţi putea invoca prezumţia de nevinovăţie.:.

3. Modelăm din plastilină amuzante figuri din ambele regnuri. De pildă, facems ^ - . r K . in tcucio. uu dusţu (mm noi regnuri, ue pnaa, racem

să-l facem, unde-i oaresce vînzoleală de lume, eventual într-un parc. Sînt două şanse: cîştigăm ‘noi adepţi, sau rămînem singuri în tot parcul. Nu, a treia variantă nu se egzistă: pentru atîta nu vine salvarea. Poate dacă aţi combina număratul cu o demonstraţie de înot sincron | pe uscat, evident dezbrăcat, . fiindcă în bazin nu te lasă J cu haine de stradă, nici chiar I dacă bazinul nu există. |

Mă opresc aici, fiindcă mă | enervează extraordinar. Ce .

'anume, nu stiu! JCornel UDREA I

A D E V A R U Ld e C i u l SPORT joi, 21 august 1997

In tribună să stăm, dar s-o ştim şi noi!

Rf-MUS VLAI)! PRI'ŞlîDIN'fI;LI: FC “U '\ $J-A PUS SI-.MN-V1URA ]>!•; UN COMUNICAT A CÂRUl

AHSURDIIAT1; ÎNTRI-CI: CHIAR Şl I.lMITHl.lv 1MPOSIWLULUI. SUPÂRA'l PROHAB», P); “O ANUMITA PARII; A PRHSKl LOCALE” I)L VLAD ÎNCEARCĂ SA TRANSFORME SI'ADIONUI “ ION: MOINA” INTR-O /O N Â CREPUSCULARA A l'OIUALULUJ AUTOHTON. DUPĂ CE LI: PUNI; ÎN Vi-;D1 ■ R!•’ ZIARIŞTILOR CA DOAR UN SINGUR RI;1’R1;/.I;N'I AN’I AL I'IIX’ARI-1 PUm.ICAŢli VA AVI-A ACCES LA “MASA PKhSlT, COMUNICAIUI. PC “IJ” Jl 'IR IMITE PI-’ TOI’I M1-MDRJ1 APS ÎN IRHHJNÂ. ALTA Dl-.cir CEA OITl IAr A. n i h n ij AR Ff o p r o h u îm â A i n d e m a r i ; d a c ă l a u n s i n g u r p u n c tDISTANTA, ACIiLASI COMUNJCAT NU I-AR A’l l-'N’l IONA !’!•: /IA R ISI1 CA NU VOR PUTEA INTRA PI; STADION 1)I:CÎT PL î A . TRIBUNA OL-K )AI A. DEC] l-XAt T PI; ACOlO PI; UNDI; LI; l-S'11- INTER/IS:

A VEDEA CUM ACESTE rNSTRt IC7IUNJ ’X'l ARE” ŞI “PRW'ISJ-- VOR n PUS!-1 ÎN PRA fl ICÂ.

M. HOSSU

PSG face apelPans Saini GeriiMin vinci tonala do Ul-.I A penlru că I-a

Iol»Mt pi1 Lauient 1 oum ier (suipendar, contra S’lelei U inm -sii în încetulom iiiiJ penlru luiul p rdnm n,ira l Ligii C am pionilor liuijpcni .1 Picul :ipcl l.i msuriU.lv; europene

M iJid DiT.ist'l a d a l-ir.il ea apelul \ a li ju d iv tt în această

Aslcplâtn lu interes Jec i/ia U lii'A in aavist.i problema.

“Tineretul” Iui Piţurcă cîştigă din nou!• România - M acedonia 3 -0 (2 -0 ) •

Acolo unde au dat greş atîţia antrenori titraţi, iată că un tehnician tînăr este foarte aproape de a realiza o performanţă unică pentru fotbalul nostru. Învingînd marţi seara selecţionata similară a Macedoniei, echipa de “tineret” a României a acumulat maximul de puncte posibil consolidîndu- şi poziţia de lider autoritar al grupei. Victoria cu scorul de 3-0 a României a fost parafată de reuşitele lui Roşu (12), Mihalcea (30) şi Luţu

(74). în eventualitatea foarte probabilă,a cîştigării grupei, formaţia noastră va mai avea de disputat încă o partidă cu o altă cîştigătoare a unei grupe şi abia în cazul obţinerii unei noi victorii va obţine calificarea la turneul final găzduit de una dintre cele patru echipe finaliste. Campioana ultimei ediţii este selecţionata Italiei.

M. HOSSU

După fotbal, rugbiul îşi intră în drepturile fireşti. Odată cu M em orialul “Bebe Boboc” de la Sibiu, 21-24

august, competiţie ce contează în “Cupa României” (meciuri tur), printre participante numărîndu-se “U” Timişoara, “U” REMIN Baia Mare, UMAT Oradea, Foresta Sibiu...

Caseta tehnică a echipei cuprinde, pentru anul com petiţional 1997-1998, următoarele date; antrenori; Ştefan Ionescu (principal) şi Octavian Chihaia (secund); organizator competiţii: Iuliu Leoca, Iotul: Popean, Gheţa, Budai, Socaciu, C. Ciorăscu, Paloşanu, Valentin Samuil, Răzvan Samuil, Tămaş, Rădulescu, T incu, Flutur, Franciuc, C opil, Dragomir, lîişag, Cantor, lacob, Săuan, Maftei, Roşescu, Cojocnean; promovaţi din Iotul de juniori CSS L ocom otiva C luj (antrenor Octavian Chihaia): Tincu, Lupu, Hodeniuc, Buizo,

Dulia, Ionescu; p lecaţi: Nichitean (la Milano, Italia, liga a 2-a), Răcean (la Viterbo, Italia, liga a 2-a, dar el va juca primele trei etape sub culorile Universitare), Cilincă (plecat la Griviţa Castor Bucureşti fără

RUGBI“U” 1 6 Februarie

Cluj la ora startului

dezlegare şi drept de joc); aflaţi la admitere la Facultatea de educaţie fizică şi sport Ciuj- Napoca: Tudor şi Oprea (ambii de Ia Steaua), Lungeanu, Dumitru (am bii de la Locomotiva AV Bucureşti), Petcu (Griviţa Castor Bucureşti); sponsorii echipei: C lubul

sportiv “U” Ciuj-Napoca, SC REMAR 16 Februarie, Banca Transilvania, TCI Constructor General, Consizo - Protectim, Remo Artă Sport, Salto-Bingo, CRD, Doina Rom, Capricorn, Najjolact, Procar, Picant, PECO; campionatul naţional debutează la 6 septem brie, “U” jucînd prim ele două partide în deplasare cu Ştiinţa Petroşani (6 septembrie), Consig Giurgiu (13 septem brie), apoi cu “U” REMIN Baia Mare pe teren propiiu.

Patru jucători clujeni fac parte din lotul naţional, Val, Samuil, Flutur, Săuan şi Maftei.

J u n io r i i C SS-uIuiLocomotiva Cluj (antrenor O. Chihaia) s-au aflat în cantonament în taberele de Ia Năvodari şi Albac. Nume de bază în tînărul lot clujean sînt Ionescu, Bogdan Cantor şi Roman. Ei se pregătesc alături de seniori pentru o integrare mai rapidă în prima garnitură.

Demostene SOFRON

D iv iz ia C d e fo tb a l - 2

Performera etapei: Olimpia Gherla!Echipele aflate în deplasare au obţinut o singură victorie, realizatoarea acestei performanţe

fiind conjudeţeana noastră Olimpia Gherla. Ce victorie şi unde? Cu scor de forfait la Baia Borşa, unde multe echipe şi-au frînt gîtul. Şi celelalte echipe din judeţ, Industria Sîrmei fi Sticla Arieşul, au obţinut victorii, aşa că a fost o zi bună pentru fotbalul nostru.

Nici nu a început bine campionatul si se pare că avem un abandon: ASTRAL Deta, care nu s-a prezentat la partidele primelor etape.

Amănunte de la partidele etapei:■ MINERUL BAIA BORŞA - OLIMPIA

GHERLA 0-3. Gazdele au dominat prima parte a partidei, însă încet-încet oaspeţii trec la cîrma - jocului, lucru care se vede pe tabela de marcaj:, min. 30 - Vaiga din penalty şi, spre sfîrşitul jocului, Fericean (min. 80) şi Cionca (min. 85). De remarcat că minerii au evoluat în 10 aproape toată repriza secundă. -

■ STICLA ARIEŞUL TURDA - F;c BIHOR ORADEA 2-1. Numai 5 minute le-a trebuit turdenilor pentru a lua avantaj pe tabelă: min. 22 - Farcaş din penalty şi min. 27 - V. Rus, şut la colţul lung. Acest rezultat a rezistat pînă la final, chiar dacă oaspeţii au redus din handicap în min. 71 prin Bărcăuan. Şi aici a avut loc o eliminare, Brîndas, de la bihoreni.

■ INDUSTRIA SÎRMEI CP. TURZII - MINERUL ŞTEI 2-1. Un joc sub nivelul aşteptărilor, care a revenit gazdelor datorită unui dram de noroc în plus, lucru care le-a cam lipsit în ultimele două campionate. Au marcat: Andreişel (min. 24) şi Mâţiu (min. 80), respectiv Galea (min. 42/1 lin).

■ METALURGISTUL CUGIR - HÎRTIA PRUNDUL BfRGÂULUI 3-0. Victorie scontată a mclalurgiştilor în faţa unei nou promovate, care nu a cedat chiar aşa uşor. Neagu (min. 34), Achim (min. 36) şi Marcu (min. 80) sînt cei care au realizat scorul.

■ ELEC TR IC A TIM IŞO A R A - FC TELECOM ARAD 3-0. Revelaţia campionatului trecut, Elcctrica a reuşit o partidă remarcabilă, astfel că arădenii au trebuit să se recunoască învinşi la un scor net. în lipsa golgctcrului Rittcr au marcat Kovacs (min. 6), Crişanov (min. 16) şi Gomoi (min. 72).

■ V IITO RU L ORADEA - M O BILA ŞIMLEU SILVANIEI 4-2. Oaspeţii au deschis scorul prin Kutaşi (min. 30). în continuare gazdele sc desprind prin golurile Iui Lupuţ (min. 37), Dulcca (min. 40), Vie (min. 45) şi Lupşa (min. 77), pentru ca în finalul partidei Kallo (min, 89) să aducă scorul mai aproape dc realitatea din teren.

MINAUR ZLATNA - VICTORIA CĂREI 2-0. începutul a aparţinut Victoriei, carc a ratat

dcschiderca scorului prin Hecico, în două situaţii. După pauză, “aurarii” au dominat categoric, reuşind două goluri prin Kiraly (min. 72) şi L. Crăciun (min. 75 din 11 m).

■ ARMĂTURA ZALĂU - WEST PETROM PECICA 2-0. Oros (min. 47) şi Marton (min. 55) au adus victoria pentru localnici, care au mai ratat o serie de bune situaţii, ce puteau duce la scorul etapei. ■

■ PHO EN IX BAIA M ARE - CFR TIMIŞOARA 1-0. Derby-ul etapei a revenit echipei mai motivate şi care, după golul lui Irimuş din debutul partidei (min. 47) a ştiut să tempereze elanul ofensiv al ex-divizionarei B. .

■ ASTRAL DETA - CRIŞUL ALEŞD nu s- a disputat, deoarece gazdele se pare că au abandonat.

CLASAMENTUL1-2. Olimpia Armătura3. ISCT4. Viitorul5. Sticla6. Metalurgistul7. Electrica8. Mobila9. Minaur10. Crişul11. FC Bihor12. Phoenix13. FC Telecom14. W.P. Pccica15. Victoria16. Minerul Ştei17.-18. Hîrtia CFR19. Minerul B.B.20. ASTRAL - . —

Etapa viitoare (duminică 24 august): Hîrtia - Elcctrica, FC Tclccom - Minerul B .B ., Olimpia - Viitorul, Mobila - Minaur, Victoria - Sticla, FC Bihor - Armătura, W.P. Pccica - ISCT, Minerul Ştei - Phoenix, CFR - Crişul, Metalurgistul - ASTRAL.

Eugen HANG

2 4-0 62 4-0 62 4-1. 62 4-2 42 . 3-2 42 4-2 32 3-1 ' 32 5-4 32 3-2 31 1-0 32 ' 3-3 32 1-1 32 2-4 32 1-3 12 0-2 12 1-4 01 0-3 02 0-3 02 0-6 0

tTENISKafelnikov

e “gaia” pentru CS Open

Beneficiarul celui mai semnificativ salt în ierarhia ATP e Evgheni Kafelnikov, urcat de pe 6 pe 3 în “clasamentul pentru Flushing Meadows” în urma succesului de la New Haven (1 milion $). După victoria din sferturi cu Henman, rusul declara: “Nu mă , gîndesc decît să joc cît mai bine. Dacă înving, voi fi pregătit pentru US Open. “Anul trecut, al 4-lea în clasament, el fusese desemnat cap dc scrie nr. 7, ceea ce l-a determinat, că forfaiteze dezgustat turneul newyorkez. O situaţie ce nu se va repeta în acest an, acest succes pe ciment (7-6, 6-4 cu Rafter în finală) dovedind organizatorilor că “Kalaşnikov e într-adevăr “ready”. Accesul în finală i-a adus lui Patrick locul 1 în “clasamentul australian”, graţie căderii lu i Philippoussis (eliminat în turul 2), el ureînd de pe 18 pe 14.

Plasat cap de serie nr. 4, Boris Becker a forfaitat turneul programat în această săptămînă

la Boston datorită m orţii managerului şi “părintelui spiritual” al cam pionatului german, Axei Meyer-Wolden, în vîrstă de 56 de ani. “Bum-Bum” a anunţat. însă că va apăra culorile Germaniei în meciul de baraj cu Mexicul din 19-21

' septembrie, vizînd menţinerea în Grupa Mondială a Cupei Davis. Şi fiindcă am pom enit de “cam pionatul m ondial pe echipe”, să menţionăm că la finele săptăm înii trecute “locotenentul” Paolo Bertolucci a fost desemnat căpitan- nejucător al “squarei” italiene pentru semifinalele cu Suedia din aceeaşi perioadă. El îi urmează la post fostului său coechipier Adriano Panatta (demisionat luna trecută datorită unor conflicte cu Preşedintele FIT, Paolo Galgani), alături de care s-a calificat de 3 ori în finala com petiţiei. 'V a reuşi performanţa şi ca “antrenor”?

Spre deosebire de ediţia precedentă, de data aceasta organizatorii de la Flushing Meadows au respectat întocmai ierarhiile ATP/ WTA, singura abatere fiind datorată absenţei lui S lefii Graf. Irina Spîrlea e cap de serie nr. 11, iar Ruxandra Dragomir nr. 15 P rin desemnarea ca prim-favorită, Martina Hingis devine cea mai tînără Number One din istoria turneului, bătînd recordul lui Tracy Austin.

Radu C. MUNTEANU

Evgheni K. Boris B.

Memento

a

a21 august

■ Acum şase decenii, in 193? în această zi au început la Bucur* pe Stadionul ANEF întrecerile j, campionatul naţional de atlet;, drept probă generală în vedeta Jocurilor Balcanice, care urmau se desfăşoare între 5-12 sept®^' în Capitală. La aceste câmpii naţionale s-a remarcat din n neuitatul fondist al anilor ’30.’>; regretatul Cristea Dinu cate i reuşit consecutiv a treia oii j cîştige - după ce în devenit campion la cros - probe clasice de 5.000 şi,10.000 m! Bineînţeles, sate din acest an, 15:39,2 laS.OOO şi, respectiv 33:21,0 min ia IO.® m astăzi nu spun nimic. Daţi vremea respectivă erau “foite bune” , pentru cucerirea Dintre atleţii clujeni la can “anno ’37" demifondislul Kss Gheorghe a cîştigat proba de 150C m cu 4:11,2 min, iar colegii» de la Clubul Atletic Claj, Gheorghe şi-a păstrat titlul cucei cu un an în urmă la “ciocan”, cu 1 aruncare de 42,42 m. Antreni

, celor doi atleţi a fost dr. Somn! Ştefan, cel care la J.O. de [ Londra, în anul 1908 a tea vicecampion olimpic, cu 1,881 , ■ La Campionatele Europene i atletism din anul 1958, l Stockholm, Iolanda Balaş a ck primul său titlu de campioa continentală (după ce cu patra a în urmă, în 1954 la Berna adeic vicecampioană) în proba de sării în înălţime: Actualul preşedintei Federaţiei Române de atletism; cîştigat proba sa preferaţii capitala Suediei cu 1,771 devansînd pe Taisia Cratt (URSS) care a sărit 1,70 m, şif | medaliata cu bronz, englez» Dorothy Shirley, care a “ajti pînă la 1,67 m.

■ Cu două decenii în urnă 1977 la cea de-a VlII-a ediţ; Universiadei de vară coacş? individual compus la ginKa feminină a fost cîştigat de rom* Alina Goreac, care a mai aut titlul şi Ia paralele, iar la bin obţinut medalia de bronz.

Laszlo

1 miI jefecoîntipro

I mi I ice

L

per

ji

auslilă|lf(

/îfk!!fl;

Voleibaliştii dejeni pregătesc la munţiDupă ce au participat la W

internaţional ce a avut locrf trecute la D ej, voleibalif divizionarei A, SOMEŞUL W au urcat la munte. în perioa 'J 30 august sportivii pregătiţi Pop şi Ovidiu Tămaş se afli* staţiunea Vatra Domei, undei1 Engă şedinţele de pregătire & vor susţine şi cîteva mft'1 amicale cu echipele din zoni

Tehnicienii dejeni *1 dispoziţie lotul de jucători con? din: Giurgiu, Drăguşin, Ardetf Pricop, Lazăr, Ludeşan, GM? Cotuţiu, Onac, Mătieş şi Media de vîrstă a formaţiei ţsîi 25 ani. Evoluţia bună a t # cadrul turneului internaţional speranţe suporterilor localnici f o comportare excelentă V campionat. Deoca»^ voleibaliştii de la SOMEŞUL, r în faza pregătirilor, <■/' reîntoarcerea acasă de la Domei echipa participi^ tradiţionalele turnee amica fc ® Zalău şi Dej. ,j

Dcci, voleibaliştii din Wh ambiţii mari şi in noul cawp Valoarea lotului şi pricepcrca doi antrenori sint pre"1 optimismului afişat dc conduc* voleiului dejean. *

SZEKELY Cs£>

(j3 joi, 2 \ august 1997 ECONOMIAA D E V A R U Lc fle C i u |

ţJ /n n lin ă fu r tu n ă re fo rm a to a re , f in s ite d e s o r iiin ~ \—%

ÎNTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII| Este cunoscut faptul că în iniile dezvoltateîntreprinderile mici şi 'Mijlocii contribuie

substanţial Ia prosperitatea acestora, avînd un rol economic şi social deosebit, jjtr-o măsură însemnată, produsul intern brut este asigurat tocmai de asemenea unităţi. Pe de altă parte acestea asigură un mare număr de locuri de muncă. La noi, întreprinderile

mici şi mijlocii parcurg o_ perioadă dificilă. Asupra mor probleme cu care se confiuntă acestea am discutat

MOR PE CAPETEtermen scurt şi lung o creştere econom ică durabilă şi o protecţie socială eficientă. Recunoaştem, însă, că aplicarea acestei strategii presupune mari dificultăţi dacă priorităţile de reform ă econom ică nu sînt identificate în mod corect sau parametri nu sînt fixaţi pentru cuantificarea costurilor, iar măsurile nu vor fi etapizate. Fără respectarea acestor condiţii consolidarea unităţilor va avea de înfruntat mari dificultăţi. De asemenea, este necesar să se

recent cu prof. Gheorghe evite diferite conflicte între ARDELEAN, preşedintele partide, parlamentari şi, mai ales,

între instituţiile publice cînd se identifică priorităţile şi se aleg instrumentele de realizare a m ăsurilor preconizate, care adesea converg spre acelaşi scop. Eu susţin că interesele ţării sînt mai presus de orice şi, indiferent de culoarea politică, etnică sau religioasă trebuie ca toţi cetăţenii ţării să pună umărul la realizarea unor obiective comune. Am făcut aceste precizări pentru că orice convulsie politică destabilizează întreprinderile mici şi mijlocii. Fragilitatea

Asociaţiei patronilor meseriaşilor Cluj.-Vă rugăm să conturaţi

locul ş i ro lu l întreprinderilor mici şi mijlocii io Rom ânia?•Pentru a oferi o imagine

le ansamblu a ' locului şi rolului întreprinderilor mici • j mijlocii, permiteţi-mi să şslez la cîteva cifre. In cei »!e şapte ani şi jumătate de IRevoIuţie, în România au tat fiinţă peste 600 de mii le sorietăti comerciale în

o p

fevoltat şi îşi desfăşoară itlivitatea fără ajutorul

a vechilor şi noilor «emanţi. •

mai m enţiona că o ttivitate d e asemenea

influenţează direct

ba Legii 31/1990 şi au fost acestora, care se manifestă acum, «ilorizate încă cîteva sute' de are la bază şi sprijinul slab primitii de persoane fizice şi din partea guvernanţilor,'a unor asociaţii familiale, conform instituţii centrale şi locale care kgii 54/1990 să desfăşoare sînt im plicate în realizarea anumite activităţi. Important reformei şi a procesului de

că în acest sector privatizare. Nimeni nu ne ia.în circa două milioane seamă cu seriozitate, aşa cum ar

Ic oameni care contribuie la trebui şi cum se întîmplă în ţările nlizarea a 50-52 la sută din. occidentale unde acestea au rol pdusul in te r brut. de prim rang şi sînt sprijinite

^ ilio n e z că acest consistent atît de o legislaţie bine ifortant sector s-a pusă la punct, precum şi de o

politică fiscală încurajatoare. La noi este tocmai invers. Din această pricină, întreprinderile mici şi mijlocii se află într-un proces de cădere vizibilă. Putem aprecia, cel puţin în cazul judeţului nostru, că aproape

®elul de trai al unor pături jumătate dintre acestea şi-au ţugi ale populaţiei. Dacă încetat activitatea sau se află în itreprinderile - m ic i . şi pragul falimentului, focii nu ofereau locuri de - Care sînt cauzele?Unea pen tru un mare - în loc să fim sprijiniţi, nouă

r de oam eni, rata ni s-au pus beţe în roate. A lipsit gajului ar fî fost, fără capitalul financiar. Creditele se

oială, mult mai ridicată, obţin cu greutate, iar dobînzile In contextul actual de bancare sînt deosebit de ridicate,

tsfâşurare a reform ei, La aceasta se adaugă lipsa i v ed e ţi soarta fondurilor de producţie,

'^(prinderilor mici şi greutatea procurării materiilor *pcii? In ce m ăsură prime şi a materialelor, costurile ‘‘«tea vor fi zguduite de ridicate la energie şi combustibil. « declanşat? Accesul întreprinzătorilor■De la bun început trebuie particulari la aceste resurse, care *®at că există o strategie în majoritate aparţin sectorului tevoltârii întreprinderilor de stat, este deosebit de dificil.

mijlocii care are în Apoi, în locul unor stimulente ere promovarea unor de natură fiscală, cel puţin o

^ i i care să asigure pe

consolidează, fiscalitatea la care sînt supuse întreprinderile mici şi mijlocii este împovărătoare. Legislaţia în domeniu, în loc sâ constituie un factor de stimulare a acestui sector, este în măsură să taie aripile oricărei iniţiative,

’ să descurajeze virtualii în treprinzători. • Aceste întreprinderi simt o lipsă acută de terenuri şi spaţii de producţie sau comerciale, deşi în unităţile cu capital de stat sau'majoritar de stat, există sute de mii de metri pătraţi nefolosiţi şi care nu aduc nici un venit. Chiriile şi taxele locale sînt exagerate şi, în unele situaţii, se impune participarea cu o cotă parte sau un anumit, procent din profit sau venit de către primării, evidenţa contabilă este greoaie (se aplică un m odel francez care nu corespunde realităţilor noastre).

- Legislaţia actuală corespunde necesităţilor de dezvoltare a acestui sector?

- La început, chiar dacă legislaţia a favorizat dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, a stimulat iniţiativa particulară prin hotăriri, ordonanţe de urgenţă sau ordine interne ale diferitelor ministere (de care nimeni nu a luat cunoştinţă o perioadă de tim p) a creat instabilitate în aplicarea unor legi şi, în ultim ă instanţă, nerespectarea lor. întreprinzătorii au . fost cuprinşi de un val de derută şi nu mai ştiau care lege,

ordin, hotărîre sau instrucţiune trebuie respectate pentru a se m enţine în legalitate. Adevărul este că se impune

‘ de urgenţă elaborarea unei legi a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a se pune capăt harababurii existente. Aceasta este amplificată de existenţa a zeci de organe de control (num ai cele ale statului sînt peste 23!) care în loc să sprijine constructiv întreprinderile) îşi depăşesc în. multe cazuri atribuţiile. Unii dintre cei .ca re controlează nu cunosc activitatea din domeniu şi măsurile pe care la iau nu sînt cele mai potrivite.

O piedică serioasă în prom ovarea * iniţiativei particulare este birocraţia exagerată care se manifestă în instituţiile statului cu

-atribuţii în procesul de, privatizare, începînd d e , la întocmirea actelor necesare pînă la inaugurarea activităţii acesteia. La noi, înfiinţarea unei firme durează cam două luni, în timp ce în străinătate tot procesul durează cîteva zile.

Există apoi o jslabă receptivitate şi sprijin pentru iniţiativa particulară din partea organelor administra­ţiei şi puterii de stat, ceea ce s-a trîm biţat despre stimularea acestui sector fiind simple vorbe goale. (Va unna)

Ion RUS

iV?limlc*

7 v J :~ >■si

P' j -

l i '

'«■MT V

l l l l l .r' apaX

' 'I ( î - T*# f

l ' - i i ji£+ v *** -aJS i

perioadă pînă cînd unităţile se

Si în ateliere mici se pot face lucruri mari.Foto: N.PETCUa

Opuneri pentru încurajarea^ iniţiativei private

^ Alternativei României, lorgulescu, a anunţat că

* M d propune guvernului o

\

DejnP'4

initfluă*1

;sa»

, AR susţine că aceste persoane ar trebui să beneficieze de asistenţă juridică gratuită pentru înfiinţarea societăţilor, precum şi consultanţă gratuită pentru întocmirea planului de afaceri.

Adrian lorgulescu a spus că AR . . . . . . , va înfiinţa, pînă în septembrie,

^ fa c ili tă ţifsc a le p a u ru centre teritoriale pentru acordarea ^ «»ă limitată de timp, dacă de asistenţă juridică şi consultanţă ^persoane înfiinţează o economică. El a precizat că partidul ^ Camcrc'a'^ crearea unui pe care-1 reprezintă va sprijini ^ E»antare a riscurilor pentru necondiţionat guvernul, dacă acesta

acestor iniţiative. va realiza o reformă “adevărată”.

^măsuri pentru sprijinirea * IV{i private în rîndul Ratelor disponibilizate ca

a lichidărilor 'jwrutive: scutiri de taxe;

Guvernul a decis lansarea unei acţiuni def

verificare şi control legate de informaţiile privind scumpirea unor produse alimentareGuvernul a decis, marţi, să lanseze o acţiune de verificare şi

control, ca urmare a informaţiilor legate de valul de scumpiri ale unor produse alimentare.

în acţiunea de control vor fi implicate Garda Financiară, Direcţiile finanţelor publice din judeţe, O ficiul pentru P rotecţia Consumatorului, Controlul financiar de stat, poliţia economică şi alte organe cu atribuţii de, control.

Acţiunile vor viza corectitudinea faţă de stat şi modul în care agenţii economici îşi plătesc contribuţiile către stat, precum şi modul în carc îşi realizează adaosul comercial, avînd în vedere faptul că,

1 din contribuţiile plătite de agenţii economici către stat, se realizează fondurile necesare compensaţiilor pe care Guvernul este decis să le acorde celor defavorizaţi.

ff1Napopan" şi-a modernizat si moaraf• în m oară, ca-n farm acie •

J l l\ r

M B w

s , ' .

S.C.Napopan a mai finalizat, ieri, unul din marile proiecte de modernizare: moara. Aceasta, după cum arată acum întreaga societate, ar fi cam una din ultimele mari ambiţii în privinţa modernizării. Pe rînd, fabrica de pîine Napopan a fost modernizată, din exterior spre interior, atît de mult încît nu mai. poate fi recunoscută.

Ieri, notabilităţile locale, dar şi numeroşi ziarişti şi invitaţi, au fost oaspeţii conducerii societăţii. Tehnologia prin care griul devine făină a fost urmărită de toţi, de la prefect la ziarist. Cum puţini ziarişti am văzut, pe dinăuntru, o moară, am cerut aprecieri de la cei care au, deja, termene de comparaţie. Aceştia au declarat că moara Napopan-ului_ poate fi comparată cu farmaciile. într-adevăr, cu ochiul liber , putea-fi remarcat faptul că moara arăta ca „scoasă din cutie”.' „Investiţiile pentru moară s-au

ridicat la suma de 200.000 de dolari, dar efortul financiar este compensat din plin”, ne-a declarat dl Cornel Jucan, directorul societăţii. Modernizarea morii, cuo capacitate de 100 de tone pe zi, s-a făcut din mers, fără întreruperea activităţii. Aceasta, de fapt, este cea mai mare performanţă în retehnotogizarea morii. Spre a

o scoate mai lesne la socoteală, s- a făcut apel atît la importuri, cît şi Ia resursele proprii. în final, a fost obţinut efectul scontat dc conducerea societăţii şi recunoscut, de vizitatori. Lucrările au fost realizate în regie proprie, exclusiv de salariaţii firmei.

Următorul obiectiv al societăţii îl constituie mordenizarea cuptoarelor fabricii de pîine. .

In cu totul altă ordine de idei, menţionăm că S.C.Napopan, una din primele societăţi de morărit ş i . panificaţie din ţară privatizate prin MEBO, ă infirmat teza că MEBO nu a fost o variantă eficace de privatizare. Din contră, firma clujeană (cu 208 salariaţi, din care 180 acţionari), s-a modernizat,^ cîştigat piaţă şi a dat dividende. în anul 1996, au fost acordate dividende de 800 milioane de lei. Salariul mediu în Napopan este de ,885.000 de lei, conform declaraţiei directorului tehnic, Maria Jucan. Unul din marile avantaje l-a constituit existenţa morii, care a asigurat continuitatea producţiei de pîine şi patiserie. în prezent, producţia de făină a morii pe un an este acoperită cu contracte. Debitorii de anul trecut ai societăţii şi-au onorat în acest an creditele, în natură. A.V.

Ministerul Finanţelor intenţionează să# i

modifice impozitul pe profit şi TVAMinisterul Finanţelor intenţionează să modifice impozitul pe

profit şi TVA, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Mircea Ciumara, ministrul Finanţelor. “în toamnă vom corecta impozitul pe profit şi TVA- Vom avea în vedere şi o reaşezare a impozitului pe salariu”, a adăugat Ciumara. Ministrul Finanţelor apreciază că “în România impozitele sînt greşit distribuite” şi vor trebui modificate pentru a asigura o protecţie socială eficientă a ţe lo r “care au într-adevăr nevoie”, precum şi pentru a stimula producţia.

Guvernul amină prezentarea procentelor pentru Indexarea pensiilor şl salariilorGuvernul a amînat, marţi,

prezentarea oficială a cifrelor cu care urmează să fie indexate pensiile şi salariile.

Cu toate că această problemă se afla pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de marţi, membrii Cabinetului C iorbea nu au stabilit toate detaliile privind această chestiune, urmînd să discute pe m arginea acestor procente în şedinţa de Guvern de joi.

Prem ierul V ictor C iorbea

urmează să se întîlnească miercuri cu reprezentanţi a i . sindicatelor din cadrul RENEL şi ROMGAZ, precum şi cu cei ai sindicatelor şi patronatului din agricultură. -

Reprezentanţii Guvernului şi ai marilor centrale sindicale - Cartel Alfa, CSDR, BNS şi CNSLR Frăţia - au convenit, săptămîna trecută, indexarea salariilor cu 15% începînd cu 1 iulie şi cu 14% de la 1 octombrie.

a d e v ă r u l d e C i u l ECONOMIA joi, 21 august 1997

P ia ţa m o b ilia ră R A S D A Q - 2 0 .0 8 . 1 9 9 7

S intai Societate comercială • (Cod fiscal)

Nr.acţiur

CantiaU Preţminim(lei)

Preţmaxim

(lei)

Preţmedfu(lei)

Preţînchidere

(lei)

Valoaretotală(lei)

Preţmediu,

anterior

Variaţiapreţuluimediu(%>

ARH ARPECHIM PITEŞTI (129138) 149 89093 38000 44500 432333 44000 3851785200 38978.9 10.91

ROMB ROMCIM BUCUREŞTI - BU f328750l 72 30887 10*000 122000 47000

116300.3546237.49

1180004600C

35921690002990594700

113921.54 2.08

£E K PETROBRAZI (1302309) 67 64679 45000 45295.42 2.07

FTRM PETROMIDIA (1860712) 38 25861 43000 43700 43280.8 43500 1119285000 43182.77 0.22

r.OHR COMBINATUL SIDERURGIC SIDEX (1639739) 35 32470 23000 24000 23463.7 23000 761866500 23358.52 0.45

SANE SANEX- a (199028) 28 147628 5000 S200 5110.69 5100 754481400 . 5052.62 1.14

AMRO AMBRO @691530) 13 35165 20500 22500 21263.31 22500 747724500 20280.08 4.84

SUI1 STIROM BUCUREŞTI - BU (33J588) 29 14863 46500 51000 49386.93 48000 734038000 47879.98 3.14

c rru CIMENTUL - O (200114) 36 16689 31500 34000 33459.43 34000 558404500 31638.3 5.75

DDCL DUCUL (1154610) ' ' 15 149400 3100 3300 3196.27 3200 477523500 339544 -5.87

1LAL RULMENŢI ALEXANDRIA (2695621) 26 13653 34000 35500 34364.09 34500 469173000 34004.05 ’ 1.05

n o n ROLAST - AG029154) 22 173133 2600 2800 2640.64 2600 457183200 2639.46 0.04.CF.iO GEROMED - SB (103107) 10 227152 1900 2000 1936.75 1900 439936850 1906.54 1.58

ELME RULMENŢI GREI - PH (3196778) 12 14954 25000 30000 27965.09 29000 418190000 28416.28 -1.59

MET IMEP - PrlESTI (128396) 17 163091 2400 2600 2440.37 2400 398002800 2450.11 -0.4

RULN RULMENTUL - BV (2738927) 60 281668 1OOO 1150 1043.14 1000 293819680 1017.37 2.53

TURBOC TURBOMECANKA BUCUREŞTI (3156315) 21 4401 60000 61000 60163.37 60000 264779000 58253.22 3.27MLCM MOLDOCIM (2064663) 15 5635 42000 42500 42177.46 42500 237670000 42182.17 -0.02

IAEC RAFO (958772) 46 13476 14000 19500 16477.29 14500 222048000 18931.13 -12.97ELPU ELECTROPUTERE - DJ (6312800) 35 148175 1200 1350 1258.57 1300 186489070 1167.05 7.84

CARZ CAROM ONEŞTI (958420) 6 6061 28500 28500 21500 28500 172738500 28290.29 0.74AMOM AM ONIL-0.(2071105) 12 101338 1600 1700 1602.77 1700 162421800 1611.78 -056

&QMC ROMCIF (932314) 23 49037 3100 3300 3179.15 3300 155896400 3115.69 2.03RAFI RAPINARIA ASTRA ROMAN (1346828) 15 97016 1500 1500 1500 1500 145524000 1490.79 0.61CMVX COMVEX (1909360) 17 6278 18000 20500 19121.61 19500 120045500 19116.79 0.02IARV IAR BRAŞOV (1132930) 26 4448 23000 30000 26969.19 28000 119959000 22288.29 21LARO LAXOME T -BU f i 558340) 9 5626 17500 21000 20160.5 18500 113423000 19119.13 5.44AMBU AMCO BUFTEA. BU (2788291) 1 36148 2900 3000 2906.27 2900 105056000 ’ 2903.01 0.11COTV COMPETROL (1568565) . 36 42286 2400 2500 2476.72 2500 104730600 2343.72 5.67ROCE ROMCARBON - BZ ( l 158Q50) 1 3752 23000 23000 . 23000 23000 86296000 23860.01 -3.61ALTO ALPROM-OT (1541764) 22 4744 17000 19000 17474.7 ' 18000 82900000 16406.8 6.5FRMT FF.ROM <2360154V 7 3114 22000 23000 22012.52 22000 68547000 22000 0.05RIJT.M RULMENT! BARLAD (2808089) 9 3640 17000 m on 17716.07 17000 62666500 18019.56 -4.4*MEU MELANA-NT (2008345) — 14 3673 14500 15000 14924.99 15000 54819500 15132.08 -1.37LETA LETEA-BC (948019) 12 2582 21000 22000 21015.49 21000 54262000 21000 0.07SCDM S.C.D.M.A.LUNIREA BUCUREŞTI (3285211 5 1666 lOOOO 10*00 . n m ii .7 ' 30000 49999500 31583.54 -4.9»ro v o COMPANIA DE NAVIGAŢIE f i 639097) 20 6842 7200 7500 7301.12 7300 49954300 7451.26 -2.02CHOB CHIMCOMrLEX BORZES1T (960322) 6 2381 20000 20000 20000 20000 47620000 20260.6 -1.29ROMT ROMPORTMET-GL (1643705) 29 63560 690 760 709.06 700 45068340 733.87 -3.38RQFU ROMA1C FUEL (487608) 17 27078 1600 1750 1646.83 1600 44593000 1672.7 -1.551JI.TA ULTEX TANDAREI (2083347) 4 18890 2300 2400 2335.42 2400 44116200 2350.57 -0.65SIGS SIGSTRAT- MM (29543*6) 4 270900 160 - 172 162.28 172 43963122 -IUBR IUS BRAŞOV - BV (1109309) 9 25316 1600 1750 1645.81 . 1700 41665500 1644.19 •0.09ARMD ARMEDICA - MS (1200929) 9 14566 2600 2700 2669.71 2700 38887000 2668.13 0.05VtRY VIROMET (1126350) 13 1350 28000 29000 28648.14 , 28000 38675000 29000 -122SENA SEMANATOAREA BUCUREŞTI (432084) 1» 2968 11000 13000 11965.36 12000 35513200 1175685 . 1.77ELZY ELECTROFREOZIA (1128645) 11 2307 15000 15000 15000 15000 34605000 15098.07 -0.65BIOF BIOF ARM BUCUREŞTI (341563) 24 11977 2600 3000 2802.98 2600 33571400 2896.36 -3.23FOBR POIANA BRAŞOV (1099108) , 20 30771 990 1100 1011.35 1000 31120500 z 988.03 2.36AST1 . ŞANTIERUL NAVAL GALAŢI (1651643) , 15 2071 ... 14500 15100 14973.44 15000 31010000 ■ 15000 -0.18

; Cursuri pe-piaţa valutară anunţai; de BNR in data de 2 0 .08 .1997

DENUMIREA VALUTEISIIILING AUSTRIADOLAR AUSTRALIAFRANC BELGIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIAMARCAGERMANACOROANA DANEMARCA

PESETAS SPANIAMARCA FINLANDEZĂFRANC FRANŢALIRA STERLINĂLIRĂ ITALIAYEN JAPONIAGULDEN OLANDACOROANE NORVEGIAESCUDOS PORTUGHEZCOROANE SUEDIADOLAR SUAECUDST

CURSUL ÎN IEI

574,00

5536,00

195,00

5345,00 / (

4899,00

4036,60

1059,00

47,80

1349,00

1197,00

11911,00

4,14

<3,133584,00

968,00

39,82

924,00

7452#

7942,00

10099,00

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste curai1. Cmsurile incluse în această listă au lâ bază cotaţii ale societiit

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa vatotaii2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cuisurilori

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Cursuri la casele de schimb valul» din Cluj-Napoca, 20.08.1997VALUTA

un dolar SUAo marcă germană

CUMPARARE7.3504.010

VÎNZARE7.4504.090

Bursa de Va lori B ucureşti - sum arul tra n za cţiilo r, 2 0 .0 8 . 1 9 9 7

Simb 1 Denumire societate | VN 1Pr.med. JVar Cump. Vinzi Nr.act. I Nr.trzCategorial

ATB ANTIBIOTICE IAŞI 1000 7905.56 -1 8000 8050 126719 433ARC ARCTIC GĂIEŞTI 1000 3247.40 -4 3300 3350 225403 173AZO AZOMURESTG.MURES 1000 3513.66 0 : 3500 3550 135477 177CMP C0MPA SIBIU / 1000 2400.28 -3 2450 2450 49377 43OLT OLTCHIM RM.VALCEA -1000 4495.53 1 4550 4550 471712 381INX 0TELIN0X TARG0VISTE 25000 50256.61 1 48000 49500 14107 49PCL P0LIC0L0R BUCUREŞTI - 10Q0 6414.11 1 ■6400 6450 57052 115S0F S0FERTBACAU 25000 27945.94 1 27800 28100 2658 40TER TERAPIA CLUJ-NAPOCA 1000 11413.66 2 11600 11600 159931 436

Total categoria. -- . • ' 1,242,436 1,847Categoria a ll-a

AER AER0TEH BUCUREŞTI 25000 13866.67 -3 14000 14500 117 2AMP AMEP TECUCI .1000 1589.44 5 1550 1600 94915 46AMY AMYL0N SIBIU 1000 1398.18 17 1300 1480 121 3APC APCAR0M BUZĂU ' 1000 974.38 ..-3 7 860 , 1010 48896 ; 47APS APSA BAIA MARE 1000 1130.00 0 1180 1280 "156 ' 1ARM ARMATURA CLUJ-NAPOCA 1000 5442.84 2 5450 5500 58682 52ART ARTR0M SLATINA 25000 13309.72 -2 13900 13900 607 17ASV ASTRA VAGOANE ARAD 25000 10836.74 2 11000 11500 313 7AUR AURORA TG.FRUM0S IAŞI , 25000 26931.51 0 28000 28500 0 0ORB CARBID-FOX TARNAVENI 1000 5255.27 5 5250 5350 99534 . 110CBC CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA 25000 11776.14 0 11600 11700 704 14CRN CARNE ARAD 25000 7000.00 0 6800 8000 0 . 0CER CERC0N ARIESUL CAMPIMURZII 25000 7327.70 -11 7100 7900 444 14CIP CIPR0M PLOIEŞTI 1000 1014.62 -1 1000 1030 97705 80CMF C0MELF BISTRITA 25000 6708.71 5 7000 7500 448 12CON CONDOR DEVA 25000 8300.00 0 6600 1000C 0 0DRB** DOROBANŢUL PLOIEŞTI ÎOOO 591.56 0 550 640 .

SimbELN

FELFSPFORGRX

ELCOND ZALAUIC ELECTROCEFÎAMICA TURDA

GRIMEX TG. JIU

IAIIMFMEFALFMPNMPGNVMNEPPCAPPLVACPMBSANSDTSLCSINSTZSMSSTRTRSUCMUAMUZT

Denumire societate

FELEACUL CLUJ-NAPOCAFORAJ SONDE PLOIEŞTIFORAJ SONDE CRAIOVA

I.A.I.F.O. ZALAUIMPACT BUCUREŞTIMEFIN SINAIAMOBILA ALFA ORADEAMOPANTG. MUREŞ

MORARIT PANIFICAŢIE GALAŢINAVLOMAR BUCUREŞTINEPTUN CAMPINAPECO ARADPRODPLAST BUCUREŞTI -PRODVINALCO CLUJ-NAPOCAPROMETBECLEANSANEVITARADSIDERTRANS CAL ARAŞISILCOTUB ZALAUSINTEROM CLUJ-NAPOCASINTEZA ORADEASOMESDEJSTRATUSMOB BLAJTURISMTRANSILVANIA CLUJ-NAPOCAU.C.M. RESITAUAMT ORADEAUZTEL PLOIEŞTI

ZIM ZIMTUB ZIMNICEA

VN1000

250001000

250001000

25000250006000250001000

1000

1000

25000250001000

250001000

2500010000

1000

25000250001000250001000

25000250001000

2500025000

Pr.med.1294.80

22000.00

1209.507500.00834.43

9047.4714968.7715703.4611204.18

903.00909.15

0.00

28215.1010000.00

0.00

29195.652664.51

0.00

14900.00673.36

14037.7021242.131897.577939.06924.25

12500.0010706.431268.38

21767.749975.80

Var

-10

-5

22

20

-4:

-2

-2

-3-17

Cump.1270

215001200

7500800

8800150008250

11600900

300302009000456

26200270050009500670

135002140019008000890

12500106001260

221009700

Vinz.1350

2900012908000850

11400152001650014800

990990

3450010000

350002800

14000690

143002200019208500900

1260011000

12902300012000

Total categoria a ll-a

Nr. act. I Hr.'w55729

1906

80

1726

158

1345

239

1000

22697

6 5

1334

9 3 1 4

240551443

553101698

78631672

TOTAL GENERAL 1,911,288

A D E V A R U Ld e C l u jjoi, 21 august 1997 EVENIMENT

„j^ronicn /inticiniră]-

N O A P T E A C E & IA H 1E I• Vendetta lui “Morcio”• Alertă în oraş, o bătrînă de 90 ani

a fo st omorîtă... • Ucigaşa se spovedeşte de Sfîntă Maria • Recursul criminalei a fo s t respins • 18 ani de temniţa grea»

J n capela închisorii, Oltean Maria s-a spovedit penlru prima dată, de Sfîntă

[(aria. Femeia avea păcate grele, în urmă cu juri ani a fost condamnată la 18 ani şi şase

temniţă grea pentru o crimă bestială şi furt “Morcio”, cum o cunoşteau dejenii, opt copii, era o femeie decăzută,

de viciul beţiei. Din banii pe care îi

stat mult pe gînduri, am intrat in casa “bunicii” în camera în care ea zăcea şi am lovit-o de mai multe ori cu o coadă de mătură în cap. Bătrînă â avut totuşi puterea să se ridice din pat. Cînd a început să strige după ajutor, am sugrumat- o. Acum îmi pare rău. Stafia Bătrînei mă urmăreşte nopţi în şir. M-am spovedit, poate că Dumnezeu îmi va ieţfa păcatele. Şi aşa cînd ■ voi ieşi din puşcărie voi avea 71 ani” îi spunea *

'1IIIIIIIIIIIIII

din mila credincioşilor de la biserica ' cu regret în suflet condamnata, unei misionare se “alcooliza1’ zilnic împreună cu a “Prison Fellowship Romania”.

ei, după care aveau “discuţii amicale”. . Ce n-a mai spus “Morcio”: după ce a omo- femeia trăia mai mult din cerşit şi furturi, rît-o pe bătrînă, pentru ca să-şi bată joc de ea, Utoia condamnare înainte de crimă cînd a stat i-a introdus în organul genital capătul cozii de ( “cantonament” 19 luni a fost pentru mătură. în dosarul penal al condamnatei, de tpramutul” unor bani lacut dc la lilisabeta cîteva sute de pagini, se află şi fotografiile I, femeie de aproape 90 de ani, pensionară victimei, pe întreg corpul, :32 de leziuni şi mărită şi grav bolnavă. “Morcio” o cunoştea multiple fracturi costale. După săvîrşirea crimei, iispe bătrînă de mai mulţi ani. Obişnuia să ucigaşa a dispărut, fiind prinsă după patru zile." ş!e la treburile gospodăreşti, pentru. .. o sticlă “Morcio” mai era căutată de poliţişti pentru un

~ furt din biserica romano-catoUcă din Dej. 5.300 Ilei, o sumă... derizorie. Curtea Supremă de | Justiţie a respins recursul declarat de | condamnată de reducere a pedepsei. “Morcio”

i coniac. După liberare din penitenciar, fcio” a jurat să se răzbune pe cea care a

at-o la poliţie. “Vroiam să o distrug, a n de moarte. Ştiam că stă singură. în noaptea il2iulie 1992, după ce am băut la restaurantul igară o sticlă de vodcă, Diavolul m-a imnat să-mi pun planul în aplicare. N-am

va fi liberată din penitenciar abia în anul 2010. I I

Vasile MOLDOVAN |

Joacă de copii?Intr-un parc, ieri, mai mulţi

copii între 3-12 ani se jucau. Pentru că parcul este între blocuri, copiii se jucau sitiguri. Pînă aici, nimic deosebit Numai că, modul lor de a se manifesta este cel puţin..; ciudat. într-un colţ, trei băieţei, preşcolari, după cum arată, îşi cară cu nemiluite la laturi de palmă, picioare şi altele asemenea, într-un simulacru de karate. Unul dintre puşti, mai firav, pică grămadă la pămînt. Ceilalţi rîd fericiţi că “l-au terminat” pe prietenul lor. După cîteva minute lungi, puştiul se ridică cu greu, ameţit. “Joaca” continuă, cu toată inconştienţa vîrstei , protagoniştilor. Se încurajează reciproc: “Dă, mă, cînd sari, ca Bruce Lee”.

Ceva mai încolo, cîţiva “poliţişti” împuşcă pe cîţiva “bandiţi”. Curse infernale de urmărire se desfăşoară pe caldarîmul încins.-Cînd cade vreunul, ceilalţi îi răsuoesc mîinile la spate, indiferenţi la vaietele “prinsului”. Ba îi mai dau şi cîteva picioare în coaste, aşa, să fte; . -

în alt colţ, cîteva fetiţe şi cîţiva băieţei se joacă clasicul joc “de- a mama şi de-a tata”. Numai că, pe vremea cînd eram noi copii, joaca arăta cu totul altfel. Acum,. un băieţel de vreo 7-8 ani dezbracă complet o fetiţă, se dezbracă şi el şi începe un joc

mai mult decît erotic. Cel ce este “copilul” stă şi priveşte. La un moment dat “mama” şi “tatăl” ajung şi la săruturi franţuzeşti. îi întrerup şi îi întreb ce fac. “Ne jucăm, şi e foarte plăcut. Facem şi noi ce fac cei mari” , îmi

• răspunde vesel fetiţa. îi întreb unde au văzut aşa ceva şi dau să le. explic că nu e bine, că... Băieţelul mă opreşte. “D a’ proastă eşti, tantilTu n-ai televizor în casă?”

Mă îndepărtez şocată, întrebîndu-mă: “Copiii noştri, încotro?”. Intoxicaţi de televizoare, urmărind desene animate violente, filme în care în afară de violenţă şi sex nu poţi vedea nimic, neglijaţi de părinţi, care n-au timp, aleargă de colo- colo, mulţumindu-se să-şi ştie puii mîncaţi, spălaţi şi îmbrăcaţi, uitînd că nevoile psihice ale copiilor sînt cel puţin la fel de importante ca cele fizice, se trezesc cu surprize din cele mai neplăcute. Copii ce cresc cu cheia în git, ce ştiu de mici cum să se descurce, dar nu şi cum să se comporte, care n-au o scară de valori bine conturată, care au preocupări cel puţin ciudate la vîrstă lor. Copiii continuă să se joace, alcătuind un spectacol bizar, de lume răsturnată, acolo în parcul dc joacă.

D.C.

Doi gardieni publici an fostameninţaţi cn moarteai >

de nn grop de ţiganiTimp ''de două nopţi, în jurul

orei 3, un grup de ţigani a “roit” în ju ru l d ep o z itu lu i firm ei “Prodvinalco” Cluj, din cartierul Mănăştur. Banda de rromi i-a atacat pe gardienii publici Vasile Eghet şi Nicolae Mariş, care erau de serv iciu pe tim pul nop ţii, la depozitul societăţii. Gardienii au fost am enin ţa ţi cu m oartea. “Bulibaşa” agresorilor este un fost puşcăriaş, lib e ra t recen t din penitenciar, în urma Decretului de graţiere. “Boss-ul” a declarat celor doi gardieni: “Am jurat sâ mă răzbun. Voi omorî pe toţi gardienii şi poliţiştii care îmi vor ieşi în cale”. Corpul gardienilor publici Cluj a sesizat Poliţia Ciuj-Napoca. Ţiganii au fost daţi în urmărire.

val. m.

Trenul si bicicleta#în 19 august, la ora 7,30, Oltea

G avril (37 de ani) mergea cu bicicleta spre serviciu. La un moment dat, în comuna Iclod, av ea , de trecut un pasaj de cale ferată, semnalizat cu indicator şi sonerie. N-a ţinut cont de acestea. S-a angajat în traversarea liniei ferate, ignorînd acceleratul nr. 1647 (care circula pe relaţia Bistriţa - Cluj) care se apropia în mare viteză. O m . şi bicicletă, deopotrivă, au fost făcuţi, literalmente, praf.

D.C.

J l u s t r n t a p e

F in tîn ile c a r te z ie n e a le C lu ju lu iCascade, lacuri cristaline, fîntîni arteziene, curcubee... jocul kn al apei, dătătoare de viaţă şi bucurie. Mii de .fîntîni bieneîn marile metropole ale lumii. în bătrînul nostru burg, « “gheizere” şi ţîşnitoare îneîntă într-un moment de răgaz ii şi răcoresc sufletele zbuciumate ale clujenilor. Trezesc

sJîlgii. . .' \ ■■■' ,,J^^tm ile: a lui “Avrămuţ”, H6rea, “Sfintu’ Petru”, str. 21

ibrie 1989, de la Prefectură, din Parcul mare (construită

în 1887) sînt o mîndrie a urbei noastre. Apoi, fîntînă lui Mihai Viteazu... Scuzaţi! Ea nu mai există. Şi ce frumoasă era. Cineva, nu ştim cine a hotărît desfiinţarea ei. Păcat... Probabil, bazinul care a mai rămas, edilii oraşului vor hotărî să-l populeze cu peşti, pentru pescarii amatori, iar la iarnă îl vor transforma în patinoar. Total este posibil... -

V. MOLDOVÂN Foto: E. OLARIU

%

■ m uParcul m a re , d e p e s te un s e c o l , f în tîn ă

wreste 7"" —.-= - - ' - -szeii, centaurii şi sufletele îndrăgostiţilorFîntînă lui Horea din Piaţa Gării, trei globuri"

"albastre" cu zeci de mii de picături de apă cristalină } i

jjJ-^.gheizer" în faţa Prefecturii, care îneîntă

!| Privitorilor...De aproape două decenii, fîntînă din fata

cinematografului "Republica" a dispărut... a mâi rămas doar bazinul

NOII STAPÎNI Al“PAMINTURILOR CEZARILOR”

Deschisă celor patru vînturi, pămînt mitic prin excelenţă şi multă vreme considerat “Pămînt al Cezarilor”, Patagonia se va lăsa în viitor asaltată de marile sume de dolari ale noilor săi stăpîni, care i-au înlocuit definitiv pe ciobani.

De la Sylvester Stallone la Ted Tumer, de la Luciano Benetton la magnatul George Soros, staruri şi oameni de afaceri îşi dispută miile de hectare ale celor cinci vaste provincii argentinienei în schimbul unor sume uriaşe, în valoare de milioane de dolari. Multă vreme rebelă, în special din cauza unui vînt sălbatic, Patagonia, cea mai mare păşune din lume, este pe cale de a deveni cel mai meridional pămînt la: modă din lume.. La sfirşit de săptămînă, pe

modestul aeroport de la San Martin de los Andes, o mică staţiune situată pe primii versanţi ai Anzilor, se aliniază zeci de avioane cu reacţie, unul mai luxos ca altul. O veritabilă “armada” de maşini scumpe ridică valuri uriaşe de praf pe pistele abia practicabile din regiune, sub privirea impasibilă a miilor de rumegătoare.

Numai în cursul anului 1996, autorităţile provinciilor Neuquen,. Rio Negro, Santa Cruz, Chubut şi ale Ţării de Foc au înregistrat nu mai puţin de 210 achiziţii de terenuri de sute de mii de hectare, prevăzînd investiţii de ordinul a 45 miliarde de dolari în perioada 1997-2000. în medie cu 40 de’ dolari pe hectar, Patagonia se vinde la preţ redus. Această piaţă avantajoasă se explică prin căderea brutală a pieţei internaţionale a' lînii, deoarece preţul de vînzare a acestor imense proprietăţi este calculat în funcţie de numărul de oi care pasc pe terenurile respective. Impozitele existente în provincii sînt minime în raport cu alte ţări, în special cu America, fapt care nu-1 împiedică pe Luciano Benetton să refuze să plătească recenta mărire pe care intenţionează să i- o impună autorităţile.

Noii proprietari se împart în două categorii: staruri în căutarea “Grădinii Edenului” şi investitori. Ted Tumer, patronul CNN, şi soţia sa, Jane Fonda,

,au cumpărat două imense “estancias” (proprietăţi) în provincia Neuquen: la Primavera (Primăvara) şi Arroyito Verde (Pîriiaşul verde) în schimbul sumei modice de şapte milioane de dolari. Potrivit unor persoane apropiate, ei s-au

! îndrăgostit de natura Patagoniei, cu lacurile ei de o puritate incredibilă şi rîuri cristaline cu păstrăvi enormi.

Sylvester Stallone nu s-a instalat încă în locuinţa sa. 100 de muncitori lucrează fără întrerupere la construirea unui complex turistic care cuprinde o clădire de 2.500 metri pătraţi şi mai multe zeci de case. Este adevărat că actorul a achiziţionat în schimbul sumei de opt milioane de dolari 14.000 hectare intr-o superbă vale aflată în apropiere de Bariloche, o staţiune de sporturi de iarnă la

. modă din sudul Argentinei.Unul dintre primii care au

sosit pe aceste locuri, Luciano Benetton, posedă aproape un milion de hectare pe teritoriul ţării, cea mai mare parte din Patagonia, pe care aproximativ .400.000 de oi produc cele 3,5 milioane de kilograme de lină necesare producerii tricourilor de

’ către fimia industriaşului italian. Magnatul american de origine maghiară George Soros, ultimul sosit, a făcut achiziţii duble. în schimbul sumei de 35 milioane de dolari, el a reuşit în decurs de cîteva luni să achiziţioneze 406.000 hectare pe care citesc mai multe zeci de mii de bovine.

Imensitatea teritoriului permite orice excese, dar organizaţiile ecologiste nu-şi ascund neliniştea în faţa acestei supralicitări înverşunate, cu atît mai mult cu cît Patagonia este de asemenea un imens rezervor de gaze naturale şi de petrol, riscînd să fie alterată şi mai mult în anii următori.

A D E V A R U L .d e CB u i ULTIMA ORA joi, 21 august 1997

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

SJ

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 21 august, a.c. în jurul orei 15.

Garda Financiară va sancţiona distribuitorii şi comercianţii care nu-şi vor înregistra corect sumele încasate

Ministerul Finanţelor (MF) va sancţiona, prin intermediul Găizii Financiare, distribuitorii şi comercianţii care nu-şi vor înregistra corect, în evidenţele contabile, sumele încasate, informează un comunicat al MF transmis agenţiei MEDIAFAX.

MF atrage atenţia comercianţilor că sumele încasate din vînzarea cu amănuntul a uleiului şi zahărului, al căror preţ a crescut nejustificat în ultimele

zile,.trebuie să se reflecte corespunzător în rezultatele financiare ale unităţilor, deci şi în nivelul im pozitelor plătite statului.. Executivul a hotărît, miercuri, scoaterea d iri' stocurile rezervelor materiale naţionale a unei cantităţi de 1 0 .0 0 0 de tone de ulei şi introducerea ei pe piaţă în scopul com pensăm

. deficitului de ulei din producţia internă, pînă la noua recoltă.

AJ'.D.P.R. • Adunare G enerala

Se convoacă Adunarea Generală' a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi politici din România,

• filiala jud. Cluj, în ziua de 26 august a.c., ora 1 1 ,0 0 , la sediul filialei. în cazul neprezentării a jumătate plus unu din membrii filialei, şedinţa se va ţine în ziua de joi, 11 septembrie a.c., ora 9,30, în sala de şedinţe de la fosta Primărie (P-ţa Unirii nr. 1).

Ordinea de zi: a) Raportul' Comitetului de conducere al filialei privind activitatea desfăşurată în perioada 1995- 1997; b) Raportul comisiei de cenzori; c) Alegerea Comitetului de conducere şi a comisiei de cenzori; d) Propuneri de modificare a statutului A.F.D.P.R.; e) Alegerea

„ delegaţilor la Congresul A.E.D.P.R.; f) Diverse. '

Comitetul de conducere

Tinerii din etnia rromilor au rezervate f

10 locuri la Facultatea de Asistenţă Sociala

Consilierul judeţean Aurel Roşianu, din parţea Partidei Rromilor, face un apel pentru toţi tinerii din etnie care şi-au susţinut examenele de bacalaureat şi care vor să urmeze cursurile Facultăţii de Asistenţă Socială din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, să-şi depună dosarele la sediul Facultăţii. Anul acesta, etnia rromilor are rezervate 10 locuri, la fel ca si anul trecut şi acum doi ani. în uimă cu doi ani doar patru din cele 10 locuri au fost ocupate, iar anul trecut au început primul an de studii doar 7 tineri din etnia rromilor.

Mul&iiiiiiri9Asociaţia B olnavilor de

Diabet a judeţulu i Cluj mulţumeşte fiimci ECO-1NFO FORUM S.R.L. Cluj-Napoca pentru sponsorizarea cu biscuiţi dictetici şi invită membrii la sediul asociaţiei în fiecare marţi şi joi, între orele 16 şi 18, să se prezinte pentru a ridica produse alimentare spccifice.

Comitetul de direcţie

La UBB ■ cazarea rămîne o problemă de rezolvat, pe termen mediu şi imediat

urm are din pagina 1 : mulţi. în anul acesta s-a făcut, pentru prima dată, o cazare în avans (înainte de'plecarea în vacanţă)-a studenţilor. Dar' această iniţiativă diminuează parţial „brambureala” cazării din toamnă. După concursul de

admitere, conducerea universităţii estimează ca 13.000,, din cei 17.000 de studenţi h zi, să solicite cazare. Cerere care este acoperită doar pe jum ătate. în căminele studenţeşti pot fi oferite 5.600 de locuri, iar în internate şcolare

-ţ—;-----

f * '

ZS-E

.oiiio0U.

* X .

încă 1.200 de locuri. „ Am luat legătura cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Prefectura Cluj, cu care am mai colaborat şi în anii trecuţi. Mizînd pe faptul că în acest an şcolar numărul elevilor va fi mai mic, este posibil să fie mai m ulte locuri libere în internate. Ca urmare, o să ne fie repartizate mai multe tocuri de către Inspectorat. Trebuie să recunoaştem calitatea mai slabă a condiţiilor din unele internate, comparativ cu cea din cămine, dar asta este”, a mai precizat dl rector. Conducerea universităţii mai ia în calcul şi oficiul de cazare locală, unde studenţii îşi mai pot găsi oferte de gazdă, dar la preţuri uriaşe. Totuşi, rectorul Marga speră ca şi în acest an să nu existe cazuri de abandon în ringul studenţilor din cauza lipsei cazării.

Biroul Executiv al PD a aprobat documentele

pentru Convenţia NaţionaliPD va lansa la Convenţia

Naţională, din 29-30 august a.c., cinci programe şi o rezoluţie, al cărei mesaj va fi adresat partenerilor de guvernare.

Aceste documente au fost aprobate, miercuri, de Biroul Executiv al PD, împreună cu ordinea de zi şi celelalte documente pentru Convenţia Naţională.

PD va lansa un program social, unul pentru agricultură, un program de dezvoltare a întreprinderilor mici şi m ijlocii,T un program pentru amenajarea teritoriului şi unul legislativ. ■

Preşedintele PD, Petre Roman, a declarat, miercuri, c ă . programul legislativ cuprinde propuneri importante, printre care Legea bugetelor locale, Legea patrimoniului public şi privat al statului, Legea fondului de solidaritate cu persoanele vîrstnice şi defavorizate, Legea sistemului de sănătate, Legea

r,ticroŞ>jjiJSSS

investitorului autohton, fondului forestier, etc..

Biroul Executiv a apro^s raportul politic care unnea fie prezentat de preşedlr.. Roman şi raportul pni? organizarea teritoriali partidului. .

în lipsa unei alte alternative, rapotul politic considerat singura molii®] Convenţiei. în conseciijatj. Roman va fi singurul anSj la preşedinţia partidului 'R e z o lu ţia , trai,e.

partenerilor de coaliţie m», că PD este hotărit să confe reforma împreună cu

PD le va cere aL,.rai . lanseze programe similaitc cele prezentate la Corn* Naţională, care urmează si i la baza viitoarelor progm pentru refonnă.

Convenţia* Naţională a PD v avea loc la Iaşi, în zilele il şi 30 august ac. "

L id e r i i P L H o r ia Rusu

si N ic u la e C e r v e n i considtiI

i le g a lă m ă s u r a

în c h id e r i i u n o r în treprind ii

Pentru că studenţii de la Academia de Arte Vizuale nu au un cămin ailor

Blocul de garsoniere de pe Albac ar fi acceptat: urm are dirt pagina 1 -

Rînd pe rînd, C.L. l-a concesionat apărătorilor ţării (MAPN), liniştii publice (MI) şi studenţitor de la UBB. Dar propunerile executivului iocal au fost, succesiv, refuzate de cei trei posibili beneficiari, pe motiv că 50 la sută din imobil este inoperant, iar pentru igienizare, reamenajare ş.a. ar fi nevoie de... 4-5 miliarde de lei.

înaintea vacanţei, consilierii locali au dezbătut atribuirea acestui bloc A.C.I. sau unei asociaţii umanitare (HAR). Nici una din cele două solicitante nu a avut cîştig de cauză, imobilul rămînmd „nemâritat”. In schimb, a rămas în atenţie şi va reintra pe ordinea de zi a C L , chiar din prima şedinţă, programată pentru 28 august.

JDe acum trei ani am depus o cerere la Primărie pentru a ne fi atribuit acest bloc, pe care vrem să-l utilizăm pentru cazarea studenţilor noştri, ne-a declarat dl Ioachim Nica, rectorul Academiei de Arte Vizuale "Ioan Andrcescu”. „Cei 500 de studenţi nu au nici un cămin propriu. Şi In acest an, conducerea instituţiei va face demersuri pe lingă Universitatea Tehnică şi U.M.F. "luliu Haţieganu" ca sâ ne dea locuri de cazare”, a mai adăugat rectorul A.A.V.

Ieri, conducerea instituţiei a înaintat o cerere de finanţare către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru a cumpăra imobilul de pe Albac. Artiştii nu s-au lăsat impresionaţi de starea jalnică a blocului, dovedin- du-se mai modeşti decît candidaţii prceedenţi. Dar, pentru a fi făcute investiţii, este necesar ca imobilul să treacă dc Ia Primăria Chij-Napoca în patrimoniul M.E.N. Cum vor decurge negocierile C.L. cu M.E.N.

rămîne de văzut! Dacă se cade la învoială, A.A.V. se angajează să facă o bijuterie din celebra dărîmătură.

Academia "Ioan Andreescu" s-a ghidat în luarea deciziei după colegii din Uniunea Artiştilor Plastici care au cumpărat, în anul l992, un bloc asemănător dc garsoniere.

PL nu este de acord cu procedura aleasă de guvern îri privinţa lichidării celor şaptesprezece întreprinderi şi consideră că aplicarea procedurii de faliment pe calea justiţiei este singura metodă compatibilă cu regulile economiei de piaţă. “Guvernul nu poate să închidă întreprinderile” , a declarat, miercuri, în conferinţa de presă, liderul PL, H oria Rusu, menţionînd că Executivul nu a avut nici lin suport legal pentru a face liste şi a da ordine. “Din păcate, actualul guvern moşteneşte m entalitatea centralistă a fostelor guverne şi doreşte să dirijeze viaţa

S fI » '

.ii#',SkU

iî^is»lilffeifffli»iflta

ni

otziiSi

iateaG

Hatnactii

ex

iWcmişciapesti'Jiiea:

economică a ţării”,Rusu. După opinia liderii! ar trebui modificată Lejer 1995 (Legea insolvabil '*■ > comerciale), el considerai procedura de' faliment pe: justiţiei este singura com patibilă cu regi] economiei de piaţă. Cu au critica t acte#/® Guvernului, liderii PL uf: să precizeze că format® politică pe care o reprezinţi: se află în Opoziţie. Tk* | motive să. devenim opozas- CDR”, a declarat Niculae (• veni, nemulţumit de specii din ultima vreme care pfe PL în opoziţie cu CDR.

m aaoţs Mu lustri

Seta-itilei

Conversaţia de jo i seara, la Radio CONTACT

Rolul presei şi responsabilitatea zisRolul hotărîtor pe care l-a avut presa liberă în formarea#®

păreri şi chiar în naşterea unor curente de opinie care au produs# in stat şi modificarea unor mentaMţi, a fost şi este un adevăr in»»®1 dovedit în România, mai ales din 1990 încoace.

în aceste condiţii, care este responsabilitatea ziaristului în informaţiilor şi opiniilor pe care le supune atenţiei cititorului? ţ* îndreptăţit şi avizat este cel care semnează un editorial sau emită pretenţia că a emis ipoteze incontestabile? .

Aceste întrebări vor sta la baza discuţiei care va fi găzduiţi«J seară la Radio CONTACT în cadrul emisiunii "Conversaţii’ seara" realizată de Drago; STANCA şi de invitaţii săi: iV; SÂNGEORZAN redactor şef-adjunct - editorialist la "ADEVĂRUL DE CLUJ" şi dl Viorel NISTOR, editorial ziarului "ŞTIREA". f

în emisiune se vor face auzite păreri pe tema emisiunii din P®0 , editorialişti de marcă de la cotidiene şi săptămînale centrale,® partea ascultătorilor Radio CONTACT, ale căror intervenţii sWjP în direct în această seară începînd cu ora 21,00, la teL 4146® ^

Ziarul nostru foloseşte serviciile informatic1' agenţiilor de presă Rompres şi Mediate*,

CASA DE EDITURĂ

Sonii

Cu ad

M a 3o»at

ÎHI

‘gajâ

S.R.LAutorizatâ prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria

Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 B din I 23.03.1991 cod fiscal 2 0 44 69 I

ILIE CĂLI AN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

M ARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie dc serviciu: luliu PETRUŞ Tel/Fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicilatc: lei-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, SodA

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicilatc: Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60-75^,

G a r a m o i i ^T IP A R U L E X E C U T A T LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 — Tipografi®1

«<I

:HpQI