l

I

~ f-r;

I ::

\

I-'

I [

~nr--t :,---.

r \" i

\

,-iI

c-,- I- I

G4114V({}f t2..r!\v,\JtS-tu

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEIDIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRuqll

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTIA. ,

ELEMENTELOR PREFABRICATE DIN BETON,BETON ARMAT ~I BETON PRECOMPRIMAT

INDICA TIV NE 013-2002

ELABORAT DE: PROCEMA SA

Director General: dr.ing. TRAIAN ISPAS

Responsabillucrare: dr.ing. ION IONESCU

Colaboratori: ing. ILARIU COPACIprof.dr.ing. IORGU NICULA - UTCB

INCERC Bucure~ti

prof.dr.ing.AUGUSTIN POpAESCU

Coordonat de:

Direc\ia Generala Tehnica in Construc\ii

Director General: ing. ION STANESCU

Responsabillucrare MLPTL: ing. ADRIAN ANTONESCU

3

~-

I

..

CUPRINS

1. Prevederi generale 52. Principalelereglementaritehnicein domeniu""""""""""""""""" 83. Terminologie ~i notatii ,... 154. Materiale utilizate la prepararea betoanelor pentru real~zarea

elementelor prefabricate """""""" 245. O\eluri utilizate la armarea elementelor prefabricate 426. Cerin\e privirid caracteristicile betoanelor ~i tipuri de betoane pentru

realizarea elementelor prefabricate 467. Cerin\e privind compozi\ia ~i stabilirea compozi\iei betoanelor

utilizate la realizarea elementelor prefabricate 638. Tipare (cofraje) pentru realizarea elementelor prefabricate 849. Prepararea ~i transportul betoanelor in unitatile de prefabricate... 8710. Fasonarea ~i montarea armaturilor in elemente prefabricate 9311. Pretensionarea armaturilor in elementele prefabricate 10112. Turnarea, compactarea ~i finisarea betonului in elemente

prefabricate... , , 10913. Tratarea ~i protec\ia dupa turnarea betonului intarit la temperatura

mediului ambiant 113

14. Cerin\e suplimentare pentru betoanele la care accelerarea intaririise face cu tratament termic """"""""""""""""""""""""""" 118

15. Exigen\e privind decofrarea elementelor prefabricate ~i pentrutransferul for\elor.de precomprimare la realizarea elementelor dinbeton precomprimat, transportul in depozitul de produse finite... 124

16. Protec\ia elementelor.prefabricate in intervalul decofrare-livrare.. 12617. Exigen\e privind controlul calita\ii in unita\ile de prefabricate ~i

recep\ia elementelor pe ~antier 127

AnexeAnexa 4.1 ...........Anexa 5.1Anexa 7.1Anexa 7.2Anexa 7.3

Anexele 7.4; 7.5; 7.6; 7.7Anexa 9.1Anexa 9.2Anexa 17.1 ......

4

135138143154156158160164165

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTIA ELEMENTELORPREFABRICATE DIN BETON, BETON ARMAT ~I BETON

PRECOMPRIMAT

Indieativ:NE 013-2002

1.PREVEDERIGENERALE

1.1. Prevederile prezentului Cod de practica se aplica la

executia elementelor prefabricate din beton, beton armat 9i betonprecomprimat, utilizate la realizarea construc\iilor de locuinle,sociat-cutturale, industriale, agrozootehnice, edilitare ~i gospodare9ti,construc\ii rutiere etc.

in redactarea finala a codului sunt prevazute cerintele ce trebuieindeplinite de materialele componen'te (ciment, agreg~te, adaosuri,aditivi, apa de preparare), betonul proaspat, tiparele (cofrajele) pentruelementele prefabricate, armatufile ~i armarea elementelor din betonarmat, precomprimat sau postcomprimat, turnarea-compactarea 9ifinisarea, tratarea betonului din elemente etc., stabilindu-se criteriile

pentru satisfacerea acestor cerin\e in contextul sistemului de control 9iasigurarii calita\ii conform cu legisla\ia in vigoare.

1.2. Prevederile codului de practica vor fi adoptate ~i detaliateprin caiete de sarcini, specifica\ii tehnice sau alte reglementari tehniceintocmite de proiectant, in urmatoarele cazuri:

. prefabricate din beton specifice cailor de comunica\ii rutiere,feroviare, maritime ~i aeriene (drumuri, relele stradale,poduri, tunele, piste de aerodrom, amenajari portuare ~icanale navigabile), construc\ii hidrotehnice, platformemaritime, centrale nucleare etc.;

. alte lucrari de constructii cu structuri speciale de rezistentasau .conditii speciale de exploatare. Caracterul deconstructie sau structura speciata se stabile~te deproiectant ~i se avizeaza cu proiectul;

Elabl.rat de PROCEMA S.A. Tn

eolabQrare eu INCERC Bueure~ti

Aprobat de:MINISTRUL LUCRARILOR PUBLlCE,TRANSPORTURllOR ~I LOCUINTEI

ell ordinul nr. 451 din 26.03.2002

5

'~

. construc!ii proiectate pe baza altar reglementari tehnice,decat cele romane~ti, sau constructii la care urmeaza a fiutilizate, produse, echipamente ~i procedee cu caracter denoutate ce trebuie agrementate conform normelor invigoare;prefabricate din diferite tipuri din betoane speciale (betoanegrele, betoane cu polimeri, betoane refractare, betoane defoarte inalta performan\a, betoane decorative etc,);procedee tehnologice speciale ca: torcretarea, vacuumareaetc.

.

.

1.3. Caietele de sarcini elaborate pentru lucrarile men\ionate lapct. 1.2. vor cuprinde:

. cerin\e privind materialele componente ale betonului,armaturile ~i alte materiale ce urmeaza a fi utllizate;cerin\e privind COfllpozitia betonului ~i proprietatile acestuiain stare proaspata ~iintarita;

cerin!e tBhnologice (preparare, transport, turnare, masuri incondi\ii climatice deosebite etc.);

. proiecte de tipare (cofraje);

. reguli de tratare a betonului, daca este cazul;. rezistenta la decofrare, transfer, livrare etc.:

. reguli de control a productiei ~i certificarea conformitatii etc.In astfel de situatii se recomanda colaborare la proiectare ~i

execu\ia lucrarilor, a institutelor de cercetare, invatamant superior,laboratoare ~i speciali~ti autorizati.

1.4. Pentru asigurarea durabilitatii elementelor, proiectantul vaanaliza condi\iile de expunere ~i agresivitatea mediului stabilindclasa(le) de expunere, conform cap. 6 ~i cerintele impuse privind:

. compozitia betonului, tipul de ciment ~i raportul AlC maxim;. gradul de impermeabilitate:. gradul de gelivitate;. eventual tipul aditivului ~i adaosurilor minerale etc.

6

--1.5. Stabilirea regulilor de executie ~i control a calita\ii

elementelor prefabricate se va face de unita\ile de prefabricate prin

proceduri tehnice specifice cu respectarea prevederilor prezentuluicod, a prevederilor proiectelor, a STAS-ului 6657/1 ~i a altor

reglementari tehnice in valabilitate.

1.6. inainte de a realiza un tip nou de elemente prefabricate.

producatorul are obliga\ia de-a examina proiectul de elemente,semnaland proiectantului eventuatele lipsuri ~i dificultati de execu\ie

precum ~i lipsa semnaturii ~i ~tampilei verificatorului de proiect (undeacestea lipsesc).

1.7. In cazul executarii de elemente prefabricate pe piste

exterioare, pe timp friguros se vor respecta prevederile normativuluiC16-84.

1.8. Unita\ile de prefabricate vor respecta in activitatea lor

Normele specifice de securitate a muncii pentru prepararea,

transportul, turnarea betonului ~i executarea lucrarilor din beton, betan

armat ~i beton precomprimat aprobate de MMPS cu Ordinulnr. 136/1995 ~i normele de paz8 contra incendiilor.

7

_...-- ....- . .., .-.

=-, "-I. i j Th. I -=,

..-)

-~-- II

'--_J--- :.

. ..:c I . ;3 . _.::::J -._~-J _..,J

co

2. PRINCIPALELE REGLEMENTARITEHNICEiN DOMENIU

Nr. crt. Indicativ Titlul reglementarilor I Publicata in0 1 2 3

I. REGLEMENTARI CU CARACTER GENERAL

2.1.1. STAS10.107-90 Calculul ~i alcatuirea elementelor din beton, beton'armat ~i beton precompnmat

2.1.2. .P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a Buletinul Constructiilor. constructiilor de locuinte, social-culturale, nr. 1-2/92

agrozootehnice ~i industriale

II. REGLEMENTARI DIVERSEiN CONSTRUCT" ~I PREFABRICATE

2.2.1. C160-75 Normativ privind alcatuirea ~i executareapilotilor Buletinul Constructiilorpentru fundatii nr. 6/75

2.2.2. C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a Bufetinul Constructiilordefectelor, pentru elementede beton ~i beton armat nr.5/87

2.2.3. NPO07-97 Cod de proiectare, pentru structuri ~i cadre din beton Reglementari in Con-armat structii INCERC nr. 70/97

2.2.4. P85-97 Cod de proiectare pentru structuri ~i pereti structurali Buletinul Constructiilornr. 10/96

2.2.5. C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode BuJetinulConstructiilornedistructive nr. 8/85 ~i 2/87

r

c.o

~1~41J\¥i!~~~~$fli~~~~1~f~~~{1J~Rj'{J,~!~n;~~~1fJ~~~1~~~:~?i~~!~Ii~jll\~~~f~j]~t~'fif~rr~'~I1t~~~Iti~~_ar~_f~~~'--~- ----- -

Nr. crt. Indicativ Titlul reglementarilor Publicata inO' 1 2 3

2.2.6 C54-81 Instrucuni tehnice pentru incercarea betonului cu BuletinulConstructiilorajutorulcarotelor nr. 2/82

2.2.7. NE 012-99 Cod de practica pentru executia lucrarilor din beton, Buletinul Construcilor nr.

beton armat i beton precomprimat,vol I i II 9 i 10/1999

2.2.8. C 155-89 Normativ privind prepararea i utilizarea betoanelor Buletinul Constructiiloruoare nr. 2/91

2.2.9. C 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea i executarea BuletinulConstructiilorlucrarilor de constructii cu paramentnatural nr. 2/91

2.2.10. in curs de Ghid pentru stabilirea criteriilor de performanta iaparitie compozitiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre

metalice2.2.11. in curs de Ghid de utilizarea a aditi\1ilotpentru betoane

aparitie2.2.12. C 16-84 Normativ pentru realiiarea pe timp friguros a lucrarilor BuletinulConstructiilor

de constructii i instalatii aferente nr. 6/862.2.13. C150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel BuletinulConstructiilor

ale constructiilor civile, industriale i agricole nr. 7/842.2.14. C156-189 indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS BuletinulConstructiilor

6657/3-89. Elemente prefabricate din beton, beton nr. 1/91armat i beton precomprimat. Procedee i dispozitivede verificare a caracteristicilor geometrice.

I--~

I

---I

~r~'-~i

a

III1IIIIIIIIII

............

--- -- ---

Nr. crt. Indicativ Titlul reglementarilor Publicata in0 1 2 3

2.2.15. P59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea i folosirea Buletinul Constructiilorarmarii cu plase sudate a elementelor de beton nr. 10/86

2.2.16. C130-78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a Buletinul Constctiilormortarelor i betoanelor nr. 8/79

2.2.17. C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel Buletinul Constructiilorbeton nr. 7/83

2.2.18. C170-87 Instructiuni tehnice de protectia elementelor din beton Buletinul Constructiilorarmat i beton precomprimat suprateran situate in nr. 7/88 .

medii agresive naturale i industriale2.2.19. C210-82 Norme tehnice privind protectia anticorosiva a Buletinul Constructiilor

bazinelor de beton armat, pentru neutralizarea i nr. 7/82 i 4/85epurarea apelor industriale

III. STANDARDE

2.3.1. SR 388-95 Ciment Portland .

2.3.2. SR 1500-96 Cimenturicompozite uzuale de tip II; III; IV i V2.3.3. SR 3011-96 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata i cu

rezistenta la agresivitateaapelor ce contin su/fati2.3.4. SREN 196/1-97 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea

rezistenteloi' mecanice2.3.5. SREN 196/3-97 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea

timpului de priZ8 i a stabilitatii

Nr. crt. Indicativ Titlul reglementarilor Publicata in0 1 2 3

2.3.6. SREN 196/6-94 Metodede incercarea cimenturilor.Determinareafinetei2.3.7. SREN 196/7-95 Metode de incercare a cimenturilor. Metodele de

prelevare ;;i pregatirea probelor de ciment2.3.8. SREN 196/4-95 Metode de incercare a cimenturilor. Determinarea

cantitativa a constituentilor2.3.9. SREN 196/21-94 Metode de incercare a cimenturilor.Determinareaconp-

nutuluiin cloruri,dioxiddecarbon;;i alcaliidin cimenturi2.3.10. STAS 1667-76 Agregate naturale grele, pentru betoane ;;i mortare cu

lianti minerali2.3.11. STAS 662-89 Lucrari de drumuri. Agregate naturalede balastiera2.3.12. STAS 667-2000 Agregate naturale ;;i piatra prelucratapentru lucrari de

drumuri.Condipitehnicedecafitate2.3.13. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane ;;i mortare cu

lianti minerali. Metodede incercare2.3.14. STAS 2386-79 Agregate minerale u;;oare. Conditii tehnice generale

de calitate2.3.15. STAS 7343-80 Agregate minerale u;;oare.Granulit.2.3.16. STAS 790-84 Apa pentru betoane ;;i mortare2.3.17. STAS 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane2.3.18. STAS 12472-87 Aditiv superplastifiantpentru betoane-VIMC11

12:I,

~ -~ .' ';

N

-.

Nr.crt.0

2.3~SR95

2.3.20. EN206 part I2.3.21. STAS 3349/1-83

Indicativ1

EN 10002/1-1 Materiale metalice. incercarea la trac\iune latemperatura ambianta

Beton-specificatii,performante, productie ~iconformitateBetoane de ciment. Prescriptii pentru stabilireagradului de agresivitate a apeiincercari pe betoane. incercari pe betonul proaspat.Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, acontinutului de agregate fine ~i a inceputului de prizaincercari pe betoane. incercari pe betonul proaspat.Determinarea continutului de aer oclusincercari pe betoane. Tipare meta lice demontabilepentru confectionarea epruvetelorincercari pe' betoane. incercari pe betonul intariUDeterminarea rezistentelor mecaniceBetoane. Determinarea densitatii. compactitatii,absorbtiei de apa ~i porozitatii betonului intaritincercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatiila apaDeterminarea impermeabilitatii betonuluiincercari de laborator ale betoanelor. Determinarearezistentei la inghet-dezghet (gelivitate")

2.3.22. 1STAS H59-88

2.3.23.1 STAS 5479-88

2.3.24. rSTAS2320-88

2.3.25. ISTAS1275-88

2.3.26.1 STAS 2414-91

2.3.27. STAS 3519-762.3.28. ISO 70312.3.29. STAS 3518-89

I

---1 ---'

-~I- ; ---'°1 --I -1 ~-1 ,

; =:J .-=-~] .'."..J .",J =J

Titlul reglementarilor2

Publicata in

3

~

Ii

J

I

Nr. crt. Indicativ0 1

2.3.30. STAS 5440-70

2.3.31.1 STAS 2833-80

2.3.32. ISTAS 5585-71

2.3.33. ISTAS 6652/1-82

2.3.34. 15TAS 9602-90

2.3.35. ISTAS 183/1-95

2.3.36. I5T AS 1799-88

2.3.37. ISO 9812'2.3.38. STAS 6605-78

2.3.39. SR ISO 7438-922.3.40. SR ISO 7801-932.3.41. STAS 438/-1-85'

w

Titful reglementarilor2

ciment. Verificarea reac\iei alcalii -

Publicata in3

Betoane deagregateIncercari pe betoane. Determinarea contractiei axialea betonului intaritincercari pe betoane. Determinarea modulului deelasticitate static la compresiuneal betonuluiincercari nedistructive ale betonului. Clasificare ~iindica\ii generaleBeton de referinta. Prescriptii pentru confectionare ~iincercariLucrari de drumuri. Imbracaminti din beton de cimentlrealizate in cofraje fixe. Condit;;t~hnice de calitate IConstrucpide beton,betonarmat~i beton precomprimat.TipuJ ~i frecventa verificarilor calita\ii materialelor ~ibetoanelor destinateexecutarii lucrarilor de constructiiConsisten\a betonului. Metoda raspandirii .

Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a oteluluibeton, a sarmei ~i produselor din sarma pentru betonprecomprimatMateriale metaJice. Incercarea la indoireMateriale meta lice. Incercarea la indoire- alternanta

O\el beton laminat la cald

"',1

FlII

I

-~p

-r!

~r

, !f1

r-

r"

II

rr-

r-~

\-

14

c.-'~

.~I(\')

.D:J

Q..

.mc'mE.g0)Cl..

0)"0

L...Q.;::.me0)E~INOJ0)L..

0) .- C C ~ c m c :-- .~ .- 0 o:s 0 .- ~.ro ~- "0 - - .ro'-0) "0"0UN 0) O)-O)L.. C.;:: 0 O).D 0) ..0 = .D mO)o..0 a. 0)"" .- ro .- ~ '- ~ -0~ E 'OJ ~ 11).::: II). II). .;:: ~.- 0 0';:: -' ro -' m -' 0) '1:: ~-'u -..0 muro O) m> ..o roII). 0 E EL..E E~ ro .£: ~ L.. 0) L.. ro L.. 0) ~ .-'m~ E~ ro"Oro~ro"O ~o.E = '- a. c 0) c.- c 0) a. E.- 0) 0 - 0 '- 0~ 0..0 -' -~-O)-~ 0

0) '-ro -0) 0)0)0»0)= O)U~ '-~ II).~ ..oc..oO).DN cO)13 0 0)11) _0)."0.0 0)0.

'E 'ii). 1ii:J C OJ C 0) C g. E.-:J U "0 0 0) 0"0 0.- CII). cO) ~e IDUIDOID"O ~O0) 0)1:: 1I)Cl.. ..o~.DID.D~ O)ID- EO) ~ c~c E c 0) .D.C .- a. U:J .- 0)'- .- O).!J 2~ fB u e ..= "0 .::: "0 'ii). "0 0) .= 'ii).- u m:J cc O)~O)-O)"O O)

O)E

c~ 0)0) 00) 0)-<.= '- -a. m"Om:JmUoCl..me -g ~ 0 . ~ .g g .g 2'.g e 0) E 0)Q. '$ =- 0) ..oU.D~..oQ..OJO)'-~- .- =0) c- m ro m ,-um-

"u L..'C:J E .- ~ '+-' -- . '+- . 0'- .-"0 0) Cl..:J L.. "O:J O)~O)~O)~~rocroc -:J 0 0) E L.. '- L.. U - 0 u.a ro O).ro .= c L. - 0 Cl...§ a..§ a..§ = 0) -0 "0 ',p. E c ..Q ~ u 0) '- 0) '- 0) L..~ E 0) -8L..:J~roO)EO)- -a.-a.-a.,-..o.ro II)It= a. '- c ..0 = :i3 E :i3 E :i3 E ~ 0) - 0)E 0) 'u 2 "0 0 m ro :J c E o E o E o U L. c .!JL. II) 0) 'E .- 1= 0 '+- OJ 0 U U u m m 0 c

G~Cl..0)~ 8 ID~O)ID~~~~~~Iii~ID~Cf) Q.. Cf) a.l9 ..0 Q.. ~.D W Cl..W Cl..W Cl..u I-.D 2

"3

i=

T'" 0'>0'> co. ,

> N (\')";:' -!..-!..ro co co 0) 0).!J T'" (\') (\')"0 "0"0 '<t '<t II).~ II).~c Cf)Cf) '- ~- '- =-- <{<{{3Iii{3ffi

I-l-cCl..cCl..Cf)Cf).- ro 1- ro

0'>co,T'"--.....II)<.0<.0Cf)<{I-Cf)

b. '0'>,T'"N..........

Cf)

~Cf)

0'>co,N--.....II)<.0<.0Cf)<{I-Cf)

0'>co

I(\')--.....II)<.0<.0Cf)<{I-Cf)

0'>0'><9<.0T"'(\')(\') .co(\')coT'"

Cf)Z<{WI- .Cf)o.

cO"":'<1:'<1:(\')(\')NN~H~I~I~

II)

'<I:(\')

N

co'<I:(\')

N

0'>'<I:(\')N

0II)(\')N

T'"

~(\')

N

.181

--'-~-""--""'" .-.....-

3. TERMINOlOGIE §I NOTATII

3.1. Beton - material compozit ob\inut prin amestecul omogenal cimentului,nisipului,pietri§ului§i apei, la care se adauga in situa\iilemotivate tehnic, aditivi §i/sau adaosuri minerale, ale caror proprieta\ise dezvolta prin hidratarea ~iintarirea cimentului.Betoanele preparatecu agregate sub '0-7(8) mm, cu rezisten\e minime corespunzatoareclasei C25/30, sunt denumite §i microbetoane.

3.2. Beton armat dispers cu fibre meta lice .. BFM - material

compozit ob\inut prin amestecul cimentului. agregatelor minerale,fibrelormetalice,aditivilor,adaosurilorminerale§i ape la prepare.inpropor\iileprestabilite,ale carui proprieta\ise dezvoltaprinhidratarea§i Tntarirea cimentului §i interac\iur)ea dintre fibrele metalice §imatriceabetonului.BFM cu agregate 0-1;0-3;0-5;0-7 (8)mmetc.cu rezisten\e minime corespunzatoare clasei C25/30 sunt denumite ~imicrobetoane armate dispers cu fibre metalice - MBFM.

3.3 Beton proaspat - starea betonului din momentul

amestecarii componen\iIor, pana la inceperea prizei cimentului. inaceasta perioada are deforma\ii plastice ~i poate fi compactat prindiverse metode specifice.

3.4. Beton intarit - material compozit format din pietri~ §i

matrice (alcatuita din ciment §i agregate fine) cu structura deconglomerat, proprieta\i de piatra artificiala §i caracterizat prin

rezlsten\e mecanice evolutive. .

3.5. Beton cu densitate normala - betonul a carui masa

volumica (dupa uscare Tnetuv8 la 105°C)are densitatea >2000 kg/m3

§i ~2600 kg/m3.

3.6. Beton greu - betonul a carui densitate dupa uscare este>2600 kg/m3.

15

n

II!, ' ,

!

I

r~

\'j

I I-I

I [I

1,\

I F, ,;

~I r-I r

3.7. Beton u~or - betonul a carui densitate dupa uscarea inetuv8 este >800 ~i s;2000 kg/mJ.

3.8. Beton de inalta rezistenta - BIR - betonul cu densitatenormala sau betonul greu, ce apartine unei clase de rezistenta lacompresiune egala sau superioara clasei C50/60 9i betonul u90r ceapartineuneiclase de rezisten\ala compresiuneegalasau superioaraclasei C45/55. in situa\iile in care, pentru betonul de inalta rezisten\a,sunt garantate ~i alte performan\e, exemplu un grad deimpermeabilitate minim P8, un grad de gelivitate minim G100 etc.,betonul este denumit de inalta performanta - SIP.

3.9. Amestec de beton - canlitatea de beton proaspat produsaintr-un singur ciclu,de catre un malaxor discontinuu, sau cantitatea de,beton descarcat sub amestec continuu intr-un minut.

'3.10. Transport de. beton - cantitatea de beton proaspattransporlata cu un vehicul, con\inand unul sau mai multeamestecuri.

3.11. Amestec de beton proiectat - reprezinta betonul pentrucare beneficiarulspecifica performan\elenecesare, iar producatoruleste responsabil sa furnizeze un beton care asigura acesteperforman\e ~i eventualele caracteristici suplimentare. '

r-,

3.12. Amestec de beton cu compozitie prescrisa - reprezintabelonul pentru care beneficiarul specifica materialele componente 9icompozi\ia amestecului, producatoruf fiind responsabil de furnizareaunui beton avand compozi\ia prescrisa, insa neraspunzand de .performan\ele lui.

r:! 3.13. Ciment (Iiant hidraulic) - malerial mineral, fin macinat,

care dupa amestecul cu apa face priza ~i se intare~te, prin reactiilechimice ce au loc in procesul de hidratare, care dupa intarire i~iconserva rezisten\a :;iistabilitatea ~isub apa.

r'"

I

I

16

I

3.14. Agregate minerale -' maleriale granulare, aple pentruutilizare la prepararea belonului. Agregatele pot fi nalurale (debalastiera sau de concasai), arlificiale sau reciclate ob\inute prin

prelucrarea materialelor utilizale anlerior in conslruc\ii.

3.15. Nisip fin de corectie - malerial cuar\os fin lipsil de

impurita\i utilizat pentru complelarea granulozila\ii agregalelor cusorturi sub 0,2-0,3 mm.

3.16. Aditivi - prod use in solu\ie sau in pulbere, cornpalibile cucimentul, care se adauga in belon la preparare, sau dupa preparare,in propor\ie de max. 5% substan\a uscata din dozajul de cimenl, inscopul dirijarii formarii structurii acesluia ~i imbunala\irii unorpropriela\i ale materialului in stare proaspala ~i intarila.

3.17. Adaosuri minerale - materiale fine sau fomle fine,

ulilizate la prepararea beloanelor in propor\ie >5% din dozajul deciment, in scopul ameliorarii unor propriela\i ale acestuia. Adaosurileminerale sunt clasificate in adaosuri de lip I (praclic inerte) 9i adaosuri

de lip 11care au caracter puzolanic sau hidraulic latent.

3.18. Material de cimentare - M.C. - ameslecul format \a

prepararea belonuluidin ciment ~iun adaos mineral de tipuill.

3.19. Cantitatea totala de apa din amestecul de beton - A -formata din apa adaugata \a preparare, apa provenita din urniditaleaagregatelor, din solu\ia de aditivi. evenlual apa provenit3 dinumiditalea adaosurilor sau din ghea\a folosita\a prepararea betonului.

3.20. Raportul ApalCiment . A/C - raportul in masa dinlre apade preparare ~i dozajul de cir~ent considerat.

3.21. Lucrabllitatea betonului proaspat - reprozinla

proprietatea acestuia de a-~i men\ine omogenitatea un limp suficienldupa preparare ~i de a asigura umplerea liparelor ~i inglobmeaarmaturilor pasive ~i active. Lucrabilitatea este apreci3li~ pe b8za

17

""".

.,"",.,.,"., """""""'----nI .I

. consisten\ei betonului care se d~ermlna prin metoda tasa'rii,

n raspandirii, a gradului de compactare, a remodelarii VE-BE etc.Ii

3.22. Aer oelus - reprezinta volumulde aer inclus In beton la

Cj preparare In mod necontrolat.1\

3.23. Aer antrenat - reprezintabulele microscopicede aer,

n: Incorporate inten\lonat In beton la malaxare, prin utilizarea unor aditivi,) antrenori de aer (de regula ager'!\itensioactivi).Bulele de aer antrenat

sunt practic sferice ~i au in.general un diametru de 10...300 ~Im.

r 3.24. Fibre metalice FM pentru armarea dispersa aI betoanelor - materiale obti6ute prin diferite procedee In industria., metalurgica. Unul din procedeele utilizate curent, pentru obtinerea

r i fibrelor metalice, este prelucrarea pe ma~ini speciale a sarmelor tari; din otel carbon, a sarmelor pentru beton precomprimat.

n 3.25. Armatura. - armatura elementelor din beton armat,I! formata din bare, plase sudate, carcase etc., care nu este supusa

pretensionarii sau posttensionarii.

n, I 3.26. Armatura activ3 (armatura preeomprimata) - formata

din cabluri, sarme, bare etc. supusa precomprimarii prin pretensionare

r sau posttensionare.

3.27. Precomprimare - actiune prin care se intr.oduc deformatii~i eforturi initiale intr-un element de constructie.

"I Ii '

rl

3.28. Pretensionare - actiunea de introducerea efortuluideintindere in armatura de inalta. rezistenta.

r-

3.29. Armatura pretensionata - armatura de Inalta rezistentacu ajutorul d\reia se realizeaza precomprimarea. Se deosebesc douatipuride armatura pretensionata:

-preintinsa;- postintinsa.

-~1I

i

r

I18

11-

3.30. Armatura preintinsa - armatura care se pretensioneaza~i se fixeaza cu blocaje Inainte de turnarea elementului, intre punctefixe, pe culel (Ia standuri) sau pe tipare rigide, capabile sa preia panala transfer efortuldin armatura pretensionata; armatura preintinsa esteInglobata in betonul turnat, care prln intarire asigura conlucrarea cuacesta prin aderenta. Transferul se efectueaza dupa atingerearezisten\ei prescrise a betonulul,prin eliberarea armaturilordin blocajelent sau brusc (prln taiere). Precomprlmarea are loc prin antrenareabetonuluiin tendinta de scurtare elastica a armaturiloraderente.

3.31. Armatura posUntinsa - armatura care se pretensioneazadupa turnarea. ~i intarirea elementului; armatura poslintinsa estea~ezata fie In canale prevazute in interiorulsec\iuniielementulul, fie laexteriorul acestuia. Armatura postintinsa se pretensioneaza cudispozitlve speciale care reazema direct pe element, astfel inca!concomitent cu pretenslonarea are loc ~i transferul. in aceastacategorie se considera !?i elementele ~i constructiile la careprecomprimarea se realizeaza prin infa~urarea armaturii sub tensiunepe betonul Intarit(tuburi,rezervoare etc.).

Dupa precomprimare, se realizeaza aderenta cu betonul !?iprotectia contra coroziunii,prininjectare, betonare sau torcretare.

3.32. Blocare - operatiunea de la sfar~itul pretensionarii princare armatura preintinsa esta fixata cu blocaje pe culei sau tiparmetalic portant, respectiv armatura postintinsa este fixatacu ancorajepe elemente.

3.33. Armatura nepretensionata pasiva - armaturanepretensionata cu rol preponderent constructiv, in elemente dinbeton precomprlmat.

3.34. Armatura nepretensionata complementara - armatura

de tip PC 52 sau PC 60 dispusa pe aceea~i directie cu armatura, 'pretensionata care participa impreuna cu armatura pretensionata larealizarea solicitarii capabile necesare pentru. starea (imita derezistenta avand totodata rol esential In satisfacerea condi\iilor deverificare la fisurare ~i deformatii.

19

In

In, '

In

F'I I

r-

T

l.;;

'J

jiIiI.',j

t)

I InI i

i

3.35. Etort de precomprimare, No, Np - solicitarea de

cornpresiune preluala de belon ~i armalura neprelensionala dupalransfer, reprezenland efeclul precamprimarii in secliunea elemenlu/ui.

3.36. Forta de pretensionare, Nk - farla exercitata asupraarmatlJrii de caIre utilajele ~i dispozilivele de prelensionare.

3.37. Transfer - Iransmilerea forte; de prelensionare asuprabetonului ~i arrnalurii nepretensionate ale elemenlului.

3.38. Ancorarea armaturii pretensionate prin aderenta -ancorarea utilizala la elementele din beton precomprimat cu armaturapreinlinsa, realizala prin aderenla armaturii pretensionate la beton, pelungimea de transrnitere II'

3.39. Ancorarea armaturii pretensionate eu ancorCije -ancorare utilizata la elementele cu armatura postintinsa realizata cupiese speciale de fixare la exlremila\ile armalurii prelensionale, carepol fi melalice sau din belon armal, inglobale in masa belonului saudispuse la suprafala belonului.

3.40. Faza initiaHi - faza considerala imediat dupa transfer.

3.41. Faza finala - faza considerala dupa ce au loc toatepierderile de lensiune din armalura prelensionala.

3.42. Zona intinsa - zona din sectiunea unui element din belonprecornprirnal in care, 'in ipoteza de calcul considerafa, apar eforturiunitare normale de inlindere.

3.43. Zona eomprimata - zona din sectiunea unui element din

beton precornprimat in care, in ipoleza de calcul considerala, apareforluri unitare de compresiune.

3.44. Lungimea de transmitere I. - lungime care corespundepoqiunii din zona de transfer, pe care forla de pretensionare se

20

..

transmite progresiv, la beton, prin acferen\a. Lungimea de transmilerese refera numai la por\iunea in care legiHura dintre armaturapretensionata ~i beton se realizeaza in stadiile de lucru elastic ~ielasto-plastic.

3.45. Zona de transfer - zona care cuprinde por\iunea de lacapatul elementului ~i pana la sec\iunea in care forta de prelensionareramasa in armalura este preluala in intregime de belon ~i in caredeforma\iile specifice ale armaturii pretensionale ~i ale belonului devinegale.

3.46. Lungimea de ancorare I. - lungirnea minima necesarapentru ca armatura inglobata in beton sa alinga capacitatea derezisten\a (de rupere), sau 0 forta data, fara a se smulge.

3.47. Canal pentru armaturi postintinse - canal realizal inlr-un

element de beton armat :;;i in care se introducarrn8turilepostinlinse.Pot fi:

- captu~ite (Ia care teacal\eava care formeaza canalul ramanedefinitiv in beton);

- necaptI.J§ile(Ia care teaca este extrasa, canalul ramanand cusuprafa\a din beton).

3.48. Procedeu de precomprimare - procedeu ulilizal la

realizarea efortului de precomprimare cu armaluri preintinse sauarmaturi postintinse.

3.49. Injectare - operatia de introducere sub presiune a unui

amestec (de regula pasta de ciment) in canalele in care este a~ezataarmalura postintinsa, operatie avand drept seop alat realizareaaderen\ei acestei arrnaluri, cat :;;iprotectia ei impolriva' coroziunii.

3.50. Rezistenta caracteristica - reprezinla valoarearezistentei sub care se pot situa maximum 5% din rezullaleleincercarilor efectuate pentru volumul de beton considerat (v. anexa7.1.).

21

'-~I

I i. i

n, !

T'-I ;I !, i

nI !

'f--!! i

n

In

In

I fif

1 r":; I

'

Ir--I '

1 I"~

3.51. Rezistenta potentialii - reprezinta rezistenta lacompresiune a betonului obtinuta pe epruvete cubice sau cilindrice,confec\ionate ~i conservate in conditii standardizate.

3.52. Rezistenta structural a indirecta a betonului -reprezintarezisten\a la compresiune pe epruvete cubice sau cilindrice.confec\ionate ~i conservate in conditii de fabrica sau poligon deprefabricate. in conditii cat mai apropiate posibil de elementele destructura considerate.

3.53. Rezistenta structurahl direcHi - reprezinta rezistenta la.compresiune a betonului obtinuta prin carotare sau pe epruveteparalelipipedice prelucrate din elementul de rezistenta considera!.

3.54. Glasa betonului - este definita pentru betonul u~or,betonul cu densilate normala ~igreu, pe baza rezistentei caracteristicela compresiune in N/mm2, determinata pe epruvete cilindrice cuHId = 300/150 mm. sau cubice cu I = 150 mm. la varsta de 28 zile.

Clasa betonului este notata cu C. urmata de valoarea rezistenteicaracteristice determinata pe cilindri/valoarea rezistentei determinatape cuburi, ex. C16/20 .., C100/115.

3.55. Actiunile mediului inconjurator - reprezinta actiunifizice, chimice ~i biologice, la care betonul este expus in exploatare.

3.56. Glase de expunere - reprezinta actiunea(ile) mediuluiinconjurator asupra elementelor ~i lucrarilordin beton, grupate dupaanumile crilerii,ex:. Coroziunea, datorata carbonatarii. Coroziunea. datorata atacului clorurilorde alia origine decat

cea marina

. Coroziunea, datorata atacului clorurilor din apa de mare. Coroziunea, datorata unui mediu chimic agresiv. Ac\iunea fenomenului de inghet-dezghet etc.

(~

I ;, 22

f',

i ;I

--,.N..

I

3.57. Garbonatarea betonului - proces daterat reactiei unor

constituen\i ai pietreide ciment din beton, in primulrfmda Ca(OHh. cudioxidulde carbon din atmosfera (CO2)~i transformarea acestuia incarbonat de calciu (CaCO3). avand ca rezultat reducerea valoriipH-uluiin beton, incep:~mdde la suprafa\a elementelor, depasivizandstratul de acoperire a armaturilor~ifavorizfmdprocesul de coroziune aacestora in anumite conditii.

3.58. Goroziunea - interac\iunea fizico-chimica dintrebeton/beton armat ~i mediul inconjurator, ce are ca rezultatmodificarea in sens negativ a proprieta\ilorbetonului/betonuluiarmat,degradarea acestuia ~ia mediuluiinconjurator.

3.59. Producator de beton - persoana juridica sau fizica ce

produce beton proaspat.

3.60. Unitate de prefabricate -sec\ii, ateliere sau poligoane. ceau dotarea. personalul necesar ~i pregatit. pentru reatizarea uneiproduc\iide elemente prefabricate.

3.61. Element prefabricat - element din beton, beton armat sauprecomprimat. produs conform unui proiect sau unei norme, realizat ~iintarit intr-un loc diferitde cel in care va fiutiliza!.

3.62. Element compus - element prefabricat de structuracompletat cu beton tumat la locul de montaj.

3.63. Acoperlrea armaturilor cu beton -stratul de beton situatintre suprafa\a elementului ~i armatura din o\el.

3.64. Acoperirea armaturii conform proiect element -valoarea acoperirii indicata de prolect, desemnand distan\a tiberadintre armatura ~isuprafa\a elementului.

3.65. Acoperirea reala a armaturii - dimensiunea stratului deacoperire masurata pe produse finite.

23

, ,. i

(,f I; J

!:i ', :

In

In

If

n

Ii'.~

r-

..

!J,

..1'

r

r

I

r:

I r--,

r-'

I

3.66. Oimensiuni principale ale elementelor - lungime, lalime,inal\ime sau grosime.

3.67. Toleran\e de fabricatie - ecartul admisibil asupragrosimii. lungimii, la!imii, planeitatii ~i altor caracteristici aleelementelor prefabricate.

4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELORPENTRU REALIZAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE

4.1. Cimenturile

4.1.1. Cimenturile folosite la prepararea betoanelor pentrurealizarea elementelor prefabricate, trebuie sa indeplineasca cerin\eledin standardele nationale de produs sau din standardele profesionale,sub aspectul claselor de rezistenla ~i al caracteristicilor fizico-chimice,conform tabelelor 4.1., 4.2. ~i 4.3.

Tabelul 4.1.Clasele de rezistenta ale cimenturilor conform,

SR 388-95, 1500-96 ~i 3011-96

24

Tabelul 4.2.

Caracteristicile fizice ale clmenturilor

Tabelul 4.3

Caracteristicile chimice ale cimenturilor uzuale (Anexa 4.1)

Obs: Pentruasigurareadurabilita\ii elementelor prefabricate. invederea efectuarii unor analize ulterioare, prin contractele de livrare,se va cere fabricilor de ciment sa inscrie in buletinul de analiza a

cimentului ~i urmatoarele date:

25

Clasa cle Rezisten\a la compresiune N/mm2, la zilerezistenta Rezistenta ini\iala la 2 7 zile 28 zile

zile32.5 - ?16 32,5 ... ::;52,5

32,5 R ;>10 - 32,5 ... ::;52,542.5 ;::10 - 42,5 ... $62,5

42.5 R ::::20 - 2:42,5... ::;62,552,5 :20 - 52,5

52,5 R ::.:30 - 2:52,5

Clasa de Timpul de priza Constanta devolum

rezisten\a tnceput Sfarit ore (expansiune)minute mm

32,5 i 32,5 R 60 <10 10

42,S ; 42,5 R52,S ; 52,S R 45 <10 10

Caracteristica Tipul Clasa de Limite %

cimentului rezisten\a

Pierderi la I; 111A 32,S ; 42,5 ; 52,5 5,0

calcinare

Rezidiu insolubil I : III A 32,5 ; 42,S ; 52,S 5,0

Con\inutul in I ; II ; IV/A 32,S ; 32,5 R ; 42,5 3,5

sulfa\i (803) VIA 32,5 ; 42,S ; 52,S 3,5

I 42,5 ; 52,5 4,0

Alte tipuri 42,5 ; 52,5 ::;;4,0

Con\inutul in Toate tipurile 32.5 ; 42,S ; 52.5 0,1

cloruri

Puzzolanicitate IV/A 32.5 ; 42.5 ; 52.5 sa satisfa-ca incer-carea de

puzzolani-citate

r lII '

-:'II

I.. II I

11t i

nl

11

.

-"1I I

! i

r-:

I, ;, II ,i :

.~

- pentru cimenturile 'de lip I livrate, continulul procentual in C3A~i alcalii din ciment (Nap; KP);

- pentru cimenturile de lip II /ivrate, continulul in alcalii (Na2O:KP).

4.1.2. Cimenlurile fabricate pe baza standardelor nationale SR388-96 ; SR 1500-96 ~i SR 3'011-96, sunl diferen\iale in funclie deprocenlul de clincher ~i adaosuri minerale folosite in fabrica\ie (Iamacinare), in lipurile urmatoare:

. cimenturi Portland - lip I, obtinut prin macinarea clincheruluide ciment Portland in proportie de 95 ... 100%, componenteminore in proportie de 0 ... 5%, exclusiv sulfatul de calciunecesar reglarii timpu/ui de priza ~i adilivii;

. cimenturi Portland compozite (cu adaosuri minerale la

nlacinare) tipurile II ... V, a caror compozilie in procente demasa este prezentata in anexa 4.1. Fiecare tip de ciment cuadaosuri la macinare este produs in mai multe variante decompozitie, diferentiate prin procentele de clincher, adaosuri~i lipul adaosurilor folosite, anexa 4.1. Exemplu:. cimenturile de tipul IIIA-S, contin 6-20% zgura bazica

granulata; tipuJ II/A-D contine 6-10% SUF; tipul II/A-P coniine6-20% tras; 'cimentul II/A-V contine 6-20% cenu~a volanta;cimentul II/A-M contine 6-20% amestec de zgura, puzolana-naturala, cenu~a volanta, ~isturi calcinate etc.

. cimentul de lipul 1I/8-S contine 21-35% zgura bazica-granulata etc.

4.1.3. Cimenturile ce intereseaza domeniul prefabricatelor dinbeton armat (inclusiv beton armat dispers) ~i beton precomprimat sunt

clasificate conven\ional dupa viteza de intarire ~i rezistenta proprie, inmodul urmator:

. cimenturi cu rezisten\e minime ~i viteza de intarire lenta (L),lipurile I 32,5; II A-S 32,S; II/A-V 32,S SRI 32,5; SRII/A-S32,S;HI/32,S~i HII A-S 32,S;. cimenturi cu rezistente minime ~i viteza de intarire norma/a(N), tipurile I 32,5 R ~i II/A-S 32,5 R

26

. cimenturi cu rezistente medii ~i viteza de intarire normala(N), 142,5; SRI 42,S; HI 42,5; SRII/A-S 42,5; HII/A-S 42,5

. cimenturi cu rezist~nte medii ~i viteza de inlarire ridicata (R),tipurile I 42,S R; II/A-S 42,S R

. cimenturi cu rezistente superioare ~i viteza de intarirenormal a (N), tipurile I 52,5: SRI 52,S; HI 52,5

. cimenturi cu rezistenta superioara ~i viteza de intarireridicata, tipull 52,5 R

Obs: Cimenturile de tipul 8S 12 ~i 8S 4027, produse de unelefabrici, cu caracteristici similare cimenturilor de tipul I sau SRI suntutilizate in functie de clasa de rezisten\a a cimentului cu vileza deintarire normala. .

4.1.4. in stadiul de proiectare a elementelor ~i compozitiilorbetoanelor pentru realizarea elementelor prefabricate, alegerea tipuluide ciment se va face avand in vedere urmatoarele:

. clasa betonului

. ciclul de productie a elementelor, tipul ~i masivitateaacestora

. rezistentele necesare la decofrare, transferul fortelor deprecomprimare, livrare etc.

. modul de intarire a betonului (cu sau fara tratament termic) ~itemperaturamediului de lucru

. conditiile de executie a elementelor ~i tehnologia ce urmeazaa fi aplicata (inclusiv tratare pana la decofrare-transfer ~iulterior pana la livrare)

. conditiile de expunere a elementelor in lucrari ~i structuri(cap. 6)

.4.1.5. in tabelul 4.1.4 sunt indicate cimenturile ce pot fi utilizate

in compozitia betoanelor pentru elemente prefabricate din betonsimplu, beton armat, beton armat dispers ~i beton precomprimat. intabelul 4.5. sunt indicate cimenturile ce pot fj utilizate in compozi\iabetoanelor ce vin in contact cu anumite agresivitati chimice. Aile tipuride cimenturi vor putea fi utilizate in compozitia betoanelor penlruprefabricate cu avizul unui institutde specialitate.

27

TabeluI4.4.r...iiCimenturile indicate a fi utilizate in compozltla betoanelor, pentru l8IIII

realizarea elementelor prefabricate

Nr. Tipul Clasa Cimenturi I I1Ii8Iiat betonului betonului recomandate Utilizabile I l...-.1 Simplu UC&9- 1LtB-S32,S;lIS-V IVAS32,5; IVA-V32,S;

(~) UC16'18 32,5;11IB-M32,S IVA-M32,5

2 Simpu

3 Armat

I 4 I Almat

151.Annat

~- } .\; \

..n

n

C16'20-C25'30

UC2Q'22-UC25'28C16'20-

. -C25'30UC2Q'22-UC25'28C25'30-C5CV6O

UC2lV33-

UCElY55

C5567-C70/85

UC5500-UC70fT1COO95-1OY115

UC8G'88

c:D37-

C5CV6O

C5567-C70/85

COO95-

1OY11S

[)IIII.---

. 132,5; 132,S R; SRI IVA-S32,S; HIVAS

32,5IVA-SR 32.S;HI 32,SSRIVA-S32.S;32,S IVA-V32,S;IVA-M32,S

132.5R;132,5;SRI IVA-S32,5; IVA-M32.532,SIVA-S32.SR;HI SRIVA-S32,S;IVA-

32,5 . V32.5

'142,5 R; IVA-S 42,S

R

152,5 R; 152,5;

HI 52,5; SRIS2,S

152,5 R; 152,S; SRI

52,5

142,5 R; 142,5

152,5 R; 152,5; SRI

52,S; HI 52,5

152,5 R; 152,5; SRI

52,5

142,5;IVA-

S42,S;SRI42,S

HI 42,5; SRIVA-S

42,S;HIVA-S42,S

142,5 R; 142,5; HI

42,5:SRI42,5

HIS2,5

SRI 42,5; HI42,5

142.5R; 142,5;SRI42,S;

HI42,5

HI52,5

4.1.6. Pentru anumite elemente prefabricate destinate unorlucrarl ce implica condi\ii speciale de execu\ie sau/!}ide exploatare,alegerea tipului de ciment se va face la proiectare, pe baza deprevederi specifiee, sau eu coneursul unui laborator de specialitate.

4.1.7. Cimentulse livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac.

Transportul eimentuluise face cu asigurarea condi\iilorneeesare buneiconservari a proprieta\iloracestuia pe durata transportului, in vehieulerutiere sau vagoane CF de tipUces cu descareare pneumatica.

4.1.8. Depozitarea cimentuluila unita\ilede prefabricate, se face

dupa recep\ia cantitativa !}i calitati~a !}i constatarea existentei !}iverificarea documentului de caUtate, care trebuie sa garantezerealizarea caracteristicilor prevazute in standardul de produs !}i

contractu' inc~eiat intre furnizor !}iutilizator. Conform SREN 196-7,pentru verificarea conformita\ii unei livrari (lot) de ciment, euprevederile standardelor de produs ~i cu cerin\ele din contract saucomanda. prelevarea probelor de ciment trebuie sa se faca in

prezen\a produeatorului (v~nzatorului) ~i a utilizatorului,prelevareaprobelor efectuandu-se in general inaintea sau in timpullivrarii.Totu~idaca este neeesar, prelevarea se poate face dupa livrare, dar cuintarziere de maximum24 ore.

4.1.9. Depozitarea cimentului ambalat in saci la unita\ile de

prefabricate se face in incaperi inchise uscate !}iventilate, in stive desac! de maxim 1,50 m inal\ime pe pale\i de lemn eu inal\imea de cel

pu\in 15 cm de la pardoseala. distan\ate intre ele ~i de pere\iiincaperilor cel p~\in60 cm, pentru asigurarea clrcula\iei.Fiecare slivade saci trebuie sa fie etichetata vizibilcu tipulcimentului~idata sosirii.

4.1.10. Depozitarea cimentului sosit in vrac, se face in celule de

siloz aflate in buna stare de func\ionare, dupa verificarea capacita\iilibere de depozitare !}iasigurarea casilozul a fost cura\at, pregatit in

prealabil !ii inscrip\ionat vizibil. pentru sortlmentul respectiv de dment.29

l:7 Prernmpri-mat

81 Precanpri-mat

9 I Prerompri-mat,

28

i

-.J -"'

.--1

wa

. .(/J0(/J

2;

Tabelul 4.5.

Cimenturi indicate a fi utilizate in compozitia betoanelor pentru elemente prefabricate din beton §ibeton armat, ce vin in contact cu ape naturale agresive

w-"

Nr. Natura Gradul de Cimenturi recomandate Cimenturi utilizabile

crt. agresivitai agresivitate Beton simplu Beton armat Beton simplu Beton armat0 1 2 3 4 5 6

1. Agresivita- slaba IIIA-S32.5; II/A-S32.5; 132.5; HI32.5; 132.5; H132,5;tea de dez- II/A-S32.5R; IIIA-S32.5R; HIIIA-S32.5; HII/A-S32.5;alcalinizare II/A-S42,5 II/A-S42.5 142.5; H142,5; 142.5;

HII/A-S42.5 HI42.5; HIIIA-S42.5

2. Agresivitate siaM II/A-S32.5; II/A-S32.5; 132,5; H132,5; 132.5; 142,5;carbonica II/A-S42.5 II/A-S32,5R; HII/A-S32.5; HI32.5;

II/A-S42.5; HIIIA-S42.5. H142,5; HII/A-IIIA-S42.5R S42,5

intensa sau 132.5; 142.5 132.5; 142.5; HI32.5; H142,5; HI32.5; H/42.5;fearte 142.5R SRI32.5; SRI32.5; SR142.5

intensa SR142.53. Agresivitate foarte siaM. IIIA-S32,5; II/A-S32.5; HII/A-S32.5; HIIIA-S32.5;

sulfatica siaM IIIA-S42.5 II/A-S42.5 HIIIA-S42.5 HII/A-S42.5intensa sau SRII/A-S32.5; SRJ32,5; HIIIA-S32.5; HI32.5; HI42.5;foarte intensa SRII/A-S42,5 SRI42.5; HII/A-S42.5 BS4027

(teate tipurile) SRIIIA-S42.5

<i:' .., Ill.... « .. ..LO « aOLO N LO..0::0::= == 1ll1llN' == N'N' LO.IllLO.LO~N'lClLO.LOLOO::LO NN~lCl ("')<o::tLOLONNNN'O::<o::tNNNNCI) .LOlCl("')<o::t:cNLOlClCf)Cf)NN<o::t("')<o::t<o::tCl)I("')<o::t

to 1("') <o::t.. N N N Cf) Cf) ("') N N , ' ("') <o::t~ Cf) Cf) Cf) .. Cf) Cf)~~Ill~("') Cf)<o::t~~~~C"') Cf)<o::t$~~~«~~~lCl~<i:<i:««N Cf) ~~NCf)Cf) =-Cf)Cf)==~~ NN~=~~~ ~ I

-I-~ <i: 0::0:: I I

--I =~~ I-I--0:: Cf)Cf) 0::

Cf) = I = Cf)I

aOLOCCO::'fLON' N LO.LO. lCl N'("')<o::tNNN<o::t

LO 1Cf)Cf)("') (h("') Cf)~<i:~'~<i:~ «««~:c=====~-

aOLONN("')<o::t

<o::t rCf) Cf), '~~II

aOLO

N'N'("')<o::t

("')I~~

~~II

'coNI~

(jj

2,co co~ 'N

I.~ Q)T"""lI)c

Q)e>0> co 'co«Ec

ol~

32

aOLON'N("')<o::tCf)Cf), '~§;~~Cf) Cf).

aOLON'N'("')<o::tCf)Cf)

'<i:§;~0::0::Cf)Cf)

aOLO

N'N("')<o::tCf)Cf)

~~II

::Jco 'coII) Q) II).co t cII) co Q.)co.....Q.)-.S:.~

.co

.cco(jj

to

aOLON'N'("')<o::tCf)Cf)

<i:'~~II

aOLON'N'("')<o::tCf)Cf)

<i:<i:~~

~~Cf)Cf)

aOLO

N'N'("')<o::tCf)Cf)

~~~i:i:Cf)Cf)

::J'coco.cII) co

'co (jjII) Q.)Ct2co£.E

aOLON'N'("')<o::tCf)Cf)'<i:

~~

lClN~IaON~I

.co.cco(jj

I.D

aOLON'N'("')<o::tCf)Cf)

~~II

aOLON'N("') <o::tCf)Cf)<i:<i:~~i:i:i:i:Cf) Cf)'

aOLO

N'N'("')<o::tCf)Cf)

~~i:i:i:i:Cf)Cf)

.coII)cQ.)

1;;

I '

i,l ,'"

4.2. Agregatele

4.2.1. La prepararea betoanelor pentru realizarea elementelorprefabricate se folosesc agregate naturale grete, sortate !}i spalate,provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor, caretrebuie sa indeplineasca condi\iile tehnice p,revazutede standardele !?inormele in vigoare dupa cum urmeaza:

. agregatele naturale de balastiera, sortate in sorturile 0-3;

3-7; 7-16; 16-31 mm sau 0-5; 5-10; 10-20 mm, condi\iiletehnice prevazute de STAS 1667-76;

. agregatele de cariera, ob\inute prin concasarea rocilor dure,criblura, sortate ~i spalate in sorturile 3-8; 8-16 ~i 16-25 mm,condi\iile tehnice prevaz\jte de STAS 667-90; ,

. nisipul cuar\os fin 0-0,3 mm folosit ca material de corec\ie agranulozita\ii sorturilor fine de agregate, trebuie sa aiba uncon\inut Si02 ~ 92% ~i un con\inut in, par\i levigabile sub0,3%, conform specifica\iilor tehnice minere.

4.2.2. Agregatele trebuie sa 'provina din roci omogene, subaspectul compozi\iei mineralogice, sa nu aiba urme vizibile dedezagregare fizica, chimica sau vulcanica, sa fie lipsite de pirita,limonita, saruri solubile ~i alte impurita\i. Este interzisa folosireaagregatelor ce conlin silice cristalina sau amorfa !;iia celor ce provindin roci carbonatice reactive, care poate reac\iona cu alcaliile dincimenl.

, 4.2.3. Con\inutul de impurita\i din agregate trebuie sa seincadreze in limitele prevazute de STAS 1667/76 sau 662/89, dupacaz.

Agregatele utilizate in compozi\ia betoanelor de inalta rezisten\aclasele ~C50/60 trebuie sa aiba un con\inut in parti levigabiledemaximum 0,50%. .

4.2.4. Sorturile de agregate cu Omin ~ 7 (8) mm trebuie sa fiecaracterizate prin valori medii ale rapoartelor:

b/a ~ 0,66cIa ~ 0,33

con\inutul de granule plate !;iiaciculare < 25%.

33

"!

f.4.2.5. Agregatele trebuie sa provina din surse omologate ~i

verificate periodic. conform normelor in vigoare (STAS 1667-76).4.2.6. Pe durata transportului de la furnizor ~i al depozitarii la

unitatea de prefabricate, agregatele vor fi ferite de impurificari cu altemateriale. iar depozitarea acestora se va face pe platforme betonate,compartimentate, pentru a nu se produce amestecul ~i impurificareasorturilor.

4.2.7. Dimensiunea maxima a agregatelor naturale grele

utilizate la prepararea betoanelor de clasele C16/20 .., C45/55 se vastabili conform pet. 7.12.1. Dimensiunea maxima a agregatelor folosite

in compozi\ia betoanelor de inalta rezisten\a de clasa ~ 50/60 nu vadepa!?i16/20 mm.

4.2.8. Agregatele u~oare naturale sau artificiale. utilizate la

prepararea betoanelor pentru realizarea unor tipuri de elementeprefabricate trebuie sa indeplineasca condi\iile prevazute de STAS2386/79; 7343-80 dupa caz ~i ale Normativului C155-89.

4.2.9. Controlul calita\ii agregatelor se face la sosire, pe bazadocumentului legal de calitate emis de producator ~i in caz de dubiuprin analize ~i incercari de laborator conform STAS 4606/80. Controlulcalila\ii agregatelor se face conform prevederilor din Anexa 7.1.

4.3. Aditivii

4.3.1. La prepararea betoanelor pentru realizarea elementelorprefabricate in scopul imbunata\irii proprieta\ilor betonului in stareproaspata ~i intarita sunt utiliza\i in func\ie de cerin\ele concrete aditividingrupele: .

. reducatori ~i superreducatari de apa;

. mic§ti cu efect de plastifian\i ~i antrenori de aer;

. aditivi pe baza de silice amorfa precipitata;

. antrenori de aer;

. acceleratori de priza ~i intarire fara cloruri.in situa\ii concrete, in func\ie de cerin\e pot sa fie utiliza\i aditivii

§i adaosurile urmatoare:. inhibitori de coroziune;

34

IIIJ-'J--,J_I~

~

..

....

. hidrofobizan\i in masa §i de suprafa\a;

. coloran\i.4.3.2. Aditivii sunt utiliza\i la prepararea betoanelor in cantita\i

reduse de regula 0,15...1% (in situa\ii rare pot atinge 2%) sUbstan\auscata raportata la dozajul de ciment. Aditivi livra\i in diverseamestecuri de pulberi minerale pot fi utiliza\i la prepararea betoanelorin propor\ie de maxim 5% pulbere din dozajul de cimenl. Coloranlii potfi utiliza\i in propor\ie de 2...8% din dozajul de ciment, pe baza deincercari prealabile.

4.3.3. Aditivii utiliza\i la prepararea betoanelor lrebuie sa fiecompatibili cu cimentul §i sa indeplineasca cerin\ele din reglementariletehnice in vigoare§i Agrementele tehnice in valabilitate. La preparareabetoanelor, pentru reallzarea elementelor prefabricate din beton armatdispers, beton armat ~i beton precomprimat este interzisa folosireaaditivilor ce con\in cloruri sau alte substanle ce pot afecta negativproprietalile betonului §i armaturilor.

4.3.4. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are in vederede regula urmatoareleobiective principale:

. imbunata\irea lucrabilitalii betonului la rapoarte A/C reduse,sau la rapoarte AlC egale, in raport cu marlorul in cazul unorrapoarte Alt:, prescrise la folosirea reducatorilor ~isuperreducatorilorde apa;

. ob\inerea con\inutului de aer antrenat prescris, imbunata\ireain anumite limite a lucrabilita\ii betonului, cre$terea graduluide impermeabilitate ~i a rezisten\ei la inghe\-dezghe\ incazul utilizarii aditivilor mic~ti sau a antrenorilor de aer:

. reducerea r~portulul AlC la lucrabilitate egala a betonului ~iob\inerea prin aceasta opera\ie a urmatoarelor avantaje:- cre~terea rezistentelor ini\iale ~i finale ~i a gradului deimpermeabilitate ~i gelivitate la dozaj de ciment egal

- cre~terea limitata a rezisten\elor ~i imbunata\irea inanumite limite a lucrabilita\ii betonului proaspat in varianteintermediare de folosire a reducatorilor ~i superreducatorilorde apa;

35

. accelerarea vitezei de dezvoltare a reac\iilor de hidratare ~ihidroliza a cimenturilor, accelerarea timpului de priza,ob\inerea de' rezisten\e initiale mari etc., in cazulacceleratorilor de priza ~i intarire fara cloruri etc.

4.3.5. Utilizarea aditivilor in tehnologia betoanefor folosite larealizarea elementelor prefabricate, comporta insa un anumit volumde cuno~tin!e inginere~ti, un volum suficient de incercari preliminare ~iun instructaj temeinic al personalului tehnic ~i de productie, pentruob\inerea eficien\ei tehnico-economice maxime, intr-o situatie concretade produc\ie dintr-o unitate de prefabricate. Aceasta deoarecerezultatele ce se obtin prin folosirea aditivilor pot fi influen\ate favorabilsau nefavorabil, de factori ce tin de compozitia materiilor primeutilizate la prepararea betoanelor ~i tehnologici, din care men\ionamca exemple:

. tipul cimentului ~i compozi\ia chimico-mineralogica aacestuia. Astfel un con\inut ridicat de CJA,alcalii, procentul ~iforma in care se gase~te sulfatul de calciu in ciment potreduce sau in cazuri extreme chiar sa anuleze efectelefavorabile ale utilizarii anumitor superplastifian\i. tipul ~i procentul de adaosuri minerale utilizate la macinarea

cimenturilor cu adaosuri, poate avea 0 anumita influen\afavorabila sau nefavorabila in cazul utilizarii unor tipuri deaditivi;

. tipul ~i procentul de adaosuri minerale (cenu~a volanta, siliceultrafina - SUF, filer de calcar etc.) utilizat ca adaos laprepararea betoanelor poate de asemenea influenta eficientautilizarii unor tipuri de aditivi;

. tipul, grupa de produse ~i structura aditivului utilizat.influenteaza diferit proprieta\ile betoanelor preparate cu unanumit tip de ciment;

. granulozitatea agregatului fin, in special, poate influentaeficien\a unor aditivi !?i proprietatile betonului proaspat ~iintarit;

. pregatirea personalului de laborator ~i de produc\ie,influen\eaza uneori in mod hotarator eficien\a utilizariiaditivilor etc.

36

4.3.6. Efectele aditivilor la utilizarea in betoanea) Reducatorii ~i superreducatorii de apa sunt caracteriza\i prin

func\ii principale ~i apar\in in principal urmatoarelor grupe sausubgrupe de produse:

. aditivii plastifian\i, pe baza de lignosulfonati de calciu, amoniusau sodiu utilizati de 40-50 ani la prepararea betoanelor, formeaza ladispersarea in apa de preparare, sfere de microgel, care acoperapunctual granule de ciment, asigurand 0 mai buna dispersare aacestora, in amestecul de beton §i cre§terea lucrabilita\ii sau scadereacantita\ii de apa de preparare cu 5 ... 10% la lucrabilitate egala abetonului. La utilizarea lignosulfona\iJor la prepararea betonului incantitati mari, se pot ob\ine efecte total nedorite ca prelungireanepermisa a timpului de priza, reducerea rezisten\elor printr-unprocent ridicat de aer antrenat etc. putand ajunge pana lacompromiterea lucrarilor la care s-a folosit in mod eronat astfel deaditivi.

. superplastifiantii pe baza de Melanina-Formaldehida-Sulfonata - MFS ~i Naftalina-formaldehida-sulfonata- NFS, reprezintadoua familii de produse utilizate curent, denumite ~i superreducatoride apa sau fluidifian\i, care sunt caracterizate prin forma liniara depanglica a moleculelor de superplastifiant, ce Ie permite sa asigureanrobajul complel al granulelor de ciment, creand in jurul acestora unfilm (strat) lubrifiant ~i imbunatatirea sensibila a lucrabilitatii, precum 9iposibilitatea reducerii cantitatii de apa de. preparare, la lucrabilitateegala a betonului cu 12...30%, in fuc\ie in principal de tipul cimentului,procentul §i tipul de aditiv utilizat, tehnologia de preparare etc. insitua\iile in care superplastifian\ii sunt utiliza\i in dozaje ridicate, efectulde anrobaj poate sa intarzie intr-o anumita masura inceperea hidratariigranulelor cimentului, prelungind timpul de incepere a prizei ~i a~anumita perioada de "somn al betonului", independent de tipulsuperplastifiantului (MFS sau NFS) ~i cimentului.

. superplastifian\ii pe baza de polimeri acrilici - PA, reprezintapatru familii de produse (aparute in ultimii ani, mai pU\in studiate inraport cu primele familii) in cazul carora, mecanismul de dispersare agranulelor de ciment, este atribuit efectului de impiedicare stenica(datorat catenei laterale neutre. lunga, sub forma de panglica ~iprezentei grupului carboxilic incarcat negativ in structura aditivului). $i

37

..

aditivii PA asigura reducerea cantitatii de apa de preparare cu 12-32%in func\ie de factorii aratati la MFS §IiNFS.. utilizarea unui superplastifiant la prepararea betoanelor culucrabilitate ~i dozaj de ciment egale, este considerata eficienta insitua\iile, cand se obtin cre~teri de rezistenta initiala ale betonului (Ia24 ore) ~ 2,5% ~i cre~teri de rezistente la 28 zile ~ 1,5% din rezistentabetonului martor, pentru fiecare procent de apa de preparare redusa.. sunt ~i alte familii de aditivi ~i produse recomandate careducatori sau superreducatori de apa, sau produse rezultate dincombinarea unora din produsele prezentate mai sus (ex. NFS ~ilignosulfona\i, MFS §Ii lignosulfona\i etc.) ale caror efecte la utilizaresunt mai mult sau mai pu\in diferen\iate de cele prezet:ltate,fapt cedelermina obligativitatea efectuarii unui anumit volum de incercari decompatibilitate ciment-aditiv ~i incercari preliminare asupra betonuluipreparat cu cimentul ~i aditivul selectionat la Tncercarile decompatibilitate in condi\iile tehnologice existente in unitatea deprefabricate. .

b) Aditivii mic§lti~i aditivii antrenori de aer reprezinta in principalproduse clasice pe baza de lignosulfonati (clei de oase, ra~ini deconifere etc.), unele produse pe baza de NFS, care asigura atat 0reducere a cantita\ii de apa de preparare cat ~i un procent de aerantrenat (sub forma de bule microscopice) in betonul proiectat ca unbeton rezistent la inghe\-dezghe\ repetat. La folosirea in cantitati maria acestor aditivi pe I~lngaefectele secundare semnalate la grupele deaditivi din care fac parte, poate surveni 0 reducere accentuata arezisten\ei betonului datorita procentului mare de aer oclus in structuraacestuia la preparare.

c) Adilivii pe baza de silice amorfa precipitata, reprezinta deasemenea 0 familie mai noua de produs~. Ace~ti aditivi sunt prezenta\isub forma unor suspensii stabile in apa de silice precipitata amorfa,care amelioreaza proprieta\ile betonului in stare proaspata princre~terea omogenita\ii structurii ~i a. lucrabilita\iI, re\inerea apei,reducerea tendin\ei de segregare, 0 anumita accelerare a prizeicimentului datorata reactivita\ii precoce a nanoparticulelor de siliceamorfa cu unele produse de hidratare ale cimentului ~i imbunata\ireaproprieta\ilor betonului intarit prin reducerea macroporozita\ii 9i

38

.-.

..

interconectarii microporilor, reducerea permeabilita\ii, cre~terearezistenlelor mecanice~i a rezisten\ei la inghel-dezghel.

d) Acceleratorii de priza ~i intarire reprezinta numeroase grupede produse pe baza de:

- clorura de calciu, sodiu, aluminiu etc. interzise in cazulbetonului armat 9i precomprimat:

" pe baza de sodiu ~i potasiu, nitra\i ~i nitri\1de calciu etc. caretrebuie selec\ionali cu atenlie, deoarece unii din ace~tia conlinsubstante interzise Tncazul betoanelorarmate §Iiprecomprimate;

- pe baza de formiat de calciu, trietanot'amina etc. uneoriprezentc;ltisub denumirea de produse, cu efect de superplastifiant ~iaccelerator de priza ~i intarire fara cloruri; .

- pe baza de silice amorfa precipitata in sOlu\ie apoasa,prezentali ca acceleratori de priza nealcalini, fara cloruri.

Toli acceleratorii au ca funclie principala accelerarea reacliilorcimentului cu apa, reducerea timpului de priza ~i cre§lterearezisten\elor ini\iale ale betonului. Unii din acceleratori au ca efectcre~terea rapida a rezistentei iniliale, insa pot avea ca efect 0reducere mai mare de 10-15% a rezistentei la 28 zile.

SeJec\ia aditivilor acceleratori utiliza\i la prepararea betoanelorpentru realizarea elementelor prefabricate se face pe baza de testaride compatibilitate ~i incercari preliminare avand in vedereurmatoarele:

- folosirea de aditivi fara cloruri ~i substanle nocive pentru beton~i armaturi;

- accelerarea timpului de priza, sa se incadreze in ritmul deexecu\ie (un ritm lent de execulie poate conduce la inceperea prizeibetonului cu acceleratori in utilajele de preparare, transport ~i in tipareinainte de tinisare cu toate consecinlele ce decurg din astfel desituatii);

- cre§lterea rezistentelor initiale (dupa 24 ore intarire latemperatura mediulul ambiant) sa reprezinte minim 25-40%, in raportcu betonul martor preparat fara acceleratori;

- rezistenla betonului cu acceleratori de priza la 28 zile sareprezinte minim 90-95% din rezi~tenta betonului martor preparat Inacelea~icondilil.

39

r

4.3.7. La prepararea betoanelor cu aditivi condiliile de utilizare,condi\iile tehnice pentru materia/ele componente, prepararea.transportul, livrarea, finisarea ~i tratarea betonului din elementeleprefabricate etc. trebuie stabilite de la caz la caz in functie derezullatele leslelor ~i incercarilor0 preliminarecu folosireatipului deaditiv admis penlru utilizare.

4.3.8. in situatiile in cate se impune prepararea de betoane cucaracleristici ce pol fi ob\inute prin utilizarea numai a unui anumit lipde aditiv, este ne~esara prevederea acestuia in documentatia deproieclare a elementelor respective ~i a unor cerin\e precise, ca raportAlC sal1AlMC, rezistenla, gradul de irnpermeabilitate~igelivitate etc.

4.3.9. Transportul 9i depozitarea aditivilor trebuie facuta astfel

incat caracteristicile fizice ~i chimice ale acestora sa fie conservate petoata durata de garan\ie a produsului. Exemplu: aditivii in solu\ieapoasa trebuie de regula transportati ~i depozita\i in incaperi ventilale,la temperaturi de 5-30oC, aditivii in pulbere trebuie feri\i de umiditateetc.

4.3.10.Controlul calitatii aditivilor se face conform prevederilor,Anexeinr.7.1~ighiduluipentruutilizareaaditivilorin betoane.

rl4.4.1. Adaosurile minerale, reprezinta materiale fine,

compatibile cu cir:'entul, ce pot fi adaugate la prepararea betonului in filproportie de peste 5% din dozajul de ciment, in vederea ameliorarii I:

unor caracteristici ale acestuia, precum lucrabilitatea, gradul deimpermeabilitate, rezisten\a la ac\iuni chimice agresive etc. Adaosurile

rO'

minerale sunt clasificate astfel:

. adaosuri inerte, tipul I, utilizate ca inlocuitor al unel par\i dinagregatul.fin din beton ~i pentru imbunata\irea lucrabilita\ii 9i II

Icompactita\ii betonului; II. adaosuri active, tipul II, caz in care se conteaza pe

proprieta\ile hidraulice latente ale unora0 din aceste adaosu.ri. r..o'"

Ca adaosuri active la prepararea betonului sunt folosite IIzgura barica granulata de furnal inalt, fin macinata, unelecenu~i volante (in principal cele ob\inute prin arderea hUilei),

r-

silicea ultrafina - SUF etc.

4.4. Adaosurile minerale

40

4.4.2. Adaosurile de tipul II, se iau Tn considerare la stabilirea

dozajelor de ciment ~i a raportului AlC, care in cadrul compozi\ieibetoanelor se pune sub forma - AlMC. Termenul MC reprezent13ndcimentul plus adaosul de tipul II denumit ~i material de cimentare.Adaosurile de tip II se utilizeaza, pe baza Agrementelor tehnice in

vigoare, numai in compozi\ia betoanelor preparate cu cimenturi de tipI, SRI ~i HI ~i Tnproportii limitate in func\ie de condi\ii1e de exploatare alucrarilor ce se executa astfel:

-SUF in propor\ie de 7-12%;- cenu~avolanta in proportiede 8-15%;- zgura barica granulata fin macinata 6-20% etc. din dozajul de

ciment pentru betoanele armate.Pentru elementele din beton precomprimat, singurul adaos

mineral admis pentru utilizare este SUF. 0

4.4.3. Procentul de adaosuri utilizat in cazul betoanelor simple,este limitat numai pe considerente tehnologice. Ex. Tncazul betoanelorw~oarefolosite la fabricarea blocurilor mici ~i mari de zidarie, procentulde cenu~a poate atinge 60-70% din masa agregatului u~or dincompozi\ie (sau p13nala 60-70% din masa MC) etc.

4.4.4. Adaosurile utilizate la prepararea betoanelor nu trebuie sa

con\ina substan\e ce afecteaza proprieta\ile betoanelor sau careprovoaca corozluriea armaturilor. De asemenea, utilizarea cenu~ilorvolante dintr-o anumita sursa, este condi\ionata de avizul organelor de

specialitateale MinisteruluiSanata\ii,pe I13Ongaindeplinirea condi\iilorprevazute de STAS 8818-89.

4.4.5. Transportul ~i depozitarea adaosurilor minerale se facecu adoptarea masurilor adecvate penlru a impiedica poluarea mediului~i modificareacaracteristicilor fizico-chimice ale acestora.

4.4.6. Controlul adaosurilor minerale utilizate la preparareabetoanelor se face conform'Anexei 7.1.

4.5. Apa de preparare

4.5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor este apa din

re\eaua publica de alimentare cu apa a localita\ilor, sau apa din alte

41

\ !

I

~i

~

surse (puturi, izvoare, lacuri etc.). Inacest din urma caz apa trebuie saindeplineasca condi!iile lehnice prevazute de STAS 790/84.

5. OTELURI UTlLlZA TE LA ARMAREA ELEMENTELOR.

PREFABRICARE

°telurile utilizate la armarea elementeJorprefabricate din betonarmat sau beton precomprimat se vor conforma "Specificatiei tehniceprivind cerinte ~i criterii de performanta pentru produse din otelutilizate ca armaturi in structuri din beton" (ST 009/96) ~i "Codului depractica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat ~i betonprecomprimat" (NE 012-99), indiferent daca sunt produse autohtonesau din import.

Obs: Clasele de rezistentl}, ductilitate §i aderentl}. domeniile deutilizare ale armaturilor, criteriile de performanta pentru principalelecaracteristici mecanice ale aces/ora, ex/rase din ST 009/96 sun/prezentate in Anexa 5.1.

5.1 °teluri pentru armaturi

5.1.1. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat(caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate in standardele deprodus STAS 438/1 - 89 pentru o!eluri cu profil neted OB 37 ~iprofilate PC 52 , PC 60, respectiv 438 / 2 - 91 ~i 438/3",14- 98 pentrusarme trase ~i plase sudate pentru beton armat .

5.1.2. Pentru tipurile utilizate curent ca armatura pretensionatain elementele din beton precomprimat (produse sub forma de bare,sarme ~i produse din sc'!lrma),caracteristicile mecanice de livrare suntindicate in seria de standarde STAS 6482 ~i EN 10138.

5.1.3. Domeniile de utilizare ale tipurilor de armaturi suntprecizate in ST 009/96, STAS 10107/0 - 90 sau in alte reglementarispecifice .

Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPBse utilizeaza ori de cc'!lteorj este posibil la armarea elementelor desuprafa!a in conditiile prevederilor STAS 10107/0 - 90. Executarea~i

42

utilizareaplaselor sudate se va face in conformitate cu reglementariletehnice in vigoare.

5.1.4. °telurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import,trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului deutilizare.

5.1.5. Pentru armarea dispersa, armaturile formate din fibre deotel trebuie sa corespunda cerintelor din "Ghidul pentru stabilireacriteriilor de performanta ~i compozitiilor pentru betoanele armatedispers cu fibre metalice" .

5.1.6. Inlocuirea otelului adoptat in proiect cu un altul, se poateface numai cu aprobarea proiectantului, chiar dad\ inlocuitorulprezinta caracteristici superioare.

5.1.7. Produsele din otel care prezinta protectii permanenteimpotriva coroziunii, aplicate in fabricf3, vor corespunde prevederilordin caietele de sarcini ale proiectelor. atc'!ltin privinta caracteristicilorotelului ~i ale protectiilor. cc'!lt~i in privinta condi\iilor de receptie laexecutant. In cazul armaturilor pretensionate, daca aceste oteluri seutilizeaza fara a alia protec\ie suplimentara, se vor analiza ~irezultatele incercarilor referitoare la eficien\a protec\iei impotrivacoroziunii atat in camp curent cat ~i, mai ales, in zona de ancorare, petoata durata de viata a constructiei.

5.1.8. Produsele din otel pentru armaturile pretensionate carevor fj supuse unor prelucrarj mecanice necesare sistemului deancorare (ambutisare, filetare ~.a.) vor satisface, in afara prevederilordin specificatia tehnica ST 009 - 1996, ~i cerintele specifice aces tor

prelucrari, care vor fi stabilite de elaboratorul procedeului.

5.2 Achizitionareal aprovizionarea cu produse din otel

5.2.1. Pentru utilizarea in elementele prefabricate vor fjaChizi\ionate numai produse. din otel livrate in conformitate cureglementarlle in vigoare. insotite de certificate de calitate/declaratiede conformitate pentru fiecare tip ~idiametru de produs.

.5.2.2. Documentele ce insotesc livrarea de la producator trebuiesa cuprinda cel putin :

43

- denumirea ~i tipul de otel conform standardului de produsspecificat

- toate informatiile pentru identificarea loturilor- masa legaturilor de bare, a colacilor sau a tamburilor stabilita

prin standardul de produs sau convenita prin acord cubeneficiarul

- valorile determinate privind criteriile de performanta.5.2.3. °telul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un

certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele dedocumentare de calitate eliberate de producatorul otelului beton,inclusiv rezullatele obtinute intr-un laborator autorizat (conformprevederilor « Regulamentului privind exercitarea controluluimaterialelor, elementelor de constructii 9i produselor destinateconstructiilor ») .

5.2.4. Fiecare legatura. colac sau tambur va purta 0 eticheta.bine legata, care va contine:

. marca producatorului

. tipul armaturii

. numarullotului 9i allegaturii, colacului sau tamburului. greutatea neta

. semnul GTG

5.2.5. in cazul in care, pentru elementele din betonprecomprimat, fasciculele sau toroanele individuale sunt executate inateliere centrale, acestea vor fi inso\ite, la livrare, de un certificat decalitate care va contine, in mod obligatoriu, numarul certificatului decalitate al sarmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectivtoronul.

5.3 Transportul §i depozitarea

5.3.1. Toate tipurile de armatura (bare, plase sudate, carcaseprefabricate' de armatura, sarme, toroane) vor fi transportate ~idepozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezintesubstante care pot afecta armatura 9i/sau betonul sau aderentabeton - armiHura. .

44

incarcarea, descarcarea 9i transportul plaselor sudate se vor

face cu atentie, 'evitandu-se deformarea lor sau desfacerea sudurii .5.3.2. °telurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat

pe tipuri 9i diametre in spatii amenajate 9i dotate corespunzator , astfel

incat sa se asigure evitarea:

. condi\iilor care favorizeaza corodarea armaturii (orice tip deatac chimic, electrochimic sau biologic care poate produce coroziune).

Spatiul 9i modul de depozitare trebuie sa asigure ventilarea pentru a

se impiedica stagnarea umezirii produseJor;* murdarirea acestora cu pamant sau aile materiale (oriee

contaminare care poate afecta durabilitatea sau proprieta\ile de

aderenta ale armaturilor);* oricarei deformari a armaturilor, care nu este prevazuta in

proiect;

. efectuarii opera\iei de sudare in vecinatatea armaturilor

pretensionate fara a se lua masuri speciale de protejare a acestora;* deteriorarii ambalajelor de protectie pentru colaci 9i tamburi;

* acoperiril prelungite a armatu~ilor cu diverse materiale c<;!repot

mentine umezeala;* amestecarii sortimentelor ~i diametrelor., Grice produs trebuie

sa poata fi corect $i u90r de identificat in depozit., '

5.3.3. Conditiile de suprafa\a ale armaturilor vor fi examinateinainte de utilizare pentru a se asigura ca ele nu prezinta substantecare pot afecta armatura 9i/sau betonulsau aderenta dintre ele.

5.4 Controlul calit,atii

Controlul calitatil otelului se realizeaza in conformitate cuprevederile din capitolul7.1.

45

-'jI!

~

J

.~

J\

~I

l,fI

JI~

I

! j.

, Ilf '

'I'

Lf .Ii'~ I

\ '\.

--1

6. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETOANELOR ~ITlPURI DE BETOANE PENTRU REALIZAREA ELEMENTELOR

PREFABRICATE

6.1. Compozitia betoanelor pentru realizarea elementelor

prefabricate, va fi astfel.proiectata incat sa asigure urmatoarele cerinleobligatorii conform cu Legea nr. 10/1995:

- de rezistenta ~i stabilitate;- de siguranta in exploatare;- de rezistenta la foc;

- durabilitate, care implica rezistenta la actiunile mediului

inconjurator (carbonatare. agresivitate chimica. inghet-dezghet. uzuraprin abraziune etc.);

- igiena. sanatate ~i protectia mediului inconjurator;- izolare termica ~i protec\ie impotriva zgomotufui etc.

6.2. La proiectarea compozitiilor betoanelor penlru prefabricate,trebuie avute in vedere solicitarile elemenlelor la varste foarte tinere ~iadoplarea masurilor lehnice $i tehnologice din fazele de conceptie aelementelor, pentru a se asigura:

- rezislentele in fazele de decofrare $i livrare ~i conditiilelehnico-maleriale. pentru decofrarea, transportul in depozitul deproduse finite ~i depozitarea elementelor din beton simplu, betonarmat dispers ~i belon armat, pentru evitarea fisurarii sau ruperiielemenlelor;

- rezisten\a la Iransferul f°rtelor de precomprimare, transportulin depozil ~i depozitar~a pana la livrare a elementelor din betonprecomprimat;

- Iratamentul adecvat al elementelor realizate, cel putin inprimele ~apte zile de la reafizare etc. Aceasta deoarece unele dinsoficitarile ce intervin, in fazele de decofrare, transfer, depozitare,livrare ~j transport la locul de montaj al elementelor, pot sa fie maisevere decat solicitarile din exploatare.

46

6.3. Sub aspectul armarii, elementele prefabricate pol ficlasificate in:

. elemente prefabricate (cu aimensiuni reduse) din betonsimplu, de clasele C16/20 ...C45/55

. prefabricate (cu dimensiuni reduse sau medii), din betonarmat dispers cu fibre metalice - BFM de clasele C16/20 ...C100/115

. elemente prefabricate din beton armat cu armaturi alcatuitedin bare, carcase, etrieri, plase sudate ~i in anumite cazuriarmaturi din 'bare ~i armare dispersa cu fibre metalice, SA declasele C20f25... C100f115

. elemente prefabricate din beton precomprimat, cu armare

complementara~i activa (in anumite cazuri armare dispersa~i activa), BP de clasele C30/37 ... C100/115.

6.3.1. Elementele de dimensiunl reduse (dale, pavele, blocurimici ~i mari de zidarie, tuburi de canalizare etc) se executa de reguladin beton simplu. Pentru elementele de prefabricate din beton simplu.clasele betonului se stabilesc de la caz la caz in func\ie de tipulelementului, tehnologia de fabrica\ie, solicitarile din perioada detransport in depozitul de produse, transport ~i montaj la locul deutilizare, din exploatareetc. astfel:

- clat:;ele'UCBf9... UC16f1Bblocuri mid ~i medii din beton u~or;- clasele C20/25 ...C35/45 tuburi de canalizare;- clasele C20/25 ...C30/37 diverse tipuri de boltari de mina;-clasele C30/37 ... C50/60 pavele etc.6.3.2. Elementele prefabricate din beton armat dispers cu fibre

metalice BFM pot avea dimensiuni reduse sau medii. Armareadispersa a acestor elemente, poate fi compfetata in anumite cazuri cuarmatura de contur din bare Oa,pentru transport ~i montaj etc. clasaSFM variind in limite foarte extinse de exemplu:

- placi ~i stfllpi de gard de dimensiuni reduse - BFM de claseleC16/20...C25-30;

-capace conducte termoficare, gaze etc. C30/37 ... C80/95;- dale de pavaj - BFM clasele C30/37 ... C60/75;- dale trafic greu, SFM, de Glasele C40/50 ...C80/95;- capace canalizare - BFM - de clasele C60/75 ... C100/115;

47

- diverse tipuri de elemente plane ~i spaliale - SFM de claseleC20/25...C80/95;

- diverse tipuri de panouri.SFM de c/asele C20/25 '" C45/55.

6.3.3. Elementele prefabri.cate din beton armat 9i beton

precomprimat, de diferite dimensiuni, se reafizeaza in funclie descopul urmarit ~i posibilitatile tehnice de realizare, astfel:

. din beton armat, SA de clasele C20/25 ...C100/115

. din beton precomprimat, SP de clasele C30/37 ...C100/115

6.4. Cerinlele penlru clasele de rezislenla la compresiune,pentru beloanele cu densilate normala ~i gre/e, utilizate la reafizareaelemenlelor prefabricate sunl redale in tabeJul6.1., iar pentru betonulu~or sunl redale in labelul 6.2.

Valoarea - fckcil, reprezinta rezistenta caracteristica la 28 zile,delerminata pe epruvete cilindrice cu H/d=300/150 mm, iar valoarea

fckcub reprezinla rezistenta caracteristica la 28 zile, determinata peepruvele cubice cu lalura de 150 mm. (Pana la inlocuireatiparelorexistenle in laboratoare, se pot utiliza ~i tiparele pentru epruvetecubice cu latura de 141 mm, conform STAS 1275-88, pentruGfeterminarearezistentelor mecanice).

Notarea betoanelor armate dispers cu fibre metafice se face cuindicativul SFM a~ezat inaintea cl~sei betonului, ex. SFM C16/20 ...SFM C100/115.

Notarea betoanelor u~oare se face cu litera U. a~ezata inainteaclasei betonului, ex U C8/9 ...U C80/88 (tabelul 6.2.).

48

Tabelul 6.1.Clasele de rezisten1a la compresiune pentru betoanele

cu densltate normala §i grele

Tabelul 6.2.

Clasele de rezistenta pentru betonul u§or

49

Clasele de Rezistenta Rezistenla caracteristicarezistenla la caracteristica pe pe cuburi fckcubcompresiune cilindri fckcil

C 16/20 16 20C20/25 20 25C25/30 25 30C30/37 30 37C35/45 35 45C40/50 40 50C45/55 45 55C50/60 50 60C55/67 55 67C60/75 60 75070/85 70 85C80/95 80 95C90/105 90 105

C100/115 100 115

Clasele de Rezistenla Rezistentacaracteristicarezistenla la caracteristica pe cuburi,fckcubcompresiune pe cilindrl, fckcil

UC8/9 8 9UC12/13 12 13UC16/18 16 18UC20/22 20 22UC25/28 25 28UC30/33 30 33

UC35/38 35 38UC40/44 40 44UC45/50 45 '50

,-i

NOTA: in cazuri justificate, proiectantul poate utiliza niveluri derezistenta intermediare, comparativ eu eele indicate in tabelele 6.1. ~i6.2., in situatia in care aceasta este posibil datorita normelar deproiectare.

6.5. Cerin\ele pentru clasele de densitate ale betonului u~orsunt indicate in tabelul 6.3.

Tabelul 6.3

Clasificarea betoanelor u~oare in functie de densitate

6.6. Cerintele pentru clasele de expunere la ae\iunile mediuluiinconjurator sunt prezentate in tabelul 6.4.

Tabelul 6.4.

Clasele de expunere la actiuneamediului inconjurator

50

Oenumi- Preeizari privind mediul Exemple pentru alege-rea clasei ineonjurator rea clasei de expunere

Mediu (foarte) useat pentru Ex: betonulla interiorulbeton armat sau eu piese cladirilor in caremeta lice inglobate umiditatea aerului este

foarte redusa

4.2. Coroziune datorata carbonataril

XC1 Mediu useat, sau umed in Ex: betonulla interiorul .permanen\a cladirilor in care

proeentul de umiditate alaerului este foarte redus.

- beton imersat perma-nent in apa

XC2 Mediu umed, faarte rar useat Ex: suprafe\ele de betonaflate in apa pe termenlung- un numar mare de

fundatiiXC3 Mediu cu umiditate moderata Ex: betonulla interiorul

cladirilor in care

procentul de umiditate alaerului este mediu sauridieat- betonul exterior ferit de

ploi

XC4 . Mediu eu alternan\a a umiditatii Ex: suprafete de beton~i usearii expuse contactului eu apa,

care insa nu sunt inclusein XC2

NOTA: Prin conditiile de umiditate intelegem, pe eele la care esteex pus betonul din stratul de acoperire a armaturilor ~i pieselormetaliee inglobate ~i in numeroase eazuri aceasta umiditate poatesa fie considerata ca reflecta umiditatea mediului ambiant. in situatiain care exista 0 bariera intre beton ~i mediul inconjurator aeesta esteeonsiderat protejat impotriva umidita\ii.

~

.

51

Clasele de Rezistenta Rezistenta earaeteristiearezistenta la caracteristica pe cuburi,fckcubcompresiune pe cilindri, fckcil

UC50/55 50 55UC55/60 55 60UC60/66 60 66

.UC70/77 70 77UCBD/88 80 88-

Clasa 01,0 01,2 01,4 01,6 01,8 02,0de den-

sitateOensi- 8000 >1000 >1200 >1400 >1600 >1800tatea in ...::;;1000 ...::;;1200 ...::;;1400 ...::;;1600 ...::;;1800 ...::;;2000kg/m3

Oenumi- Precizari privind mediul Exemple pentru alege-rea elasei ineonjurator rea clasei de expunere4.1. Nici un rise de coroziune

XO Setoane. simple fara piesemetaliee inglobate. Expunere

tara inghe\-,dezghe\,abrziune,atae chimie

Ii

I l: I:'. :

--I,

.. .I

I

I

81I,

~

11

III

~

52

r8II

53

Oenumi- Precizari privind mediul Exemple pentru alege-rea clasei inconjurator rea clase; de expunere4.3. Coroziunea datorata elorurilor de alta origine dedit eele dinapa sau atmosfera marina

in cazul in care betonu) armat sau betonul ce coniine plese metaliceinglobate, este expus contactului cu apa ce coniine cloruri, inclusivsaruri pentru dezghet, avand 0 alta origine decat cea marina, claselede expunere sunt grupate dupa cum urmeaza:

XO1 Mediu cu umiditate moderata Ex: suprafetele de betonexpuse clorurilor

transportate prin clrculatiaaerului

XD2 Mediu umed, rareorj uscat Ex: piscinele- beton expus apelorindustriale ce contincloruri

XO3 Mediu cu alternanta umidita\ii !?i Ex: elemente de poduri,a uscarii udate i stropite cu ape

ce conlin cloruri:- $oselele- Oalajele parcurilor desta\ionare a vehiculelor

4.4. Coroziunea datorata clorurllor prezente in apa de mare

in situa\iile in care betonul armat sau betonul ce contine piesemetalice inglobate, este supus in exploatare ac\iunii clorurilorprezente in apa de mare, sau actiunii aerului ce vehiculeaza sarurimarine, clasele de expunere sunt:

XS1 Expunere la aerul ce Ex: Structuri pe litoralvehiculeaza saruri marine, insa sau in proximitateanu este in contact direct cu apa litoraluluide mare

XS2 Imersare in permanentc'lin apa de : Elemente alemare tructurilor marine

XS3 Zone de marnaj, zone supuse Ex: Elementealeproiectarii (izbirii) valurilor, sau structurilormarineudarii (stropirii)

Denumi-IPrecizari privind mediul Exemple pentru alege-

rea clasei inconjurator rea clasei de expunere

4.5. Ataeul fenomenului de inghet-dezghet

In condi\iile in care betonul este supus unui atac semnificativ datoratciclurilor de inghe!-dezghet in stare umeda, diferitele clase deexpunere sunt:

XF1 Saturare moderata cu apa fara Ex: suprafete verticaleagenti pentru dezghe\ de beton supuse ploii i

inghetuluiXF2 Saturare moderata cu apa cu Ex: Suprafele verticale

agen\i pentru dezghe\are ale lucrarilor din beton,la lucrarile rutiere

expuse inghetului :;;iaerului ce vehiculeaza

agenti pentru dezghetXF3 Saturare (forte) cu apa fara Ex: suprafe\ele

agen!i de dezghe\ orizontale de beton

expuse la ploaie iinghet

XF4 Saturare (forte) cu apa Ex: Drumuri :;;i tablierecontinand agenti de dezghe\ de poduri expusesau apa de mare agentilor pentru dezghei

- suprafete verticale debeton expuse direct

ac\iunii agentilor dedezghe\ i inghetului- zone de structuri

marine supuse actiuniivalurilor i expuse lainghe\

4.6. Agresivitatea chimicaAgresivitatea chimica asupra betonului se produce in soluri, apele desuprafa\a, apele subterane, cum se indica in tabelul nr. 5, iar claselede expunere sunt prezentate in continuare. Clasificarea ape/or demare este dependenta de localizarea geografica i clasificariletrebuie validate .Ia locul unde betonul se aplica. Studii pentru

l

I,i

I~

I~ii

\

l

L,i;i

~ Tabelul 6.5.Agresivitati chimice

XA1 XA3

1--0

Caracte- I Metode deristica

chimica .Ape de suprafata §i subterane

SO/- in I EN 196-2 ~0...~600mg/lpHCO2agresiv inmg/l

<5,5...~4,5

>40...~1 00

XA2incercare

I-~>600...~3000 >3000...~600

0

<4,5...~4,O

>100, panala saturare

I~

ISO 4316

pr. EN 13557~6,5... ~5,5;::15...~40

I~ NH4+,inmg/l

Ii

ISO 7150-1

sauISO7150-2

2:15...~30 >30...~60 >60...~1O0

54

f:IiI

~I-.--

pnvlna agreslvltatea cnlmlca se tace In

raport cu agresivitatea cea mai ridicata, cand cel putin douacaracteristici conduc la aceea~i clasa de agresivitate, mediul va ficlasat in clasa imediat superioara. Agresivitatea chimica indicata intabelul 6.5 are in vedere temperaturi ale apei/solului intre 5-25°C ~i 0viteza de scurgere a apei suficient de redusa, pentru a fi asimilata

condi\iilor statice. Solurile argiloase a caror permeabilitate esle sub10-5mIs, pot fi clasificate inlr-o clasa inferioara).

6.7. Clasele de consistenta pentru betonul in stare proaspatasun! reda!e in !abelele 6.6, 6.7, 6.8 §i 6.9. 1n !abelul 6.10 sun! redatetoleran\ele admise la efectuarea determinarilor de consisten\a.

Tabelul 6.6.Clasele de consistenta prin metoda tasarii

55

Denumi- Precizari privind mediul Exemple pentru alege-rea clasei inconjurator rea clasei de expuneredeterminarea agresivitatii chimice sunt necesare in situatiileurmato?re:. agresivitatea nu se incadreaza in limitele din tabelul 6.5;

. agentul poluant contine alte substante chimice agresive;

. soluri i ape poluate chimic;

. existen\a unei viteze mari de scurgere a apelor ce con\insubstantele chimice din tabelul 6.5.

XA1 Mediu inconjurator cu

agresivitate chimica slaba,conform tabelul 6.5

XA2 Mediu inconjurc'Hor. cu

agresivitate chimica moderata.conformtabelul6.5

XA3 Mediu inconjurator cu

agresivitate chimica intensa,conform tabelul 6.5

Caracte- Metode de XA1 XA2 XA3ristica incercare

chimica

Mg2+, in ISO 7980 ;::300...1000 >1000...3000 >3000,mg/l panala

saturareSol

SO/- EN 196-2 2:2000...3000 >3000... >12000:::;mg/kg 12000 24000Aciditate DIN 4030-2 >200 Nu este intalnita in

ml/kg Baumann Gully practica. h. . .

,Clasele de consistenta Tasarea conului in mm

S1 10 - 4082 50 - 90

83 100 -15084 160 -200

851) ;::220

TabeluI6.7.

Clasele de consistenta prin metoda remodelaril

Tabelul 6.8.

Clasele de consistenta prin metoda gradului de compactare

Tabelul 6.9.

Clasele de consistenta prin metoda raspandirii

1) Datorita lipsei de sensibilitate a metodelor, clasele asUel notate nusunt recomandate la utilizare

56

---,

\---.-----.---.-..

Tabel 6.10.

Tolerante admise la efectuarea determlnarilor de consistenta

6.8. Continutul in cloruri din beton, exprimat in procente dinmasa cimentului nu trebuie sa depa~easca valorile din tabelul 6.11.Pentru determinarea continutului de doruri din beton sumacontributiilor constituentilor trebuie calculata cu una din metodeleurmatoare sau prin combinarea lor:

. calculul bazat pe continutul maximal in cloruri, stabilit prinnormele pentru fiecare constituent, sau cel declarat de producator,pentru fiecare constituent

. calculul bazat pe continutul in cloruri al constiluentilor,reprezentand media ultimelor 25 determinari, pentru continutul incloruri, majorat de 1,64 ori; ecartul tip calculat pentru fiecareconstituent (aceasta metoda se aplica agregatelor extrase din mare, inabsenta'valorilor maximale normate sau declarate).

'n cazul unor lucrari importante, realizate cu elemente din betonprecomprimat, se recomanda ca determinarea continutului de dorurisa se faca experimental (prin analize de laborator).

57

Clasele de consistenta prin VE-BE in sec.remodelare

V01) 31V1 30 -21V2 20 -11 -V3 10 - 6V41) 5-3

Clasele de consisten\a Gradul de compactareCOIl 1.46C1 1.45 - 1,26C2 1,25 - 1,11C31) 1,10-1,04

Clasa de raspandire Diametrul in mmF11) 340F2 350 -410F3 420 - 480

F4 490 -550F5 560 - 620

F61) 630

TasareaValori,mm I :5:40 I 50...90 I 100

Tolerante, mm I :1:10 I' :1:20 I +30

RemodelareVE-BEValorl, sec I 11 I 10...6 I 5

Tolerante,sec I +3 I :1:2 I :1:1

Gradul de compactareValorile I 1.26 I 1,25...1,11 I 1,10

Toleran!e I :1:0,10 I :1:0,08 I :1:0,06

RaspandireaToate valorile I Toatevalorile

Toleran\e, mm I :!: 30

I

"

I

I

I

-I

Tabelul 6.11.Continutul maximal de cloruri in betonul din elementele

prefabricateUtilizarea betonului Ciasa de

cloruriContinutul maxim inCI-raportat lamasa

cimentului1%beton simplu farapiese metalice

inglobate (cu excep\ia pieselor

de ridicat din o\el rezistent lacoroziune)

beton cu armaturi $i piese

metalice inglobatebeton cu armaturi

precomprimate

cl1,O

c10,20cI 0,40clO,10cI 0,20

0,20%0,40%0,10%0,20%

NOTA: Clorura de calciu !}i aditivii pe baza de cloruri nu pot fiutiliza\i la prepararea betoanelor ce contin armaturi din otel.

6.9. Notarea claselor de beton in func\ie de granula maximadin agregatul folosit, se face plecand de la dimensiunea maxima aagregatelor folosite in diferite situatii, de ex:

. microbetoane cu agregate cu granula maxima 3; 5; 7 (8) mmsau microbetoane0-3; 0-5; 0-7 (8) mm

. betoane cu agregate cu granula maxima 10; 16 (15); 20; 25;31; 40 mm, sau betoane cu agregate 0-10; 0-16 (15); 0-20; 0-25, 0-31;0-40 mm,

6.10. Gradele de impermeabilltate pentru betoane, sestabilesc conform STAS 3622; ex P41O;P81°; P1210;P161O.Pentru anu-mite lucrari prin proiecte se pot stabili grade de impermeabilitate maired use, intermediare sau mai mari decat cele enun\ate, ex. P210;P61O...P201O; P241O.

6.11. Gradele de gelivitate 'pentru betoane, se stabilescconform

STAS 3622, ex. G50; G100; G150. in func\ie de condi\iileconCretedinexploatarese pot prevedeaprin proiectegrade de gelivitatemai mari, deexempluG200...G300etc. .

6.12. Betonul expus in timpul exploatarii in una din.claseleXF1...XF4, trebuie sa con\ina aer antrenat, conform tabelului nr. 6.12.

TabeluI6.12.Continutul de aer antrenat in beton

6.13. in functie de clasele de expunere, betonul din elementeprefabricate trebuie sa reprezinte un material durabil, care rezista inbune conditii solicitarilor fizico-mecanic;e $i fizico-chimice datoratecondi\iilor de exploatare $i de mediu inconjurator, durabilitateabetonului mnd asigurata printr-un ansamblu de masuri de la concep!ia~i proiectarea elementelor la execu\ia, exploatarea §i intre\inereaconstruc\iilor, care nu pot fi detaliate in prezentul cod.

Dintre masurile' absolut necesare asigurarii durabilita\iibetoanelor din elemente prefabricate, ce trebuie avute in vedere laprescrierea compozitiilor.se menlioneaza:

. selectareacimentului adecvat ~i un dozaj suficient;

. selectia unui amestec de agregate de buna calitate ~idensitate maxima;

. asigurarea lucrabilita\ii necesare betonului proaspat, la unraport NC (sau NMC) minim in condi\iile date, prin folosireaaditivilor plastifiantisau superplastifian1i;

. asigurarea unei tehnologii corecte de preparare ~i punere inopera

. asigurareaunei structuria betonuluiintarit, faradefecte destructura, cu un grad de impermeabilitate maxim posibil in

59rf

58

'1 \I .

f-

Dimensiunea maximaa' Aer antrenat (:1:1)%agregatului, mm

40 431 4,520 5

16(15) 5,510 67 6,55 ' 7

r

r

It

r

r

'-,

,~II!

conditiile concrete de lucru, pentru a se asigura 0 bunaprotectie a armaturilor :;;i performante rldicate betonului :;;i

elementelor realizate;

. asigurarea procentului de aer antrenat conform tabelul 6.12.pentru betoanele supuse in exploatare actiunii fenomenuluide inghet-dezghet repetat;

. pH-ul in betonul armat :;;i betonul armat dispers trebuie sa fieminim 12, iar in betonul precomprimat minim 12,5. Continutulin cloruri din beton trebuie sa fie in limitele din tabelul 6.11.;

. in tabelul 6.13. sunt redate valorile maxime recomandatepentru. raportul NC (NAMC), dozajul minim de ciment,gradul de impermeabilitate :;;igelivitatea pentru diferite clasede expunere a betonului utilizat la realizarea elementelorprefabricate,

6.14. Cerintele de la pct. 6.1...6.13.se transforma in criterii deperformanta la proiectarea fiecarui element sau la stabilireatehnologiei de executie, cand se stabilesc prin documentele tehniceadecvate:

. clasa betonului, sau ~i rezistenta la intindere, in lucrari ce seincadreaza in prevederile pct. 1.2

. tipul ~i dozajul de ciment. tipul:;;i adaosyl mineral daca este cazul

. tipul:;;idozajul de aditiv

. tipul fibrelor metalice ~i dozajul acestora, daca este cazul

. raportul NC

. lucrabilitatea betonului proaspat avand in vedere conditiilede transport :;;i punere in opera :;;i de protectie a betonuluidupapunereain opera;

. aile cerinte ex. continutul de aer antrenat, grad deimpermeabilitate etc.

60

i IIiIII

M....

.- cO... -:J0).Q10.-.

0)"C

~."CC000).....;::J!!:.cc.-0).....100.;:.Qra....0)L.a.0).....c0)

E.!!!0)

C 0).- L."C 0)L. C0 :J- a.0) x1ij 0)0....0).Qra:z::.'N0a.E00:JL....C0)0-0)....10

"CC1'0E000)...

.;::0ra>

'0 a.15'Ec: .-",-6c: Q)8 -'c:::I 10'i5UiQ).Q~ ::II/)

,~"5g>'2.,- Q)1Q.cQ) 01c: N::I QI

"fl' '0«

QI ~... 'E:g 2::I 0~ UQI o(Q

{! ~QI .9I/) 1010 '00 10

Q)c:::I

'Ne0u

M IlO~ciQI>

II ~I~10

~I~"1" 011."1'XcM IlO11."1'Xc

N IO11.10Xc

1

1011.10

Xc

MIO

Q) 0 "1'.I!! X 0::IUI N 10QI 0 III

'iij X 0.5: 10'tJ 0 "!.

Xo

MO(J) "1'.Xo

NIO(I)~Xo

0(I)"!.Xo

~I~10

e!19roc:~roU

M IOUIOXc

~I

:gXc..-

1

0U<PXc

b!~

u'C: Q) ro'I!! § iii l 0

~ -8'N ffi x"UI

~r::'

~U

B

~

~

~

~

~r::'

~U

5~[3.tI7

fl;13

~

~

~

~0NiD..-0

00oo:t U)IO

NNoo:tlO(I)'

,10«N:::"1'OCOC(1)(1)

0coM

0coM

0coM

U)IONNoo:too:t

~INU)(he;}~oc:(1)

0coM

0coM

0coM

00oo:t

a::..(I)10 ,-

, 10N ,oo:tNIO

CIl;hN« , oo:t:::«I: a::

(J)

0coM

0coM

00oo:t U)

NIOoo:t -(l)N'::'t

~ffia::(I)

00oo:t

00"I'

00"I'

~ ..:::"!.IO- N -a::oo:tN(I»::'t,oii~oiiN=Noo:tlOoo:tCIlNOC«"1'(1):::(1)

0coM

010M

0MM

;;;-

00M

, 10. , 10,«N«N:::M:::M-(J)->

Q)'10 Q)- 'C:

~ E

I

'tJ c"ro 'tJ c: ::I Q)o'x 10 Q) E '5 EQ) ,5 -c: iii

IQ UI c: u-~ < E ~.I(I ,5 l3'u'- ~ '6O .,E 0- E .-c:"', 0 ~ .0'-

61

(---\

i',-'II,I;,-

, I

r-

f-

r-

I

II

(

I. ,iiI ,

--I Ii

! r-

,.,-I

,-t

Ii

Q)"C <>e .-.m E:s.t}e

8 E'~ m'CiijQ).c~ ~

,~"5Ol-e .2..- Q)m.c:Q) 01e N~ Q)

13'"0«

....Q) 0==Q) ....c: 2:J 0~ TIQ) .mQ) -"0 ~CI> .9CJ) m'" "0i3 m

Q)c::J

'Ne0u

Q),:::

,

N

f! « I ,01 Xm

Q)

m

81.I!! x:JCJ) N!!! 01.ro x

~I ~01.X

Q)

~If)' .

ro xE41 N

"0 If) 1 .'" Xc.m.£:

1enl .

"0 X

m~mroc:~m

U

&! 0 Q) g'cae rol o,.'~<>.2 ~ x.m Q) N '"11. "0 CJ)

62

M« I ,X

0

Nl:L

0

Nl:L

~

~I'

0Wa.

""1

-11.'"x""

°0.(')(9

0

Nl:L

°:J ~

U M

Q) :i~ E '§t>Ero

'ii) g(").0E ' 0EO I

_200 ro ..NOJro

. Q) U0 ... '-_01-0CD ro .!:

:J I

oU-oQ) c:Q) Q3 .-mC:NOI!II......Q) 0 .

CD~ E '5

:J :J Q3u.b.aQ) c: !II-Q)~

~ c.'N!II~Q)0 0 >- 0 .Q) ....£)::J.Q:Ju2I- Q) roC u 01Q) :J ~C. -0 OJ

'5~roN Q) ro>!II II) Q)> .- roQ) 11).-I- '-c.E~2E"5II)-C:Q) CO ro-l-E "; 01'2 a Q).- Q) 't)E-Q)IO.

..!!!I!! Q)Q), !II+=.N~~ Q) , :JOIu(")'0 ~.s;; ~ 55~ ~ "C ~- E ~ 2! .2! E '(ij' ~ c: 7".oeE t!!iij~ ~ ~. 'c "O~~' e- N OJ,21.0~ u. CI'N .- t!) = ,- m c. ==.- 0 !II .« ' ~o « 41 m Q) E ,'i;,E .c E 't) c: N

0' 01 , m '-(").- ~ N;>

Mu. li'ix""

o~0.(')0...0e>:::::..

@e>

0

Wa.

° 51Nl:L

Nu. li'ix""

"0.!:

~I~°0.(')e>

0

Wa.

"C.!:

0

Nl:L

0

Wa.

51toa.0Nl:L

0Wa.0Wa.

""u, ,x

0Wa.

(")UI,X

0Wa.

NU,.X

IX)a.

~UI,X

""a.

I1IIiI

7. CERINTE PRIVINDCOMPOZITIA §I STABILIREACOMPOZITIEI BETOANElOR UTILIZATE LA REALIZAREA

ELEMENTELOR PREFABRICATE

7.1. Cerlnte generale

Setoanele utilizate la realizarea elementelor prefabricate pot fipreparate dupa cum urmeaza:

. pe baza unor amestecuri/compozi\ii de beton proiectate launitatea de prefabricate de catre un laborator autorizat

. pe bazaunor compozi\ii prescrise de caire proiectanl sau/~iutilizator.

La proiectarea/prescrierea compozi\iilor de beton pentrurealizarea elementelor prefabricate vor fi avute in vedere prevederileurmatoarelor reglementari tehnice:

- la proiectarea compozi\iilor de beton greu pentru realizareaelementelor prefabricate din beton simplu, beton armat ~ibetonprecomprimat prevederile prezentului "Cod de practica pentru execu\iaelementelor prefabricate din beton, beton armat ~i betonprecomprimat"

- la prolectarea compozi\iilor de beton greu armat dispers cufibre metalice, prevederile "Ghidului pentru stabilirea criteriilor, deperforman\a ~i compozi\iilor pentru betoanele armate dispers cu fibremetalice - SFM"

- la proiectarea compozitiilor de beton u~or pentru realizareaelementelor prefabricate prevederife "Normativului privind prepararea~i utilizarea betoanelor u~oare",indicativ C155-89.

7.2. Amestecul de beton proiectat

7.2.1. Cerlnle generaleSelectia componentilor ~i stabilirea compozitiei betonului

proiectat se face de unitatea de prefabricate pe baza unor amestecuriprellminare stabilite ~i -verificate de catre un laborator autorizat. Inabsen\a unor date anterioare este necesara efectuarea ~i incercareaunor amestecurl preliminare. Compozi\ia amestecurilor preliminare debeton trebuie sa fie astfel stabilita incat in condi\iile concrete de lucruale unita\ii de prefabricate sa se asigure:

63

:JUQ)(j)c:!II0ID LO.a.!!!

N(")

eftCJ)

0......

r

-Ii

.1

. lucrabilitatea ~i omogenitatea betonuJuiproaspat. caracteristicile betonului Tntarit (clasa de rezistenta cu 0rezerva corespunzatoare conditiilor de lucru din unitate, gradde impermeabilitate etc.)

7.2.2. Datele necesare privind compozitia betonului proiectat. incazul amestecurilor de beton proiectate, trebuie specificateurmatoarele date de baza:

a) clasa de rezistenta ~i rezistentele pe faze (decofrare,transferul fortelor de precomprimare, livrare etc.)

b) dimensiunea maxima a granulelor agregatului folositc) luerabilitatea betonului proaspatd) datele referitoare la elementele ee se realizeaza, ex. beton

simplu, beton armat dispers, beton armat, beton precomprimate) date referitoare la compozitia betonului:

. tipul ~i dozajul minim de eiment (avand Tnvedere dateledin tab. 6.13. Tnfunctie de condi!iile de expunere);

. raportul NC maxim;. tipul ~i dozajul de adaosuri minerale admise;

. raportul agregat de concasaj/agregat natural ~i tipulagregatului de concasaj unde este cazul;

. lipul ~i dozajul de fibre metalice Tnbetonularmat dispers;

. lipul de aditiv;

. continutul de aer antrenat (unde este cazul) etc.;

. notatia betonului, de exemplu un beton de clasa C20/25preparat cu ciment 132,5~i agregate 0-16 mm 9i tasare120 mm poate fj notat C20/25-83-132,5/0-16.

7.2.3. in anumite conditii de utilizare a elementelor prefabricatetrebuie specificate suplimentar anumite caracteristici ce trebuie safaca obiectul unor testari specifice precum:

a) caracteristici ale betonului legate d~ factorii de compozitie:. densitatea;. cerin!e privind reactia alcalii-agregate;

. cerinte privind limitarea continutuluide alcalii din ciment;

. cerinte privind limitarea continutuJuide C3A~j/sau 803 dinciment;

64 -IlIIWu

. conditii speciale pentru agregate (exemplu rezistente mariale rod de baza pentru agregatele de concasaj utilizate in

compozitia betoanelor de clasa > C50/60 elc);. conditii privind utilizarea unor adaosuri minerale elc .

b) cerinte privind earacleristicile betonului intarit, de exemplu:. 0 valoare minima pentru rezistenta la incovoiere sau la

Tntindere prin despicare pentru betonul armat dispers;.rezistenta la penelrarea apei (impermeabilitate);. rezistenta la Tnghet-dezghe\repetat;. rezistenta la uzura prin abraziune:. rezistenta .Ia 90C mecanic;. caracteristici legate de ductibilitatea betonului armat

dispers;

. con\inutul de aer antrenat existent in betonul intarit;

. rezistenta la anumite tipuri de agresivilate chimica etc.Tn situa\iile in care se cere obtinerea unui anumit grad de

impermeabilitate. gelivitate etc notatia va cuprinde ~i aeestecaracteristici exemplu: C40/50-P81O_G100-83-142.5/0-16 etc.

Notatiile sunt conventionale, prin intelegerea dintre proieclanl,utilizator 91 producator, se pot adopta ~i alte nota\ii, respectandu-seinsa cerintele generale privind caracteristicile betonului prev8zule inprezentul cod.

7.3. Amestecul de beton prescris

7.3.1. Proiectantul 9i/sau utilizatorul i~i asuma responsabilitateaproiectarii compozi\iei betonului. Tnaceasta situatie trebuie verificatecaractenslicile betonului in I~borator sau prin experimentari de volumredus, in toate cazurile in care nu exista date tehnice suficientereferitor la folosirea anterioara a unor amestecuri similare de beton in. .conditii tehnologiceapropiate.r

Datele de baza specificate pentru betonul prescrissunt similarecu cele pentru ames.teculde beton proiectat. .

7.3.2. DateJe de baza privind amestecurile (compozitiile) de betonprescrise.

65

i'

jJ

in cazul amestecurilor (compozitiilor) de beton prescrise trebuiespecificate cel pu\in urmatoarele date de baza:

a) clasa betonului !?i rezisten\ele pe faze (decofrare, transferulfor\elor de precomprimare, livrare etc.);

b) tipul, clasa cimentului ~i dozajui de ciment la m3;c) raportul AlC sau AlMC;

d) lucrabilitatea ~i densitatea betonului proaspat ~i continutul deaer antrenat unde este cazul;

e) tipul agregatelor, dimensiunea maxima a agregatelor !?izona degranulozitate;

f) tipul !?idozajul adaosurilor minerale;g) tipul !?idozajul de aditiv; . 'h) unele din datele de la pct. 7.2.3. daca este necesar !?i alte

date suplimentare considerate ca fiind necesare.in astfel de situa\ii unita'tea de prefabricate are obligatia de a

produce beton !?i a realiza elemente prefabricate in conformitate cuprevederile proiectului sau comenzii in care, a fost prescris amesteculde beton conform pct. 7.3.1. din prezentul cod.

7.4. in cazul amestecului de beton proiectat compozi\ia ,betonului se stabile!?tede un laborator'autorizat ~i trebuie sa se faca: II. la inceperea productiei de betoane !?ielemente prefabricate

, . la schimbareatipuluide ciment!ii/sauagregat

1. la schimbarea tipului de aditiv II. la schimbarea tipului !?idozajului de fibre metalice

.la schimbarea tipului !?idozajului de adaos mineral (I

. la pregatirea execu\iei de elemente prefabricate ce necesita ,Ibeton cu caracteristici diferite de cele preparate curent saude clasa ~ 30/37.

7.5. in cazul realizarii de betoane cu cimenturi. aditivi, awegate ~~i adaosuri care nu sunt prevazute in prezentul cod de practica, saucare nu au prescriptii tehnice aprobate, stabilirea compozitiei ~betoanelor se face pe baza de studii elaborate de institute decercetare care indeplinesc in astfel de situatii ~i .atributiile delaboratoare autorizate.

66

Ii

7.6. Proiectarea amestecurilor (compozitiilor) ~i introduce rea in

produc\ia de prefabricate CI betoanelor de inalta rezisten\a (inaltaperforman\a) de clase ~ 50160 se face cu asislen\a tehnica a unuiinstitut sau inginer autorizat.

7.7. Saptamanal, laboratorul unita\ii de prefabricate va analiza

rezultatele ob\inute la decofrare, transferul for\elor de precomprimare!ii livrare ~i va stabili masurile necesare in vederea asigurarii calita\iibetonului ~u acordullaboratorului autorizat care a proiectat re\eta.

Rezisten\ele pe faza ce trebuie ob\inute la decofrarea elemenlelordin beton armat, transferul. for1elor de precomprimare la realizareaelementelor din beton precomprimat sau livrarea elementelor sunt cele

prevazute in proiectul elementelor respective. in cazurile in care astfel devalori nu sunt prevazute, sa vor avea in vedere .ob\inerea pe faze a

rezistentelor minime prevazute in tabelul.7 .1.Obs. Rezistentele la livrare pentru betonul din elementele de

beton armat tabelul 7.1. reprezinta rezisten\ele minime ce trebuieatinse la livrarea elementelor din beton armat cand aeesta se face inintervalul 7-21 zile de la execu\ie. Pentru elementele de beton armatce au atins varsta de 22...28 zile de la realizare, rezisten\ele ob\inute lalivrare trebuie sa asigure realizarea clasei betonului.

7.8. Lunar, laboratorul unita\ii de prefabricate va analiza rezultateleincercarilor efectuate la varsta de 28 zile ~i va efectua (cu acordul scris allaboratorului autorizat ce a proiectat amestecurile de beton) eventualele

corec\ii ale dozajului de ciment ~i va aplica daca este cazul alte masurinecesare asigurarii clasei betonului.

. Analiza se va face pe 'clase de betoane ~ C 16/20 ~i tipuri deelemente luand in considera\ie rezultatele ob\inute pe minim 6 serii a

trei epruvete, incercate din beton de aceea~i clasa conform anexei7.3.,

in situa\iile in care nu se dispune de incercari pe cel pu\in 6 seriiepruvete, rezultatele urmeaza sa fie interpretate conform criteriului 2,anexa 7.3.

67

r

Pentru lipurile de beton, /a care criteriu/ mentionat, nu este 11..1indeplinit se vor adopta operativ masurile necesare pentru realizarea ~clasei betonufui. -.~

. -:Ja; 1111

, ..0 Iii'" c-. ..'-'E'111oWa.

. '111U)-'. ~IIII:III

III

7.9. Canlita\ile de materia/e corespunzatoare unui amestec debeton se vor stabili dupa cum urmeaza:

. conform indicaliilor din cartea tehnica a utilaju/ui de preparareinsa maxim:

- 80% din capacitatea nominala a uti/ajelorcu amestec forlat.in cazul betoanelor de cJaseleC16/20...C45/55;

- 75% din capacitatea nomina/a a utilajelor cu amestec princadere' libera, in cazul betoanelor de claseleC16/20..,C45/55;

- 70% din capacitatea nominala a utilajelor cu amestec fortatin cazul betoane/or de clasele C50/60...C1O0/115(nu esteadmisa prepararea betoane/orde clasa ~ 50/60 in utilaje cuame5tec prin cadere libera),

7.10. in perioada prepararii betonului, compozitia acestuia 5e vacorecta zilnic ~i ori de cate ori 5e impune. in functie de rezultateleincercarilor privind:

. umiditatea agregatelor;

. granulozitatea sorturilor:

. densitatea aparenta a betonului proaspat:. /ucrabilitatea betonului.

Daca se impune corec\ia cantita\ii de apa de preparare cumaxim 1-5%se admite'ca pentrucelelaltecomponentesa se men\inacantitatile stabilite anterior, in cazul betoanelor de claseleC16/20.. .C25/30.

68 [-I_I

CJ)...CJ)

"C Q)Q) I:> III

C .s.- Q)2..0:J Q)>'"CJ)':; :-..0 ICJ)...oWQ)

o.CJ)0

'6100I:.cCJ).....Q)N

.f!Q)a.CJ).5,5ECJ)a;....-I:Q).....U)

'NQ)

D::

'ij),Q)cQ)EQ)Q)<1>

"C

<1>

Q)

(3Q)

'2Q.c'L:Q.u'U)~BCI]u;<1>(/)

roE

'L:Q.E8<1>...Q.C0ID.DC'6

<1>

CQ)

EQ)

Q)

~ 2 '-c2<1> U)Q.C

<1> ~... -CI]~

.~ a-NCI] -- ....<1>AIQ) <1>

c.t;::<1> ICI]

U; (/)'- <1>N '-<1> :J

~.D

~ !;

69

I/} <0

I§00')N

G a)

I/} "" it-:I/}0 ;:0 I/}

I/} I/} I/}......0') N .00 ,...I/} t:: ina) in0 ;2; ID'<t

"f: I/} I/} I/}0')Ea) "': ex)!ezR '<t ID

0 iD ,...I/}' 0 '<t I/}.a

::II/} I/} ... ...u,... N20 ID ID'<t 0 en"OlD in I/} '<to M

'0,...

m

I/}Q)ID .jc-::II/} I/},- I/} in:::0 '<to.o I/} 0EID .n I/}°0 inUI/} N .....!!!0 '<t '<t<IIc' I/} r-

!Q)iii I/} I/}'N

'<t ex)Q) 0 M

0 I/}- 0 ri N'5 M

:@ '<t In ::!: '<tN I/} ""

!*0 MI/}

aIt): '<t 'ex)in MI U>"" 0..!!!0 M ""

,0,... It) I/}

m

"" ri ""0 N in"" 0 ex)0 N N

0 0a) a)

!.:2 N Nin N inI/} MN ,..: N ri0 ... N

I/} I/} ""N u:i N0 '" in .N ex)0 ... ....I "" IiD '"" " '<t0 ...

. Q) Q)8§iii I!!,ciii '.... Q)cE-U>- N

u,*.4!cB8E'N .!!.of! 1!!a;E e!j?*E&! U <II E.a '" ,f;Q)E.a<ll :iiQ)I!!'J:: a.

j

-'j!:"

I,

7.11. Proiectarea amestecurilor (compozitiilor) de beton 1'-17.11.1. Ceri.n\e privind lucrabilitatea betoanelor proaspete:. Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de

I

:

a putea fi turnat in condi\iileprestabilite~ide a ficompactatcorespunzator in scopul umplerii tiparelor ~i realizarii deelemente cu structura omogena in orice sec\iune'

I

'

Lucrabilitatea este apreciata pe baza consisten\ei,betonului;

. Consisten\a fiecarui tip de beton depinde de tipul ~i idimensiunile elementelor prefabricate ce se realizeaza,:prezenta ~i pozi\ionarea armaturii, tipul mijloacelor depreparare, transport ~i punere in opera, durata acestoropera\ii, temperatura betonului proaspat ~i condi\iile demediu etc.. Clasele de consisten\a a betonuluideterminate prin metodatasarii, a raspandirii, a gradului de compactare ~iremodelare VE-BE,sunt prezentate in tabelele nr. 6.6...6.9.in tabelul 6.10 sunt prezentate toleran\ele admise la claselede consisten\a.

in anexa 7.2. se prezinta orientativ consisten\a betonului, in'func\ie de tipul elementelor prefabricate ce se realizeaza ~i mijloaceJe~e transport folosite. in anexele 7.4-7.7, se recomanda zonele de.granulozitatepentru agregate in func\iede dozajulde ciment (sauciment + SUF) la 0 anumita consisten\a a betonului.

7.11.2. La prepararea betoanelor cu superplastifian\i~i rapoarteAlC reduse, in special in perioada. cu temperaturi peste 23-25OC,potapare reduceri sensibile ale valorii consisten\ei betonului dupapreparare, in principal in situa\iilein care nu s-a verificatin prealabilcompatibilitateadintre ciment ~isuperplastifiant. Astfelde situa\iipot fiprevenite prin:. verificarea prealabila a compatibilita\ii ciment--superplastifiant ~i selectia superplastifiantuluicompatibilcu

cimentul folosit curent; .. dozarea cantita\ii de superplastifiant prestabilita in doua_,

tran~e (Ia preparare ~i inainte de turnare);"

70 -11811

. dozarea unei cantita\i suplimentare de 3-5 I superplastifian\i~iamesteculla tura\ia maxima a autoagitatorului 2-3';asigurarea punerii in opera a betonului in intervalulprestabilitprintestelede corripatibilitate. ,

.7.12. Cerinte privind granulozitatea agregatelor

7.12.1. Agregatele utilizate in compozitia betoanelor pentruprefabricate, trebuie sa indeplineasca cerin\ele 'de la Cap. 4.2. ~iurmatoarele:

. 0 gram'.Jlozitate continua sau u~or discontinua, care saasigure densitatea maxima posipila, pentru amestecul desorturi de agregate; . '

. sa con\ina 0 cantitate de material fin (sub 1,0 mm), pe catposibil optima sub urmatoarele cerin\e (contradictorii intr-oanumita masura); asigurarea densitatii maxi me aamestecului de sorturi, reduce rea raportului AlC ~iasigurarea unei bune lucrabiJita\i a betonului proaspat(cerinta care pentru anumite compozitii de beton implicanecesitatea cre~terii con\inutului de parte fina);

. dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabile~teIn func\ie de dimensiunile elementelor, respectandu-secriterille:

~max. ;S;1/4 D (in cazul plan~elor <jImax. s 1/3 D);~ max. S d-5mm<jImax. S 1,3 c. unde:

D - reprezinta dimensiunea. cea mai mica a elementuluiprefabricat;

d - reprezinta distan\a dintre barele de armatura;c - repreziilta grosimea stratului de acoperire cu beton a

armaturilor;

. la elemente sub\iri si pentru diver~i recipienti cpmax. ;S;1/6 D.

. in anexele 7.5...7.7 sunt prezentate zonele degranulozitate, pentru agregatele de 0-7 (8) mm; 0-16 mm;0-20 mm utilizate curent in unita\ile de prefabricate.

. pentru elemente prefabricate masive ca stalpi, funda\ii etc.se vor utiliza granulozita\ile 0-31 sau 0-40 mm, dupa caz,

71

l

I ~

In,1'1

1I

ii

prevazute in vol' al "Codu/uide practica penlru executarealucrarilordin belon, beton armal ~ibelon precomprimat".

7.13. Cerinte referitoare la alegerea tipului ~i dozajului deciment

7.13.1. Cimenlurile ulilizate la realizarea tipurilor de elementeprefabricate, trebuie sa satisfaca cerin\ele prezentate la cap. 4, iarbetoanele preparate ~i exigen\ele privind condi\iile de mediuprezentate la cap. 6.

Stabilirea tipLlluide ciment ce urmeaza a fi utilizat la realizareaelementelor prefabricate, se face de regula la proiectarea elementelor~i Tnlocuirea tipului de ciment la realizarea elementelor se poate facenumai cu avizul scris al proiectantului. in situa\iiie in care prin proiectulelementelor nu este prevazut tipul de ciment acesta va fi precizal decomun acord prin contractele de livrare elaborate de catre producator:?iutilizator, avartd in vedere prevederile prezentului cod, pet. 4.1.4. -4.1.5 privind:. clasa betonului;

. tehnologia ~i condi\iile concrete de fabricar~ a elementelor;. condi\iile de mediu.7.13.2. Dozajul minim de ciment, pentru elementele din beton,

beton armat ~i beton precomprimat de clasa ::::35/45, va fi eel dintabelul 6.13. cu luarea Tn considera\ie a limitelor de granulozitate aagregatelor utilizate in compozi\ie. Pentru betoanele de clasa ~ 40/50,dozajul minim de ciment tip I, va fi de 400 kg/m3 ~i de 440 kg/m3, incazul folosirii cimenturilor de tipuill/A-S.

7.13.3. Dozajul maxim de ciment tip I, SRI ~i HI inclusivadaosurile de SUF, se recomanda sa fie limitat la 600 kg/m3, pentru , .'

betoanele preparate cu agregate 0-16; 0-20 ~i 0-31 mm ~i la maxim I-'670-700 kg/m3pentru betoanele preparate cu agregate 0-7 (8) mm.

in situatia folosiriiunor cimenturi cu adaosuri de zgura bazicagranulata la macinare, de tipul IIIA-S 42,S; IIIA-S 52,5 dozajelemaxime de ciment se' recomand.a a fj limitate la 700 kg/m3beton. Tnastfel de situa\ii nu se vor utiliza ~i adaosuri de SUF la preparareabetoanelor.

72

~

-...

7.14. Cerinte privlnd selectia aditivilor utilizati la preparareabetoanelor

7.14.1. Aditivii utiliza\i la prepararea betoanelor trebuie sasatisfaca exigen\ele de la cap. 4.3. ~i sa nu contina subslante ce potafecta negativ proprieta\ile betoanelor, armaturilor :?i sanatateaoamenilor.

Cantitatea totala de aditivi din beton (inclusiv aditivii livra\i subforma unui amestec de pulberi uscate)) nu poate depa~i 50 g/kgciment ~i nu poate fi mai redusa de 2 g/kg ciment. in cazul livrariiaditivilorin solu\ii in apa ace~tia trebuie lua\i in considera\ie lastabilirea cantita\ii de apa de preparare ~i a raportului AlC in toalesitua\iile in care dozajul aditivului in solu\ie depa~e~te 311m:!beton.

7.14.2. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor se faceastfel: .

de catre personal tehnic ~i muncitori instrui\i asupratehnologiei betonului cu aditivi;

dupa testari-Tncercari preliminare in condi\iile tehnologieiexistente in unitate;pe baza de specifica\ii tehnice, elaborate de institute despecialitate sau personal tehnic competent, in acord cureglementarile :?iagrementarile tehnice aflate in valabilitate.

.

.

7.15. Cerinte privind utilizarea adaosurilor minerale laprepararea betoanelor

7.15.1. Adaosurile minerale ulilizate la prepararea betoanelortrebuie sa satisfaca cerin\ele de la pet. 4.4 ~i sa nu con\ina substan\ece pot afecta negativ proprieta\ile betonului, inclusiv durabilitatea intimp ~iarmaturilor,precum ~isanatatea oamenilor.

Cantitatea de adaosuri utilizata la prepararea betoanelor,armate ~i precomprimate trebuie limitatala valori ce nu au ca rezultatscaderea valorii pH, sub 12 pentru betonul armat ~i sub 12,5 inbetonul precomprimat.

73

7.16. Stabilirea compozitiei betoanelor

7.16.1. Stabilirea compozitieibeloanelor Irebuie astfel efectualaincat in conditiile unui dozaj de ciment, aditivi 9i adaosuricorespunzator sub aspect tehnic 9i economic, sa asigure satisfacereaexigen\elor privind:

- lucrabilitatea9iomogenitatea betonuluiproaspat;-clasa betonului9i rezisten\ele pe faze:- durabilitateabetonului ~i aile cerinte prevazute prin proiectele

elementelor.

Stabilirea compozi\iei betoanelor se face de laboratoare 9i ipersonal ingineresc autorizat. '

7.16.2. Principaliifactori de compozitie~i tehnologici,ce trebuieavuti in vedere la slabilirea compozi\ieibetoanelor sunt cenlraliza\i intabeluI7.2.

TabeluI7.2.

Factorii de compozi1ie !ii tehnologici ce influenteaza proprieta1i1ebetoanelor in stare proaspata '!iiintariHi

Nr.crt.

Factori decompozi\ie

Cara{::teristici9i elemente cecondi\ioneaza selec\ia

Capitolul dincod la care se

refera1. Cimenlul (tiPUI

I

. clasa betoanelor, rezistentele9i dozajul) pe faze tehnologice9i finale:. intervalulpreparare-punere

in opera;. masivitatea elementelor(raportulsuprafa\a/volum);. modulde intarire;.. conditiilede mediu etc.

Tip~1deu~l. conditiilede preparare,transport, punere in opera;. caracteristicilebetonuluiproaspat 9iintarit (I!-,crabilitate,clasa, rezistente pe faze,durabilitateetc.);

cap.4;6;7:,1

cap. 4; 6; 7

2.

74

Nr. Factori de Caracteristici9i ementece Capitoluldincrt. compozitie conditioneaz~electia codla care se

refera. caracteristicile3mentelbrce se realizeaza (sl\iuni,armare)

3. Tipul9i . caracleristiciletDnuluidozajul proaspal9iinlaril(luBbilitate,adaosurilor omogenitate,permeililatelaapa cap. 4; 5; 6;minerale , 9igaze,rezistentalagheO; 7. clasa betonului rezistentele

pe faze;I . protec\iaarmi'riloretc.

4. RapotulNC . caracteristicilelonuluiproaspat ~iintarit (kabilitate,

omogenitale, porozte, cap. 4; 6; 7impermeabilitate,r6ten\e,durabilitateetc.);. tipularma~ielnentelor9isectiunea elemetior;. lipuladilivuluolositincompozi\ie

5. Lucrabilitatea . condi\iilede pparare,transport ~i punerin opera;. tipul 9i dozajde adilivi 9i cap. 4; 6; 7adaosuri;. forma9idimsiunileelementelor;. modulde arnre 9idesimeaarmaturilor pasivpi active

6. Granula . forma §i dimlSiunilemaxima a elementelor; cap. 4; 6agregah,.Jlui . modulde anTe9idesimeafolosit armaturilor;

. condi\iile de eparare 9itransport

75

I r

, r--,~ I

'j

r-.,' I '.,j""",;1

~ II -.-

-,; I'j I'j'.,

.'4 r'

1 -,r;~ \

'~1

;.:!~\-:~

~

rJ r-i:

.

~ 'I r--,.~

I

. :;

"

~" '~.

. r'-

;:~~ I ';ir~ .

(1 !. ) I .-

,

'-

"j

"

,

il i ii~i1:!'

,. -~. I I, I

-- .J. ''r J '11'1.1

i ~ \'-

~f. f

7.16.3. in cazul betoanelor, pentru care trebuie sa se asigure unanumit grad de impermeabilitate, 'tabelul 6.13., este necesar caraportulAlC sa nu depageasca valorile:.0,56 pentru gradul de impermeabilitate p410;.0,52 pentru .gradul de impermeabilitate PaID;.0,45 pentru gradul de impermeabilitate P121°;

7.16.4. Pentru stabilirea compozi\iilor betoanelor necesarerealizarii elementelor prefabricate sunt parcurse urmatoarele etape:

a) se stabile9te tipul de ciment pe baza prevederilor dinproiectul elementelor 9i prevederile din tabelele 4.4, 4.5, 6.13 9i pet.7.13.2 din pr~zentul cod;

b) se stabile9te dozajul de adaosuri minerale active (daca estecazul) conform pet. 4.4.2.;

c) se stabile9te raportul AlC maxim in funclie de clasa betonului,clasele de expunere cap. 6 9i tabelul 6.13., tipuJ 9i cia sa cimentului,tabelul 7,3, tab. 6.13 9i pet. 7.16.5 din prezentul cod.

76

TabeluI7.3.Rapoartele A/C maxime pentru betoanele folosite la realizarea

elementelor prefabricate din beton armat §i precomprimatClasa Clasa cimentului

betonului 32,5 42,5C16/20 0,54 0,56C20/25 0,45 0,47C2~30 0,44 0,45C30/37 0,38 0,43C35/45 - 0,40 0,45C40/50 - 0,35 0.38C50/60 - 0,33 0.35C55/67 - 0,32 0.34C60/75 - 0,30 0,32C75/85 - 0,27 0.30

C80/95 - - 0,28C90/105 - - 0,26

C100/115 - - 0.25

d) se stabile9te dimensiunea maxima a granulelor agregatului 9igranulozitatea agregatului total, avand in vedere prevederile de la pet.4.2., pet. 7.12, anexele 7.5. ... 7.7. din prezentul cod ~i urmatoarele:

in compozi\ia amestecurilor de agregate fO,lositela pre para reabetoanelor de clasa ~50/60 se introduce agregat de concasaj din rocidure, cu forme!!buna a granulelor (criblura), in propoqie de 25-70% din

masa amestec,ului de sorturi de agregate;. agregatele de concasaj folosUetrebuie sa fie spalate (uncon\inut in par\i levigabile sub 0,5%) 9i sa reprezintesorturile peste 3 sau 8.mm. FoJosirea nisipuluide concasajnefiindadmisa in compozilia betonului de inalta rezistenta,intrueAtafeeteaza negativ proprieta\ile betonului proaspat9iintarit;. dozajele preliminare de ciment C', pentru betoanele declasele C16/20...C40/55se stabilesc folosindrela\ia (7.1.)

A

A/C

52.5

C'= (7.1.) .

77

Nr. Factori de Caracteristici r elemente ce Capitolul dincrt. compozi\ie conditioneaz8 seJec\ia cod la care se

refera7, Granulozitatea. dozajul de ciment;

agregatului . dozajuldeadaosuriminerale;. lucrabilitatea adoptaUi; cap.4;6. moduldepunerein opera;. sectiunea elementelor i modulde armare

8. Cantitatea de. lucrabilitatea prestabilil<'i;apa de. tipul i dozajul de ciment;preparare . tipul 9i dozajul de aditivi; cap. 4; 6; 7

. tipul 9i dozajul de adaosuriminerale:. granulozitatea amestecului de

agregate etc.

1'1

ill::, 1:1 ::

"'

,J

'

Jl',J i

;,Ir'I

, :~I.'t,

I:I;'r" !

:";\' i(,I 1

: l'

~ll~ f~~q~' '

:,

.,

i~

;;~G',k

,"j'i\

\

~, ii' i

ji~ ;

':.~:r~,r

-

'~\ii

'~:

,

~r'-

:~,

; :",

in relatia (7.1.) AlC este raportul maxim stabilit conform.tabelelor 7.3. !ii 6.13. in functie de cl~sa betonului, clasa cimentului ~i -clasa de expunere. Dozajul preliminar de ciment C' se compara cudozajul minim indicat in tabelul 6.13. (in functie de limitele de'"granulozitate ale agregatului folosit) retinandu-se dozajul cu valoarea..cea mai ridicata.

e) se stabile~te preliminar cantitatea debetonului A' conform datelor din tabelul 7.4. apadeprepararea.

, Tabelul 7.4. ...Cantitatile orientative de apa de preparare pentru betoanele fara ...

aditivi -.de-Obs.: Pentru betoanele cu aditivi, cantitatile de apa

preparareA', se stabilesc prin incercari.preliminarein functie de..

conditiile cerute betonului de clasele C16/20...C45/55 !ii Hpuladitivului. ,

f) pentru betoanele de inalta rezistenta (inalta performanta), declasele C50/60...C100/115 cantitatea orientativa de apa de preparare '

A' se' stabile!ite pomind de la 0 qantitate de apa de preparare de.1'60:t15 11m3,in func\ie de.clasa ~i tipul betonului, tipul, dozajul ~i clasa -..cimentului, adaosul de SUF, tipul de superplastifiant utilizat ~i raportul ,

AlC indicat in tabelul 7.3. .g) se stabile~te dozajul de aditiv avand in vedere datele de la ~

pct. 4.3., dateJedin reglementarile ~i agrementele tehnice ~i rezultateletestelor de compatibilitate (in cazul superPlast

,

ifiantilor) sau ale.' '

incercarilor preliminare efectuate cu aditivul selectionat pentru~

utilizare;h) cantitatea de agregate in stare uscata Ag', se evalueaza.'

aplicand relatia 7.2. ~i se repartizeaza pe sorturi, urmarindu-se '-.incadrarea in zona de granulozitate prestabilita(anexele 7.5 7.7.)

78

..-

C SUF AdA'ag = Peg(1000-- - - - --A'-P)

pc 'p'ur Pill!

(7.2.)

in care:

Pc= densitatea cimentului egala cu cca. ~3,1 kg/dm3 in cazulcimenturilorde tip I !ii circa3,0 kg/dm3, in cazul cimenturilor de tip IIIA-S;

Psul = densitatea aparentaaSUF = 2,0 kg/dm3Pa= densitatea aparenta a agregatelor in kg/m3 stabilita prin

analize de laborator conform STAS 4606-80, sau aproximata, conformtabelului 7.5. (in cazul in care nu se dispune de analize de laborator).

TabeluI7.5.

Densltatea aparenta a unor tipuri de agregate

Pad= conform document de calitateP = volumul de aer oclus care se estimeaza egal cu 2% (20

dm3/m3) in cazul betoanelor cu ,Iucrabilitate S2; S3 preparate faraaditivi sau cu aditivi pe baza de N.F,S. ~I cu 1% (10 dm3/m3), pentrubetoanele preparate cu aditivi pe baza de M.F.S.

in cazul folosirii de aditivl antrenori de aer, volumul de aerantrenat se stabile~te prin determinari de laborator.

C'. A', SUF, Ad = repre~inta dozajele preliminare deciment,

apa, SUF ~i aditivi.j) densitatea aparenta a betonului proaspat se calculeaza cu

relatia (7.3.):Pb'=C' + A' + A'g + SUF +Ad (7.3.)

7.16.5. Pentru stabil~reacompozitieide baza a betonului sepocedeazain modulurmator:

79

Clasa Apa, 11m3pentrulucrabilitateabetonului S1; S2; C2; V2; F3 S3; C3; V4; F4 S4;F5

C16/20...C20/25 175 -180 200 210C25/30...C45/55 190 - 200 215 225 Tipul rocii Densitatea aparenta kg/m3

Silicioasa (agregatede 2,7balastiera).Calcaroasa 2,3...2,7Grcmitica 2,7Bazaltica 2,9

-r

c

Se prepara un amestec initial de 30-40 I beton, intr-un malaxor

(betoniera) de laborator, luand in considerare cantitatile de ciment,agregate, SUF, aditivi ~i apa, evaluate conform pct. 7.16.4. Materialelecomponente ale betonului calculate, pentru volumul de 30-40 I seintroduc in malaxor in ordinea urmaloare:

- agregate in stare uscata;- cimentul;

- 0 cantitate de cca. 2/3 din apa de preparare;- se malaxeaza 30-45":

- se adauga aditivul dace este cazul;- se continua malaxarea;

- se adauga treptat restul de apa ~i se continua malaxarea cca.

1 minut, dupa adaugarea ultimei cantitati de apa;- se determina tasarea ~i daca este mai mare decat cea stabilita

initial, se reface amestecul cu 0 cantitate de apa de prepar?lre mairedusa. in cazul cand tasarea este mai mica se adauga apa dintr-uncilidru gradat, pana la obtinerea lucrabilita\ii prestabilite:. se determina densitatea aparenta;. se recalculeaza dozajul de ciment cu relatia (7.4):

A

A/C. se calculeaza cantitatea de agregate cu relatia(7 .5):

p'b + pbAg = -A - C - SUF

2

7.16.6. Pentru determinarea rezistentelor mecanice ~i a altorcaracteristici ale betonului se calculeaza ~i se prepara 3 amestecuri a~0-40 I beton, cu urmatoarele compozitii:

. compozitia de baza stabilita conform pct. 7.16.5.;

. doua compozitii suplimentare, prima cu dozajul de cimentmajorat cu 7%, insa minim 25 kg/m3, cea de-a doua cudozajul redus cu 7% insa minim 25 kg/m3,pentru betoanelede clasele C16/20...C45/55;

. cu :!:8-9%, insa minim 40 kg ciment pentru betoanele declasele C50/60...C1O0/115;

C= (7.4 )

(7.5).

80

iT'

I'

. in situatiile in care la efectuarea calculelor pentrucompozitiile suplimentare de beton cu dozaje reduse,rezulla un dozaj mai redus decat dozajul minim prevazut intabelul 6.13. pentru betoanele de clasa C16/20...C40/55 $i

un dozaj mai redus de 400 kg/m3 in cazul betoanelor de

clase ~50/60, se renunta la aceste compozi\ii deoarece nuau aplicabilitate;

. in cazul compozi\iilor de beton de inalta rezisten\a, cu

dozaje majorate, se renunta de asemenea la compozi\iilece depe~esc dozajele maxime indicate la pet. 7.13.3,analizand aile posibilita\i pe'nlru asigurarea performan\elorbetoanelor.

7.16.7. Din fiecare din cele trei compozi\ii de beton preparale se

confec\ioneaza, pentru incercari minim 12 epruvele cubice,confec\ionarea. pastrarea ~i incercarea epruvetelor se va efecluaconform STAS 1275-88 ~i inscrie in regislrul de laboralor ~i vor fjavule in vedere la analiza rezullatelor. Penlru determinarea

rezislen\elor betonului preparal cu superplaslifian\i inlarite fari"ltratament termic se recomanda urmatoarele termeno de incercare: 18-

24 ore; 36 ore; 3: 7 $i 28 zile.La delerminarea rezislen\elor betoanelor inlarile cu Ira lament

lermic. in condi\iile concrete de produc\ie. epruvetele confec\ionate vorfi in numar sufident, pentru incercarea a trei epruvele penlru fiecare

faza din procesul tehnologic (decofrare. livrare. lransferul fOr\elor) la28 zite etc.

7.16.8. Se adop.ta pentru produc\ie compozitia preliminara de

belon care la dozajul minim de ciment, asigura exigentele preslabilile

pentru lucrabilitate. rezisten\ele ~igradul de imperrneabililaleprevazute in proiectele elementelor penlru diferile faze.

Penlru trecerea de la rezullatele incercarilor preliminare la

fabrica\ie valoarea rezisten\ei la 28 zile ~i gradul de impermeabililate.lrebuie sa fie cel pu\in egale cu valorile din tabelul 7.6.

81

,

:f~

~>;";~5j]l

I

It.

~.

~.

' '

'i

Ir:~lq: I.

.\'1

'.

Tabelul7.6

Caracteristicile necesare betoanelor la incercarile preliminare

Obs.: 1) Proiectarea compozitiilor ~i introducerea in productie abetoanelor de clasele C50/60...C100/115 se face cu asistenta tehnicaa unui institut sau inginer autorizat cu experienta in domeniu.

2) Gradul de impermeabilitate, pentru elementele monolite ~iprefabricate din beton de clasele C50/60...C100/115 se stabile~te inmod obligatoriu prin proiectullucrarilor.

-7.16.9. Societatile de constructii §i prefabricate ce asigura in

produc\ia curenta gradull, respectiv III de omogenitate scad, respectivadauga valoarea /1 din tabelul 7.7. la, sau din valorile indicate intabelul 7.6.

82

---- TabeluI7.7.

Valori de corectie a rezultatelor in functie de gradul deomogenitate

Clasa betonului /1(N/mm2) (cilindru) /1 (N/mm2) (cub)

C16/20...C~0/37 3 4C35/45...C45/55 4 5

C50/60...C100/115 0 6 x)x) Societa\ilor ce asigura in produc\ia betoanelor gradul III de

omogenitatenu Ie este permissa execute elementeprefabricatedin, betondeclaseleC50/60...C100/115.

7.16.10. in cazuri urgente penlru execu\la lucrarilor din belon de

clasele C16/20...C45/55 se poate adopta preliminar compozi\ia

betonului pe baza rezisten\elor ob\inute la v~rsta de 7 zile prevazule intabelul 7 .6., aplic~nd urmatoarele procente de rezisten\a:

- minim 70% pentru betoane preparate cu cimenturi cu inlarirenormala;

- minim 80% penlru betoane preparate cu cimenturi cu intarire

rapida R.Compozi\ia asUel stabilita se va corecta pe baza rezullalelor

inregistrate la 28 zile.7.16.11. in sltua\iile in care pOrinproiectele de elemente

prefabricale nu sunt prev8zute rezistentele pe faze tehnologice laincercarile preliminare vor fi avute in vedere rezisten\ele indicate intabeluI7.1. '

7.16.12.Pe parcursulproduc\ieide beton se va face corectia

compozi\iilor pe baza incercarilor efectuate curent. determinareaumidita\ii, granuloziota\iI,sorturilor ~I amestecurilor de agregale, pentrua se respecta parametrii compozitiei adoptate in produc\ie.

7.1.6.13. Tngercarea §i interpretarea rezullatelor obtinule in

produc\ia curenta pentru fiecare ciasa 'de beton se va face conformanexelor 7.1; 7.2; 7.3 §i ~.2.

. Tn func\ie de rezullatele ob\inule la prelucrarea rezullalelor.compozi\iile de beton stabilite prin incercarile preliminare, se men\insau se modifica corespunzator conditiilor de produc\ie ~i exigen\elorpentru asigurarea calita\ii §i conformila\ii elementelor ~i slruclurilorrealizate.

83

Clasa Setoane in elemente prefabricatebetonului fc preliminar impermeabilitate preliminara

cilindru cub P

C16/20 21 27 P410C20/25 26 32 p410C25/30 30 37 PaloC30/37 36 45 PaloC35/45 42 53 PaloC40/S0 48 60 P 1012C45/55 54 66 P 1012C50/60 60 72 P1210C55/67 66 79 P1210C60175 72 90 P1210C70/85 84 102 p 1a10C80/95 94 112 P1610C90/105 105 123 P1610C100/115 116 133 P1610

l~

~

fJ.

.~.i J

I:

-1'

ii..11

-,-i!

8. TlPARE (COFRAJE) PENTRU REALIZAREAELEMENTELOR PREFABRICATE

... Tiparele la care decofrarea se face prin smulg.-re. vor. fi aslfel'. . - - . I f rta de smulgere egala cel pU\1n cu de

8.1. Tipare pentru realizarea elementelor prefabncate din

III-: ancorate mcat sa rezlste a 0 0 \, -. . 1 mentului care se realizeaza.belon ,I befon a""al 2.5on masa~e .. face verificareaincadrarii8.1.6. Inainte de utllizare se va ,

b ' -. '. ,I

.t lera

ntele de forma §i dimensiunl, ..8.1.1. Elementele prefa ncate se executa m tlpare metalice, de

III' : tlpare or m 0,.face ver

',f'lcarea incadrarn. 1 tT arii tlparelor se vabelon. lemn sau produse din lemn. maleriale piaslice armale elc. In cursu u "z I -. dimensluni as(fel.alegerea malerialuluide execulie a liparelor se face pe considerenle . fiecarui IIp~r in 10Ieranle~~~ed;~:~I:~ile vor fi verificale inainle detehnico-economice, . . tlparele cu p \

Tiparele se realizeaz. din elemenle componenle a caror clasa ... fiecare ut~i~are_;. d nlablle vor Ii verificale periodic. ins.de precizie trebuie sa fie superioara cu 0 clasa de precizie e/emente/or . tlparele fara ~ar\1 er:n°cert "

tl Jdinea obtinerii de elementetf I incat sa se aSlgure .prefabricate carora Ie sunt destinate. . as e8.1.2. TipareJe metal ice trebuie sa indeplineasca condi\iile. corespu~zatoal

reof de regula cu aJ'utorul §abloanelor.

' V 'ficarea tlpare or se ace . .teilnice prevazure de STAS 7721-90. Trparele de lemn sau alte err -. fi - i utilizari. suprafelele liparelor ce VIn Inmaleriale vor fi as(fel proieclale .i execulale inca; sa realizeze abaler! .. 8.1.7. Inarnlea ~::re alale cu mijloace adecvale $i unse cudimensionale echivalente cu maxim 1/2 din abaterile dimensionale ale. contact cu beto~~1 vor I Itnebc~r 'sa indeplineasca cerin\ele STASelemente/or prefabricate prevazute in proiectul de elemente conform agen\i decofran\" care re

t IUlet hnice romane§ti aflate in valabilitateSTAS 6657/1-89. 11382-84, saualeagremeneor e8.1.3. Paqile de tipar, destinate realizarii suprafelelor ce §i condi\iile de la pct. 8.2.2..

corespundImblnarilorumede.se reCOmandaa rl alcaruileaslfel incal . f ') pentru realizarea elementelorsa asigure oblinerea de supral8\C rugoase penlru realizarea unei bune 8.2 T.~are (co raJe primataderen(e cu betonul de monolitizat. in acest scop se pot utiliza tabla""" prefabricate dm beton precom

expandala sau slriala. covor de cauciuc profilar. afle maleriale sau . ele (colrajele) ulilizale la realizarea elemenlelor

procedee ce asigura electe similare. . 8.2.1. Tlpar primat se vor execula numal pe baza8.1.4. Par\ile de tipar destinate suprafetelor de beton aparent

181- . prefabricate dm bet~n _preCo~t de unitati de proiectare in conformitate cu

. . - '. - .

I r de executle Intocmle,8 1 d'sau decora'.v. !rebule sa arba. dupa caz gradul de prelucrare .. de sene ~. . 7721-90 precum $i a celor de la pct. . .n

corespunzOtor $i profifa!ia adecvala cerin!elor proieclului de prevedente dUl STAS . - .Ir~buiesa.arhitectura. prezentul cod d~ pradctlc~ ~

dl

pentru a rezista la orice ac\iune ce poatef suficlent e ngl e

8.1.5. Tiparefe $i piesele de fixare sau prindere ale aceslora vor - Ie- - r ulprocesululde execulie; '-fi suficienl de rigide. penlru a nu suferi deforma!ii la manipulare. a~ar~a ,~ ~mPlabilepana cand belonOI atinge a rezlSlenlamonlare$iremonlarea unorpa~i.datorifavibrarii1ipresiuni!belonului - sa .ram~~a :nlru a suporia elorturilefa care va fi supus lae.c. care sa conduca fa realizarea de elemenle cu aba'eri I sUflc~ena p

dimensionale mai maridecat loleranlele admise. deco rare;r I cerea loleran!eloradmise penlru etement. .- aSlg~res~ IS.a la confectionarea tiparelor (cofrajelor) v~r fl

Abatenle ,a mIse t 'b'n de executant pe baza clasel deprecizate in prolect sa~ se vor s a Iprecizie indicata in pro/ecl.

84 ~

[-

,.85

in afara cerintelor de la pet. 8.1 din codul de practica, tiparel~(cofrajele) trebuie sa indeplineasca ~i urmatoarele conditii specifice :1lucrarilor din beton precomprimat:

- sa permita. montarea ~i demontarea dispozitivelor dedeflectare a armaturilor preintinse;

- sa permita fixarea sigura ~i in conformitate cu proiectul. apieselor inglobate din zonele de capat (placi de repartitie. trompete deracordare, teci), iar piesele de asamblare tef!1porara,care traverseazabetonul, sa poata ti eliminate tara diticultate;

- sa permita 0 compactare core~punzatoare in zonele deancorare a armaturilor pretensionate;

- sa permita scurtarea elastica la precomprimare ~i intrarea inlucru a greutatii proprii;

- sa asigure posibilitatea de deplasare ~i pozitii de lucrI.!corespunzatoare pentru personalul care executa turnarea ~icompactarea betonului, evitandu-se circula\ia pe armaturilepretensionate.

8.2.2. in cazul tiparelor pentru elemente din beton precomprimatcare trebuie sa asigure etan~eitatea la apa sau gaze se va evitatrecerea prin beton a pieselor de legatura ale tiparelor. Daca acestlucru nu este posibil, se vor adopta solutii verificate prin experimentariconcludente in ceea ce prive~te posibilitatea de etan~are a zonelortraversate de legaturile utilizate. .

Utilizarea materialelor chimice de etan~are din import se va facepe baza de agremente tehnice.

Finisarea suprafetelor fiecarei parti de cofraj trebuie realizata inconformitate cu prevederile din proiect.

Agentii de decofrare nu trebuie sa deterioreze betonul. armaturasau cofrajul.

Agentii de decofrare nu trebuie sa atecteze calitatea betonului.culoarea acestuia sau protectiile ce urmeaza a fi aplicate ulterior.

Agentii de decofrare se vor aplica in conformitate.cu specificatiilefabricantului.

8.2.3. Tiparele nu trebuie demontate decat la atingerea valorilorstabilite ale rezistentei betqnului pentru:

evitarea deteriorarii suprafetelor ~i a muchiilordecofrare;

86

1Mw.;

preluarea eforturilor din elementele de beton;evitarea deformarilor datorate comportarii elastice ~iplastice (curgerii lente) a betonului, care depa~esctolerantele specificate

Decofrarea trebuie realizata in a~a fel incat structura sa nu fiesupusa unor actluni cum ar fj: loviri, suprasarcini sau alte deteriorari.

in cazul in care tiparul face parte din sistemul de tratare a

betonului, demontarea se va face lut\nd in considerare conditiile debaza descrise in capitolul14.

9. PREPARAREA ~I TRANSPORTUL BETOANELORTNUNITATILE DE PREFABRICATE.

9.1. Centrala (statia) de betoane

9.1.1. Prepararea betonului in unitatile de prefabricate se vaface in centrale (statii) de beton atestate, conform reglementarilor invigoare de personal instruit ~i atestat pentru controlul ~i executiaprocesului de preparare, livrare, transport beton.

9.1.2. Prin centrala (statie) de betoane se intelege cricesubunitate care produce ~i livreaza beton, dotata cu una sau maimulte instala\ii de preparat beton, instalatii de dozare, alte dotarinecesare unei bune funetionari ~i laborator (vezi pet. 9.2.3) pentruasigurarea ~i eertificarea calita\ii betonului.

9.1.3. Centralele de beton ale unitatilor de prefabricate, sediferen\iaza prin activitatea pe care 0 desfa~oara,astfel:

. centrale ce produc betoane numai pentru nevoile proprii aleunitatii. a diror activitate se va desfa~ura pe bazaprevederilor prezentului cod;

. centrale care produc ~i livreaza beton ~i pentru ~antiere, alteunitati de constructii ~i' prefabricate, a caror activitate sedesfa~oara pe baza preved~rilorcodului NEO12-99.,

87

Ii."

9.2. Persona'. instalatii, laborator

9.2.1. Personalul din aclivitatea de produclie, livrare ~i transporta belonuJui va avea cuno~tinlele necesare, va fi verificat periodic ~ialestat conform anexe; 9.1.

Personalul ce asigura deservirea centralei va fi dimensionat inraport cu voJumul de produc!ie ~i prevederile sistemului de asigurare acalilalii.

9.2.2. Toate instalaliile (ulilajele) pentru depozilarea, sortarea,transportul materialelor, dozarea, compactarea, amestecarea,Iransporlul, turnarea ~i tratarea betonului trebuie sa fie in stare bunade funclionare ~i sa asigure performantele betonului ~i elementelorprefabricate prin buna lor funclionare.

9.2.3. Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzatorcerintelor, unitalile de prefabricate trebuie sa pose de laborator propriuaUlorizat, sau sa coJaboreze cu un Jaborator autorizat echipat cuaparatura ~i instalatiile necesare efectuarii determinarilor specificeasupra materialelor componente ~i betonuJui proaspat :;;i intaritnecesar asigurarii controlului ~i calita!ii betonului.

in silua!iile in care unitatea apeleaza la un laborator extern

acesteia, in contractul de prestari servicii, se vor prevedea explicitlucrarile ce se executa ~i periodicitalea acestora.

9.2.4. Atestarea centralei de beton se va face in conformitate cureglernentarile in vigoare. Pentru ob(inerea atestarii, centrala debetoane trebuie sa fie cuprinsa in sistemuJ unitatii de asigurare acalita!ii, care. trebuie sa fie implementat, sa funclioneze ~i sa asigurecalitatea betoanelor produse ~i livrate, la nivelul prevederilor dinprezentul cod, aile reglementari tehnice in valabilitate, comenzi ~icontracte. Astfel unitatea trebuie sa dispuna de:

a) documente privind sistemul de asigurare a calitatii (ex.manual de calitale, proceduri generale ~i operationale regulament defunqionare, plan calitate, fi~eposturi etc.;

b) depozilele de agregat~, belonate ~i compartimentate pesorturi de agregate folosite ~j buncare (depozite) pe sorturi in centrala;

c) silozuri de dment marcate, penlru depozitarea a 2 tipuri decimenturi simullan avand capacitatea necesara asigurarii functionarii

88

--.. centralei de minim 3 zile. In cazul in care se folose~te :;;i ciment insaci, dotarile vor fi corespunzatoare conform cap. 4 din prezentul cod;

. d) silozuri de depozitare a adaosurilor minerale folosite inproductie, marcate vizibil cu tipul adaosului;

e) instala\ii de transport in centrala a materialelor componente ~idozatoare care sa asigure dozarea materialelor prevazuta in prezentulcod; .

f) utilaje de preparare a betonului in buna stare de functionare;g) instala\ii de preparare, rezervoare ~i dozatoare de aditivi,

pentru cel pu\in una din instalatiile centralei; .

h) instala\ii pentru spalarea utilajelor de preparare ~i transportbeton;

i) instala\ii adecvate pentru incalzirea apei ~i agregatelor inconditii de functionare pe timp friguros;

j) personal de deservire conform prevederilor anexei 9.1.k) nomenclator al claselor (tipurilor) de beton ce produce fiecare

instala\ie ~i inregistrari referitoare la calitate;1) laborator autorizat cu spa\ii ~i aparatura pentru analize

materii prime, confectionare, conservare !?i incercare epruvete beton,incadrat cu personal tehnic (atestat) ~i muncitori corespunzatori saudovada colabon3rii pe baza de contract cu un laborator autorizatexterior unita\ii;

m) nomenclatorul ~i frecventa analizelor ~i incercarilor ce executalaboratorul;

n) laboratorul trebuie sa fie autorizat de organele competente deautorizare.

9.2.5. in situatia constatarii unor deficiente in activitateacentralei de beton, de catre organismele de control abilitate sau acompartimentelor de asigurare a calitatii din unilate se pot adoptaurmatoarele masuri in ce prive~te activitate~ .centralei de beton:

a) continuarea functionarii centralei daca deficientele suntremediate rapid !?i sunt asigurate conditiile. pentru obtinerea calitatiibetoanelor preparate;

b) limitarea produc\iei de beton calitativ sau cantitativ, in functiede asigurarea calitatii ~i cerintelor din executie cand se constata unadin deficien\ele urmatoare: .

89

(""[

I.

.';j

. deteriorarea compartimentarilor depozitului de agregate ~iamestecarea sorturilor;

. deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor sau apantei ~i rigolelor de evacuare a apelor;

. p~ezenfain depozit a unor sorturi cu continut de impuritatipeste limiteIe admise sau cu granulozitatenecorespunzatoare (treceri sau rest mai mari de 10% inafara limitelor sortuJui);. !ipsa tipului de ciment corespunzator clasei betonului ~iprevederilor din proiectele de elemente;

. nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;

. alte deftcientece pot afecta negativ calitatea betonului;c) Oprirea functionarii centralei pe baza uneia din urmatoarele

constatari:

. dereglari ale utilajelor de dozare a componentilorprezent<'1ndabateri mai mari dec<'1tlimitele din prezentulCod pct. 9.3.3.;

. analiza rezultatelor incercarilbr efectuate arata ca in cazul

betoanelor de clasa ~ C16/20 s-a inregistrat gradulill deomogenitate la un volum mai mare de 10% din probeleprelevate, pentru 0 clasa de beton produsa;

. stabilirea gradului de omogenitate a betonului se faceconform Anexei 9.2.;

d) Suspendarea atestarii centralei se face dupa ~um urmeaza:. la analiza rezultatelor incercarilor efectuate pe probele de

beton prelevate se constata pentru a doua oara ca la unvolum >10% din totaful cantitatii de produse nu s-arealizat clasa betonului; .

. nu s-au respectat dispozitiile de oprirea functionariicentralei.

9.2.6. In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cuocazia auditului intern sau a inspectiilor organismelor abilitate, unitatea .de prefabricate va lua masuri preventive sau corective dupa caz.Aducerea la indeplinire a masurilor corective se va comunica intermen de 24 ore organului constatator pentru a decide.

90

rJIIIr.~

-...-

9.3. Preparareacomponente .

betonulul materialelor!iil dozarea

9.3.1. Compozi\ia betoanelor pentru realizarea elementelorprefabricate se stabile~te conform prevederilor prezentului Codfolosind materialele aprovizionate pentru asigurarea productiei.

9.3.2. Volumul une! ~arje de beton se limiteaza in scopulasigurarii calitatii ~i omogenitatii acestuia la urmatoarele propor\ii dincapacitatea nominala a utilajelor de preparare:

. maximum 80% la prepararea betoanelor de claseleC16/20...C45/55Tnmalaxoare cu amestec fortat;

. maximum 70% .Ia prepararea betoaneJor de claseleC16/20...C45/55Tnbetoniere cu amestec prin cadere libera;

. maximum 70% .Ia prepa-rarea betoanelor de clase'eC50/60...C100/115 Tnmalaxoare cu amestec fortat (nu este permisaprepararea betoanelor de clasele C50/60...C100/115 Tn betoniere cuamestec prln cadere libera);

. compozitia fiecarei clase de beton produsa ~i necesarul demateriale pentru fiecare §arja (amestec) se afi~eaza la loc vizibil incentrala de beton.

9.3.3. Dozarea materialelor componente ale betonului se facegravimetric admi~flndu-seurmatoareleabateri:

:1:3%pentru agregate ~i adaosuri minerale;:1:2%pentru ciment ~iapa;

. :1:5%pentruaditivi.9.3.4. Verificarea mijloacelor de dozare se face cel pu\in 0 data

pe saptam<'1na(Ia interval de max 50 ore func\ionare efectiva)folosindu-se greutati verificate metrologic sau alte procedee operativedisponibile. Tnsituatia Tncare se constata la verificari, depa~irea a 1/2din abaterile maxime prev8zute la pct. 9.3.3. se va proceda dupEicumurmeaza:

-defectiunea s-a constatat la dozatoarele de agregate, ciment ~iadaosuri minerale, se sisteaza prepararea betonului p<'1na laremediereadefec\iunii;

- defectiunea s-a constatat la dozatoarele de apa ~i aditivi insolutie, se admite functionarea centralei Tncontinuare timp de max. 3

91

zile perioada Tncare dozarea se face cu reclpienti gradati ~i se vorremedia defectiunileconstatate.

Cel putin 0 data pe an se va face verificarea metrologica amijloacelor de dozare ~iori de dUe ori apare necesar.

9.3.5. Ordinea de introducere a' materialelor componente Tnmalaxor (betoniera) va Tncepecu agregatul cu granula maxima,sau seva face conform fi~ei tehnice a utilajului.

9.3.6. Durata de amestecare a betoanelor se diferentiaza Tnfunctie de compozitie, clasa acestora 91tipul utiJajuluide preparare,dupa cumurmeaza:

. minimum 1 minut, dupa introducerea ultimului component Tnmalaxor pentru betoanele de clasele C16/20...C45/55 preparate faraaditivi 9i adaosuri minerale

. minim 1+1/2 minute, dupa introducerea ultimului component Tnbetoniera, pentru betoanele de clasele C16/20...C4S/SS,preparatecuaditivi

. minim 2, respectiv 2+1/2 minute dupa introducerea ultimuluicomponent in malaxor (betoniera) Tn cazul betoanelor de claseleC16/20...C45/55 ce au in compozitie adaosuri minerale 9i aditivi

. minim 3 minute, dupa introducerea Tn malaxor a ultimuluicomponent in cazul betoanelor de clasele CSO/60...C100/115 care auin compozitie aditivi 9i adaosuri minerale active pentru unele clase.

9.4. Transportul betonului de la centrala de beton inunitatile de prefabricate

9.4.1. Transportul betonului de la centrala pe liniile tehnologlcese face in functie de distanta de transport, lucrabilitatea betonului 9idotareatehnica: .

. cu benzi transportoare pentru betoanele de clasele 51, 52;

. buncare etange care pot fi autopropulsate, instalate peremorcile tractoarelor, pe electrocare, purtate de poduri rulante,diverse tipuri de macarale etc.;

. autoagitatoare.9.4.2. Mijloacele de transport trebuie sa fie in buna stare, iar

transportul betonului trebuie efectuat in minim de timp evit€mdu-se

92

I-I

I

1

I

1--""-~

I"'.~I'

1--

-..-.-'- - -

drumurile denivelate. Pe timpul.lransportului betonului in afara halelorde fabrlca\ie. buncarele cu beton vor fi acoperite cu mijloace adecvatepentru a se evita modificarea caracleristicilor belonului proaspat.

9.5. Verificarea ~I Tntretinerea utila}elor de preparare ~i

pentru transportul betonulul

9.5.1. Ori de c~te ori intervalul de limp necesar pentru

prepararea urmaloarelor ~arle de beton precum ~i de in~arcare-descarcare a mijloacelor de transport belon proaspal depa:;;e:;;lelimpulde:

.1 ora la lemperaturi ale mediului.< 25°C;.1/2 ora la temperaturi ale mediului > 2SoC,

utilajele folosile la prepararea 91 transportul betonului, vor fi binecura\ate ~i spalale cu apa. in acela9i mod se procedeaz8 laterminarea fiecarui schimb de lucru.

9.5.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor penlru prepararea :;;i

transportul belonului proaspat se face la inceperea fiecarui schimb delucru, qe catre personalul ce Ie deserve~te ~i ori de cale ori estenevoie (in func\ie de starea fizica a fiecarui ulilaj) Tnsa cel pu\in odala

pe saptamana, de personalul de intre\inere ~i tehnic al unila\ii.9.5.3. 5arclnile ~i calificarea personalului ce deservesc cenlrala

de belon sunt prezenlate in anexa 9.1. la prezentul Cod.

10. FASONAREA ~I MONTAREA ARMATURILOR iN ELEMENTELEPREFABRICATE

10.1. Armaturi pentrubeton armat

10.1.1. Fasonarea barelor, confectionarea 9i montareacarcaselor de armalura se va face Tn stricta conformilale cu

prevederile proiectului.10.1.2. inainte de a se trece la fasonarea armalurilor,

executantul va analiza prevederile proiectului, \inand seama deposibilita\ile practice de montare ~I fixare a barelor. precum :;;i de

93

~.

,

rI

'lL---

. -

aspectele tehnologice de betonare ~i compactare. Daca se considera

necesar se va solicitareexaminarea de catre proiectant a dispoziliilorde armare prevazute in proiect. .

10.1.3. Armatura trebuie taiata, indoita. manipulata astfel inc~Usa se evite:

* deteriorarea mecanica (de ex. crest~turi.loviri);

* ruperi ale sudurilor in carcase ~iplase sudate ;

* contactul cu substanle care pot afecta proprietatileaderenla sau pot produce procese de coroziune.

10.1.4. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate ~i

drepte .in acest scop se vor indeparta :

* eventuale impuritati de pe suprafata barelor ;

* Tndepartarea ruginii , in special in zonele in care barele

urmeaza a fiinnadite prin sudura . -Dupa indepartarea ruginii. reducerea secliunilor barelor nu t

trebuie sa depa~easca abaterile prevazute in standardele de produs .

Olelul - beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie....

indreptate inaintede a se proceda la taiere ~i fasonare fara a se.

deteriora profilul (Ia fntinderea cu troliul alungirea maxima nu va depa~i

1mm/m). .....10.1.5. Barele taiate ~i fasonate vor fi depozitate in pachete"'"

~tichetate. in a~a felincat sa se evite confundarea lor ~i sa se asigure

..pastrarea formei ~icuraleniei lor pana in momentul montarii.

I"

10.1.6. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturii sub - .

100 C. Barele cu profil periodic cu diametrul mal mare de 25 mm sevor fasona la cald.

I....

Recomandari privind fasonarea, montarea ~i legarea armaturilor ......suntprezentateinANEXA 11.1a NE012-99 ParteaA. .

10.1.7. Abaterile limitala fasonarea ~i montarea armaturilor sunt

I""'

.

.

indicate in STAS 6657/1-89. Daca prin proiect se indica abateri mai ---mici se respecta acestea. '

10.1.8. innadirea armaturilor se face conform prevederilor

proi!=!ctului~i prevederilor STAS 10107/0 ~ 90 . De regula, innadireaI-armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura

!uncliede diametruUtipulbarelor,felulsolicit.ri;.zoneleelementulu;(de..I.1l1li

94

- - --- --- ..

ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri

antiseismice).

10.1.8.1. Procedeele de innadire pot fIrealizate prin :

* suprapuner~ ;

* sudura.

innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in

conformitatecu prevederileSTAS 10107/0 -90 (pct.6.3).

innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de

sudare obi~nuita (sudura electrica prin puncte, sudare electrica cap la

cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin

suprapunere cu eclise. sudare manuala cap lacap cu arcelectric-sudare Tn cochilie , sudare in semiman~on de cupru - sudare in mediu

de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice

referitoare la sudarea armaturilor din olel - beton (C.28 - 1983 ~iC 150

- 1984 ). Tn care sunt indicate ~i lungimile minime necesare ale

cordonului de sudura ~i conditiile de execu\ie.

Este obligatorie califlcarea autorizata a .sudorilor.

10.1.8.2. Nu se permite folosirea sudurii la Tnnadirile armaturilor

din o\eluri ale caror calitaliau fost imbunatatite pe cale mecanica

(sarma trasa) . Aceasta Interdic\ie nu se refera ~i la sudurile prin

puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

10.1.8.3. la stabilirea distantelor intre barele armaturii

longltudinale trebuie sa se \ina seama de spa\iilesuplimentare ocupate

de eclise . cochilii , etc.. funclie de slstemul de innadire utilizat .

10.1.8.4. la innadirileprin bucle , raza de curbura interioaraa

buclelor trebuie sa respecte prevederile STAS 10107/0 - 90.10.1.9. in cazul in care nu se dispune de sortimentele ~i

diametrele prevazute Tn proieGt. se poate proceda la inlocuirea

acestora numai cu avizul proiectantului.

1nlocuirea ~e va Tnscrle in planurile de executie ca're se depun la

Cartea constructiei.

Distanlele mlnime, respectiv maxime, rezlJltate intre bare

precum ~i diametrele minime adoptate trebuie s.a indeplineasca

condiliile din STAS 10107/0 - 1990 sau din alte reglementari specifice.

95

III!

nnin

:

rl'rrr

cI,' ,

{r'.'it "

'I "

I-f!

lRl

,

',

'I,

"'H'

-I' 'm1.1:

I'Sf:tn,1

,. II

rrm

,

I,

\

fi!!ill

-r:.f'7

,

'j:

,';

iff'J't

r'T

["-.-..-..

10.2. Pregi'itirea §i confection area armaturilor pretensionate l61li10.2.1.Pre~~Hireapentru confectionareaarmaturiipretensionate--10.2.1.1. In cadrul lucrarilor pregatitoare sunt incluse

urmatoareleoperatii: I

a) Verificarea existentei certificatuluide calitate al lotuluide oteldin care urmeaza a se executa armatura. in toate cazurile deincertitudine asupra aprecierii starii de coroziune ~i a consecinleloracesteia, se va cere avizulunui institutde specialitate.

b) Suprafa\a olelului se va curala de impurita\i,de stratul derugina superficiala neaderenta ~i se va degresa (unde este cazul),pentru a se asigura 0 buna ancorare in blocaje, beton sau mortaruldeinjectare.

c) Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vorlproveni, in limitaposibilitalilor,dintr-unacela~i lot.

d) Portiunile de armatura care au suferit 0 indoire locala,-ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa opera\ia dei,ndreptare.

10.2.1.2. Portiunilede armatura pretensionata (sarme, toroane)care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura se vorindeparta.

10.2.1.3. Barele de olel superior care in timpul transportuluisaual depozitarii au suferit 0 u~oara deformare, (sub 5 cm/m), se vorindrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar eel putin;'+ 1DoC. Se va evita rebobinarea sarmelor ~i toroanelor, in diversescopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de!

Ilivrare. !

10.2.1.4. Pentru cazul in care controlul efortului de

pretensionare se face ~i prin alungirea armaturii, este necesara;cunoa~terea valoriimodululuide elasticitate al armaturii. ,

10.2.1.5. Pentru armaturi pretensionate individual,modulul deelasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in,conformitatecu prevederiledinSTAS6605-710.

10.2.1.6.Se vor asigura dispozitivelede derulare ~i debitarecare corespundtipuluide armaturace urmeaza a se confectiona,in;ceea ce prive~te precizia la lungime ~i la inclinarea secliunilor de'96

..

taiere (mal exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care serealizeaza bulbila.capete).

10.2.2. Confectlonarea $i pozitionarea armaturii preintinse10.2.2.1. Modul de confectionare ~I pozitionare a armaturii

preintinse precum ~i a celorlalte armaturi ~i piese inglobate, dupa caz,va face, de regula, obiectul proiectului tehnologic al elementului dinbeton precomprimat.

10.2.2.2.Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu seproduca deformari ale sectiunii de taiere care sa impiediceintroducerea armaturii prin ecranele de distan\are, in blocajele deInventar ale Instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice.La debitare se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a

innadit una din sarmele componente, daca aceste zone pot fiidentificate.

10.2.2.3. Se va evita murdarirea armaturilor prin contactul cuportiunile unse ale pere\ilor tiparelor sau ale platformelor de tumare.

10.2.2.4. Abaterile la pozi\ionarea in sec\iunea elementululaarmaturilor pretensionate, nu vor depii~i 3 mm fata de pozitia dinproiect, daca nu se specifica allfel in proiectul/specifica\iatehnica deprodus.

10.2.2.5.Pentru a~ezarea ~i pastrarea armaturilor preintinse inpozi\ia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distan\are. Yntehnotoglade stend unele din aceste ecrane sunt fixe :;;i alleledeplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decatdiametrul armaturii preintinse cu 1 ... 2 mm in cazul sarmelor :;;icu2'... 3 mmin cazul toroanelor,daca nu se specifica allfe!.

Dispozitlvele de blocare la capetele stendului, respectiv aletiparelor metalice; se vor plasa astfel incat devlerea maxima aarmaturii de la ultimul distan\ier sa nu depa~eascapanta de 1/10.

10.2.2.6. Pentru a permite aranjarea in pozilie a armaturilornepretensionate se admite pretensionarea in doua etape. Forta depretensionare din prima etapa se va stapili in func\ie de tehnologia deexecutie adoptata, dar nu va depa~140%din f°rta de control prescrlsa.Armaturile nepr~tensionate se vor monta ~i pozi\iona (fara a fi legatede armaturile pretenslonate),-Iar dupa efectuarea acestor opera\ii se ,

97

r"

-;Mf ;;,m

'f""

l'

:I;~: '

.~ i

fP,

.~1

[I:. Ij.J

m

''t'

:~I:\'1

.,j!'ei;<\

~ih'

1m1

nFl'

-, Hi"1

rT:i iLPi

poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei decontrol.

10.2.2.7. Nu se admit sisteme de pozilionare a. armaturilorpretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung lafata betonului.

10.2.2.8. Dispozitivele utilizate la ancorarea armaturilorpretensionate vor facele specificate in documentalia procedeului deprecomprimare.

10.2.3. Confectionarea armiiturii postintinse. .10.2.3.1. La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor, in vederea

confectionarii armaturii postintinse, se vor utiliza scule ~i dispozitivecare nu deformeaza extremitalile acestora, pentru a nu producedeteriorarea teeilor la introducerea armaturii in canale, precum ~ipentru a permite efectuarea corecta a unor operaliuni ulterioare.

10.2.3.2. Se vor lua precautiile necesare pentru ca otelul sa nufie murdarit cu pamant, materii grase ~.a., sa nu fie indoit sau zgariatin timpul operatiilor de taiere ~i confectionare.

10.2.3.3. Masurile minime care trebuie avute in vedere laconfectionare ~i pozitionare, pentru a se evita degradarea protectiilordefinitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor saude proiectant prin caietul de sarcini, executantul urmfmd a Ie adapta :;;i

campi eta in functie de tehnologiile de lucru utilizate.

10.2.3.4. Fasciculele utilizate la elementele post-tensionate, potfi realizate anterior sau pot fi realizate prin impingerea directa, incanale,a armaturiiderulataprogresivdin colac :;;i taiereasuccesivalalungime (dadi procedeul aplicat permite aceasta operatie).

Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie deproductie, precum ~i de tipul fasciculelor ce urmeaza a se realiza.

Faseiculele ~i torcanele individuale executate in ateliere'centrale vor fi insotite, la livrare. de un certificat de caUtatecare vacontine, in mod obligatoriu, numarul certificatulul .de calitate alsarmelor .din care au fast confectionate fasciculele, respectiv altoronului.

Toate datele '(conditii, criterii de perlormanta) privindconfectionarea armaturilor postintinse trebuie prevazute in proiect(caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementele98

tehnice/specificatiilor tehnice (standardelor de firma) ale procedeuluide precomprimare utilizat. .

Pentru procedeele INCERC se vor respecta condi\iile dinNEO12-99, Partea 8, cap. 3 §i tabel anex~ 4.

10.2.4. Prevederile privind realizarea canalelor pentru armaturi

postintinse sunt cele cuprinse in documentatia procedeului deprecomprimare, proiectului de exeeutie §i NEO12-99, Partea B.

10.2.5. Montarea armaturilor postintinse se face inainte sau

dupa betonare in functie de procedeul de precomprimare, tipul teciloretc., conform preveqerilor proiectului. Protejarea suplimentara a teeHor~i utilizarea unOrprocedee de sporire a rigiditatii acestora (de exemplupentru lucrul pe timp friguros sau cu umiditate ridicata) vor fi precizateprin agrement.

Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prinimpingere sau prin tragere.

Capatul de avans al fascieulului va fi prevazut cu 0 piesa deforma conica ancorata de sflrmele fasciculului.

Varianta de montare a fasciculelor prin impingerea in canal, inmod succesiv, a ele'mentelorcomponente derulate direct din colac, seva aplica in cazul toroanelor, capatul de avans protejandu-se cu 0piesa conica. Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat dela interiorul colacului.

inainte de inchiderea cofrajului este necesar sa se veriticestarea ~i pozitia tecilor, acesta constituind un punct de stationarepentru care se va incheia un proces-verbal pentru lucrari ascunse, inceea ce prive~te:

a) incadrarea in abateri a traseului realizat fata de prevederileproiectului.

. b) Deformatiile parazUare (~erpuirea) in plan orizontal sauvertical, intre punctele de sustinere, aeeste deformatii putflndIntroduce frecari suplimentare de care. nu s-a tinut seama laproiectare.

c) Deteriorari (strapungeri, crapaturi, de~irari) nereparate aletecii.

d) Puncte insuficient etan~ate la imbinari intre teci.

99

~, !",~.j¥J: I:~,

,

'

,

'.,,

'

U,':f

,

"

)":,~

~

'fc~1 iJ

~"1

,

:1

~ !,-",.j l" ,

"

,

:U'?"

{.I~, .:~:

..""

,

'

t"!

',::,:1. '

Ii\ii/tl

Hl~\:ill,*f',A''

-;1

:,

"

",.

1"

"

"'-

,.,,

1~

,

~ .

11

-c'

I

.:'ll'i

,,

'

,,

","

,.,

'

,

"'

,

';

,

'

,

'.U

1"

I

i

::!.-"'

,

'

,

"""..' "

j'

""

~

,

m"

'

,

'i

,

'",il;

';, \i ;",.1!

\

11"-

,

111'

~

(1fT,,

1!

I,

'

,

"

, ,

'

,,

"

- '~:il'i

I'

,

'm

'

,

},

',i'

'1:1'

e) Montarea racordurilorpentru injectare ~ipentru aerisire. ~In cazul in care se constata neconformitati, se vor face -remedierilenecesare.

in perioada dintre montarea armc'Huriiin canale ~i pana la .......Tnceperea opera\iilor de pretension are ~i injectare, in scopul prevenirii ...patrunderii apei 1n canale ~j a coroziunii, esle obligatoriu sa se

protejeze extremilatileaparente ale fasciculului(cu carton bitumat, leci ....

din material plastic ~,a.), ~i sa se etan~ezezona de ie~ire a fasciculului -din canal.' .

.....10.2.6Ancoraje,blocaje -Ancorajele ~i sistemele de blocare pentru precomprimare sunt

de regula considerate ca parte componenta a procedeului de , .-precomprimare,impreunacu armaturapretensionatautilizata(A fost ....elaborata ~j urmeaza a fi publicata Specificatia tehnica privindcerinte-9i criteriilede performanta pentru procedeele de precomprimare).

Ancorajele pentru armaturi postintinse ~i blocajele pentru ~armaturipreintinsevor avea capacitatede rezistentacel putinegala ....cu forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, faradeformatiisemnificativeale pieselorcomponente. .......

Ancorarea armaturilorpre1ntinsese va realiza cu blocaje ....omologate sau avand agrement tehnic, corespunzatoare diverselortipuridearmaturi. '.......

In cazul utilizariitoroanelor individualeca armaturi postintinse ...se vorfolosiancoraje(blocaje)farasensibilitatelacoroziune. '

Pentru unele tehnologii specifice anumitor elemente (tuburi,traverse, stalpi ~.a.) se pot folosi procedee de ancorare speciale, ,omologate odata cu instalatia tehnologica respectiva sau separat prin IIIIIIIIagrement tehnic.

Pentru armaturi preintillse se va verifica siguranta ancorarii ~i ~sub efectul vibrarii pentru compacta rea betonului. -

Partile componente ale ancorajelor ~i blocajelor vor fimani~ulate ~i pastrate in conditii care sa evite deteriorareasau .....corozlunea. .....

Pe bazaunorverificariperiodicese vor indeparta blocajele care

nu mai corespund in ceea ce prive~tesigurantaancorariiarmaturilor........preintinse .~iincadrarea in valorife limita ale lunecarilor la blocare. ....100 --

,.

11. PRETENSIONAREA ARMATURILOR iN ELEMENTELEPREFABRICATE

11.1. Lucrarife din beton precomprimat se vor executa numai pebaza de proiect elaborat de catre 0 unitate de proiectare specializata~i verificat de catre speciali~tiverificatori de proiecte atestati.

Procedeele de precomprimare utilizate vor respecta condi\iileprevazute in Specificaria tehnicl1 privind cerinre §i criterii deperformanra pentru procedee de precomprimare.

Procedeele INCERC de precomprimare, utilajele 1}idispozitivele de pretensionare sunt cuprinse in anexele 4, 5, 6, 7, 8, 9,10 ~i 13 din NE 012-99 Partea B.

Luerarife de precomprimare (pretensionare, injectare) vor fiexecutate riumai dE)echipe avand eel putin un membru cu atestareaprofesionala de specialitate, eliberata de INCERC sau PROCEMASA ~i aflata in termenul de valabilitate. .

11.2. La pretensionareaelementelor prefabricate se utilizeaza:armaturi preintinse la utilizarea elementelor pe stend

sau in tiparearmaturi postintinse la realizarea elementelor:

. tronsonate

. preturnate

. cu preeomprimareain etape.

11.3. Tensionarea se face dupa un program de tensionareintocmit ~i aprobat in prealabil.

Dispozitivele de pretensionare vor corespunde sistemului depretensionare aplicat, in concordanta cu documentele aprobate.Utilizarea instalatiilor se va face in conformitate cu indica\iileproducatorului sistemului §i cu regulile tehnologice de exeeutie aleelementului din beton precomprimat. Instalatiile importate vor fjatestatetehnicconformH.G.R.nr. 1046/1996, garantate de furnizor ~iverificate, pana la capacitatea lor maxima, de cel care Ie utilizeaza.

101

",':j!. I,,-:,.,~

'.

'

r'::~

.

:f'I

.

'

,, .', .i,

-."

[,

.ilt

.

'

.

'

.

'~

.);

I :I :

...~~~ .II.

~

!\~.~ [.,'.":J'f~.

'

::I!'~;\,

, I

..

,"

"

~- ILl'--.'

..J

.

.

..

"':I

1'

ii..

::

Jt.,,'I'l~

,1-'..., ,j

1r1

:I_.n

in timpul tensionarii trebuie luate ~i consemnate in scris, decatre factorul responsabil, masuri speciale de siguranla.

11.4. Pretensionarea armaturilor se va face .de regula latemperaturi de minimum +SoC.La armaturile preTntinselimita poate firedusa la ooc. in perioadele reci, etapa de pretensionare va fi corelatacu asigurarea condi\iilor necesare de temperatura pentru realizareaoperatiilor urmatoare, in special protectia prin injectare. tn cazulelementelor executate pe stend, diferen\a de temperatura a mediuluiambiant, intre tensionare ~i betonare nu va depa~i 15°C.

11.5. Datele rezultate in urma' verificarilor instala\iilor deprelensionare ~i rezultatele determinarilor pe armatu~i, rezultatelemasuratorilor privind alunecarea armaturii in blocaje/ancoraje ~i aefortului Tn armatura prEitensionata precum ~i programul depretensionare se vor anexa la dosarullucrarilor.

Fi~ele de pretensionare reprezinta unicul act valabil pentrustabilirea calita\ii opera\iilor de pretensionare. Ele se completeazadirect, in timpul efectuarii lucrarilor de pretensionare:

11.6. Cerin\ele referitoare la manometrele utilizateprecomprimare sunt cele din NEO12-99,Partea S, pct.11.3.

11.7. La instala\iile la care pretensionarea armaturilor se face ingrup se vor prevedea masuri pentru a se asigura uniformitateaeforturilor din armaturi (de exemplu cilindri de compensare tipINCERC, prese policilindrice, Tntindereaprealabila a fiecarei armaturila un efort de cel pu\in 0,1 din valoarea efortului de control, ~.a.).

11.8. Blocarea armaturilor pretensionate se va face in blocajespecifice instala\iei de pretensionare utilizate ~i care corespundprevederilor referitoare la ancoraje ~i blocaje.

11.9. tn afara verificarilor efectuate la recep\ia acesteia,instala\ia de pretensionare se va verifica periodic, cel putin trimestrial,stabilindu-se coresponden\a intre indica\iile aparatului de masurare al

102

la

instaJatiei~i for\a realizata. Verificarea se va face, de asemenea, dupafiecare Tnlocuirea vreu[1eiparti componente a instalatiei precum ~i intoate cazurile in care se constata unele anomalii (alungiri diferite decele calculate, zgarieturi accentuate pe suprafa\a pistonului, presiunimarj la deplasarea in gol a pistonuJui~,a.).

Controlul se poate face ~i printr-un organism/persoanaindependent (a) atestat. ,

Aparatele de verlficare se recomanda a avea clasa de precizieegala cu sau sub 1.

La inceputul fiecarui schimb de lucru se va face a verificare afunctionarii instalatiei.

11.10. programul de pretenslonare, ce face parte din fi~a. tehnologica,va cuprinde date privind:

'- identificarea (tlpul de element, data de intocmire aprogramului);

- tehnologia folosita (tipar portant, stend);- tipul ~i caracteristicile instaJatiei de pretensionare;-tipul armaturii pretensionate;

- for\a de pretenslonare stabilita prin proiect;

- pierderile de tensiune determinate in conformitate cu indica\iiledin aces~ capitol;

',- foi'\a d~ pretensionare ce urmeaza a se realiza, tin:3nd seamade pierderile de tensiune masurate; .

- valorile de control la diverse intervale de ,timp (dupa,pretensionare sau inahitea transferului) stabilite de comun acord decatre proiectant ~i executant, necesare pentru verificarile prevazute in'continuare, precum ~i limitele posibile de variatie, tinand seama ~i de~fectul relaxarii efortului din armatura pretensionata; abaterile admisa,Jaefortul de pretensionare realizat cu prese hidraulice, sunt de :I:3%pentru media efortur,ilordin toate armaturile~i de :I: 5% pentru 0armatura luata separat.

11.11. Pentru verificarea pierderilor de tensiune necesareintocmirii programului de pretensionare se va line seama deprevederile proiectului ~i regulile tehnologice de fabrica\ie.

103

-I\!!i:

~~~

~:'

"I"'"

":i~i: "

T

.

!~:

,

'

~

'

,

~

,

;i

',,:, ,

.J4"'

f"

'

:

::i{;~",,: "

-~ !-

,

"'

U;,11

::',

'

.

J

~

f

:

':!i I-;~ ,

C-.:':~'

U;'\!:;~I:

, "'I'H';W,I-

,,' ",.1

,'

;i,~;~I

,!

";;~~n'

:;'i,~~i-";::,

'

1

' '

L;" i:

~

~

.".1

;;,);1\

, i' l'II'.-.r]

:-j:~.

1

'

'l

i't

- [i"-:,,:1,\ '

\{~ ,

!:I.'I'":_-"

,

:

"

,

i

.~

.

.

!

,

11'"

_[,:1'-"

,

1,

'

,

'

"

i

ii~;

1~. ~

1-~1

'11

La determinarea pierderilor respective (pana in faza detransfer), se recomanda a se solicita concursul unui institut saulaborator de specialitate, atestat, dotat cu aparaturaadecvata.

Conditiile tehnologice vor trebui sa corespunda celor dinproductiacurenta, ,. Pe aceea~i linie tehnologica se vor efectua minimum treideterminari, I~ cicluri tehnologice de execulie diferite, in calcul urmanda se considera valoarea medie.

in cazul in care f°rta de pretensionare realizata, tinand seamade pierderile determinate in condi\iile aliniatului precedent, nu diferade cea din proiect cu mai mult de :!:3%, nu se vor face corec\ii.

Pentru diferen\e mai mari, se va decide de comun acord cuproiectantul asupra masurilor ce trebuie luate.

11.12. inainte de a incepe pretensionarea armaturilor se vaverifica daca:

- blocajelesunt corespunzaloare;- diametrul ~i dispozi\ia armaturilor in blocaje ~i in ecranele de

pozi\ionare corespund proiectului;- dispozitivele de siguran\a ale instalatiei de -pretensionare (de

exemplu supape de limitare a presiunii) sunt reglate la valoareaprescrisa;

- diversele paqi componente, ale instalatlilor, in specialracordurile instalatiilor hidraulice, sunt in buna stare ~i corespundschemei de func\ionare; ,

- piesa de rezemare a presei corespunde tipului de blocajutilizat;

- la instalatiile de pretensionare m~:mofilarecursa pistonului deblocare este suficienta pentru presarea corespunzatoare a penelorblocajului, dupa atingerea f°rtei de control in armatura;

-sunt asigurate toate masurile de protectie a muncii;- sunt asigurate toate conditiile ca celelalte operatii tehnologice

sa se poata desfa~ura in conditiile prevazute' in regulile tehnologieiavute in vedere la intocmirea programului de pretensionare ~i in timputil, evit~mdu-seasUelmentinerea timp indelungat a armaturii la stareatensionata ~i nebetonata.

104

.'

11.13. Pretensionarea armaturii se va efectua conform

programului stabilit, elementele' componente ale instalatiei depretensionare trebuind sa fie asamblate in acela~i mod ca laefectuarea verificariJor, fara introducerea unor surse suplimentare depierderi de tensiune (robinete, conducte cu sec\iuni reduse etc.).

11.14. Controlul realizarii ~i men\inerii efortului din armaturapretensionata in limitel~ impuse, se va face de personal inginerescinstruit in domehiu (se recomanda atestarea de catre un institut despecialitate), pe baza unui program de observatii ~i masurari care, inafara verificarilor instalatiei ~i manometrelor, va cuprinde cel pU\inopera\iile prezentate in continuare:

a) Masurarea alunecarii armaturii pentru fiecare blocaj, eel pu\in0 data la doua saptamani.

Valorile inregistrate trebuie sa se inscrie de regula in celeprescrise prin proiectul elementului. Depa~irea (cu maximum 50%) avalorilor respective poate fi acceptata la armaturi cu lungimea maimare decflt 18 m.

Se va controla daca depa~irea lunecariJornu este cauzata defunc\ionarea necorespunzatoare a instala\iei de pretensionare, deexemplu nepresarea sau presarea insuficienta a penelor la blocare.

b) Verificarea efortului in armatura pretEmsionataefectuata,.periodic, prin sondaj, la minimum 10% din numarul armaturilorpretensionate.

Se recomanda ca masuratoriJesa se faca la ace/a:;;iinterval detimp de la pretensionare, pentru toate armaturile. Intervalul respectivva corespunde indicatiilor din programulde pretensionare.

1ncazul in care valorile masurate nu se situeaza in domeniul devariatie admis de programul de pretensionare, se vor analiza cauzele,eliminandu-se deficientele; daca este cazul, se va dispunereactualizarea programului de pretensionare. Elementele la carerealizarea fortei de pretensionare este' in dubiu vor fi supuseexpertlzarii dupa care se va decide modul de utilizare a acestora.

in cazul armaturilor pretensionate individual, verificarile

prevazute la acest punct se pot face prin inregistrarea fortei dedezlipire a blocajului, cu ajutorul presei rezemand pe un suportcorespunzator,

105

I~: r

f

~lrri

rl' r"" :, I

II'r!" :

I Ii '

,

1",

11.15. in afara verifiearilor prevazute la pet. 11.14 se vor puteaadopta ~i alte masuri, mai ales in cazul unor procese tehnologicespeciale (vibrare intensa, centrifugare ~.a.), care pot influenta eonditiilede blocare a armaturilor. Tnaceste cazuri se vor urmari, periodic, prinrepere trasate pe armaturi (imediat dupa tensionare), eventualelealuneeari ale acestora in diversele etape tehnologice, in vederearemedierii deficientelor.

11.16. Datele obtinute la verificari, precum ~i cele referitoare lapretensionarea armaturilor (pentru tiecare element sau pe grupe deelemente) vor fj trecute obligatoriu, in ordine cronologica, intr-unregistru ce va fi tinut de echipa de pretensionare ~i care apoi se vapastra un timp prestabilit in documentatia sistemului de calitate propriu

- al producatorului, urmand ca in fi~a de confectionare a elementului sase precizeze numai datele prevazute la pct. 11.15.

Unitatile de executie pot adopta ~i alte modalitati de inregistrare9i pastrare a datelor referitoare la pretensionare, in eoncordanta cusistemul de calitate propriu, certificat.

11.17. inregistrarile referitoare la pretensionare, ce se vor trece

in fi~a de confection are a elementului, vor cuprinde datele privind fortade pretensionare, pe tipuri de armaturi. constatari ~i observatiireprezentand eventuale diferente fa~a de programul de pretensionare.

11.18. Tensionare'a armaturilor postintinse se va face inconditiile prevazute la pet. 11.1 ... 11.3. cu instalatiile depretensionare omologate. Modul de lucru este detaliat in carteatehnica a instalatiilor respective.

Se recomanda ca - in limita permisa de 'ritmul de desfa~urare alucrarilor - sa se evite ca tensionareasa se faca in perioadecuumiditate ridicata a mediului.

11.19. Determinarea frecarilor se poate face fie cu ajutorul unorcaptori de forta adecvati, avand clasa de precizie 1, fie cu ajutorul alteiprese de acela~i tip, conform prevederilor din NE012, Partea S,pct.11.18.

106

"'I

11.20. La elementul ce urmeaza a se post-tensiona se vorefectua urmatoarele operatii preliminare:

a) Se va verifica daca la executie au fost asigurate masurilecare sa permita, la tensionare , deformarea dupa schema staticaadoptata la proiectare

b) Se va verifica daca ancorajele au fost verificate 9i corespundconditiilor de tensionare.

c) Se va verifica existenta certificatului de calitate al o\elurilordin care sunt confectionate fasciculete., .

d) Se va examina betonut, in special in zona de rezemare aancorajelor, pentru a nu prezenta segregari, fisuri :;;i alte defecte saudegradari. De asemenea, se va verifica daca pozitia :;;i diametrul gauriidin placa de repartitie corespund tipului de ancoraj folosi1.

e) Se va controla daca s-a efectuat remedierea degradarilorcare afecteaza capacitatea de rezistenta a elementului, inclusiv inceea ce prive~te durata necesara pentru intarirea materialului utilizatpentru remediere. .

f) Se va verifica perpendicularitatea dintre extremitatea canaluluifasciculului ~i placa de repartitie. Tn cazul in care aceastaperpendicularitate nu este indeplinita pe toate directiile (abateremaximum 3°), se vor folosi placi metal ice sub forma de pana, sub totancorajul, prin care sa se corecteze abaterile respective.

g) Se vor incerca corpurile de proba corespunzatoare, pastratein acelea~i conditii ca ~i elementul din beton, pentru a se determina

rezistenta la compresiune a betonului. Tn cazul constructiilor din boltarisau panouri prefabricate asamblate prin precomprimare, trebuie saexiste ~i pe ~antier certificatele de calitate emise de producator, princare se garanteaza calitatea corespunzatoare a betonului. Tn caz dedubiu asupra calitc'itii betonului sau in cazul unor deteriorari aleelementelor la precomprimare se vor face incercari nedistructivepentru determinarea rezistentei efective a betonului.

La elementele asamblate din bollari, se vor face incercari pecorpurile de proM, prelevate din materialul de umplere a rosturilor,corpuri de proM pastrate la locul de asamblare. Rezistenta la transfera materlalului din rost va corespunde prevederilor proiectului.

h) Se vor verifica cofrajele in ceea ce prive$te posibilitatea depreluare a deplasarilor la precomprimare ;

107

!r"'

~ii\:

il,~ '..,

-~~,..1I

tJ..".,'

~~~ "

"~H"..

~.

i'\\~ "

"'II[!

ilil''l'i

,\1

L;~I''.1,i,

~

~;

~\

~

i.II

1-,---_...__-.------....------.

11.22. Proiectantul va definitiva marimile fortei ~i alungirii decontrol in fabrica sau la !i~mtier,pe baza determinarilor efectuate deinginerul responsabil cu precomprimarea privind:

a) Marimea fortei de control, \inand seama de marimea reala apierderilor prin frecare.

b) Marimea alungirii de control a armaturii pretensibnate pentruefortul unitar de control, tinand seama de modulul de elasticitate alarmaturii stabilit !/i de pierderile din frecare determinate la executie.Alungirea se va calcula pentru lungimea totala a fasciculului, inclusivportiunile pana la ancorajele de prindere in prese.

c) programul special de precomprimare, daca prin proiect seprevede ca precomprimarea sa fie efectuata in etape, \inandu-seseama de condi\iile concrete in care se efectueaza opera\iilerespective.

Datele de la aliniatele a. b ~i c vor fi stabilite cu proiectantul. .

elementelor sau, in cazul elementelor executate conform unei -specifica\ii tehnice (standard) de produs, cu un specialist atestat in

precomprimari. III

IIIIII

i) Se va verifica posibilitatea de deplasare a fasciculelor incanale ~i se va evacua. cu ajutorul aerului comprimat, praful sau apap~Hrunseeventual in acestea.

11.21. in legatura cu armatura qe pretenslonare se vor efectuaurmatoarele opera\ii preliminare:

a) Se va verifica starea armaturii din punct de vedere al moduluide conservare.

Fasciculele/armaturile individuale care pe suprafa\a sarme1orprezinta un strat de rugina superficiala care se indeparteaza prinsimpla ~tergere cu materiale neabrazive pot fi pastrate in canale. incelelalte cazuri se va cere avizul unui institut (Iaborator) despecialitate.

Constatarile asupra starii suprafe\ei armaturii vor fi consemnatein fi~a de confec\ionare a elementului.

b) Se va verifica daca sec\iunea armaturii corespunde celei dinproiect.

108

-------

11.23. Prevederi detaliate referitoare la pretensionarea cu

armaturi postintinse sunt cele incluse in partea B a NEO12-99.

12. TURNAREA. COMPACTAREA ~I FINISAREA BETONUlUIIN ElEMENTE PREFABRICATE

12.1. Pregatirea realizaril elementelor prefabricate

12.1.1. Realizarea elementelor prefabricate din beton armat ~ibeton precomprimat se face pe baza proiectelor pentru fiecare tip deele1T1ente,elaborate pe baza STAS 6657/1-89 ~i a procedurilor deexecu\ie elaborate de unitatea de prefabricate pe baza prevederilorproiectelor, a prezentulul cod ~i a reglementelor tehnice in vigoare.

Elementele prefabricate din beton simplu precum:. blocuri mlci ~i mari de zidarie din beton u~or;. tuburi de canalizare din beton simptu;. \iglele de beton -SR EN 490-99;. dale, placi de trotuar ~i pardoseli, borduri etc. se realizeaza

pe baza procedurilor de execu\ie elaborate de unitate inconformitate cu standardele de produse ~i reglementariletehnice in vigoare.

12.1.2. Conducerea iucrarilor de realizare a elementelor

prefabricate trebuie asigurata de ingineri cu pregatire ~i experien!apractica indomeniu, ajuta\i de mai~~rii~i tehnicieni cu experien\a.

12.1.3. inainte de-a incepe realizarea unui nou tip de elementeprefabricate, unitatea de prefabricate trebuie saexamineze amanun!itproiectul de elemente ~i sa aduca la cuno~tin\a proiectantului,investitorulul eventuatele lipsuri. nepotriviri intre prevederi ~ieventuatele dificultati de execu\ie a proiectului; sa propuna, daca estecazul imbunata\iri ale proiectului. incercari de tip de elemente etc.

Propunerile de imbunata\ire a proiectului, rezultatele incercarilorini\iale de tip de elemente, propunerile de schimbare a claseibetonului, a modului de armare etc., vor fi verificate de proiectant ~iintroduse in proiect dupa analiza ~i acceptarea acestora. Nici 0modificare a prevederilor proiectului de realizare a unor elemente

109

prefabricate din.beton armat sau precomprimat nu este permisa faraacordul scris al proiectantului elementelor.

12.1.4. tnainte de a incepe realizarea elementelor prefabricatese vor verifica urmatoarele:

a) corespondenta compozitiei betonului (reteta de turnare) cucea stabilita prin incercari preliminare de catre un laborator autorizat,confirmata prin incercarile de tip de elemente sau prin aplicare inproductie la alt tip de elemente in condi\iile tehnologice ale unitatii deprefabricate:

b) daca utilajele !}i mijloacele folosite la prepararea, transportul,compactarea, finisarea !?i tratarea betonului din elemente duparealizare sunt in buna stare de functionare;

c) daca tiparele (cofrajele) corespund prevederilor proiectuluielementelor ce urmeaze a fi realizate, au fost corect asamblate !?iunse;

d) dace armarea (inclusiv armaturile pentru imbinari, prinderi,musta\i, platbande. profile laminate etc.) au fost montate conformproiectului !1idaca nu au fost patate cu solutia de ungere a tiparului;

d) daca.precomprimarea a fost executata conform proiectului !1iprevederilor prezentului cod in cazul elementelor din betonprecomprimat; .

f) daca s-a efectuat instruirea personalului muncitor pentruexecu\ia corecta a fiecarei operatii tehnologice prevazute inprocedurile tehnice interne de preparare a betonului !1i realizare afiecarui tip de elemente prefabricate.

12.2. Transportul, turnarea ~i finisarea betonulul

12.2.1. Compozi\ia betonului stabilita de c~itre un laboratorautorizat !}i verificata conform pct. 12.1.4a,este corectata in func\ie devaria\iile diurne al~ umidita\iI ~i granulozitatii sorturilor ori de c~te orieste nevoie.

Se recomanda ca temperatura betonutui proaspat sa fie la loculde turnare in limitete +10oC...+30oC. tn condi\iile in care temperaturabetonului la locul de turnare este sub +10oC se vor adoptamasurileprevazute de normativul C16-84, iar in condi\iile in care aceasta

110

',..----.--.-----.-.---------------..--

'- -------

depa~e!1te30°C se vor aplica dupa caz, in scopul realizarii calita\iielementelor prefabricate:

. masuri de reducere a temperaturii betonului prin racireaapei !}i eventual a agregatelor;

. masuri de int€lrziere a Tnceperii prizei prin folosirea unoraditivi Tntarzietoriadecva\i.

12.2.2. Transportul betonului de la centrala la locul de turnare intipare se va face conform cap. 9, in mijloace adecvate, pe drumuri faradenivelari, pe distante c€lt mai scurte !}i in timp minim posibil astfelTnc€lt:

. sa nu se produca segregari ale betonului ~i pierderi de laplede ciment;

. sa nu se produca reduceri semnificative ale lucrabilita\iibetonului proaspat.

12.2.3..Turnarea betonului, trebuie sa se faca continuu !1icatmai uniform posibil pe intreaga suprafata de tipar. Esle inlerzisaturnarea betonului in centrul tiparulul !11impingerea cu vibralorul sprecapete sau zonete marginaleale elementelor ce se executa.

12.2.4. Compaptarea betonului din elementele prefabricate seface prin vibrare cu folosire dupe caz a:

. vibratoarelor de cofraj;

. meselor sau reazemelorvibrante;

. vibratoarelor placa s~u riglelor vibrante;

. pervibratoareJor.Alegerea tipului(lor)de vibratorse face in functie de tipul, forma ~i

dimensiunile elementelor ce se executa desimea armalurilor !1iconslstentabetonului. '

12.2.5. Numarul, pozi\ia ~i caracteristicile vibratoarelor trebuiesa corespunda prevederilor proiectelor ~i procedurilor tehnice interne,pentru reallzarea fiecarui tip de elemente.

Stabilirea timpulul optim de vibrare se face experimental.-Iainceperea fiecarei seri! de elemente, prin incercari de proM in func\iede caracteristicile elementelor ce se reallzeaza, ale vibratoarelorfoloslte ~I lucrabilitatea betonului. Timpul de vibrare astfel stabilit seconsemneaz8 in anexele procedurilor tehnice de -realizare aelementelor.

111

r . ,.

rh

L...

12.2.6. Orientativ, la stabilirea procedeului de vibrare se voravea in vedere urmatoarele:

. elementele prefabricate de suprafata turnate in pozi\ieorizontala cu grosimi sub 20-25 cm pot fi compactate cuajutorul reazemelor vibrante, al maselor ~i al placilorvibratoare, tasarea betoanelor ~50 mm; grosimea stratuluide beton proaspat inainte. de compactare ~1,15...1,25 dingrosimea finala, in functie de consisten\a, timpul de vibrarefiind de 8-25", in functie de consistenta betonului,caracteristicile vibratoarelor, grosimea, forma elementului ~idesimea armaturilor;

. elementele prefabricate plane cu inal\imi sub 3 m, realizatein pozi\ie verticala, pot fi eompaetate eu vibratoare de cofrajsau eu vibratoare de interior, in fune\ie de dimensiunile ~iforma elementelor, modul de dispunere ~i desimeaarmaturilor etc. in astfel de situatii tasarea betonului va fi;::10 em, iar timpul de vibrare variaza intre 6-20" in functiede parametrii indica\i anterior;

. elementele de tip stalpi. sau grinzi realizate in pozitieorizontala in functie de dimensiuni, forma, modul de armare,desimea armaturilor ~i consisten\a betonului pot ficompactate eu vibratoare de cofraj ~i mese sau reazemevibrante (in anumite cazuri pervibratoare). Timpul de vibrarevariind in limite foarte extinse (in func\ie de parametriimen\ionati anterior) intre 6-8"...4-6 minute sau chiar maimult, pentru 0 grinda de 24 m lungime. Compactareafacandu-se in una sau doua-trei reprize:

. placile cu grosimi sub 20 cm, pot fi compactate eu ajutorulplacilor vibratoare, al meselor sau reazemelor vibrante,tasarea betonului ~4 em, timpul de vibrare variind intre 15-45" in functie de diver~i parametrii;

. la compactarea elementelor de grosime mare, cupervibratQare trebuie avut in vedere ca grosimea stratuluide beton.supus compactarii sa nu depa~easca 3/5...4/5 dininal\imea capului vibrator (a buteliei). La compactareastratului urmator de beton, capul vibrator trebuie sapatrunda in stratul compactat anterior pe 0 adancime de10-15 em.

112

,.--IItII

12.2.7. intimpul turnarii ~i compactarii betonului din elementese va urmari ca armaturile ~I piesele inglobate sa-~i pastreze pozitiileprevazute in proiect, sa nu sufere degradari sau deformatii.

12.2.8. Finisarea elementelor prefabricate de mare serie, seface in general cu dreptarul, dri~ca ~i mistria. urmarindu-se casuprafetele acestora sa fie perfect plane, fara abateri dimensionale,ciupiturl etc.

Pentru anumite tipuri de. elemente se executa pe baza deprevederi specifice ale proiectului de arhitectura, diferite finisaje decalitate superioara cu agregatul aparent, diferite modele etc. pentrucare prin prescriptii tehnice a~a~ateproiectului se stabile~te ~i modulde realizare ~i de receptie a lucrarilor de finisare. Astfel de finisaje aucaracter de lucrari specifice ~i nu fac obiectul prezentului cod.

12.2.9. Operatiile de turnare-compactare-finisare uzuala pebetonul proaspat, a elementelor prefabricate se executa continuu faraintreruperi pana la realizarea fiecarul element.

12.2.10. intreruperea turnaril betonului la realizarea elementelorprefabricate din beton armat. se face numai in situatii excep\ionale. cuadoptarea masurllor de asigurare a continuitatii betonarii la reluarealucrului prin procedee adecvate. Nu este permisa intrerupereabetonMi la realizarea elementelor prefabricate din betonprecomprimat.

13. TRATAREA ~I PROTECTIA DupA TURNARE A BETONULUIiNTARIT LA TEMPERATURA MEDIULUIAMBIANT

13.1. Generalltati

13.1.1. in vederea obtinerii proprietatilor potentiale alebetonului, (in special) zona suprafetei trebuie tratata ~i protejata 0anumita perioada de timp, functle de tipul elementului, condiplle demediu din momentul.turnarii ~i condi\iile de expunere in perioada deserviclu a elementulullstructuril .

13.1.2.Tratarea ~i protejarea betonului trebuie sa inceapa cat

mal cur{md posibil dupa compactare.

113

:iT

91,"~

~--:r,'I

I

j~

"I.L\ "

)!~ '

,'i;'fl

17;::il

, ij;~~~

~-

""":, ,7 ,"I'.' ,'r-"';~'

~

'

,~' I:;!!Ii ,j';'

,

'

,

'

l' :4",I'i,- "

r'.":: :

,

'

,

i

,

l

l'

" "

I.,,"., '

",',' ;wiI,

'

.'~:'W7;;,f0~~'-f,q.:f,

" ':~::~

i":;~'-',I ::\~

,?!,~r-,.~

f~"':~1

I

i .JI

13.1.3. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza deindata ce betonul a capatat 0 suficienta rezistenta pentru ca materialulsa nu adere la suprafata -acoperita.

13.1,,4. Tratarea betonului este 0 masura de protectie impotrlva:* uscariipremature, in particular, datorita radiatiilor solare §i vantului.

Protectia betonului este 0 masura de prevenire a efectelor:* antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii;* diferentelor mari de temperatura in interiorulbetonului; ,

* temperaturii scazute sau inghetului;* eventualelor ~ocuri sau vibratii care ar puteaconduce la a diminuare a aderentei beton-armatura(dupa intarirea betonului).

13.1.5. Principalele ine~odede tratare/protectie sunt:* mentinerea in tipare;* acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare

umeda; , .* stropirea periodica cu apa;* aplicarea de pelicule/membranede protectie.

13.2. D\Jrata trataril

Durata tratarii depinde de: .a) Sensibilitatea betonululla tratare. functie de compozitie.Cele mai importante caracteristici ale compozitiei betonului,

care influenteaza durata tratarii betonului, sunt:, raportul apa/ciment,dozajul, tipul ~i clasa cimentulul, tipul ~i proportia aditivilor.

Betonul cu un continut redus de apa (raport AlC mic) §i careare in compozitie cimenturi cu intarire rapida (R) atinge un anumitnivel de impermeabilitate mult mal rapid decat un beton preparat cuun raport AlC ridicat §i cu cimenturi cu intarire normala, durata trataritdiferind in consecinta.

De asemenea, avand in vedere ca, functie de cJasa deexpunere, betoanele preparate cu cimenturi compozite'de tip II, suntmai sensibile la carbonatare decat betoanele preparate cu ~imenturiportland de tip I, in cazul folosirii acelula§i raport AlC se recomandaprelungireaduratei de tratare pentru primul caz. '

1'14 .

I

,

b) TemDeraturabetonuluiTngeneral, cu cat temperatura exterioara este mal scazuta cu

a~~Utlmpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonuluidupa turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul :;;1 clasacimentului. dlmensiunile elementelor structurale §i propri~ta\ile deizolator ale tiparului (cofrajului).

c) Conditiile atmosferice TntimDulsl dUDaturnareDurata de tratare deplnde de temperatura mediului ambiant,

umiditate §I vlteza,vantului, care pot acceiera uscarea prematura abetonului .

d) Conditiile de serviciu. inclusiv de expunere. ale structuriiCu cat conditiile de expunere sunt mai severe cu atat este

necesar ca durata de tratare sa fie prelungita.tn tabelul 13.1~se prezintadurataorlentativa(Tn zile) a tratarii

betonului functie de dezvoltarea rezistentei betonuJui, temperattJrabetonului ~i condi\iile de mediu Tntimpul tratarii.

Tn tabelul 13.2. se prezlnta aprecieri asupra dezvoltariirezistentel betonului functie de raportul apa/ciment ~i clasa derezisten\a a cimentului.

Tabelul 13.1.'Durata orlentatlva (in zile) a tratarli betonuh,li

115

Dezvoltarea rezistentei ,rapida medie lentabetonului

Temperatura betonuluiin tlmpultratarii( 0 C) 5 10 15 5 10 15 5 10 15Conditli de mediu Tntimpul tratariiElemente expuseindirect razelor solare, 2 2 1 3 3 2 4 4 2umiditate 80%Elemente expuserazelor solare sau 4 3 2 6 4, 3 8 5 4vantului cu vitezamedie, umiditate peste50%

T ,...

'fill\Ij".

'~

.

"'.

i" ," if"j'

;:II"iT;t~ Ir.

'

,a Ii

~lIr'f~11 ',. .I

r.

I.

~.

['-

iil f

':1 r""

j

1: r-',:' ):,j:.,1

Tabelul 13.2

Durala tratarii exprimata in tabelul 13.1, are un caracter

orientaliv, aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz in parte, functiede considera\iile prezentate in acest capitol.

in tabelul 13.1. sunt prezentate recomandari privind duratatratarii betonului pentru cimenturi de tip I ( Portland ) ~i pentrutemperaturi de 5° C, 10° C ~i ~15° C. Durata de tratare depinde inmod substantial de temperatura betonului; de exemplu la 30° C duratatratarii poale fj mai redusa decat durata tratarii betonului la 20° C.Astfel izolarea tiparelor poate fi 0 metoda de reducere a timpului detratare .

Betonul preparat cu cimenturi continand ~I alte.componentedecat clincher ( tip II , III, IV etc.) sau contin€lnd anumite tipuri deadaosuri, este mull mai sensibilia tratament decat betonul preparat cuciment de tipul I, la acela!ii raport apa/ciment. in aceste cazuri sereeomanda, fata de conditiile date in tabel, ca durata tratarii sacreasca in medie cu doua zile pentru betonul preparat cu cimenturi detip II, III, IV sau V.

116

iIII

'-'--' -. - --- - -

Tn cazul in care betonul este supUS intens la uzur8 saustructura se va afla in conditii severe de expunere, se recomandacre!iterea duratel de tratare cu 5 + 8 zile,

Nota:

in lipsa unor date referitoare la eompozitia betonului, conditiilede expunere in timpul duratei de serviciu a constructiei, - pentru aasigura conditii favorabile de intarire ~i a reduce deformatiile dincontractie - se va mentine umiditatea timp de minimum 7 zile dupatumare. .

13.3. Protectia betonului se va realiza eu diferite materiale

(prelate, strat de nisip, etc,). Materialul de protectie trebuie mentinutpermanent in stare umeda. .

13.4. Stropirea cu apa va incepe dupa ( 2+12 ) ore de la

tumare, in funetie de tipul de ciment utiliz;at ~i temperatura mediului,

dar imediat dupa ce betonul. este suficient de intarit pentru ca prinaceasta opera lie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de (2+6) ore in a~a fel

incat suprafata sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apacare indepfine~te eonditiile de calitate similare cu condiliile de la apade amestecare. .

in cazul in care temperatura mediului este mai mica de +5° C,nu se va proceda la stropire cu apa ci se vor apfica materiale sau

peficule de protectie. Tn genera', in momentul in care se obtine 0rezistenta a betonului de cel putin 10 N/mm2, nu mai esle necesaraprotectia. Peliculele de proteetie se apliea in eonformitate eureglementarile speciale.

in cazul tiparelor instalate pe platforme exterioare, in poligoaneetc. pe timp ploios suprafetel~ de beton proaspat, vor fi acoperite euprelate sau tolil de polielilena, atata limp cat prin caderea precipitatiilor .exlsta perlcolul antrenarii pastei de ciment.

117

Dezvoltarea rezislentei rapida medie lentabetonului

Elemente expuserazelor intense ale 4 3 2 8 6 5 10 8 5soarelui (sau) la 0vileza mare a vantului

i la 0 umiditate sub.50%

Viteza de dezvoltare Raport Clasa de

a rezistentei betonul.ui apa/ciment rezistentaa eimentului

Rapida < 0,5 42,5 R-52,5 RMedie 0,5 + 0,6 42,5 R

< 0,5 32,5 R - 42.5.Lenta toate eelelalte eazuri

-~n

,rwrII'[I \'

I j-'

--;r

:1r[I~I

TI:

",'Ii'If

r'

:11

14. CERINTELE SUPLIMENTARE PENTRU BETOANELELA CARE ACCELERAREA tNTARIRII SE FACE

CU TRATAMENT TERMIC

14.1. Procedee §I mlJloace de tratare a betonulul

14.1.1. Accelerarea Tntaririi betonului Tnunlta\i de prefabricate

reprezinta 0 operatie tehnologica importanta, avand ca scop principalreducerea se'nsibllaa ciclurilor de productie ~I asigurarea rezistentelorla decofare ~i transferul fortelor de precomprimare.Tnintervale de timpreduse 9i in orice condi\iI de temperatura. Accelerarea Tntaririibetoanelor se face prin diferite procedee. necesita instalatii adecvate9i un control atent, pentru asigurarea calita\ii elementelor prefabricate.

Nota: In cazul elementelor din beton precomprimat, efectultratamentului termic asupra pierderilor de tensiune, trebuie cunoscut ~irealizat la nivelul prevederilor din proiect.

14.1.2. Accelerarea Tntaririibetonului in unitatile de prefabricatese face prin diferite procedee din care men\ionam:

a) utilizarea aditivilor superreducatori de apa (superplastifianti)la 0 tasare de 6-10 cm, cu mentinerea dozajelor de ciment ~i cre~terearezistentelor ini\iale ~i finale ale betonului, prin reducerea cantitatii deapa de preparare in raport cu betonul martor;

b) utilizarea unor aditivi acceleratori de priza ~i Tntarire faracloruri;

c) tratarea termo-umeda a betonului prin aburire (cu abur viu) lapresiune normala ~i temperaturi sub 60°C;

d) tratarea termlca prin incalzire de contact Tn tipareincalzitoare;

e) tratareatermicaprinincalzireelectrica; ,

f) tratarea termica cu radiatii infraro~ii sau electromagnetice:g) tratarea termica cu apa calda, ulei sau alte lichide Tncalzitecu

sau fara presiune etc.h) alte procedee omologate;, uneleprocedeemixteprecum:i) prepararea betonului cu raport AlC redus (pct. 14.1.2a), sau

cu accelerator! de priza ~i Tntarire(pct. 14.1.2b) ~i folosirea tiparelor

118

-'--' '_,_~- '-

termoizolante, pentru un tratament termlc redus la 2-3 ore necesarridicarii temperaturii ini\iale a betonului la 3S...4SoC~i continuareaTntaririlbetonului prin conservarea calduril de hidratare a cimentlJlui;

j) prepararea betonulul ca la pct. 14.1.2a ~i tratarea termica prinunul din procedeele pct. 14:12c-gla temperaturi de 40-S0oCetc.

14.1.3. In unitatile de prefabricate. accelerarea Tntaririibetonuluicu tratament termic se realizeaza prin:

. tratarea termica Tn tipare' Tncalzitoare cu 'aburi de joasapresiune sau apa calda (uneorl cu utei cald),Ia temperaturide maxim 60°C; ,

. tratarea termica Tn tunele (camere de tratament termic),cuve'de tratament;

. uneleprocedeelocaleetc. ,

14.1.4. Tiparele incalzitoare reprezinta catraje cu per~ti dubli, ininteriorul carora se poate asigura cre~terea temperaturii la nivelulprestabilit. prin dispunerea.in interiorul acestora a unor serpentine princare circula abur sub presiune sau apa calda. Execulia tiparelor inTncalzitoaretrebuiesa asigureurmatoarele: -

. 0 Tncalzireuniforma pe intreaga suprafata ce vine in contactcu betonul;

. sa aiba un strat termolzolant pe suprafe\ele libere care salimiteze plerderile de energle la maxim 80 Kcal/m2.h;.. sa alba rigiditatea necesara evitarii proceducerii dedeformatil permanente, la manipulare, decofrare, cofrareetc.;

. sa asigure 0 uniformitate a temperaturilor pe suprafataTncalzitoareincat diferenta maxima a temperaturii in diferitepuncte sa nudepa~easca aOc.

14.1.5. Elementele prefabricate cu 0 grosime de' maxim 14 cm(plan~ee, placi. elemente peret' etc.) pot fi Tncalzitela tratarea termicape 0 singura fat~. Tnacest caz. cealalta fa\a va. fiacoperita cu foliiImpermeabile peste care se a~aza saltete termoizolante,daca falaneTncalzitaeste cofrata, eofrajul respectiv trebuie sa fie termoizolant.

La tratamentut Tn stive de tipare Tncalzitoare, tiparul superiorreprezinta capacul incalzitor pentru suprafata superioara a betonului

119.

~\

f;

\i,

\:,

.r',i

r'

I i. r.\1\

In

I [i

In

,G

1r

I

1

din tiparul inferior, iar peste ultimul tipar se a~aza fie un capac ~termoizolant, fie folie impermeabila ~i saltea termoizolanta. -

Tnjurul stivelor de tipare incalzitoare se creeaza incinte etan~e

cu prelate, folii de material plastic, panouri u~oare etc. pentru a se -w.Ireduce pierderile de energie datorita curentilor de aer ~i pentru -mentinerea incalzirii uniforme a tiparelor pe toate suprafetele.

14.1.6.Tunele (camere, cuve, bazine, incinte etc.) de tratamenttermic, reprezinta spatii subterane sau supraterane inchise, izolatetermic, care asigura inchiderea fata de exterior ~i cqnditiile detemperatura ~i umiditate necesare accelerarii intaririi betonului. Pentruincalzirea acestor spatii se folosesc serpentinecu abur, apa calda sauulei care sunt astfel dispuse incat sa asigure 0 incalzire.uniforma aspatiului de tratament termic, iar pentru asigurarea umiditatii necesaresunt prevazutepulverizatoare,vasecu apa,introducereade aburetc.

Tunelele, camerele de tratament termic etc. trebuie sa fie izolatetermic ~i inchise etan~, astfel incat pierderile de energie sa fie demaxim 80 Kcal/m2fh.

14.2. Tratarea termica III cicluri de tratare termica abetonului

14.2.1.Pentru betoaneJ~produse cu cimenturi ce au un continutin C3A>8%,un continut in S03>3,5% ~i un continut total in alcalii cedepa~e~te 3,5 kg/m3 beton, temperatura maxima admisa in tipareincalzitoaro, tunele, camere de tratament termic etc. este de 60°C.

Temperatura maxima de 60°C este admisa ~i in diversele. puncte de masura dupa elementele prefabricate cu satisfacerea

urmatoarelor cerinte suplimentare:'- in intervalul cat dureaza ciclul de. tratament termic sa nu se

produca fisuri pe suprafata elementelor prefabricate;- laboratorul unitatii de prefabricate trebuie sa demonstreze prin

incercari periodice (inregistrate ~i efectuate cel putin odata pesemestru), pe 0 serie de cuburi din beton de clasa C30/37 sauC40/50 ca (14.1.):

Reub28TT~ 0,90 Reub281N(14.1.) in care:Reub TT = rezistenta medie a seriei de cuburi tratate termic in

conditii piesa;120

.. ..

-1181

ReublN = rezisten\a medie a seriei de cuburi, marlor,confection ate din acela!}i amestec de beton intarile in condi\ii deproductie fara tralament termic.

14.2.2. Temperatura. de tralament termic in tipare, tunele,

puncle de masura pe elemente etc. poale sa fie maximum 75°C inurmatoarele conditii:

- continutul de C3A in cimenlul folosit ~8%, de S03$3,5%, iar

continutul tolal de alcali din beton ~3,5 kg/m3 belon;- in intervalul cat dureaza ciclul de tratare termica sa nu se

produca fisuri pe suprafata elemenlelor prefabricate;- laboratorul unitatii de prefabricate trebuie sa demonstreze prin

incercari periodice (inregistrate !}i efecluate cel pu\in odala pesemestru) pe 0 serie de epruvete cubice de clasa C30/37... sauC40/50, ca (14.2.):

Reub28TT!}i ReUb90TT= Reub281N!}iReub901N(14.2), in carenota\iile au acelea!}i semnifica\ii ca in rela\ia (14.1.), termenele deincercare fiind cu durata de 28 ~i 90 zile.

14.2.3. Ciclul de tratare termica al betonului cuprindeurmatoarele faze:

a) perioadade a~teptare(sau preintarireTp) de la terminareaexecu\iei elementelor pana la inceperea tralamenlului, care variazaintre 3-6 ore in func\ie de temperatura mediului de lucru !}ia belonului.Se recomandaca perioada de a!}teptaresa fie minim 4 ore;

b) perioada de ridicare a temperaturii (TR) de la incepereaincalzirii tiparelor, tunelului, camerel elc. pana la atingereatemperaturii de tratare la izoterma. Se recomanda ca viteza de ridicarea temperaturiisa fie de 10-15°C/h,1ncazul elementelor prefabricatede beton armat de clasa maxima C35/45 realizate din beton cucimenturi IIIA-S (care au viteza mai redusa de intarire), viteza deridicare a temperaturii sa fie de maxim 20oC/h(recomandat 12-18°C/hin functie de masivitatea elementelor);

c) perioada de tratare la izoterma (TI') care depinde decompozi\ia betonului, in principal, tipul !}i dozajul de ciment utilizat,raportul AlC, tipul ~i dozajul aditivului !}i adaosurilor, temperaturamaxima de tratament, masivitatea elementelor, capacitatea de izolaretermica a tiparelor, camerelor de tratament etc. ~i care se stabile!}teprin incercari preliminarein conditiile fiecarei unita\i de prefabricate:

121

-T-,j1it;:til'd:;

~J~-- "~I'"~'i

.i;t."'I.:'ii;~I

l1li

IiII

181

181

l1li

~---...

de agregatede buna calitat. ~i IIIrapida 142R; 152R Tn dozaj ill!

iIIIillilliiI

d) perioada de coborare a temperaturii (de racire a elementelor -T,), cuprinsa Tn intervalul de la Tntreruperea tratamentului termic pana ladecofrarea elementelor ~i care trebuie sa asigure viteza de cobon3re atemperaturii de maxim 15°C/h.

14.2.4. In functie de temperatura maxima de tratare la izotermaTn tabelul 14.1 sunt date orientativ duratele diferitelor perioade aleciclului de tratare termica a betonului.

Tabelul14.1Cicluri orientative de tratare termica a betonului

14.2.5. Perioada de tratare la izoterma (Ti) depinde deparametrii compozitiei betonului (granulozitate cu densitate maxima,tipul :?idozajul de ciment utilizat, tipul ~i dozajul de aditiv compatibil cucimentul utilizat, tipul ~i dozajul de adaosuri la preparare, raportulAlG), gradul de izolare a tiparelor, tunelelor, camerelor de tratament,temperatura maxima de tratare, masivitatea elementelor ~i prelungireaperioadei de racirea elementelor Tnanumite limite.

Timpul minim pentru atingerea rezistentei la decofrare transfer~i livrare se obtine prin:

. folosirea de amestecuri

corect proportionate;. cimenturi cu Tntarire

cores'punzator;. aditivi performanti (superredueatori de ape) compatibili cu

cimentul, utilizati pentru redueerea la maximum.a raportuluiAlC, in eondi\ii tehnologiee concrete (izolarea te~micaeficienta a liparelorj eamerelorde tratare etc.);

. prelungireaperioadei de racire a elementelor.

122

14.2.5. Stabilirea ciclului de tratare termica se face pe baza deincercari preliminareastfel:

. la tratarea primelor. elemente de un anumit tip, seconfec\ioneaza ~i 8 serii epruvete cubice, pentru Tncercaricare se supun aceluia~i tratament termic cu elementele:

. la aeeste elemente se adopta durata de tratament laizoterma prevazuta in tabelul14.1 procedfmdu-se astfel:- doua serjj de cuburi vor fl scoase, racite ~i incercate dupadurata minima de tratare, tabelul 14.1; apoi cate doua serjjde epruvete se vor extrage la intervale de:

- 2 ore daca Ti =55:1:5°C~i 45:1:5OC;-3 are daca Ti =35:t5°C

- din cele 2 serii de epruvete scoase dupa acela~i intervalde tratare termica, una se incearca dupa durata minima deracire, iar cea de-a doua dupa durata maxima de racire.Panala efectuarea incercarilor epruvetele' vor fi protejatecorespunzator astfel ca racirea acestora sa se producalent. Rezultatele incercarilor se il)registreaza ~i analizeazain vederea stabilirii ciclului oplim de tratament care asigura:

. realizarea rezistentei la decofrare, transfer;

. inscrierea in ciclul tehnologic de productie;

. consumul minim de energie.Ourata perioadelor ciclului de tratament astfel stabilita, va fi

verificata pe 10-12 loturi produse ~iinscrisa in procedeurile tehnice defabricare a elementelor prefabricate.

14.2.6.Temperatura maxima de tratament termic va fi adoptatatinand cont de posibilita\ile de care se dispune ~i de cerin\ele realizariianumitor cicluri de productie. De la caz la caz, se pot adopta aileintervale de temperatura, respeetandu-seintervalele admise de :t5°C.

Astfel, pe limp de vara, in cazul folosirii de cimenturi 142R:?i152R, a unor aditivi performanti, a unor rapoarte AlC reduse ~i acelorlalte masuri indicate la pet. precedent, este posibil sa se ob\inarezistentele la decofrare, transfer pentru anumite elemente latemperaturide 25:!:5OC (temperaturamediuluiambiant)fara tratamenttermic cu toate avantajele ce decurg din aceasta.

123

Temperatura. Ourata Tnore a prioadei: Varstamaxima betonului

de tratare la°c Ta Tr Ti Tr decofrare

55:1:5 4 2...4 4...10 2-4 12...22

45:1:5 4 2...3 2...14 2-3 16...24

35:1:5 4 1...2 12...21 1 - 2 18...29

14.3. Controlul tratamentului termic

14.3.1. Pentru fiecare lot ~i tip de elemente se va consemna inregistrul de laborator:

. temperatura mediului de lucru ~i temperatura betonu/uiproaspat;

. ora terminarii execu\iei elemente/or;. ora inceperii tratamentului termic;

. ora atingerii temperaturii maxime prevazute in cel pu\in treipuncte;

. ora intreruperii tratamentului termic;

. ora admiterii decofrarii elementelor ~i temperatura ladecofrare.

14.3.2. in situa\ii in care temperatura de tratare termica nu

corespunde procedurilor tehnice, sau daca intre doua masuratori peacela~i element se constata 0 diferen\a mai mare de 8°C se vaintrerupe tratarea termica ~i se va proceda la verificarea instala\iiIor ~iremedierea defeqiunilor.

15. EXIGENTE PRIVIND DECOFRAREA ELEMENTELOR,

PREFABRICATE ~I PENTRU TRANSFERUL FORTELORDE PRECOMPRIMARE LA REALIZAREA'ELEMENTELOR DIN

BETON PRECOMPRIMA T, TRANSPORTUL iNDEPOZITUL DE PRODUSE FINITE

15.1. Decofrarea elementelor prefabricate din beton §ibeton armat

15.1.1. Decofrarea elementelor prefabricate se face latermenele stabilite prin proceduri/e sau specificatiiletehnice ~i numaidupa atingerea rezistente/or de decofrare, pe epruvete de control dinbeton, confeclionate ~i tratate in acelea~i condiliicu lotulde elemente/a execu\ia caruia au fost pre/evate epruvetele conform proiectuluisautabelul 7.1. din prezentul cod. .

124

rIIIJ

15.1.2. Decofrarea elementelor prefabricate din beton simplu ~ibeton armat se va face cu multa atenlie, folosind dispozitive ~i utilajeadecvate, pentru a nu se produce rupturi ale muchiilor,fisurari saudeteriorariale elementelor realizate.

Dispozitivelede ridicare a elementelor vor fi astfel conceputeincat solicitariJece se produc in diferitesecliuni sa fie minime.

15.1.3. Dupa decofrare se va controla operativ aspectul ~icalitate fiecarui element ~i se va face marcarea vizibila a fiecaruielement cu seria, nr. de ordine, codul de fabrica\ie etc din registrul deevidenta, pentru verificarea calitatiielementelor prefabricate, unitateaproducatoare etc. ~i se executa une!e opera\ii ca de exemplutratamente specifice de suprafata, tratamentu/ capetelor armaturiipreintinse impotrivacoroziuniietc.

Elementele prefabricate din beton simplu de mare serie (blocuride zidarie, pavele, borduri, tuburi de canalizare etc.) vor fi marcateconform standardelor sau specificatiilortehnice de produs, in numarsuficient pentru identificareafiecarui lotde fabricatie~i pachetizate saupaletizate.

15.1.4. Transportul elementelor prefabricate in depozilul deproduse finitese face cu folosirea de utilaje~idispozitivespecifice. cuatenlie. pentru a nu se produce rupturisau deteriorari al~ elementelor.A~ezarea elementelor prefabricate in depozitul de produse finite seface conform prevederilor din proiectele de elemente, avand in vedereurmatoarele:. intr-o stiva sau zona a depozitului se vor depozita numai

elemente de acela~i tip;. marcajul elementelor sa fie vizibi/;.piesele de ridicare sa fie u~or accesibile.

15.2. Exigente privind transferul f°rtei de precomprimare inelementele prefabricate din beton precomprimat

15.2.1. Progratnul de pretensionare, indus in fi~a tehnologica.trebuie sa cuprinda date privind rezistenta de control dinainteatransferului.

125

15.2.2. Operatia de transfer se va face numai dupa ce s-averificat, prin incercarea epruvetelor de control, pastrate in acelea~iconditii cu elementele, conform STAS 1275-88,ca rezistenta betonuluicorespunde prevederilor proiectului sau tabelului 7.1. din prezentulcod.

15.2.3. Se recomanda ca operatia de transfer sa se efectuezelent.

Tncazul.in care transferul nu se poate efectua lent, ci se faceprin taierea armaturilor (cu discuri cu carborundum, cu foartecespeciale sau cu ajutorul unui aparat <;iesudura). ordinea de taiere aarmiHuriior trebuie sa corespunda prevederilor proiectantului, operatiafacandu-se alternativ de la ambele capete ale tiparului sau 'stendului.

15.2.4. Tn cazul armaturilor postintinse, daca, la transfer,alunecarea sarmelor din ancorajele cu conuri sau pene depa:?e:?tevaloarea limita precizata in proiect sau in indica\iile de utilizare aancorajului. cu mai mult de 50%, lucrarile de pretensionare sa vor opri:?ise va trece la verificarea din nou a ancorajelor.

15.2.5. Tncaw I pretensionarii armaturilor ~i transferului for\ei deprecomprimare, se vor lua masurile necesare pentru a se impiedicacirculatia ~i stationarea personalului muncitor in spatele preselor sauin lungulliniilor tehnologice ~i sevor prevedea panouride avertizare.

15.2.6. La elementele prefabricate. inlaturarea partilor mobileale tiparului (cofrajului) dupa efectuarea opera\iilor de transfer, se facecu atentie pentru a nu produce deteriorari elementelor.

15.2.7. Dupa inlaturarea partilor mobile ale tiparului se executamarcajul elementelor conform prevederilor proiectului sau procedurilortehnice de fabricatie ~i control.

15.2.8. Ridicarea, transportul ~i depozitarea elementelorprefabricate din beton precomprimat se face cu dispozitivele ~i utilajeleprevazute in proiect sau procedurile tehnice.

lT~16. PROTECTIA PREFABRICATELOR TN INTERVALUL

DECOFRARE . LlVRARE

- :1!Ir-

-r~':,\

r'lr.~

';1

r

.-

-,) ~!I .~I '

16.1. Dupa decofrare ~i depozitare. elementele prefabricate dinbeton simplu, beton armat ~i beton precomprimat vor fi men\inute

126

umede conform cap. 13 sau timp de minim 7 zile de la fabricare (saupana la livrare in situa\iile in care livrarea se face pana la varsta de 7zile), pe timp de vara (aprilie - octombrie), prin stropirea periodica cuapa potabila sau apa din alte surse care indepline~te condi\iile STAS790-84.

17. EXIG~NTE PRIVIND CONTROLUL CALlTAT"IN UNITATILEDE PREFABRICATE ~I LA RECEPTIA PE ~ANTIER

Acest capitol cuprinde verificarile minime obligatorii necesarecontrolului calita\ii in fabricile de prefabricate, pe faze !,)ila recep\iaelementelor prefabricate pe ~antier. Controlul de calitate se face infiecare unitate in parte ~i de catre investitor, conform prevederilorprezentului cod, a STAS 6657/1-3 ~i a altar reglementari legale invigoara.

17.1. Verificarea elementelor prefabricate ~i a componenteloracestora se face prin:

- verificari de lot- verificari period ice

17.2. Verificarile de lot se efectueaza pe fiecare lot de produse

Tnparte (Ioturi formate din acela;>ifel de prefabricate, avand acelea:?idimensiuni, forma, armare ~i clasa de beton) ~i constau din:

- verificarea materialelor;- verificarea aspectului dupa turnare;- verificarea caracteristicilor geometrice (precizia de execu\ie

~i Tncadrareain tolerante) a elementelor prefabricate,- verificarea modului de executie a elementelor prefabricate

privind pozi\ia armaturii :;;1 a pieselor Tnglobate inainte de turnare,verificarea grosimil stratului de acoperire cu beton.

- verificarile de lot se fac pentru betoane, materialecomponente ale acestora ~i o\el beton, conform anexelor ,7.1-7.3 iarpentru celelalte materiale conform standardelor :?i Agrementelortehnica ale produseJor;

127

'JI/~:

"

.,

17.2.1. Contro/u/ materia/e/or componente l1liLa aChizi\ionarea materialelor ce urmeaza a se utiliza la I

fabricarea prefabricatelor din beton. beton armat :;;i beton r~precomprimatse verifica 'in principal daca producatorulacestora :

a) garanteaza caracteristicile stabilite in standardele de

produs, inclusiv prin supravegherea calitatii in procesul de fabricatie ;b) are certificarea de conformitate a calitatii pentru produsul

respectiv;

c) are ;;i efectueaza un program de urmarire a principalelorcaracteristici prin incercari, stabilite in standardele de produs ~i/sauSpecifieatiiletehnieeprivind cerinte ;;i criterii de performanta;

Obligatia executantului de prefabricate eonsta in efectuarea,pentru fiecare lot, cel putin a incercarilor/determinarilor care ii revif1conform Anexei 7.1.

Controlul ealitatii cimentului, agregatelor, aditivilor. adaosurilorse efeetueaza (Ia aprovizionare :;;iinainte de utilizare) in fabricile deprefabricate daea aeestea dispun de statie proprie de preparare abetoanelor, in conformitate cu prevederile din Anexa 7.1.

Controlul calitatii betonului proaspat ~i intarit se face obligatoriu,in conformita1ecu prevederile Anexei 7.1. '

Controlul armaturilor utilizate se va face obligatoriu, inconformitate cu prevederile Anexei 7.1.

Elementele metaliee inglobate, materialele folosite ca unguenti,piesele de pozi\ionare din masa plastica, piesele de pozitionare ~idispozitivele de deflectare a arrnaturilor preintinse, piesele inglobate inzonele de capat (placi de repartitie, trompete de racordare, teci) ~ipiesele de asamblare temporara, ancorajele, tecile ~i orice alt material128

- pentru elemente structurale ~i nestructurale, bucata cubucata pentru conditiile de aspect, pozitionarea armaturii ~i a pieseloringlobate, regimul de sudare :;;i grosimea stratului de acoperire cubeton; statistic se verifica caracteristicile geometrice, grosimeastratului de aeoperire cu beton ~i a clasa betonului;

- eontrolul dimensiunilor geometriee se executa pentru fieeareelement.

Obs. Verificarea statistica a clasei betonului se face conformAnexelor 7.1.:.7.3

sau produs care face parte din elementul prefabricat sau este utilizatla fabriearea acestora vor fi verifieate conform cerin\elor din proiect ~idin documentele sistemulul de calitate ale fabricantului.

17.2.2. Controlul tlparelor (cofrajefor)Tnaintea inceperii betonarii, eontrolul trebule realizat cel putin

asupra:geometriel ~i stabilitatii cofrajului;

- etan~eita\iicofrajului ~i partilor sale;- starii de curatenie a cofrajelor;- modului de pre.gatire a suprafe\ei cofrajului (ungere etc.);

starii orificiilor, ni~elor etc.

17.2.3. Controluf reafizarll e/emente/or prefabricate. 17.2.3.1. Documentelecare trebuiesa stea la baza efectuarii

controlului pe fazele de produc\ie sunt:proieetul de execu\ie al elementului prefabricatspecifica\ia tehnica sau instruc\iunile tehnice interne de

fabriea\ie- reglementarilespecifice (standarde, normative)- Instructiuniletehnologlce ale liniei de fabricatie- instruc\iunile de functionare ale utilajelor de pe linia

tehnologica.17.2.3.2. Controlul armarii trebuie realizat asHel incat sa se

asigure armarea conform proiectului. tnaintea inceperii turnarii, se vorinspecta urmatoarete:

- daca armatura prevazuta in desene exista ~i este montata. la distantele specificate;

- daca se asigura acoperirea cu beton prin pozitionareadistan\lerilor, in conformitatecu prevederlle proiectului;

- daca armatura nu este acoperita cu utei, grasime, vopseasau alte substante daunatoare;

- daca armatura este corect montata ~i aslgurata impotriva

deplasarii Tntimpul betonarii;- daca spatiul dintre bare este suficient pentru betonare ~i

utilizarea uneltelor de compactare.

129

r-

17.2.3.3. 'In plus, in cazul realizarii elementelor din betonprecomprimat trebuie inspectate cel putin urmatoarele:

- pozitia cablurilor, a tuburilor de aerisire, a canalelor,ancorajelor ~i dispozitivelor de cuplare care trebuie sa fie inconcordanta cu desenele de executie, incluzand acoperirea cu beton~i distanta dintre cabluri;

- lungimea toroanelor (cablurilor), astfel incat sa se asigureprinderea in presa de pretesionare;

- fixarea cablurilor :?istabilitatea suporturil~r lor; in cazul incare este necesara 0 prima etapa de tensionare a armaturiipretensionate pentru montarea corecte a celorlalte armaturi, se vaverifica starea ancorajelor (pozitia perielor). Totodata trebuie verificatdaca nu s-au legat la montaj carcasele de armatura pretensionata ~idaca nu se incr.uci:?eazatraseele acestora; .'

- conditiile de protejare a tecilor, tuburilor de aerisire,ancorajelor. pieselor de cuplare ~i impermeabilizarealor;

- starea suprafetei ancorajelor ~i/sau pieselor de cuplare;- starea de curatenie a tecilor, ancorajelor ~i pieselor de

cuplare.Inaintea inceperii tensionarii trebuie asigurate echipamentele.

necesare !?iprogramul de tensionare :?ise verifica calibrarea preselor(cricurilor, vinclurilor). .

17.2.3.4. Inainte de punerea in opera a betonului, inspectiiletrebuiesaaiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:

W conditiile .necesare unui tran.sporteficien~'al betonului,masurile de compactare ~i tratare functie de consistenta specificata abetonului;

* receptionarea calitativa a betonului; ,

* rezultatele ~i concluziile verificarilor efectuate pana la' aceastafaza;

* asigurarea unui personai instruit;* asigurare unor masuri pentru situatii accidentale.17.2.3.5. In timpul betonarii controlul trebuie sa aiba in 'vedere

urmatoarele aspecte esentiale:* distributia uniforma a betonului in tipar (cofraj);* compactarea uniforma !?i evitarea segregarii in timpul

compactarii

130

.... viteza .de turnare, tinand seama de actiunea betonului asupra

cofrajelor;* masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau

calduroasa;.. metode de tratare ~i durata tratarii betonului func\ie de

conditiile atmosferlce I}i evolutia rezlstentei;* evitarea unor eventuale deteriorar!i ce pot ,apare ca urmare a

unor ~ocuri sau .vibratii asupra betonului proaspat.17.2.3.6. Controlul calitatii operatiilor de pretensionare se

executa conform prevederilor din capitolul 11 ~i cuprinde verificareamodului in care se efectueaza tensionarea fiecarei armaturi

(respectarea efortului de tensionare ~i a ordinii de tensionare stabiliteprin proiect) ~i siguran\a blocarii.

17.2.3.7. In cazul elementelor din beton precomprimat, operatiade transfer se executa numai dupa verificarea rezisten\ei betonului.Opera\ia de transfer se face numai in prezenta personalului autorizat.Verificarile care se efectueaza in aceasta etapa sunt incluse incapitolul 15.

17.2.3.8. Inainte de decofrare se verifica rezisten\a betonului,pozi\ia pieselor de ridicare ~I starea suprafe\ei betonului in vecinatateaacestora.

17.2.4. Contro/u/ e/emente/or prefabricate finiteDupa decofrare fiecare element prefabricat este supus

controlululde calitatedin punctde ved~real aspectului. dimensiunilorgeometrice, pozitiei armaturilor (prin masurare directa- cazularmaturilor pretensionate in sec\iunile de capat- sau prin metodenedistructive).

17.2.4.1. Controlul aspectului se refera in principal laverificarea existentei urmatoarelor defecte: armatura aparenta,~tjj-bituri ale muchiilor. fisurl, segregari locale, lipsuri de turnare,denivelari locale, desprinderi de beton. Criteriile de acceptare pentrudefectele constatate sunt stabilite in standardele de produs,specificatiile tehnice ~i/sau proiectelede executie ale fiecarui element.

17.2.4.2. Controlul dimensiunilor geometrice se face in modobligatoriu la fiecare element in parte. TOlerantele ~i abaterile limita

131

admise sunt cele precizate in standardele de produs, sp~cificatiiletehnice ~i/sauproiectele de execu\ie ale fiecarui element.

17.2.4.3. Dupa efectuarea controalelor enumerate anterior (pct.17.2.4.1 ... 17.2.4.2) elementele prefabricate se marcheaza inconformitate cu preved~rile din standardele de produs, specificatiiletehnice ~i/sauproiectele de executie ale fiecarui element.

17.2.4.4. Tnaintede depozitare se verifica marcajul elementuluicaretrebuiesacontinacelputin: .

- denumirea unitatii producatoare- tipul prefabricatului- nr. proiectului Istandardului- data fabricarii- seria elementului.

17.2:5. Controlul e/emente/or prefabricate inainte de livrare

Tnaintea livrarii se verifica corespondenta intre produsele ceurmeaza a fi livrate ~i documentele de livrare. La livrarea elementelorprefabricate se va asigura respectarea regulilor de manipulare ~idepozitare.

Nu se avizeaza expedi\ia : pentru produse care nu sunt inso\itede certificate de calitate, sau sunt de alt tip decat cele specificate pecomanda sau carera nu Ii se asigura 0 a~ezare ~i ancorarecorespunzatoare in mijlocul de transport. .

Produsele pot fi livrate §i insotite de declaratia de conformitate(SR EN 45014), in situatia in care producatorul de prefabricate arecertificare pentru sistemul calitatii.

Este obligatorie participarea producatorului la manipulareaelementelor pentru a~ezarea Tnmijloacele de transport.

'..---

..17,3. Verificarile periodice se efectueaza pe unul din loturilesupuse verificarilor de lot in perioada respectiva, cu frecv~ntaspecificata in continuare (daca nu se prevede altfel in documenta\iatehnica) ~i constau in: ..

- verificarea modului de executiea elementelorprefabricate(inclusiv lucrarile de injectare), realizarea efortului de precomprimare,

contrasage"ata sub aC\iunea precomprimarii, precizia alcatuirii"

132 .III

elementelor compuse §i alte verificari stabilite prin documentatiatehnica, lunar;

- verificarea conditiilor privind comportarea la. starea limita deexploatare §i la rupere, anua!.

17.3.1. Controlul realizarii ~i men\inerii efortului din armatura

pretensionata in limitete impuse se face de catre personal calificat ~iautorizat. Masurarea alunecarii armaturli pentru fiecare blocaj, trebuiefacuta cel pu\in 0 data la doua saptamani.

Verificarea efortului in armatura pretensionata se efectueaza,periodic, prin sondaj, la minimum 10% din numarul armaturilor

pretensionate. Se recomanda ca masuratorile sa se faca la acela:;;iinterval de timp de la pretens,ionare, pentru toate armaturile.

Toate celelalte verificari periodice necesare 'Ia opera\ia detensionare sunt prevazute in cap. 11.

17.3.2. Tnaintea inceperii ,operatiei de injectare, sunt necesare,cel pU\in, urmatoarele:

- teste asupra mortarului de injectare;

- verificarea canalelor pe intreaga lorlungime pentrudepistarea eventualelor obturatii (de exemplu cu gheata);

- pregatirea tuburilor de aerisire :;;1 identificarea lor;- pregatirea echipamentului operational;- cantarirea materialelor pentru completare in cazul

scurgerilor;

- in caz de dubiu, incercarea de injectare pe canalereprezentative. ' .

Programul de injectare trebuie sa specifice, cel putin,urmatoarele:

- teste pe mortarul proaspat (fluiditatea, segregarea);- caracteristicile echipamentului :;;i ale mortarului de

injectare;- presiunea pentru injectare; .- modalitatea de sufJarecu aer ~i spa/area;- masurl pentru mentlnereacanalelor curate;- succesiunea opera\iilor de Injectare;- instructluni de urmat in eventualitatea producerii de

aocidente (incidente)§i a unor conditii climatice nefavorabile;- situatlile in care se impune reinjectarea.

133

", I',::',.:,,1. ,

':~1ii'Uf;i~~~lj;rj;~'~.'.r"'IF"I~""~$"'j:{~~fr.JiJi!iitiW""~M_"""""'",_-rTi'I

r'/~I

Mr

1

17.3.3. Controlulcapacilatii portante a elementelor prefabricate,prin incercari la starea limitade exploatare ~i la rupere, se face dac8acest lucru este prev8zut in standardele de produs, specificatiiletehnice ~i/sau proiectele de executie ale fiecarui element. Frecventaacestor incercari e~te stabilitain reglementarilementlonate.

17.4 Verificari la receptia elementel~r prefabricate pe~antier

. inaintea descarcarii este necesar un controlvizual.Pentru acceptarea elementelor, se va face 0 verificare de

receptie a elementelor prefabricate imediat dupa transport, controlulrealizandu-se in concordanta cu anexa 17.1.

in cazul unei neconformitati, trebuie verificate urmatoareleaspecte, in ordinea de ma'ijos:

- implicatiiledefectului asupra montarii ~i comportariiulterioare a elementului in cadrul structurii; ,

- masurile necesare pentru acceptarea elementului;- necesitatea respingerii ~i inlocuirii elementelor

nereparabile.Daca implicatiile defectului asupra executiei structurii ~i utilizarii',

ei sunt neglijabile,elementul poate fi acceptat pentru montare. ,!

Daca implicatiile importante pot fi eliminate prin reparareaelementului, elementul va fi acceptat pentru montaj numai cu acordul'proiectantului ~i dupa efectuarea repara\iilor necesare.

Se va. intocmi un program corect de montare a elementelorprefabricate cu faze de executie.

inaintea montajului, vor fi verificate conditiile de ~antier printr-o'inspectie initiala a principalelor prevederi recomandate, inclusiv celelistate in anexa 17.1.

Nu se incepe montajul p~mace prevederile mentionate anteriornu vor figasite ca satisfacatoare. '

Daca lucrarile nu corespund cerintelor, actiunile corectivetrebuie facute in concordanta cu procedura acceptata pentruneconformitati~i statuata in specificatia de proiect.

Documentatia procedurii ~i materialele utilizate trebuie aprobateinainte de efectuarea corecturilor.

134

.~, ~

fIIIIII~\~~

."

.~II)~ECI)

"C

CI)-cCI)00...c..~...0=

I

CI)... u:s .-- =CenCI)E'-

I

'~0 :J~ C>

"oN'N0c.E00

'jh.'5c.~

:;!. :Z:>o'C-II) co'"CCl)cQ)~8.a'E5°

'I::sViCi).

coc:§2~~ I I-

.coCco(5>'coIJ)o:scQ)

()

, .(1) 08.~ ~.- .2 ~m ~.

8 ' '(I).- II) 0E (I) ()"::I I=:so>enroc

Q)c(I)(5!::J:Ja..

,II) '(I) ,-0:J ro 0"'"

~Ea,

(I)... 0

.3 '(1) ~(1)-z a.., ~

(I) 'co 0l:>Cu.sq::::>en,

:J .(1) ~C - 0

~.!2(1jC>...Q)

i3~.S: 0

UQ)...(I)-0z

(I)

!!?

'E:scQ)0

sca.Q).- EI- .-u

10,0

1010, I00

10I

0

10 10, ,00

10 10, I00

I I

I I

I ,

010NC">r ICD"-,N

I I

I ,

I I

"<to')O')/'-., I010cx)CD

00r r

~~:SE ! .:s;ro :s;ro

-"C_UQ) _Uc ""'UccCC"C'C U.~ c'C(I) E c'C(I) EQ) (I) Q) C - Q) c- Q) C -E1::Eco;ro

~

E(I)OQ)EcooQ),- 0 .- 1::,

"" a.- 1:: !::J 32 .- 1:: ~ 32()C.()05 °0:1 °0:1

C.N' c.c. c.c.

I I

" ,

I I

I ,

, I

I ,

010NC">JJ~ N

00..-tb0')

"<to')O')/'-.I ,010cx)CD

- (/J(/JI I<{a1::=

- -

, I

I ,

, , I

I I

010NC">

I ICD"-N

0..-

ICD

I I

I I

"<t0')

I00')

"<to')O')/'-.

I I010cx)CD

0I

~

a.. a..I I<{a1==-

- - =

I

I

135

==.~

1

......CNQ)

x)proportia de filer se limiteaza la 5%y)proportia de SUF se limiteaza la 10%z)proportia de zgura neferica se limiteaza la 15%

......CN"'"

Zgura Silice Puzzolane Cenua volanta isturi Consti-tuen

Tipul Denumirea Notare Clincher granu- ultra- Natura- Indus- Silica- Silico- calcina minori

ciment % lata' fina la mala alumi- calcica -te (filer) .S% SUF% P% Q% noasa W% T% %

V%

II Ciment II/A-V 80-94 - - - - 6-20 - - 0-5portlandcu II/B-V 65-79 - - - - 21-35 - - 0-5puzzolanat

Idem

(cenuavolanta)

II Ciment II/A-W 80-94 - - - - - 6-20 - 0-5portland cu IIIB-W 65-79 - - - - - 21-35 - 0-5puzzolanat

Idem(cenuavolanta)

II Ciment cu II/A-T 80-94 - - - - - - 6-20 0-5

isturi IIIB-T 65-79 - - - - - - 21-35 0-5

calcinate-

Zgura Silice Puzzolane Cenua volanta isturi Consti-tuen

Tipul Denumirea Notare Clincher granu- ultra- Natura- Indus- Silico- Silico- calcina mlnoriciment % lata fina la triala alumi- <;:alcica -te (filer)

S% SUF% P% Q% noasa W% T% %V%

II Ciment IIIA-M 80-94. . 6-20")portland mixt II/B-M 65-79 21-35X)

III Ciment de IiliA 35-64 36-65 - - - - - - 0-5fumal III/B 20-34 '66-80 - .. - - - - 0-5

inalVldem III/C 5-19 81-95 - - - - - - 0-5IV Ciment IV/A 65-90 - 10-351) - 0-5

puzzolanicl IV/B 40-64 - 36-55Y) - 0-5Idem

V Ciment . VIA 40-64 18-30 - 18-30Z) - - 0-5compus/ldem V/B 20-39 31-50 - 30-55Z) - - 0-5

Anexa 5.1EXTRASE DIN

SPECIFICATIA TEHNICA ST 009/96CERINTE ~I CRITERII DE PERFORMANTA

PENTRU PRODUSE DIN °TEl UTILIZATE CA ARMATURIIN STRUCTURI DIN BETON'

NOTATII:

DEFINITII:1. Produs amprentat: Produs (si\rma. bara) trefilat (tras la

rece) avi\nd amprente de forma §i dimensiuni stabilitepentru imbunatatirea aderentei cu betonul.

2. Produs profilat: Produs avi\nd profile in relief pentruimbunata\irea aderen\ei cu betonul

3. Sarma: produs din o\el cu sectiune circulara sau ovala, deobieei trefilat (tras la reee), livrat in colaci

.s-a pastrat notarea paragrafelordin specificatia tehniea

138

'-

118

4. Tipul produsului: categorie a armaturii caracterizata prinlimita de curgere §i alunglrea la rupere, garantale, preeum§I prin forma suprafetei (exlstenta, sau nu a profilelor)

5. Valoare caraeteristiea:. valoare avand 0 probabililaleprescrisa de a .se .ineadra inlr-un domeniu stabilit alrezultatelor unui numar ipoletie nelimitat de ineereari.

Observa\ie: a) in contextul aeestei reglementari valoareacaraeteristica este limita inferioara a intervalului statistic dedispersie. pentru care exista 0 probabilitale de ~O%(1-a=90) ca 95% (p=O.95)din valori sa fie superioare sauegatecu aeeastavatoare.

b) Valorile caracteristice se vor nota euindicele inferior k la simbolul marlmii respective.

6. Valoare efectiva: valoare rezultata in urma unei masurarisau determinari

Obseva\ie: Valorile caracteristice se vor nota cu indieeleinferior ef la simbolul marimii respective.

7. Valoare nominala: valoare conven\ionala stabilita ea 0caracteristica a produsului

Observatie: Valorile nominale se vor nola cu indieeleinferior nom la simbolul marimii respective.

CERINTE

1.4.2 Pentru armaturi se stabilesc patru clase de rezlsten\a. infunctie de limita de curgere:Clasa I rezisten\a scazuta 200N/mm2 < fm~300N/mm2Clasa II rezisten\a medie 300N/mm2 < fm~600N/mm2Clasa III rezisten\a ridicata 600N/mm2<fm< 1400N/mm2Clasa IV rezistenta foarte ridleata fm~1400N/mm2

1.4.3 Se stabilesc trei clase de duetilitate in fune\ie dealungirea la rupere A, :?ide rezistenta. conform tabelului 1.

139

Notati Nota\ie Marimea caracteristicanoua veche (reglementarea tehnica in care este

definita)fon.k .Rm.k Rezistenta la rupere

STAS 200-87

fy.k Rpo.2k . Limita de curgereSTAS 200-87

Ark Ark Alungirea la rupereSTAS 200-87

fr f, Factorul de profil(Def inita in ST 009/96: aria proiectiilor

tuturor profilelor pe un plan perpendicular

pe axa longitudinala a produsului impartitala aria laterala nominal a calculata pe 0

lungime egala cu pasul profilelor)

Tabelul1

('1 m~surat~ pe 0 distant~ de 5d (incluzand §i zonastrictionata) Tn cazul barelor laminate la' cald, 10d pentrusarmele trefilate pentru beton armat, 100mm pentru. sarmelede lnaltarezistenta. .

Valorile aratate reprezinta limite cu abatere zero in afaradomeniului.

1.4.4Se stabilesc doua clase de aderenta in functie de formasuprafe\ei,astfel: .

- netede : fara profilatii, precum !1i eele amprentate sau.profilate av~nd fRmai mic dec~t valorile din tabelul 2;

- de inalta aderenta, cele profilate, avflnd fR eel putin egal euvalorile din tabelul 2

Tabelul 2

..III.

.1.5.1 Produsele avand clasa de rezistenta II §i clasa de I

ductilitate mare se utllizeaza ea armaturi de rezistenta in elemente din 8W.

. .

beton armat §i ca armaturi nepretensionate in elemente din beton"'"precomprimat

1.5 DOMENII DE UTIUZARE

140

..IIii

1.5.2 Produsele avflnd clasa de rezisten\a IV !1i clasa deduetilitate redusa se utilizeaza ea armaturi pretensionate in betonprecomprimat sau alte lucrari de precomprimare.

Deasemenea pot fi utilizate ca armaturi pretensionateprodusele avand clasa de rezistenta III, cu luarea in considerare adomenlului de varla\le a eforturilor in starile limita de exploatare !1iultima.

1.5.3 Produsele din clasa a II a de rezlstenta !1i clasa deductilitate medie pot fi utilizate ca armatura de rezistenta, in elementede suprafata, numai sub forma de plasa sudata.

1.5.4 Produsele din clasa I de rezistenta se utilizeaza deregula ca etrieri. frete §i ar~aturi constructive indiferent de clasa deductilitate in care se incadreaza.

11.3CRITERII DE PERFORMANTA11.3.1Caracterlsticl mecanice

11.3.1.1 Criterille de performan\a privlnd rezistenta, ductilitatea!1iaderenta sunt aratate in tabelul 4.

Tabelui 4

11.3.1.2Comportarea la indoire se exprima prin numarul de indoirl laanumite unghiurl, suportate fara fisuri sau crapaturi vizibile cu ochiulliber.

Criteriile de performan\asunt date in tabelul 5.

141

Clasa de ductilitate Alungirea la rupere('1 Raportul fmok I fYok.%

ductilitate.mare 20 1,25... 1,45ductilitate medie 7 ... 20. 1,08 ... 1,25ductilitate redusa 3,5...7 1,08 ... 1,25

Diametrul 5...6 6,5...8,5 9...10,5 11...40nominal(mm)

fR 0.039 0.045 0.052 0.056

Performan\a ceruta Criterii de performan\aClasa de rezistenta abaterea valorilor efectlve fa\a de

valoarea caracteristlca

. - fYoBfI fY.k 1,00... 1,15

- fm.ef I fmok 0,95 ... 1,30.Clasa de duetilitate ineadrarea in limitele stabilite (pct.l.4.3)

--I.'~:""'~_."

......

.,..I\)

"0 0.., C°"0a...,c -.en :J(t) eno(t)=:" -. c..,

3 :...."0 .=:CJ10

;::;:0-. ~.:J .....(t)..,0 =:(t) (t)CD

a."0 (t)..,S:"O:J (t)

a.B-0 3~ II)II) :J0--Q)c(t)..,(ii' "0- ..,5' <'= 5'CD a.

eo II)(t) a.o (t)3 ..,(t) (t):::;:J5'Qj(t)

enII) C-:JCD -

_91..1i)CD..,CO:Jall):;:J

Qi;-

1)(t)

0 4-CD o.., ..,5. 3Q)<II)

:JQj

a.-(t) :JN a.a.oo =;.=;. (t)(t) .

:;-'a.o=;'(t)

:;-a.o=;.(t)

a. 9: -) § a. COIl):Jeo(t):J33g.~~'§.c(t)_.Co-,E" 2-~-=;'a.-. - g. (t)(t)

:JC a.°a.-:Ja._.3-.

:JeoOIl)-'1I)a.::T"' 3 :J 3o -. :J Q)-. c c (t) - (t)..,- - ---(t)a.E.232

(t) - 2. -

a. ca :JOQ):Jeo33g.~c (t) -. c, -E. 2 CDa.- (t)

CJ1a.

/\-"I\)

t7

@

~-0

-" 0 Q) :J~

1

91..~. 9:oa.:J=:

Q)

CD

1i)

I\)U>

0

-,,:Ja."O~

~N~~a-o: (t)t7~~o>g.Q)s,t7v ~ CD ~-" CD0>

.,..CJ10

0>a.

coa.

~ ~ ~0

a. t.):J "0"0 a.

f"

1

~:- a "2-: (t)~~en0>a...,Q)Q»

CD3CD3CD (t)

:::;en-"I

(t) Q)t

~ ~ 30 CD (t)

80 ~

.f:>,~ s-O

J

D}gC;:!:t7a. 3 (t) ~o Q)c~. c

a'" -.

-" ......

CJ1

PROGRAMUL DE CONTROL iN UNITATILE DE PREFABRICATE.ANEXA 7.1.

7.1. Reali~rea de elemente prefabricate de Duna calitate se asigura prin utilizarea de materiaIe decalitatein compozipa betonului ~i prin execupacorectaa fiecarei faze din procesul de producpea elementelor.inclusivprin controlul exigent al acestora.

7.2. Frecventa ~i ma~urile ce se adopta pentru controlul calitatii materiilor prime !1i betoanelor suntredate in tabelul urmator:

......

.f:>,U>

Nr. Materialul sau Actiunea, procedeul Obiectivul actiunii, Frecventa Consta- Masuri ce scrt. procesul de sau caracteristici ce se verificarii tare adopta

executie verifica0 1 2 3 4 5 61. Cimentul a) Analiza datelor Conformitateacu la fiecare lot C Se verifica

incluse in documentele prevederilecomen- aprovizionat conform b §iicde calitate zii sau contractului NC Se refuza lotul

b) Stabilitateaconform Evitareaunor erori IafiecaretraIl- C Se da in consumSREN 196-3 sport,minim sau se"verific"a

odataIa 100 t conform d

c) Priza, conform SR Evitareaunor erori la fiecare C Se da in consumEN 196-3 transport, sau se verifica

minim odata NC conform dla 100 t Se refuza lotul

---' I~.-. I

-".~~

i---!' ~il ~i Ii

~ ... -

-, ~~~..,::-'~I ,

II

~

AA

- Nr.crt.

Materialul sau

procesul deexecutie

1

Actiunea, procedeulsau caracteristici ce se

veritica2

d) Rezistentelemecanice, conform SREN 196-1, la 2(7) zjle

e) Rezistentelemecanice, conform SREN 196-1,la 28 zjle

0

f) prelevarea decontraprobe care sepastreaza 45 zile incutii metalice sigilateg) Starea deconservare (daca s-adepa~it termenul degarantie sau au aparutagJomerari)

11---------

--it

Obiectivul actiunii,verificarii

3Conformitateadaseicimentului

Obtinere dateprivind clasacimentului

Verificari ulterioare

sau litigii

Evitareaaprovizionariidecimenturialterate

Frecventa Consta-tare

Masuri ce se

adopta

4

0 probiHa200t sauincazde dubiu

0 proM lamax. 500 tsau in cazde dubiu

la fiecare bt

3provizionat

impreuna cu~egat neutru0

I

cdeterminare NCla fiecaretransport

5 6Se da in consumSe refuza Jotul

CNC

- -

- -

Se admite JotuJ

Se refuza lotul

~A01

Nr: MaterialuJsau Acpunea, procedeul Obiectiyulactiunii, Frecventa Consta- Masuri ce secrt. procesul de sau caracteristici ce se verificarii tare adopta

executie verifica0 1 2 3 4 5 62. Agregate a) Examinarea datelor Confprmitateacu La fiecare C Se admite lotul

minerale inscrise in normele in vigoare, lot NC Se refuza lotuldocumentele de comanda,contractcalitate

b) Continutul de Confirmarea calitapi -la max. C Se veritica

impuritati: agregatului 500 m3 conform-parti JevigabiJe aprovizionat - la schim- NC pet. c- humus barea sursei Se refuza lotul

-corpuri straine - in caz dedubii

c) Granulozitatea Confirmarea cafitapi - la max. C Se da in consumsorturilor agregatului 500 m3 din NC Se corecteaza

aprovizionat tiecare lot proporpile intre- in caz de sorturidubiu

d) densitatea in Confirmarea cafitapi la tiecare lot C Se da in consum

gramada in stare agregatului NC Se refuza lotul

uscata pentru aprovizionatagregatele uoare

! . I '~--i I ' I,~,,=..u~~~",::"~';;;~~~~~:-~~m~-

! ~ '"-=~ --l -:-l --I -1 '-j -I~-I

......

.:>.0)

III1IIIIIIIIII

.......:>.-..j

',.1 " ',I ''!mBI'

'---'l

I

Nr. Materialulsau Aciunea, procedeul Obiectivulactiunii, Frecventa Consta- Masuri ce secrt. procesulde sau caracteristici ce se verificarii tare adopta

executie verifica0 1 2 3 4 5 6

e) Umiditatea Schimbareadiurna zilnic i de - Se core'Cteazaa umiditaii cate orie reeta la centrala

necesar3. Adaosuri a) Examinarea datelor Garantareacalitaji la tiecre lot C Se verifica

minerale: din documentele de de producator conform b,c,dcenua conformitate NC. Se refuza lotulvolantaSTAS b) Fineea conform SR Asigurarea la fiecare lot C Se da in consum8819/1988 EN 196/6 caracteristicilor NC Se refuza lotul

standardizate

d) Stabilitatea Evitarea folosirii la fiecare lot C Se da in consumunui material NC Se refuza lotulnecorespunzator

4. Silice ultrafina a) Examinarea datelor Constatarea la fiecare lot C Se da in consLJm-SUF inscrise in garantarii calitatii NC Se refuza lotul

documentele de produsuluicaUtate

Nr. Materialul sau Actiunea, procedeul Obiectivul actiunii, Frecventa Consta- Masuri ce secrt. procesulde sau caracteristici ce se verificarii tare adopta

executie verifica0 1 2 3 4 5 65. Aditivi a) Examinareadatetor Constatarea la fiecare lot C Se procedeaza

inscrise in garantarii calitatiide conform cdocumentelede producator NC Se refuza 10tuJ

caUtateb) Verificarea Confirmarea la fiecare lot C Se da in consum

compatibilitatiicu caracteristicilor NC Se refuza fotul

cimentul i probe de declarate de.lucrabilitate pe producatorcimenturi i beton

c) Densitatea solutiei Corectarea dupa la fiecare lot C Se da in consumconform caz a dozarii aprovizionat NC Se corecteaza

reglementarilor in (sau la solupa dozajulvigoare preparata in

unitate)6. Apa de Asigurarea respectarii Utilizarea apei 0 proba C Se da in consum

preparare conditiilor prevazute de corespunzator anuala daca NC Se cauta altaSTAS 790-84 cerintelor de apa provine sursa

,Jre;:>ararea dinSUISebetonului nelX)tabile

--'- ,I~

--I ---,--,I '

.....

.:>.CO

."'~!

I- _I ~;I _;1' ,--;'

~'-:- -;- :r---:-r---~--.;1

---, ~

Obiectivul actiunii,verificarii

.,

.~J -I -'1 --',--

3

Constatarea

garantarii calitatii deproducatOi

Acceptareapreliminara

Nr.crt.

Materialul sauprocesul de

executie1

Oteluri pentruarmaturi

Actiunea, procedeulsau caracteristici ce se

verifica2

a) Examinarea datelordin documentele decalitate

b) Verificareaaspectului (STAS438/1-89;6482/1,2,3,4)

Frecventa Consta-tare

Masuri ce se

adopta

4 5la tiecare lot Caprovizionat

Frecventa

4 5minim 5 Cprobe pe lot NC

Constatarea Iia tiecare lot ICgarantarii calitatii decatre producatoriAcceptarea utilizarii

la 2% dinnumaruldecolaci saulegaturi debare, minim2 colaci saulegaturiIdem2masuratoriale dimen-siunilor ~iprotilului2 epruvetedin barelesau colaciiprelevati

NCfa 3% din lot C~i minim 3 NCplase luateJaintamplarela3%dinlot

I

c~i minim3 NCplaseluatelainmmplare

NCCNC

6Se verificaconfolTTlb, c ~i dSe refuza lotulSe verifica

confolTTl c ~i d

Se refuza lotul

0......

7.

c) Veriticareadimensiunilor ~iprofilului (STAS 438-1/88; ST AS

6482/1,2,3,4)

d) Incercareafa indoire Confirmarea '

conform reglementa- caracteristicilorrilor in vigoare standardizate

Contirmafeacaracteristicilorstandardizate

CNC

Se verifica

confolTTl d ~i eSe refuza 10tuJ

CNC

Se da in consumSe refuza fotul

11111111Nr.crt.

0

8.

Materialul sau

procesul de

executie1

Actiunea, procedeulsau caracteristici ce se

veritica

2

e) Veriticareacaracteristicilor

mecanice (rezistenta,limita de curgere,alungirea la rupere etc.. STAS438I1,2,3,4:

STAS6482/1,2,3,4~iSTAS 6605/78)a) Examinarea datelorinscrise in documen-tele de calitatE!

b) Aspectul conform.STAS 438/3-89

ObiectivuJ actiunii,veriticarii

3Confirmareacaracteristicilorstandardizate

Plase sudate

......:>.CD

c) Verjticareadimensiunilor (STAS438/3-89)

Confirmareacaracteristicilorstandardizate

.-- ------

Consta-tare

Masuri ce se

adopta

6Se da in consumSe refuza lotul

Severifica

confolTTl b, c ~i d

Se refuza lotulSe verificaconformcSe refuzafotul

Se da in consumSe refuza fotul

- III!!II

..., ---:J .~

~

~ ~

.....010

Nr.

crt.Actiunea, procedeul

sau caracteristici ce severifica

2

d) Veriticarea carac-teristicilor mecanice ~isudurii noduriJor

(STAS 438/3-89)

a) Consistenta (STAS1759/88)

0

Materialul sauprocesul de

executie1

.9. Betonul

proaspat

b) Continutul de nisip0-3 din beton (STAS1759-88)

c) Temperatura

Obiectivul actiunii.veriticarii

3Confirmareacaracteristicilorstandardizate

Corectarea cantitatiide apa depreparare

Veriticarea retetei

Incadrarea inintervalul10-30oC

Frecventa Consta-tare

Masuri ce se

adopta

6Se da in consumSe refuza lotul

Se mentineretetaSe corecteaza

reteta

Se mentineretetaSe corecteaza

retetaSe continuapreparareaSe adoptamasurilenecesare

I"""""""""""""

4 . 5

la 3% din lot C~i minim 3 NCplase luatela intamplareLa inceputul Cprepararii NCfiecareiclase debetoane ~ide schimbDe cate on se

I

e

;predazaca NCind necesarDe cate orj

I

ese apreciaza NCca tiindnecesar

.....01.....

---

Nr. Materialul sau Actiunea. procedeul Obiectivulactiunii, Frecventa Consta- Masuri ce secrt. procesul de sau caracteristici ce se verificarii tare adopta

executie verifica0 1 2 .- 3 4 5 6

10. Betonul intarit a) Determinarearezistentelor"" pefaze (decofrare.transfer, livrare)conform STAS1275/88

Confirmarea -unaproba C Se continua. beton realizariicerintelor pe schimb i aplicarearetetei

C16/20...C45/55 din proiectsau eelpU9na NQ Se prelungetetabelul7.1 probata mennerea in

50m3 tipareConfirmarea

. beton C50/60... realizarii cerintelor -cel putin 0 C Se continua

C100/115 din proiect sau proM clasa aplicarea retetei.. tabelul 7.1 de beton i NC Se prelungete

Ja max. timpul menpneni25 m3 beton in tipare

;

......01I\J

OBS.: Gradul de impermeabilitate~i gelivitate se considera realizateastfel:. max. 5% din numarul de incercari prevazute, realizeaza cel putin gradul de impermeabilitate inferior

pentru betoanelede clasele C16/20...C45/55(ex. in loc de Pa10 se realizeaza P410);. max. 95% din incercari indeplinesc cerintele pentru gradul de gelivitate in cazul betoanelor de clasele

C16/20...C45/55;

pentru betoanele de clasele C50/60...C1 00/115 cerintele privind gradul de impermeabilitate ~i gelivitatetrebuie realizate conform proiectelor.

.....01c.u

Nr. Materialul sau Actiunea, procedeul Obiectivul actiunii. Frecventa Consta- Masuri ce S6crt. procesul de sau caracteristici ce se verificarii tare adoptaexecutie verifica0 1 2 3 4 5 6

b) Determinarea Verificarea realizariirezistentei la 28 zile clasei de betonpentru determinarea prevazuta de

Se confirma das<clasei betonuluidocumentatii - una probe C betonului. beton la max. SeveriIica

C16/20...C45/55 50 m3 beton NC rezultatelepMde aceiai incen::ariclasa nedistructive sa

anunta proiectantulbeneficiarul de

eventuaJele

neconcordante. beton C50/60... - una proba C Se confirma clasaC100/115 la max. betonuJui

25 m3 beton NC Sa anuntade aceiai proiectantulclasa bene1iciaru1de

neconcordante

Nr. Materialul sau Actiunea, procedeul Obiectivulactiunii. Frecventa Consta- Masuri ce secrt. procesul de sau caracteristici ce se verificarii tare adopta

executie verifica0 1 2 3 4 5 6

11. Determinarea Verificarea indeplinirii - 0 proba la C Se confirmagraduluide im- conditiilor de proiect max. 200 m3 cerintelepermeabilitate beton NC proiectuh.ii(STAS Se anunta3519f76) proiectantul

12. Determinarea Verificarea indeplinirii - 0 proba la C Se confirma

gradului de condipilor de proiect max. 500 m3 cerintelegelivitate beton NC proiectului(STAS Se anunta3518/89) proiectantul

Anexa 7.2

Consistenta betonului la realizarea unor tipuri de elementeprefabricate

Nr.crt

Tipul element~lor

1. IElemente din beton

(blocuri mid ~i maride zidarie, tuburi decanalizare, paveleetc.)

2. IElemente planediverse tumate in

pozitie orizontala (dif.tipuri de panouri. placietc.) din beton armat

3. IElemente planediverse tumate in

pozitie verticala (dif.tipuri de panouri.placi), elementespatiale. pt. cabine depaza. garaje. posturide transformare; statiide pompare etc.

4. IStalpi ~i fa~ii dinbeton armat ~iprecomprimat

154

Mijloc detransport

bunker, bena,bascolanta,

banda

transportoare

bunker. bena,basculanta,autoagitator,

benzi

transportoare

bunkere, bene,autoagitatoare

bunkere, bene,autoagitatoare

Consistenta

Notarel Valoare~(Glasa)

S1 10-40 mm

S2 50-90 mm

S3 100-150mm

S2 50-90 mm

Meto-

da

-jIII(J)III..,CD

-iIII(J)III..,CD

-iIII(J)III..,CD

-iIII(J)IIIro

I

155

Nr. Tipul elementelor Mijloc de Consistentacrt transport Notare Valoarea Meto-

(clasa) da

5. Grinzi din beton bunkere, bene, S2 50-90 mm -iarmat §i beton autoagitatoare 100-150 III

S3 (J)

precomprimatIII

mm ..,CD

6. Fundatii §i stalpi din bunkere, bene, S2 50-90 mm -ibeton armat autoagitatoare

III(J)III

CD

7. Setoane preparate bunkere, bene, S3 100-150

ct,Jaditivi plastifianti autoagitatoare mm -isau superplastifianti

III(J)

pentru elemente dinIII..,CD

beton armat i

precomprimat

8. Setoane preparate bunkere, bene, S3 100-150cu aditivi autoagitatoare mm -J

OJ

superplastifianti,(J)

S4 160-200III..,

pentru elemente CD

prefabricate armatemm

Anexa 7.3

Criterii de conformitate pentru rezistenta la compreslune

7.3.1. CRITERJUL 1

Acest criteriu se aplica in cazul in care conformitalea este

verificata considerfmd rezullalele a 6 sau mai mulle probe notate XI,)(2' ...Xn.

Rezistenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

X II ~ fck + A Sn

Xmin.~ fck - K. unde:

X II - valoarea medie a rezistentelorobtinuteXmin.- valoarea minima a rezistentelor obtinuteSn -abaterea standard

L (X. - X )~

S = I I II

n '\In-

fCk - rezistenta caracteristica la compresiune a betonului la 28zle (ciasabetonului),delerminatapecilindriisaucuburi:

A ~i K - constante ce depind de numarul de probe ~i gradul deasigurarecerut (tabelul 7.3.1.)

n -numarul de probe de conlrolTabeluI7.3.1.

156

- .

7.3.2. CRITERIUL 2

Acest criteriu se aplica in cazul in care conformitalea este

apreciata considerfmd rezultatele a 3 probe: X1. X2, X3.Rezistenta la compresiune in acest caz trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

X) ~ fck+ 5

Xmln. ~ fCk - 1: unde X) este considerata valoarea mediea rezultatelor obtinute

NOTA: Tncazurile in care se dispune de mai putin de 3 rezultatese considera realizata clasa betonului. daca rezistenta medie ob\inutape oricare serie de probe indepline~te relatia:

Xi ~ fck+ 5 pentru clasele de beton C>C16/20

unde: Xi - rezistenta medie obtinuta pe oricare serie de probe.Prelevarea a mai putin de 3 probe se face numai in cazuri bine

justificate pentru volume mai mici de 20 m3de beton preparat ~i pus inopera ~i numai cu acordul scris al investitorului. .

157

n 'A K6 1.87 37 1.77 38 1,72 39 1.67 310 1,62 411 1.58 412 1,55 413 1,52 414 1,50 415 1,48 4

.i'I

Iii- I'."",

';

~~f'!.,.

J'I~ ,I~~ ;;]

-J~!f,t

~

.

,it

.,.

:'( ~

,-, ~nir---__---

Anexa7.4. ill

illillillAnexa7.5.

Llmi!ele de granulozi!a!. pen!ru agrega!ele 0-7 (8) mm . ill8181

Anexa7.6. ...Limitele de granulozitate pentru agregatele 0-16 mm ..

illill

ill81

ill--

Zone de granulozitate

158

,------

.

Anexa7.7.Llmitete de granulozitate pentru agregatete 0-20 mm

159

Clasa Zonele de granulozitate recomandatepentru dozajul dede ciment (ciment+5UF)

tasare240-340 341-480 481-600

S1 I II III

$2 I I (II) III53 - II III

Zona Limite % treceri in masa prin sita sau ciurul cu ochiuri demm

0,2 1 3 7 (8)I max 12 45 70 100

min 5 30 55 95II max 10 40 60 100

niin 3 25 45 95

Zona Limite % treceri in masa prin sita sau ciurul cu ochiuri demm

0,2 1 3 7 16I max 10 44 62 80 100

min 3 34 52 70 95II max 8 34 52 68 100

min 2 24 42 58 95III max 6 24 42 58 100

min 1 14 32 48 95

Zona Limite % trecer!Tnmesa prin sita sau ciurul cu ochiuri demm

0,2 1 3 T 20I max 8 32 44 60 100

.. min 3 20 32 48 95II max 6 26 38 54 100

min 2 14 26 42 95III max 5 20 32 48 100

min 1 8 20 ..34 95

~n

~f

~J!'.IliI

.; j:Iii' "\!'r

I\I>JI~~q'-

:----....-.-...---------.---.....---......-..---..--.--..--.-

;,, .

.,.!

j:

Anexa9.1.

SARCINILE ~I CALIFICAREA PERSONALULUI CE

DESERVE~TE CENTRALA (STATIA) DE BETOANE

1.~eful- conducatorul- Centralei(staffei)

1.1. 'Centrala (statia) de betoane este condusa de un inginersau subinginer in cazul in care volumul productiei nominale este malmare de 35 m3/ora sau de un maistru (tehnician) constructor cuexperien\a daca volumul produc\ie! este mai mic sau egal cu35 ri'l3/ora. $eful sta\iei este numit prin ordin de conducerea unita\ii de Icate apartine.

Alte niveluri de pregatire pentru conducatorul centralei (statiei)de betoane se admit numai cu acordul prealabil aIISCLPUAT.

1.2. Conducatorul centralei (statiei) de betoane raspunde de:- receptionarea, depozitarea I}i gospodarirea materialelar

componente agregate, ciment, aditivi, adaosuri, apa (cand nu seutilizeaza a sursa de apa potabila), in vederea asigurariicaracteristicilor impuse betoanelor ce se prepara. Receptia calitativa amaterialelor componente se efectueaza impreuna cu laboratorulunitatii de prefabricate, pe baza plariurilor de munca aprobate deconducerea unit.1tii;

-aplicarea dupa caz a masurilor ce se impun, pentru pregiUireaagregatelor: sortare, spalare, incalzirea pe timp friguros sau racirea petimp calduros a.unora din componentele betonului;

- asigurarea intretinerii instalatiilor de transport ~i depozitarea inbune conditii a materialelor componente;

-asigurarea intretinerii instalatiilor de preparare a betonului;- - asigurareaintretinerii ~i verificareametrologicaperiodicaa

instalatiilor de doz~re a componentelor betonului;

160

--------

i-1-,-1181

.

- verificarea operativa,. eel putin 0 datape saptamana a

instalatiilor de dozare, prin procedee corespunzatoare (greuta\ietalonate etc.);

- respectarea caracteristicilor cerute pentru fiecare clasa de

beton comandat, in ce prive~te tipul ~i granulozitatea agregatelor. tipul~i dozajul de ciment, lucrabilitatea, temperatura etc.;

- efectuarea transporturilor de beton in condi\ii corespunzatoarede la centrala (statie) pe liniile tehnologice;

- controleaza ~i .impune adoptarea de catre laboratorul unita\ii

de prefabricate, a retetelor de preparare a betonului in func\ie. demodificarea umiditatii ~igranulozitalii sorturilorde agregate; .

- asigura respectarea rltmului ~i ordinea livrarilor de beton

proaspat; .- controleaza efectuarea de catre laborantul de serviciu a

incercarilor asupra betonului proaspat livrat, in unitate;- adopta imediat masu'rile ce se impun, la sesizarea

laboratorului unitatii, privind apari\ia de rezultate necorespunzatoare laincercarile efectuate pe componentele betonului saiJ pe betonulproaspat;

- identifica liniile tehnologice la care s-au livrat betoane ai caror

parametri au rezultat necorespunzatori (pe betonuJintarit) ~i comunicadatele ~efilorde sectii (ateliere), etc.

1.3. Pentru lucrul in schimburile 2 ~i 3, conducatorul centralei(stallei) va fi suplinit de uri loctiitor (adjunct) caruia ii revin sarcinileindicate la pet. 1.2. din prezenta anexa, insa numai pentru schimbul incare este programat.

2. Operatorii (operatorul) centralef de beton sunt in. subordinea directa a coriducatoruluicentralei sau loctiitoruluiacestuia~iraspund de:. .

- dozarea componentelor betonului in conformitate cu reletelestabilitede laboratorulunitatii;

- malaxarea corespunzatoare a betonului;

161

. sesizarea imediata a contJucatorului statiei pentru luareamasurilor ce se impun, in cazul constatarii neadaptarii de catrelaboratorul unitatii a retetelor de' beton in functie de schimbareaumidita\ii :;;igranulozitatii agregatelor, constatarea unor defec\iuni lainstalatiiJe de aliinentare cu materii prime, dozare, preparare a'betonului etc.

. ingrijirea utilajelor pe care Ie au in primire, manipulareacorecta, spalarea utilajelor de preparare a betonului la terminarea

schi~bului sau in cazul unor intreruperi de functionare mai mari de1 ora la temperaturi ale mediului ambiant sub 25°C ~i de 1/2 ora latemperaturi peste 25,5°C, golirea completa ~i spalarea buncarelor debeton ale centralei (statiei) la terminarea schimbului sau .dupaintreruperi de alimentare mai mari de 1 (1/2) ora, sau la modificareaclasei betonului.

Func\ia de operatori se incredinteaza unor muncitori calificatisau tehnicieni atesta!i, de organele care au atestat centrala (statia) debetoane. .

3. In functie de volumul productiei §i specificul unitiitii deprefabricate, personalul centralei se completeaza dupa caz, cu:

- responsabil (gestionar) pentru materiale componente(agregate, ciment, aditivi, adaosuri);

- mecanici ~i electricieni intretinere !ji exploatare, muncitoridepozite etc. .

Numarul, atributiile ~i obligatiiJece revin personaluluide la pet. 3din prezenta anexa, se vor preciza prin regulamentul de organizare !?ifunc\ionare al unitatii.

I'~11.1.1,

-Irr:!,JI,

-,

...

rT]'1,.,!i

In!:

11

r1

4. Laboratorulunitatii de prefabricate autorizat, este condus .de un in~iner sau subinginer ~i exercita !?iatributiile de laborator alcentralei (statiei) de beton, precum:

- intocmirea !ji afi!?area programului pe schimburl pentrulaborantul ce deserve!jte centrala d~ beton;

- efectuarea corecta ~i cu frecventa impusa a incercarilor,pentru verificarea calitatii materialelor componente ~i a betonului162

n --.1,..------.-.---...----.----......----'f

.

:.

proaspat !?i intarit !?iinformarea operativa a conducerii unita\ii,conduc~torulul centralei de betoane !ji propunerea masurilor ce trebuie

. adoptate Tnfunctie de situatia concreta;- adaptarea operativa a compozitiei betoanelor preparate in

functie de caracteristicile reale ale materialelor aprovizionate,umidltatea agregatelor etc.

. analiza ~i prelucrarea rezultatelor incercarilor efectuate ~iinformare operativa a conducerii unitatii, conducatorului centralei(statiei) de betoane ~i a compartimentului AQ asupra calita\iibetoanelor preparate ~i a masurilor de men\inere sau modificare acompozi\iiIor betoanelor preparateetc.

5. Auditul Intern, referitor la mentinerea condi\iilor de atestare!ji implementare a sistemului de aslgurare a. calita\ii la centrala debeton se va efectua de personal independent fa\a de activilatea sta\ieiin conformitate cu prevederile sislemului de asigurare a calita\iiadoptat. Auditul Intern se efectueaza trimestrial ~i ori de cale ori estecazul (rebuturi, modificari in sistemul calitatii !jf personalului cu impactasupra calitatii betonului proaspat).

6. Atestarea §efulul centra lei §I a personalului va fi faeula

intern, in prezenta reprezentantului organismului de control, peteritoriul caruia functioneaza unitatea de prefabricate. Atestarea odataefectuata, este valabila 2 ani.

163

r------.-...-.----.

Anexa 9.2Gradul de omogenitate al betonulul

9.2.1. Gradul de omogenitate al betonului se determina infuncUede valorile exprimate in N/mm2ale abaterii S ~i a rezisten\eimediiXnconform prevederilordin tabelul9.2.1.

TabeluI9.2.1.

9.2.2. Abaterea standard S" se determina pentru un numar deminimum16 rezultate inregistrate intr-o perioada de maximum3 luni.

L: (X. - X )2

I II

n-lin care: ). depinde de numarul rezultatelor analizate ~i de

valorile din tabelul 9.2.2.

S =AS"= 'J..

16 17 18 19 20 22 24

1.14 1,12 1,11 1,09 1,08 1,06 1,04* Xi un rezultat oarecare din grupulanalizat

* X valoarea medie a rezultatelorobtinuteII \

* n numarul total de rezultate9.2.3. Pentru evaluarea gradului de omogenitate se admite

eliminarea a cel mult 10% din numarul total de rezultate analizate insituatia in care acestea se situeaza in sfara intervalului

X :t 2 ~ X , ; valori in N/mm2II I ,

NOTA:Coeficientii A prevazu\i in tabelul 9.2.2. se aplica numaila stabilirea gradului de omogenitate al betonului; pentru stabilireaclasei betonului se aplica coeficien\ii A prezentati in tabelul 7.3.1.

164

.'..., "" . .."'" '., "".' ..."", .

ANEXA 17

Control.ul elementelor prefabricateControlul initial,

Principalele aspecte care trebuie verificate in cadrul unei inspec'.Inltialepe ~antier. inalntea instalarii elementelor prefabricate sunt:a) eal de.aeces pentru elemente jji eehlpamehtejb) existehta organizarii generale de ~antier;c) existenta unui echipament adecvat pentru ridieare;d) existenta unui echipament adecvat pentru lucrul de siguran\a;e) posiblle lucrari provizoril, precum sprijiniri, schele, suporturi

temporare;f) documentatie privind abateri admise pe ~antier la opera\iile de

bl

1f3!

s II Gradul de omogenitate

Valoarea raportului KXII

<0,670I

I0,670...0,97:5II

>0,975III-

3

Verificarl de receptie a elementelor prefabricateObiect proprietate Metoda Frecventa Actiune

elemente marcare inspec\ie fiecare semnatura pe bonul

vizuala element de livrare i nota rea

imperfectiunilor

elemente imperfec\iuni inspec\ie fiecare semnatura pe bonul

evidente vizuala element de livrare !;iinotareaimperfec\iunilor

elementa 'aspectul inspeotie fiecare semnatura pe bonul

fetelor vlzuala element de livrare i notarea

imbinarilor imperfectiunilor

piesel tip, inspectle fiecare semnatura pe bonul

dispozitive integritate i vizuala element de livrare i notarea

de ridicare compatibilita- imherfec\iunilor

inglobate te

in element',

-

j

.n.-.8MI

.

!

...~.fi

CI-""---~

r---.------------!

.Verificari suplimentare

Se pot prevedea verificari suplimentare, cum ar fi:

166

---'".----.- -. .....--..--..---.--....-....-.----

Verificari suplimentare la recep\ia eleiTIentelorprefabricateObiect Proprietate Metoda Frecven\a Ac\iuneelemente toleran\e conform in caz de raport

geometrice sta-ndardelor dubiu adecvatsau clauzelorcontractuale

elemente deschiderea Prin masurare daca se cere raporti lungimea directa cu lupa atlecvat

fisurilor de fisuri iruleta

elemente forma Prin masurare in caz de raportimbinarilor i directa cu ruleta dubiu adecvatdimensiunea

elemente alte conform conform raportcracteristici standardelor standardelor adecvat

sau clauzelor sau clauzelorcontractuale contractuale'