1

Proiect

Codul de procedură vamală

Cuprins

Capitolul I Dispoziţii generale art.1-2 Capitolul II Procedura de emitere a deciziilor tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor art. 3-9 Capitolul III Operaţiuni prealabile vămuirii Secţiunea 1-a Prevederi generale art.10-15 Secţiunea a 2-a Depozitul provizoriu art.16-22 Secţiunea a 3-a Declaraţia sumară art.23-35 Capitolul IV Vămuirea mărfurilor în procedura standard Secţiunea 1-a Declaraţii vamale în scris art.26-43 Secţiunea a 2-a Procedura informatică art.44-59 Secţiunea a 3-a Controlul vamal al mărfurilor art.60-62 Secţiunea a 4-a Acordarea liberului de vamă art.63 Capitolul V Vămuirea mărfurilor în procedură simplificată (Procedura vămuirii la domiciliu) art.64-103 Capitolul VI Supravegherea şi controlul vamal Secţiunea 1-a Supravegherea vamală art.104-114 Secţiunea a 2-a Zona de control vamal art.115-126 Capitolul VII Destinaţiile vamale Secţiunea 1-a Importul art.127-129 Secţiunea a 2-a Exportul art.130-136 Secţiunea a 3-a Tranzitul art.137-144 Secţiunea a 4-a Antrepozitul art.145-162 Secţiunea a 5-a Perfecţionarea activă art.163-188 Secţiunea a 6-a Transformarea sub control vamal art.189-197 Secţiunea a 7-a Admiterea temporară de mărfuri, altele decît mijloacele de transport art.198- 218 Secţiunea a 8-a Admiterea temporară a mijloacelor de transport art.219- 230 Secţiunea a 9-a Perfecţionarea pasivă art.231-245 Secţiunea a10-a Zona liberă art.246-259 Secţiunea a 11-a Magazinul duty-free art.260-269 Secţiunea a 12-a Reexportul art.270 Secţiunea a 13-a Distrugerea art.271-277 Secţiunea a 14-a Abandonul în favoarea statului al mărfurilor art.278-281 Secţiunea a 15-a Alte operaţiuni vamale art.282-287

2

Capitolul VIII Agenţii economici autorizaţi şi specialistul în domeniul vămuirii Secţiunea 1-a Agenţii economici autorizaţi art.288-295 Secţiunea a 2-a Specialistul în domeniul vămuirii art.296-301 Capitolul IX Proceduri vamale aplicabile călătorilor şi altor persoane fizice art.302-

311 Capitolul X Reglementări tarifar-vamale Secţiunea 1-a Valoarea în vamă a mărfurilor art.312-325 Secţiunea a 2-a Determinarea ţării de origine a mărfurilor art.326-328 Secţiunea a 3-a Modul de evidenţă a obligaţiei vamale art.329-343

Capitolul XI Procesul contravenţional pe cauzele contravenţionale vamale Secţiunea 1-a Principii generale art.344-351 Secţiunea a 2-a Actele de procedură art.352-363 Secţiunea a 3-a Cheltuielile aferente cazului de contravenţie vamală art.364-366 Secţiunea a 4-a Remiterea dosarului de contravenţie vamală spre soluţionare

art.367-368 Secţiunea a 5-a Soluţionarea cazului de contravenţie vamală art.369-378 Secţiunea a 6-a Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie

vamală art.379-385 Secţiunea a 7-a Executarea decizie organului vamal privind aplicarea de sancţiune

pentru contravenţie vamală art.386-389 Capitolul XII Contestarea deciziilor organelor vamale şi a acţiunilor sau

inacţiunii colaboratorilor vamali Secţiunea 1-a Principii generale art.390- 392 Secţiunea a 2-a Calea administrativă şi calea judiciară de contestare a actelor

administrative ale organelor vamale şi a acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali art.393-400

Secţiunea a 3-a Revizuirea actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali în caz de recurs al procurorului, precum ţi în caz de control al legalităţii lor. Art.401-402

Capitolul XIII Aplicarea de măsuri la frontieră în vederea protecţiei

proprietăţii intelectuale art.403-405

Codul de procedură vamală al Republicii Moldova

Parlamentul adoptă prezentul Cod.

Capitolul I

3

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1 Noţiuni principale.

În sensul prezentului Cod, următoarele noţiuni semnifică:

1) zona de control vamal – parte special stabilită şi desemnată a teritoriului vamal al Republicii Moldova, creată în scopul efectuării controlului vamal cu respectarea legislaţiei Republicii Moldova.

2) control ulterior- formă a controlului vamal care constă în verificarea, de către organele vamale, a informaţiilor care figurează în declaraţia vamală şi în documentele însoţitoare, a existenţei şi autenticităţii documentelor prevăzute pentru derularea unei destinaţii vamale, examinarea contabilităţii şi a tuturor documentelor sub orice formă, inclusiv electronică, a mijloacelor de transport, a mărfurilor în cazul în care acestea mai pot fi identificate şi a spaţiilor de situare a acestora.

3) mărfuri importate în cadrul micului trafic de frontieră: - mărfuri transportate de locuitorii zonelor de frontieră în vederea exercitării

meseriei sau profesiunii lor (meşteşugari, medici etc.); - efectele personale sau articolele de uz casnic ale locuitorilor din zonele de

frontieră, pe care le introduc în ţară pentru a fi reparate, prelucrate sau transformate; - echipamentul destinat exploatării bunurilor imobile situate în interiorul zonei de

frontieră a teritoriului de admitere temporară; - echipamentul ce aparţine unui organism oficial, introdus în ţară în cadrul unei

acţiuni de prim ajutor (incendii, inundaţii etc.); 4) zona de frontieră - fîşia de teritoriu vamal adiacentă frontierei terestre, a cărei

suprafaţă este delimitată prin legislaţia naţională şi ale cărei limite servesc la distingerea micului trafic de frontieră, de celelalte tipuri de trafic;

5) locuitorii din zona de frontieră - persoanele fizice rezidente într-o zonă de frontieră;

6) micul trafic de frontieră - deplasarea bunurilor de către locuitorii din zona de frontieră, între două zone de frontieră adiacente.

(2) Noţiunile definite în Codul vamal au aceeaşi semnificaţie şi în procedura de aplicare a prezentului cod.

Articolul 2 Legislaţia cu privire la procedura vamală (1) Legislaţia cu privire la procedura vamală stabileşte drepturile şi obligaţiile

subiecţilor raporturilor juridice vamale, privind modul de vămuire a mărfurilor şi mijloacelor de transport, calcularea şi încasarea drepturilor de import şi export, controlul şi supravegherea vamală, procedura contravenţiilor vamale precum şi alte raporturi juridice reglementate de legislaţia vamală.

(2) Legislaţia cu privire la procedura vamală este constituită din prezentul cod, alte acte legislative şi normative în domeniu, care trebuie să corespundă dispoziţiilor prezentului cod, precum şi din tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(3) Prevederile prezentului Cod vin să reglementeze raporturile juridice instituite prin intermediul Codului vamal, fiind aplicabil în concordanţă cu acesta.

4

Capitolul II Procedura de emitere a deciziilor tarifare prealabile privind clasificarea

mărfurilor

Articolul 3 Definirea unor termeni

În sensul prezentei Secţiuni, următoarele noţiuni semnifică:

1) decizii tarifare prealabile- reprezintă deciziile tarifare privind clasificarea mărfurilor obligatorii pentru toate organele vamale, atunci cînd condiţiile prevăzute la articolele 4 şi 5 sunt respectate;

2) solicitant - reprezintă persoana care solicită Serviciului Vamal eliberarea deciziei tarifare prealabile, care poate fi declarantul sau reprezentantul acestuia (brokerul vamal).

3) titular - reprezintă persoana în numele căreia se eliberează decizia tarifară prealabilă.

Articolul 4 Cererile pentru decizii prealabile

(1) Cererile pentru deciziile tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor se întocmesc în scris şi se depun în adresa Serviciului Vamal.

(2) Cererile pentru decizii tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor trebuie să includă următoarele date:

a) numele şi adresa titularului; b) numele şi adresa solicitantului, în cazul în care persoana nu este titular; c) descrierea amănunţită a mărfurilor care permte identificarea acestora şi

clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor; d) compoziţia mărfurilor şi metodele de examinare folosite pentru stabilirea

acestora, în cazul în care încadrarea depinde de acest lucru; e) mostrele, fotografiile, planurile, cataloagele sau orice alte documente disponibile

care pot ajuta Serviciul Vamal la stabilirea clasificării corecte în Nomenclatorul mărfurilor (se ataşează ca anexe);

f) clasificarea avută în vedere; g) acordul de a pune la dispoziţie o traducere a oricărui document anexat în limba

de stat; h) orice date ce urmează a se considera confidenţiale; i) acceptul ca informaţiile furnizate să fie înregistrate într-o bancă de date a

Serviciului Vamal şi ca elementele de decizii tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor, inclusiv orice fotografie, schiţă, broşură etc., să fie făcute publice prin internet, cu excepţia informaţiilor pe care solicitantul le-a indicat ca fiind confidenţiale, la care se aplică prevederile legale în vigoare în ceea ce priveşte protecţia informaţiilor.

(3) În cazul în care, la primirea cererii, Serviciul Vamal constată că respectiva nu conţine toate datele necesare pentru formularea unui răspuns adecvat, acesta cere solicitantului să prezinte informaţiile lipsă.

(4) În cazul în care cererea conţine toate datele prevăzute în prezentul Cod, Serviciul Vamal emite decizia tarifară prealabilă, în termen de cel mult 3 luni din momentul recepţionării tuturor datelor necesare pentru luarea deciziei.

Serviciul Vamal notifică solicitantul despre primirea cererii acestuia şi comunică data de la care începe să curgă termenul respectiv.

5

Articolul 5 Decizia tarifară prealabilă

(1) Deciziile tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor se notifică solicitantului în scris cît mai curînd posibil. Dacă nu este posibilă notificarea solicitantului în termen de 3 luni de la acceptarea cererii, Serviciul Vamal contactează solicitantul pentru a explica motivul întîrzierii şi pentru a indica data la care urmează a fi emisă decizia tarifară prealabilă.

(2) Deciziile tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor se furnizează cu ajutorul unui formular, în conformitate cu modelul din Anexa nr.1 la prezentul Cod. Notificarea trebuie să precizeze ce date urmează a se considera ca fiind furnizate pe bază confidenţială, precum şi posibilitatea de a face recurs.

Articolul 6 Înregistrarea datelor din cererea pentru deciziile tarifare prealabile

(1) Datele transmise prin cererea pentru deciziile tarifare obligatorii precum şi deciziile tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor notificate sunt înregistrate într-o bancă centrală de date a Serviciului Vamal.

(2) Datele din deciziile tarifare prealabile, inclusiv orice fotografie, schiţă, broşură etc., pot fi făcute cunoscute publicului pe internet, cu excepţia informaţiilor confidenţiale care figurează la rubricile 2 şi 7 din decizia tarifară prealabilă comunicată.

Articolul 7 Dispoziţii aplicabile în cazul neconcordanţelor dintre deciziile tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor

În cazul în care există decizii tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor diferite pentru aceleaşi mărfuri, Serviciul Vamal adoptă, dacă este necesar, o măsură pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclatorului mărfurilor.

Articolul 8 Efectul juridic al deciziilor tarifare prealabile

(1) Fără a aduce atingere articolului 3 al prezentului Cod deciziile tarifare prealabile se pot invoca numai de către titular.

(2) Organele vamale pot cere declarantului/brokerului, atunci cînd efectuează formalităţile vamale, să informeze despre faptul că posedă decizia tarifară prealabilă privind clasificarea mărfurilor, cu privire la mărfurile ce sunt vămuite.

(3) Decizia tarifară prealabilă privind clasificarea mărfurilor poate fi utilizată de către titular pentru anumite mărfuri, numai în cazul în care face dovada că mărfurile respective sunt conforme, în toate privinţele, cu cele descrise în decizia prezentată.

Articolul 9 Măsuri asigurătorii

La adoptarea unuia dintre documentele sau a uneia dintre măsurile prevăzute la articolul 1414 alineatul (3) din Codul Vamal, Serviciul Vamal întreprinde acţiunile necesare pentru asigurarea condiţiilor ca deciziile tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor să fie, de la acea dată, în conformitate cu documentul sau măsura respectivă.

6

Capitolul III Operaţiuni prealabile vămuirii

Secţiunea 1-a Prevederi generale

Articolul 10 Acţiunile definite drept operaţiuni prealabile vămuirii

Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor următoarele acţiuni: a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a

documentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate;

b) controlul vamal al mijloacelor de transport la organele vamale de frontieră; c) examinarea de către declaranţii vamali (sau reprezentanţii acestora) a mărfurilor şi

prelevarea de probe şi mostre; d) declararea sumară şi depozitarea provizorie.

Articolul 11 Prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate

(1) Transportatorii mărfurilor ori reprezentanţii acestora sunt obligaţi să prezinte organelor vamale situate la frontiera de stat, mijloacele de transport şi documentele de însoţire ale acestora.

(2) La transportul mărfurilor pe cale rutieră, transportatorul este obligat să prezinte organului vamal certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport şi documentele de însoţire a mărfurilor.

(3) La transportul mărfurilor pe cale ferată, reprezentanţii organelor căilor ferate depun la organul vamal din staţia de frontieră, documentele însoţitoare ale garniturii de tren.

(4) La transportul mărfurilor pe cale maritimă sau fluvială, comandantul, armatorul sau agentul navei care transportă mărfuri ce urmează a fi descărcate, sau transbordate este obligat să prezinte organului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii şi să depună o copie a acestuia.

În cazul în care nu se efectuează operaţiuni de descărcare sau transbordare nu este necesară depunerea copiei manifestului încărcăturii.

După încărcarea navelor cu mărfuri destinate exportului, comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii şi să depună o copie a acestuia, cu cel puţin 6 ore înainte de plecarea navei.

(5) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să solicite organului vamal un permis vamal pentru toate mărfurile care se încarcă, se descarcă sau se transbordează.

(6) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat ca, în cel mult 12 ore de la acostarea navei în port, să depună declaraţia proviziilor de bord.

Navele care staţionează mai puţin de 12 ore în port şi nu efectuează operaţiuni de încărcare, descărcare sau transbordare sunt exceptate de obligativitatea depunerii declaraţiei proviziilor de bord.

7

(7) În declaraţia proviziilor de bord se înscriu următoarele bunuri aflate pe navă: a) armamentul, muniţiile, materialele explozive, produsele şi substanţele stupefiante,

psihotrope sau explozive, precum şi alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din ţară;

b) produsele din tutun şi băuturile alcoolice care aparţin navei, precum şi cele aparţinînd membrilor echipajului, care depăşesc cantitatea necesară uzului personal;

c) alimentele şi obiectele noi de uz curent, aparţinînd navei; d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparţinînd membrilor echipajului, care depăşesc

cantitatea necesară uzului personal. Bunurile menţionate la lit. a) - c) ale prezentului alineat se păstrează sub sigiliu

vamal pe toată durata staţionării navei în port. (8) Prevederile alineatului (4) se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor

transportate pe calea aerului, dar, în acest caz, termenul de depunere a manifestului încărcăturii este de 3 ore.

Comandantul aeronavei este obligat să declare organului vamal bunurile menţionate la alin.7 lit.a) aflate la bord.

(9) La transportul trimiterilor poştale internaţionale, reprezentanţii organelor poştale sînt obligate să prezinte la organul vamal de frontieră, direct sau prin reprezentant, lista sacilor poştali.

(10) La transportul de mesagerie, transportatorul este obligat să prezinte organului vamal de frontieră lista coletelor.

Articolul 12 Controlul vamal al mijloacelor de transport auto şi feroviar ale mărfurilor, la organele vamale de frontieră

(1) La trecerea frontierei vamale, organele vamale efectuează identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoţire.

(2) La transportul mărfurilor pe cale rutieră, organul vamal controlează exteriorul mijlocului de transport auto, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport fără încărcătură se efectuează şi controlul compartimentului de marfă.

Dacă la controlul exterior al mijlocului de transport auto se constată sigilii lipsă sau în cazul în care sigiliile aplicate la expediere au fost deteriorate, ori compartimentul de marfă prezintă urme de deteriorare, se efectuează şi controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, în forma stabilită de Serviciul Vamal, care se semnează şi de transportator. (3) La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:

a) exteriorul vagoanelor acoperite care conţin mărfuri, prin controlul integrităţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei;

b) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin mărfuri; c) exteriorul locomotivei; d) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi a cabinei mecanicului. (4) Vagoanele cu sigilii lipsă sau deteriorate, precum şi vagoanele care nu pot fi

sigilate se supun şi controlului vamal interior. Organul vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces verbal de constatare, care se semnează şi de reprezentantul organelor căilor ferate. Aceeaşi procedură se aplică sacilor poştali şi coletelor.

8

(5) Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează în conformitate cu normele prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.

Articolul 13 Controlul vamal al mijloacelor de transport maritime şi fluviale

(1) La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenţa organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie.

(2) Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor şi a sălii maşinilor, pentru a constata dacă există concordanţă între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii.

(3) După efectuarea controlului vamal la sosire, în folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor se lasă cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport cu durata staţionării navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr.2 la prezentul Cod.

(4) La scoaterea sau introducerea pe navă a proviziilor de bord, organul vamal face menţiunea de rigoare în declaraţia proviziilor de bord.

Pe timpul staţionării navei, comandantul sau armatorul este obligat să folosească proviziile şi bunurile înscrise în inventar, în exclusivitate la bord.

(5) Comandantul, armatorul şi agentul navei răspund solidar în faţa organului vamal pentru nedeclararea bunurilor, pentru lipsa sau substituirea bunurilor înscrise în declaraţia proviziilor de bord, precum şi pentru cele aflate în inventarul navei.

(6) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice organului vamal plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.

Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele de transbordare eliberate, precum şi situaţia proviziilor de bord.

În timpul efectuării controlului vamal la plecare este permisă coborîrea sau urcarea la bord numai a comandantului sau secundului navei

(8) Organele portuare permit plecarea navelor în trafic internaţional numai după autorizarea trecerii frontierei de stat de către organele Serviciului Grăniceri, în comun acord cu organele vamale. Subdivizunea Serviciului Vamal vizează manifestul încărcăturii şi declaraţia proviziilor de bord.

Articolul 14 Controlul vamal al mijloacelor de transport de mărfuri pe cale aeriană

(1) La transportul mărfurilor cu aeronave autohtone, controlul vamal se efectuează imediat după aterizare, precum şi înainte de decolare. În cadrul acestui control se urmăreşte dacă la bord există şi alte bunuri decît cele din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica destinaţia vamală corespunzătoare.

(2) Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine se efectuează numai în cazul în care există indici temeinici privind nerespectarea reglementărilor vamale, sau dacă nava

9

staţionează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.

(3) În cazul aeronavelor autohtone de pasageri, controlul vamal în interior se efectuează la sosire, după debarcarea pasagerilor şi la plecare, înainte de îmbarcarea acestora.

Articolul 15 Examinarea mărfurilor de către declaranţii vamali şi prelevarea probelor şi mostrelor

(1) Declarantul vamal sau reprezentantul acestuia poate să verifice, înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază. De asemenea, el poate, cu permisiunea organelor vamale, de a efectua prelevarea probelor şi a mostrelor.

(2) Examinarea prealabilă a mărfurilor şi prelevarea probelor şi mostrelor se efectuează sub supraveghere vamală, în conformitate cu prevedele art.140 al Codului vamal.

Serviciul Vamal este în drept să stabilească metodologia respectivă.

Secţiunea 2-a Depozitul provizoriu

Articolul 16 Prevederi generale

În sensul prezentei Secţiuni următoarele noţiuni semnifică: 1) depozit provizoriu - încăperile şi terenurile aferente acestora care sînt amenajate şi delimitate cu scopul de a păstra sub supraveghere vamală mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; 2) încăperi pentru depozitare provizorie - spaţiile special amenajate situate în edificii, construcţii capitale, terenuri deschise sau cu acoperiş delimitate cu îngrădire specială; 3) terenul aferent depozitului provizoriu - teritoriul amplasat în apropierea nemijlocită de încăperile pentru depozitare şi care intră în componenţa încăperilor pentru depozitare provizorie. (2) Depozitarea provizorie a mărfurilor este o procedură prin care mărfurile (inclusiv cele care la momentul introducerii în ţară nu întruneau condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a li se acorda o destinaţie vamală aprobată de organele vamale) se păstrează în locuri autorizate, fără achitarea drepturilor de import şi a impozitelor, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, pînă la plasarea acestora într-o destinaţie vamală aprobată de organele vamale.

(3) Depozitarea provizorie a mărfurilor se efectuează în depozite provizorii la solicitarea importatorului, titularului de drepturi asupra mărfurilor sau transportatorului mărfurilor.

(4) Teritoriul depozitului provizoriu are statut de zonă de control vamal. (5) La introducerea mărfurilor în depozitul provizoriu, titularul de drepturi asupra

mărfurilor sau transportatorul mărfurilor este obligat, prin intermediul brokerului vamal, căruia îi aparţine depozitul provizoriu respectiv, să depună la organul vamal declaraţia sumară în forma stabilită în Anexa nr.6 a prezentului Cod.

10

(6) Organul vamal acceptă declaraţia sumară depusă de către brokerul vamal sub rezerva dreptului de efectuare a controlului fizic al mărfurilor depuse provizoriu.

Articolul 17 Garanţia financiară pentru mărfurile depozitate provizoriu

(1) Brokerul vamal care depune declaraţia sumară este obligat să garanteze cuantumul deplin al drepturilor de import, care sunt stabilite de legislaţia în vigoare pentru categoria dată de marfă, iar în caz de apariţie a unei obligaţii vamale - plata acesteia.

(2) Garanţia financiară de plată a drepturilor de import indicate în alin.(1) al prezentului articol poate fi efectuată după cum urmează:

a) Prin garanţie bancară sau transfer bănesc la contul de garanţie - în sumă ce acoperă suma deplină a drepturilor de import;

b) Din contul garanţiei financiare a brokerului vamal, la depozitul căruia se află mărfurile, confirmată prin scrisoare de garanţie a brokerului vamal respectiv;

c) Prin plata efectivă a drepturilor de import la contul unic de venituri, de către declarantul vamal, confirmată prin extrasul trezorerial de venituri;

d) Prin alte modalităţi, stabilite de legislaţia în vigoare. (3) La calcularea cuantumului drepturilor de import care urmează a fi garantate, se

folosesc tarifele cele mai mari ale drepturilor de import, stabilite pentru grupul de mărfuri respectiv (la nivelul primelor patru cifre, conform Nomenclatorului mărfurilor).

(4) Garanţia financiară depusă pentru depozitare provizorie a mărfurilor se consideră liberă (stinsă) începînd cu data achitării efective a drepturilor de import ce se calculează la plasarea mărfurilor, sau mijloacelor de transport în regimul vamal sau destinaţia vamală solicitată.

Articolul 18 Condiţiile înaintate faţă de situarea depozitului provizoriu

(1) Depozitul provizoriu se autorizează de către Serviciul Vamal cu condiţia corespunderii prevederilor prezentului Cod.

(2) Depozitul provizoriu poate să se situeze în orice loc din zona de activitate a biroului vamal, care va asigura supravegherea acestuia şi trebuie să corespundă cumulativ următoarelor cerinţe:

a) depozitul provizoriu poate fi creat numai în locurile autorizate de către Serviciul Vamal;

b) este interzisă crearea depozitului provizoriu în cadrul mijloacelor de transport; c) în cazul în care depozitul provizoriu este compus din cîteva încăperi, acestea

trebuie să fie amplasate compact, în vecinătatea nemijlocită una faţă de alta. (3) Încăperile sau alte locuri destinate pentru depozitarea provizorie a mărfurilor

trebuie să fie aranjate în aşa mod, ca să asigure efectuarea controlului vamal al mărfurilor depozitate.

(4) Aşezarea şi organizarea depozitului provizoriu trebuie să garanteze integritatea mărfurilor depozitate, să fie exclusă posibilitatea de intrare şi scoatere de mărfuri din depozit fără controlul vamal.

(5) Construcţia depozitului provizoriu trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a) Încăperile destinate pentru depozitul provizoriu trebuie să fie amplasate în edificii

capitale;

11

b) Pe teritoriul depozitului provizoriu, în mod obligatoriu, se delimitează o încăpere sau un teren acoperit, amenajat după cerinţele biroului vamal, pentru efectuarea controlului fizic al mărfurilor şi mijloacelor de transport.

(6) Încăperile folosite în calitate de depozit provizoriu trebuie să corespundă normelor tehnice, sanitare, normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi altor norme prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, precum şi să fie înzestrate cu instalaţii semnalizatoare de pază.

(7) Suprafaţa încăperilor care sînt utilizate în calitate de depozit provizoriu trebuie să fie suficientă pentru funcţionarea normală a acestora, în conformitate cu cerinţele prevăzute de prezentul cod şi să fie nu mai puţin de 100 m2. Din suprafaţa minimă, cel puţin 80% de suprafaţă, trebuie să fie destinată depozitării mărfurilor.

Articolul 19 Cerinţe tehnice faţă de amenajarea şi utilarea depozitului provizoriu

(1) Amenajarea şi utilarea depozitului provizoriu trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) perimetrul depozitului provizoriu să fie delimitat cu o îngrădire, astfel ca să excludă accesul ilegal al persoanelor terţe;

b) să fie marcat cu panouri speciale "Depozit Provizoriu - Zonă de control vamal", în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) teritoriul depozitului provizoriu nu trebuie să includă obiecte care nu sînt legate de activitatea acestuia;

d) să fie efectuată divizarea încăperilor pentru depozitarea mărfurilor în cîteva zone, după cum urmează:

– a căror vămuire nu este finisată; – care sînt sechestrate sau arestate ca rezultat al comiterii unor încălcări vamale,

pentru asigurarea obligaţiilor de plată a drepturilor de import, a amenzilor, precum şi a bunurilor date în gaj;

– să fie desemnare (îngrădire) specială pe tot perimetrul teritoriului mărginit cu depozitul provizoriu;

– să fie asigurată posibilitatea de manevrare a transportului cu încărcături mari (după caz).

(2) Poate fi autorizată funcţionarea depozitelor provizorii situate în încăperi, precum şi a depozitelor provizorii situate pe terenuri îngrădite, cu sau fără acoperiş.

(3) În depozitele provizorii situate pe terenuri îngrădite, se depozitează doar mărfurile voluminoase sau de capacitate mare, mărfurile care sînt identificate, precum şi mărfurile care nu au fost descărcate din mijlocul de transport sau container.

(4) Se interzice funcţionarea, într-o singură încăpere sau pe un singur teren îngrădit, fără a fi separate printr-o îngrădire sigură, a două depozite provizorii autorizate pe lîngă birouri vamale diferite sau care aparţin diferitor agenţi economici.

Articolul 20 Procedura de autorizare şi condiţiile de instituire a depozitului provizoriu

(1) Pentru instituirea şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare a depozitului provizoriu Serviciului Vamal i se prezintă următoarele documente:

12

a) Confirmarea deţinerii, cu titlu legal, a spaţiilor destinate pentru depozitare provizorie (proprietate, folosinţă etc.) inclusiv:

- să fie demonstrată împuternicirea persoanei de a transmite în locaţiune (sublocaţiune);

- dreptul de folosinţă temporară să fie valabil pe o perioadă nu mai mică de 2 ani (perioada autorizării).

b) Desenele, schiţele sau planurile depozitului provizoriu, autentificate de către proprietarul depozitului.

c) Planul comun, cu indicarea liniară a încăperilor depozitului, teritoriului nemijlocit învecinat cu depozitul provizoriu, drumurilor de acces (drumurile pentru automobile, liniile locale de cale ferată etc.), locurilor presupuse pentru instalarea inscripţiilor indicatoare a accesului către depozit, locurilor de intrare şi ieşire, locurilor de parcare, schema circuitului de mărfuri şi mijloacelor de transport şi altele (marginea de separaţie a depozitului provizoriu trebuie să fie evidenţiată pe plan: linie continuă - dacă există îngrădire, linie întreruptă - în cazul în care există marcarea locului cu vopsea indelebilă etc.).

d) Planul pentru fiecare încăpere a depozitului, cu indicarea amplasării uşilor, ferestrelor, utilajului amplasat etc.

e) Lista mărfurilor presupuse pentru depozitare, care cuprinde denumirea şi clasificarea tarifară în conformitate cu Nomenclatorul de mărfuri, la nivel de cel puţin patru cifre.

(2) Depozitul se examinează de către reprezentantul Serviciului Vamal şi reprezentantul biroului vamal în raza de activitate a căruia se află depozitul provizoriu. În rezultatul examinării se întocmeşte un proces-verbal conform formei prevăzute de Anexa nr.3 la prezentul Cod sau se întocmeşte un act de necorespundere.

(3) Funcţionarea depozitului provizoriu se autorizează prin eliberarea Autorizaţiei, în forma stabilită de Anexa nr.4 la prezentul Cod.

Articolul 21 Obligaţiile deţinătorului depozitului provizoriu

(1) Deţinătorul depozitului provizoriu are următoarele obligaţii: a) să amenajeze depozitul fără a împiedica efectuarea controlului vamal; b) la cererea organului vamal, să pună la dispoziţie mărfurile depozitate provizoriu şi

să nu împiedice efectuarea controlului vamal; c) să ducă evidenţa mărfurilor plasate în depozitul provizoriu, în modul şi forma

prevăzute de Anexa nr.5 la prezentul Cod. d) să asigure integritatea mărfurilor depozitate; e) la cererea organului vamal, să utileze depozitul provizoriu cu două dispozitive de

închidere, unul dintre care să fie pus la dispoziţia organului vamal; (2) Deţinătorul depozitului provizoriu este obligat să informeze biroul vamal care

controlează depozitul său, despre fiecare caz de aflare la depozit a mărfurilor, în privinţa cărora a expirat termenul de declarare, stabilit conform art.158 al Codului vamal. Avizul respectiv se prezintă în ziua imediat următoare zilei de expirare a termenului de declarare.

(3) Deţinătorul depozitului provizoriu este responsabil în raport cu titularul de drepturi asupra mărfurilor, pentru pierderea sau deteriorarea mărfurilor depozitate provizoriu.

13

Articolul 22 Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu

(1) În depozitul provizoriu pot fi plasate orice mărfuri care urmează a fi vămuite, pînă la acordarea unui regim vamal sau destinaţii aprobate de organul vamal.

Mărfurile uşor alterabile, alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare, trebuie să fie depozitate în încăperi special-amenajate din depozitul provizoriu.

(2) Plasarea mărfurilor se efectuează în baza contractului de depozitare sau în baza altor acte încheiate de părţi, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.

(3) Termenul de depozitare provizorie a mărfurilor, stabilit de art.158 al Codului vamal se calculează începînd cu ziua plasării acestora în depozit provizoriu.

Dispunerea de mărfurile nepreluate în termenele stabilite de prezentul alineat se va efectua conform procedurii reglementate de legislaţia în vigoare.

(4) Mărfurile care au devenit inutilizabile sau deteriorate, ca urmare a unui accident sau a intervenirii unei forţe majore în perioada depozitării acestora, trebuie să fie plasate în destinaţia vamală determinată de biroul vamal.

(5) Destinatarii mărfurilor depozitate provizoriu sînt în drept să efectueze operaţiuni simple, necesare pentru asigurarea integrităţii mărfurilor (examinarea, cîntărirea, deplasarea mărfurilor prin depozit), cu condiţia că operaţiunile date nu o să schimbe starea mărfurilor, integritatea ambalajului, modificarea mijloacelor de identificare aplicate pe mărfuri.

(6) Operaţiunile care nu sînt arătate în alineatul 5 al prezentului articol (inclusiv prelevarea probelor şi mostrelor de mărfuri, restabilirea ambalajului deteriorat, precum şi operaţiunile necesare pentru pregătirea mărfurilor pentru scoaterea din depozitul provizoriu şi transportarea lor ulterioară) pot fi efectuate de către persoanele abilitate în privinţa mărfurilor şi mijloacelor de transport respective numai cu permisiunea organului vamal abilitat.

(7) Se interzice păstrarea în depozitele vamale provizorii a mărfurilor puse în liberă circulaţie (inclusiv circulaţie condiţionată), cu excepţia celor destinate funcţionării normale a depozitului.

Secţiunea a 3-a Declaraţia sumară

Articolul 23 Prevederi generale

(1) Declaraţia sumară este o declaraţie vamală care se completează şi se depune organului vamal la plasarea mărfurilor în depozit provizoriu şi prin care se garantează plata drepturilor de import sau a altor plăţi legale, de către declarant (sau brokerul vamal care depune declaraţia în numele acestuia).

(2) Declaraţia sumară trebuie să fie întocmită în scris în limba de stat cu respectarea formei stabilite de anexa nr.6 la prezentul Cod.

(3) Serviciul Vamal poate aproba depunerea declaraţiei sumare în formă electronică.

Articolul 24 Completarea declaraţiei sumare

14

(1) Declaraţia sumară se întocmeşte într-un singur exemplar şi se depune numai la organul vamal unde, conform reglementărilor vamale, va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor.

(2) Brokerul vamal este obligat să depună declaraţia sumară în modul şi condiţiile stabilite, pentru a asigura acceptarea acesteia, de către organele vamale, în ziua depunerii.

(3) La momentul depunerii, declaraţia sumară nu trebuie sa comporte nici o adăugire sau ştersătură. Existenţa acestora conduce la respingerea documentului şi la necesitatea depunerii unei noi declaraţii sumare.

Autenticitatea declaraţiei este conferită de semnătura şi ştampila declarantului sau a brokerului vamal.

Articolul 25 Acceptarea declaraţiei sumare

(1) Declaraţia sumară este acceptată de organul vamal dacă sînt respectate condiţiile de completare şi de depunere a declaraţiei sumare, descrise în prezentul cod, precum şi cu anexarea copiilor documentelor de identificare a mărfurilor şi a actelor de garanţie. (2) Declaraţia sumară acceptată se înregistrează în “Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare” stabilit de Anexa nr.7 la prezent Cod.

(3) În cazul acceptării declaraţiei sumare, organul vamal completează rubrica “Menţiunile organului vamal”, indicînd numărul de înregistrare şi data acceptării, precum şi aplicînd ştampila individuală.

(4) Declaraţia sumară acceptată se păstrează de către organul vamal timp de 1 an de la data validării ei.

Capitolul IV Vămuirea mărfurilor în procedura standard

Articolul 26 Etapele operaţiunii de vămuire

Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele: a) declararea mărfurilor şi prezentarea acestora pentru vămuire; b) controlul vamal al mărfurilor şi al mijloacelor de transport; c) acordarea liberului de vamă.

Secţiunea a 1-a Declaraţii vamale în scris

Articolul 27 Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire

(1) În sensul prezentei Secţiuni următoarele noţiuni au semnificaţia ce urmează. a) declaraţia vamală primară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate

pentru declararea în detaliu a bunurilor clasificate la un singur cod tarifar; b) declaraţia vamală complementară – exemplarele declaraţiei vamale în detaliu

utilizate împreună cu exemplarele declaraţiei vamale primare, pentru declararea bunurilor care se clasifică la coduri tarifare diferite sau care, deşi se clasifică la acelaşi cod tarifar,

15

prezintă caracteristici diferite, în special în ceea ce priveşte originea şi care determină regimuri tarifare preferenţiale diferite.

(2) Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale, în formă scrisă, nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare zilei de trecere a frontierei vamale sau de încheiere a procedurii de tranzit, sau nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului legal de aflare a mărfurilor în depozit provizoriu, conform unei declaraţii sumare.

(3) Termenul legal de depunere a declaraţiei vamale poate fi prelungit de către organul vamal, în cazuri justificate, în condiţiile stabilite de Codul vamal al Republicii Moldova.

(4) Declaraţia vamală nu poate fi acceptată decît după ce mărfurile respective au fost prezentate organelor vamale sau au fost puse la dispoziţie în vederea controlului acestora, la cererea organului vamal.

(5) Declaraţia vamală în detaliu, semnată de declarant sau de reprezentantul acestuia care a întocmit declaraţia vamală respectivă, are valoarea unei declaraţii pe răspundere personală în ceea ce priveşte:

a) exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală; b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală; c) respectarea tuturor obligaţiilor ce decurg din plasarea mărfurilor sub destinaţia

vamală solicitată. (6) Condiţiile în care declaraţia vamală se poate depune în formă electronică sunt

stabilite de prezentul cod. (7) În cazul în care o declaraţie vamală se referă la două sau mai multe articole, se

consideră că datele referitoare la fiecare articol reprezintă o declaraţie separată. (8) Părţile componente ale echipamentelor industriale care se clasifică la un singur

cod conform Nomenclatorului Mărfurilor se consideră ca reprezentînd un singur articol de marfă.

Articolul 28 Reguli vizînd utilizarea sistemelor informatice

(1) În cazul în care declarantul utilizează sisteme informatice pentru întocmirea propriilor declaraţii vamale, Serviciul Vamal poate prevedea ca semnătura olografă să poată fi înlocuită cu un alt mijloc de identificare care poate recurge la utilizarea de coduri. Această facilitate se acordă numai în cazul în care sînt îndeplinite condiţiile tehnice şi administrative stabilite de Serviciul Vamal. (2) Serviciul vamal poate, de asemenea, prevedea ca declaraţiile întocmite cu utilizarea sistemului informatic vamal să poată fi autentificate direct de sistemele respective, în locul aplicării manuale sau mecanice a ştampilei biroului vamal şi a semnăturii funcţionarului competent.

Articolul 29 Păstrarea documentelor prezentate

Documentele prezentate în sprijinul declaraţiei se păstrează de către organele vamale cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii contrare sau dacă pot fi utilizate de către persoana interesată pentru alte operaţiuni. În acest din urmă caz, organele vamale adoptă toate dispoziţiile necesare pentru a se asigura că documentele respective nu se pot

16

folosi ulterior decît pentru cantitatea sau valoarea mărfurilor pentru care ele rămîn valabile.

Articolul 30 Depunerea declaraţiei vamale

(1) Declaraţia se depune la organul vamal competent în zilele şi în orele de program. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1) la solicitarea declarantului şi cu suportarea de către acesta a cheltuielilor aferente, organele vamale pot autoriza depunerea declaraţiei în afara zilelor şi orelor de program. (3) Declaraţia prezentată organului vamal situat în alt loc, desemnat în acest scop, prin acordul încheiat între organele vamale şi persoana interesată se consideră ca fiind prezentată la organului vamal respectiv. (4) Data primirii declaraţiei se înscrie pe declaraţie.

(5) Organele vamale pot permite sau pot solicita efectuarea rectificărilor prevăzute la articolul 181 din Codul Vamal prin depunerea unei noi declaraţii care să înlocuiască declaraţia originală. În acest caz, data primirii declaraţiei originale se consideră ca dată relevantă pentru stabilirea obligaţiei vamale şi pentru aplicarea celorlalte dispoziţii ce reglementează destinaţia vamală în cauză.

Articolul 31 Mijloace de transport şi declaraţii

(1) Nu pot face obiectul aceleiaşi declaraţii vamale decît mărfurile încărcate sau care trebuie încărcate într-un mijloc de transport unic şi care au acelaşi expeditor şi destinatar şi se prezintă simultan organului vamal.

(2) În scopul aplicării prezentului articol, se consideră ca alcătuind un mijloc de transport unic:

a) un vehicul rutier însoţit de remorcă (remorci) sau semiremorcă (semiremorci); b) un vagon (cisternă) feroviar(ă) pentru operaţiile de scoatere a mărfurilor de pe

teritoriul vamal; c) o ramă de vagoane de cale ferată pentru operaţiile de introducere a mărfurilor pe

teritoriul vamal şi tranzit; d) navele care formează un singur convoi; e) containerele încărcate pe un mijloc de transport unic în sensul prezentului

articol.

Articolul 32 Formularele utilizate

(1) Modelul declaraţiei vamale a mărfurilor întocmită în scris, în scopul plasării mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală este formularul declaraţiei vamale în detaliu, conform Anexelor nr.9-16 la prezentul Cod.

(2) În cazul în care dispoziţiile privind destinaţia vamală respectivă permit acest lucru, pot fi folosite în acest scop şi alte formulare.

(3) Dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) nu exclud: a) acordarea scutirii de obligaţia prezentării declaraţiei scrise în situaţiile de

utilizare a declarării verbale sau prin acţiune, pentru punerea în liberă circulaţie, exportul sau importul temporar;

17

b) eliminarea obligaţiei de prezentare a formularului prevăzut la alin. (1) în cazul în care se aplică dispoziţiile speciale pentru trimiterile poştale (simple şi colete poştale);

c) utilizarea de formulare speciale pentru facilitarea declarării în anumite cazuri, dacă autorităţile vamale permit acest lucru;

d) eliminarea obligaţiei de prezentare a formularului prevăzut la alin.(1) în cazul existenţei unor acorduri sau înţelegeri prezente sau eventuale încheiate între administraţiile a două sau mai multe state membre, în scopul simplificării formalităţilor pentru toate sau o parte dintre schimburile comerciale efectuate între acele state membre;

e) posibilitatea ca persoanele interesate să folosească listele de încărcătură în scopul îndeplinirii formalităţilor de tranzit, în cazul transporturilor constituite din mai multe tipuri de mărfuri;

f) posibilitatea ca, în cazul în care se utilizează un sistem informatic de prelucrare a declaraţiilor, declaraţia vamală întocmită în scris, să fie constituită de declaraţia vamală în detaliu tipărită cu ajutorul acestui sistem.

(4) Formatul formularelor este de 210/297 mm cu o toleranţă pe lungime şi lăţime în minus de maxim 5 mm. şi în plus de maxim 8 mm. Dimensiunile rubricilor se raportează la o unitate de măsură avînd ca valoare o zecime dintr-un inch pe orizontală şi o şesime dintr-un inch pe verticală. Casetele din cadrul rubricilor sînt dimensionate folosind ca unitate de măsură o zecime dintr-un inch pe orizontală.

Articolul 33 Prezentarea declaraţieie vamale în detaliu (1) Declaraţia vamală în detaliu se prezintă sub forma unor subseturi conţinînd

numărul de exemplare necesare pentru îndeplinirea formalităţilor referitoare la destinaţia vamală sub care se plasează mărfurile.

(2) În cazul în care regimul de tranzit este precedat de o altă destinaţie vamală, se prezintă un subset care să conţină numărul necesar de exemplare pentru îndeplinirea formalităţilor legate de regimul de tranzit şi de destinaţia vamală precedentă.

Articolul 34 Formulare suplimentare (1) Formularele de declaraţie vamală în detaliu se pot completa, după caz, cu unul

sau mai multe formulare ale declaraţiei vamale suplimentare, prezentate în subseturi conţinînd exemplarele de declaraţie prevăzute pentru îndeplinirea formalităţilor referitoare la destinaţia vamală sub care se plasează mărfurile, la care se pot anexa, după caz, exemplarele prevăzute pentru îndeplinirea formalităţilor referitoare la destinaţiile vamale anterioare.

(2) Formularele declaraţiei vamale suplimentare constituie parte integrantă a declaraţiei vamale în detaliu la care se referă.

(3) Formularele declaraţiei vamale în detaliu sînt cu regim special, imprimarea cărora se realizează de către tipografii, la solicitarea Serviciului Vamal sau a subdiviziunilor subordonate.

Articolul 35 Imprimarea formularelor şi cerinţele tehnice ale acestora (1) Formularele se imprimă pe hîrtie autocopiantă, adezivă la cotor. Un set de

formulare reuneşte toate exemplarele declaraţiei vamale în detaliu necesare unei destinaţii vamale, lipite la cotor. Proprietatea de autocopiere se referă la posibilitatea copierii unor date completate pe un exemplar al declaraţiei vamale în detaliu, pe exemplarul sau

18

exemplarele consecutive ale unui set corespunzător destinaţiei vamale, fără ca aceasta să presupună intervenţia directă asupra fiecărui exemplar.

(2) Proprietatea de autocopiere a hîrtiei este activă pentru unele cîmpuri de date ale declaraţiei vamale şi neutralizată în cazul altor cîmpuri de date. Neutralizarea proprietăţii de autocopiere presupune imposibilitatea suprapunerii automate a unor date înscrise într-un cîmp sau rubrică a unui exemplar al declaraţiei vamale pe un alt exemplar din set, plasat dedesubtul acestuia.

(3) Un cîmp de date este definit în mod distinct de una sau mai multe rubrici din declaraţia vamală în detaliu, grupate în funcţie de caracteristicile comune ale informaţiilor cuprinse în acestea.

(4) Identificarea cîmpurilor de date, precum şi atribuirea sau neutralizarea funcţiei de autocopiere a hîrtiei se realizează potrivit datelor din anexă nr.8 la prezentul Cod şi a instrucţiunilor de interpretare aferente acestuia.

(5) Hîrtia utilizată pentru imprimarea formularelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă o greutate de cel puţin 40 g/m.p.; b) să fie suficient de opacă pentru ca indicaţiile figurînd pe o faţă să nu afecteze

lizibilitatea indicaţiilor ce figurează pe cealaltă faţă; c) să fie suficient de rezistentă pentru a nu se produce ruperea ori şifonarea cu

uşurinţă a formularelor; d) să asigure conservarea datelor înscrise pe o perioadă de minimum 5 ani de la data

completării, cu excepţia cazurilor în care, prin legi speciale, se prevede un termen mai mare pentru păstrarea documentelor;

e) să fie de culoare albă, totuşi rubricile nr. 1 (fără caseta centrală) 2, 3, 4, 5, 6, 8, 15, 17, 18, 19, 21, 25, 27, 31, 32, 33 (prima casetă situată la stînga) 35, 38, 40, 44, 50, 51, 52, 53, 55 şi 56, a exemplarelor nr. 1,4,5 şi 7, au un fond verde ghiloşat.

(6) Pe toate exemplarele declaraţiilor vamale, chenarul şi denumirea rubricilor care figurează pe acestea trebuie să fie imprimate în culoare verde.

(7) În partea dreaptă, pe verticală, exemplarele declaraţiei vamale sînt imprimate cu o linie continuă sau/şi discontinuă de culori diferite, astfel:

- exemplarul 1 : o linie continuă de culoare roşie - exemplarul 2 : o linie continuă de culoare verde - exemplarul 3 : o linie continuă de culoare galbenă - exemplarul 4 : o linie continuă de culoare albastră - exemplarul 5 : o linie discontinuă de culoare albastră - exemplarul 6 : o linie discontinuă de culoare roşie - exemplarul 7 : o linie discontinuă de culoare verde - exemplarul 8 : o linie discontinuă de culoare galbenă - exemplarul 1/6 : o linie continuă spre interiorul formularului şi o linie

discontinuă spre exteriorul acestuia, ambele de culoare roşie - exemplarul 2/7 : o linie continuă spre interiorul formularului şi o linie

discontinuă spre exteriorul acestuia, ambele de culoare verde - exemplarul 3/8 : o linie continuă spre interiorul formularului şi o linie

discontinuă spre exteriorul acestuia, ambele de culoare galbenă - exemplarul 4/5 : o linie continuă spre interiorul formularului şi o linie

discontinuă spre exteriorul acestuia, ambele de culoare albastră

19

Linia continuă are o grosime de apoximativ 3 mm, iar linia discontinuă este realizată din pătrate cu laturi de 3 mm dispuse la o distanţă de 3 mm între ele.

(8) Formularele trebuie să fie prevăzute cu o menţiune care să indice numele şi adresa persoanei care a efectuat imprimarea.

(9) Formularele trebuie să aibă înscris şi termenul de conservare a datelor înscrise în declaraţie, potrivit dispoziţiilor de la alin.(5) lit. d).

Articolul 36 Cazurile în care declaraţia vamală în detaliu nu se depune Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru: a) bunurile importate sau exportate de către persoanele juridice în scopuri

necomerciale, a căror valoare în vamă nu depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 EURO; b) bunurile introduse sau scoase din teritoriul vamal de persoanele fizice, cu

excepţia subiecţilor activităţii de întreprinzător, atunci cînd la vămuirea acestora se utilizează alt formular;

c) mijloace de plată legale, titluri şi acţiuni; d) ajutoare de urgenţă în caz de dezastre şi calamităţi naturale; e) bunuri avînd statut diplomatic sau de rang similar care: - beneficiază de imunitate diplomatică sau consulară ori de rang similar (valiza

diplomatică şi valiza consulară); - constituie cadouri către conducătorul statului sau către membrii Guvernului sau

Parlamentului. f) următoarele bunuri pentru care se face dovada că nu fac obiectul unor tranzacţii

comerciale: -decoraţii, distincţii şi premii onorifice, insigne şi medalii comemorative; - echipament de călătorie, provizii şi alte articole, inclusiv echipament sportiv,

pentru uz sau consum personal, care însoţesc, preced sau urmează călătorul; - trusouri şi articole de nuntă, articole legate de schimbarea locuinţei, amintiri de

familie; - coşciuge, urne funerare, ornamente funerare şi articole pentru întreţinerea

mormintelor şi monumentelor funerare; - material publicitar tipărit, instrucţiuni de folosire, liste de preţuri şi alte articole

publicitare; - produse farmaceutice folosite la evenimente sportive internaţionale, cu excepţia

substanţelor care sînt considerate dopante, steroizilor, combinaţiilor de substanţe ce dau efect stupefiant sau halucinogen;

- produse folosite în cadrul măsurilor excepţionale luate pentru protecţia mediului sau a persoanelor;

g) bunurile folosite ca mediu de transport al informaţiilor (suport informatic) cum ar fi: dischete, benzi pentru calculatoare, filme, planuri, casete audio şi video, CD-ROM-uri, care sînt schimbate în scopul furnizării de informaţii, precum şi bunurile care sînt complementare la o livrare anterioară, cum ar fi actualizările bazelor de date sau programelor informatice pentru care nu este necesară facturarea;

h) sateliţii destinaţi lansării: - la exportul sau importul către locul de lansare în spaţiu; - în momentul lansării în spaţiu. i) mărfuri care fac obiectul traficului necomercial între persoane rezidente în zonele

de frontieră (traficul de frontieră);

20

j) produse obţinute de producătorii agricoli pe proprietăţi aflate în afara, dar adiacente teritoriului vamal în care îşi desfăşoară activitatea principală, potrivit reglementărilor în vigoare.

Articolul 37 Seturile declaraţiei vamale în detaliu (1) Declaraţia vamală în detaliu poate fi compusă dintr-un set de 8 exemplare

consecutive, de la 1 la 8. În cazul folosirii procedurii informatice de declarare a mărfurilor se folosesc formularele de dublă utilizare, respectiv exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5.

(2) Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu pot fi utilizate : a) în set complet. b) în set fracţionat Articolul 38 Setul complet (1) Setul complet se utilizează numai în situaţia în care legislaţia permite ca pentru

toate etapele unei operaţiuni complete (expediere de mărfuri din ţara de plecare, tranzit, introducere de mărfuri în ţara de destinaţie), să fie completate de la expediere toate exemplarele declaraţiei vamale în detaliu necesare acestor operaţiuni.

(2) Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu în setul complet au următoarea destinaţie :

a) exemplarul 1 se păstrează de biroul vamal de expediţie sau export; b) exemplarul 2 serveşte la colectarea informaţiilor statistice privind exportul; c) exemplarul 3 revine expeditorului sau exportatorului, după acordarea liberului de

vamă; d) exemplarul 4 însoţeşte mărfurile expediate sub regimul de tranzit şi este reţinut

de biroul vamal de destinaţie; e) exemplarul 5 însoţeşte mărfurile aflate în tranzit pînă la biroul vamal de

destinaţie şi este retrimis biroului vamal de plecare pentru confirmarea încheierii regimului de tranzit;

f) exemplarul 6 este păstrat de biroul vamal de import; g) exemplarul 7 este destinat pentru colectarea informaţiilor statistice privind

importul şi tranzitul; h) exemplarul 8 revine titularului, după acordarea liberului de vamă. (3) În cazul dispoziţiilor legale potrivit cărora sînt necesare copii ale declaraţiilor

vamale, se pot utiliza fie exemplare suplimentare, fie fotocopii ale exemplarului destinat declarantului.

(4) Exemplarele 2 şi 7 ale declaraţiei vamale în detaliu pot fi folosite şi în alte scopuri administrative, precum organizarea evidenţei operaţiunilor suspensive, controlul ulterior, controlul fizic în alte locuri decît cele unde sunt amplasate birourile vamale, etc.

Articolul 39 Setul fracţionat (1) Setul fracţionat se utilizează atunci cînd pentru fiecare din etapele unei

operaţiuni complete (expediere de mărfuri, tranzit, introducere de mărfuri) se depun separat seturile de exemplare ale declaraţiilor vamale aferente fiecărei etape.

(2) În set fracţionat, în funcţie de procedura de prelucrare a datelor din declaraţia vamală în detaliu, se utilizează următoarele seturi de exemplare:

a) pentru declararea bunurilor prin procedura manuală a regimului vamal de tranzit - exemplarele 1,4,5 şi 7, conform anexelor nr.9- 10 la prezentul Cod;

21

b) pentru declararea bunurilor în procedura informatică: - a destinaţiilor vamale de export, export temporar, perfecţionare pasivă, perfecţionare activă, admitere temporară, antrepozit vamal, zona liberă, reexport, reimport, import sau transformare sub control vamal, exemplarele - 1/6, 2/7 şi 3/8, conform anexelor nr.11-12 la prezentul Cod;

- a regimul vamal de export simultan cu tranzit, exemplarele - 1/6, 2/7 3/8, 4/5 şi 4/5, conform anexelor nr.13-14 la prezentul Cod;

- a regimului vamal de tranzit , exemplarele - 1/6, 2/7, 4/5 şi 4/5, conform anexelor nr.15-16 la prezentul Cod.

(3) Pentru tranzit sau tranzit concomitent cu regimurile de export, export temporar, perfecţionare pasivă sau reexport cele 2 exemplare 4/5 însoţesc mărfurile pînă la biroul vamal de destinaţie, care reţine unul din exemplarele 4/5 şi confirmă încheierea operaţiunii prin transmiterea celuilalt exemplar 4/5, la biroul centralizator sau, după caz, la biroul vamal de plecare – emitent al tranzitului.

(5) În situaţii excepţionale şi imposibilitate de declarare a bunurilor în procedura informatică, pentru destinaţiile vamale menţionate la lit.b) a alin.(2) se vor utiliza seturile exemplarelor declaraţiilor vamală de dublă utilizare.

(6) Rubrica conţinînd numărul exemplarului neutilizat de pe formular, funcţie de destinaţia vamală solicitat, se barează prin însemnarea cu semnul "X" a cifrei corespunzătoare exemplarului care nu se utilizează.

Articolul 40 Completarea declaraţiei vamale în detaliu (1) Datele se înscriu în declaraţia vamală în detaliu în limba de stat. Completarea

declaraţiei vamale se poate face: a) în procedură manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere,

mecanografic sau similar, cu completarea de mînă, cu condiţia ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu cerneală, folosind majuscule în cazurile temeinic justificate - pe baza aprobării prealabile a şefului biroului vamal unde se realizează declararea mărfurilor

b) în procedură informatică de declarare a mărfurilor, conform prevederilor prezentului Cod.

(2) Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia aplicată pe declaraţia vamală în detaliu - atestată, după caz, cu ştampila acestuia - conferă documentului caracterul original şi autentic.

Semnătura olografă trebuie să figureze pe exemplarul declaraţiei vamale destinat organului vamal.

(3) Atunci cînd completarea rubricilor din declaraţie se realizează în procedura informatică, semnătura olografă şi ştampila aplicată manual pot fi înlocuite printr-o altă tehnică de identificare, conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal, bazată pe utilizarea unui cod şi care produce aceleaşi efecte juridice ca şi în situaţiile în care semnătura şi ştampila sînt aplicate manual.

(4) Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu depuse şi înregistrate la organul vamal nu trebuie să conţină date ilizibile, ştersături sau rescrieri.

Este interzis colaboratorilor vamali să participe la redactarea sau completarea rubricilor din declaraţiile vamale în detaliu, altele decît cele destinate uzului oficial al autorităţii vamale, cu excepţia cazurilor cînd, legislaţia prevede altfel.

(5) Exemplarele declaraţiilor vamale în detaliu corespunzătoare fiecărei destinaţii vamale se prezintă şi se depun la biroul vamal, desprinse din set.

22

(6) Rubricile a căror completare este obligatorie, precum şi datele şi informaţiile care trebuie înscrise în rubricile din formularul declaraţiei vamale în detaliu sunt stabilite de Serviciul Vamal.

Articolul 41 Rectificarea, modificarea şi invalidarea declaraţiei în urma

controlului ulterior (1) Controlul vamal ulterior se exercită pe perioada de prescripţie a drepturilor de

import sau de export, calculată de la data acordării liberului de vamă. În cadrul aceluiaşi termen pot fi încasate sau restituite diferenţe de drepturi de import constatate.

(2) În situaţia în care liberul de vamă nu poate fi acordat pentru unul din motivele prevăzute la art. 1813 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul vamal, organul vamal acordă declarantului un termen pentru regularizarea situaţiei mărfurilor.

(3) În cazul în care, declarantul nu prezintă documentele necesare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) al acestui articol, declaraţia respectivă este considerată fără efecte şi organul vamal procedează la invalidarea acesteia.

(4) În cazul cînd declarantul nu plăteşte sau nu garantează cuantumul drepturilor vamale datorate înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) al acestui articol, organul vamal poate declanşa formalităţile preliminare de valorificare a mărfurilor.

(5) Cu excepţia cazului cînd situaţia nu este între timp regularizată, mărfurile pot fi valorificate de organul vamal care îl informează, în prealabil, pe declarant.

Organul vamal poate, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, transfera mărfurile respective într-un loc special aflat sub supravegherea sa.

Articolul 42 Invalidarea declaraţiei vamale la iniţiativa declarantului (1) În aplicarea art.1812 alin. (3) din Codul vamal, organul vamal invalidează

declaraţia vamală după acordarea liberului de vamă, în cazul în care se stabileşte că mărfurile au fost declarate în mod eronat pentru o destinaţie vamală care presupune obligaţia plăţii drepturilor de import, decît să fie plasate sub o altă destinaţie vamală, dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declaraţiei, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) mărfurile să nu fi fost utilizate în alte condiţii decît cele prevăzute de destinaţia vamală sub care acestea ar fi trebuit plasate;

b) la momentul declarării, mărfurile erau destinate a fi plasate sub o altă destinaţie vamală, pentru care erau îndeplinite toate condiţiile necesare;

c) mărfurile să se declare imediat pentru noua destinaţie vamală sub care trebuiau plasate.

Declaraţia de plasare a mărfurilor sub această ultimă destinaţie vamală produce efecte juridice de la data acceptării declaraţiei invalidate.

(2) În cazuri temeinic justificate, organul vamal poate prelungi termenul de 90 de zile.

(3) În situaţia în care se stabileşte că mărfurile au fost declarate în mod eronat, în locul altor mărfuri, pentru o destinaţie vamală care presupune obligaţia plăţii drepturilor de import, organul vamal invalidează declaraţia vamală, dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declaraţiei, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) mărfurile iniţial declarate nu au fost utilizate într-un alt fel decît cel care a fost aprobat în situaţia lor anterioară şi să poată fi prezentate în situaţia lor anterioară;

23

b) mărfurile care se intenţiona să fie declarate pentru destinaţia vamală avută în vedere iniţial puteau, la momentul depunerii declaraţiei vamale iniţiale, să fie prezentate la acelaşi birou vamal şi au fost declarate pentru acelaşi regim vamal similar celui care a fost avut în vedere iniţial.

În cazuri excepţionale, argumentate în modul corespunzător, organul vamal poate prelungi termenul de 90 de zile.

(4) În situaţia mărfurilor refuzate în cadrul unui contract de vînzare prin corespondenţă, organul vamal invalidează o declaraţie vamală de punere în liberă circulaţie, dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declaraţiei, cu condiţia ca mărfurile să fi fost exportate la adresa furnizorului iniţial sau la o altă adresă indicată de către acesta.

(5) În cazul în care mărfurile sînt declarate pentru export sau pentru regimul de perfecţionare pasivă, declaraţia vamală se invalidează pentru mărfurile supuse drepturilor de export, care fac obiectul unei cereri pentru rambursarea drepturilor de import, sau a restituirii altor sume la export sau altor măsuri speciale la export, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) declarantul prezintă biroului vamal de export dovada că mărfurile nu au părăsit teritoriul vamal al Republicii Moldova;

b) declarantul înapoiază respectivului birou vamal toate exemplarele declaraţiei vamale, împreună cu orice alte documente ce i-au fost eliberate în urma acceptării declaraţiei;

c) declarantul, dacă este cazul, prezintă biroului vamal de export dovada că rambursarea drepturilor de import sau restituirea altor sume la export acordate pe baza declaraţiei de export pentru mărfurile respective, au fost returnate sau că instituţiile interesate au luat măsurile necesare pentru a se asigura că ele nu se plătesc;

d) declarantul, dacă este cazul, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, respectă toate obligaţiile cerute de biroul vamal de export pentru regularizarea situaţiei acestor mărfuri.

Articolul 43 Efectele invalidării declaraţiei vamale (1) Invalidarea declaraţiei vamale atrage, după caz, anularea oricăror rectificări

făcute pe o licenţă de export sau pe un alt document care însoţeşte declaraţia vamală. (2) În cazul în care mărfurile declarate pentru export trebuie să părăsească teritoriul

vamal al Republicii Moldova într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage invalidarea declaraţiei în cauză.

(3) Invalidarea se efectuează şi în cazul altor mărfuri decît cele prevăzute în alineatul (4) al art.42 cu condiţia, că biroul vamal de export este înştiinţat de faptul, că mărfurile declarate nu au părăsit teritoriul vamal al Republicii Moldova şi că la sfîrşitul unei perioade de 90 de zile de la data acordării liberului de vamă mărfurile pentru export nu au părăsit teritoriul vamal al Republicii Moldova sau nu se poate furniza o dovadă suficientă a acestui export.

(4) În măsura în care reexportul mărfurilor presupune depunerea unei declaraţii, dispoziţiile alineatului anterior se aplică în mod corespunzător.

(5) În cazul în care mărfurile autohtone destinate exportului sînt plasate sub destinaţia vamală de antrepozitare, invalidarea declaraţiei de plasare sub destinaţie se poate solicita şi efectua cu condiţia luării măsurilor prevăzute de reglementările specifice în cazul nerespectării destinaţiei acordate.

(6) Dacă, la expirarea perioadei prevăzute pentru păstrarea mărfurilor sub destinaţia

24

vamală de antrepozitare, nu a fost prezentată nici o cerere pentru acordarea unei alte destinaţii prevăzute de reglementarea respectivă, organul vamal aplică măsurile prevăzute de legislaţia vamală.

Secţiunea a 2-a Procedura informatică

Articolul 44 Prevederi generale În sensul acestei secţiuni următoarele noţiuni semnifică: 1) procedura informatică de declarare a mărfurilor - ansamblul de reglementări şi activităţi care permit declararea mărfurilor prin intermediul sistemului informatic integrat vamal; 2) utilizator al sistemului informatic - persoana juridică autorizată să declare mărfurile prin procedura informatică şi care poate fi: 3) declarant în nume propriu– persoana definită la art.1 p.13 din Codul Vamal, care declară mărfurile fără a apela la brokerul vamal şi care este autorizată să folosească sistemul informatic integrat vamal pentru declararea mărfurilor; 4) declarant la domiciliu – persoana juridică stabilită în Republica Moldova, autorizată pentru utilizarea procedurii simplificate de vămuire la domiciliu, sau brokerul vamal împuternicit de titularul autorizaţiei de vămuire la domiciliu, care declară mărfurile în procedură simplificată de vămuire, conectată la sistemul informatic integrat vamal;

5)broker vamal– persoana definită la art. 162 din Codul Vamal care este conectat la sistemul informatic integrat vamal;

6) cod de autorizare – este codul atribuit de Serviciul Vamal agentului economic utilizator al sistemului informatic integrat vamal; 7) culoar de vămuire - grupare realizată pe baza unor criterii de selectivitate predefinite, care determină aplicarea unor tipuri de control vamal diferite în procesul de vămuire a mărfurilor; 8) culoarul verde de vămuire - culoarul de vămuire care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului documentar şi fizic; 9) culoarul galben de vămuire - culoarul de vămuire care permite acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar; 10) culoarul roşu de vămuire - culoarul de vămuire, care permite acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar şi fizic; 11) culoarul albastru de vămuire – culoarul de vămuire care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului documentar şi fizic, cu recomandarea efectuării unui control ulterior;

12) punctul de recepţie-selecţie - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde declarantul sau reprezentantul său prezintă declaraţia vamală în detaliu tipărită în setul corespunzător regimului vamal solicitat, semnată şi ştampilată, împreună cu documentele anexate, documentele de plată sau de garantare a obligaţiei vamale şi borderoul documentelor anexate în care acestea sunt evidenţiate;

13) punctul de control financiar - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde se verifică modul în care se efectuează plata sau garantarea obligaţiei vamale şi concordanţa obligaţiei vamale indicate în declaraţia vamală cu plata efectuată sau garantarea obligaţiei vamale;

25

14) punctul de control documentar - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde se efectuează controlul documentar;

15) punctul de control fizic - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde se efectuează controlul fizic al mărfurilor ce fac obiectul declaraţiilor vamale selectate pe culoarul roşu;

16) punctul de validare - punctul de lucru stabilit de biroul vamal, unde se efectuează verificarea circuitului declaraţiei vamale. La acest punct se realizează validarea informatică a declaraţiei vamale în detaliu prin intermediul sistemului informatic urmat de acordarea liberului de vama.

17) număr de referinţa - numărul atribuit manual de către utilizator, care permite identificarea pe server a unei declaraţii vamale stocate. Numărul de referinţa se evidenţiază în rubrica 7 a declaraţiei vamale în detaliu;

18) număr de înregistrare - numărul şi data acestuia, de forma "I xxxxxxxx –zz/ll/aaaa", atribuit unic de către sistemul informatic pe declaraţia vamală; numărul de înregistrare are semnificaţia acceptării declaraţiei vamale, iar data înregistrării constituie momentul în care se nasc drepturile şi obligaţiile aferente regimului vamal solicitat. Numărul de înregistrare se evidenţiază în rubrica A a declaraţiei vamale în detaliu;

19) număr de validare – numărul unic şi data acestuia, de forma "V xxxxxxxx – zz/ll/aaaa", atribuit de către sistemul informatic pe declaraţia vamală, avînd semnificaţia validării declaraţiei vamale prin intermediul sistemului informatic. Numărul de validare se evidenţiază în rubrica B a declaraţiei vamale în detaliu.

20) număr de operaţie de decontare - numărul şi data acesteia, de forma "R xxxxxxxx – zz/ll/aaaa", atribuit unic de către sistemul informatic, avînd semnificaţia plăţii obligaţiei vamale pentru mărfurile ce fac obiectul unei declaraţii vamale. El se înscrie manual, de către colaboratorul desemnat, în rubrica B a declaraţiei vamale în detaliu;

21) borderou de documente anexate – document electronic ASYCUDAWorld care conţine o lista exhaustivă a tuturor documentelor ataşate declaraţiei vamale (facturi, certificate de origine, prospecte tehnice, acte juridice, etc.) precum şi a referinţelor acestora (serii, numere, date calendaristice).

22) act de inspecţie - documentul electronic ASYCUDAWorld întocmit pe parcursul fiecărei etape a procedurii informatice de declarare a mărfurilor, pe baza constatărilor privind completarea declaraţiei vamale cu date eronate sau nereale referitoare la încadrarea tarifară, valoarea în vamă, felul, cantitatea sau originea, cuantumul obligaţiei şi modul de aplicare a facilităţilor vamale. Actul de inspecţie cuprinde următoarele date aferente fiecărei declaraţii vamale: denumirea biroului vamal, numărul de înregistrare, data înregistrării, destinaţia vamală, numărul fiecărui articol ce face obiectul declaraţiei, rezultatele examinării, măsurile adoptate şi sancţiunile aplicate, informaţii suplimentare privind documentele întocmite cu ocazia măsurilor întreprinse sau sancţiunilor aplicate. Semnarea lui de către utilizatorul sistemului informatic are semnificaţia luării la cunoştinţă;

23) invalidarea informatică a declaraţiei vamale - acţiunea desfăşurată de lucrătorul vamal desemnat, prin care o declaraţie vamală existentă pe serverul biroului vamal este nevalabilă să mai genereze consecinţe în procesul de declarare a mărfurilor, în situaţiile stabilite de prezenta secţiune;

24) re-direcţionarea declaraţiei vamale - acţiunea de schimbare a unei declaraţii vamale plasate de pe unul din culoarele de vămuire pe un alt culoar de vămuire.

26

25) rectificarea declaraţiei vamale – acţiune care permite colaboratorului vamal modificarea informatica a uneia sau mai multor date cuprinse in declaraţia vamală depusă şi acceptată;

26) control ulterior – funcţie a sistemului informatic vamal care permite rectificarea sau invalidarea din punct de vedere informatic a unei declaraţii vamale validate. Articolul 45 Autorizarea în calitate de utilizator al sistemului informatic

(1) Persoanele juridice ale Republicii Moldova pot fi autorizate în calitate de utilizatori ai sistemului informatic pentru a fi conectaţi la sistemul informatic vamal.

Conectarea la sistemul informatic vamal se realizează cu acordul Serviciului Vamal, prin accesarea modulului necesar prelucrării declaraţiei vamale în detaliu în sistemul informatic, potrivit prezentei secţiuni.

Accesul la sistemul informatic vamal se realizează pe baza cheilor de acces. (2) Pentru utilizarea sistemului informatic vamal pot fi autorizate numai persoanele

juridice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) dispun de infrastructură informatică adecvată; b) utilizează standardele de conexiune la sistemul informatic vamal agreate de

Serviciul Vamal; c) nu are datorii faţă de autoritatea vamală; d) dispun de licenţă pentru activitatea de broker vamal (dacă se solicită autorizare

de broker vamal - utilizator al sistemului informatic); e) dispun de autorizaţie de utilizare a procedurii de vămuire la domiciliu (dacă se

solicită autorizare de declarant la domiciliu -utilizator al sistemului informatic); f) dispun de cel puţin un specialist în domeniul vămuirii angajat (dacă se solicită

autorizare de declarant în nume propriu-utilizator al sistemului informatic).

Articolul 46 Procedura de autorizare (1) Autorizarea Serviciului Vamal pentru utilizarea sistemului informatic vamal se obţine prin parcurgerea următoarelor iteraţii: a) solicitantul depune o cerere, conform modelului din Anexa nr.17 a prezentului Cod, de autorizare pentru utilizarea sistemului informatic vamal, întocmită în scris, care cuprinde următoarele informaţii:

- denumirea agentului economic, sediul acestuia, numele şi funcţia persoanei sau reprezentantul legal al agentului economic;

- tipul utilizatorului (broker vamal, declarant la domiciliu, declarant în nume propriu);

- numărul, tipul de calculatoare pentru utilizare, precum şi parametrii tehnici aferenţi;

- nominalizarea persoanelor care vor utiliza modulele informatice de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu;

- procedura de declarare a mărfurilor (normală şi/sau simplificată). b) la cerere se anexează: - schema tehnică prin care se va realiza conexiunea la sistemul informaţional vamal

cu indicarea IP adresei/adreselor calculatoarelor utilizate, numele „provider”-ului şi adresele juridice de amplasare a calculatoarelor;

27

- declaraţia angajament întocmită potrivit modelului din anexa nr.18 în original, semnată de aceiaşi persoană ce reprezintă legal agentul economic şi care a semnat şi cererea de autorizare;

- copia licenţei de broker vamal sau după caz, copia autorizaţiei pentru utilizarea procedurii simplificate de vămuire la domiciliu;

- atestatul/atestatele de calificare a specialistului/specialiştilor în domeniul vămuirii în copie.

-copia/copiile ordinului/ordinelor de angajare al specialistului/specialiştilor, sau a contractului/contractelor individuale de muncă, sau a carnetului/carnetelor de muncă;

- certificatul de înregistrare emis de Camera de Înregistrare cuprinzînd codul unic de înregistrare (IDNO), în copie.

(2) Serviciul Vamal verifică cererea de autorizare, documentele anexate şi schema tehnică prin care se va realiza conexiunea la sistemul informatic vamal. Dacă rezultatul verificării este pozitiv, în termen de maximum 10 zile se emite un ordin prin care se stabileşte codul de autorizare al solicitantului.

(3) Odată cu autorizarea, persoana juridică primeşte din partea autorităţii vamale cheile de acces la modulul informatic pentru prelucrarea declaraţiei vamale în detaliu.

(4) În situaţia în care, persoana juridică autorizată solicită ulterior obţinerii autorizării, extinderea numărului de staţii de lucru care să utilizeze conexiuni la reţeaua informatică a biroului vamal, şi/sau conexiuni Internet, se parcurg paşii de la alineatele anterioare ale prezentului articol.

(5) În cazul în care survin completări de autorizare, acestea se efectuează prin ordin. Articolul 47 Anularea autorizaţiei Autorizarea se anulează de către Serviciul Vamal dacă: a) se retrage licenţa de broker vamal şi/sau autorizaţia de declarant la domiciliu; b) cînd se constată că una din condiţiile ce au stat la baza acordării autorizării nu

mai este îndeplinită; c) cînd se constată că persoana autorizată nu respectă regulile de funcţionare şi de

securitate impuse de sistemul informatic vamal; d) emiterea autorizării s-a făcut pe baza unor informaţii şi date incorecte sau

incomplete, iar solicitantul avea cunoştinţă sau trebuia să aibă cunoştinţă de acest fapt. (2) Serviciul Vamal deconectează de la sistemul informatic integrat vamal

specialistul în domeniul vămuirii, dacă se suspendă, anulează certificatul specialistului în domeniul vămuirii, sau expiră termenul de valabilitate al acestuia, iar specialistul nu a întreprins măsuri pentru prelungirea acestuia.

(3) Birourile vamale sînt obligate să informeze Serviciul Vamal imediat ce au luat la cunoştinţă de existenţa uneia din situaţiile menţionate mai sus.

(4) Decizia de anulare a autorizării conţine date de la care măsura intervine şi este notificată de Serviciul Vamal persoanei în cauză.

Articolul 48 Etapele procedurii informatice de declarare a mărfurilor Etapele procedurii informatice de declarare a mărfurilor sunt următoarele: a) Completarea, stocarea, înregistrarea pe server şi tipărirea declaraţiei vamale în detaliu; b) Recepţia declaraţiei vamale şi a documentelor însoţitoare; c) Controlul documentar, după caz;

d) Verificarea efectuării plăţii sau a existentei garanţiei pentru obligaţia vamală în funcţie de regimul sau destinaţia vamală solicitată şi încasarea obligaţiei vamale;

28

e) Controlul fizic, după caz; f) Validarea declaraţiei vamale de către sistemul informatic vamal şi acordarea

liberului de vamă. Articolul 49 Completarea, stocarea, înregistrarea pe server şi tipărirea declaraţiei vamale în detaliu

(1) Utilizatorul sistemului informatic efectuează la sediul său următoarele operaţiuni:

a) completează declaraţia vamală conform Normelor tehnice stabilite de Servicul Vamal, accesînd modulul informatic pus la dispoziţie de autoritatea vamală;

b) verifică declaraţia vamală completată şi rezolvă erorile de completare evidenţiate de modulul informatic în raport cu datele de referinţă privitoare la tariful vamal, cursul de schimb valutar, destinaţii vamale, codurile adiţionale aferente reglementărilor în vigoare, state, mijloace de transport etc.

c) solicită stocarea informatică a declaraţiei vamale pe serverul central, atribuind manual declaraţiei vamale un număr de referinţă unic;

d) solicită înregistrarea informatică a declaraţiei vamale în urma căreia declaraţia vamală primeşte automat număr şi dată de înregistrare;

e) tipăreşte, din sistemul ASYCUDA World, declaraţia vamală în detaliu înregistrată pe formularele setului corespunzător destinaţiei vamale, prevăzute în anexele nr. 9- 16 la prezentul Cod. De asemenea, tipăreşte formularul standard ASYCUDA World, reprezentînd borderoul documentelor anexate;

f) semnează declaraţia vamală în detaliu şi lista documentelor anexate în care acestea sunt evidenţiate şi aplică ştampila;

g) în interval de maximum 1 oră de la momentul înregistrării, depune declaraţia vamală în detaliu şi documentele anexate stabilite pentru destinaţia vamală solicitată, inclusiv documentele care probează acoperirea obligaţiei vamale, la punctul de recepţie-selecţie din cadrul organului vamal. Depunerea declaraţiei vamale se efectuează numai de către persoana care a semnat declaraţia vamală.

(2) Declaraţia vamală se consideră că a fost depusă cînd varianta electronică a acesteia este înregistrată pe serverul organului vamal.

(3) Acceptarea declaraţiei vamale se comunică declarantului prin trimiterea unui mesaj de răspuns conţinând detaliile de identificare, numărul şi data de înregistrare a acesteia.

(4) În situaţia în care nu a fost posibilă începerea sau continuarea verificării mărfurilor în perioada stabilită de organele vamale din cauza declarantului sau reprezentantului, declaraţia vamala în cauză este considerată fără efect şi organele vamale o invalidează.

Invalidarea declaraţiei nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a declarantului.

Articolul 50 Recepţia declaraţiei vamale şi a documentelor însoţitoare (1) La punctul de recepţie-selecţie se primeşte declaraţia vamală în detaliu însoţită

de documentele anexate şi borderoul documentelor anexate, în care acestea sunt evidenţiate. (2) Declarantul sau reprezentantul său, la solicitarea declarantului, poate retrage declaraţia vamală cu titlu definitiv sau în vederea rectificării ulterioare a acesteia, după

29

predarea la punctul de recepţie-selecţie, numai pînă la momentul începerii controlului fizic.

(3) În situaţia în care are loc retragerea cu titlu definitiv sau în vederea rectificării ulterioare a declaraţiei, se aplică dispoziţiile cu privire la sancţionarea contravenţională prevăzută în Codul Vamal, dacă se constată că prin acestea a fost săvîrşită una din faptele sancţionate.

Articolul 51 Activităţi succesive la punctul de recepţie-selecţie (1) Colaboratorul vamal de la punctul de recepţie-selecţie desfăşoară următoarele

activităţi succesive: a) verifică dacă declaraţia vamală a fost înregistrată pe server, utilizind modulul

informatic; b) compară datele dintre declaraţia vamala depusă în format electronic şi cea depusă

în formă scrisă; c) verifică dacă documentele care însoţesc declaraţia vamală în detaliu au fost

înregistrate de sistemul informatic vamal, astfel încît să fie identificate prin cod document, număr şi dată;

d) verifică dacă documentele înregistrate necesare destinaţiei vamale solicitate şi înscrise în borderoul documentelor anexate sunt prezentate împreună cu declaraţia vamală;

e) primeşte declaraţia vamală dacă aceasta respectă condiţiile menţionate la articolele anterioare şi comandă validarea informatică a acesteia. Această comandă conduce la aplicarea criteriilor de selectivitate generale. Concomitent se efectuează distribuirea în mod automat a declaraţiei unui colaborator vamal, în cazul in care declaraţia vamală este selectată pe unul dintre culoarele de control (roşu sau galben);

f) efectuează redistribuirea manuală a declaraţiei vamale unui alt examinator atunci cînd acest lucru se impune ( grupaje);

g) înscrie data şi ora primirii pe borderoul documentelor anexate declaraţiei, semnează şi aplică ştampila individuală pe aceasta şi înmînează un exemplar al listei declarantului sau reprezentantului său; h) transmite dosarul operaţiunii la punctul de control documentar, iar în cazul declaraţiilor vamale selectate pe culoarul verde în aşteptare - la punctul de validare. (2) Aplicarea criteriilor de selectivitate generate de comanda de validare determină una din următoarele situaţii:

a) obţinerea numărului şi datei de validare, precum şi a numărului şi datei operaţiunii de decontare, în cazul culoarului verde de vămuire;

b) obţinerea mesajului "Prezentare documente în vamă" în cazul culoarului galben de vămuire;

c) obţinerea mesajului "control fizic" în cazul culoarului roşu de vămuire. (3) Dacă declaraţia vamală nu respectă condiţiilor de la literele a-c ale alineatului

(2) colaboratorul vamal procedează în modul următor: a) deschide şi completează informatic formularul ASYCUDAWorld „Act de

Inspecţie” cu utilizarea opţiunii "Conform = nu"; b) tipăreşte Actul de Inspecţie în 2 exemplare, ambele semnate atît de colaboratorul

vamal constatator, cît şi de utilizatorul sistemului informatic; c) rectifică declaraţia vamală pe baza datelor din actul de inspecţie şi o remite

declarantului sau a reprezentantului său în vederea retipăririi sau, după caz, invalidează informatic declaraţia vamală utilizînd opţiunea „anulare” şi o remite în vederea refacerii ulterioare;

30

d) reîntoarce, după caz, declaraţia vamală, care va fi depusă la momentul în care toate documentele necesare pot fi prezentate.

Articolul 52 Controlul documentar în procedura informatică Controlul documentar se efectuează în corespundere cu prevederile art.61 al

prezentului Cod şi constă în verificarea: a) corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu; b) existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală în detaliu potrivit

destinaţiei vamale solicitate; c) concordanţei între datele înscrise în declaraţia vamală în detaliu şi cele din

documentele anexate; d) formală a documentelor anexate. Articolul 53 Activităţi succesive în cadrul controlului documentar

(1) Colaboratorul vamal de la punctul de control documentar desfăşoară următoarele activităţi succesive:

a) efectuează controlul documentar utilizind modulul informatic specific; b) verifică dacă datele de referinţă ale documentelor anexate declaraţiei vamale au

fost înregistrate în sistem; c) vizualizează declaraţia vamală, accesînd-o într-una din listele disponibile ce

conţin declaraţiile selectate, pentru a vedea culoarul de vămuire pe care aceasta a fost selectată;

d) verifică criteriul sau criteriile de selectivitate şi procedura sau procedurile ataşate în cazul în care selectarea declaraţiei vamale s-a făcut în baza unuia sau mai multor criterii de selectivitate;

e) colaboratorul vamal desemnat anunţă şeful ierarhic superior despre situaţia apărută atunci cînd selectarea declaraţiei vamale s-a făcut în baza unuia sau mai multor criterii de selectivitate, care va dispune măsurile necesare pentru efectuarea controlului vamal;

(2) În cazul în care controlul documentar nu a condus la sesizarea de neconcordanţe sau erori colaboratorul vamal:

a) semnează şi aplică ştampila personală; b) transmite dosarul operaţiunii la punctul de validare în cazul culoarului galben de

vămuire, sau la punctul de control fizic în cazul culoarului roşu de vămuire; (3) În cazul în care controlul documentar a condus la sesizarea de neconcordanţe

sau erori colaboratorul vamal: a) deschide şi completează informatic formularul ASYCUDAWorld „Act de

Inspecţie” cu utilizarea opţiunii "Conform = nu"; b) tipăreşte Actul de Inspecţie în 2 exemplare, ambele semnate atît de colaboratorul

vamal constatator, cît şi de utilizatorul sistemului informatic; c) rectifică declaraţia vamală pe baza datelor din actul de inspecţie şi o remite

declarantului sau reprezentantului său în vederea retipăririi sau, după caz, invalidează informatic declaraţia vamală utilizînd opţiunea „anulare” şi o remite în vederea refacerii ulterioare.

Articolul 54 Verificarea efectuării plăţii sau a existenţei garanţiei pentru

obligaţia vamală în funcţie de destinaţia vamală solicitată şi încasarea obligaţiei vamale

31

Colaboratorul vamal de la punctul de control financiar desfăşoară următoarele activităţi succesive: a) utilizează modulul informatic specific pentru gestionarea datelor din documentele legale care atestă efectuarea plăţii obligaţiei vamale;

b) efectuează verificarea documentelor de plată sau garantare a obligaţiei vamale, astfel:

- preia datele din documentele legale şi le asociază contului de gestiune a debitorilor. Dacă acesta nu există, îl creează la acel moment.

- verifică concordanţa între cuantumul obligaţiei vamale datorate, înscris în declaraţia vamală şi cel înscris în documentele de plată sau garantare;

- aplică ştampila individuală pe declaraţia vamală în rubrica B. c) vizualizează declaraţia vamală, dintr-una din listele care afişează declaraţiile

selectate, pentru a vedea culoarul de vămuire pe care aceasta a fost selectată; - dacă declaraţia vamală a fost selectată pe culoarul verde sau galben şi verificarea

de la litera b) este conformă-transmite dosarul operaţiunii la punctul de validare; - dacă declaraţia vamală a fost selectată pe culoarul roşu - transmite dosarul

operaţiunii la punctul de control fizic. Articolul 55 Controlul fizic (1) Controlul vamal fizic se efectuează în corespundere cu prevederile art.62 al

prezentului Cod şi constă în identificarea bunurilor pe baza declaraţiei vamale în detaliu, insoţită de documentele depuse împreună cu aceasta, cu excepţia cazurilor cînd mărfurile sînt declarate în regim de tranzit.

(2) Rectificarea sau retragerea declaraţiei vamale se efectuează numai pînă la momentul începerii controlului fizic.

Articolul 56 Activităţi succesive în cadrul controlului fizic Colaboratorul vamal de la punctul de control fizic desfăşoară următoarele activităţi

succesive: a) vizualizează declaraţia vamală accesînd-o într-una din listele declaraţiilor selectate, pentru a determina culoarul de vămuire pe care aceasta a fost selectată; b) verifică criteriul sau criteriile de selectivitate şi procedura sau procedurile ataşate;

c) colaboratorul vamal desemnat anunţă şeful ierarhic superior despre situaţia apărută, atunci cînd selectarea declaraţiei vamale s-a făcut în baza unuia sau mai multor criterii de selectivitate, care va dispune măsurile necesare pentru efectuarea controlului vamal;

d) efectuează controlul vamal fizic al mărfurilor; e) în cazul în care nu constată neconcordanţe între bunurile prezentate la vămuire şi

documentele ataşate, sau erori în completarea declaraţiei vamale: - semnează declaraţia vamală şi aplică ştampila individuală conform normelor

tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu; - transmite dosarul operaţiunii colaboratorului vamal desemnat cu responsabilităţi

de validare informatică a declaraţiei vamale şi acordare a liberului de vamă; f) în cazul în care constată neconcordanţe între bunurile prezentate la vămuire şi

documentele ataşate, sau erori în completarea declaraţiei vamale: - completează informatic Actul de Inspecţie accesibil în ASYCUDAWorld, dacă

acesta a fost creat anterior, pe parcursul controlului documentar, sau crează un Act de Inspecţie nou cu utilizarea opţiunii "Conform = nu";

32

- tipăreşte Actul de Inspecţie îndouă exemplare, ambele semnate atît de colaboratorul vamal constatator cît şi de utilizatorul sistemului informatic;

- rectifică declaraţia pe baza datelor din actul de inspecţie şi o remite declarantului sau reprezentantului său în vederea retipăririi sau, după caz, invalidează informatic declaraţia vamală utilizînd opţiunea „anulare” şi o remite în vederea refacerii ulterioare.

Articolul 57 Validarea informatică a declaraţiei vamale şi acordarea liberului de vamă

(1) Colaboratorul vamal de la punctul de validare desfăşoară următoarele activităţi succesive:

a) utilizează modulul informatic specific şi verifică îndeplinirea tuturor etapelor anterioare. De asemenea, verifică dacă au fost verificate criteriile de selectivitate ataşate;

b) verifică existenţa actului de inspecţie şi a înscrisurilor din acesta, dacă a fost creat;

c) tipăreşte actul de inspecţie în două exemplare dacă acesta nu a fost tipărit în cadrul etapelor anterioare, ambele semnate atît de colaboratorul vamal constatator cît şi de utilizatorul sistemului informatic;

d) re-direcţionează declaraţia vamală de pe culoarul galben sau de pe culoarul roşu pe culoarul verde de vămuire.

(2) În cazul în care, după operaţia de înregistrare, declaraţia vamală a fost selectată direct pe culoarul verde sau galben şi există motive temeinice care indică o posibilă fraudă vamală, cu acordul şefului ierarhic superior, colaboratorul vamal redirecţionează declaraţia vamală pe culoarul roşu şi transmite dosarul operaţiunii la punctul de control documentar sau fizic, după caz.

a) validează informatic declaraţia vamală, numai dacă nu a constatat nereguli în ceea ce priveşte etapele parcurse anterior;

b) înscrie în rubrica "B" din declaraţia vamală, numărul de validare şi data validării declaraţiei vamale, precum şi numărul şi data operaţiei de decontare;

c) aplică ştampila individuală pe declaraţia vamală; d) în cazul mărfurilor care anterior au circulat în regim de tranzit, efectuează

confirmarea de descărcare a tranzitului; e) în cazul mărfurilor care urmează a fi plasate în regim de tranzit efectuează

validarea informatică şi a tranzitului. Articolul 58 Modificarea sau invalidarea declaraţiei vamale în cadrul

controlului ulterior Declaraţiile vamale pot fi modificate sau invalidate, din punct de vedere

informatic, prin intermediul funcţiei postcontrol, în cadrul controlului ulterior, efectuat după acordarea liberului de vamă, potrivit prevederilor prezentului cod.

Articolul 59 Prevederi specifice (1) Organizarea punctelor de lucru stabilite la articolele 44-50 ale prezentului Cod, se face prin ordinul şefului biroului vamal, în funcţie de personalul existent şi volumul de activitate.

(2) În toate cazurile în care reprezentantul organului vamal are suspiciuni temeinice cu privire la nerespectarea reglementărilor privind utilizarea sistemului informatic vamal înaintează un raport scris către Serviciul Vamal, care poate suspenda dreptul de utilizare pînă la clarificarea situaţiei.

33

(3) Atunci cînd, pe parcursul declarării mărfurilor şi verificării operaţiunii se constată săvîrşirea unei infracţiuni, persoana care a constatat-o sistează vămuirea şi informează conducerea organului vamal despre cele constatate, care adoptă măsurile stabilite de reglementările în vigoare.

(4) Utilizatorii sistemului informatic sunt obligaţi, în termen de o lună de la adoptarea prezentului Cod, de a-şi aduce în conformitate cu prevederile acestuia actele depuse pentru autorizarea în calitate de utilizator al sistemului informatic.

Secţiunea a 3-a Controlul vamal al mărfurilor

Articolul 60. Controlul vamal al mărfurilor (1) Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale,

respectarea condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale. (2) Etapele controlului vamal al mărfurilor sunt următoarele: a) verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funcţie de destinaţia

vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării; b) controlul documentar; c) verificarea efectuării plăţii sau garantării obligaţiei vamale, după caz; d) controlul fizic al mărfurilor. (3) Controlul vamal se efectuează obligatoriu, în conformitate cu metodologia de

prelucrare a declaraţiilor vamale în detaliu, stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative aprobate de către Serviciul Vamal, şi constă, cel puţin, în verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funcţie de destinaţia vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării, precum şi a efectuării plăţii ori garantării obligaţiei vamale, după caz.

(4) Prezentul cod stabileşte de asemenea, proceduri simplificate de vămuire. Articolul 61 Controlul documentar Controlul documentar constă în verificarea: a) corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu; b) existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală în detaliu potrivit destinaţiei

vamale solicitate; c) concordanţei dintre datele înscrise în declaraţia vamală şi cele din documentele

anexate; d) formei documentelor anexate. Articolul 62 Controlul vamal fizic (1) Controlul vamal fizic al mărfurilor constă în identificarea acestora pe baza

declaraţiei vamale în detaliu, însoţită de documentele respective. (2) Controlul vamal fizic se efectuează după cum urmează: a) mărfurile transportate în vrac se controlează prin observare sau prin sondare pe

mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;

b) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. În cazul în care nu există condiţii de control pe mijlocul de transport, organele vamale sînt în drept să solicite descărcarea mărfurilor;

34

c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminale de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;

d) mărfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controlează din punct de vedere al cantităţii, prin citirea contoarelor instalate.

(3) Organele vamale sunt în drept să efectueze controlul vamal fizic total în situaţiile în care există indici temeinici privind nerespectarea legislaţiei vamale în vigoare.

Organul vamal înscrie în declaraţia vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia şi menţionează numărul şi mărcile de identificare a coletelor deschise pentru control.

(4) În cazul controlului vamal fizic, organul vamal indică mărfurile sau părţile din acestea pe care declarantul vamal sau reprezentantul lui este obligat să le prezinte.

Declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat ca, la cererea organului vamal, să manipuleze, să dezambaleze şi să reambaleze mărfurile, fără să provoace degradarea acestora. Cheltuielile legate de aceste operaţiuni vor fi acoperite de declarant.

(5) Controlul vamal fizic se efectuează în prezenţa declarantului sau a reprezentantului acestuia, precum şi a transportatorului, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, cînd prezenţa transportatorului este facultativă.

Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face în prezenţa gestionarului spaţiilor.

Atunci cînd declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic, organul vamal fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul sau reprezentantul său nu a dat curs somaţiei, organul vamal procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, recurgînd, atunci cînd este cazul, la prestatori de servicii sau la experţi, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.

(6) Constatările organului vamal în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeaşi valoare ca şi în cazul în care controlul vamal se efectuează în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său.

Secţiunea a 4-a

Acordarea liberului de vamă Articolul 63 Prevederi generale

(1) Liberul de vamă se acordă în scris dacă sînt îndeplinite condiţiile şi dacă sunt efectuate formalităţile de vămuire în conformitate cu prevederile articolul 60 alin.(3) al prezentului cod.

În baza prevederilor prezentului cod, se permite ca liberul de vamă să fie acordat şi în formă electronică.

(2) Organul vamal desemnat să acorde liberul de vamă verifică dacă a fost respectată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.

Răspunderea cu privire la controlul documentar sau controlul vamal fizic al mărfurilor revine persoanelor care au efectuat acest control, în măsura în care schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale a impus efectuarea unui astfel de control. De asemenea, răspunderea cu privire la verificarea încasării sau garantării obligaţiei vamale, după caz, revine organului vamal care a efectuat această verificare.

(3) Mărfurile pentru care nu s-a acordat liberul de vamă rămîn sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorului sau a importatorului, sau pot fi păstrate în custodie de

35

transportator ori de brokerul vamal, pe un termen stabilit de organul vamal, pentru clarificarea situaţiei.

Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liberul de vamă pot fi înapoiate în interiorul ţării de către transportator, la cererea şi pe cheltuiala exportatorului.

Capitolul V

Vămuirea mărfurilor în procedură simplificată (procedura vămuirii la domiciliu)

Articolul 64 Dispoziţii generale (1) Procedura de vămuire la domiciliu (în continuare PVD) este o procedură

simplificată de vămuire care permite plasarea mărfurilor în destinaţia vamală solicitată la locurile de încărcare sau de descărcare a acestora, după caz, desemnate de titularul operaţiunii comerciale, sau în alte locuri aprobate de organul vamal.

(2) Procedura de vămuire la domiciliu poate fi utilizată de orice persoană juridică rezidentă, dacă sunt îndeplinite condiţiile cuprinse în prezentul capitol.

(3) PVD poate fi aplicată cu aprobarea prealabilă a Serviciului Vamal. Articolul 65 Autorizarea PVD (1) Autorizarea utilizării PVD este condiţionată de efectuarea, în prealabil, de către

Serviciul Vamal a unui audit al agentului economic cu scopul de a constata fapte concrete referitor la activitatea şi organizarea internă a solicitantului, precum şi a avantajelor pe care le va acumula solicitantul în rezultatul utilizării procedurilor simplificate de vămuire.

(2) În cazul respingerii cererii de autorizare a utilizării PVD, decizia organului vamal trebuie să facă obiectul unui răspuns scris- argumentat al organului vamal. În cazul adoptării deciziei negative reieşind din informaţii care nu pot fi date publicităţii, Serviciul Vamal este în drept de a nu explica motivele soluţiei adoptate.

(3) PVD poate fi utilizată numai pe baza unei autorizaţii emise de Serviciul Vamal pe o perioadă de pînă la un an.

(4) Autorizaţia nu se eliberează persoanelor care: a) au săvîrşit infracţiuni sau încălcări repetate ale reglementărilor vamale; b) înregistrează debite faţă de bugetul de stat; c) declară mărfuri numai în mod ocazional. (3) Se consideră că o persoană „declară bunuri numai în mod ocazional" în situaţia

în care această persoană efectuează cel mult 100 de operaţiuni de declarare a mărfurilor într-un an calendaristic.

Articolul 66 Garanţia bancară (1) Aplicarea PVD este condiţionată de constituirea, de către titularul autorizaţiei, a

unei garanţii bancare la dispoziţia Serviciului Vamal, care să-i asigure, în orice moment, plata obligaţiei vamale, însă nu mai puţin de cinci sute de mii de lei moldoveneşti.

(2) În cazul micşorării garanţiei menţionate la alin.(1) sub limita minimă ca rezultat al încasării drepturilor de import, amenzilor sau penalităţilor aplicate titularului PVD, acesta este obligat să restabilească cuantumul minim cel tîrziu în trei zile bancare de la momentul încasării.

Limita garanţiei nu se aplică în cazul în care solicitantul pretinde la utilizarea PVD numai în regim de export. Titularul PVD poate utiliza pentru garantarea derulării normale a acestei proceduri garanţia bancară a brokerului vamal, în cazul cînd este reprezentat de acesta.

36

(3) Este interzisă utilizarea PVD de către titularul autorizaţiei, dacă sumele disponibile a garanţiei menţionate mai sus nu acoperă obligaţia vamală care trebuie achitată. În aceste cazuri titularul autorizaţiei este obligat să prezinte mărfurile la biroul vamal şi să aplice procedura standard de vămuire.

Articolul 67 Utilizarea PVD (1) PVD poate fi utilizată pentru plasarea mărfurilor sub oricare dintre destinaţiile

vamale, cu excepţia tranzitului internaţional şi perfecţionării active în cadrul unei zone libere (pentru precizare).

(2) PVD nu poate fi utilizată în cazul antrepozitelor vamale de tip B şi D. Articolul 68 Cazuri de neaplicare a PVD (1) Procedura de vămuire la domiciliu poate fi aplicată tuturor mărfurilor, cu

excepţia: a) mărfurilor care, potrivit reglementărilor legale, se încadrează în categoria

produselor şi tehnologiilor cu dublă utilizare; b) mărfurilor care intră sub incidenţa prevederilor privind desfăşurarea în siguranţă a

activităţilor nucleare; c) mărfurilor supuse accizelor, care se vămuiesc la organele vamale de frontieră, cu

excepţia cazurilor prevăzute de Serviciul Vamal; d) mărfurilor în cazul cărora verificarea îndeplinirii unor alte condiţii stabilite prin

reglementări speciale impune prelevarea de către organele vamale de eşantioane în vederea analizelor tehnice sau de laborator, pentru fiecare operaţiune;

e) mărfurilor ce fac obiectul operaţiunilor de leasing. (2) Pentru mărfurile restricţionate, astfel cum acestea sunt definite la art. 1 pct. (42)

al Codului vamal, titularul este obligat să deţină toate documentele necesare anterior operaţiunii de vămuire.

Articolul 69 PVD la import În aplicarea dispoziţiilor prezentului Capitol, prin termenii de mai jos se înţelege:

a) declaraţii vamale preautentificate - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu completate parţial, semnate şi ştampilate de colaboratorul vamal desemnat, puse la dispoziţia titularului periodic, anterior efectuării formalităţilor vamale de plasare în destinaţie vamală.

b) completarea parţială constă în înscrierea manuală la rubrica „J –CONTROLAT LA VAMA DE DESTINAŢIE" a menţiunii „VĂMUIRE LA DOMICILIU", precum şi a numărului curent din Registrul de evidenţă a declaraţiilor vamale preautentificate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 20 la prezentul cod şi a numărului autorizaţiei de utilizare a procedurii;

c) colaborator vamal desemnat - angajatul vamal desemnat prin ordinul şefului organului vamal, însărcinat cu preautentificarea, eliberarea, evidenţa şi verificarea utilizării declaraţiilor vamale preautentificate;

d) perioadă de justificare - termenul stabilit de biroul vamal pentru justificarea utilizării declaraţiilor vamale preautentificate, care nu poate depăşi 30 de zile de la data punerii la dispoziţie a declaraţiilor vamale preautentificate.

Articolul 70 Condiţiile de autorizare (1) Autorizaţia pentru utilizarea procedurii de vămuire la domiciliu poate fi acordată

agenţilor economici, persoane juridice rezidente, care îndeplinesc următoarele condiţii:

37

a) au organizate evidenţe astfel încît acestea să permită verificarea de către biroul vamal a operaţiunilor;

b) dispun de amplasamente, echipamente şi personal necesare manipulării mărfurilor. (2) Autorizaţia se acordă titularului, cu condiţia să fie posibilă o verificare eficientă a

respectării prevederilor privind prohibiţiile la import ori a altor dispoziţii care reglementează acordarea liberului de vamă.

Articolul 71 Cererea de autorizare (1) Autorizaţia de utilizare a PVD se acordă pe baza unei cereri scrise, întocmite

potrivit modelului prezentat în anexa nr. 19 la prezentul cod care cuprinde: a) denumirea şi numărul de identificare (IDNO) al întreprinderii, sediul sau, după

caz, adresa locului de activitate al acesteia, numele, prenumele şi funcţiile persoanelor care reprezintă legal societatea comercială;

b) regimul vamal pentru care se solicită autorizaţia; c) biroul vamal pe lîngă care se solicită autorizarea; d) poziţiile tarifare (la nivel de cel puţin patru cifre) din Nomenclatorul de mărfuri la

care se clasifică mărfurile pentru care se solicită PVD. (2) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei se depune la Serviciul Vamal împreună cu

următoarele documente: a) certificatul de înregistrare a agentului economic, în copie; b) statutul, contractul de societate sau actul constitutiv al agentului economic şi

cererea de înscriere de menţiuni, după caz, cu rezoluţia corespunzătoare emisă de organele de înregistrare de stat, în copie;

c) cazierul judiciar al persoanelor fizice care reprezintă legal societatea comercială; d) documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 70; e) o declaraţie-angajament completată conform formularului prevăzut în Anexa nr.

21 la prezentul cod. f) dovada depunerii garanţiei bancare respective. (3) În cererea depusă de titular, acesta prezintă toate datele cu privire la îndeplinirea

condiţiei de a fi înregistrat ca principal obligat pentru mărfurile supuse regimului de tranzit naţional. Condiţia nu este aplicabilă în cazul în care tranzitul se efectuează exclusiv sub acoperirea Convenţiei TIR sau pe cale ferată (discutabil).

Articolul 72 Examinarea cererii (1) Verificarea cererii, a documentelor anexate şi a îndeplinirii condiţiilor de

autorizare se face de către Serviciul Vamal, în termen de 30 de zile. Durata examinării cererii se prelungeşte cu termenul de efectuare a controlului ulterior a solicitantului respectiv.

(2) În cazul în care condiţiile legale sunt îndeplinite, autorizaţia de utilizare a procedurii de vămuire la domiciliu se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de către Directorul General al Serviciului Vamal, potrivit formularului prevăzut în anexa nr. 22 la prezentul cod.

Un exemplar al autorizaţiei se transmite solicitantului, iar celălalt se păstrează în evidenţa Serviciului Vamal, care transmite cîte o copie la fiecare birou vamal.

(3) Indiferent de numărul destinaţiilor vamale pentru care se solicită autorizarea, se emite o singură autorizaţie.

(4) Numărul autorizaţiei se acordă, în ordine cronologică potrivit registrului autorizaţiilor de proceduri simplificate. Pe autorizaţie numărul se înscrie sub forma

38

„PSxxxyy", unde „xxx" reprezintă numărul din registrul autorizaţiilor de proceduri simplificate, iar „yy" corespunde anului de eliberare a autorizaţiei.

(5) În situaţia în care persoana autorizată solicită suplimentarea codurilor tarifare din Nomenclatorul de mărfuri pentru care s-a acordat procedura de vămuire la domiciliu, cererea se adresează în scris Serviciului Vamal. Pînă la obţinerea aprobării, operaţiunile de vămuire pentru mărfurile în cauză se derulează în procedură normală. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care se solicită suplimentarea destinaţiilor vamale pentru care s-a emis iniţial autorizaţia.

(6) După aprobare, completările se înscriu pe formularul de autorizaţie emis iniţial, incluzînd numărul cererii, data, semnătura şi ştampila.

Articolul 73 Menţiunile prezente în autorizaţia de utilizare a PVD În autorizaţia de utilizare a procedurii de vămuire la domiciliu se stabilesc: a) locul de descărcare a mărfurilor; b) codurile tarifare ale mărfurilor pentru care se aplică procedura; c) perioada de justificare a declaraţiilor vamale preautentificate. Articolul 74 Anularea autorizaţiei (1) Serviciul Vamal anulează autorizaţia dacă: a) emiterea acesteia s-a efectuat pe baza unor date incorecte sau incomplete, iar

solicitantul avea cunoştinţă sau trebuia să aibă cunoştinţă de acest fapt; b) una sau mai multe dintre condiţiile ce au stat la baza emiterii nu mai sunt

îndeplinite; c) nu sunt respectate condiţiile privind organizarea de către persoana autorizată a

unor evidenţe ale operaţiunilor comerciale astfel încît să permită organului vamal să efectueze un control eficient;

d) de către persoana autorizată au fost săvîrşite infracţiuni sau încălcări repetate ale legislaţiei vamale;

e) la solicitarea titularului. (2) Decizia de anulare a autorizaţiei cuprinde data de la care măsura intervine şi este

adusă la cunoştinţă birourilor vamale. (3) Serviciul Vamal este în drept să nu anuleze autorizaţia în cazurile în care titularul

îşi îndeplineşte obligaţiile într-un termen stabilit de Serviciul Vamal. (4) În cazul în care autorizaţia a fost anulată, o nouă autorizaţie poate fi emisă numai

după remedierea sau înlăturarea cauzelor care au dus la anularea acesteia prin reluarea procedurii de autorizare cuprinsă în prezentul Cod, după expirarea termenului de minimum 12 luni din ziua adoptării deciziei de anulare.

Articolul 75 Etapele PVD Pentru derularea procedurii de vămuire la domiciliu se parcurg următoarele etape: a) obţinerea autorizaţiei de utilizare a procedurii de vămuire la domiciliu în

corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare; b) constituirea garanţiei necesare acoperirii drepturilor de import, în cazul în care,

pînă la stabilirea regimului vamal, bunurile intră în depozit provizoriu. Îndeplinirea acestei condiţii este obligatorie numai în cazul în care garanţia nu este acoperită prin garanţia bancară rămasă neutilizată;

c) obţinerea declaraţiilor vamale preautentificate; d) evidenţa declaraţiilor vamale preautentificate; e) achitarea în prealabil a drepturilor de import pasibile spre achitare în rezultatul

operaţiunii de vămuire la domiciliu;

39

f) depunerea declaraţiei vamale la organul vamal şi regularizarea diferenţelor; g) validarea declaraţiei vamale de către specialistul în domeniul vămuirii sau de către

colaboratorul vamal special împuternicit; h) justificarea utilizării declaraţiilor vamale preautentificate la biroul vamal. Articolul 76 Persoanele în drept să depună declaraţiile vamale pentru mărfurile

vămuite la domiciliu (1) Declaraţiile vamale pentru mărfurile vămuite la domiciliu se depun de către

specialiştii în domeniul vămuirii angajaţi de către titularul autorizaţiei, sau angajaţi de către brokerul vamal. (2) Specialistul în domeniul vămuirii a titularului autorizaţiei, sau a brokerului vamal împuternicit de către aceştea depune şi validează declaraţia pentru mărfurile vămuite la domiciliu în modul prevăzut de prezentul cod.

(3) Brokerul vamal poate fi mandatat de titularul autorizaţiei să efectueze total sau parţial următoarele operaţiuni în numele acestuia:

a) organizarea de evidenţe, în forma acceptată de Serviciul Vamal, privind mărfurile ce fac obiectul procedurii de vămuire la domiciliu;

b) constituirea garanţiei bancare, care să asigure plata sau garantarea obligaţiei vamale;

c) depunerea şi validarea declaraţiei vamale. Articolul 77 Preautentificarea declaraţiilor vamale (1) Titularul solicită în scris organului vamal în raza căruia se află sediul său juridic,

sub semnătura persoanei care angajează răspunderea juridică a agentului economic, preautentificarea unui număr de declaraţii vamale corespunzător necesităţilor estimate pentru o perioadă de justificare care se vor aplica la vămuirea mărfurilor cu utilizarea declaraţiilor preautentificate respective (după caz).

(2) Declaraţiile vamale preautentificate se predau pe baza unui proces-verbal de predare-primire, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 23.

(3) Declaraţiile vamale preautentificate se înregistrează, în ordinea eliberării lor, în Registrul de evidenţă a declaraţiilor vamale preautentificate al cărui model este prevăzut în anexa nr. 20 la prezentul cod. Acest registru se înfiinţează de fiecare titular al Autorizaţiei şi este ţinut în formă identică cu cel al organului vamal.

Articolul 78 Confirmarea documentară (1) Mărfurile destinate plasării sub destinaţia vamală de import sunt dirijate direct la

locul aprobat pentru descărcare, stabilit în autorizaţia pentru utilizarea procedurii de vămuire la domiciliu, sub acoperirea unui titlu de tranzit.

(2) În vederea confirmării documentare a încheierii tranzitului, titularul tranzitului prezintă documentele respective organului vamal de destinaţie, fără obligaţia de a prezenta mijlocul de transport şi mărfurile înscrise în acestea.

(3) Responsabilitatea transportatorului sau a principalului obligat rămîne angajată pînă în momentul în care mărfurile sunt puse la dispoziţia titularului.

(4) Pentru operaţiunile efectuate conform prevederilor tranzitului naţional, la predarea mărfurilor şi a declaraţiei de tranzit titularului i se eliberează, la cererea acestuia, o recipisă scrisă.

Articolul 79 Înregistrarea declaraţiei vamale preautentificate

40

(1) Sosirea mijlocului de transport trebuie anunţată de titular organului vamal prin înregistrarea şi stocarea pe server a declaraţiei vamale preautentificate, în conformitate cu prevederile prezentului Cod.

(2) În cazul în care, din cauza unor defecţiuni tehnice sau din alte cauze, titularul nu poate stoca pe server declaraţia în modul stabilit, acesta este obligat s-o predea cît mai curînd posibil, personal, colaboratorului vamal desemnat cu scopul de a permite acestuia efectuarea, dacă se consideră necesar, a controlului sigiliilor şi al mărfurilor. Acesta înscrie data, ora şi minutul primirii.

(3) La stocarea pe server a declaraţiei vamale preautentificate nu se aplică prevederile prezentului Cod referitor la depunerea documentelor însoţitoare. Verificarea prealabilă a declaraţiei se efectuează numai prin examinarea datelor ce se conţin în declaraţia stocată pe server.

(4) După verificarea prealabilă a declaraţiei vamale preautentificate (fără documentele anexate) colaboratorul vamal desemnat îl înştiinţează pe şeful organului vamal pentru adoptarea deciziei privind intervenţia sau neintervenţia în vederea efectuării controlului vamal al mărfurilor sau documentelor. În cazul în care se constată existenţa unor fapte ce necesită verificare suplimentară sau a momentelor suspicioase, colaboratorul vamal va comunica aceasta imediat şefului organului vamal, care va dispune suspendarea procedurii de vămuire la domiciliu pentru operaţiunea în cauză pînă la clarificarea situaţiei.

(5) De la momentul stocării declaraţiei vamale preautentificate, organul vamal dispune de un termen de maximum 3 ore, în cursul căruia colaboratorul vamal poate să modifice coridorul de control al declaraţiei respective la cel roşu sau cel galben. Termenul se calculează începînd cu ora şi minutul înscrise automat prin modalităţile menţionate la alin. 1 sau, după caz, începînd cu ora şi minutul înscrise de colaboratorul vamal desemnat pe declaraţia vamală preautentificată primită personal.

(6) În cazul în care sosirea mărfurilor are loc în afara orelor de program sau cu maximum 30 de minute înainte de ora de încheiere a programului, termenul respectiv curge începînd cu prima oră de program a zilei următoare de lucru.

(7) Declaraţia vamală preautentificată poate fi depusă şi în afara programului de lucru al organului vamal atunci cînd acesta şi titularul au convenit asupra acestui fapt.

Articolul 80 Operaţiunile titularului autorizaţiei (1) Dacă biroul vamal nu intervine în termenul menţionat în art.79 titularul

autorizaţiei procedează la următoarele operaţiuni: a) validează în formă electronică declaraţia vamală pentru mărfurile respective şi

imprimă declaraţia pe formularul preautentificat corespunzător; b) încasează diferenţa restantă între suma drepturilor de import achitată în prealabil

şi suma calculată în declaraţia respectivă; c) înlătură sigiliile de pe compartimentul marfar şi descarcă mărfurile. (2) Colaboratorilor vamali le este interzis să comunice în prealabil titularului

decizia privind intervenţia sau neintervenţia pentru controlul vamal. Articolul 81 Transportul de mărfuri cu mai mulţi destinatari În cazul transportului de mărfuri avînd mai mulţi destinatari („mărfuri de grupaj")

controlul vamal al mărfurilor titularului se va efectua în condiţii generale, fără aplicarea prevederilor prezentului Cod referitor la PVD.

Articolul 82 Proceduri speciale

41

(1) În situaţia în care mărfurile sosesc la locul de descărcare în afara programului de lucru sau în zile nelucrătoare, utilizarea procedurii de vămuire la domiciliu se reia în prima zi lucrătoare care urmează celei în care acestea au sosit la destinaţie.

(2) Declaraţiile vamale preautentificate stocate pe server urmează a fi evidenţiate de cele depuse în procedură generală, pentru a permite verificarea lor prealabilă de către colaboratorii vamali împuterniciţi, în termenii rezonabili.

Articolul 83 Completarea declaraţiei vamale (1) Plasarea mărfurilor în destinaţie vamală se realizează prin completarea

declaraţiei vamale în detaliu, conform Secţiunii privind completarea declaraţiei vamale în scris prevăzute de prezentul Cod şi de alte acte normative.

(2) După efectuarea operaţiunilor prealabile vămuirii, titularul completează declaraţiile vamale preautentificate, corespunzător destinaţiei vamale conform secţiunii prezentului Cod referitor la completarea declaraţiei vamale în scris în cazul PVD.

Articolul 84 Imprimarea declaraţiei vamale (1) Imprimarea se face de către titular pe formularele de declaraţii vamale

preautentificate în setul corespunzător. (2) Exemplarele pentru organele vamale cu documentele care au stat la baza

emiterii declaraţiei vamale vor fi depuse la biroul vamal pînă în ultima zi lucrătoare a săptămînii în care a avut loc descărcarea mărfurilor. Setul de documente include în mod obligatoriu şi documentele speciale solicitate la vămuirea mărfurilor restricţionate.

(3) Dacă nu se constată nici o încălcare a legislaţiei în vigoare, colaboratorul vamal desemnat operează în Registrul de evidenţă a declaraţiilor vamale preautentificate justificarea utilizării acestora.

Articolul 85 Controlul ulterior în cadrul PVD (1) Atunci cînd se constată încălcarea legislaţiei în vigoare, operaţiunile respective

fac obiectul unui control ulterior. Operarea modificărilor în registrul şi în declaraţiile vamale corespunzătoare se face în funcţie de rezultatele controlului ulterior menţionat.

(2) Birourile vamale vor exercita de cel puţin o dată pe an controlul ulterior al operaţiunilor derulate în PVD.

Articolul 86 Finalizarea perioadei de justificare (1) La sfîrşitul perioadei de justificare, titularul este obligat să justifice utilizarea

declaraţiilor vamale preautentificate. Acesta prezintă inclusiv declaraţiile vamale preautentificate care au fost completate greşit sau care nu au putut fi utilizate în mod corespunzător, însoţite de o notă din care să rezulte cauzele ce au condus la neutilizarea lor, după care acestea sunt distruse în prezenţa colaboratoului vamal desemnat. Scoaterea lor din evidenţă se face pe baza notei menţionate mai sus, datată, semnată şi ştampilată de către titular şi colaboratorul vamal.

(2) Prevederile cuprinse în Codul vamal al Republicii Moldova, în prezentul Cod şi în alte acte normative privind rectificarea sau retragerea declaraţiilor vamale se aplică în mod corespunzător şi prevederilor din prezentul capitol.

Articolul 87 Procedura de vămuire la domiciliu pentru destinaţia vamală de antrepozit (1) Prevederile art. 69 - 74 se aplică în mod corespunzător pentru regimul vamal de antrepozit. (2) Autorizaţia se eliberează pentru toate categoriile de mărfuri, cu excepţia:

42

a) mărfurilor menţionate la art. 68 alin.(1); b) mărfurilor plasate în antrepozite de tip B şi D; c) mărfurilor autohtone vămuite la export, care sunt depozitate în antrepozit pînă la

expedierea lor în străinătate. (3) Pentru mărfurile restricţionate pentru a fi plasate în acest regim, titularul este

obligat să deţină toate documentele necesare anterior operaţiunii de vămuire. Articolul 88 Completarea şi depunerea declaraţiei vamale pentru destinaţia

vamală de antrepozit (1) După efectuarea operaţiunilor prealabile vămuirii titularul completează declaraţiile vamale preautentificate conform secţiunii prezentului Cod referitor la completarea declaraţiei vamale în detaliu în cazul PVD.

(2) Tipărirea se face de către titular pe formularele de declaraţii vamale preautentificate din setul corespunzător. Exemplarele pentru organele vamale cu documentele care au stat la baza emiterii declaraţiei vamale vor fi depuse la organul vamal în termenul stabilit de acesta.

(3) În cazul încheierii destinaţiei de antrepozit vamal poate fi aplicată şi procedura vămuirii la domiciliu pentru importul, exportul şi reexportul mărfurilor.

Articolul 89 Procedura de vămuire la domiciliu pentru destinaţiile de perfecţionare activă, transformare sub control vamal şi admitere temporară

(1) Prevederile art. 69 -86 se aplică în mod corespunzător pentru destinaţiile vamale de perfecţionare activă, transformare sub control vamal şi admitere temporară.

(2) După efectuarea operaţiunilor prealabile vămuirii titularul completează declaraţiile vamale preautentificate, corespunzător destinaţiei vamale conform secţiunii prezentului Cod referitor la completarea declaraţiei vamale în detaliu în cazul PVD.

(3) Tipărirea se face de către titular pe formularele de declaraţii vamale preautentificate din setul corespunzător. Exemplarele pentru vamă cu documentele care au stat la baza emiterii declaraţiei vamale vor fi depuse la biroul vamal în termenul stabilit de acesta.

(4) La încheierea destinaţiilor vamale de perfecţionare activă, admitere temporară şi transformare sub control vamal poate fi aplicată procedură vămuirii la domiciliu prevăzută pentru importul, exportul şi reexportul mărfurilor.

Articolul 90 Procedura vămuirii la domiciliu pentru destinaţia de perfecţionare

pasivă (1) Prevederile prevăzute în prezentul Cod referitor la PVD, aplicabile mărfurilor

declarate pentru export, se aplică în mod corespunzător mărfurilor declarate pentru plasarea în destinaţie de perfecţionare pasivă.

(2) În cazul reimportului mărfurilor care au fost anterior plasate în destinaţia de perfecţionare pasivă poate fi aplicată PVD referitoare la importul mărfurilor.

Articolul 91 Procedura de vămuire la domiciliu la export (1) În cadrul procedurii de vămuire la domiciliu Serviciul Vamal acordă dreptul

titularului operaţiunilor de a aplica sigilii vamale la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri pentru export, cu respectarea instrucţiunilor de aplicare, păstrare şi evidenţă a acestora.

(2) În aplicarea dispoziţiilor prezentului articol, prin termenii de mai jos se înţelege: a) declaraţii vamale preautentificate — exemplarele declaraţiei vamale în detaliu,

completate parţial, semnate şi ştampilate de colaboratorul vamal desemnat, puse la

43

dispoziţia titularului periodic, anterior efectuării formalităţilor vamale de plasare sub regim.

b) Completarea parţială constă în înscrierea manuală: - la rubrica „C - BIROU DE PLECARE" a exemplarului nr. 4 şi 5 a declaraţiei de

export se înscrie numărul din Registrul de evidenţă a declaraţiilor vamale preautentificate; - la rubrica „D - CONTROLAT LA BIROUL DE PLECARE" se înscriu menţiunea

„VĂMUIRE LA DOMICILIU" precum şi numărul din Registrul de evidenţă a declaraţiilor vamale preautentificate şi numărul autorizaţiei, însoţite de semnătura şi ştampila personală;

c) colaboratorul vamal desemnat - angajatul vamal desemnat prin ordinul şefului biroului vamal, însărcinat cu preautentificarea, eliberarea, evidenţa şi verificarea utilizării declaraţiilor vamale preautentificate, precum şi cu eliberarea, evidenţa şi verificarea utilizării sigiliilor vamale;

d) informarea de încărcare - documentul prin care titularul informează biroul vamal că este pregătit să înceapă operaţiunea de încărcare a mărfurilor la locul de încărcare sau în alt loc aprobat de biroul vamal;

e) perioada de justificare - termenul stabilit de biroul vamal pentru justificarea utilizării declaraţiilor vamale preautentificate, precum şi a sigiliilor vamale, care nu poate depăşi 30 de zile de la data punerii la dispoziţie a declaraţiilor vamale preautentificate şi a eliberării sigiliilor.

(3) Prevederile art. 69 - 74 se aplică în mod corespunzător şi pentru regimul vamal de export.

Articolul 92 Autorizaţia pentru desfăşurarea procedurii de vămuire la domiciliu la export

(1) Autorizaţia se eliberează pentru toate categoriile de mărfuri, cu excepţia: a) mărfurilor menţionate la art. 68 lit. a), b) şi d); b) mărfurilor autohtone vămuite la export, care sunt depozitate în antrepozit pînă la

expedierea lor în străinătate. (2) Pentru mărfurile restricţionate titularul este obligat să deţină toate documentele

necesare anterior operaţiunii de vămuire. Articolul 93 Etapele procedurii de vămuire la domiciliu la export (1) Pentru derularea procedurii de vămuire la domiciliu la export se parcurg

următoarele etape: a) obţinerea autorizaţiei de utilizare a procedurii de vămuire la domiciliu în

corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare b) obţinerea şi evidenţa declaraţiilor preautentificate şi a sigiliilor vamale; c) achitarea în prealabil a drepturilor de export pasibile spre achitare în rezultatul

operaţiunii de vămuire la domiciliu; d) completarea declaraţiilor preautentificate pentru mărfurile destinate exportului şi

stocarea lor pe server; e) imprimarea declaraţiei vamale pe formularul preautentificat corespunzător, precum

şi validarea acesteia de către specialistul în domeniul vămuirii sau de către colaboratorul vamal special împuterniciţi;

f) încărcarea şi sigilarea mijlocului de transport; g) justificarea utilizării declaraţiilor vamale preautentificate şi a sigiliilor vamale. (2) Exportul temporar sau reexportul mărfurilor în procedura de vămuire la domiciliu

se realizează cu respectarea etapelor prevăzute la alin. 1 al prezentul articol.

44

Articolul 94 Depunerea declaraţiilor vamale pentru mărfurile vămuite la domiciliu

(1) Declaraţiile vamale pentru mărfurile vămuite la domiciliu se depun de către specialiştii în domeniul vămuirii angajaţi de către titularul autorizaţiei sau angajaţi de către brokerul vamal împuternicit.

(2) Specialistul în domeniul vămuirii a titularului autorizaţiei de vămuire la domiciliu sau a brokerului vamal împuternicit de către acesta depune şi validează declaraţia pentru mărfurile vămuite la domiciliu, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

(3) În exercitarea activităţii de declarare a mărfurilor, brokerul vamal poate fi mandatat de titular să efectueze în numele său total sau parţial următoarele operaţiuni:

a) organizarea de evidenţe corespunzătoare pentru mărfurile ce fac obiectul procedurii de vămuire la domiciliu;

b) depunerea şi validarea declaraţiei vamale. Articolul 95 Preautentificarea declaraţiilor vamale pentru desfăşurarea

procedurii de vămuire la domiciliu la export (1) Titularul solicită în scris organelor vamale, sub semnătura persoanei care

angajează răspunderea juridică a agentului economic, preautentificarea unui număr de declaraţii vamale corespunzător nevoilor estimate pentru o perioadă de justificare.

(2) Pentru operaţiunile de export titularul solicită punerea la dispoziţie de către biroul vamal a unui număr de sigilii vamale estimat a fi necesar pentru o perioadă de justificare.

(3) Declaraţiile vamale preautentificate şi sigiliile vamale se predau pe baza procesului-verbal de predare-primire potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 23.

(4) Declaraţiile preautentificate se înregistrează, în ordinea eliberării lor, în Registrul de evidenţă a declaraţiilor vamale preautentificate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20. Acest registru se înfiinţează de fiecare titular şi este ţinut în formă identică cu cea a organului vamal.

(5) Sigiliile vamale se înregistrează, în ordinea eliberării lor, în Registrul de evidenţă a sigiliilor vamale al biroului vamal, conform prevederilor legale în vigoare. Titularul este obligat să înregistreze sigiliile vamale primite într-un registru identic şi să ţină evidenţa utilizării acestora, cu menţiunea că la rubrica „Numele şi prenumele lucrătorilor vamali care au primit sau utilizat sigiliile vamale” se înscriu datele persoanei care a fost desemnată de titular să gestioneze şi să utilizeze sigiliile.

Articolul 96 Intenţia de a exporta mărfurile (1) Intenţia de a exporta mărfurile se anunţă de către titularul Autorizaţiei prin

întocmirea şi depunerea la organul vamal în raza căruia este înregistrat a declaraţiei vamale, fără încărcarea efectivă a mărfurilor în mijlocul de transport. Din momentul depunerii declaraţiei de export, mărfurile destinate exportului trebuie să fie identificate, separate de la celelate mărfuri de acelaşi gen.

(2) În cazul în care, din cauza unor defecţiuni tehnice sau din alte cauze, titularul nu poate stoca pe server declaraţia în modul stabilit, acesta este obligat s-o predea cît mai curînd posibil, personal, colaboratorului vamal desemnat cu scopul de a permite acestuia efectuarea, dacă se consideră necesar, a controlului sigiliilor şi al mărfurilor. Acesta înscrie data, ora şi minutul primirii

(3) La stocarea pe server a declaraţiei vamale preautentificate nu se aplică prevederile prezentului Cod referitor la depunerea documentelor însoţitoare. Verificarea

45

prealabilă a declaraţiei se efectuează numai prin examinarea datelor ce se conţin în declaraţia stocată pe server .

(4) După verificarea prealabilă a declaraţiei vamale preautentificate (fără documente anexate) colaboratorul vamal desemnat îl înştiinţează pe şeful organului vamal pentru adoptarea deciziei privind intervenţia sau neintervenţia în vederea efectuării controlului vamal al mărfurilor sau documentelor. În cazul în care se constată existenţa unor fapte ce necesită verificare suplimentară sau a momentelor suspicioase, colaboratorul vamal va comunica aceasta imediat şefului organului vamal, care va dispune suspendarea procedurii de vămuire la domiciliu pentru operaţiunea în cauză pînă la clarificarea situaţiei .

(5) De la momentul stocării declaraţiei vamale preautentificate, organul vamal dispune de un termen de maximum 3 ore, în cursul căruia colaboratorul vamal poate să modifice coridorul de control al declaraţiei respective la cel roşu sau cel galben. Termenul se calculează începînd cu ora şi minutul înscrise automat prin modalităţile menţionate la alin. 1 sau, după caz, începînd cu ora şi minutul înscrise de colaboratorul vamal desemnat pe declaraţia vamală preautentificată primită personal .

(6) În cazul în care sosirea mărfurilor are loc în afara orelor de program sau cu maximum 3 ore înainte de ora de încheiere a programului, termenul respectiv curge începînd cu prima oră de program a zilei următoare de lucru .

Articolul 97 Operaţiunile titularului autorizaţiei (1) Dacă organul vamal nu intervine în termenul menţionat în art.96, titularul

autorizaţiei procedează la următoarele operaţiuni: a) completează declaraţia vamală preautentificată, inclusiv la rubrica „D -

CONTROLAT LA BIROUL DE PLECARE" a declaraţiei de tranzit T1. b) validează în formă electronică declaraţia vamală pentru mărfurile respective şi

imprimă declaraţia pe formularul preautentificat corespunzător; c) încasează diferenţă restantă între suma drepturilor de export achitată în prealabil şi

suma calculată în declaraţie respectivă; d) încărcă mărfurile şi sigilează compartimentul marfar al mijlocului de transport. (2) Colaboratorilor vamali le este interzis să comunice titularului decizia privind

intervenţia sau neintervenţia pentru controlul vamal. (3) Declaraţia de export poate fi depusă şi în afara programului de lucru al organului

vamal, atunci cînd acesta şi titularul convin asupra prelungirii programului de lucru. Articolul 98 Prevederi speciale

(1) Pentru exporturile de mărfuri de grupaj procedura de vămuire se va efectua în baze generale, fără utilizarea facilităţilor acordate de prevederile prezentului Cod referitor la PVD .

(2) În cazul în care şeful organului vamal adoptă decizia de intervenţie, colaboratorul vamal desemnat efectuează controlul vamal al mijlocului de transport şi al mărfurilor, după care sigilează mijlocul de transport şi completează în mod corespunzător rubricile destinate organului vamal din titlul de tranzit către destinaţia următoare.

(3) În cazul exporturilor realizate cu mijloace de transport care circulă sub acoperirea Convenţiei TIR, înainte de plecare către destinaţia externă, carnetul TIR, fără mijlocul de transport, va fi prezentat colaboratorului vamal desemnat pentru luarea în evidenţă şi completarea acestuia.

Articolul 99 Completarea declaraţiei vamale (1) Titularul completează declaraţia vamală preautentificată, potrivit Secţiunii

privind declaraţia vamală în scris prevăzute de prezentul Cod şi de alte acte normative.

46

(2) Termenul acordat al tranzitului se stabileşte de către titularul Autorizaţiei şi se aprobă de către organul vamal. Modificarea de către organul vamal a termenului de tranzit stabilit iniţial nu constituie o încălcare a reglementărilor vamale.

(3) Tipărirea se face de către titular pe formularele declaraţiilor vamale preautentificate din setul corespunzător. Exemplarele pentru organul vamal cu documentele care au stat la baza emiterii declaraţiei vamale vor fi depuse la organul vamal în termenul stabilit de acesta.

(4) În cazul depunerii declaraţiei vamale prin procedee informatice, pentru urmărirea derulării operaţiunilor de tranzit în trafic rutier, titularul are obligaţia introducerii datelor referitoare la tranzit în sistemul informatic.

(5) Validarea tranzitului se va face de colaboratorul vamal responsabil cu această operaţiune. în cazul în care se constată că operaţiunea face obiectul unor consemne, colaboratorul vamal menţionat mai sus va comunica aceasta imediat şefului biroului vamal, care va adopta măsura suspendării procedurii de vămuire la domiciliu pînă la clarificarea situaţiei.

(6) Biroul vamal informează imediat emitentul consemnului în vederea adoptării deciziei privind măsurile ce se impun.

Articolul 100 Obligaţiile titularului declaraţiei (1) Titularul este obligat ca, în termenul aprobat de biroul vamal, să justifice

utilizarea declaraţiilor vamale preautentificate, precum şi a sigiliilor vamale, după caz, prin prezentarea către colaboratorul vamal desemnat a declaraţiilor vamale împreună cu setul de documente aferent acestora, pentru fiecare operaţiune derulată. Setul de documente include în mod obligatoriu şi documentele speciale cerute la vămuirea mărfurilor restricţionate.

(2) Titularul este obligat să predea inclusiv declaraţiile vamale preautentificate care au fost completate greşit sau care nu au putut fi utilizate în mod corespunzător, respectiv sigiliile vamale deteriorate, însoţite de Registrul de evidenţă a sigiliilor vamale, precum şi o notă din care să rezulte cauzele ce au condus la imposibilitatea utilizării lor. Declaraţiile vamale sunt distruse în prezenţa colaboratorului vamal desemnat şi a persoanei împuternicite de titular şi sunt scăzute din evidenţă pe baza notei menţionate mai sus, datată, semnată şi ştampilată.

Sigiliile vamale sunt scăzute din evidenţe şi păstrate în gestiunea biroului vamal pînă la distrugerea lor conform normelor legale.

Articolul 101 Verificarea declaraţiei vamale (1) Colaboratorul vamal desemnat procedează la verificarea concordanţei dintre

datele cuprinse în declaraţia vamală şi cele cuprinse în documentele anexate, precum şi a legalităţii operaţiunii. Dacă nu se constată nici o încălcare a legislaţiei în vigoare, colaboratorul vamal desemnat operează în registrele de evidenţă a declaraţiilor vamale preautentificate şi a sigiliilor vamale ale titularilor justificarea utilizării acestora.

(2) Atunci cînd se constată încălcarea legislaţiei în vigoare, operaţiunile respective fac obiectul controlului ulterior. Justificarea utilizării declaraţiilor vamale preautentificate şi a sigiliilor vamale, precum şi operarea în registrul corespunzător se fac în funcţie de rezultatele controlului ulterior menţionat.

Articolul 102 Modificările intervenite în declaraţie Orice modificare intervenită în datele de identificare ale titularului va fi adusă la

cunoştinţa biroului vamal competent şi a Serviciului Vamal, în scris, în termen de 24 de ore de la producerea lor. Dacă modificările sunt legate de condiţiile prevăzute în

47

autorizaţie, Serviciul Vamal le va menţiona pe cele două exemplare (pe verso) ale acesteia. Modificările vor purta numărul de înregistrare, data şi semnătura persoanei care le-a operat. O copie a autorizaţiei astfel modificată se transmite operativ birourilor vamale interesate.

Articolul 103 Facilităţi speciale Serviciul Vamal poate aproba pentru marii contribuabili, în cazuri justificate

economic, să se utilizeze această procedură simplificată de vămuire şi pentru unele categorii de mărfuri supuse accizelor, precum şi pentru mărfurile care potrivit reglementărilor legale se încadrează în categoria produselor şi tehnologiilor cu dublă utilizare.

Capitolul VI Supravegherea şi controlul vamal

Secţiunea 1-a

Supravegherea vamală

Articolul 104 Supravegherea exercitată de organele vamale (1) Sînt supuse supravegherii vamale:

a) mărfurile, mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară; b) mărfurile şi bunurile aflate în destinaţii suspensive; c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine, pe timpul staţionării în apele

teritoriale sau în porturi şi, după caz, pe aeroporturi. (2) Supravegherea vamală se realizează prin una sau mai multe din operaţiunile de

mai jos: a) ţinerea operativă a evidenţei mărfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin

înscrierea lor în registrele sau documentele vamale. În condiţiile stabilite de Serviciul Vamal, evidenţa operativă poate fi ţinută şi în formă electronică;

b) aplicarea de sigilii vamale la mărfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse destinaţiei vamale, precum şi la accesul în spaţiile în care acestea se găsesc;

c) efectuarea de verificări selective inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri nevămuite sau aflate în tranzit;

d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor şi aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se află mărfuri şi alte bunuri supuse vămuirii, precum şi la mijloacele de transport;

e) efectuarea, în cazuri de indicii privind încălcarea reglementărilor vamale, de verificări totale la mărfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii.

Articolul 105 Supravegherea vamală în porturi şi zone libere (1) În porturi şi zone libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific şi

prin: a) organizarea de echipe mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se

efectuează operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere;

48

b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere;

c) alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora.

(2) Supravegherea vamală se organizează de fiecare birou vamal în funcţie de specificul şi cerinţele activităţii.

(3) Biroul vamal care funcţionează în porturi exercită supravegherea în incinta şi în raza acestora, asupra ambarcaţiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor aparţinînd persoanelor care intră, ies sau îşi desfăşoară activitatea în porturi.

(4) Biroul vamal de frontieră care funcţionează în punctele rutiere şi în staţiile de cale ferată exercită supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată, supravegherea vamală se realizează şi în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.

(5) Biroul vamal din interiorul ţării care funcţionează în staţiile de cale ferată, în oficii poştale sau în incinte proprii îşi exercită atribuţiile de supraveghere vamală în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde organele vamale se deplasează în vederea executării unor operaţiuni vamale.

Articolul 106 Aplicarea de sigilii vamale (1) Sigiliile vamale se aplică la uşi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a

mijloacelor de transport. (2) Coletele trebuie să fie ambalate astfel încît să nu se poată pătrunde la conţinutul

lor fără ruperea sigiliului sau fără a lăsa urme vizibile. (3) În vederea sigilării, mijloacele de transport şi spaţiile trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii: a) construcţia să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri

care pot fi sigilate; b) construcţia să fie suficient de solidă pentru a nu permite spargerea pereţilor,

podelelor sau acoperişului, fără a lăsa urme vizibile; c) construcţia să nu permită scoaterea, în întregime sau în parte, a pereţilor, podelelor

sau acoperişului şi repunerea lor la loc fără a lăsa urme vizibile; d) uşile, ferestrele şi conductele pentru mărfurile în stare lichidă sau gazoasă să fie

prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu uşurinţă a sigiliilor vamale.

Articolul 107 Supravegherea şi controlul vamal exercitate în afara zonelor de

control vamal cu statut permanent (1) Supravegherea şi controlul vamal în afara zonelor de control vamal cu statut

permanent se realizează de către organele vamale abilitate de Serviciul Vamal, în scopul prevenirii şi combaterii încălcărilor reglementărilor vamale pe întreg teritoriul vamal.

(2) Organele vamale abilitate potrivit alin.(1) îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

a) exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care sînt supuse vămuirii pe întreg teritoriul vamal;

b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;

c) constată nerespectarea reglementărilor vamale;

49

d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării reglementărilor vamale;

e) previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe narcotice şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.

Articolul 108 Drepturile organului vamal abilitat (1) Pe întreg teritoriul vamal, organul vamal abilitat are, în condiţiile legii,

următoarele drepturi: a) să oprească orice mijloace de transport utilizînd semnale formale specifice; b) să verifice documentele mijlocului de transport, precum şi cele care demonstrează

provenienţa şi destinaţia vamală a bunurilor, inclusiv documentele de transport internaţional;

c) să controleze mijloacele de transport, aplicînd sigilii vamale asupra compartimentului de marfă atunci cînd este cazul;

d) să controleze clădiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vămuirii ori cu regim special.

(2) La semnalul colaboratorului vamal abilitat, conducătorul mijlocului de transport este obligat să oprească şi să creeze condiţiile necesare verificării mijlocului de transport.

Nesupunerea la semnal determină luarea tuturor măsurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, în conformitate cu prevederile legale şi, de asemenea, se poate solicita sprijinul organelor de poliţie.

(3) În cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedează la însoţirea acestuia pînă la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului.

(4) În afara zonelor de control vamal cu statut permanent pot fi create posturi fixe sau mobile în vederea realizării supravegherii şi controlului vamal.

(5) Pe întreg teritoriul vamal mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoţite de colaboratorul vamal abilitat între două birouri vamale pe cheltuiala titularului de tranzit, în cazul în care există suspiciunea descărcării frauduloase.

Articolul 109 Activităţile organului abilitat (1) În exercitarea atribuţiunilor de control vamal în afara organelor vamale, organul

vamal abilitat are dreptul de a realiza următoarele activităţi pe întreg teritoriul vamal în condiţiile legii:

a) efectuarea de investigaţii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sînt semnalate încălcări ale reglementărilor vamale;

b) verificarea de registre, evidenţe financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport electronic, care au legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul vamal;

c) prelevarea de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificării şi expertizării acestora;

d) în cazul în care consideră că, prin încălcarea reglementărilor vamale, au fost săvîrşite infracţiuni, desfăşoară urmărirea penală potrivit legii.

(2) În baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal abilitat realizează cu alte instituţii vamale din străinătate, schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii încălcărilor reglementărilor vamale.

Articolul 110 Controlul ulterior

50

(1) În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementările vamale, organul vamal abilitat efectuează controlul ulterior al operaţiunilor de vămuire.

(2) Activitatea de control ulterior se realizează conform graficului aprobate de Serviciul Vamal, sau inopinat, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.

(3) Organul vamal exercită, în oficiul său sau la faţa locului controale ulterioare, pe perioada de prescripţie a drepturilor de import sau export calculat de la data apariţiei obligaţiei vamale, în cazurile în care mărfurile nu au fost vămuite. În cadrul aceluiaşi termen pot fi încasate sau restituite diferenţe de drepturi de import constatate.

(4) Organele vamale sunt în drept, după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri să verifice orice document, registru şi evidenţa contabilă, care au legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul vamal, de asemenea operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. În cazul în care nu este posibilă inspectarea mărfurilor, se efectuiază controlul fizic sau eşanţionarea acestora, precum şi inventariere mărfurilor pentru stabilirea existenţei efective prin confruntarea datelor evidenţei contabile ale rapoartelor de gestiune.

(5) Normele tehnice privind realizarea supravegherii vamale în afara organelor vamale, precum şi a controlului vamal ulterior se stabilesc de către Serviciul Vamal.

Articolul 111 Efectuarea controalelor vamale de către echipele mobile (1) Oprirea mijloacelor de transport pentru control vamal repetat se efectuează în

corespundere cu dispoziţiile Regulamentului cu privire la circulaţia rutieră. (2) Pentru oprirea mijloacelor de transport, preventiv se semnalează cu bastonul de semnalizare, pe care este înscris „VAMA/CUSTOMS”. În timpul de noapte, semnalul pentru oprire poate fi dat cu ajutorul luminii roşii, descriind semicerc. Semnalul pentru oprire poate fi dat şi din mijlocul de transport aflat în mişcare, utilizat de către echipa mobilă prin iluminarea sau licărirea permanentă a inscripţiei „VAMA - OPRIŢI-VĂ”/„CUSTOMS - STOP”.

(3) Oprirea mijlocului de transport trebuie sa fie efectuată în locurile care permit efectuarea practică a acţiunilor iniţiale de control.

(4) În cazul când conducătorul mijlocului de transport refuză să se oprească la semnalul dat, echipa mobilă începe urmărirea respectând toate condiţiile de securitate a celorlalţi participanţi la trafic şi concomitent anunţă organele de poliţie pentru a primi ajutor şi a organiza măsurile de îngrădire, necesare pentru oprirea forţată a mijlocului de transport.

(5) După oprirea mijlocului de transport membrii echipei mobile obligatoriu se legitimează şi încep controlul.

Articolul 112 Acţiunile desfăşurate în cadrul controlului vamal repetat (1) Controlul vamal repetat include următoarele acţiuni: a) verificarea identităţii conducătorului mijlocului de transport, iar în caz de necesitate – şi a persoanelor care-l însoţesc;

b) verificarea datelor despre mijlocul de transport, tipul şi ruta transportării c) ridicarea informaţiei primare despre marfa transportată, a documentelor

referitoare la transportare, alte documente comerciale şi vamale; d) examinarea documentelor şi semnelor vamale de identificare; e) examinarea primară a spaţiului pentru încărcături (spaţiului pentru bagaje) şi a

cabinei şoferului;

51

f) ridicarea mostrelor de mărfuri pentru aprecierea caracteristicilor exterioare sau pentru efectuarea analizei la faţa locului.

(2) În cazul când pentru efectuarea controlului vamal este necesară descărcarea totală sau parţială a mărfurilor transportate, aceasta se efectuează acolo unde are loc controlul, dacă tipul, specificul şi cantitatea mărfurilor, precum şi condiţiile climaterice nu împiedică acest lucru. (3) Dacă controlul vamal nu poate fi efectuat la faţa locului, persoanele, fiind însoţite de către echipa mobilă, sunt obligate să meargă la organul vamal din apropiere cu mijlocul de transport care se va deplasa de sinestătător, fiind întocmit un act de reţinere - însoţire a mijlocul de transport pentru efectuarea controlului vamal repetat, de modelul aprobat de către Serviciului Vamal.

(4) Controlul vamal repetat al clădirilor, depozitelor, terenurilor, sediilor şi altor obiective, unde se găsesc sau ar putea să se găsească mărfuri supuse controlului vamal, se efectuează după regulile generale prevăzute în acest sens în Codul Vamal.

Articolul 113 Informarea despre comiterea unei contravenţii vamale sau a infracţiunii

(1) Când în rezultatul controlului vamal repetat se adevereşte comiterea unei contravenţiei vamale sau a infracţiunii cercetarea căreia ţine de competenţa Serviciului Vamal, membrii echipei mobile informează imediat colaboratorul de legătură din sectorul regional, care informează subdiviziunea vamală teritorială competentă de cercetare (fraudă vamală) sau urmărire penală. (2) În caz dacă în rezultatul controlului vamal repetat, la faţa locului sunt depistate probe privind comiterea altei infracţiuni sau contravenţii administrative, în afara cazurilor enumerate în alin. 1, colaboratorii vamali - membri ai echipei mobile – informează imediat colaboratorul de legătură din sectoarele regionale, care comunică despre aceasta organelor competente.

(3) În caz dacă în rezultatul controlului nu sunt stabilite probe privind comiterea acţiunilor ilegale, persoanele şi mijloacele de transport se eliberează, şi în caz de necesitate se aplică sigilii noi din contul Serviciului Vamal, despre ce se efectuează notele respective în documentele de însoţire pentru deplasarea unităţii de transport conform destinaţiei.

(4) Loturile de marfă supuse de către echipele mobile controlului fizic total, se scutesc ulterior de controlul fizic repetat la organele vamale de destinaţie.

Articolul 114 Procese- verbale de constatare (1) Despre controlul efectuat şi rezultatele acestuia membrii echipei mobile

întocmesc un proces-verbal de constatare conform modelului, aprobat de către Serviciul Vamal. (2) Subdivizunea responsabilă perfectează registrul de înregistrare a tuturor proceselor-verbale constatatoare ale controalelor vamale repetate, efectuate conform modelului aprobat de către Serviciul Vamal.

Secţiunea a 2-a Zona de control vamal

Articolul 115 Prevederi generale

52

(1) Zona de control vamal poate fi creată în locul amplasării organelor vamale, unde se efectuează operaţiuni vamale, precum şi în alte locuri stabilite de biroul vamal în coordonare cu Serviciul Vamal.

(2) Zonele de control vamal în mod obligatoriu se stabilesc la frontiera vamală în punctele de trecere a frontierei de stat.

(3) Antrepozitele vamale, zonele economice libere (în continuare ZEL), magazinele duty-free, depozitele provizorii şi alte locuri unde se pot efectua operaţiuni vamale cu mărfuri supuse vămuirii, precum şi infrastructura acestor teritorii constituie zona de control vamal.

Articolul 116 Statutul zonelor de control vamal (1) Zonele de control vamal pot avea statut permanent sau temporar. (2) Zonele de control vamal permanente sunt create în locurile efectuării

operaţiunilor vamale, în locurile de trecere a frontierei vamale a Republicii Moldova de către persoane, mijloace de transport şi mărfuri, în locurile amplasării organelor vamale, pe teritoriul antrepozitelor vamale, magazinelor duty-free, depozitelor provizorii şi ZEL.

(3) Zonele de control vamal temporare se creează pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în încăperi, mijloace de transport, inclusiv transportul feroviar, aerian, naval, unde se pot afla obiecte şi mijloace de transport supuse controlului vamal, în caz dacă la efectuarea controlului vamal este necesar de delimitat zona de control vamal reieşind din necesitatea păstrării mărfurilor şi asigurării condiţiilor pentru exercitarea funcţiilor organelor vamale.

(4) Zonele de control vamal temporare pot fi create pe perioada efectuării operaţiunilor de vămuire a mărfurilor şi mijloacelor de transport supuse controlului vamal, în cazul transportării sau aflării mărfurilor şi mijloacelor de transport în afara locurilor destinate vămuirii şi în cazurile de efectuare a investigaţiilor operative şi altor circumstanţe prevăzute de legislaţia Republicii Moldova. Articolul 117 Ordinea creării zonelor de control vamal

(1) Zonele de control vamal cu statut permanent sunt create prin decizia biroului vamal cu aprobarea Serviciului Vamal.

(2) Decizia de creare a zonei de control vamal cu statut permanent se perfectează în formă de ordin al biroului vamal. În ordin se indică hotarele zonei de control vamal, locurile stabilite pentru traversarea perimetrului zonei de control vamal, precum şi mijloacele ce sînt utilizate pentru desemnarea zonei de control vamal. La ordin se anexează reprezentarea grafică a hotarelor zonei de control vamal respective, în formă de plan sau hartă.

(4) După emiterea ordinului de creare a zonei de control vamal cu statut permanent, biroul vamal va remite o copie a acestuia împreună cu copiile anexelor în adresa Serviciului Vamal pentru publicare pe pagina web a acestuia.

(5) Decizia de creare a zonei de control vamal cu statut temporar, în cazurile stabilite în art. 116 alin.(3) al prezentului cod, se adoptă de şeful biroului vamal în raza de activitate a căruia se află mărfurile supuse controlului vamal. În acest caz se adoptă măsurile necesare pentru marcarea zonei de control vamal.

(6) Limitele zonei de control vamal, locurile de traversare a zonei de control vamal, mijloacele ce sînt utilizate pentru desemnarea acesteia sînt stabilite prin decizia şefului biroului vamal respectiv.

(7) La efectuarea controlului vamal mixt cu organele vamale ale ţărilor limitrofe, zonele de control vamal pot fi amplasate în punctele de trecere pe teritoriul vamal al

53

acestor ţări în conformitate cu tratatele internaţionale în vigoare, inclusiv şi pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Articolul 118 Marcarea zonei de control vamal

(1) Zona de control vamal permanentă se marchează cu semne în formă dreptunghiulară, pe fundal verde cu inscripţia în limbile de stat şi engleză "ZONA DE CONTROL VAMAL" (CUSTOMS CONTROL ZONE). Aceste semne sînt de bază pentru desemnarea zonei de control vamal. Zona de control vamal poate fi desemnată prin aplicarea inscripţiei "ZONA DE CONTROL VAMAL" (CUSTOMS CONTROL ZONE) nemijlocit pe înălţările de protecţie (îngrădituri), pereţii construcţiilor ce constituie perimetrul zonei de control vamal în locuri de vizibilitate maximă. Pentru desemnarea zonei de control vamal se admite efectuarea inscripţiilor şi în alte limbi.

(2) Semnele de marcare a zonei de control vamal amplasate pe drumurile auto, se efectuează în conformitate cu regulile aplicabile pentru semnele de drumuri auto.

(3) Zona de control vamal temporară poate fi marcată cu panglica de îngrădire, cu scuturi şi panouri instalate temporar, alte semne de informare. În cazuri excepţionale se admite marcarea cu obiecte care se află la îndemînă sau prin informare verbală.

(4) Desemnarea zonei temporare de control vamal se efectuează după primirea deciziei despre crearea acestei zone nemijlocit înaintea petrecerii măsurilor, stipulate în art.116 alin.(4) al prezentului cod.

(5) La desemnarea zonei de control vamal pot fi suplimentar amplasate panouri informaţionale despre hotarul zonei de control vamal, locurile de traversare a hotarului zonei de control vamal, direcţiile de deplasare, categoria de persoane care au dreptul de a intra şi a se afla în zona de control vamal şi alte informaţii legate de funcţionarea acesteia.

(6) Desemnarea zonei de control vamal cu statut permanent, în punctele de trecere, în locurile amplasării aeroporturilor internaţionale, porturilor, cheiurilor (terenurile aferente acestora), antrepozitelor vamale, zonelor economice libere, se efectuează pe perimetrul teritoriului ocupat. Semnele de marcare se plasează cu o frecvenţă, ce oferă posibilitate să fie vizibile instantaneu 2 semne.

Articolul 119 Sistemul de coridoare (1) În scopul optimizării controlului vamal şi accelerării traficului de pasageri şi

mărfuri în zonele de control vamal, create în punctele de trecere a frontierei vamale, poate fi introdus de către organele vamale, sistemul de două coridoare:

a) coridorul "verde" este destinat pentru persoane fizice care nu dispun de bunuri şi mărfuri, sau care dispun numai de bunuri şi mărfuri permise pe teritoriul vamal care nu necesită declararea vamală în formă scrisă. Trecerea persoanelor fizice prin coridorul verde este calificată ca declarare vamală concludentă a bunurilor respective;

b) coridorul "roşu" este destinat pentru persoanele care trec bunuri şi mărfuri ce se declară în formă scrisă.

(2) Ambele coridoare se marchează cu următoare indicatoare speciale: a) pentru coridorul verde - octagonul verde, însoţit de cuvintele "NIMIC DE

DECLARAT" în limba de stat şi "NOTHING TO DECLARE" în limba engleză; b) pentru coridorul roşu - pătratul roşu, însoţit de cuvintele "BUNURILE DE

DECLARAT" în limba de stat şi "GOODS TO DECLARE" în limba engleză. (3) Locul de intrare în coridorul verde se desemnează cu o linie verde (albă) cu

lăţimea de 0,5 m, traversarea acestei linii înseamnă că persoana nu are asupra sa mărfuri şi obiecte supuse declarării scrise.

54

(4) Locul ieşirii din coridorul verde se desemnează cu o linie verde (albă) cu lăţimea de 0,5 m, traversarea acestei linii înseamnă că persoana a ieşit de sub controlul vamal.

(5) Liniile ce indică intrarea şi ieşirea din coridorul verde trebuie să fie amplasate la o distanţă nu mai mică de 20 m.

(6) Adiţional coridoarele trebuie identificate cu semne în formă dreptunghiulară pe fundal verde închis cu inscripţia de culoare galbenă în limbile de stat şi engleză "VAMA" şi "CUSTOMS".

(7) În aeroporturi internaţionale, coridoarele trebuie să fie amplasate în afara zonei de eliberare a bagajului, pentru ca pasagerii să dispună de tot bagajul său atunci cînd aleg coridorul.

Articolul 120 Funcţiile coridorului dublu (1) Utilizarea coridorului dublu de control vamal asigură:

         a) controlul vamal şi perfectarea actelor vamale; b) crearea condiţiilor ce permit mărirea fluxului de bunuri şi mărfuri ce se trec peste

frontiera vamală a Republicii Moldova; c) mărirea fluxului de pasageri ce trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Articolul 121 Informaţia despre metoda coridorului dublu (1) Biroul vamal, în care este întrebuinţată metoda coridorului dublu este obligat să

amplaseze în zona de trecere a persoanelor fizice un panou informaţional (nemijlocit în faţa intrării în coridoare) în care se indică actele normative ce reglementează trecerea mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoanele fizice, restricţiile şi facilităţile de care aceştea beneficiază şi răspunderea pe care o poartă pentru încălcarea reglementărilor vamale. Informaţia este plasată în limba de stat, şi-n limba engleză sau în alte limbi de circulaţie internaţionale. Autorităţile vamale introduc la timp toate schimbările şi modificările de rigoare în panoul informaţional.

(2) Despre existenţa "coridorului dublu" în prealabil se informează companiile transportatoare de pasageri.

(3) În zona informaţională se instalează utilaj special unde se completează declaraţiile vamale.

(4) În zona informaţională este necesar să se afle colaboratorii vamali, pentru acordarea ajutorului profesional necesar persoanelor fizice.

Articolul 122 Cerinţe tehnice privind utilizarea metodei coridorului dublu (1) Pentru utilizarea sistemei de trecere cu 2 coridoare, este necesar de a folosi nu

mai puţin de două treceri, în una din care să fie situată trecerea prin "coridorul verde", în a doua să fie situată trecerea prin "coridorul roşu". Numărul de coridoare este stabilit de către organele vamale de sine stătător, în dependenţă de fluxul de pasageri şi capacităţile tehnice.

(2) În cazuri excepţionale, "coridorul verde" poate fi temporar închis pentru trecerea prin el a persoanelor fizice. Închiderea coridorului verde trebuie să fie întemeiată. Închiderea coridorului verde poate fi realizată de şeful biroului vamal sau persoana ce o înlocuieşte. Despre închiderea coridorului verde biroul vamal înştiinţează Serviciul Vamal în decurs de 1 oră din momentul închiderii.

(3) Coridorul verde poate fi închis la indicaţia Serviciului Vamal. (4) Direcţiile de parcurs a coridoarelor trebuie să fie libere, vizibile pentru persoane

fizice şi să fie amenajate cu semne distinctive. (5) În coridorul "verde" controlul vamal al bunurilor şi mărfurilor se efectuează în

mod selectiv.

55

(6) Trecerea persoanelor fizice prin coridorul verde nu îi eliberează de răspundere pentru încălcarea reglementărilor vamale. În caz de necesitate, colaboratorul vamal poate utiliza în coridorul "verde" toate formele de control vamal permise de legislaţie.

(7) Sistemul de două coridoare se creează şi se lichidează prin decizia şefului biroului vamal prin coordonare cu Serviciul Vamal.

Articolul 123 Regimul zonei de control vamal (1) În zonele de control vamal se stabileşte regim special în scopul creării condiţiilor

optime de lucru, asigurării ordinii şi respectării regulilor de introducere şi scoatere a mărfurilor, intrare, şedere şi ieşire a mijloacelor de transport şi persoanelor, inclusiv a personalului serviciilor ce activează în teritoriu şi factorilor de decizie din autorităţile publice în/din aceste zone. Reglementările cu privire la regimul zonelor de control vamal se aprobă de către Serviciul Vamal.

(2) Amplasarea şi activitatea în zona de control vamal cu statut permanent a reprezentanţelor unor întreprinderi ce acordă servicii (bănci, companii de transport, brokeri vamali, agenţii comerciale etc.) persoanelor care se deplasează peste frontiera vamală este permisă, în cazul în care aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare, numai cu condiţia coordonării obligatorii cu organele vamale.

Articolul 124 Accesul în zona de control vamal (1) Accesul în zona de control vamal este permis numai colaboratorilor serviciilor de

control amplasate în zonele respective, în legătură cu îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

(2) Trecerea factorilor de decizie din autorităţile publice (organe de control, de drept, de administrare publică, ministere) în zona de control vamal şi în perimetrul lor se efectuează sub supraveghere vamală şi numai cu autorizarea şefului biroului vamal în a cărui circumscripţie intră zona de control vamal respectivă.

Excepţie fac cazurile cînd factorul de decizie este un colaborator al organelor de drept, care la intrarea în zona de control vamal va prezenta ordonanţa de intentare a unui dosar penal ce ţine de activitatea organului vamal dat, decizia sau hotărîrea unei instanţe judecătoreşti pe un caz concret, ordonanţa cu privire la efectuarea unei percheziţii, emisă în modul stabilit de judecătorul de instrucţie în cazurile cînd în zona de control vamal a fost reţinută o persoana aflată în urmărire penală.

(3) În perimetrul zonei de control vamal, în punctele de trecere auto a frontierei vamale organul vamal stabileşte locurile şi direcţiile deplasării mărfurilor şi mijloacelor de transport, în coordonare cu organul regional al Serviciului Grăniceri.

(4) În perimetrul zonei de control vamal din aeroporturile internaţionale, gărilor feroviare şi porturilor fluviale, locurile şi direcţiile deplasării aeronavelor, garniturilor de tren, navelor fluviale (maritime) se stabilesc de către administraţia acestora în coordonare cu organul vamal şi organul regional al Serviciului Grăniceri.

Articolul 125 Deplasarea mărfurilor şi mijloacelor de transport prin teritoriul zonei de control vamal

(1) Deplasarea mărfurilor şi mijloacelor de transport prin teritoriul zonei de control vamal se admite numai cu permisiunea organelor vamale. În caz de constatare sau depistare în procesul controlului de către reprezentanţii organelor (serviciilor) de control, ce activează în zona de control vamal, a mărfurilor şi mijloacelor de transport ce se deplasează sau se transportă peste frontiera vamală cu încălcarea legislaţiei vamale a Republicii Moldova, sunt informaţi colaboratorii subdivizunii organului vamal din teritoriu.

56

(2) Mijloacele de transport şi mărfurile reţinute, ce constituie obiectele сontrabandei sau a contravenţiilor vamale, se predau organelor vamale pentru cercetarea cazului şi emiterii deciziei corespunzătoare conform legislaţiei în vigoare.

(3) Persoanele fizice, reprezentanţii instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor ce expediază, primesc sau însoţesc mărfurile şi mijloacele de transport ce trec frontiera vamală a Republicii Moldova, pot intra pe teritoriul zonei de control vamal în baza documentelor confirmatoare.

(4) Persoanele care trec sau deplasează mărfuri şi mijloace de transport prin zona de control vamal sînt obligate:

a) să se oprească în locurile stabilite de organele vamale la solicitarea colaboratorilor vamali şi să continue mişcarea numai cu permisiunea lor;

b) să prezinte colaboratorilor vamali mărfurile, mijloacele de transport, documentele de însoţire şi informaţiile necesare pentru efectuarea controlului vamal;

c) să deplaseze mărfurile şi mijloacele de transport numai prin rutele stabilite de către organul vamal cu îndeplinirea cerinţelor prevăzute de legislaţia în vigoare; Articolul 126 Lichidarea zonelor de control vamal

(1) Zonele de control vamal se lichidează la decizia şefului biroului vamal (în coordonare cu Serviciul Vamal) odată cu schimbarea locului de amplasare a organului vamal, închiderii punctului de trecere a frontierei vamale a Republicii Moldova, lichidării locului de efectuare a operaţiunilor vamale, precum şi desfiinţării zonei economice libere, antrepozitelor vamale şi depozitelor provizorii conform legislaţiei în vigoare.

(2) Decizia despre lichidarea zonelor de control vamal se adoptă prin ordinul şefului biroului vamal din zona de activitate a căruia se află.

(3) După emiterea ordinului de lichidare a zonei de control vamal cu statut permanent, biroul vamal va remite copia acestuia împreună cu copiile anexelor în adresa Serviciului Vamal pentru publicare pe pagina web a acestuia.

(4) Zona de control vamal temporară se lichidează la expirarea termenului acţiunii acesteia.

(5) Zonele de control vamal permanente şi temporare pot fi lichidate cu condiţia, că pe teritoriul acestora să nu se afle mărfuri şi mijloace de transport ce necesită a fi supuse controlului vamal sau supravegherii vamale.

După lichidarea zonei de control vamal, organul vamal în raza de activitate a căruia se găseşte zona respectivă, scoate semnele de marcare a zonei de control vamal.

Capitolul VII Destinaţiile vamale

Secţiunea 1-a Importul

Articolul 127 Prevederi generale Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al

Republicii Moldova, prezentul Cod şi în alte acte normative care reglementează importul mărfurilor.

Articolul 128 Tratamentul tarifar preferenţial (1) Tratamentul tarifar preferenţial stabilit prin tratatele internaţionale la care

Republica Moldova este parte se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor,

57

înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenţie în rubrica corespunzătoare din declaraţia vamală în detaliu şi, după caz, îndeplinirea altor condiţii speciale stipulate de respectivele tratate.

(2) Biroul vamal poate solicita organului emitent al certificatului de origine a mărfurilor verificarea acestuia în următoarele cazuri:

a) cînd se constată neconcordanţe între datele înscrise în dovada de origine şi celelalte documente care însoţesc declaraţia vamală. În acest caz, regimul preferenţial se acordă numai după recepţionarea rezultatului verificării, care atestă conformitatea;

b) cînd se constată neconcordanţe formale care nu afectează fondul. În aceste cazuri, organul vamal acordă regimul tarifar preferenţial şi, ulterior, solicită verificarea dovezii de origine;

(3) În toate cazurile în care în urma verificării dovezilor de origine rezultă că acordarea regimului tarifar preferenţial a fost neîntemeiată, organele vamale vor lua măsuri pentru recuperarea obligaţiei vamale prin întocmirea de acte constatatoare.

(4) Cînd regimul tarifar preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limitele contingentului prevăzut. În acest caz, pe lîngă dovada originii mărfurilor este obligatorie şi prezentarea certificatului de import a mărfurilor contingentate, emis de organul competent.

Articolul 129 Determinarea valorii în vamă a mărfurilor (1) Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzacţii, atît

comerciale, cît şi necomerciale, se efectuează potrivit regulilor cuprinse în prezentul Cod, Codul Vamal şi Codul Fiscal.

(2) Pentru mărfurile ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere, precum şi pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma, emisă de furnizor, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia.

În termen de 150 de zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă, pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă. Regularizările privind obligaţiile de plată în vamă se fac pe bază de act constatator.

(3) Dacă există îndoieli privind exactitatea informaţiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vamă, organul vamal poate solicita importatorului să prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau alte evidenţe.

Dacă informaţiile şi documentele prezentate nu sînt în măsură să dovedească exactitatea valorii în vamă declarate, organul vamal are dreptul să refuze determinarea valorii în vamă pe baza preţului de tranzacţie. Înainte de a lua o decizie finală, organul vamal comunică importatorului, în scris, la cerere, motivele refuzului. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care importatorul nu prezintă, în termenul stabilit, documentele solicitate de organul vamal.

Secţiunea a 2-a Exportul

Articolul 130 Prevederi generale Exportul mărfurilor se face cu respectarea prevederilor Codului vamal, prezentului

cod şi alte acte normative care reglementează exportul mărfurilor. Articolul 131 Prevederi generale vizînd exportatorul

58

(1) Exportator este considerată acea persoană în numele căreia este făcută declaraţia de export şi care este fie proprietarul mărfurilor ce se exportă, fie o persoană învestită cu drept de înstrăinare asupra mărfurilor în momentul în care este înregistrată declaraţia vamală de export.

(2) Atunci cînd dreptul de proprietate sau de înstrăinare asupra unor mărfuri aparţine unei persoane stabilite în afara Republicii Moldova, conform contractului pe care se bazează exportul, partea contractantă din Republica Moldova este considerată ca fiind exportatorul.

(3) Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile pe care intenţionează să le exporte, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află sediul lui, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export.

În cazuri temeinic justificate, declaraţia vamală de export poate fi depusă şi la un birou vamal de frontieră.

(4) Serviciul Vamal este în drept să stabilească ca exportul unor mărfuri sau categorii de mărfuri să poată fi făcut numai prin anumite birouri vamale interne sau de frontieră.

Articolul 132 Procedura în cazul exportului (1) Mărfurile vămuite la export la un birou vamal din interiorul ţării se sigilează

imediat după efectuarea controlului şi se plasează în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră.

(2) Serviciul Vamal poate stabili ca unele mărfuri sau categorii de mărfuri vămuite în interiorul ţării să poată fi tranzitate în vederea scoaterii din ţară numai către anumite birouri vamale de frontieră.

(3) Mărfurile destinate exportului, controlate şi vămuite în interiorul ţării, se supun, la trecerea frontierei de stat controlului vamal stabilit, în funcţie de tipul mijlocului de transport, în conformitate cu prevederile art.12, 13 alin.(6)-(8) şi 14 ale prezentului Cod.

(4) Mijloacele de transport şi coletele destinate exportului, vămuite în interiorul ţării, sosite la frontieră fără sigilii, cu sigilii deteriorate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controlează de organele vamale de la frontieră.

Controlul vamal se efectuează şi atunci cînd sînt prezumţii că în mijloacele de transport se află şi alte bunuri decît cele indicate în documente.

(5) Cînd nu există condiţii corespunzătoare de control la birourile vamale de frontieră, mijloacele de transport se îndrumă cu însoţire la cel mai apropiat birou vamal unde există condiţii de efectuare a controlului.

Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se efectuează de către titularul de tranzit, pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.

Articolul 133 Valoarea în vamă a mărfurilor de export. (1) Valoarea în vamă a mărfurilor de export ale căror preţuri definitive se stabilesc pe

bază de cotaţii bursiere sau pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale se determină pe baza facturii pro forma emisă de exportator, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia.

În termen de 150 zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă.

59

Articolul 134 Scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal (1) Scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se autorizează

de către organul vamal de frontieră numai dacă mărfurile sînt scoase în aceeaşi stare în care se aflau la momentul acordării liberului de vamă la export, cu excepţia pierderilor naturale.

(2) În scopul aplicării prevederilor alin.(1) cu privire la pierderile naturale, organele vamale, la cererea persoanei interesate, iau în considerare cantităţile lipsă ori de cîte ori se poate demonstra că pierderile constatate se datorează exclusiv unor cauze legate de natura mărfurilor şi nu neglijenţei din partea acesteia.

Prin neglijenţă trebuie să se înţeleagă îndeosebi orice încălcare a regulilor de transport, stocare, manipulare, prelucrare sau transformare a mărfurilor respective, impuse de organele vamale sau care decurg din practica obişnuită.

(3) Organele vamale pot scuti persoana interesată de obligaţia de a furniza dovada că mărfurile au fost pierdute iremediabil din motive inerente propriului lor caracter în cazul în care sînt convinse că pierderea lor nu se explică în alt mod.

Articolul 135 Exportul temporar Exportul temporar al mărfurilor se face cu respectarea prevederilor tratatelor

internaţionale, Codului vamal, prezentului cod şi altor acte normative. Articolul 136 Încheierea operaţiunilor de export temporar

(1) Operaţiunile de export temporar se încheie prin: a) reimportul mărfurilor scoase temporar sau prin exportul definitiv al acestora; b) emiterea, din oficiu, a unui act constatator de către biroul vamal care are

operaţiunea în evidenţă, în cazul în care mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Cînd mărfurile care fac obiectul regimului de export temporar sînt supuse licenţierii la export, considerentele economice se confirmă de Guvernul Republicii Moldova;

c) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, cînd nu se respectă termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizează organele de control financiar în vederea verificării legalităţii operaţiunii.

(2) Exportul temporar este supus măsurilor de politică economică. (3) Operaţiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mărfurile care fac

obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea. (4) Organele vamale şi titularii operaţiunilor sînt obligaţi să ţină evidenţa exporturilor

temporare pînă la încheierea totală a acestora. (5) La încheierea totală sau parţială a exporturilor temporare, titularul operaţiunii este

obligat să prezinte la organul vamal declaraţia vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor.

(6) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt organ vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declaraţia vamală de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost iniţial efectuată, în termen de 15 zile calendaristice.

(7) Atunci cînd exportul temporar se face în baza unor convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte, documentele internaţionale de export temporar înlocuiesc documentele interne şi produc aceleaşi efecte.

(8) Dacă mărfurile care au primit liberul de vamă la export din anumite motive nu părăsesc teritoriul vamal al Republicii Moldova, exportatorul este obligat să informeze imediat organul vamal de export. Exemplarul trei, în original, al declaraţiei respective se înapoiază organului vamal respectiv care va proceda la anularea lui.

60

Secţiunea a 3-a

Tranzitul vamal Articolul 137 Prevederi generale (1) În sensul prezentei secţiuni:

a) mijloace de transport reprezintă: orice vehicul rutier, remorcă sau semiremorcă; orice vagon de cale ferată; orice navă sau ambarcaţiune; orice aeronavă; orice container agreat pentru transportul mărfurilor sub sigiliu vamal;

b) mijloc de transport auto (autovehicul) - sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia celui care circulă pe şine, care serveşte la transportul de călători, bagaje şi mărfuri sau care execută orice alte lucrări.

c) birou de plecare - reprezintă biroul vamal la care începe operaţiunea de tranzit; d) birou de destinaţie - reprezintă biroul vamal unde mărfurile plasate sub regim de

tranzit trebuie prezentate pentru încheierea operaţiunii de tranzit. e) principal obligat - persoană juridică înregistrată la organele vamale, care îşi

exprimă voinţa de a efectua o operaţiune de tranzit prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzute în acest scop şi care îşi asumă responsabilitatea operaţiunii de tranzit;

(2) Tranzitul internaţional şi naţional permite circulaţia de la biroul de plecare la biroul de destinaţie:

a) a mărfurilor străine, fără ca aceste mărfuri să fie supuse drepturilor de import şi altor taxe sau măsuri de politică economică;

b) a produselor compensatoare, după încheierea regimului vamal de perfecţionare sau a mărfurilor reexportate din antrepozitele vamale şi zonele libere;

c) a mărfurilor vămuite la un organ vamal interior, destinate exportului, pînă la organul vamal de frontieră.

Articolul 138 Garantarea obligaţiei vamale (1) În cazurile prevăzute la art.137 lit.a) şi b) tranzitul, cu excepţia transporturilor

pe cale ferată, se efectuează cu garantarea obligaţiei vamale care ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt prezentate la biroul vamal de destinaţie sau sînt prezentate cu lipsuri.

Garanţia trebuie să acopere în totalitate taxele vamale şi alte drepturi de import/export aferente mărfurilor supuse operaţiunii de tranzit.

(2) Garanţia constituită de principalul obligat, în temeiul prevederilor art.1271 al Codului Vamal, poate fi:

a) garanţie izolată, care acoperă o singură operaţiune de tranzit; b) garanţie globală, o garanţie care acoperă mai multe operaţiuni de tranzit prin

care principalul obligat a fost autorizat să folosească o astfel de garanţie de către organele vamale ale Republicii Moldova.

(3) Garanţia poate fi constituită astfel: a) prin depunerea unei sume în numerar sau prin virament la contul trezorerial al

Serviciului Vamal; b) prin depunerea la organul vamal a unei scrisori de garanţii emise de o instituţie

bancară, cu sediul în Republica Moldova.

61

(4) Modalitatea de garantare a obligaţiei vamale va fi cea specifică sistemului de tranzit folosit.

Articolul 139 Circulaţia mărfurilor în regim de tranzit (1) Circulaţia mărfurilor în regim de tranzit poate avea loc în temeiul: a) Convenţiei TIR (Geneva 1975), pe baza unui carnet TIR; b) Constituţiei Uniunii Poştale Universale (Viena 1964), conform procedurilor

stabilite de aceasta pentru trimiterile poştale; c) Convenţiei Internaţionale privind admiterea temporară, adoptată la Instambul la

26 iunie 1990, în baza unui carnet ATA folosit ca document de tranzit; d) sistemului de tranzit comun pe teritoriul Republicii Moldova, pe baza unui

document T1 (procedura T1); e) tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, pe baza

procedurilor de tranzit stabilite prin acestea. (2) Transportatorul mărfurilor decide cu privire la sistemul de tranzit pe care alege

să-l utilizeze, cu excepţia cazurilor restricţionate prin reglementări legale. Articolul 140 Proceduri specifice în care formalităţile de tranzit nu se

îndeplinesc (1) Pentru trimiterile poştale internaţionale nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi

nu se garantează obligaţia vamală. În acest caz, borderoul întocmit de organul vamal înlocuieşte documentul de tranzit, iar răspunzătoare de sosirea mărfurilor la destinaţie sînt organele poştale.

(2) Nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală pentru mărfurile transportate pe calea aerului şi pe apă. Răspunderea cu privire la marfa tranzitată revine transportatorului.

(3) De asemenea, nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit pentru mărfurile în stare lichidă sau gazoasă transportate prin conducte, precum şi pentru energia electrică. În acest caz, răspunderea cu privire la mărfurile tranzitate revine persoanei juridice care administrează instalaţia de transport.

Prin excepţie de la aceste dispoziţii, pentru gazul natural care tranzitează teritoriul Republicii Moldova avînd ca destinaţie o ţară terţă se va depune o declaraţie vamală de tranzit lunar, pînă la data de 20 a lunii, pentru cantitatea de gaz tranzitată în cursul lunii precedente. În aplicarea acestor dispoziţii Serviciul Vamal va stabili norme tehnice de lucru.

(4) În cazul transporturilor de mesagerie, formalităţile vamale de tranzit se efectuează în concordanţă cu tipul mijlocului de transport pe care sînt încărcate coletele.

Articolul 141 Procedura în cazul tranzitului (1) În vederea autorizării tranzitului vamal, biroul de plecare efectuează controlul

vamal exterior al mijloacelor de transport şi verifică concordanţa documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însoţitoare.

(2) În caz de indicii privind încălcarea reglementărilor vamale, biroul vamal de plecare procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.

Articolul 142 Titularul de tranzit vamal (1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor

tranzitate conform prevederilor tranzitului, titularul de tranzit este principalul obligat. (2) Titularul de tranzit este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau

prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de tratatele

62

internaţionale la care Republica Moldova este parte, şi să prezinte mărfurile plasate în destinaţie de tranzit intacte la biroul vamal de destinaţie, pentru încheierea operaţiunii de tranzit.

(3) Modelul declaraţiei vamale de tranzit este modelul declaraţiei vamale în detaliu. La fel, declaraţia vamală de tranzit poate fi depusă şi în format electronic. Modul şi procedura de utilizare a declaraţiei de tranzit în format electronic se stabileşte de către Serviciul Vamal.

(4) Atunci cînd tranzitul se efectuează potrivit convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal acceptă formularele de tranzit internaţional fără să mai solicite întocmirea de documente interne.

(5) Declaraţiile vamale de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de tratatele internaţionale sunt însoţite de specificaţii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea şi datele de identificare a mărfurilor tranzitate.

(6) Biroul de plecare acordă destinaţia de tranzit dacă datele înscrise în declaraţia vamală de tranzit corespund cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente.

Mărfurile sau mijloacele de transport care circulă în tranzit se pun sub sigilii vamale. Aplicarea acestora se face cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Articolul 143 Încheierea regimului de tranzit (1) Termenul de încheiere pentru regimul vamal de tranzit se stabileşte de biroul de

plecare în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 8 zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului pe calea ferată acesta este unic, de 8 zile.

(2) După efectuarea controlului fizic al mărfurilor biroul de plecare înscrie în declaraţia vamală de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de tratatele internaţionale rezultatul acestuia, sigiliile aplicate, precum şi termenul în care mărfurile trebuie să fie prezentate la biroul de destinaţie, în funcţie de circumstanţele transportului respectiv.

(3) În cadrul termenului stabilit, titularul destinaţiei de tranzit este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declaraţia vamală de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de tratatele internaţionale şi documentele însoţitoare, la biroul de destinaţie.

(4) În cazul apariţiei şi neregulilor evenimentelor care necesită transbordarea sau reparaţia unităţilor de transport, transportatorul este obligat, imediat după acestea, să informeze oficial biroul vamal proxim. Copia adresării (în formă liberă) semnată, datată şi înregistrată la biroul vamal se păstrează la transportator, în comun cu facturile eliberate de organizaţia care a efectuat lucrările de reparaţie, pentru prezentarea la biroul vamal de destinaţie. Durata tranzitului se prelungeşte automat cu termenul necesar pentru reparaţie sau transbordare.

 (5) Biroul de destinaţie înregistrează mijlocul de transport şi mărfurile prezentate în vederea încheierii operaţiunii de tranzit. După efectuarea controlului, în declaraţia vamală de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de tratatele internaţionale se înscrie data sosirii, menţiuni legate de sigilii şi rezultatul controlului.

(6) Procedura de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile şi mijloacele de transport sunt prezentate la biroul de destinaţie, conform dispoziţiilor regimului şi înregistrate în evidenţa acestuia, iar rezultatul controlului este "conform", fiind înscris pe declaraţia vamală de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de tratatele internaţionale cu aplicarea ştampilei personale a colaboratorului vamal.

63

(7) Operaţiunea de tranzit este considerată confirmată atunci cînd biroul de plecare intră în posesia exemplarelor corespunzătoare a declaraţiei vamale de tranzit sau a altor acte vamale prevăzute de tratatele internaţionale expediate şi confirmate de biroul de destinaţie.

Articolul 144 Declaraţia vamală de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de

tratatele internaţionale (1) Declaraţia vamală de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de tratatele

internaţionale constituie titlu executoriu pentru plata drepturilor de import, în cazul în care titularul de tranzit nu prezintă mărfurile la biroul de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri.

(2) Biroul de plecare percepe drepturile de import devenite exigibile potrivit alin.(1) al prezentului articol după ce a solicitat biroului de destinaţie informaţii cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate şi a primit, în scris, răspunsul acestuia. Încasarea drepturilor de import se face potrivit dispoziţiilor care reglementează sistemul de tranzit folosit.

(3) Mărfurile aflate în regim vamal de tranzit care, din cauze fortuite, se valorifică pe teritoriul Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import.

(4) Pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova şi care prin natura, cantitatea sau valoarea lor sînt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul vamal, organele vamale solicită efectuarea de formalităţi vamale şi constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt scoase din ţară.

Secţiunea a 4-a Antrepozitul vamal

Articolul 145 Dispoziţii generale (1) Deţinătorul de antrepozit (în continuare - antrepozitar) este persoana juridică din

Republica Moldova care administrează şi gestionează antrepozitul conform unei autorizaţii eliberate de Serviciul Vamal, iar titularul operaţiunii de plasare a mărfurilor sub destinaţia vamală de antrepozitare va fi numit în continuare depozitar.

Nu se eliberează autorizaţie de antrepozitare pentru antrepozitele gestionate de organele vamale.

(2) Antrepozitul vamal reprezintă orice loc aprobat de organele vamale, aflat sub supravegherea lor, unde mărfurile pot fi depozitate în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi/sau de prezentul Cod.

(3) Antrepozitul vamal este considerat zonă de control vamal. Teritoriul aferent antrepozitului vamal se consideră, de asemenea, zonă de supraveghere vamală.

Articolul 146 Tipurile de antrepozite vamale

În corespundere cu prevederile Codului vamal, antrepozitele vamale se clasifică după cum urmează:

antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sînt sub răspunderea deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului);

antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea fiecărui depozitar;

antrepozit privat de tip C, în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al mărfurilor;

64

antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de organele vamale.

Articolul 147 Condiţiile plasării mărfurilor în antrepozit (1) În antrepozitele vamale pot fi plasate orice fel de mărfuri, inclusiv produsele compensatoare obţinute în urma prelucrării mărfurilor plasate anterior sub destinaţia vamală de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal, precum şi deşeurile şi resturile ce s-au format după distrugerea mărfurilor, cu excepţia următoarelor:

a) mărfurile prohibite introducerii sau scoaterii din teritoriul vamal; b) mărfurile folosite pentru funcţionarea normală a antrepozitului vamal (de exemplu,

utilajele de încărcare-descărcare, utilajele frigorifice, calculatoarele, îmbrăcămintea specială etc.);

c) alte mărfuri a căror plasare în regim de antrepozitare este interzisă de legislaţia în vigoare.

(2) Mărfurile plasate sub destinaţia de antrepozit vamal pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal. Această scoatere trebuie efectuată cu acordul prealabil al organelor vamale, cu excepţia cazurilor de forţă majoră. (3) Mărfurile periculoase, susceptibile să deterioreze alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare vor fi depozitate în încăperi special amenajate.

(4) Pentru antrepozitele de tip A şi C, solicitarea plasării mărfurilor în destinaţie de antrepozit vamal se face prin depunerea declaraţiei vamale de antrepozitare de către persoana juridică care deţine o autorizaţie de antrepozitare valabilă, în concordanţă cu tipul de antrepozit autorizat.

În cazul antrepozitului public de tip B, titularul declaraţiei vamale de antrepozitare va fi depozitarul mărfurilor, care va anexa la declaraţia vamală copia autorizaţiei deţinută de antrepozitar, precum şi acceptul scris al acestuia de a antrepozita respectivele mărfuri.

Pentru mărfurile ce se plasează în antrepozite publice de tip D, declaraţia vamală de antrepozitare se depune, de asemenea, de către depozitarul mărfurilor.

(5) Păstrarea mărfurilor plasate în destinaţie de antrepozit vamal este asigurată prin folosirea încăperilor special amenajate sau a altor locuri destinate depozitării.

(6) În incinta antrepozitului vamal şi în teritoriul aferent nu se permite efectuarea de operaţiuni de producţie ori de comercializare a mărfurilor antrepozitate, cu excepţia celor autorizate de organele vamale.

Articolul 148 Condiţii privind crearea antrepozitelor (1) Antrepozitul vamal trebuie să fie creat şi să funcţioneze în conformitate cu

cerinţele legislaţiei privind protecţia mediului. (2) În acelaşi amplasament nu pot fi autorizate antrepozite de diferite tipuri. (3) Antrepozitele de tip A - C se înfiinţează în amplasamente sau în perimetre precis

determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui rază teritorială se află. În cazul antrepozitului de tip D, organul vamal desemnează amplasamentul acestuia.

Articolul 149 Responsabilitatea antrepozitarului Responsabilitatea deţinătorului de antrepozit vamal (antrepozitarul) sau, după caz, a

depozitarului începe din momentul acceptării de către birourile vamale a declaraţiei vamale de antrepozitare, cu excepţia antrepozitului de tip D, pentru care răspunzătoare de gestionarea mărfurilor sînt organele vamale.

Articolul 150 Autorizaţia de antrepozitare

(1) Antrepozitele vamale pot fi autorizate dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:

65

a) a fost demonstrată raţiunea economică privind necesitatea înfiinţării antrepozitului vamal;

b) sînt respectate cerinţele privind amplasarea şi dotarea tehnică a antrepozitului vamal (inclusiv a teritoriului aferent) stipulate în art.159 al prezentului cod şi/sau de legislaţia în vigoare;

c) spaţiile declarate în calitate de antrepozit vamal se află la aceeaşi adresă poştală; d) biroul vamal în raza de activitate a căruia se află antrepozitul vamal a elaborat şi

aprobat schema tehnologică de lucru. (2) Autorizarea antrepozitelor vamale se efectuează de către Serviciul Vamal, la

cererea scrisă a persoanelor interesate depusă în conformitate cu modelul din anexa nr.24. Serviciul Vamal stabileşte dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin.(1) al

prezentului articol, după care eliberează autorizaţia de antrepozitare. În caz de refuz a autorizării, Serviciul Vamal comunică în scris solicitantului motivul

refuzului, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. (3) În cazul mărfurilor care prezintă pericol, a celor susceptibile de a altera alte

mărfuri sau a celor care necesită instalaţii speciale, în autorizaţie se precizează obligaţia de plasare în locuri special amenajate.

(4) Autorizaţia de antrepozitare intră în vigoare la data menţionată în autorizaţie. Termenul de valabilitate a autorizaţiei de antrepozitare se stabileşte în funcţie de

raţiunile economice care au stat la baza eliberării sale, dar nu va depăşi termenul de 3 ani. (5) În cazul în care pînă la expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei de

antrepozitare, titularul acesteia obţine o nouă autorizaţie pentru aceleaşi spaţii, mărfurile plasate în antrepozit în baza primei autorizaţii pot să se menţină în regim de antrepozit în lipsa necesităţii depunerii unei noi declaraţii, cu condiţia modificării respective a declaraţiei iniţiale.

(6) Autorizaţia de antrepozitare poate fi retrasă sau suspendată de Serviciul Vamal atunci cînd nu mai sunt îndeplinite condiţiile luate în calcul la acordarea autorizaţiei.

(6) Autorizaţia de antrepozitare se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr.25, iar instrucţiunile de completare a acesteia sînt stipulate în anexa nr.26 la prezentul Cod.

Articolul 151 Obligaţiile antrepozitarului (1) Deţinătorul antrepozitului vamal are următoarele obligaţii faţă de organele

vamale: a) să excludă posibilitatea introducerii sau scoaterii de mărfuri din antrepozit fără

permisiunea organelor vamale; b) să amenajeze antrepozitul astfel încît controlul vamal să poată fi efectuat cu

uşurinţă; c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate; d) să ţină evidenţa mărfurilor antrepozitate; e) să îndeplinească toate obligaţiile ce decurg din antrepozitarea mărfurilor, în

conformitate cu tipul de antrepozit autorizat şi să respecte condiţiile speciale precizate în autorizaţie;

f) să prezinte organelor vamale, în orice moment, evidenţele şi mărfurile antrepozitate şi să asigure toate condiţiile pentru efectuarea controlului vamal.

(2) Organul vamal poate solicita în orice moment antrepozitarului efectuarea inventarierii mărfurilor aflate în antrepozit.

66

Articolul 152 Termenul de păstrare a mărfurilor în antrepozitul vamal (1) Mărfurile se pot afla în regimul vamal de antrepozitare pe un termen ce nu

depăşeşte termenul de depozitare prevăzut în autorizaţie. (2) La expirarea termenului stabilit la art.150 alin.(4) al prezentului Cod, mărfurile

urmează să fie plasate sub un alt regim sau destinaţie vamală ori pot fi transferate la un alt antrepozit vamal, dacă autorizarea antrepozitului nu a fost prelungită de Serviciul Vamal.

(3) Dacă pînă la expirarea termenului de antrepozitare stabilit prin autorizaţie, calculat de la data acceptării declaraţiei vamale de antrepozitare, mărfurile nu au primit o altă destinaţie vamală, biroul vamal încheie regimul vamal de antrepozitare din oficiu, şi încasează obligaţia vamală, pe baza unui act constatator.

Articolul 153 Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în regim vamal de

antrepozit (1) Mărfurile plasate în regim vamal de antrepozit, în vederea asigurării integrităţii

lor, pot fi supuse la următoarele operaţiuni: curăţire; ventilare; uscare (inclusiv prin încălzire); refrigerare, congelare, climatizare; amplasarea în ambalaj protector; tratament cu lubrifianţi de protecţie sau conservanţi; vopsire pentru protecţia împotriva coroziunii; introducerea aditivilor de siguranţă; aplicarea învelişului antioxidant înaintea transportării. (2) În afara operaţiunilor specificate la alin.(1) al prezentului articol, mărfurile

plasate în destinaţie de antrepozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni de pregătire pentru vînzare sau transport, precum:

divizarea în partide; formarea expediţiilor; sortarea; împachetarea şi reambalarea; marcarea; încărcarea /descărcarea; diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de conservarea mărfurilor; deplasarea mărfurilor în interiorul antrepozitului vamal în scopul raţionalizării

spaţiului; amplasarea mostrelor pe standurile de prezentare în incinta antrepozitului vamal; testarea. (3) Operaţiunile efectuate cu mărfurile conform alin.(1) şi (2) ale prezentului articol

nu trebuie să modifice caracteristicile lor tehnice, calitative şi cantitative în asemenea mod încît să comporte schimbarea clasificării lor.

(4) Operaţiunile indicate la alin.(1) şi (2) ale prezentului articol pot fi efectuate de către titularul mărfurilor numai cu autorizarea organelor vamale.

(5) Formele de manipulare prevăzute la alin.(1) şi (2) ale prezentului articol trebuie să fie indicate în autorizaţie de către organele vamale, care stabilesc şi condiţiile în care pot avea loc.

67

(6) Organele vamale pot permite ca mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal să fie transferate de la un antrepozit la altul. Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizîndu-se formularul de declaraţie vamală în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr.27 Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data acceptării noii declaraţii de antrepozitare.

Articolul 154 Introducerea în antrepozit a mărfurilor autohtone vămuite la

export (1) Procedura de introducere în antrepozit a mărfurilor autohtone vămuite pentru

export se poate realiza la birourile vamale de frontieră sau de interior. În cazul birourilor vamale de interior mărfurile pot fi plasate numai în acele

antrepozite care se află sub supravegherea respectivului birou vamal la care s-a acordat liberul de vamă la export.

(2) Potrivit procedurii de plasare a mărfurilor în antrepozit la un birou vamal de interior, se întocmesc şi se prezintă simultan biroului vamal două declaraţii vamale:

a) declaraţia vamală de export, întocmită de exportator, în care la rubrica D organul vamal menţionează numărul şi data declaraţiei vamale de antrepozitare, cu regimul vamal extins;

b) declaraţia vamală de antrepozitare, depusă în concordanţă cu tipul antrepozitului autorizat, în care la rubrica 44 va fi înscrisă menţiunea "Livrare obligatorie în afara Republicii Moldova".

(3) La încheierea destinaţiei vamale de antrepozit, pentru mărfurile expediate în străinătate se întocmesc formalităţi vamale de tranzit.

Documentul de tranzit va fi însoţit de o factură pro forma emisă de depozitar, precum şi de documentul de transport internaţional, ambele întocmite conform dispoziţiilor proprietarului mărfurilor.

(4) În situaţia în care antrepozitul se află sub supravegherea unui birou vamal de frontieră, la expedierea mărfurilor în străinătate operaţiunea de antrepozitare se scoate din evidenţă pe baza unei cereri întocmite de depozitar, la care se anexează documentul de transport internaţional.

Articolul 155 Stocarea în comun a mărfurilor în antrepozit

(1) Într-un antrepozit vamal se permite stocarea în comun în acelaşi spaţiu, dar în partide separate:

a) a mărfurilor străine plasate în regim de antrepozitare; b) a mărfurilor autohtone. (2) Stocarea în comun se menţionează în rubrica 12 din autorizaţie. Această rubrică

se utilizează şi pentru indicarea prescripţiilor speciale care trebuie luate în considerare la identificarea mărfurilor.

(3) Atunci cînd în antrepozit urmează să fie plasate atît mărfuri străine, cît şi mărfuri autohtone, acestea trebuie să facă obiectul unor autorizaţii distincte.

Articolul 156 Încheierea regimului de antrepozit vamal (1) Regimul vamal de antrepozitare se încheie prin: a) importul mărfurilor străine; b) plasarea mărfurilor străine într-un altă destinaţie vamală suspensivă; c) reexportul mărfurilor străine antrepozitate;

68

d) abandonarea mărfurilor străine în favoarea statului; e) distrugerea mărfurilor străine sub control vamal; f) exportul mărfurilor autohtone. Încheierea destinaţiei vamale de antrepozitare pentru mărfurile autohtone care

anterior au fost vămuite la export se face numai prin plasarea mărfurilor în destinaţie de tranzit către un birou vamal de frontieră în vederea scoaterii acestora din ţară.

(2) Operaţiunile menţionate la literele a) - c) şi f) ale alineatului (1) din prezentul articol pot fi efectuate, în afara titularului regimului vamal de antrepozitare, de orice persoană juridică din Republica Moldova care are dreptul de dispoziţie asupra mărfii.

Articolul 157 Plasarea mărfurilor antrepozitate într-o nouă destinaţie vamală (1) Plasarea mărfurilor antrepozitate într-o nouă destinaţie vamală trebuie efectuată

în cadrul termenului acordat în autorizaţie, prin depunerea unei declaraţii vamale corespunzătoare noii destinaţii.

(2) Responsabil de plata obligaţiei vamale ce rezultă din plasarea mărfurilor într-o nouă destinaţie vamală este titularul declaraţiei vamale prin care se încheie destinaţia vamală de antrepozitare.

Articolul 158 Elemente de taxare (1) În cazul în care o marfă se scoate din antrepozitul vamal pentru a fi vămuită la

import, valoarea în vamă se determină pe baza elementelor de taxare din momentul scoaterii din antrepozit.

(2) În cazul încheierii din oficiu a destinaţiei vamale de antrepozitare de către organele vamale, în conformitate cu alin.(3) art.152, calculul obligaţiei vamale se face pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi de la data plasării mărfurilor în antrepozit şi se încasează din garanţia constituită, după care operaţiunea se scoate din evidenţă.

(3) În cazul distrugerii, totale sau parţiale, din cauze de forţă majoră sau caz fortuit a unor mărfuri plasate în destinaţie vamală de antrepozit, acestea se scot din evidenţă, fără plata drepturilor de import, pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate şi acceptate de organul vamal.

(5) Pentru mărfurile străine care se scot din antrepozit în vederea plasării lor sub o altă destinaţie vamală, la determinarea valorii în vamă nu se vor adăuga cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele legate de operaţiunile prevăzute la art.153 alin.(1) şi (2).

Articolul 159 Condiţiile pe care trebuie să le întrunească antrepozitul vamal (1) În scopul asigurării controlului vamal, antrepozitul vamal trebuie să fie astfel

amenajat încît să permită accesul în depozit numai persoanelor care sunt în drept. Intrările şi ieşirile din antrepozit trebuie marcate cu inscripţia "Antrepozit vamal -

Zonă de control vamal", în limba de stat, precum şi în limbile rusă şi engleză. (2) Antrepozitul vamal trebuie să dispună de: a) utilaje de descărcare-încărcare şi mijloace de transport; b) echipamente de depozitare; c) mijloace de cîntărire a mărfurilor; d) mijloace de comunicaţie; e) tehnică de birou; f) mobilier şi alte echipamente necesare pentru funcţionarea sa normală. Articolul 160 Garantarea obligaţiei vamale pentru mărfurile antrepozitate (1) Titularul declaraţiei vamale de antrepozitare este obligat să garanteze integral

obligaţia vamală care ar putea să apară prin nerespectarea condiţiilor care reglementează regimul de antrepozitare. Garantarea obligaţiei vamale poate fi efectuată şi de către

69

antrepozitar, atunci cînd titularul declaraţiei vamale este depozitarul mărfurilor, cu excepţia cazului în care antrepozitul aparţine organelor vamale.

(2) Garantarea obligaţiei vamale se asigură în conformitate cu dispoziţiile cuprinse la art.1271 din Codul vamal al Republicii Moldova.

(3) Garanţia bancară expiră la data plasării mărfurilor într-un alt regim sau destinaţie vamală, conform legislaţiei în vigoare şi poate fi utilizată pentru alte operaţiuni, în limitele valabilităţii ei.

Articolul 161 Lichidarea antrepozitului vamal şi consecinţele ei (1) Antrepozitul vamal poate fi lichidat voluntar la expirarea termenului de

valabilitate a autorizaţiei sau în orice alt moment în cadrul acestui termen. De asemenea, antrepozitul poate fi lichidat şi prin dispoziţia organelor vamale, atunci cînd se constată săvîrşirea unor încălcări grave ale legislaţiei vamale.

(2) Antrepozitarul este obligat să informeze biroul vamal în a cărui rază de activitate se află antrepozitul vamal, precum şi persoanele care au antrepozitat mărfuri despre intenţia sa de a lichida antrepozitul vamal, cu minimum trei luni înainte de data lichidării. În cazul în care lichidarea antrepozitului survine ca urmare a dispoziţiei organelor vamale, perioada de lichidare este de trei luni de la data adoptării deciziei de lichidare.

(3) Pe perioada de lichidare, în antrepozitul vamal este interzisă plasarea altor mărfuri, iar scoaterea mărfurilor se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului cod.

(4) În termen de trei zile de la data la care i-a fost înmînată hotărîrea de lichidare sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a hotărîrii de lichidare a antrepozitului vamal, deţinătorul antrepozitului prezintă Serviciului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate, conform modelului elaborat de Serviciul Vamal, iar în termen de şapte zile face inventarierea mărfurilor păstrate în destinaţie de antrepozit vamal.

(5) În cazul în care la data stabilită pentru încetarea activităţii în antrepozit se află mărfuri străine a căror situaţie nu a fost soluţionată, organele vamale încheie din oficiu operaţiunile în conformitate cu prevederile art.158 alin.(2).

Articolul 162 Darea de seamă şi evidenţa operativă (1) Biroul vamal în raza de activitate a căruia a fost creat antrepozitul vamal ţine

evidenţa şi prezintă Serviciului Vamal, în modul stabilit, informaţiile necesare despre activitatea antrepozitului în cauză.

(2) Evidenţa operativă trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea supravegherii aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal, în special următoarele:

a) menţiunile care figurează în rubricile 1, 5, 6, 7, 8, 31, 37 şi 38 ale declaraţiei vamale;

b) declaraţiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinaţie vamală ce încheie destinaţia de antrepozit vamal;

c) numărul şi data altor documente privitoare la plasarea în destinaţie de antrepozit vamal şi încheierea acestuia;

d) menţiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informaţiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea destinaţiei de antrepozit vamal;

e) menţiunile privind stocajul în comun al mărfurilor avînd un statut vamal diferit; f) orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor; g) menţiunile privind operaţiunile uzuale la care sînt supuse mărfurile;

70

h) menţiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale. (3) Evidenţa operativă trebuie să înfăţişeze în orice moment starea existentă a

stocului de mărfuri care se află în destinaţie de antrepozit vamal. Deţinătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la organul vamal, în termenele stabilite de acesta, situaţia stocului de mărfuri.

Secţiunea a 5-a Perfecţionarea activă

Articolul 163 Dispoziţii generale (1) În sensul prezentei secţiuni se definesc următoarele noţiuni:

1) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-a autorizat destinaţia de perfecţionare activă;

2) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decît produsele compensatoare principale, care sînt un produs derivat, rezultat în mod necesar din operaţiunea de transformare;

3) produse compensatoare - atît produsele compensatoare principale, cît şi produsele compensatoare secundare, atunci cînd în text nu se precizează în mod explicit tipul lor;

4) pierderi - cantitatea de mărfuri care se distruge şi se pierde în cursul operaţiunii de transformare, îndeosebi prin evaporare, uscare, pierderi sub formă de gaze, transpiraţie;

5) metoda cheii cantitative - calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferitele produse compensatoare prin raportare la cantitatea de mărfuri din import;

6) metoda cheii valorice - calcularea proporţiei de mărfuri de import încorporate în diferite produse compensatoare prin raportare la valoarea produselor compensatoare;

7) operatori - persoanele care efectuează, integral sau parţial, operaţiunile de transformare; 8) compensare prin echivalenţă - sistemul care permite obţinerea de produse compensatoare din mărfuri echivalente, definite la art.1 pct.39) din Codul vamal, cu respectarea condiţiilor stipulate la art.171 alin.(1) din prezentul cod ; 9) export anticipat - regimul care permite ca produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente să fie exportate de pe teritoriul Republicii Moldova înaintea plasării mărfurilor de import în destinaţie de perfecţionare activă cu suspendare; 10) termen de reexport - termenul pînă la care produsele importate sau produsele compensatoare trebuie să primească o destinaţie sau utilizare aprobată de vamă.

11) operaţiune de procesare - orice perfecţionare a mărfurilor de import, în mod direct sau indirect din dispoziţia titularului, realizată conform indicaţiilor şi pentru partenerul stabilit în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova efectuată, în general, numai cu plata aferentă a cheltuielilor de perfecţionare;

(2) Pot fi utilizate ca accesorii de producţie toate mărfurile care nu se regăsesc printre produsele compensatorii, dar care permit sau facilitează producerea produselor compensatorii, chiar dacă se consumă, în întregime sau parţial, în timpul procesului, cu excepţia următoarelor bunuri:

a) combustibili, surse de energie diferite de cele necesare pentru testarea produselor compensatoare sau pentru detectarea defecţiunilor la bunurile de import care necesită reparaţii;

71

b) lubrifianţi diferiţi de cei necesari pentru testarea produselor compensatoare, ajustarea, calibrarea sau scoaterea din tipar sau matriţă a acestora;

c) echipament şi unelte. Articolul 164 Autorizarea regimului (1) Autorizaţia de utilizare a regimului suspensiv se acordă numai în cazul în care

solicitantul poate demonstra că are intenţia efectivă de a reexporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz se poate autoriza utilizarea regimului suspensiv pentru toate mărfurile care urmează a fi perfecţionate.

(2) Atunci cînd în urma procesului de perfecţionare activă rezultă produse compensatoare secundare a căror punere în liberă circulaţie ori distrugere pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă prin reglementări legale, autorizaţia se acordă numai dacă solicitantul acesteia se obligă, în scris, organelor vamale, să le exporte pînă la expirarea termenului de reexport stabilit în autorizaţie, prezentînd în acest sens şi acordul organelor competente din ţara de destinaţie.

(3) Din raţiuni economice, organele vamale pot aproba reexportul produselor compensatoare secundare aflate în situaţia stipulată la alin.(2) o singură dată sau la date stabilite de comun acord cu titularul autorizaţiei, dar nu mai tîrziu de data pînă la care este valabilă autorizaţia, la care se adaugă termenul de reexport.

(4) Autorizaţia de utilizare a regimului cu restituire (drawback) se acordă pentru mărfurile străine, care după perfecţionarea activă urmează să fie reexportate sub formă de produse compensatoare, dar numai în cazurile cînd, la momentul înregistrării declaraţiei vamale de plasare sub regim:

a) mărfurile importate nu sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în liberă circulaţie;

b) produsele compensatoare principale nu sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la export, potrivit legislaţiei în vigoare.

(5) În cazul în care se îndeplinesc condiţiile pentru folosirea ambelor sisteme, solicitantul poate cere autorizarea fie pentru regimul suspensiv, fie pentru regimul drawback, dacă legislaţia nu stabileşte alte restricţii.

(6) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează de către biroul vamal din raza solicitantului în baza cererii-tip, al cărei model este indicat în anexa nr.28, completată de solicitant în conformitate cu instrucţiunile cuprinse în anexa nr.29 la prezentul cod.

Modelul autorizaţiei este arătat în anexa nr.30 şi se completează conform instrucţiunilor din anexa nr.31 la prezentul cod.

(7) În cazul în care produsele compensatoare urmează a fi obţinute din alte produse compensatoare rezultate pe baza unei autorizaţii deja eliberate, persoana care efectuează operaţiunile ulterioare de transformare trebuie să înainteze o nouă cerere de autorizare, prezentînd datele de referinţă ale autorizaţiei deja eliberate. În acest caz, condiţiile economice se consideră îndeplinite.

Articolul 165 Cazuri de neautorizare a regimului de perfecţionare activă (1) Regimul de perfecţionare activă nu poate fi autorizat atunci cînd acesta ar aduce

atingere în mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice).

(2) Condiţiile economice se consideră îndeplinite în cazul în care perfecţionarea constă dintr-una din următoarele operaţiuni:

72

a) operaţiuni executate în baza contractului job-processing încheiat cu o persoană stabilită într-o altă ţară.

Job-processing reprezintă orice transformare a mărfurilor de import puse direct sau indirect la dispoziţia titularului autorizaţiei, care este efectuată în conformitate cu specificaţiile tehnice, şi în contul persoanei stabilite în afara Republicii Moldova, în general contra plăţii costurilor de transformare;

b) reparaţii, inclusiv reparaţii capitale şi adaptări; c) forme obişnuite de manipulare, care au drept scop conservarea mărfurilor,

îmbunătăţirea aspectului sau a calităţii vandabile sau pregătirea lor în vederea distribuţiei sau revînzării.

(3) Dacă la data solicitării eliberării autorizaţiei de perfecţionare activă titularul operaţiunii figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale, acesta va refuza emiterea autorizaţiei, comunicînd acest lucru în scris solicitantului.

Articolul 166 Evidenţele de perfecţionare activă (1) Pentru a asigura aplicarea întocmai a dispoziţiilor care reglementează regimul,

organele vamale solicită titularului de autorizaţie, în scopul facilitării controlului, să asigure păstrarea evidenţelor operative, numite în continuare evidenţe de perfecţionare activă, care precizează cantităţile de mărfuri din import plasate sub regim şi cantităţile de produse compensatoare obţinute, stocurile, precum şi toate datele necesare monitorizării operaţiunilor şi calculării corecte a tuturor obligaţiilor de import plătibile.

(2) Evidenţele de perfecţionare activă trebuie să fie puse la dispoziţia organului vamal în orice moment şi în special în cazul oricărei încheieri, totale sau parţiale, a operaţiunilor de perfecţionare activă, astfel încît acestea să fie în măsură să efectueze verificările necesare derulării corespunzătoare a regimului.

(3) În cazul în care operaţiunile de transformare sînt efectuate în două sau mai multe amplasamente, evidenţele operative trebuie să prezinte în orice moment datele referitoare la implementarea regimului în fiecare amplasament.

Articolul 167 Perioada de valabilitate a autorizaţiei (1) Perioada de valabilitate a autorizaţiei se stabileşte de către organul vamal în

funcţie de condiţiile şi necesităţile specifice ale solicitantului. În cazul în care perioada de valabilitate depăşeşte 2 ani, condiţiile pe baza cărora a

fost eliberată autorizaţia se revizuiesc periodic la intervale precizate în autorizaţie. (2) La eliberarea autorizaţiei, organele vamale specifică perioada în care produsele

compensatoare trebuie reexportate, luînd în considerare timpul necesar desfăşurării operaţiunilor de transformare indicate în autorizaţie pentru o anumită cantitate de mărfuri, cantitatea mărfurilor de import autorizate să intre în regim şi timpul necesar pentru atribuirea unei destinaţii vamale produselor compensatoare.

(3) Termenul de reexport începe să curgă de la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor în regim de perfecţionare activă.

(4) În situaţii temeinic justificate, perioada specificată pentru reexport poate fi prelungită chiar şi după expirarea termenului stabilit iniţial, cu excepţia cazului în care operaţiunea a fost deja încheiată din oficiu de către organul vamal.

(5) În cazul exportului anticipat, organele vamale stabilesc termenul menţionat la art.60 din Codul vamal ţinînd seama de timpul necesar pentru procurarea şi transportul mărfurilor de import către Republica Moldova, fără ca acesta să depăşească 6 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de export.

73

În cazuri justificate, acest termen poate fi prelungit pînă la 12 luni. De asemenea, prelungirea termenului poate fi aprobată, în cazuri temeinic justificate, şi după expirarea termenului acordat iniţial.

Articolul 168 Rata de randament (1) Rata de randament definită la art.1 pct.40) din Codul vamal al Republicii

Moldova se determină de titularul autorizaţiei de perfecţionare activă pe baza datelor de producţie şi trebuie să fie identificabilă în evidenţele operatorului.

(2) Rata de randament se verifică de către organul vamal pe baza normativelor şi a consumurilor din contractul extern sau, atunci cînd la eliberarea autorizaţiei, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de titularul autorizaţiei pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a acestuia anexată la cerere, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunea de perfecţionare activă.

(3) În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din autorizaţia de perfecţionare activă, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile indicate de organul vamal, pe cheltuiala titularului de autorizaţie, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar.

În acest sens, titularul de autorizaţie va înscrie în declaraţie pe proprie răspundere şi angajamentul său cu privire la suportarea plăţii eventualelor expertize solicitate de organul vamal.

Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de aceasta vor fi suportate de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezultatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente vor fi restituite organului vamal de către titularul autorizaţiei.

(4) Dacă în urma verificărilor ulterioare rata de randament se dovedeşte a fi nejustificată, pentru partea aferentă de mărfuri importate şi declarate ca fiind încorporate în produsele compensatoare se calculează şi se încasează drepturile de import pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export.

(5) Atunci cînd este necesar a se calcula drepturile de import pentru produsele compensatoare ori potrivit alin.(4) al prezentului articol, nu se va ţine seama de pierderile definite la alin.(1) al art.163 din prezentul cod.

(6) Pentru anumite produse, atunci cînd este necesar, Serviciul Vamal este îndreptăţit să aplice rate de randament standard stabilite de organele abilitate.

Articolul 169 Compensarea prin echivalenţă în regim suspensiv şi regim de

drawback

(1) În cazul în care se foloseşte compensarea prin echivalenţă, mărfurile echivalente trebuie să fie clasificate la aceeaşi subpoziţie a codului de nouă cifre din Nomenclatorul mărfurilor, să prezinte aceleaşi calităţi comerciale şi aceleaşi caracteristici tehnice ca şi mărfurile de import.

(2) Folosirea compensării prin echivalenţă este posibilă numai în cazul în care persoana interesată solicită aceasta în cererea sa şi numai în cazul în care prin autorizaţia eliberată se precizează factorii menţionaţi la alin.(1), comuni mărfurilor echivalente şi mărfurilor de import, precum şi mijloacele de verificare ale acestora.

74

(3) În cazul în care autorizaţia prevede recurgerea la compensarea prin echivalenţă, în autorizaţie se înscriu măsurile specifice ce urmează a fi adoptate pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor aplicabile acestui regim.

(4) În cazul în care autorizaţia nu specifică utilizarea compensării prin echivalenţă, însă titularul autorizaţiei doreşte să recurgă la acest regim, acesta va solicita organului vamal modificarea autorizaţiei acordate iniţial.

(5) În cazuri justificate, organele vamale pot admite ca mărfurile echivalente să se afle într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decît mărfurile de import, cu condiţia ca partea esenţială a transformării la care sînt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului de autorizaţie, fie în întreprinderi aparţinînd operatorilor stabiliţi în autorizaţie.

(6) Titularul autorizaţiei este obligat să asigure în orice moment, organelor vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la alin.(1) înainte de a putea folosi sistemul de compensare prin echivalenţă.

Articolul 170 Regimul de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă fără export anticipat

(1) În cadrul regimului de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă fără export anticipat, mărfurile străine se află în situaţia vamală a mărfurilor echivalente, iar mărfurile echivalente se află în situaţia vamală a mărfurilor străine. În acest caz, modificarea situaţiei vamale intervine în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de perfecţionare activă.

(2) Dispoziţiile alin.(1) al prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi regimului de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import şi export anticipat, cu deosebirea că în acest caz modificarea situaţiei vamale a mărfurilor are loc, pentru produsele compensatoare exportate, în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export al acestora, iar pentru mărfurile străine şi mărfurile echivalente - în momentul înregistrării declaraţiei vamale de perfecţionare activă.

(3) Modificarea situaţiei vamale menţionată la alin.(1) şi (2) nu trebuie să modifice originea mărfurilor exportate.

(4) Normele prevăzute pentru autorizarea regimului de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import se aplică mărfurilor străine şi în cazul compensării prin echivalenţă cu sau fără export anticipat.

(5) Mărfurile echivalente nu sînt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecţionare activă.

Articolul 171 Sistemul cu restituire În cazul regimului de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile

referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente cu sau fără export anticipat.

Articolul 172 Încheierea regimului de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare

(1) Regimul de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare de la drepturile de import se încheie, pentru mărfurile străine, cînd produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare sînt plasate sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organele vamale.

La plasarea sub o nouă destinaţie vamală a produselor compensatoare, atît a celor principale, cît şi a celor secundare, organele vamale vor aplica măsurile de politică economică prevăzute de legislaţia în vigoare.

75

(2) Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea sau la un alt birou vamal stabilit prin autorizaţie.

Articolul 173 Importul mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import

(1) Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import pot fi importate, în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial, cu respectarea dispoziţiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi specifice mărfurilor de import în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import.

(2) Dacă mărfurile de import plasate în regim de perfecţionare activă îndeplinesc, în momentul importului, condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferenţial valabil în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

(3) Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de reexport stabilit în declaraţia vamală de plasare sub regim, titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele compensatoare care figurează în evidenţele biroului vamal ca rămase neexportate, au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o nouă destinaţie vamală aprobată de organele vamale, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, pe bază de act constatator în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de reexport acordat. În acest caz se calculează şi penalităţile prevăzute de lege, începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii.

În aplicarea acestor dispoziţii, drepturile de import şi majorările de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru mărfurile străine neexportate sub formă de produse compensatoare ori în aceeaşi stare.

(4) Atunci cînd produsele compensatoare sînt importate, în totalitate sau în parte, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza cantităţii şi valorii mărfurilor de import intrate în componenţa produselor compensatoare.

(5) În completarea declaraţiei vamale de import depusă pentru produsele compensatoare se va avea în vedere că în anumite rubrici determinate de Serviciul Vamal, să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenţa produselor compensatoare. De asemenea, se va face referire la declaraţia vamală de export al produselor compensatoare.

(6) Atunci cînd în urma operaţiunilor de perfecţionare activă produsele compensatoare dobîndesc statutul de mărfuri originare din Republica Moldova pentru care a fost emisă o dovadă de origine cu ocazia exportului acestora, fie prin supunerea mărfurilor străine unor operaţiuni de transformare considerate suficiente în virtutea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, fie prin aplicarea unor reguli de cumul bilateral sau diagonal, la importul acestora organele vamale nu le vor considera ca mărfuri autohtone şi, în consecinţă, mărfurile străine intrate în componenţa produselor compensatoare se supun plăţii drepturilor de import în conformitate cu prevederile alin.(4) şi (5) ale prezentului articol.

Articolul 174 Tratamentul tarifar preferenţial Dacă mărfurile străine incorporate în produsele compensatoare îndeplinesc la

momentul importului condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în

76

cadrul contingentelor tarifare sau a plafoanelor tarifare stabilite potrivit originii lor, ele vor beneficia de respectivul tratament la înregistrarea declaraţiei vamale de import.

Articolul 175 Determinarea cuantumului drepturilor de import Determinarea cuantumului drepturilor de import se face prin metoda cheii cantitative

sau metoda cheii valorice. Articolul 176 Metoda cheii cantitative (1) Prin aplicarea acestei metode de calcul se determină cantitatea pentru fiecare

marfă de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.

Cantitatea unei anumite mărfi de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit.a) şi b) de mai jos:

a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată şi suma cantităţilor din marfa regăsită în fiecare din totalul produselor compensatoare rezultate în urma operaţiunii de perfecţionare;

b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea din acel produs compensator, rezultat în procesul de perfecţionare, cu cantitatea de marfă de import pentru care se efectuează calculul, regăsibilă în acel produs compensator la care se referă raportul respectiv.

(2) Metoda cheii cantitative, denumită produs compensator, reprezintă cazul particular al metodei generale descrisă la alin.(1) al prezentului articol, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multor mărfuri de import rezultă un singur produs compensator.

(3) În cazul metodei produs compensator, pierderile definite la alin.(1) art.163 al prezentului cod nu influenţează calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.

(4) Metoda cheii cantitative, denumită mărfuri de import, reprezintă cazul particular al metodei generale descrisă la alin.(1) al prezentului articol, în care din operaţiunile de perfecţionare activă a uneia sau mai multe mărfuri de import rezultă mai multe produse compensatoare.

(5) În cazul metodei mărfuri de import, pierderile definite la alin.(1) art.163 al prezentului cod influenţează direct calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie vamală.

(6) Modelul matematic pentru metoda cheii cantitative este stipulat în anexa nr.32. Articolul 177 Metoda cheii valorice (1) Atunci cînd metoda cheii cantitative nu poate fi aplicată, se aplică metoda cheii

valorice. Prin aplicarea acestei metode de calcul se determină cantitatea pentru fiecare marfă

de import în parte, pentru care apare o obligaţie vamală, ca urmare a importului unei părţi din produsele compensatoare rezultate în urma procesului de perfecţionare activă.

Cantitatea de o anumită marfă de import se determină prin înmulţirea rezultatelor obţinute la lit.a) şi b) de mai jos:

a) raportul dintre cantitatea totală din marfa care a fost importată cu suma preţurilor tuturor produselor compensatoare rezultate din procesul de perfecţionare activă;

77

b) suma tuturor produselor ce rezultă din înmulţirea fiecărui raport dintre cantitatea fiecărui produs compensator ce urmează a fi importat şi cantitatea acelui produs compensator rezultat în procesul de perfecţionare, cu preţul corespunzător acestuia.

(2) Modelul matematic pentru metoda cheii valorice este stipulat în anexa nr.33. Articolul 178 Decontul de justificare (1) Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să prezinte biroului

vamal care are în evidenţă operaţiunea, un decont de justificare. (2) Decontul de justificare cuprinde următoarele menţiuni: a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă; b) cantitatea pe tip de marfă străină, cu menţionarea declaraţiilor de plasare în regim; c) codul din Nomenclatorul mărfurilor; d) valoarea în vamă a mărfurilor străine şi nivelul drepturilor de import; e) rata de randament stabilită; f) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare, cu menţionarea

declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinaţie vamală;

g) valoarea produselor compensatoare în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;

h) cuantumul drepturilor de import pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;

i) declaraţiile vamale de încheiere a regimului. (3) Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile

de la depunerea declaraţiilor vamale de încheiere a regimului. În cazul exportului anticipat de produse compensatoare, decontul de justificare se

depune o dată cu declaraţia vamală pentru mărfurile de import. (4) Biroul vamal, pe baza verificării efectuate, vizează decontul de justificare, dacă

este corespunzător, sau informează titularul autorizaţiei dacă decontul nu este acceptat. Articolul 179 Dispoziţii specifice la completarea declaraţiei vamale (1) Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sînt plasate într-o zonă

liberă ori într-un regim vamal suspensiv, care încheie regimul de perfecţionare activă cu suspendare, în declaraţia vamală pentru aceste produse şi mărfuri, la rubrica rezervată descrierii mărfurilor, se va menţiona "Marfă PA/S".

(2) Dacă mărfurile de import plasate în regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import fac obiectul unor măsuri de politică economică care se aplică şi în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaraţia vamală pentru aceste mărfuri se înscrie, la căsuţa rezervată descrierii mărfurilor, "măsuri de politică economică".

(3) Biroul vamal la care se efectuează operaţiunile de încheiere a regimului de perfecţionare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de cel mult 5 zile.

Articolul 180 Încheierea regimului de perfecţionare activă cu restituire (1) Regimul de perfecţionare activă cu restituire se încheie la reexportul produselor

compensatoare stabilite în autorizaţie ori prin plasarea lor într-una din destinaţiile menţionate la art.181 alin.(2) şi efectuată în cadrul termenului de reexport autorizat.

78

(2) În vederea restituirii drepturilor de import, declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conţină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.

La restituirea drepturilor de import se aplică în mod corespunzător prevederile art.175-177 ale prezentului cod.

Articolul 181 Cererea de restituire (1) Restituirea drepturilor de import se face la solicitarea titularului autorizaţiei de

perfecţionare activă pe baza unei cereri denumite Cerere de restituire PA. (2) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenţă

operaţiunea în termen de cel mult 30 de zile de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, într-unul din următoarele destinaţii vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, perfecţionare activă - sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere.

(3) În cazuri temeinic justificate, organul vamal poate aproba restituirea drepturilor de import şi după expirarea termenului prevăzut la alin.(2), însă fără ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an din data exportului produselor compensatoare, dreptul de restituire se prescrie.

(4) Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni: a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă; b) cantitatea, pe tip de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea

drepturilor de import; c) poziţia tarifară din Nomenclatorul mărfurilor; d) valoarea în vamă, precum şi drepturile de import aferente mărfurilor străine,

înscrise în declaraţia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfecţionare activă - sistemul de restituire;

e) data importului mărfurilor străine; f) numărul declaraţiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul

regimului; g) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare; h) valoarea produselor compensatoare, dacă încheierea se realizează pe baza metodei

cheii valorice; i) rata de randament stabilită; j) numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate

sub una din destinaţiile vamale prevăzute la alin.(2) al prezentului articol; k) cuantumul drepturilor de import de restituit. (5) Cererea de restituire PA trebuie să fie însoţită de documente care să justifice

datele menţionate la alin.(4) al prezentului articol. (6) Biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea verifică cererea de restituire PA şi o

aprobă dacă sînt întrunite condiţiile de restituire, sau o respinge, informînd titularul autorizaţiei cu privire la rezultatul verificărilor.

Organele vamale vor respinge cererile de restituire în toate cazurile în care constată că produsele compensatoare obţinute nu sînt cele specificate în autorizaţia de perfecţionare activă, ori dacă reexportul produselor compensatoare a fost efectuat după expirarea termenului-limită prevăzut pentru încheierea operaţiunii.

Articolul 182 Dispoziţii specifice la completarea declaraţiei vamale

79

(1) Cînd produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute la art.181 alin.(2) caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acea destinaţie poartă menţiunea "Marfă PA/R".

(2) Organul vamal urmăreşte ca menţiunea de la alin.(1) să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.

Articolul 183 Transferul şi cesionarea mărfurilor (1) În cadrul aceleiaşi autorizaţii de perfecţionare activă şi înainte de a se încheia

regimul, mărfurile de import în aceeaşi stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea biroului vamal emitent de autorizaţie, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfecţionare activă sau de încheiere a regimului.

(2) Răspunderea juridică pentru operaţiunea prevăzută la alin.(1) rămîne în sarcina titularului de autorizaţie.

(3) Biroul vamal poate aproba cesionarea regimului de perfecţionare activă de la titularul autorizat la titularul altei autorizaţii.

(4) Răspunderea juridică trece în sarcina titularului celei de-a doua autorizaţii din momentul aprobării prevăzute la alin.(3) al prezentului articol.

(5) Modalitatea de transfer şi cesionare este stipulată în Anexa nr.34 la prezentul cod. Articolul 184 Scutiri de la garantarea drepturilor de import (1) Operaţiunile de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de

import sînt scutite de la garantarea drepturilor de import. Totuşi, biroul vamal va condiţiona înregistrarea declaraţiei vamale de plasare în regim de depunerea unei garanţii bancare, atunci cînd titularul autorizaţiei sau unul din operatori figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale.

(2) În vederea aplicării acestor dispoziţii, biroul de plasare, la recepţia declaraţiei vamale în detaliu, va verifica în lista debitorilor faţă de organele vamale dacă titularul autorizaţiei sau unul din operatori figurează cu debite de orice natură faţă de organele vamale.

(3) În cazul în care se solicită informaţii Serviciului Vamal, acesta are obligaţia să verifice şi să comunice imediat datele solicitate biroului de plasare, pentru a evita staţionarea nejustificată a mărfurilor în vamă.

(4) Dacă operaţiunea de perfecţionare activă are ca obiect repararea de mărfuri exportate anterior în afara termenului de garanţie ori contra efectuării unei plăţi, acestea se plasează, de asemenea, în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import, dar nu se aplică dispoziţiile legate de înlocuire a acestora cu mărfuri identice ori cu mărfuri echivalente, precum şi dispoziţiile legate de exportul anticipat.

Articolul 185 Excluderea mărfurilor din beneficiul regimului de perfecţionare activă cu suspendare

(1) Prin dispoziţiile legale în vigoare, anumite mărfuri sau categorii de mărfuri pot fi excluse din beneficiul regimului de perfecţionare activă cu suspendare. Acestea vor putea fi plasate în regim de perfecţionare numai în sistemul cu restituire, cu respectarea prevederilor art.164 alin.(4) din prezentul cod.

(2) În cazuri temeinic justificate, Serviciul Vamal poate condiţiona plasarea anumitor mărfuri sau categorii de mărfuri în regim de perfecţionare activă cu suspendare de depunerea unei garanţii bancare.

Articolul 186 Perfecţionarea pasivă a produselor compensatoare sau a mărfurilor neprelucrate aflate în regim de perfecţionare activă

80

(1) Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate în regim de perfecţionare activă pot face obiectul, total sau parţial, al unui export temporar pentru o operaţiune de perfecţionare pasivă complementară efectuată în afara teritoriului Republicii Moldova, pe baza autorizaţiei eliberate de biroul vamal şi cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă.

(2) Produsele reimportate după perfecţionarea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt supuse plăţii drepturilor de import potrivit prevederilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.

(3) Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit acestor prevederi, nu constituie temei pentru restituirea drepturilor de import, cu excepţia cazului în care operaţiunea se transformă în export definitiv.

(4) Titularul autorizaţiei este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operaţiunea atunci cînd, în urma unui caz fortuit sau de forţă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică, astfel încît obţinerea de produse compensatoare devine imposibilă.

În cazul distrugerii sau pierderii totale ori parţiale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forţă majoră, titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să anunţe şi să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea, dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută.

(5) Mărfurile exportate anterior care, la recepţia lor sau în cadrul termenului de garanţie, s-a constatat că sînt defecte sau necorespunzătoare calitativ ori dacă acestea s-au defectat în această perioadă, se plasează în regim de perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import în vederea reparării sau înlocuirii cu produse identice sau echivalente dacă, potrivit dispoziţiilor contractuale, repararea sau înlocuirea se face cu titlu gratuit.

Articolul 187 Exportul anticipat (1) Birourile vamale pot admite ca produsele de înlocuire menţionate la alin.(5) al

art.186 să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, exportate înainte de importul mărfurilor exportate anterior (export anticipat). În acest caz, operaţiunea de import trebuie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la exportul produselor de înlocuire.

(2) În cazul exportului anticipat al produselor de înlocuire, dacă mărfurile exportate iniţial nu se returnează din considerente economice ori din orice alte motive, operaţiunea se va încheia, în termenul prevăzut la alin.(1), prin export definitiv, cu respectarea măsurilor de politică economică.

(3) Dacă după 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(1) titularul autorizaţiei nu face dovada că mărfurile exportate iniţial au fost importate sau au fost plasate într-o zonă liberă ori în regim de antrepozitare în vederea importului ulterior, ori dacă operaţiunea nu a fost încheiată prin exportul definitiv al produselor de înlocuire exportate anticipat, organele vamale vor încheia din oficiu operaţiunea, pe bază de act constatator, în conformitate cu dispoziţiile referitoare la exportul definitiv şi vor sesiza organele de control financiar pentru verificarea legalităţii tranzacţiei.

Articolul 188 Normele tehnice Întru aplicarea adecvată a prevederilor prezentei secţiuni Serviciul Vamal este în

drept să aprobe diverse norme tehnice.

81

Secţiunea a 6-a Transformarea sub control vamal

Articolul 189 Dispoziţii generale

Procedura de transformare sub control vamal se poate folosi numai pentru bunurile din coloana 1 a listei din anexa nr.35 la prezentul cod, care urmează să fie supuse numai transformărilor menţionate în coloana 2.

Articolul 190 Autorizarea regimului (1) Autorizarea regimului de transformare sub control vamal se face de către biroul

vamal în baza cererii al cărei model figurează în anexa nr.36. Completarea cererii se face în conformitate cu instrucţiunile din anexa nr.37 la prezentul cod.

(2) Autorizaţia eliberată de către biroul vamal va fi în conformitate cu modelul din anexa nr.38.

(3) Pentru eliberarea autorizaţiei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) mărfurile plasate în regim de transformare sub control vamal să se regăsească în produsele transformate;

b) felul sau starea mărfii din momentul plasării în regim să nu mai poată fi reconstituită, după ce a avut loc transformarea, în formele iniţiale.

(4) Nu poate fi autorizată plasarea în regim de transformare sub control vamal atunci cînd prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.

Articolul 191 Evidenţele transformării sub control vamal (1) Pentru a asigura aplicarea corectă a dispoziţiilor care reglementează regimul de

transformare sub control vamal, organele vamale pot cere titularului autorizaţiei, în scopul facilitării verificărilor, să întocmească şi să păstreze propriile evidenţe operative ale stocurilor, în care să indice cantităţile de mărfuri de import plasate în regim, produsele transformate obţinute, precum şi toate datele de referinţă necesare pentru monitorizarea operaţiunilor şi calcularea corectă a obligaţiilor de import care trebuie plătite.

(2) Evidenţele transformării sub control vamal se ţin la dispoziţia organului vamal, pentru a permite acestuia să efectueze toate verificările necesare implementării corespunzătoare a regimului.

(3) În cazul în care evidenţele păstrate de către solicitant în scopuri comerciale permit supravegherea regimului, ele trebuie recunoscute de către organele vamale ca evidenţe ale transformării sub control vamal valabile.

Articolul 192 Perioada de valabilitate a autorizaţiei (1) Perioada de valabilitate a autorizaţiei se stabileşte de la caz la caz de către biroul

vamal, ţinînd seama de cerinţele specifice ale solicitantului. În cazul în care perioada depăşeşte doi ani, condiţiile în care a fost eliberată

autorizaţia trebuie revizuite periodic la intervale prevăzute în autorizaţie. (2) La eliberarea autorizaţiei, birourile vamale trebuie să specifice perioada în care

produsele transformate trebuie să primească o destinaţie vamală, luînd în considerare timpul necesar pentru efectuarea operaţiunilor de transformare şi timpul necesar pentru plasarea produselor transformate sub o destinaţie vamală.

(3) Termenul acordat iniţial poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.

82

(4) Dacă circumstanţele justifică acest lucru, perioada specificată în autorizaţie poate fi prelungită de către biroul vamal, chiar dacă perioada stabilită iniţial a expirat, cu condiţia ca operaţiunea să nu fi fost încheiată din oficiu.

Articolul 193 Rata de randament (1) Rata de randament se determină de titularul autorizaţiei pe baza datelor de

producţie şi trebuie să fie identificabilă în evidenţele acestuia. (2) Rata de randament se verifică de către biroul vamal pe baza datelor de producţie

sau, atunci cînd la eliberarea autorizaţiei, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randament propusă de titularul autorizaţiei, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a acestuia, anexată la cerere, sub rezerva posibilităţii verificării ulterioare a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunea de transformare.

(3) În scopul verificării ulterioare a ratei de randament sau a altor date din autorizaţia de transformare sub control vamal, organele vamale pot dispune efectuarea de expertize tehnice sau contabile de către experţii sau organizaţiile indicate de organul vamal, pe cheltuiala titularului de autorizaţie, dar numai dacă acest lucru este absolut necesar. În acest sens, titularul de autorizaţie va înscrie în declaraţia pe proprie răspundere şi angajamentul său cu privire la suportarea plăţii eventualelor expertize solicitate de organul vamal.

(4) Atunci cînd se consideră necesară efectuarea unei contraexpertize, cheltuielile legate de aceasta vor fi suportate de solicitant. Dacă solicitarea contraexpertizei aparţine organului vamal, iar aceasta, prin rezultatele ei, se dovedeşte îndreptăţită, cheltuielile aferente se vor restitui organului vamal de către titularul autorizaţiei.

Articolul 194 Plasarea mărfurilor în regim (1) Declaraţia de plasare a mărfurilor în regim de transformare sub control vamal se

depune la biroul de plasare în regim, precizat în autorizaţie. (2) Descrierea mărfurilor în declaraţia menţionată la alin.(1) trebuie să corespundă

specificaţiilor din autorizaţie. Articolul 195 Încheierea regimului (1) Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul

autorizaţiei prin declaraţia vamală în detaliu. (2) La întocmirea declaraţiei vamale în detaliu prevăzută la alin.(1) se ţine seama de

cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum şi de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea iniţială, care urmează să facă obiectul unei alte destinaţii vamale.

(3) Dacă încheierea totală sau parţială a operaţiunii se efectuează la un alt birou vamal decît cel de plasare, biroul vamal de încheiere este obligat ca în termen de cel mult 5 zile din data înregistrării declaraţiei vamale în detaliu, să transmită o copie a acesteia biroului vamal de plasare a mărfurilor sub regim.

(4) Titularul autorizaţiei trebuie să prezinte biroului vamal de plasare un decont de încheiere în termen de 15 zile de la data expirării termenului de încheiere.

(5) Decontul de încheiere trebuie să cuprindă următoarele elemente: a) datele de referinţă ale autorizaţiei; b) cantitatea din fiecare categorie de mărfuri de import şi datele de referinţă ale

declaraţiei de plasare a acestora sub regim; c) codul din Nomenclatorul de mărfuri al mărfurilor de import; d) valoarea în vamă a mărfurilor de import; e) rata de randament stabilită;

83

f) natura, cantitatea produselor transformate şi destinaţiile vamale sub care au fost plasate, împreună cu numărul şi data de înregistrare ale declaraţiilor prin care se stabileşte destinaţia vamală a numitelor produse. La decontul de încheiere vor fi anexate copii ale acestor declaraţii vamale.

g) costurile de transformare, în cazul în care se aplică art.196 alin.(1) lit.d); h) codul din Nomenclatorul de mărfuri pentru produsele transformate. (6) Biroul vamal poate autoriza ca întocmirea decontului de încheiere menţionat la

alin.(5) să fie făcută prin mijloace informatice sau în orice altă formă agreată de organele vamale.

Articolul 196 Alegerea valorii în vamă în cazul în care produsele transformate se pun în liberă circulaţie

(1) În cazul în care produsele transformate se pun în liberă circulaţie, valoarea în vamă a acestora trebuie să fie una dintre următoarele, la solicitarea persoanei interesate, dreptul de alegere fiind exercitat la data înregistrării declaraţiei pentru punere în liberă circulaţie:

a) valoarea în vamă, stabilită la sau în jurul aceleiaşi date, pentru mărfuri identice sau similare produse în orice ţară terţă;

b) valoarea lor de vînzare, cu condiţia ca aceasta să nu fie influenţată de relaţia dintre cumpărător şi vînzător;

c) valoarea de vînzare în Republica Moldova a mărfurilor identice sau similare, cu condiţia ca aceasta să nu fie influenţată de relaţia dintre cumpărător şi vînzător;

d) valoarea în vamă a mărfurilor de import plus costurile de transformare. (2) În cazul în care sînt în vigoare măsuri de politică economică pentru mărfurile de

import care au fost supuse transformării la data înregistrării declaraţiei pentru punere în liberă circulaţie, aceste măsuri nu se aplică mărfurilor transformate decît dacă ele sînt de asemenea în vigoare pentru produsele identice cu produsele transformate.

În acest caz, măsurile se aplică la cantitatea de mărfuri de import folosite efectiv la fabricarea produselor transformate plasate pentru liberă circulaţie.

Articolul 197 Încheierea operaţiunii din oficiu (1) Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului de încheiere stabilit prin

declaraţia vamală de plasare sub regim, titularul nu prezintă dovada că operaţiunea a fost prelungită sau că mărfurile de import ori produsele transformate care figurează în evidenţele biroului vamal ca neplasate sub o altă destinaţie vamală, au fost plasate totuşi, în termenul acordat iniţial, sub o altă destinaţie vamală aprobată de organul vamal, operaţiunea se încheie de biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, din oficiu, pe bază de act constatator, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de încheiere acordat.

În acest caz se calculează şi penalităţile de întîrziere prevăzute de lege, începînd cu ziua imediat următoare expirării termenului-limită stabilit pentru încheierea operaţiunii.

(2) În aplicarea acestor dispoziţii drepturile de import şi penalităţile de întîrziere aferente se vor calcula numai pentru mărfurile străine care nu au fost plasate sub o altă destinaţie vamală aprobată de organele vamale.

Secţiunea a 7-a

Admiterea temporară de mărfuri, altele decît mijloacele de transport

84

Articolul 198 Admiterea temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import, domeniul şi condiţiile de aplicare

(1) Pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import bunurile ce fac obiectul prevederilor art.199-212 al prezentului cod.

De asemenea, pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import bunurile care fac obiectul unor tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) Bunurile plasate în regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sînt exceptate de la garantarea obligaţiei vamale.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2) atunci cînd prin natura sau cantitatea lor bunurile sînt susceptibile de a fi înstrăinate pe teritoriul Republicii Moldova, organul vamal poate solicita depunerea unei garanţii care să asigure plata eventualelor drepturi de import.

Articolul 199 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a materialul profesional

(1) Materialul profesional se admite temporar cu suspendare totală de la plata drepturilor de import.

(2) Material profesional reprezintă: a) materialul de presă, de radiodifuziune sau televiziune necesar reprezentanţilor

organizaţiilor de presă, de radiodifuziune sau televiziune stabiliţi în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu în vederea realizării de reportaje sau pentru a transmite sau înregistra emisiuni în cadrul unor programe specificate;

b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu în scopul realizării unuia sau mai multor filme specificate;

c) orice alt material necesar exercitării vocaţiei, meseriei sau profesiunii unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care se află temporar pe acest teritoriu pentru a îndeplini o anumită activitate. Termenul nu include materialul profesional care urmează a fi utilizat la prelucrarea industrială sau ambalarea mărfurilor (cu excepţia uneltelor manuale) sau la exploatarea resurselor naturale, la construcţia, repararea sau întreţinerea de imobile ori la executarea de lucrări de terasament, precum şi alte activităţi similare;

d) aparatura auxiliară pentru materialele prevăzute la lit.a), b) şi c) ale prezentului alineat precum şi accesoriile acesteia.

Lista exemplificativă a mărfurilor considerate material profesional este prevăzută în anexa nr.39.

(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă numai dacă materialul profesional întruneşte următoarele condiţii:

a) este deţinut de o persoană nerezidentă; b) este utilizat exclusiv de către persoana care se află temporar pe teritoriul

Republicii Moldova. Condiţia menţionată la lit.b) a prezentului alineat nu este aplicabilă materialului

cinematografic importat pentru realizarea de filme, programe de televiziune sau producţii audiovizuale în baza unui contract de coproducţie încheiat cu o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

85

(4) În cazul realizării de programe comune de radiodifuziune sau televiziune, materialul profesional poate face obiectul unui contract de închiriere sau al altor contracte similare la care este parte o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

(5) Piesele de schimb importate ulterior în scopul reparării materialului profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de avantajele acordate pentru importul temporar, în aceleaşi condiţii ca echipamentul însuşi.

(6) Termenul de reexport al materialului profesional este de 12 luni de la data admiterii temporare. Pentru vehicule termenul de reexport poate fi fixat ţinîndu-se seama de motivul şi de durata previzibilă a şederii pe teritoriul de admitere temporară.

(7) Birourile vamale au dreptul de a refuza sau de a retrage regimul de admitere temporară pentru vehiculele menţionate în apendicele nr.I-III la anexa nr.39 care, chiar ocazional, transportă persoane contra cost sau mărfuri pe teritoriul său pentru a le debarca ori descărca într-un loc situat pe acelaşi teritoriu.

Articolul 200 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a mărfurlor destinate prezentării sau utilizării la expoziţii, tîrguri, întruniri sau alte manifestări similare

(1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:

a) mărfurile destinate expunerii sau efectuării de demonstraţii cu prilejul unor manifestări cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural;

b) mărfurile destinate a fi utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cuprinzînd:

mărfurile necesare demonstraţiilor făcute cu maşinile sau aparatele importate care urmează a fi expuse;

materialele de construcţie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric, pentru standurile provizorii ale persoanelor nerezidente;

materialul publicitar, demonstrativ şi alte materiale cu destinaţie publicitară pentru mărfurile importate expuse, cum sînt înregistrările audio şi video, filmele şi diapozitivele, împreună cu aparatura necesară utilizării acestora;

c) materialul, inclusiv instalaţiile pentru traducere simultană, aparatura de înregistrare audio şi video, filmele cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural, destinat a fi utilizat în cadrul reuniunilor, conferinţelor sau congreselor internaţionale;

d) animalele vii destinate expunerii sau participării la manifestări; e) produsele obţinute în cursul manifestărilor şi provenind din mărfurile, maşinile,

aparatele sau animalele importate temporar. (2) Prin manifestare se înţelege: a) tîrg, expoziţie industrială, agricolă sau de artizanat, salon sau alt eveniment

similar; b) expoziţie sau întrunire organizată în principal cu scop filantropic; c) expoziţie sau întrunire organizată în principal pentru a promova un domeniu al

ştiinţelor, artelor, meşteşugurilor, sporturilor sau activităţi ştiinţifice, tehnice, educaţionale, culturale, sindicale sau turistice, pentru a promova valori religioase sau confesionale sau pentru a promova o mai bună înţelegere între popoare;

d) întrunire a reprezentanţilor unor organizaţii internaţionale sau a reprezentanţilor unor grupuri de organizaţii internaţionale;

e) ceremonie cu caracter oficial sau comemorativ.

86

(3) Nu sînt considerate manifestări în sensul acestui articol expoziţiile organizate cu titlu privat în magazinele sau la sediile agenţilor economici în scopul vînzării mărfurilor importate.

(4) Pentru a putea beneficia de regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:

a) numărul sau cantitatea fiecărui articol importat trebuie să fie rezonabilă, în funcţie de destinaţia lui;

b) organele vamale trebuie să se asigure că vor fi îndeplinite condiţiile stabilite prin prezentele dispoziţii.

(5) Atît timp cît mărfurile admise temporar beneficiază de suspendare totală de la plata drepturilor de import, acestea nu pot fi:

a) împrumutate, închiriate sau utilizate în schimbul unei plăţi; sau b) transportate în afara locului manifestării. Articolul 201 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a mărfurilor

importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural (1) În sensul prezentului articol se defines următoarele noţiuni:

a) mărfuri importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural - materialul ştiinţific şi pedagogic, materialul de bunăstare destinat navigatorilor maritimi, precum şi orice altă marfă importată în cadrul unei activităţi educative, ştiinţifice sau culturale;

b) material ştiinţific şi pedagogic - orice modele, instrumente, aparate, maşini şi accesoriile lor utilizate în cercetarea ştiinţifică şi în învăţămînt sau în pregătirea profesională;

c) material de bunăstare destinat navigatorilor maritimi - materialul destinat activităţilor cu caracter cultural, educativ, recreativ, religios sau sportiv al persoanelor care au sarcini legate de funcţionarea sau serviciul pe mare al unei nave străine angajate în traficul maritim internaţional.

(2) Liste exemplificative ale materialului pedagogic, ale materialului de bunăstare destinat navigatorilor maritimi şi ale oricăror altor mărfuri importate în cadrul unei activităţi educative, ştiinţifice sau culturale figurează în apendicele nr. I - III la anexa nr.40.

(3) De admitere temporară beneficiază: a) mărfurile importate exclusiv în scop educativ, ştiinţific sau cultural; b) piesele de schimb ce se referă la materialul ştiinţific şi pedagogic aflat în regim de

admitere temporară conform lit.a) a prezentului aliniat, precum şi uneltele special concepute pentru întreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea respectivului echipament.

(4) Pentru a putea beneficia de facilităţile regimului de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import:

a) mărfurile importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural trebuie să aparţină unei persoane nerezidente, să fie importate prin instituţii autorizate şi în cantităţi rezonabile, ţinîndu-se seama de destinaţia lor. Ele nu trebuie să fie utilizate în scopuri comerciale;

b) materialul de bunăstare destinat navigatorilor maritimi trebuie să fie utilizat la bordul navelor străine angajate în trafic maritim internaţional sau debarcat temporar de pe o navă pentru a fi utilizat de către echipaj pe ţărm ori importat pentru a fi utilizat în cămine, cluburi sau localuri de recreare pentru navigatori, administrate fie de organisme oficiale, fie de organizaţii religioase sau altele, cu scop nelucrativ, precum şi în locurile de cult în care sînt oficiate, la intervale regulate, servicii religioase pentru aceste persoane.

87

(5) Termenul de reexport al mărfurilor importate în scop educativ, ştiinţific sau cultural este de 12 luni de la data admiterii temporare, cu posibilitatea de a fi prelungit în cazuri justificate.

Articolul 202 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a echipamentului medical, chirurgical şi de laborator

(1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă echipamentului medical, chirurgical şi de laborator destinat spitalelor şi altor instituţii sanitare.

(2) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă numai dacă echipamentul sus-numit întruneşte următoarele condiţii:

a) este obiectul unei expedieri ocazionale cu titlu gratuit; b) este destinat stabilirii de diagnostice sau unor scopuri terapeutice. (3) Echipament expediat ocazional reprezintă orice echipament medical, chirurgical

sau de laborator expediat la cererea unui spital sau a altei instituţii sanitare care, în circumstanţe excepţionale, are nevoie urgentă de asemenea echipament pentru a suplini insuficienţa dotărilor proprii.

Articolul 203 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a materialelor care urmează a fi utilizate în cadrul măsurilor întreprinse pentru înlăturarea efectelor catastrofelor

(1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru materialele care urmează a fi utilizate în cadrul măsurilor întreprinse pentru înlăturarea efectelor catastrofelor care au afectat teritoriul Republicii Moldova.

(2) Regimul vamal de admitere temporară prevăzut la alin.(1) se acordă numai dacă aceste materiale îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sînt furnizare cu titlu de împrumut gratuit; b) sînt destinate autorităţilor publice sau organismelor agreate de către autorităţile

competente. Articolul 204 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a

ambalajelor (1) Regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de

import se acordă ambalajelor. (2) Ambalaje reprezintă: a) recipientele utilizate sau destinate a fi utilizate în starea în care sînt importate,

pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor; b) suporturile pe care mărfurile sînt sau urmează a fi rulate, înfăşurate sau fixate,

excluzînd însă materiale de ambalare precum paiele, hîrtia, vata de sticlă şi talaşul prezentate în vrac.

(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă cu condiţia ca: a) în cazul în care ambalajele sînt prezentate pline, să se declare că urmează a fi

reexportate goale sau pline; b) în cazul în care sînt importate goale, să se declare că urmează a fi reexportate

pline. (4) Ambalajele plasate în regim de admitere temporară nu pot fi utilizate nici măcar

ocazional în traficul intern, cu excepţia cazului în care sînt destinate exportului de mărfuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. În cazul ambalajelor importate pline, această interdicţie se aplică doar de la data la care se golesc de conţinut.

88

(5) Perioada în care asemenea ambalaje pot beneficia de regimul de admitere temporară este de 6 luni cu posibilitatea prelungirii acesteia în cazuri justificate.

(6) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară ambalajelor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 205 Alte cazuri de admitere temporară cu scutire de drepturi de import

(1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:

a) şabloanele, matriţele, clişeele, desenele, schiţele şi alte articole similare destinate unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în cazul în care producţia rezultată din utilizarea lor este exportată în afara acestui teritoriu;

b) instrumentele de măsură, control şi verificare şi alte articole similare destinate unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a fi utilizate într-un proces de fabricaţie în cazul în care produsele rezultate sînt exportate în afara acestui teritoriu;

c) utilajele puse la dispoziţia unei persoane stabilite pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a fi utilizate în producţia de mărfuri care urmează a fi exportate în totalitate, cu condiţia ca respectivele utilaje să rămînă în proprietatea unei persoane nerezidente;

d) mărfurile de orice natură care urmează a fi supuse testelor, experienţelor sau demonstraţiilor, inclusiv testelor şi experienţelor necesare procedeelor de omologare, cu excepţia testelor, experienţelor sau demonstraţiilor care constituie activitate lucrativă;

e) mărfurile de orice natură care urmează a fi utilizate la efectuarea testelor, experienţelor sau demonstraţiilor, cu excepţia acelor teste, experienţe sau demonstraţii care constituie o activitate lucrativă;

f) mostrele reprezentative pentru o anumită categorie de mărfuri care sînt destinate a fi utilizate în scopuri demonstrative în vederea obţinerii de comenzi pentru mărfurile similare.

g) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru diverse echipamente utilizate sub supravegherea şi pe răspunderea unei autorităţi publice pentru construirea, repararea sau întreţinerea infrastructurii de interes general, din zonele de frontieră.

Articolul 206 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a mijloacelor

de producţie de înlocuire (1) Mijloacele de producţie de înlocuire reprezintă instrumentele, aparatele şi

maşinile care sînt puse în mod provizoriu şi gratuit la dispoziţia unui client de către furnizor sau reparator, pe perioada livrării sau reparării mărfurilor similare.

(2) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mijloacele de producţie de înlocuire.

Termenul de reexport pentru mijloacele de producţie de înlocuire este de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii acestuia în cazuri temeinic justificate.

Articolul 207 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a filmelor şi suporturilor de date informatice

89

Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru:

a) pozitivul filmelor cinematografice şi alte suporturi de imagine înregistrate, impresionate şi developate, destinate vizionării înainte de a fi utilizate în scop comercial;

b) filmele, benzile magnetice şi filmele magnetizate şi alte suporturi de sunet sau imagine destinate sonorizării, dublării sau copierii;

c) filmele cu caracter demonstrativ care prezintă tipul sau modul de funcţionare a produselor sau materialelor străine, cu condiţia ca ele să nu fie destinate unei proiecţii publice contra cost;

d) suporturile de date informatice trimise gratuit pentru a fi utilizate în prelucrarea automată a datelor.

Articolul 208 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a efectelor personale şi a mărfurilor admise în scopuri sportive

(1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru efectele personale şi mărfurile admise în scopuri sportive.

(2) În scopul aplicării celor de mai sus: a) efecte personale reprezintă toate articolele, noi sau folosite, de care un călător

poate avea nevoie în mod rezonabil pentru folosinţă personală pe durata călătoriei, ţinînd cont de toate circumstanţele călătoriei, cu excepţia mărfurilor importate în scopuri comerciale;

b) mărfuri importate în scopuri sportive reprezintă echipamentele sportive şi alte articole destinate a fi utilizate de călători în cadrul competiţiilor sau demonstraţiilor sportive sau al antrenamentelor care au loc pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

(3) Lista exemplificativă a unor asemenea mărfuri este prevăzută în anexa nr.41. Articolul 209 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a animalelor

vii (1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor

de import se acordă pentru: a) animalele vii din orice specie introduse în ţară în scopurile prevăzute în anexa

nr.42; b) animalele de tracţiune şi atelajele aparţinînd persoanelor nerezidente. (2) Pentru a putea beneficia de prevederile prezentului articol: a) animalele trebuie să aparţină unei persoane stabilite sau rezidente în afara

teritoriului de admitere temporară; b) animalele de tracţiune importate în vederea exploatării terenurilor aflate în zona de

frontieră cu regim de admitere temporară trebuie să fie importate de locuitorii din zona de frontieră adiacentă celei cu regim de admitere temporară.

Articolul 210 Suspendarea de la plata drepturilor de import a materialul de propagandă turistică

(1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru materialul de propagandă turistică.

Prin material de propagandă turistică se înţelege bunurile care vizează încurajarea publicului în vederea vizitării unei ţări străine, pentru a asista la reuniuni sau manifestări cu caracter cultural, religios, turistic, sportiv sau profesional. O listă exemplificativă a acestui material figurează în anexa nr.43.

Pentru a putea beneficia de regimul de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import, materialul de propagandă turistică trebuie să aparţină unei

90

persoane nerezidente şi să fie introdus în cantităţi rezonabile, ţinîndu-se seama de destinaţia sa.

(2) Termenul de reexport al materialului de propagandă turistică este de 12 luni de la data admiterii temporare cu posibilitatea prelungirii acestui termen în cazuri justificate.

Admiterea cu suspendare totală de la plata drepturilor de import este acordată pentru următoarele materiale de propagandă turistică:

a) documente (pliante, broşuri, cărţi, reviste, ghiduri, afişe înrămate sau neînrămate, fotografii şi postere neînrămate, hărţi geografice ilustrate sau neilustrate, transparente imprimate) destinate să fie distribuite gratuit, cu condiţia ca aceste documente să nu conţină mai mult de 25% publicitate comercială privată şi ca scopul lor propagandistic să aibă în mod evident caracter general;

b) liste şi anuare ale hotelurilor străine, publicate de organismele turistice oficiale sau sub patronajul lor, şi orarele mijloacelor de transport folosite în străinătate, atunci cînd aceste documente urmează să fie distribuite gratuit şi nu conţin mai mult de 25% publicitate comercială privată;

c) material tehnic expediat reprezentanţilor acreditaţi sau corespondenţilor desemnaţi de organisme turistice oficiale naţionale şi care nu este destinat distribuirii, adică anuare, listele abonaţilor telefonici, listele hotelurilor, cataloagele tîrgurilor, mostre de produse artizanale de valoare neglijabilă, documentaţie privind muzeele, universităţile, staţiunile termale şi alte instituţii similare.

Articolul 211 Acordarea regimului vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import în cazuri speciale

(1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile importate temporar pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în cazuri speciale care nu au incidenţă economică.

(2) Importul temporar şi cu caracter ocazional în teritoriul vamal al Republicii Moldova, pe o perioadă care nu depăşeşte 3 luni, de mărfuri a căror valoare este mai mică de 4000 euro este considerat caz special fără incidenţă economică.

(3) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru diverse echipamente utilizate sub supravegherea şi pe răspunderea unei autorităţi publice pentru construirea, repararea sau întreţinerea infrastructurii de interes general în zonele de frontieră.

Articolul 212 Suspendarea totală de la plata drepturilor de import a mărfurilor importate în cadrul micului trafic de frontieră.

(1) Regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile importate în cadrul micului trafic de frontieră.

(2) Pentru a putea beneficia de facilităţile acordate prin prezentele dispoziţii: a) mărfurile importate în cadrul micului trafic de frontieră trebuie să aparţină unui

locuitor din zona de frontieră adiacentă celei de admitere temporară; b) echipamentul destinat exploatării bunurilor imobile trebuie să fie utilizat de către

locuitorii din zona de frontieră adiacentă celei de admitere temporară, care exploatează terenurile aflate în această zonă de frontieră. Acest material trebuie să fie folosit pentru executarea de lucrări agricole sau forestiere, precum descărcarea ori transportul lemnului, sau în piscicultură;

c) micul trafic de frontieră pentru reparaţii, prelucrări sau transformări trebuie să aibă un caracter strict necomercial.

91

(3) Admiterea temporară de mărfuri importate în cadrul micului trafic de frontieră este acordată fără a se cere prezentarea unui document vamal sau constituirea unei garanţii.

(4) Organele vamale pot condiţiona acordarea admiterii temporare a mărfurilor importate în cadrul micului trafic de frontieră de depunerea unui inventar al mărfurilor menţionate, precum şi a unui angajament scris pentru reexportul lor.

Beneficiul admiterii temporare poate fi acordat şi pe baza unei simple înregistrări într-un registru aflat la biroul vamal.

Articolul 213 Mărfurile care pot fi plasate în regim de admitere temporară cu suspendare parţială de la plata drepturilor de import

(1) Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile art.199- 212, regimul de admitere temporară se acordă cu suspendarea parţială de la plata drepturilor de import.

(2) Regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de la plata drepturilor de import se acordă numai cu garantarea acestora. Drepturile de import se determină astfel încît să acopere o eventuală obligaţie vamală care ar putea apărea pe durata derulării regimului vamal.

(3) Regimul de admitere temporară cu suspendare parţială a drepturilor de import nu se poate acorda produselor şi mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în ţară numai în regim de import.

Articolul 214 Autorizarea plasării în regim de admitere temporară (1) Cererea se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr.44, în conformitate

cu instrucţiunile de completare din anexa nr.45, şi se prezintă de către persoana căreia i se poate acorda această autorizaţie.

(2) Cererea se depune la organul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vămuire şi trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor, precum şi locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.

(3) Autorizaţia se eliberează de către organul vamal căruia i-a fost prezentată cererea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr.46

(4) Perioada de valabilitate a autorizaţiei se stabileşte de către organul vamal, de la caz la caz, ţinînd seama de necesităţile specifice ale solicitantului.

(5) La eliberarea autorizaţiei, organul vamal trebuie să specifice perioada în care mărfurile importate trebuie să primească o destinaţie vamală, luînd în considerare timpul necesar realizării scopului pentru care s-a efectuat importul temporar.

(6) În circumstanţe excepţionale termenul acordat poate fi prelungit. Prin circumstanţe excepţionale se înţelege orice eveniment în urma căruia mărfurile

trebuie utilizate pe o perioadă de timp suplimentară în vederea îndeplinirii scopului pentru care s-a realizat operaţia de admitere temporară. (discutabil).

(7) În cazul în care se acordă o prelungire care depăşeşte perioada prevăzută iniţial, durata se stabileşte ţinînd seama de circumstanţele care l-au împiedicat pe titularul autorizaţiei să îşi îndeplinească obligaţiile de reexport în intervalul respectiv.

(8) Prin derogare de la alineatele anterioare, efectele personale ale călătorilor şi mărfurile introduse de aceştia în scopuri sportive prevăzute la art.208 al prezentului cod se autorizează pentru admitere temporară fără cerere sau autorizaţie scrisă. În acest caz, absenţa intervenţiei organului vamal se consideră autorizaţie.

(9) Nu se depune cerere şi nu se emite o autorizaţie scrisă în cazul utilizării unor documente internaţionale de admitere temporară potrivit convenţiilor internaţionale la care

92

Republica Moldova este parte, inclusiv Convenţiei Internaţională privind importul temporar, adoptată la Istambul la 26 iunie 1990.

Articolul 215 Plasarea mărfurilor în regim

(1) Declaraţia de plasare a mărfurilor în regim de admitere temporară se depune la unul din birourile vamale de plasare specificate în autorizaţie.

(2) Modalitatea de cesiune şi transfer a mărfurilor este stipulată în Anexa nr.34 la prezentul Cod.

Articolul 216 Încheierea regimului (1) Regimul de admitere temporară se poate încheia numai la birourile vamale

stabilite în autorizaţie. (2) Biroul vamal care a emis autorizaţia sau, în caz de refuz, organul ierarhic superior

poate aproba ulterior, la cererea justificată a titularului, modificarea sau completarea autorizaţiei cu un alt birou vamal de încheiere.

(3) Plasarea mărfurilor sub o altă destinaţie vamală se aprobă de organul vamal numai după plata sumelor stabilite potrivit art.71 din Codul vamal.

În cazul încheierii operaţiunii prin import definitiv, sumele de mai sus se consideră încasate prin perceperea drepturilor de import.

(4) La perceperea drepturilor de import sau a sumelor stabilite potrivit art.71 din Codul vamal, elementele de taxare şi celelalte plăţi ce vor fi luate în considerare vor fi cele de la data plasării bunurilor în regimul de admitere temporară, iar cursul de schimb al monedei naţionale va fi cel în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale prin care mărfurile primesc o altă destinaţie vamală.

(5) Regimul de admitere temporară este considerat încheiat cu scutire de la plata drepturilor de import pentru următoarele mărfuri importate în baza art.200 al prezentului cod, care au fost consumate sau distruse la locul manifestărilor, sau distribuite publicului în mod gratuit:

a) mici mostre reprezentative pentru mărfurile străine expuse la o manifestare, inclusiv mostrele de produse alimentare şi băuturile importate ca atare sau obţinute în cadrul manifestării pe baza mărfurilor importate în vrac, cu condiţia:

1) ca acestea să fie produse străine furnizate gratuit, care servesc numai distribuirii gratuite pentru public în cadrul unei manifestări, spre a fi utilizate sau consumate de către persoanele cărora le vor fi distribuite;

2) ca aceste produse să fie identificabile ca mostre cu caracter publicitar şi care nu au decît o valoare unitară mică;

3) ca ele să nu se preteze comercializării şi, dacă este cazul, să fie ambalate în cantităţi net mai mici decît cele conţinute în cel mai mic ambalaj vîndut cu amănuntul;

4) ca mostrele de produse alimentare şi băuturi care nu sînt distribuite în ambalaje conform alin.3) să fie consumate în cadrul manifestării; şi

5) ca organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea de mărfuri, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;

b) mărfuri importate numai pentru demonstraţii sau demonstraţii de maşini şi aparate străine, prezentate la manifestare şi care sînt consumate sau distruse în timpul acestor demonstraţii, cu condiţia ca organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea de mărfuri, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;

93

c) produse de valoare mică folosite pentru construirea, amenajarea şi decorarea standurilor provizorii ale străinilor care expun în cadrul manifestării (vopsele, lacuri, tapete etc.), distruse în urma utilizării lor;

d) pliante, cataloage, prospecte, liste cu preţuri curente, afişe publicitare, calendare (ilustrate sau neilustrate) şi fotografii neînrămate, destinate în special utilizării în scop publicitar pentru mărfurile respective, cu condiţia ca:

1) acestea să fie produse străine furnizate gratuit şi destinate numai distribuirii gratuite la locul manifestării; şi

2) organele vamale să considere rezonabile valoarea globală şi cantitatea mărfurilor, avînd în vedere natura manifestării, numărul de vizitatori şi importanţa participării expozantului la manifestare;

e) dosare, registre, formulare şi alte documente destinate să fie utilizate ca atare în timpul sau cu ocazia reuniunilor, conferinţelor ori a congreselor internaţionale.

(6) Dispoziţiile alineatelor anterioare ale prezentului articol nu se aplică băuturilor alcoolice, produselor din tutun şi combustibililor.

(7) În vederea simplificării operaţiunilor de admitere temporară, Serviciului Vamal poate stabili proceduri şi documente simplificate.

Articolul 217 Modalităţi speciale de încheiere a regimului În scopul aplicării prezentei secţiuni, abandonarea mărfurilor în favoarea statului în

cazuri temeinic justificate este oricînd posibilă cu acordul biroului vamal. Articolul 218 Măsuri de politică economică (1) În cazul în care legislaţia în vigoare prevede măsuri de politică economică

privind: a) punerea în liberă circulaţie a mărfurilor, acele măsuri nu se aplică la plasarea

mărfurilor în regim de admitere temporară şi nici pe durata rămînerii mărfurilor în acest regim;

b) introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, acele măsuri se aplică dacă mărfurile sînt plasate în regim de admitere temporară;

c) exporturile, acele măsuri nu se aplică în cazul în care mărfurile străine se reexportă de pe teritoriul Republicii Moldova după plasarea în regim de admitere temporară.

(2) Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor admise temporar se face cu condiţia aplicării de către organul vamal a măsurilor de politică economică în vigoare pentru acele mărfuri la data înregistrării declaraţiei de punere în liberă circulaţie.

Secţiunea a 8-a Admiterea temporară a mijloacelor de transport

Articolul 219 Admiterea temporară cu suspendarea de la plata drepturilor de

import (1) Mijloacele de transport menţionate la articolele 220- 224 precum şi bunurile de

la articolele 225-228 pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import şi cu scutire de la obligaţia eliberării autorizaţiei şi depunerii declaraţiei vamale. Acestea nu pot fi vîndute, închiriate sau subînchiriate ori transmise în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi îndeplinirea formalităţilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.

94

(2) Atunci cînd se constată că cuantumul drepturilor de import este ridicat, există riscul neîndeplinirii obligaţiei de reexport ori a condiţiilor stabilite pentru admiterea temporară a mijloacelor de transport, organul vamal poate solicita titularului operaţiunii obţinerea unei autorizaţii în acest sens, depunerea unei declaraţii vamale, precum şi constituirea unei garanţii care să acopere plata obligaţiei vamale.

Articolul 220 Admiterea temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import a mijloacelor de transport rutier

(1) Regimul de admitere temporară se aplică vehiculelor rutiere pentru uz comercial. (2) În sensul prezentului articol, vehicule reprezintă toate tipurile de vehicule rutiere

şi toate tipurile de remorci care pot fi ataşate la acestea. (3) Plasarea în regim de admitere temporară menţionată la alin.(1) se acordă cu

condiţia ca vehiculele să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să fie introduse de către o persoană nerezidentă sau de către un reprezentant al său; b) să fie folosite în scopuri comerciale de către această persoană sau de un

reprezentant al său; c) să fie înmatriculate în afara teritoriului Republicii Moldova pe numele unei

persoane stabilite în afara acestui teritoriu. În cazul în care vehiculele nu sînt înmatriculate, condiţia de mai sus se consideră îndeplinită dacă vehiculele respective aparţin unei persoane nerezidente;

d) să fie folosite exclusiv pentru transportul care începe sau se încheie în afara teritoriului Republicii Moldova.

(4) Atunci cînd o remorcă înmatriculată în străinătate este ataşată unui vehicul cu motor înmatriculat în Republica Moldova, regimul de admitere temporară poate fi acordat chiar dacă nu sînt îndeplinite condiţiile stabilite la alin.(3) lit.a) şi b).

(5) Vehiculele menţionate la alin.(1) pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova cu respectarea condiţiilor stabilite la alin.(3) pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită introducerea temporară. În această perioadă pot fi efectuate operaţiuni cum ar fi transportul, îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor, transportul, încărcarea şi descărcarea mărfurilor, precum şi eventuale lucrări de întreţinere.

(6) În scopul aplicării alin.(3) lit.a) şi b), persoanele care acţionează în numele unei persoane nerezidente trebuie autorizate în mod corespunzător de către persoana respectivă.

Articolul 221 Admiterea temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import a vehiculelor rutiere de uz personal

(1) Regimul de admitere temporară se aplică vehiculelor rutiere de uz personal. (2) În scopul prezentului articol, prin vehicule se înţelege toate vehiculele rutiere,

inclusiv rulotele şi remorcile care pot fi ataşate vehiculelor cu motor. (3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă cu condiţia ca

vehiculele să fie: a) introduse de persoane nerezidente; b) utilizate în scop personal de către persoanele respective; c) înmatriculate în afara teritoriului Republicii Moldova pe numele unei persoane

stabilite în afara acelui teritoriu. Dacă vehiculele nu sînt înmatriculate, condiţia de mai sus se consideră a fi îndeplinită în cazul în care vehiculele respective aparţin unei persoane nerezidente.

(4) Regimul de admitere temporară se aplică, de asemenea: a) în cazul în care vehiculul de folosinţă personală, înmatriculat în ţara de reşedinţă a

utilizatorului, este folosit în mod regulat pe teritoriul Republicii Moldova pentru

95

deplasarea de la reşedinţa sa la locul de muncă şi viceversa. Acordarea acestui regim nu este supusă unei limite de durată;

b) în cazul în care un student utilizează un vehicul în folosinţă personală, înmatriculat în ţara sa de domiciliu, pe teritoriul Republicii Moldova unde studentul este rezident, cu unicul scop de a-şi efectua studiile.

(5) Vehiculele de folosinţă personală pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova în regim de admitere temporară:

a) pe o perioadă de 6 luni, continuă sau nu, dintr-o perioadă de 12 luni; b) pe perioada de şedere a studentului pe teritoriul Republicii Moldova în cazul

menţionat la alin.(4) lit.b). (6) Alin.(4) lit.b) şi alin.(5) lit.b) se aplică în mod corespunzător persoanelor

domiciliate în străinătate, care îndeplinesc misiuni în Republica Moldova, pe o perioadă specificată.

(7) Vehiculele de folosinţă personală admise temporar în Republica Moldova nu pot fi vîndute, închiriate sau subînchiriate, transmise în locaţiune, gajate ori folosite de alte persoane decît după plata drepturilor de import şi cu respectarea măsurilor de politică economică stabilite pentru punerea în liberă circulaţie a acestor bunuri.

(8) Prin derogare de la prevederile alin.(7) vehiculele de uz personal aparţinînd unei firme de închiriere cu sediul înregistrat în afara teritoriului Republicii Moldova pot fi reînchiriate, cu acordul organului vamal, unei persoane fizice stabilite în afara acestui teritoriu, în vederea reexportului într-un interval care urmează a fi stabilit de organului vamal, dacă ele se găsesc în Republica Moldova ca urmare a executării unui contract de închiriere.

(9) Prin derogare de la prevederile alin.(7): a) soţul/soţia şi rudele în linie ascendentă şi descendentă directă ale unei persoane

fizice nerezidente şi care are reşedinţa în afara acestui teritoriu, pot utiliza un vehicul de folosinţă personală care a fost deja admis sub regim de admitere temporară;

b) vehiculul de uz personal poate fi utilizat ocazional de către o persoană fizică stabilită pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care această persoană lucrează pentru titularul regimului de admitere temporară.

(10) Prin derogare de la prevederile art.219: a) regimul de admitere temporară prevăzut la alin.(8) al prezentului articol poate fi

obţinut şi de către o persoană fizică stabilită pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea readucerii în teritoriul de origine a autovehiculului aflat în regim de admitere temporară, dacă aceasta este angajată a firmei de închiriere;

b) persoana fizică stabilită în Republica Moldova poate, în scopul revenirii în ţară, să închirieze sau să împrumute din străinătate un vehicul de uz personal cu respectarea condiţiilor stabilite la alin.(3) lit.c).

Perioada în care vehiculul trebuie reexportat se stabileşte de către organul vamal în funcţie de circumstanţele particulare ale fiecărui caz, dar fără a depăşi 6 luni. În această situaţie sînt obligatorii obţinerea unei autorizaţii din partea organului vamal, depunerea unei declaraţii vamale şi garantarea obligaţiei vamale care ar putea apărea prin nerespectarea condiţiilor stabilite. În acest caz, regimul de admitere temporară nu poate fi acordat autovehiculelor al căror import este prohibit;

c) organele vamale pot acorda regimul de admitere temporară în cazul persoanelor fizice stabilite pe teritoriul Republicii Moldova care intenţionează să-şi schimbe domiciliul în afara acestui teritoriu. În această situaţie este necesară obţinerea autorizaţiei,

96

depunerea declaraţiei vamale şi garantarea obligaţiilor vamale, cu respectarea următoarelor condiţii:

- persoana interesată să facă dovada schimbării domiciliului conform reglementărilor legale în vigoare;

- vehiculul să fie reexportat în timp de 3 luni de la data acordării regimului. (11) Prevederile alineatelor anterioare ale prezentului articol se aplică, de asemenea,

animalelor de călărit sau de tracţiune şi atelajelor trase de acestea, care intră pe teritoriul Republicii Moldova.

Animalele şi atelajele trase de acestea, prevăzute în prezentul alineat, pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cel mult 3 luni.

Articolul 222 Admiterea temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import a mijloacelor de transport feroviar

(1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport feroviar. (2) În sensul prezentului articol, prin mijloace de transport feroviar se înţelege toate

mijloacele de tracţiune, vagoanele automotoare, drezinele şi materialul rulant de orice natură utilizate pentru transportul de persoane sau mărfuri pe cale ferată.

(3) Regimul de admitere temporară menţionat la alin.(1) se acordă cu condiţia ca mijloacele de transport feroviar:

a) să aparţină unei persoane nerezidente; b) să fie înmatriculate pe o reţea feroviară din afara teritoriului Republicii Moldova. (4) Mijloacele de transport feroviar pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o

perioadă de cel mult 12 luni. (5) Prin derogare de la prevederile art.219: a) mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziţia unei persoane stabilite pe

teritoriul Republicii Moldova, cu condiţia ca acestea să fie folosite în comun în cadrul unui acord în baza căruia fiecare reţea poate utiliza materialul rulant al celeilalte reţele ca pe propriul său material rulant;

b) în cazuri excepţionale, organul vamal poate admite ca o persoană stabilită pe teritoriul Republicii Moldova să utilizeze vagoane destinate transportului de mărfuri plasate sub regimul de admitere temporară, pe o perioadă limitată, în funcţie de circumstanţele cazului considerat.

Articolul 223 Admiterea temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import a mijloacelor de transport aerian

(1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport aerian. (2) Mijloacele de transport menţionate la alin.(1) pot rămîne pe teritoriul Republicii

Moldova pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită introducerea temporară, cum ar fi, de exemplu, îmbarcarea şi debarcarea de pasageri, încărcarea şi descărcarea de mărfuri, transport şi întreţinere.

(3) Prevederile art.221 alin.(1)-(10) se aplică de asemenea aeronavelor folosite pentru uz privat.

Articolul 224 Admiterea temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import a mijloacelor de transport pe mare sau pe căi navigabile

(1) Regimul de admitere temporară se aplică mijloacelor de transport pe mare sau pe căi navigabile.

(2) Mijloacele de transport menţionate la alin.(1) pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada necesară efectuării operaţiunilor pentru care se solicită admiterea

97

temporară, cum ar fi, de exemplu, transportul, îmbarcarea şi debarcarea de pasageri, încărcarea şi descărcarea de mărfuri, transportul şi întreţinerea.

(3) Prevederile art.221 alin.(1)- (10) se aplică în mod corespunzător navelor de uz privat în transportul pe mare sau pe căi navigabile.

Articolul 225 Admiterea temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import a paletelor (1) Regimul de admitere temporară se aplică paletelor.

(2) Beneficiază de regimul vamal menţionat la alin.(1) paletele utilizate de orice mijloc de transport străin căruia i-a fost acordat regimul de admitere temporară.

(3) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară paletelor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 226 Admiterea temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import a containerelor

(1) Regimul de admitere temporară se aplică containerelor agreate pentru transportul sub sigiliu vamal care se introduc pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către proprietari, operatori sau de către reprezentanţii acestora.

(2) Containerele plasate în regim de admitere temporară pot rămîne pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cel mult 12 luni. Organele vamale nu pot impune un termen de reexport mai mic de 6 luni.

(3) Organele vamale nu acordă regimul de admitere temporară containerelor care au făcut obiectul unei cumpărări, unei închirieri-vînzări, unui împrumut sau unui contract similar încheiat de către o persoană stabilită sau rezidentă pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Containerele plasate în regim de admitere temporară pot fi utilizate în trafic intern doar dacă acest lucru este necesar pentru reexportul lor de pe teritoriul Republicii Moldova. În această situaţie, containerele admise temporar pot fi utilizate doar o singură dată în trafic intern pe întreaga durată a şederii în ţară. În acest scop, organele vamale pot impune ca traseul containerului să fie cît mai direct sau cît mai apropiat de locul unde mărfurile de exportat se încarcă sau din care containerul se reexportă gol.

(5) Fără încălcarea art. 228 alin.(1), accesoriile şi echipamentele uzuale ale containerului pot fi importate fie împreună cu un container pentru a fi reexportate ulterior separat sau cu un alt container, fie separat pentru a fi reexportate ulterior cu un container.

Articolul 227 Condiţii de marcare a containerelor (1) Alin.(1) al articolului 226 se aplică containerelor care au marcate durabil, în

locuri corespunzătoare şi vizibile, următoarele date: a) identificarea proprietarului sau a utilizatorului principal; b) mărcile şi numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de

utilizator; c) ţara căreia îi aparţine containerul, inclusiv echipamentul fixat permanent pe acesta. (2) Ţara căreia îi aparţine containerul poate fi indicată pe acesta fie cu denumirea

completă, fie prin codul de ţară ISO alfa-2, prevăzut în standardul internaţional ISO 3166, fie printr-un semn distinctiv folosit pentru a indica ţara de înmatriculare a vehiculelor cu motor în circulaţia rutieră internaţională.

Pentru containerele aparţinînd Republicii Moldova, organele vamale vor dispune, în vederea agreării pentru transportul sub sigiliu vamal, înscrierea pe container a numelui ţării sau a emblemei naţionale. Identitatea proprietarului sau a utilizatorului poate fi

98

indicată fie prin înscrierea numelui, fie printr-un simbol stabilit, cu excepţia simbolurilor precum stemele sau steagurile.

(3) Pentru ca mărcile şi numerele de identificare de pe containere să fie considerate ca marcate durabil, atunci cînd se foloseşte o fîşie de material plastic trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

a) se va folosi un adeziv de calitate. Pelicula, odată aplicată, va trebui să prezinte o rezistenţă la tracţiune mai mică decît cea a adezivului, astfel încît orice încercare de dezlipire să ducă la distrugerea sa. Folosirea peliculelor turnate îndeplineşte aceste cerinţe. Nu vor fi folosite peliculele aplicate prin presare;

b) în cazul în care mărcile şi numerele de identificare trebuie schimbate, pelicula ce urmează a fi înlocuită trebuie înlăturată total înainte de aplicarea unei noi pelicule. Nu este permisă aplicarea unei noi pelicule peste o peliculă deja existentă.

(4) Menţiunile privind utilizarea peliculelor din plastic pentru marcarea containerelor, prevăzute în alin.(3) al acestui articol, nu exclud posibilitatea folosirii altor metode de marcaj rezistente.

(5) Sînt, de asemenea, agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poartă, în afara datelor prevăzute la alineatele anterioare, numărul de ordine atribuit de constructor sau numărul de fabricaţie, iar dacă sînt agreate pe tip de construcţie, numărul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzător prescripţiilor tehnice.

(6) Prescripţiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale şi procedura pentru agrearea containerelor sînt cele stabilite în anexa nr.2 la Convenţia vamală referitoare la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, (Convenţia TIR) încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975.

(7) Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescripţiile tehnice prevăzute la alin.(6) al prezentului articol ori dacă un container prezintă defecţiuni majore şi, în consecinţă, nu îndeplineşte normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, organele vamale adoptă măsurile prevăzute în anexa nr.47.

Articolul 228 Acordarea regimului de admitere temporară pieselor de schimb, accesoriilor şi echipamentului uzual

(1) Regimul de admitere temporară se acordă pentru piesele de schimb uzuale, accesoriile şi materialele, inclusiv echipamentul utilizat pentru stivuirea, asigurarea sau protejarea mărfurilor, care sînt importate cu sau separat de mijloacele de transport cărora le sînt destinate.

(2) Piesele de schimb importate cu sau separat de mijloacele de transport cărora le sînt destinate se utilizează exclusiv pentru executarea de reparaţii minore şi pentru întreţinerea de rutină a acestor mijloace de transport. Articolul 229 Încheierea regimului de admitere temporară (1) Piesele înlocuite ca urmare a lucrărilor de reparaţie sau întreţinere, precum şi piesele de schimb noi deteriorate sau defecte pot fi importate sau reexportate.

(2) În cazul mijloacelor de transport feroviare prevăzute la art.222 şi al paletelor prevăzute la art.225, care se folosesc în comun în baza unui acord, încheierea regimului se efectuează la momentul în care mijloace de transport sau paletele de acelaşi tip sau de valoare echivalentă celor admise temporar primesc o destinaţie vamală.

(3) Mijloacele de transport pentru care au fost depuse declaraţii vamale conform prevederilor acestei secţiuni se reexportă în termenul stabilit prin autorizaţie.

99

Articolul 230 Revocarea autorizaţiei pentru mijloacele de transport admise temporar

(1) Organele vamale revocă autorizarea pentru mijloacele de transport admise temporar şi constată apariţia unei obligaţii vamale în cazul în care, cu excepţia derogărilor prevăzute în această secţiune sau a facilităţilor prevăzute de legislaţia în vigoare, se constată că:

a) mijloacele de transport rutier de uz comercial au fost folosite în traficul intern; b) mijloacele de transport de uz privat au fost folosite în scop comercial în traficul

intern; c) mijloacele de transport au fost vîndute, închiriate sau subînchiriate, transmise cu

împrumut, gajate sau puse la dispoziţia altor persoane în alt scop decît acel de reexport imediat.

(2) Prevederile art.217-218 se aplică şi mijloacelor de transport admise temporar.

Secţiunea a 9-a Perfecţionarea pasivă

Articolul 231 Dispoziţii generale În sensul prezentei secţiuni următoarele noţiuni semnifică: a) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obţinerea cărora s-a autorizat regimul de perfecţionare pasivă;

b) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare rezultate în mod necesar din procesul de perfecţionare, altele decît cele pentru care s-a autorizat regimul de perfecţionare pasivă;

c) pierderi - partea din mărfurile de export temporar care se distruge sau dispare în cursul operaţiunii de perfecţionare pasivă, în special prin evaporare, uscare, scurgeri gazoase, transpiraţie;

d) metoda cheii cantitative - calcularea proporţiei de mărfuri de export temporar încorporate în diferite produse compensatoare, prin comparaţie cu cantitatea acestor mărfuri;

e) metoda cheii valorice - calcularea proporţiei de mărfuri de export temporar încorporate în diferitele produse compensatoare în funcţie de valoarea acestor produse compensatoare;

f) import anticipat - sistemul prevăzut la art.83 din Codul vamal. g) cuantum deductibil - taxele de import care s-ar fi aplicat mărfurilor exportate

temporar dacă ar fi fost importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova din ţara unde au suferit ultima operaţiune de transformare;

h) cheltuieli de încărcare, de transport şi de asigurare - toate cheltuielile ocazionate de încărcarea, transportul şi asigurarea mărfurilor, inclusiv:

comisioane şi costuri de intermediere, cu excepţia comisioanelor de cumpărare; costul ambalajelor care nu sînt parte integrantă din mărfurile de export temporar; costul de ambalare, incluzînd manopera şi materialele; costurile de manipulare ocazionate de transportul de mărfuri.

100

Articolul 232 Autorizarea regimului (1) În vederea autorizării regimului, organele vamale trebuie să se asigure că

mărfurile de export temporar vor putea fi identificate în produsele compensatoare importate, recurgînd în special la următoarele:

a) declararea sau descrierea marcajelor speciale sau a seriei de fabricaţie; b) aplicarea de plumbi, sigilii, ştampile sau alte marcaje distinctive; c) prelevarea de mostre, ilustraţii sau descrieri tehnice; d) efectuarea de analize; e) verificarea documentelor justificative referitoare la tranzacţia respectivă (precum

contracte, corespondenţă comercială sau facturi), care demonstrează cu claritate că produsele compensatoare urmează să fie prelucrate din mărfuri de export temporar.

(2) În cazul în care regimul este solicitat pentru repararea mărfurilor, cu sau fără schimb de mărfuri în sistem standard, organele vamale au obligaţia să se asigure că mărfurile de export temporar sînt susceptibile de a fi reparate. Dacă organele vamale consideră că această condiţie nu este îndeplinită, ele refuză eliberarea autorizaţiei.

(3) În cazul în care se solicită schimbul de mărfuri în sistem standard, documentele justificative trebuie să indice clar că reparaţia respectivă se va efectua prin furnizarea unui produs de înlocuire care să fie în conformitate cu condiţiile stabilite la art.82 din Codul vamal.

(4) În scopul aplicării alin.(3) al prezentului articol organele vamale au obligaţia să se asigure îndeosebi că plasarea în regim în scopul efectuării unei înlocuiri nu constituie un mijloc de îmbunătăţire a performanţelor tehnice ale mărfurilor.

În acest scop organele vamale verifică: a) contractele şi alte documente justificative referitoare la reparaţie; b) contractele de vînzare sau leasing şi/sau facturile referitoare la mărfurile de export

temporar sau mărfurile care încorporează mărfuri de export temporar şi condiţiile stabilite. Articolul 233 Cererea de autorizare (1) Cererea de autorizare se întocmeşte după modelul din anexa nr.48 la prezentul

cod, şi se depune la biroul vamal în raza de activitate a căruia funcţionează agentul economic, însoţită de documentele necesare susţinerii acesteia.

(2) Cererea de autorizare poate fi făcută şi printr-o declaraţie vamală în scris sau procedee informatice, în următoarele cazuri:

a) pentru plasarea sub regim de perfecţionare pasivă atunci cînd operaţiunile constau în reparaţii, inclusiv sistemul de schimburi standard fără import anticipat;

b) pentru punerea în liberă circulaţie în urma perfecţionării pasive cu utilizarea sistemului de schimburi standard cu import anticipat;

c) pentru punerea în liberă circulaţie în urma perfecţionării pasive cu utilizarea sistemului de schimburi standard cu import anticipat, cînd autorizaţia nu prevede utilizarea acestui sistem şi cînd organul vamal permite modificarea acesteia;

d) pentru punerea în liberă circulaţie în urma perfecţionării pasive dacă operaţiunea de perfecţionare se referă la mărfuri cu caracter necomercial.

Articolul 234 Autorizaţia de perfecţionare pasivă (1) Biroul vamal eliberează autorizaţia de perfecţionare pasivă, în conformitate cu

modelul din anexa nr.49, persoanei care se ocupă de îndeplinirea operaţiunilor. (2) Autorizaţia de utilizare a schimbului de mărfuri în sistem standard fără import

anticipat poate fi utilizată şi pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de înlocuire, cu condiţia ca celelalte condiţii să fie îndeplinite.

101

(3) Dacă circumstanţele justifică şi sînt îndeplinite toate condiţiile pentru autorizarea schimbului de mărfuri în sistem standard fără import anticipat, organele vamale pot admite titularului unei autorizaţii de perfecţionare pasivă care nu prevede utilizarea acestui sistem, să importe produse de înlocuire în baza unei cereri depuse în acest scop la biroul vamal pînă la data la care sînt importate produsele.

(4) Perioada de valabilitate a unei autorizaţii se stabileşte de către organele vamale în funcţie de condiţiile economice şi de necesităţile specifice ale solicitantului.

În cazul în care perioada de valabilitate depăşeşte 2 ani, condiţiile economice pe baza cărora s-a eliberat autorizaţia se reexaminează periodic la intervale specificate în aceasta.

Articolul 235 Reimportul produselor compensatorii şi de înlocuire (1) Termenul în care produsele compensatoare trebuie reimportate pe teritoriul vamal

al Republicii Moldova se determină în raport cu perioada necesară pentru desfăşurarea operaţiunilor de prelucrare, pentru transportul mărfurilor de export temporar, precum şi al produselor compensatoare.

(2) În cadrul schimbului de mărfuri în sistem standard fără import anticipat, timpul în care produsele de înlocuire trebuie importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se determină în raport cu perioada necesară înlocuirii mărfurilor de export temporar şi transportului mărfurilor de export temporar şi al produselor de înlocuire.

(3) Reimportul produselor compensatoare menţionate la alin.(1) şi importul produselor de înlocuire menţionate la alin.(2) se consideră realizate cînd acestea:

a) primesc liber de vamă pentru liberă circulaţie; sau b) sînt plasate într-o zonă liberă sau în regim de antrepozit vamal ori în regim de

perfecţionare activă. (4) În cazuri justificate, termenul prevăzut la alin.(1) şi (2) poate fi prelungit de către

biroul vamal, în baza unei cereri depuse în cadrul termenului acordat iniţial. (5) În cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin.(1) şi (2) poate fi prelungit

chiar dacă termenul iniţial acordat a expirat. În acest caz, drepturile de export încasate la exportul temporar al mărfurilor nu se restituie, în măsura în care legislaţia prevede încasarea unor astfel de drepturi.

Articolul 236 Importul anticipat (1) În scopul aplicării art.83 alin.(4) din Codul vamal, plasarea mărfurilor în zonă

liberă sau în regim de antrepozit vamal în vederea exportului lor ulterior se consideră export.

(2) Organele vamale pot admite ca produsele de înlocuire menţionate la alin.(2) al art.239 să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor (import anticipat), cu condiţia constituirii unei garanţii care să acopere integral cuantumul drepturilor de import, pînă la reexportul mărfurilor importate anterior. În acest caz, plasarea mărfurilor importate anterior în regim de perfecţionare pasivă trebuie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la importul produselor de înlocuire.

(3) Dacă în termen de 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(2) al prezentului articol titularul autorizaţiei nu face dovada că mărfurile importate anterior au fost plasate în regim de perfecţionare pasivă, într-o zonă liberă ori în regim de antrepozitare în vederea exportului, organele vamale vor încheia din oficiu operaţiunea prin încasarea garanţiei pe bază de act constatator, în termen de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(2).

102

Organele vamale vor încasa, de asemenea, majorările de întîrziere calculate potrivit legii, începînd cu ziua imediat următoare celei în care a fost înregistrată declaraţia vamală de import al produselor de înlocuire.

Articolul 237 Rata de randament (1) Rata de randament se stabileşte de către titularul operaţiunii pînă la data plasării

mărfurilor în regim, ţinînd seama de datele tehnice privind operaţiunile ce urmează a fi efectuate, iar dacă acestea nu sînt disponibile, rata de randament se stabileşte de către biroul vamal potrivit datelor disponibile în Republica Moldova referitoare la operaţiunile de acelaşi tip.

(2) În cazuri temeinic justificate, organele vamale pot stabili rata de randament şi după ce mărfurile au fost plasate în regim, dar nu mai tîrziu de data la care se acceptă declaraţia de punere în circulaţie liberă a produselor compensatoare. Articolul 238 Plasarea mărfurilor în regim

(1) Procedurile care reglementează plasarea mărfurilor în regim de perfecţionare pasivă se aplică mărfurilor de export temporar ce urmează a fi supuse unor operaţiuni de transformare, altele decît uzura lor normală, inclusiv mărfurilor de export temporar utilizate în schimbul de mărfuri în sistem standard, cu sau fără import anticipat.

(2) La înregistrarea declaraţiei vamale în regim de perfecţionare pasivă se vor lua în calcul măsurile de politică economică ale Republicii Moldova cu privire la exportul mărfurilor.

(3) Declaraţia de plasare a mărfurilor de export temporar în regim de perfecţionare pasivă trebuie depusă la unul din birourile vamale de plasare, precizate în autorizaţie.

(4) Descrierea mărfurilor în declaraţia menţionată la alin.(2) trebuie să corespundă specificaţiilor înscrise în autorizaţie.

Articolul 239 Exonerarea totală de la plata drepturilor de import (1) Exonerarea totală sau parţială a plăţii drepturilor de import se acordă numai cînd

produsele compensatoare se declară pentru import în numele sau în contul titularului autorizaţiei, sau de către altă persoană juridică cu sediul în Republica Moldova, care a obţinut consimţămîntul de cesiune al titularului autorizaţiei. Aceasta este obligată să îndeplinească condiţiile cuprinse în autorizaţie.

(2) Mărfurile importate anterior, care în cadrul termenului de garanţie se constată că sînt defecte sau care se defectează în această perioadă, pot fi trimise pentru reparare sau înlocuire cu produse identice sau de acelaşi standard, în regim de perfecţionare pasivă.

În acest caz, reimportul în vederea punerii în liberă circulaţie a mărfurilor reparate ori a celor de înlocuire se face cu exonerare totală de la plata drepturilor de import, dacă se dovedeşte că repararea sau înlocuirea lor a fost efectuată gratuit.

(3) Atunci cînd se utilizează schimbul de mărfuri standard, cu sau fără import anticipat, în condiţiile prevederilor alin.(2) al prezentului articol şi alin.(2) şi (3) ale art. 236 , dacă produsele importate anterior prezentau la momentul importului un anumit grad de uzură, atunci şi produsele de înlocuire trebuie să prezinte aproximativ acelaşi grad de uzură. Organele vamale pot permite înlocuirea, cu exonerare totală de la plata drepturilor de import, a produselor importate anterior cu produse de înlocuire avînd un grad mai redus de uzură sau noi, dacă se dovedeşte că acestea au fost livrate gratuit.

(4) Dacă operaţiunea de perfecţionare pasivă are ca obiect repararea de mărfuri de export temporar ori înlocuirea acestora cu produse de acelaşi standard, contra efectuării

103

unei plăţi, importul produselor compensatoare ori a celor de înlocuire se efectuează, de asemenea, cu exonerare parţială de la plata drepturilor de import.

În acest caz, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi aferente produselor compensatoare ori produselor de înlocuire, valabile la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor produse. Pentru calculul drepturilor de import, valoarea în vamă va fi formată din suma plătită drept cheltuieli de reparaţii, la care se adaugă cheltuielile specificate la art.231 lit. h), în măsura în care acestea nu au fost incluse în suma plătită.

Articolul 240 Exonerarea parţială de la plata drepturilor de import (1) Exonerarea parţială de la plata drepturilor de import constă în deducerea din

cuantumul drepturilor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor de import care s-ar fi perceput la aceeaşi dată pentru mărfurile de export temporar, dacă ele ar fi fost importate în Republica Moldova din ţara în care a avut loc ultima operaţiune de perfecţionare pasivă.

(2) La efectuarea deducerii menţionate la alin.(1) se vor lua în calcul prevederile art.76 lit.a) din Codul vamal.

(3) Pentru a determina proporţia de mărfuri de export temporar, produsele compensatoare secundare care reprezintă deşeuri, resturi, reziduuri, şpanuri, rebuturi şi alte mărfuri similare sînt tratate ca pierderi.

(4) Cantitatea mărfurilor de export temporar aflată în produsele compensatoare principale importate se determină potrivit metodelor cheii cantitative sau valorice, după caz, definite la art. şi 176-177 ale prezentului cod.

(5) Cuantumul care se deduce potrivit prevederilor alineatelor anterioare se calculează în funcţie de cantitatea şi felul mărfurilor de export temporar înscrise în declaraţia de plasare în regimul de perfecţionare pasivă, pe baza elementelor de taxare şi a celorlalte plăţi, în vigoare la data înregistrării declaraţiei de import al produselor compensatoare.

(6) Atunci cînd se utilizează sistemul de schimburi standard cu import anticipat, cuantumul drepturilor de import ce urmează a fi dedus se determină în funcţie de elementele de taxare şi celelalte plăţi aplicabile mărfurilor de export temporar, la data înregistrării declaraţiei vamale de export în regim de perfecţionare pasivă.

(7) Cheltuielile de încărcare, de transport şi de asigurare definite la art.231 lit.h) al prezentului cod, aferente mărfurilor de export temporar pînă la locul la care a avut loc operaţiunea de perfecţionare pasivă, nu se includ în valoarea în vamă a acestora în vederea deducerii drepturilor de import.

Cheltuielile de încărcare, de transport şi de asigurare aferente produselor compensatoare importate se includ în valoarea în vamă a acestora.

Articolul 241 Tratamentul tarifar favorabil (1) Dacă mărfurile de export temporar au fost anterior importate, iar la importul

acestora ele au beneficiat de un tratament tarifar favorabil prin aplicarea unor drepturi de import reduse, dar diferite de zero, la efectuarea deducerilor stabilite potrivit acestor prevederi se va ţine seama de acel tratament aplicat.

(2) Dacă condiţiile pentru acordarea acelui tratament favorabil sînt valabile şi pentru produsele compensatoare importate, atunci la importul acestora se va aplica acel tratament.

104

(3) Dacă produsele compensatoare importate dobîndesc, prin natura transformărilor suferite, statutul de produs originar dintr-o anumită ţară potrivit tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, în baza dovezii originii stabilite de acel acord, drepturile de import se vor calcula ţinînd seama de regimul tarifar preferenţial prevăzut de acel acord, dar numai dacă o astfel de măsură este prevăzută şi pentru mărfurile clasificate la acelaşi cod de 9 cifre ca şi mărfurile de export temporar.

În acest caz, drepturile de import aferente mărfurilor de export temporar ce urmează a fi deduse se determină aplicînd regimul tarifar preferenţial prevăzut de acel acord, ca şi cum mărfurile de export temporar ar fi originare din acea ţară.

Articolul 242 Interdicţii la plasarea mărfurilor în regim Nu pot fi plasate în regim de perfecţionare pasivă mărfurile aflate în situaţia indicată

la art.76 lit.b) din Codul vamal al Republicii Moldova. Articolul 243 Încheierea regimului (1) Încheierea regimului de perfecţionare pasivă fără schimb de mărfuri standard,

precum şi a celui de perfecţionare pasivă cu schimb de mărfuri standard fără import anticipat se face prin importul produselor compensatoare ori al celor de înlocuire, după caz, în cadrul termenului acordat de organele vamale.

(2) Operaţiunea poate fi încheiată şi prin exportul definitiv al mărfurilor exportate temporar în cadrul aceluiaşi termen. În acest caz, birourile vamale vor ţine seama de măsurile de politică economică valabile pentru exportul de mărfuri.

(3) Încheierea regimului de perfecţionare pasivă cu schimb de mărfuri standard şi import anticipat se face prin exportul temporar al mărfurilor de acelaşi standard sau prin plasarea acestora în zone libere ori în regim de antrepozitare în vederea exportului ulterior. De asemenea, birourile vamale vor ţine seama de măsurile de politică economică valabile pentru exportul de mărfuri.

(4) Declaraţia vamală de încheiere a regimului se depune la biroul vamal de încheiere stabilit în autorizaţie.

Atunci cînd biroul de încheiere este diferit de biroul vamal de plasare, biroul vamal de încheiere va transmite, în termen de 15 zile de la data înregistrării declaraţiei vamale de încheiere, o copie a acesteia biroului vamal de plasare a mărfurilor în regim de perfecţionare pasivă.

În declaraţiile vamale de încheiere a operaţiunii, precum şi în declaraţiile vamale de plasare în regim, la rubrica destinată descrierii mărfurilor se face menţiunea "Marfă PP".

(5) Atunci cînd titularul operaţiunii nu face dovada încheierii operaţiunii de perfecţionare pasivă, în termen de cel mult 15 zile de la data expirării termenului-limită prevăzut pentru încheierea regimului, biroul vamal de plasare încheie din oficiu operaţiunea prin emiterea unui act constatator în termen de 30 de zile.

Articolul 244 Măsuri de politică economică (1) La importul produselor compensatoare se iau în considerare măsurile de politică

economică stabilite pentru importul mărfurilor. (2) Măsurile de politică economică pentru import nu se aplică în cazul reparaţiilor şi

recurgerii la sistemul de schimburi standard. Articolul 245 Decontul de justificare (1) Dacă operaţiunea de perfecţionare pasivă nu a avut ca obiect repararea ori

înlocuirea de bunuri, cu sau fără plată, titularul autorizaţiei este obligat ca în termen de cel

105

mult 30 de zile de la încheierea operaţiunii să depună la biroul vamal de plasare un decont de justificare.

(2) Decontul de justificare cuprinde următoarele menţiuni: a) numărul autorizaţiei de perfecţionare pasivă; b) cantitatea mărfurilor de export temporar, pe fel de marfă, cu menţionarea

declaraţiei de plasare în regim; c) codul din Nomenclatorul de mărfuri al mărfurilor de export temporar; d) valoarea în vamă a mărfurilor de export temporar şi nivelul drepturilor de import

deduse potrivit art. 240; e) rata de randament stabilită; f) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare, cu menţionarea

declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinaţie vamală;

g) valoarea în vamă a produselor compensatoare pentru fiecare declaraţie de încheiere, cuantumul drepturilor de import pentru cantitatea de produse compensatoare care a fost importată, din care s-a făcut deducerea prevăzută la art.240, precum şi drepturile de import plătite;

h) declaraţiile vamale de încheiere a regimului.

Secţiunea a 10-a Zona liberă

Articolul 246 Dispoziţii generale (1) În zonele libere mărfurile străine sînt plasate şi utilizate fără plata drepturilor de

import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, în modul stabilit de Codul vamal, de prezentul Cod şi de alte acte normative, iar mărfurile autohtone sînt introduse în acel teritoriu cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export.

(2) Zonele libere sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, delimitate pe întreg perimetrul lor, şi pot fi alcătuite din subzone - părţi izolate teritorial de restul zonei libere.

(3) Pe teritoriul zonelor libere supravegherea vamală este asigurată de subdiviziunile birourilor vamale create conform legislaţiei în vigoare, a căror activitate privind asigurarea regimului de trecere în zone este coordonată sub aspect organizatoric cu administraţia zonelor libere respective.

(4) Mărfurile care se introduc sau se scot din zonele libere sînt supuse declarării. (5) În zonele libere mărfurile străine sînt considerate, din punct de vedere al aplicării

drepturilor de import şi a măsurilor de politică economică, mărfuri care nu se află pe teritoriul ţării.

Articolul 247 Interdicţii la introducere Nu pot fi introduse în zonele libere mărfurile şi bunurile a căror comercializare este

interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:

a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă; b) pun în pericol morala şi securitatea publică; c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice, sanitare şi epidemiologice prevăzute

de legislaţia în vigoare.

106

Articolul 248 Staţionarea mărfurilor în zona liberă (1) În interiorul zonelor libere mărfurile se transmit de la un rezident la altul fără

depunerea declaraţiei vamale, cu întocmirea actului de predare-primire şi cu informarea respectivă a organului vamal.

(2) Termenul de staţionare a mărfurilor în zonele libere poate fi condiţionat de termenul lor de păstrare, luîndu-se în calcul particularităţile mărfurilor. În acest caz, în scopul evitării consecinţelor grave pentru sănătatea oamenilor şi a încălcării normelor ecologice sau de altă natură, organele vamale şi celelalte organe abilitate pot cere persoanelor responsabile de păstrarea mărfurilor să adopte măsurile ce se impun, inclusiv distrugerea mărfurilor.

(3) Mărfurile vămuite la export pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care sînt plasate în zonele libere în vederea simplei depozitări se pot afla în acest teritoriu pe o perioadă de cel mult şase luni.

(4) Mărfurile străine plasate în zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decît în condiţiile legii.

Articolul 249 Operaţiuni cu mărfuri aflate în zona liberă (1) În zona liberă pot fi desfăşurate activităţile stabilite prin actele normative de

înfiinţare şi funcţionare a zonei libere respective. (2) Pe teritoriul zonelor libere se permite efectuarea de lucrări de construcţii, în

concordanţă cu prevederile art.89 alin.(3) al Codului vamal. În acest scop pot fi introduse materiale de construcţii, utilaje şi elemente de construcţii.

(3) În vederea autorizării de către organele vamale a construcţiilor în zonele libere, se depune o cerere în acest sens la Serviciul Vamal.

(4) Cererea cuprinde descrierea activităţilor pentru care este destinată construcţia şi orice alte informaţii care sînt în măsură să permită biroului vamal să evalueze posibilitatea de efectuare a supravegherii vamale pentru mărfurile care se află în zona liberă şi pentru operaţiunile care se efectuează în această zonă.

În funcţie de cele constatate, Serviciul Vamal aprobă cererea potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(5) În zonele libere pot fi introduse mărfuri străine şi autohtone în vederea producţiei, prelucrării şi transformării lor, şi a plasării ulterioare în alte regimuri sau destinaţii vamale.

Articolul 250 Vămuirea mărfurilor introduse sau scoase din zonele libere (1) Vămuirea mărfurilor introduse sau scoase din zonele libere se efectuează în baza

declaraţiei vamale. Serviciul Vamal poate stabili proceduri simplificate de vămuire pentru mărfurile

introduse sau scoase din zonele libere de către rezidenţii acestor zone. (2) Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de transport introduse sau scoase din

zonele libere de rezidenţii acestor zone se poate efectua numai în locurile stabilite de organul vamal, de comun acord cu administraţiile zonelor libere respective.

(3) Mărfurile străine care se află sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pot fi introduse în zonele libere numai după încheierea, în modul stabilit, a regimului vamal anterior. Încheierea regimului vamal anterior se poate efectua şi la biroul vamal care deserveşte zona liberă în condiţiile prevăzute pentru acel regim.

(4) Vămuirea mărfurilor care se scot din zonele libere se efectuează la solicitarea rezidentului, în conformitate cu regimul sau destinaţia vamală solicitată.

107

Articolul 251 Autorizarea intrării bunurilor în zona liberă (1) Biroul vamal autorizează intrarea mărfurilor şi a mijloacelor de transport în

zonele libere numai după: a) controlul documentelor vamale ce confirmă dreptul de intrare a mărfurilor în zona

liberă, precum şi a documentelor de însoţire a mărfurilor; b) controlul vamal al mijloacelor de transport şi al mărfurilor transportate, în vederea

prevenirii plasării în zona liberă a substanţelor şi mărfurilor prohibite la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

(2) Mărfurile străine care se introduc în zonele libere în vederea realizării operaţiunilor de prelucrare, asamblare, reparare sau alte activităţi similare se plasează în regim vamal de perfecţionare activă.

(3) În cazul introducerii frecvente, în zonele libere, a mărfurilor străine sau autohtone destinate utilizării într-un proces de producţie, sau scoaterii produselor compensatoare şi a deşeurilor (rezultat al acestui proces de producţie) pe cealaltă parte a teritoriului republicii) declaraţia vamală de plasare/scoatere poate fi depusă periodic, la intervale de timp stabilite de comun acord cu biroul vamal.

(4) Prevederile alineatului (3) nu se aplică mărfurilor accizate şi a celor scoase în afara teritoriului republicii.

O astfel de declarare periodică se va efectua cel puţin o dată pe lună în cazul mărfurilor autohtone şi de două ori pe lună în cazul mărfurilor străine.

(5) La cererea rezidentului, biroul vamal stabileşte cazurile şi mărfurile pentru care declaraţia vamală de plasare poate fi depusă periodic. Cererea, prezentată în formă liberă, trebuie să conţină lista mărfurilor şi justificarea depunerii declaraţiei în mod periodic pentru astfel de mărfuri.

(6) Circulaţia în interiorul zonei libere a mărfurilor ce fac obiectul alineatului (3) al prezentului articol se efectuează pe baza documentelor de transport şi a celorlalte documente însoţitoare. În aceste cazuri, în declaraţia vamală de plasare se vor menţiona toate documentele de transport precedente, în baza cărora s-a livrat marfa.

Articolul 252 Cerinţe privind amenajarea şi utilarea zonelor libere (1) Intrarea şi ieşirea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a persoanelor din

zonele libere se efectuează numai prin punctele de control vamal, care sînt locuri special amenajate pentru efectuarea controlului.

(2) Teritoriul zonelor libere trebuie să fie delimitat printr-o îngrădire sigură, completă, neîntreruptă şi vizibilă. Îngrădirea zonei libere trebuie să fie construită astfel încît să faciliteze biroului vamal supravegherea zonei libere şi să elimene orice posibilitate de scoatere ilegală a mărfurilor din zona liberă.

(3) Punctele de control vamal trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru efectuarea controlului mijloacelor de transport, a mărfurilor şi a persoanelor. De asemenea, organele vamale trebuie să dispună de încăperi bine amenajate pentru exercitarea activităţii, precum şi de mijloace de comunicaţie şi alte dispozitive pentru efectuarea unei activităţi stabile.

(4) Infrastructura zonelor libere trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, şi locuri special amenajate pentru staţionarea mijloacelor de transport care se află sub controlul organelor vamale şi ale celor de pază. Mijloacele de transport staţionează în aceste locuri pînă la finalizarea controlului vamal.

(5) Mărfurile periculoase, a căror deţinere sau circulaţie este stabilită prin reglementări speciale, mărfurile uşor alterabile, precum şi cele care necesită încăperi

108

speciale de depozitare sînt admise în zonele libere numai dacă destinatarul acestora dispune de spaţii sau incinte special amenajate pentru plasarea şi depozitarea lor.

Articolul 253 Drepturile de import/export şi responsabilitatea achitării lor (1) Pentru mărfurile străine care se scot din zonele libere în vederea plasării lor pe

teritoriul vamal al Republicii Moldova sub o destinaţie aprobată de organele vamale, titularul declaraţiei de plasare sub acea destinaţie va fi persoana căreia îi sînt destinate mărfurile, dacă dispoziţiile contractuale nu prevăd altfel.

Această persoană este responsabilă de plata obligaţiei vamale ce rezultă din aplicarea regimului sau destinaţiei vamale solicitate.

(2) Elementele de taxare şi celelalte plăţi aplicabile vor fi cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale în noul regim sau destinaţie aprobată de boroul vamal.

(3) În cazul mărfurilor autohtone care se scot din zonele libere în vederea exportului, titular de operaţiune şi, totodată, responsabil de plata drepturilor de export va fi persoana sub a cărei responsabilitate se desfăşoară tranzacţia economică.

(4) Pentru mărfurile străine plasate în zona liberă care dispar pe durata staţionării în acest teritoriu, responsabil de plata drepturilor vamale de import este rezidentul zonei libere sub responsabilitatea căruia se aflau, în mod legal, mărfurile la data dispariţiei lor.

Articolul 254 Introducerea din restul teritoriului vamal în zonele libere a mărfurilor autohtone şi scoaterea lor

(1) Mărfurile autohtone vămuite pentru export se introduc în zonele libere pe baza declaraţiilor vamale de plasare în zona liberă (numite în continuare - declaraţii de plasare), a declaraţiilor vamale de export şi a declaraţiilor vamale de tranzit, atunci cînd declaraţia vamală de export a fost depusă la un alt birou vamal decît cel în raza de activitate a căruia activează zona liberă.

(2) Pot fi depuse declaraţii vamale de export, în prealabil plasării în zona liberă, numai atunci cînd persoanele interesate pot face dovada că mărfurile urmează să părăsească efectiv teritoriul vamal în aceeaşi stare în care se aflau la momentul înregistrării declaraţiei vamale de export, într-un anumit interval de timp.

În această situaţie, declaraţia vamală de plasare va avea la rubrica 44 menţiunea "Livrare obligatorie în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova".

(3) Formalităţile vamale se efectuează numai la biroul vamal în raza de activitate a căruia activează zona liberă, prin depunerea declaraţiei de plasare pentru mărfurile autohtone care se introduc din ţară în zonele libere în scopurile:

a) depozitării, dar pentru care nu au fost depuse declaraţii vamale de export întrucît nu a existat certitudinea că acestea urmau să părăsească efectiv teritoriul vamal în starea în care au fost introduse;

b) transformării, fără ca produsele transformate să conţină mărfuri străine; c) realizării de construcţii, consumului ori a altor activităţii în interiorul zonei libere; (4) Declaraţia vamală de plasare se depune de către persoana autorizată să

funcţioneze în zona liberă, potrivit legii, sau de către reprezentantul acesteia. (5) La scoaterea din zona liberă a mărfurilor autohtone, introduse în baza alin.(1), în

vederea scoaterii de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, mărfurile se plasează în regim vamal de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră.

(6) Mărfurile autohtone care au fost introduse în zona liberă în baza alin.(3) pot fi scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova direct din zona liberă, pe baza declaraţiei de export, urmată de plasarea acestora în regim de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră.

109

În acest caz, organul vamal verifică concordanţa dintre declaraţia de plasare şi declaraţia de export.

(7) La reintroducerea pe restul teritoriului vamal din zonă liberă a mărfurilor menţionate la alin.(3), la biroul vamal în raza de activitate a căruia activează zona liberă se depune declaraţia vamală de reimport.

Articolul 255 Introducerea mărfurilor străine în zonele libere şi scoaterea lor (1) Mărfurile străine care se introduc în zonele libere în vederea simplei depozitări,

se plasează în zonă liberă pe baza declaraţiei vamale de tranzit emise de un birou vamal de frontieră şi a declaraţiei de plasare.

(2) La scoaterea din ţară a mărfurilor străine plasate în zona liberă în baza alin.(1), rezidentul va depune la biroul vamal în raza de activitate a căruia activează zona liberă o declaraţie de reexport, după care marfa se plasează în regim vamal de tranzit pînă la frontieră.

(3) Atunci cînd mărfurile plasate în zonă liberă în baza alin.(1) se scot în vederea plasării lor sub o destinaţie vamală pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, titularul destinaţiei vamale va depune o declaraţie vamală corespunzătoare regimului sau destinaţiei solicitate.

Articolul 256 Introducerea în zonele libere a mărfurilor străine şi a mărfurilor autohtone care participă împreună la operaţiuni de perfecţionare activă în interiorul zonei libere şi scoaterea produselor compensatoare din zonele libere

(1) Mărfurile străine pot fi plasate în interiorul zonelor libere în regim de perfecţionare activă.

(2) Pentru mărfurile autohtone ce se introduc în zone libere pentru a participa împreună cu mărfurile străine la operaţiuni de perfecţionare activă, se depune o declaraţie de plasare.

(3) Produsele compensatoare sînt scoase din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe baza unei declaraţii vamale de export, urmată de plasarea acestora în regim vamal de tranzit pînă la un birou vamal de frontieră.

(4) Dacă în componenţa produselor compensatoare intră numai mărfuri străine, acestea se plasează în destinaţia vamală de reexport.

La controlul documentar al declaraţiei vamale de export, organele vamale verifică concordanţa dintre datele înscrise în aceasta şi declaraţiile de plasare, a consumurilor specifice şi a celorlalte documente însoţitoare.

(5) În cazul în care produsele compensatoare sînt importate, se depune o declaraţie vamală de import . Determinarea drepturilor de import se va face pe baza cantităţii şi valorii mărfurilor străine conţinute în produsele compensatoare, iar elementele de taxare şi celelalte plăţi vor fi cele de la data înregistrării declaraţiei vamale de import.

În acest caz, drepturile de import se determină pe baza cantităţii şi valorii mărfurilor străine conţinute în produsele compensatoare. Determinarea cantităţii mărfurilor străine conţinute în produsele compensatoare se face prin metodele prevăzute la regimul de perfecţionare activă.

(6) Dispoziţiile prevăzute la regimul vamal de perfecţionare activă cu suspendare se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor pentru care operaţiunile se desfăşoară în interiorul unei zone libere.

(7) Atunci cînd din anumite motive mărfurile autohtone introduse în zona liberă pentru a participa împreună cu mărfurile străine la operaţiuni de perfecţionare activă sau o parte din acestea nu mai participă la realizarea produselor compensatoare, urmînd a fi

110

scoase din ţară sau reintroduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în aceeaşi stare în care au intrat, se aplică procedura prevăzută de alin.(6) sau (7) art.254 după caz.

Articolul 257 Rapoartele şi evidenţa (1) Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este

obligată să ţină evidenţa operativă a mărfurilor, după modelul aprobat de birourile vamale, şi să o pună la dispoziţia acestora pentru control. Mărfurile se înregistrează în evidenţe în momentul în care sînt introduse în locurile sau în încăperile deţinute de persoana în cauză.

(2) Rezidenţii zonei libere sînt obligaţi să ţină evidenţa la zi a mărfurilor introduse sau scoase, precum şi a mărfurilor fabricate, prelucrate, transformate, stocate, cumpărate sau comercializate în zonă şi să prezinte organului vamal raportul privind aceste mărfuri, în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal.

(3) Rezidenţii zonelor libere care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în aceste zone prezintă cel puţin o dată în lună un raport cu privire la aceste mărfuri, luînd în considerare datele din registrele de evidenţă şi din alte acte prevăzute de legislaţie.

În cazul în care există date contradictorii sau dacă aceste date nu coincid, organul vamal este în drept să oblige rezidentul zonei libere să prezinte un raport extraordinar şi să efectueze inventarierea mărfurilor.

(4) Biroul vamal care ţine evidenţa activităţii rezidenţilor zonei libere generalizează informaţiile şi prezintă Serviciului Vamal rapoarte lunare cu informaţii despre traficul de mărfuri prin zona liberă respectivă, conform modului stabilit de Serviciul Vamal. Articolul 258 Interdicţii

(1) În zonele libere este interzisă activitatea agenţilor economici care nu au statut de rezidenţi ai acestor zone şi care nu au autorizaţie de activitate.

(2) La vămuirea mărfurilor plasate în zonă liberă, valoarea în vamă a acestora se determină în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

(3) Circulaţia mărfurilor de la birourile vamale de frontieră către zonele libere şi invers se efectuează în regim vamal de tranzit.

Articolul 259 Decontul Atunci cînd încheierea unei operaţiuni de plasare în zona liberă se realizează prin mai

multe operaţiuni de scoatere, la încheierea totală a acesteia rezidentul zonei libere este obligat să depună la biroul vamal un decont care să cuprindă numărul de înregistrare a declaraţiei de plasare, felul şi cantitatea mărfurilor introduse, numărul de înregistrare a declaraţiilor vamale prin care a fost încheiată operaţiunea, precum şi felul şi cantitatea mărfurilor scoase din zona liberă.

De asemenea, dacă este cazul, se vor indica mărfurile care au trecut sub responsabilitatea altui rezident al zonei libere.

Secţiunea a 11-a Magazinul duty-free

Articolul 260 Prevederi generale În sensul prezentei secţiuni următoarele noţiuni semnifică: a) magazine duty-free - magazine licenţiate de Camera de Licenţiere, amplasate în aeroporturi internaţionale în locuri special amenajate situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, la bordul aeronavelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat în care se vînd mărfuri cu amănuntul, în valută sau în lei moldoveneşti,

111

provenite din import precum şi mărfuri autohtone, persoanelor care călătoresc înspre o destinaţie internaţională;

b) magazine duty-free pentru deservirea corpului diplomatic - magazine licenţiate de Camera de Licenţiare cu acordul Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind necesitatea şi locul de amplasare a magazinului în care se vînd mărfuri cu amănuntul, în valută, provenite din import, precum şi din producţia internă, în exclusivitate reprezentanţelor diplomatice şi personalului acestora.

c) mărfuri în regim duty-free - mărfuri vîndute în magazine duty-free sau/şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, mărfuri vîndute la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, precum şi mărfuri distribuite gratuit pasagerilor şi membrilor echipajelor acestor aeronave, fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;

d) operatori - personalul care lucrează efectiv în magazinele duty-free, cel care aprovizionează aceste magazine, precum şi personalul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri şi care are în atribuţii vînzarea în regim duty-free sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, distribuirea gratuită a mărfurilor la bordul acestor aeronave;

e) cumpărători - persoanele care călătoresc înspre o destinaţie internaţională, precum şi pasagerii şi membrii echipajelor aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri. În cazul magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic noţiunea de cumpărător se referă la reprezentanţele diplomatice şi la personalul acestora;

f) birou vamal - organele vamale în a căror competenţă se află supravegherea magazinelor duty-free şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, precum şi a depozitelor din aeroporturile internaţionale;

g) aeronave care efectuează curse în trafic extern de pasageri - mijloace de transport aerian, indiferent de ţara de înmatriculare, utilizate în trafic internaţional pentru transportul de persoane.

Articolul 261 Amplasarea şi amenajarea magazinelor duty-free (1) Amplasarea şi amenajarea exterioară a magazinelor duty-free nu trebuie să

permită: a) accesul în incintă al persoanelor care nu călătoresc înspre o destinaţie

internaţională; b) introducerea sau scoaterea de mărfuri din incinta acestora prin alte locuri decît cele

stabilite de organele vamale. (2) Planurile şi schiţele de amplasare a construcţiilor existente sau care se vor

înfiinţa, destinate magazinelor duty-free şi duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, vor fi avizate de birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să funcţioneze magazinele. Aceste documente vor sta la baza eliberării licenţei de activitate.

(3) Dacă necesităţile de funcţionare a magazinelor duty-free impun folosirea unor spaţii anexe, acestea trebuie amplasate în aceeaşi clădire sau în imediata ei apropiere, care se află în aceeaşi zonă de supraveghere vamală, calea de comunicare dintre acestea considerîndu-se parte integrantă a perimetrului magazinelor.

Articolul 262 Aprovizionarea cu mărfuri străine a magazinelor duty-free (1) Aprovizionarea cu mărfuri străine a magazinelor duty-free se poate face: a) direct din străinătate; b) din zonele libere; c) din ţară, atunci cînd se află în regim vamal de antrepozitare.

112

(2) Introducerea mărfurilor în magazinele duty-free se face numai sub supraveghere vamală.

Pe timpul antrepozitării, mărfurile sînt scutite de la garantarea obligaţiei vamale. (3) Transferul mărfurilor de la un magazin duty-free la un alt magazin duty-free este

permis numai cu acordul biroului vamal, cu utilizarea procedurii prevăzute pentru transferul mărfurilor dintr-un antrepozit în altul.

(4) În vederea exercitării optime a supravegherii vamale pentru operaţiunile de transfer, birourile vamale în a căror rază de competenţă funcţionează magazine duty-free vor ţine un registru special de evidenţă, potrivit anexei nr.50.

(5) Transportul mărfurilor din străinătate, din zonele libere sau din antrepozite, altele decît magazinele duty-free, către magazinele duty-free se face sub supraveghere vamală. Pe timpul transportului pe teritoriul Republicii Moldova mărfurile sînt supuse regimului vamal de tranzit sau procedurii de transfer între antrepozite, după caz, cu garantarea drepturilor de import aferente fiecărui transport.

(6) Deblocarea garanţiei se va face de către biroul vamal de plecare în termen de 24 de ore de la primirea confirmării transmise de biroul vamal de destinaţie, prin procedură informatică sau prin fax.

Articolul 263 Prohbiţii vizînd mărfurile vîndute în magazinele duty-free În magazinele duty-free pot fi vîndute orice fel de mărfuri, străine sau autohtone, cu

excepţia: a) mărfurilor prohibite introducerii în şi scoaterii din Republica Moldova; b) mărfurilor interzise spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova, precum

şi mărfurile specificate în anexa nr.51 la prezentul cod; c) alte mărfuri stabilite de legislaţie. Articolul 264 Reguli vizînd comercializarea mărfurilor (1) Mărfurile admise la vînzare în magazinele duty-free pot fi comercializate numai

în cantităţi destinate uzului personal. (2) Mărfurile pot fi comercializate numai în ambalaje şi în cantităţi uzuale pentru

comerţul cu amănuntul. (3) Toate mărfurile aprovizionate în scopul vînzării în magazinele duty-free vor fi

însoţite de documente legale, datate, semnate de cei în drept şi ştampilate, din care să rezulte cu claritate:

a) furnizorul (denumirea, sediul, codul fiscal, numărul de identificare de stat; b) data livrării; c) mijlocul de transport utilizat, precum şi numele şi prenumele delegatului sau

şoferului şi documentul de identitate al acestuia; d) denumirea mărfii; e) cantitatea; f) unitatea de măsură; g) preţul de achiziţie. (4) Toate mărfurile vor fi comercializate în cadrul termenelor de valabilitate prescrise

de furnizor. (5) Preţurile de vînzare ale produselor vor fi exprimate în dolari S.U.A. şi/sau în euro

şi vor fi afişate la vedere. Orice modificări ulterioare ale preţurilor de vînzare vor fi evidenţiate pe documentele prin care acestea au fost stabilite, cu precizarea datei la care s-au operat modificările.

113

(6) Justificarea vînzărilor de mărfuri prin magazinele duty-free se face prin bonuri fiscale sau prin facturi.

Bonurile fiscale vor conţine următoarele date: denumirea persoanei juridice autorizate şi numărul de identificare; numărul bonului fiscal (numerele se dau în ordine crescătoare); identitatea cumpărătorului: numele şi prenumele, felul şi numărul documentului de

trecere a frontierei de stat; numărul cursei, în cazul transportului aerian; felul bunului vîndut; unitatea de măsură; cantitatea; valoarea unitară şi totală; data vînzării. Facturile vor fi utilizate pentru produse de folosinţă îndelungată, precum: aparatură

foto, aparatură electronică, aparatură electrocasnică etc. Pe lîngă informaţiile conţinute în bonurile fiscale, facturile vor evidenţia marca, tipul, seriile produselor vîndute, precum şi alte elemente cerute de reglementările în vigoare.

(7) Toate documentele care atestă aprovizionarea, vînzarea sau distrugerea mărfurilor se vor păstra timp egal cu termenul de prescripţie a datoriilor la bugetul statului, la dispoziţia birourilor vamale.

O listă a acestor documente va fi prezentată organelor vamale lunar, în primele 10 zile ale lunii următoare. (8) Bonurile fiscale şi facturile vor avea imprimat textul "DUTY-FREE". Articolul 265 Procedura de plasare şi declarare a mărfurilor

(1) Mărfurile autohtone pot fi introduse în magazinele duty-free numai pe baza documentelor de provenienţă a acestora de la furnizorul intern.

O copie de pe aceste documente va fi transmisă birourilor vamale în a căror rază de competenţă funcţionează magazinele.

(2) Documentele de provenienţă a mărfurilor de la furnizorii interni, livrate succesiv către un magazin duty-free, vor însoţi mărfurile la fiecare livrare.

(3) Livrărilor de mărfuri autohtone către magazinele duty-free li se aplică reglementările în vigoare privind taxa pe valoarea adăugată.

(4) Pentru mărfurile autohtone se va depune o singură declaraţie vamală de export în modul stabilit de legislaţie.

În cazul introducerii fecvente în magaziul duty-free a mărfurilor authone poate fi depusă declaraţia vamală periodică la intervale de timp stabilite de comun acord cu biroul vamal.

Pentru mărfurile provenite direct din străinătate, din antrepozite sau din zonele libere vîndute în cursul unei luni se va depune lunar cîte o declaraţie vamală de reexport pentru mărfurile provenite de la acelaşi furnizor, cu excepţia mărfurilor vîndute în magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, pentru care se va depune o declaraţie vamală de import.

(5) Declaraţiile vamale de import şi de reexport se depun în primele 10 zile ale lunii pentru întreaga cantitate de mărfuri vîndută în cursul lunii anterioare, la biroul vamal în a cărui rază de competenţă funcţionează magazinul duty-free. Declaraţiile vamale vor fi însoţite de o listă specificativă în care se vor evidenţia numerele bonurilor fiscale şi ale facturilor în baza cărora au fost vîndute mărfurile ce fac obiectul acestora.

114

Documentele care atestă felul şi cantitatea mărfurilor înscrise în declaraţiile vamale sînt bonurile fiscale şi facturile emise.

Articolul 266 Obligaţiile titularului licenţei de activitate a magazinelor duty-free (1) Titularului licenţei de activitate a magazinele duty-free au obligaţia să efectueze

controlul zilnic al intrărilor şi ieşirilor de mărfuri şi să consemneze rezultatele într-un registru sigilat de biroul vamal, conform procedurii stabilite în anexa nr.52 la prezentul cod.

(2) Titularului licenţei de activitate a magazinele duty-free vor remite periodic biroului vamal o dare de seamă în conformitate cu modelul din anexa nr.53 la prezentul cod

(3) Titularul licenţei de activitate a magazinelor duty-free este răspunzător de plata tuturor taxelor prevăzute de lege pentru orice marfă care se constată că lipseşte la inventar sau că a fost sustrasă din magazinele menţionate.

(4) În cazul distrugerii totale sau parţiale a mărfurilor, acestea se scot din evidenţă pe baza documentelor justificative întocmite legal, prezentate biroului vamal de către titularul licenţei.

(5) Toate sortimentele de mărfuri introduse în magazinele duty-free, după recepţionarea lor de către gestionar, vor fi expuse spre vînzare.

(6) Controlul activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free se face de către organele autorizate ale Serviciului Vamal şi de celelalte organe de control abilitate prin lege, şi poate consta în verificări inopinate ale tranzacţiilor, în examinarea mărfurilor care sînt comercializate şi în verificări ale evidenţelor operative, contabile şi fiscale.

(7) Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în regim duty-free şi/sau duty-free pentru deservirea corpului diplomatic au obligaţia să aducă la cunoştinţa operatorilor dispoziţiile legale privind aceste activităţi.

Articolul 267 Sistarea sau retragerea licenţei de activitate (1) Decizia de sistare a licenţei de activitate a magazinului duty-free este adoptată de

Camera de Licenţiere, în condiţiile Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, dacă titularul licenţei nu-şi îndeplineşte îndatoririle stabilite prin dispoziţiile legii respective precum şi ale prezentului cod.

(2) Începînd cu data adoptării deciziei privind sistarea licenţei de activitate comercializarea mărfurilor la magazinul duty-free este interzisă. Toate mărfurile plasate în magazinul duty-free rămase necomercializate şi aflate în spaţiile comerciale urmează a fi retrase şi păstrate în depozitul magazinului duty-free.

(3) Licenţa de activitate a magazinului duty-free poate fi retrasă de Camera de Licenţiere în cazurile prevăzute de Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, precum şi în următoarele cazuri:

a) cînd se constată săvîrşirea repetată a unei abateri de la legislaţia vamală; b) cînd una din condiţiile stabilite pentru licenţă nu mai este îndeplinită; c) dacă titularul licenţei are datorii faţă de organele vamale şi refuză să la plătească. (4) În cazul retragerii licenţei de activitate, magazinul duty-free se lichidează, iar

mărfurile care se află în magazin trebuie să fie plasate sub o altă destinaţie vamală, în termenul stabilit de biroul vamal, termenul curgînd de la data adoptării deciziei de retragere, rămase definitive.

115

Decizia de retragere a licenţei de activitate a magazinului duty-free poate fi atacată în modul stabilit de Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi Codul de procedură civilă.

Articolul 268 Reguli de funcţionare a magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic.

(1) În urma obţinerii licenţei de activitate a magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic acestea vor purta denumirea “duty-free pentru deservirea corpului diplomatic”.

(2) Serviciul Vamal va nominaliza birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să îşi desfăşoare activitatea magazinele duty-free.

(3) Amplasarea magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, precum şi construcţia acestora nu trebuie să permită accesul în incintă al persoanelor care nu au calitatea de cumpărător în sensul prezentelor dispoziţii.

Amenajarea exterioară a magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic trebuie să facă imposibilă introducerea sau scoaterea de mărfuri din incinta acestora prin alte locuri decît cele destinate acestor activităţi.

(4) Planurile şi schiţele de amplasare a construcţiilor existente sau care urmează să fie construite cu destinaţia de magazine duty-free pentru deservirea corpului diplomatic vor fi avizate de birourile vamale în a căror rază de competenţă urmează să îşi desfăşoare activitatea magazinele.

(5) Reprezentanţele diplomatice pot cumpăra mărfuri din magazinele duty-free pentru deservirea corpului diplomatic pe bază de comenzi întocmite în 3 exemplare. După onorarea parţială sau totală a comenzii magazinul va confirma, sub semnătura persoanei abilitate, pe cele trei exemplare, felul şi cantitatea mărfurilor vîndute.

Două exemplare vor fi păstrate la magazinul duty-free, iar celălalt exemplar va fi restituit reprezentanţei diplomatice.

Comanda va cuprinde următoarele elemente: denumirea reprezentanţei diplomatice; numele, prenumele şi numărul documentului de identitate ale persoanei împuternicite

de reprezentanţa diplomatică să efectueze cumpărăturile; denumirea, unitatea de măsură şi cantitatea mărfurilor solicitate spre cumpărare; data emiterii comenzii; semnătura şefului reprezentanţei diplomatice. (6) Pentru toate mărfurile vîndute în magazinele duty-free pentru deservirea corpului

diplomatic, justificarea vînzărilor o constituie bonurile fiscale sau facturile. Bonurile fiscale trebuie să cuprindă următoarele date: numărul bonului fiscal; numerele se vor da în ordine crescătoare, începînd cu 1

ianuarie pentru fiecare an calendaristic; denumirea persoanei juridice autorizate, deţinătoare a magazinului, sediul acesteia şi

codul fiscal; numărul carnetului de identitate CD eliberat de Ministerul Afacerilor Externe şi

Integrării Europene, aferent cumpărătorului; natura, valoarea unitară şi numărul de articole vîndute; unitatea de măsură; valoarea totală; data vînzării.

116

(7) Facturile sînt utilizate pentru produse de folosinţă îndelungată, ca de exemplu: aparatură electronică, electrotehnică şi altele de acest gen, precum şi pentru mărfuri vîndute pe bază de comenzi. Facturile trebuie să cuprindă, pe lîngă datele înscrise în bonurile fiscale, menţiuni suplimentare privind identificarea mărfurilor: mărci, tipuri, serii, precum şi alte elemente cerute de reglementările în vigoare.

Facturile vor fi însoţite şi de certificatul de calitate al produsului respectiv. (8) Bonurile fiscale şi facturile trebuie să aibă imprimat următorul text: "Mărfuri

numai pentru uzul reprezentanţelor diplomatice şi al personalului acestora." Textul va fi redactat în limba de stat, în limba rusă, precum şi în limba engleză. (9) Dispoziţiile prevăzute la art.260-266 se aplică în mod corespunzător şi

magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic. Articolul 269 Regimul de comercializare a mărfurilor în cadrul duty-free- urilor

la bordul aeronavelor (1) Reglementările prevăzute la art. 260-266 se aplică în mod corespunzător şi în

cazul activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri.

(2) Mărfurile din import destinate aprovizionării la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri sînt depozitate numai în zonele de supraveghere vamală din aeroporturi.

(3) Permisul de încărcare a mărfurilor din depozit către aeronavă, emis de către organul vamal cu ocazia îmbarcării produselor la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, constituie documentul legal în baza căruia se întocmesc declaraţiile vamale de import.

(4) Pentru mărfurile din import distribuite gratuit pasagerilor şi membrilor echipajului sau comercializate în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, persoanele juridice autorizate în acest sens vor depune lunar declaraţiile vamale de import la biroul vamal în a cărui rază de competenţă îşi desfăşoară activitatea, în primele 10 zile ale lunii următoare celei în care s-au efectuat livrările.

(5) Depozitele de mărfuri destinate aprovizionării la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri pot fi amplasate numai în zona de supraveghere vamală din aeroporturi, iar sistemul de închidere a acestora trebuie să permită accesul numai în comun al titularului depozitului şi al organelor vamale.

(6) Titularii depozitelor sînt obligaţi să ţină o evidenţă operativă a mărfurilor aflate în depozit, în forma stabilită prin prezentele reglementări.

(7) Mărfurile destinate aprovizionării, care au fost livrate la bordul aeronavelor, dar care nu au fost vîndute, pot fi returnate în depozitele aflate în zona de supraveghere vamală din aeroporturi, pe baza permisului de descărcare emis de organele vamale.

(8) Pentru produsele intrate în depozite, a căror ieşire nu este justificată prin îmbarcare la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, organele vamale încheie acte constatatoare de încasare a obligaţiei vamale şi aplică sancţiunile potrivit legii.

Secţiunea a 12-a

Reexportul Articolul 270 Prevederi generale (1) Reexportul implică aplicarea formalităţilor prevăzute pentru exportul mărfurilor.

117

Cazurile în care mărfurile străine se plasează sub regimuri suspensive în scopul neaplicării măsurilor de politică economică la export sînt stabilite de Codul vamal şi de prezentul Cod.

(2) În cazul în care mărfurile plasate sub un regim vamal cu impact economic pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sînt destinate reexportului, se depune o declaraţie vamală de reexport. De asemenea, se depune o declaraţie de reexport în cazul mărfurilor străine sosite în procedură de tranzit la un birou vamal de destinaţie şi care, din anumite considerente, se returnează înainte de vămuire expeditorului sau în orice alt loc indicat de acesta.

(3) Atunci cînd reexportul face obiectul unei declaraţii vamale, dispoziţiile prevăzute în prezentul cod la exportul mărfurilor se aplică în mod corespunzător, fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale care se pot aplica atunci cînd se încheie un regim vamal cu impact economic anterior.

Secţiunea a 13-a

Distrugerea Articolul 271 Dispoziţii generale (1) În sensul prezentei Secţiuni următoarele noţiuni semnifică: a) Distrugere - acţiuni întreprinse în privinţa mărfurilor, în urma cărora acestea îşi

pierd complet calitatea şi valoarea de întrebuinţare iniţială. b) Metoda distrugerii - procedeu prin care mărfurile se distrug. c) Cazuri excepţionale - cazuri de forţă majoră şi cazurile obiective legate de

imposibilitatea returnării mărfurilor către expeditor. d) Deşeuri utilizabile - mărfuri care se formează în rezultatul distrugerii şi care au

valoare economică, reieşind din faptul că pot fi utilizate în calitate de materie primă. e) Deşeuri inutilizabile - mărfuri care nu au valoare economică şi nu pot fi utilizate. (2) Distrugerea mărfurilor străine trebuie să facă obiectul unei înştiinţări prealabile a

organelor vamale. Comunicarea distrugerii mărfurilor se face în scris şi este semnată de către persoana interesată. Notificarea trebuie făcută în timp util, pentru a permite organelor vamale să supravegheze operaţiunea şi să o coordoneze cu alte instituţii interesate, dacă prin natura mărfurilor este necesară o astfel de coordonare.

(3) Atunci cînd mărfurile în cauză fac deja obiectul unei declaraţii înregistrate de către organele vamale, dar înainte de acordarea liberului de vamă, acestea înscriu respectiva distrugere pe declaraţie şi anulează declaraţia vamală.

(4) Organul vamal prezent la distrugerea mărfurilor precizează pe declaraţia vamală tipul şi cantitatea deşeurilor sau a resturilor rezultate din distrugere, pentru a putea determina drepturile de import aplicabile acestora la atribuirea unei alte destinaţii vamale.

(5) Deşeurilor sau resturilor care rezultă din distrugere li se atribuie destinaţia sau utilizarea prevăzută de organele vamale pentru mărfurile străine, ţinînd seama de măsurile de politică economică. Pînă la atribuirea unei alte destinaţii vamale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

(6) Persoana care a solicitat destinaţia vamală "distrugere" a mărfurilor poartă răspundere pentru:

a) legalitatea cererii depuse pentru acordarea destinaţiei date; b) angajamentele asumate faţă de terţi la anunţarea destinaţiei date; c) organizarea procesului de distrugere a mărfurilor.

118

(7) Responsabilitatea pentru respectarea regulilor de utilizare şi dispunere de mărfurile plasate în destinaţia vamală "distrugere" o poartă solicitantul destinaţiei respective.

Articolul 272 Condiţiile utilizării destinaţiei vamale “distrugere” (1) În destinaţia vamală "distrugere" pot fi plasate mărfurile străine introduse pe

teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate anterior în unul din următoarele destinaţii vamale: tranzit, antrepozit vamal, magazin duty-free, perfecţionare activă cu suspendare, transformare sub control vamal, admitere temporară, zonă liberă.

(2) În cazuri excepţionale şi temeinic justificate, pot fi plasate în destinaţia vamală "distrugere" mărfurile străine introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova, care nu au fost plasate în nici o destinaţie vamală. (3) Plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "distrugere" se permite dacă la utilizarea metodei de distrugere aceste mărfuri îşi pierd complet calitatea şi valoarea de întrebuinţare iniţială.

(4) Nu pot fi plasate în destinaţia vamală "distrugere": a) mărfurile sechestrate în cazurile intentate pentru fapte de contrabandă şi de

încălcare a reglementărilor vamale sau pentru comiterea altor fraude legale; b) substanţele radioactive şi deşeurile nocive; c) valorile culturale; d) mărfurile care nu sînt în dispoziţia declarantului. e) mărfurile aflate în circulaţie liberă. Nu se permite distrugerea mărfurilor dacă această acţiune nu corespunde cerinţelor

legislaţiei Republicii Moldova privind protecţia mediului înconjurător. (5) Organul vamal este în drept să refuze plasarea mărfurilor în destinaţia vamală

"distrugere" în cazul în care: a) distrugerea lor poate cauza prejudiciu persoanelor şi mediului înconjurător; b) distrugerea comportă cheltuieli din partea statului; c) organul vamal nu are posibilitate să controleze dacă mărfurile au fost realmente

distruse. Articolul 273 Plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “distrugere”

(1) Plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "distrugere" se autorizează de către organul vamal.

(2) Pentru a beneficia de destinaţia vamală "distrugere", declarantul depune în adresa organului vamal o cerere în formă liberă.

Cererea trebuie să conţină următoarele date: rechizitele declarantului (adresa juridică, codul IDNO, datele de contact), cantitatea, valoarea, indici calitativi, poziţia tarifară, motivele solicitării destinaţiei respective, metoda de distrugere a mărfurilor.

(3) La cerere se anexează copiile autentificate prin ştampila agentului economic, a următoarelor acte:

a) documentele de însoţire a mărfurilor (scrisorile de trăsură, conosamentele, facturile etc.);

b) actele ce confirmă dreptul de dispoziţie asupra mărfurilor declarate distrugerii; c) contractul de prestare a serviciilor încheiat cu persoana la care se va realiza

distrugerea nemijlocită a mărfurilor, după caz; d) alte acte care justifică utilizarea destinaţiei vamale "distrugere".

119

(4) În cazul în care există posibilitatea ca mărfurile destinate distrugerii să fie plasate în destinaţia vamală de abandon în favoarea statului, organul vamal este obligat să propună agentului economic utilizarea acestei destinaţii vamale.

Organul vamal autorizează în acest caz plasarea mărfurilor sub destinaţia vamală "distrugere" la prezentarea de către solicitant a motivelor întemeiate pentru excluderea mărfurilor din circulaţie.

(5) Distrugerea mărfurilor se efectuează cu condiţia îndeplinirii stricte a prevederilor legislaţiei Republicii Moldova cu privire la ocrotirea mediului înconjurător.

Responsabilitatea pentru respectarea prevederilor legislaţiei naţionale cu privire la ocrotirea mediului înconjurător o poartă agentul economic care plasează mărfurile în destinaţia vamală "distrugere".

(6) În cazul în care există suspiciuni că distrugerea mărfurilor ar putea cauza prejudicii mediului înconjurător, solicitantul va prezenta încheierea organelor competente conform legislaţiei naţionale în vigoare, privind metoda de distrugere a mărfurilor respective.

Articolul 274 Metodele de efectuare a distrugerii (1) Distrugerea se poate efectua prin următoarele metode: termice, chimice, mecanice

sau prin alte procedee care pot fi utilizate concomitent sau succesiv. (2) În dependenţă de metoda aplicată în urma distrugerii se pot forma deşeuri

utilizabile, precum şi deşeuri inutilizabile. Deşeurile utilizabile se vor vămui în conformitate cu prevederile art.277 alin.(1) al prezentului cod. Articolul 275 Vămuirea mărfurilor plasate în destinaţia vamală “distrugere”

(1) Mărfurile destinate distrugerii sub control vamal se declară prin prezentarea la organul vamal, în raza de activitate a căruia activează declarantul vamal, a declaraţiei vamale cu anexarea autorizaţiei de utilizare a destinaţiei vamale "distrugere", actelor enumerate la alin.3) art.273 şi după caz actele solicitate în conformitate cu art.273 alin.(6) al prezentului cod, precum şi alte documente necesare pentru executarea controlului vamal.

(2) În cadrul destinaţiei vamale "distrugere", valoarea în vamă se stabileşte conform prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative.

(3) Distrugerea mărfurilor se efectuează cu participarea factorului de decizie al organului vamal în care au fost declarate mărfurile.

Articolul 276 Actul de distrugere a mărfurilor (1) După distrugerea mărfurilor se întocmeşte un act de distrugere a mărfurilor după

modelul stabilit conform anexei nr.54 la prezentului cod. (2) Pentru facilitarea operaţiunii de distrugere, mărfurile plasate în destinaţia vamală

"distrugere" în baza aceleiaşi declaraţii vamale pot fi divizate în partide. În acest caz, pentru fiecare partidă de mărfuri se întocmeşte cîte un act de distrugere a mărfurilor.

(3) Actul de distrugere a mărfurilor este semnat de: a) factorul de decizie al biroului vamal teritorial; b) agentul economic care a plasat mărfurile în destinaţia vamală "distrugere"; c) reprezentantul instituţiei publice în domeniul ocrotirii mediului înconjurător,

reprezentantul organului sanitaro-epidemiologic sau reprezentanţii altor instituţii publice, dacă natura mărfurilor supuse distrugerii impune prezenţa lor;

d) alte persoane care au participat la procesul de distrugere a mărfurilor.

120

Actul de distrugere împreună cu cererea se anexează la exemplarul declaraţiei vamale, care se păstrează conform legislaţiei Republicii Moldova la biroul vamal respectiv.

Articolul 277 Plasarea în destinaţii vamale a deşeurilor (1) Deşeurile utilizabile pot fi plasate în destinaţiile vamale "import" "reexport"

"zonă liberă" cu achitarea drepturilor de import/export stabilite de legislaţia în vigoare. (2) Biroul vamal este în drept să decidă dacă deşeurile utilizabile urmează a fi depuse

la antrepozit vamal sau la depozitul provizoriu pentru a fi păstrate pînă la plasarea lor în destinaţiile vamale prevăzute de alin.(1) al prezentului articol.

(3) Deşeurile inutilizabile nu se înscriu în actul de distrugere a mărfurilor ca deşeuri obţinute în urma utilizării destinaţiei vamale "distrugere" şi nu se supun vămuirii.

(4) Declaraţia vamală referitoare la deşeuri utilizabile trebuie să fie completată timp de trei zile din data întocmirii actului de distrugere a mărfurilor. În caz dacă distrugerea are loc prin mai multe etape, termenul de depunere a declaraţiei vamale se va calcula din data întocmirii ultimului act de distrugere a mărfurilor.

(5) Pînă la plasarea deşeurilor utilizabile în una din destinaţiile indicate la alin.(1) al prezentului articol, acestea se vor afla sub supravegherea vamală.

Secţiunea a 14-a Abandonul în favoarea statului

Articolul 278 Prevederi generale (1) Destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" este destinaţia în care o

persoană renunţă la mărfuri în folosul statului fără perceperea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.

(2) Abandonul în favoarea statului se efectuează de către persoana interesată care deţine mărfurile cu drept de dispoziţie sau cu acordul acesteia.

Solicitantul suportă toate cheltuielile legate de păstrare şi transportare a mărfurilor, precum şi alte cheltuieli apărute pînă la momentul validării declaraţiei vamale de "abandon în favoarea statului".

(3) În destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" pot fi plasate: a) mărfurile străine introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care anterior

nu au fost plasate într-o anumită destinaţie vamală şi au o valoare comercială; b) mărfurile plasate anterior într-o careva destinaţie vamală (cu excepţia exportului şi

importului definitiv) şi care au o valoare comercială. (4) În destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" nu pot fi plasate: a) mărfurile prohibite importului pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; b) mărfurile aflate în circulaţie liberă; c) mărfurile care nu au o valoare comercială. (5) La vămuirea mărfurilor conform destinaţiei vamale "abandon în favoarea statului"

drepturile de import achitate la plasarea mărfurilor respective în alte destinaţii nu se restituie.

(6) Responsabilitatea pentru corectitudinea alegerii destinaţiei vamale "abandon în favoarea statului" faţă de terţe persoane o poartă solicitantul.

În cazul plasării mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului", organul vamal nu poartă răspundere patrimonială faţă de terţe persoane.

121

(7) Mărfurile plasate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" conform prezentului Cod se consideră puse în circulaţie liberă. Articolul 279 Autorizarea destinaţiei vamale

(1) Plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se efectuează numai cu acordul scris al biroului vamal.

(2) Autorizaţia pentru plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se acordă de către biroul vamal în baza cererii depuse de solicitant de modelul stabilit în anexa nr.55 la prezentul Cod.

(3) Cererea se depune la biroul vamal în raza de activitate al căruia este înregistrat sediul solicitantului.

În cadrul examinării cererii, autorităţile vamale sînt în drept să solicite informaţii şi documente suplimentare, necesare pentru scopuri vamale. În acest caz, termenul de examinare a cererii începe să curgă din data depunerii ultimului document solicitat, dar nu trebuie să depăşească termenul de 30 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de abandon.

(4) Decizia de acordare a autorizaţiei pentru plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" o adoptă şeful biroului vamal sau persoana care îl înlocuieşte.

În baza deciziei pozitive adoptate, solicitantul este obligat să depună declaraţia vamală de abandon în decurs de 3 zile lucrătoare din momentul înştiinţării, în caz contrar, autorizaţia respectivă se anulează. Articolul 280 Vămuirea mărfurilor

(1) Vămuirea mărfurilor în conformitate cu destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află mărfurile.

(2) La plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului", mărfurile de provenienţă vegetală sau animală sînt supuse controlului fitosanitar sau veterinar de către organele abilitate, dacă un astfel de control nu a fost efectuat la introducerea lor în teritoriul vamal al Republicii Moldova sau dacă acest control este obligatoriu în conformitate cu legislaţia.

În cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, vămuirea mărfurilor poate fi încheiată numai după efectuarea controalelor respective de către organele de stat abilitate cu funcţii de control.

(3) La plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se întocmeşte o declaraţie vamală în scris conform procedurii stabilite de prezentul cod .

Împreună cu declaraţia la organul vamal se depun următoarele documente: a) autorizaţia de plasare a mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea

statului"; b) documentele de transport şi comerciale (contracte, invoice, specificaţii, certificate,

conosamente etc.); c) alte documente necesare în scopuri vamale. (4) După finalizarea vămuirii mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea

statului", mărfurile se transmit în proprietatea statului conform prevederilor art.281 al prezentului cod.

(5) Mărfurile declarate pentru plasarea în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se prezintă în locurile, stabilite de către organul vamal.

(6) Supravegherea vamală a mărfurilor plasate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se încheie odată cu trecerea mărfurilor în posesia statului.

122

Articolul 281 Trecerea în posesia statului a mărfurilor plasate în destinaţia vamală

(1) La plasarea mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se efectuează inventarierea mărfurilor declarate pentru a fi plasate în această destinaţie.

(2) Mărfurile plasate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se transmit biroului vamal în baza actului de predare-primire a mărfurilor declarate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului". Forma actului de predare-primire a mărfurilor şi modul de întocmire a lui se stabilesc în anexele nr.56 şi 57 la prezentul cod.

(3) La finalizarea vămuirii mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului", colaboratorul organului vamal înscrie în rubrica "C" a declaraţiei vamale, conform căreia a fost efectuată vămuirea mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" numărul şi data actului de predare-primire a mărfurilor, aplică ştampila personală.

(4) Data finalizării vămuirii mărfurilor conform destinaţiei vamale "abandon în favoarea statului" se consideră data întocmirii actului predare-primire de la posesorul mărfurilor către biroul vamal.

(5) Mărfurile trecute în proprietatea statului sînt luate la evidenţă de biroul vamal şi se transmit pentru a fi gestionate de către organele competente în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Evidenţa mărfurilor se ţine în baza actului de predare-primire a mărfurilor şi a exemplarului 1/6 al declaraţiei vamale, conform căruia mărfurile au fost vămuite în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului", precum şi actului de predare-primire întocmit între biroul vamal şi organul competent (inspectoratul fiscal).

Actele de evidenţă se păstrează timp de 5 ani. (6) Organele vamale întreprind măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor plasate în

destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" pînă la predarea acestora către organele competente de gestiunea proprietăţii de stat.

(7) Persoana care a ales destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" asigură prezentarea mărfurilor în locul stabilit de autorităţile vamale, pe cont propriu.

(8) În cadrul destinaţiei vamale "abandon în favoarea statului", valoarea în vamă se stabileşte conform prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative.

(9) Transportarea mărfurilor care urmează să fie plasate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" se efectuează sub supravegherea vamală.

(10) Abandonul sau distrugerea nu presupun cheltuieli de la bugetul de stat.

Secţiunea a 15-a Alte operaţiuni vamale

Articolul 282 Transbordarea vamală (1) Mărfurile aflate sub supraveghere vamală se pot transborda dintr-un mijloc de

transport în altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul Republicii Moldova. (2) Operaţiunea de transbordare se efectuează în prezenţa organelor vamale. (3) Transbordarea mărfurilor trebuie să fie cerută de transportatorul acestora, de un

broker vamal sau de orice altă persoană care face dovada că are dreptul de a dispune asupra mărfurilor.

Articolul 283 Permisul vamal (1) Biroul vamal, analizînd cererea, eliberează un permis vamal, în care se

menţionează felul şi cantitatea mărfii care urmează să fie transbordată şi termenul de

123

efectuare a operaţiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent.

(2) Permisul vamal este asimilat cu declaraţia vamală înregistrată şi produce aceleaşi efecte juridice.

(3) Atunci cînd se constată lipsuri sau substituiri ale mărfurilor transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru încasarea drepturilor de import. În acest caz, elementele de taxare şi celelalte plăţi sînt cele în vigoare la data înregistrării permisului vamal.

(3) În staţiile de cale ferată în care este organizată transbordarea în vagoane cu ecartament diferit, operaţiunea se efectuează fără a se mai depune permisul vamal. Transportatorul răspunde de felul şi de cantitatea mărfurilor transbordate, precum şi de concordanţa acestora cu datele înscrise în documentul de transport internaţional.

Articolul 284 Transbordarea mărfurilor în alte locuri decît birourile vamale (1) În caz de forţă majoră sau caz fortuit, transbordarea mărfurilor se poate efectua şi

în locurile unde nu funcţionează birouri vamale, în prezenţa organelor de poliţie, care certifică pe documentul de transport felul şi cantitatea mărfurilor.

(2) Transportatorul este obligat să sigileze mijloacele de transport sau mărfurile şi să le prezinte la cel mai apropiat birou vamal. În acest caz, documentele vamale şi documentele de transport se modifică în mod corespunzător şi se iau măsuri de sigilare vamală a mijloacelor de transport sau a mărfurilor.

(3) În cazul transportului pe calea ferată, atunci cînd nu poate fi asigurată prezenţa organelor de poliţie, transbordarea mărfurilor se poate efectua şi în prezenţa a doi martori terţi, încheindu-se un proces-verbal constatator.

Articolul 285 Regimul vamal al mostrelor, modelelor de referinţă şi materialelor publicitare

(1) Se consideră mostre orice bunuri sau părţi ale acestora primite de la parteneri externi, în mod gratuit, pentru cunoaşterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în ţară, precum şi cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectării pieţei externe sau obţinerii de comenzi.

(2) Prin mostre cu valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea cărora li se poate da şi o altă întrebuinţare decît cea de mostre.

(3) Prin mostre fără valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea secţionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operaţiuni similare, cărora nu li se poate da o altă întrebuinţare decît cea de mostre.

(4) Modelele de referinţă sînt modele de mărfuri a căror fabricare este proiectată, respectîndu-se următoarele condiţii:

a) să aparţină unei persoane stabilite în străinătate şi să fie introduse în ţară cu scopul de a fi prezentate sau a face obiectul unei demonstraţii în vederea obţinerii de comenzi;

b) să nu fie vîndute sau închiriate; c) să fie reexportate. (5) Materialul publicitar, de reclamă şi de documentare constă în cataloage şi liste de

preţuri referitoare la mărfuri puse în vînzare sau la prestări de servicii, cu condiţia ca fiecare trimitere:

a) să fie compusă dintr-un singur document; sau b) să cuprindă un singur exemplar al fiecărui document dacă este compusă din mai

multe documente; sau

124

c) să nu depăşească greutatea brută de 1 kg, oricare ar fi numărul documentelor sau al exemplarelor.

(6) Importul sau exportul definitiv al bunurilor menţionate la alin.(3) al prezentului articol este admis cu scutire de la plata drepturilor de import sau de export, după caz, în măsura în care introducerea sau scoaterea acestora din ţară nu este prohibită.

(7) Admiterea sau exportul temporar al bunurilor care fac obiectul prezentului articol se efectuează cu suspendare totală de la plata drepturilor de import sau export, după caz.

Articolul 286 Aprovizionarea navelor şi aeronavelor străine şi autohtone (1) Navele sub pavilion străin care acostează în porturile Republicii Moldova pot fi

aprovizionate cu combustibil, lubrifianţi, produse alimentare, precum şi cu alte materiale. (2) Agenţiile societăţilor de transport naval străine, autorizate să activeze în

Republica Moldova, pot introduce temporar mărfuri străine destinate aprovizionării mijloacelor de transport proprii care efectuează transporturi internaţionale de mărfuri şi/sau persoane.

(3) Bunurile menţionate la alineatul precedent se plasează în regim vamal de antrepozit pînă la încărcarea lor pe mijloacele de transport străine.

În cazul în care societăţile de transport naval străine introduc în ţară bunuri destinate aprovizionării cu o frecvenţă sporită, organul vamal poate autoriza ca declaraţiile vamale de plasare şi de scoatere din antrepozit să fie depuse periodic la un termen stabilit de comun acord cu depozitarul mărfurilor.

Declaraţiile vamale respective se depun împreună cu documentele justificative, inclusiv permisele vamale de încărcare /descărcare şi borderourile centralizatoare.

(4) Atunci cînd aprovizionarea navelor străine se face cu mărfuri autohtone, este obligatorie îndeplinirea formalităţilor vamale de export. Organele vamale pot aproba ca declaraţiile vamale de export să fie depuse periodic, la intervale stabilite de comun acord cu exportatorul mărfurilor.

(5) Bunurile destinate aprovizionării se introduc la bordul navelor sub pavilion străin pe baza permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului, a armatorului sau a agentului navei.

Se poate depune o singură declaraţie de scoatere din antrepozit sau de export, după caz, pentru toată durata de staţionare a navei în port.

(6) Aprovizionarea navelor autohtone care efectuează curse în străinătate se face de către societăţile cărora le aparţin, cu produse autohtone, în baza permisului vamal, fără depunerea declaraţiei vamale de export. Aprovizionarea se face ţinîndu-se seama de durata călătoriei, de capacitatea rezervoarelor şi de numărul membrilor echipajului.

(7) Dispoziţiile acestui articol se aplică în mod corespunzător aeronavelor străine şi autohtone.

Articolul 287 Evidenţa bunurilor cu care sînt aprovizionate navele şi aeronavele (1) Evidenţa livrărilor de bunuri destinate aprovizionării navelor şi aeronavelor

autohtone este organizată pe baza permiselor vamale, borderourilor centralizatoare şi a facturilor fiscale. În cazul bunurilor destinate aprovizionării navelor şi aeronavelor străine, evidenţa va include, suplimentar declaraţiile vamale şi documentele anexate acestora.

(2) Permisul vamal se întocmeşte în două exemplare semnate de comandantul, agentul navei sau un împuternicit legal şi se înaintează biroului vamal. Permisul vamal depus în două exemplare se înregistrează în evidenţa biroului vamal, fiind asimilat cu declaraţia vamală înregistrată şi producînd aceleaşi efecte juridice.

125

(3) Controlul vamal al aprovizionării navelor şi aeronavelor autohtone şi străine constă în verificarea concordanţei dintre datele înscrise în permisele vamale şi cele din declaraţia proviziilor de bord şi situaţia reală a acestora.

Dacă organul vamal constată că există concordanţă între datele menţionate mai sus, acesta vizează permisele vamale şi reţine un exemplar al acestora.

(4) După finalizarea operaţiunilor de încărcare a bunurilor la bordul navei, transportatorul trebuie să înainteze biroului vamal un exemplar al declaraţiei proviziilor de bord.

(5) Borderoul centralizator conţine următoarele date: numărul şi data permisului vamal; data livrării; datele de identificare ale beneficiarului; denumirea comercială a produsului; cantitatea livrată; valoarea. Serviciul Vamal poate stabili tipizata borderoului centralizator. (6) Declaraţiile vamale întocmite în cazul operaţiunilor de aprovizionare a navelor

străine se depun la biroul vamal, împreună cu documentele însoţitoare, inclusiv borderourile centralizatoare, precum şi permisele vamale emise în perioada respectivă.

Capitolul VIII Agenţii economici autorizaţi şi specialistul în domeniul vămuirii

Secţiunea 1-a Agenţii economici autorizaţi

Articolul 288 Statutul agentului economic autorizat (1) Orice persoană juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia Republicii

Moldova, care îndeplineşte condiţiile stabilite de prezenta secţiune poate să solicite statutul de agent economic autorizat (în continuare AEO).

(2) Statut de AEO este acordat de către Serviciul Vamal, după o coordonare cu alte autorităţi competente, după caz şi face obiectul unei supravegheri permanente.

(3) Statutul de AEO cuprinde trei tipuri de autorizări: a) AEO „simplificare vamală” - titularul acestei autorizaţii are dreptul de a beneficia

de anumite simplificări în conformitate cu legislaţia vamală. b) AEO „securitate şi siguranţă” - titularul acestei autorizaţii are dreptul la facilităţi

în materie de securitate şi siguranţă. c) AEO „simplificare vamală /securitate şi siguranţă” care îmbină tipurile de AEO

specificate la literele a) şi b). Articolul 289 Simplificările acordate AEO (1) Titularul autorizaţiei AEO este în drept să beneficieze de următoarele

simplificări: a) În cazul în care titularul autorizaţiei menţionate la literele a) sau c) alin.(3) al

art.288 solicită autorizarea pentru procedurile simplificate de vămuire menţionate la art. 182,183 şi 184 ale Codului Vamal, organele vamale nu reexaminează condiţiile care au fost deja examinate cu ocazia acordării autorizaţiei AEO.

126

b) reducerea numărului de controale fizice şi documentare efectuate în raport cu ceilalţi agenţi economici. Organele vamale pot decide altfel pentru a asigura respectarea reglementărilor vamale, în condiţiile legii.

c) În cazul în care, ca urmare a analizei riscurilor, organul vamal competent decide, totuşi să efectueze un control suplimentar al unui mijloc de transport care constituie obiectul unei declaraţii sumară sau declaraţii vamală prezentată de un AEO, controlul respectiv se efectuează cu prioritate. La cererea AEO, cu acordul organului vamal, controlul poate fi efectuat într-un alt loc decît cel de amplasare a organului vamal respectiv.

(2) Titularul autorizaţiei AEO „securitate şi siguranţă” suplimentar la simplificările menţionate la alin.(1) al prezentului articol, este în drept să beneficieze de următoarele simplificări:

a) posibilitatea de a fi notificat în prealabil, ulterior depunerii declaraţiei sumare şi analizei riscurilor, despre selectarea unui mijloc de transport, pentru efectuarea contorului fizic.

b) reducerea seturilor de date necesare a fi incluse în declaraţiile sumare, astfel cum se prevede la articolul 23 alin.(4) al prezentului cod.

(3) Titularul autorizaţiei AEO „simplificare vamală /securitate şi siguranţă” este îndrept să beneficieze de toate simplificările prevăzute la alineatele (1) şi (2) ale prezentului articol .

(4) Simplificările respective se oferă cu condiţia ca AEO furnizează organelor vamale numerele autorizaţiilor AEO necesare.

Articolul 290 Procedura de autorizare a AEO (1) Pentru obţinerea statutului de AEO solicitanţii prezintă Serviciului Vamal o

cerere în forma stabilită de Serviciul Vamal. (2) În cazul în care Serviciul Vamal stabileşte că cererea nu conţine toate

elementele necesare, acesta cere solicitantul, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii, să furnizeze informaţiile necesare, pentru justificarea cererii.

(3) Solicitantul desemnează o persoană de contact, care va asigura furnizarea, la solicitarea Serviciului Vamal, a tuturor informaţiilor necesare pentru a stabili respectarea condiţiilor de autorizare a AEO.

(4) Cererea nu se acceptă în unul dintre următoarele cazuri: a) nu corespunde cerinţelor stabilite la alineatul (1) al prezentului articol; b) solicitantul a fost condamnat pentru o infracţiune gravă legată de activitatea sa

economică sau se află în procedură de insolvabilitate, la momentul prezentării cererii; c) reprezentantul (brokerul vamal) al solicitantului a fost condamnat pentru o

infracţiune gravă pentru încălcarea reglementărilor vamale, comisă în cadrul activităţii sale de reprezentant;

d) Cererea a fost prezentată în termen de trei ani de la data retragerii autorizaţii AEO, astfel cum prevede articolul 295 al prezentului cod.

Articolul 291 Condiţiile şi criteriile de autorizare AEO

Condiţiile şi criteriile de autorizare AEO sunt următoarele. (1) Lipsa antecedentelor privind respectarea obligaţiilor vamale şi fiscale; a) Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care, în cursul celor trei

ani anteriori prezentării cererii, atît solicitantul cît şi persoanele responsabile din

127

întreprinderea acestuia, sau persoanele care exercită controlul asupra gestiunii întreprinderii, sau dacă este cazul, reprezentantul (brokerul vamal sau specialistul în domeniul vămuirii) al solicitantului nu a comis o încălcare gravă sau încălcări repetate ale legislaţiei vamale.

Cu toate acestea, condiţia poate fi considerată respectată dacă Serviciul Vamal determină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o importanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea operaţiunilor vamale precum şi nu creează suspiciuni cu privire la buna credinţă a solicitantului.

b) În cazul în care persoanele care exercită controlul asupra întreprinderii solicitantului sunt nerezidente, Serviciul Vamal evaluează respectarea de către acestea a cerinţelor vamale pe baza înregistrărilor contabile şi a informaţiilor disponibile.

c) În cazul în care solicitantul activează mai puţin de trei ani, Serviciul Vamal evaluează respectarea de către acesta a cerinţelor stipulate anterior pe baza înregistrărilor contabile şi a informaţiilor disponibile.

(2) Utilizarea unui sistem satisfăcător de gestionare a registrelor comerciale şi dacă este cazul, a documentelor de transport, care să permită efectuarea adecvată a controalelor vamale;

Contabilitatea principală a solicitantului, menționată, include înregistrările contabile şi documentele care permit Serviciului Vamal să verifice existenţa condiţiilor şi criteriilor necesare pentru autorizarea AEO.

Condiţia este considerată realizată dacă solicitantul îndeplineşte următoarele cerinţe:

a) utilizezează un sistem contabil care să fie compatibil cu principiile contabile generale şi care va facilita controalele vamale prin audit;

b) permite accesul fizic sau electronic al organului vamal la registrele vamale şi, dacă este cazul, la registrele sale de transport;

c) dispune de un sistem logistic care să facă distincţia între mărfurile străine şi autohtone;

d) dispune de o organizare administrativă care să corespundă tipului şi dimensiunii întreprinderii şi care să fie adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum şi de un sistem de control intern, care să permită constatarea tranzacţiilor ilegale sau defectuoase;

e) dacă este cazul, desfăşoară proceduri satisfăcătoare de gestionare a licenţelor şi a autorizaţiilor referitoare la măsurile de politică economică;

f) desfăşoară proceduri satisfăcătoare de arhivare a documentelor şi a informaţiilor întreprinderii şi de protecţie împotriva pierderii datelor;

g) sensibilizează personalul cu privire la necesitatea de a informa organele vamale în cazul apariţiei unor dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor, şi de a stabili contacte corespunzătoare pentru a informa organele vamale cu privire la astfel de situaţii;

h) întreprinde măsuri adecvate de securitate a tehnologiilor informaţionale pentru a proteja sistemul informatic şi documentaţia solicitantului împotriva oricărei imixtiuni.

Un solicitant care cere o autorizaţie menţionată 288 alin.(3) nu este obligat să răspundă cerinţei enunţate la alin.(2) lit (c) din prezentul articol.

(2) Dovada solvabilităţii financiare. Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care această solvabilitate

poate fi atestată pentru ultimii trei ani.

128

În sensul prezentului articol, prin solvabilitate se înţelege o bună situaţie financiară, suficientă pentru a permite solicitantului să-şi îndeplinească obligaţiile, având în vedere caracteristicile tipului de activitate comercială.

În cazul în care solicitantul activează de mai puţin de trei ani, solvabilitatea sa financiară este analizată în baza înregistrărilor contabile şi a informaţiilor disponibile.

(4) În cazul în care AEO umăreşte să beneficieze de simplificările prevăzute în conformitate cu legislaţia vamală, se necesită duspunerea de standardele practice de competenţă sau calificările profesionale care sunt în legătură directă cu activitatea desfăşurată.

(5) În cazul în care AEO umăreşte să beneficieze de facilităţile în ceea ce priveşte controalele vamale privind securitatea şi siguranţa, se necesită dispunerea de standardele de securitate şi siguranţă relevante.

Standardele susmenţionate sunt considerate ca fiind satisfăcătoare în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) clădirile utilizate în cadrul operaţiunilor acoperite de autorizaţie să fie construite din materiale care rezistă la tentativele de acces ilegal şi oferă o protecţie împotriva imixtiunilor;

b) există măsuri de control adecvate pentru a împiedica accesul neautorizat în zonele de expediere, pe cheiurile de încărcare şi în zonele de încărcare;

c) măsurile privind manipularea mărfurilor să includă protecţia împotriva introducerii, substituirii sau pierderii de materiale şi defectarea unor unităţi de încărcare;

d) există, dacă este cazul, proceduri care permit asigurarea gestionării licenţelor de import şi/sau de export legate de interdicţii sau de restricţii şi distingerea acestor mărfuri de a altor mărfuri;

e) solicitantul a luat măsuri care permit identificarea cu precizie a partenerilor săi comerciali, astfel încăt să securizeze lanţul logistic internaţional;

f) solicitantul efectuează, în măsura în care legislaţia permite acest lucru, o anchetă de securitate privind eventualii salariaţi, care ocupă posturi sensibile sub aspectul securităţii şi procedează la un control periodic al antecedentelor acestora;

g) solicitantul se asigură că personalul respectiv participă activ la programe de sensibilizare cu privire la chestiunile de securitate.

În cazul în care solicitantul, este titularul unui autorizaţie de securitate şi/sau de siguranţă recunoscută la nivel internaţional, eliberată pe baza unor convenţii internaţionale, criteriile enunţate în prezentul alineat sunt considerate ca fiind îndeplinite în măsura în care criteriile necesare pentru eliberarea autorizaţiilor respective sunt identice sau comparabile cu cele prevăzute de prezentul cod.

Articolul 292 Procedura de eliberare a autorizaţiilor

(1) Serviciul Vamal examinează dacă sunt respectate condiţiile şi criteriile pentru autorizare AEO, enunţate la articolul 291.

(2) Respectarea criteriilor prevăzute la alin.(5) al art. 291 este examinată pentru toate spaţiile în care solicitantul îşi exercită activităţile vamale. În cazul în care numărul spaţiilor este mare şi cînd termenul de eliberare a autorizaţiei nu permite examinarea fiecăruia dintre ele, dar cînd organul vamal este sigur că solicitantul aplică în toate spaţiile sale standardele de securitate utilizate în mod obişnuit, acesta poate decide să nu examineze decît o parte reprezentativă a spaţiilor respective.

(3) Procesul de examinare şi rezultatele acestuia sunt documentate de Serviciul

129

Vamal. (4) Serviciul Vamal poate accepta concluziile formulate de către un expert

independent, în domeniile menţionate la alin.(2) (3) şi (5) ale art.291, în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor şi a criteriilor stabilite la alineatele respective.

(5) Serviciul Vamal eliberează autorizaţia AEO, în conformitate cu modelul aprobat de Serviciul Vamal.

(6) Autorizaţia AEO este eliberat în termen de 90 de zile lucrătoare de la data primirii cererii. În cazul în care Servciul Vamal nu este în măsură să respecte acest termen, acesta poate fi prelungit cu 30 de zile lucrătoare, cu informarea solicitantului privind motivele acestei prelungiri, înaintea expirării termenului stabilit. Termenul menţionat poate fi de asemenea prelungit în cazul în care, pe parcursul examinării criteriilor, solicitantul procedează la ajustări pentru a îndeplini criteriile menţionate anterior şi informează Serviciul Vamal cu privire la aceasta.

(7) În cazul în care rezultatele examinării efectuate în conformitate cu prezentul articol pot duce la respingerea cererii, Serviciul Vamal le comunică solicitantului şi îi acordă posibilitatea de a reacţiona în termen de 30 de zile lucrătoare înainte ca cererea să fie efectiv respinsă. În acest caz termenul menţionat la alineatul (6) se suspendă.

(8) În cazul respingerii unei cereri, Serviciul Vamal informează solicitantul cu privire la motivele care au determinat această decizie.

(9) AEO informează Serviciul Vamal cu privire la orice eveniment survenit după eliberarea autorizaţiei.

Articolul 293 Efectele juridice ale autorizaţiei AEO (1) Autorizaţia AEO produce efecte începînd cu a zecea zi lucrătoare de la data

eliberării sale. (2) Durata de valabilitate a certificatului AEO nu este limitată. (3) Serviciul Vamal controlează în permanenţă respectarea, de către AEO, a

condiţiilor şi criteriilor care îi sunt aplicabile. (4) Serviciul Vamal procedează la o reexaminare a criteriilor şi condiţiilor de

autorizare în următoarele cazuri: a) survenirii modificărilor importante în cadrul legislativ relevant;

b) existenţei unor temeiuri de a considera că AEO nu mai îndeplineşte condiţiile aplicabile.

(5) În cazul în care autorizaţia AEO a fost eliberat unui solicitant care activează de mai puţin de trei ani, se asigură un control riguros în cursul primului an ulterior eliberării acesteia.

Articolul 294 Suspendarea autorizaţiei de AEO (1) Serviciul Vamal suspendă statutul de AEO în următoarele cazuri: a) în cazul constatării nerespectării condiţiilor sau a criteriilor de eliberare a

autorozaţiei AEO; b) în cazul în care există motive suficiente de a considera că AEO a comis o

încălcare a legislaţei penale legată de o încălcare a legislaţiei vamale. Cu toate acestea, condiţia poate fi considerată respectată dacă Serviciul Vamal determină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o importanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea operaţiunilor vamale precum şi nu creează suspiciuni cu privire la buna credinţă a solicitantului.

130

Înainte de a adopta o decizie, Serviciul Vamal comunică concluziile agentului economic respectiv. Acesta este autorizat să-şi remedize situaţia şi/sau să comunice argumentele în termen de 30 de zile lucrătoare de la data comunicării.

Cu toate aceasta, suspendarea produce efecte imediat ce tipul sau nivelul ameninţării cu privire la securitatea şi siguranţa cetăţenilor, la sănătatea publică sau mediul înconjurător necesită acest lucru.

(2) În cazul în care titularul autorizaţiei AEO nu remediază situaţia menţionată la alineatul (1) în termenul de 30 de zile lucrătoare, Serviciul Vamal informează AEO resepctiv de faptul că autorizaţia sa se suspendă pe o perioadă de 30 de zile, pentru ca acesta să poată adopta măsurile necesare pentru reglementarea situaţiei.

(3) În cazul în care titularul autorizaţiei AEO a comis un act menţionat la alineatul (1) litera (b) a prezentului articol, autorizaţia AEO se suspendă pe toată durata procedurii judiciare.

(4) În cazul în care AEO nu a fost în măsură să-şi remedieze situaţia în 30 de zile calendaristice, dar poate prezenta dovezi că pot fi respectate condiţiile în cazul în care termenul de suspendare este prelungit, Serviciul Vamal poate suspenda autorizaţial cu încă 30 de zile calendaristice.

(5) Suspendarea nu aduce atingere procedurilor vamale începute înainte de data suspendării şi care nu sunt încă încheiate.

(6) Suspendarea nu are efecte automate asupra autorizaţiilor acordate fără trimitere la autorizaţia AEO, cu condiţia că motivele suspendării să nu se refere, de asemenea, la autorizaţiile respective.

(7) Suspendarea nu are efecte automate asupra autorizaţiilor de utilizare a simplificărilor vamale acordate pe baza autorizaţiei AEO şi ale căror condiţii sunt îndeplinite în continuare.

(8) Atunci când AEO a întreprins, la cererea Serviciului Vamal, măsurile necesare pentru a se conforma condiţiilor şi criteriilor pe care trebuie să le respecte orice AEO, Serviciul Vamal anulează suspendarea, informînd AEO în cauză. Suspendarea poate fi anulată înainte de expirarea termenului prevăzut la alineatul (2) sau alineatul (4) ale prezentului articol.

(9) În cazul în care AEO în cauză nu întreprinde măsurile necesare în cursul perioadei de suspendare, Serviciul Vamal retrage autorizaţia.

(10) În cazul în care un AEO se află temporar în incapacitatea de a respecta unul din criteriile stabilite la articolul 291, acesta poate cere suspendarea autorizaţiei. În acest caz, el informează Serviciul Vamal cu privire la aceasta, precizînd data la care va putea îndeplini din nou criteriile şi comunicînd toate măsurile prevăzute, precum şi calendarul de punere în aplicare a acestora.

(11) În cazul în care AEO nu-şi reglementează situaţia în perioada indicată în notificarea sa, Serviciul Vamal îi poate acorda un termen suplimentar rezonabil, cu condiţia ca acesta să fi acţionat cu bună-credinţă.

În toate celelalte cazuri, autorizaţia se retrage. Articolul 295 Retragerea autorizaţiei AEO

(1) Serviciul Vamal retrage autorizaţia AEO în următoarele cazuri: a) în cazul în care AEO nu întreprinde măsurile menţionate la articolul 294 alineatul (1);

b) în cazul în care AEO a comis o încălcare gravă a legislaţiei vamale, stabilită printr-o decizie judecătorească definitivă.

131

Cu toate acestea, Serviciul Vamal poate decide să nu retragă autorizaţia AEO atunci cînd consideră că încălcarea are o importanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea operaţiunilor vamale precum şi nu creează suspiciuni cu privire la buna credinţă a solicitantului.

c) în cazul în care AEO nu adoptă măsurile necesare în perioada de suspendare prevăzute la articolul 294;

d) la cererea AEO. (2) Retragerea autorizaţiilor produce efecte din ziua imediat următoare zilei

notificării AEO despre acest lucru.

Secţiunea a 2-a Specialistul în domeniul vămuirii

Articolul 296 Procedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate, precum şi obligaţiile specialistului

(1) Toate operaţiunile vamale privind declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport de către agenţii economici pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează prin intermediul specialistului în domeniul vămuirii.

(2) Specialistul în domeniul vămuirii este persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, angajată a brokerului vamal sau a declarantului vamal, care deţine atestatul de calificare (în continuare atestat) în domeniul vămuirii eliberat de Serviciul Vamal şi care activează în numele acestora.

Relaţiile dintre brokerul vamal sau declarantul vamal şi specialist se stabilesc pe bază de contract individual de muncă. Una şi aceeaşi persoană nu poate fi angajată în calitate de specialist decît al unui singur agent economic.

(3) Specialistul în domeniul vămuirii angajat al unui agent economic, poate declara numai mărfurile persoanei respective (angajator). Specialistul care nu deţine atestatul de calificare în domeniul vămuirii sau deţine un atestat care şi-a pierdut valabilitatea nu este în drept să presteze servicii de vămuire a mărfurilor.

(4) În cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele brokerului vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul.

(5) Acţiunile specialistului efectuate la solicitarea persoanelor care nu au încheiat contract cu brokerul vamal nu pot fi calificate ca acţiuni săvîrşite în numele brokerului vamal.

Articolul 297 Drepturile şi obligaţiile specialistului în domeniul vămuirii (1) În desfăşurarea activităţii sale, specialistul are dreptul:

a) să asiste la vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport; b) să efectueze, sub supraveghere vamală, examinarea mărfurilor şi mijloacelor de

transport, să cîntărească sau să determine în alt mod cantitatea, precum şi, cu permisiunea colaboratorului vamal, să preleveze probe şi mostre de mărfuri;

c) să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării (expertizei) probelor şi mostrelor de mărfuri prelevate de către organele vamale sau de alte organizaţii împuternicite;

d) să aibă acces în zona de control vamal pentru efectuarea operaţiunilor de vămuire, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

132

e) să conteste, în modul stabilit, deciziile, acţiunile sau inacţiunile organelor vamale sau ale factorilor de decizie adoptate în privinţa sa.

(2) Organele vamale efectuează controlul activităţii profesionale a specialistului nemijlocit în procesul de desfăşurare de către acesta a atribuţiilor sale sau în alt mod, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) La realizarea operaţiunilor de vămuire, specialistul are următoarele obligaţii: a) să îndeplinească corespunzător obligaţiunile sale profesionale; b) să manifeste un comportament adecvat regulilor morale şi eticii profesionale; c) să se supună dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale organelor vamale; d) să nu împiedice accesul colaboratorilor vamali în încăperi sau pe teritoriu pentru

efectuarea controlului vamal; e) să participe, la solicitarea organelor vamale, la efectuarea actelor de procedură în

cazurile de cercetare a contravenţiilor vamale; f) să păstreze secretul comercial, secretul de stat sau altă informaţie confidenţială

care i-a devenit cunoscută în procesul exercitării atribuţiilor. Articolul 298 Condiţiile şi ordinea eliberării atestatului de calificare a

specialistului în domeniul vămuirii (1) Dreptul la obţinerea atestatului îl au persoanele fizice deţinători ai diplomelor de

studii medii de specialitate sau superioare. (2) Pentru obţinerea atestatului solicitanţii prezintă Serviciului Vamal o cerere în

forma liberă, cu indicarea următoarelor date: numele, prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, datele de contact.

(3) La cerere se anexează: a) copia buletinului de identitate (cu fişa de însoţire);

b) copiile documentelor ce confirmă studiile respective; c) dovada achitării plăţii pentru eliberarea atestatului. (4) Cererea cu documentele anexate se examinează în termen de 20 zile lucrătoare

din data depunerii. La examinarea cererii se verifică autenticitatea documentelor şi datelor prezentate de către solicitant în vederea stabilirii corespunderii lor cu cerinţele legislaţiei Republicii Moldova. 

(5) Atestatul va putea fi obţinut fără susţinerea testării de către persoanele care deţin unul din următoarele acte:

a) atestat, al cărui termen de valabilitate expiră; b) certificatul de absolvire a cursurilor specializate de instruire a specialiştilor în

domeniul vămuirii, desfăşurate de către instituţiile licenţiate. (6) Persoanele care nu se conformează alin.(5) vor fi supuse testării.

(7) Nu pot să desfăşoare activitatea de specialist în domeniul vămuirii persoanele care sînt private, prin decizia instanţei judiciare, de dreptul de a desfăşura această activitate.

Articolul 299 Procedura de atestare a specialiştilor în domeniul vămuirii (1) Despre data şi locul petrecerii atestării, precum şi rezultatele evaluării

respective, solicitanţii vor fi informaţi prin legătură telefonică. Tematica testului se stabileşte prin Ordinul Serviciului Vamal care se afişează pe pagina web a Serviciului Vamal.

(2) Evaluarea testului se face prin note de la 1 la 10. Calificativul minim de promovare a testului este de 7 puncte.

133

(3) Testarea se petrece în formă scrisă şi constă din 3 compartimente: a) legislaţia vamală; b) sistemul informaţional „Asycuda World” şi determinarea codului mărfii; c) completarea declaraţiei vamale. (4) În urma susţinerii testului cu calificativul de promovare, solicitantului i se va

elibera atestatul, după achitarea taxei stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare. (5) În cazul nepromovării testului, reluarea se face la cererea solicitantului dar nu

mai devreme de 2 luni de la data testării. (6) Eliberarea atestatului se efectuează în baza Ordinului Serviciului Vamal. Despre decizia de eliberare a atestatului, Serviciul Vamal înştiinţează solicitanţii, în

termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării Ordinului respectiv. (1) Se interzice transmiterea atestatului altor persoane. (2) Termenul de valabilitate a atestatului este de 2 ani din data eliberării.

(9) Serviciul Vamal este în drept să organizeze cursuri de instruire sau perfecţionare a specialiştilor în domeniul vămuirii.

În acest scop, Serviciul Vamal este în drept să împuternicească structurile subordonate cu organizarea cursurilor de pregătire a specialiştilor în domeniul vămuirii.

Articolul 300 Refuzul eliberării atestatului (1) Temei pentru refuzul eliberării atestatului poate servi:

a) neprezentarea documentelor specificate în art.298 alin.(3); b) prezentarea informaţiilor neautentice şi/sau necomplete în documentele

prezentate de către solicitant; Despre decizia de refuz în eliberarea atestatului, Serviciul Vamal înştiinţează

solicitantul prin legătură telefonică, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei respective. La cererea solicitantului, Serviciul Vamal va răspunde în scris despre decizia adoptată, care va cuprinde în mod obligatoriu, motivele refuzului.

(2) În cazul respingerii de către Serviciul Vamal a cererii de eliberare a atestatului, persoana interesată poate să depună o cerere repetată, cu condiţia înlăturării motivelor care au servit drept temei pentru refuz.

(3) Refuzul eliberării atestatului poate fi contestat în conformitate cu legislaţia vamală.

Articolul 301 Anularea, suspendarea sau retragerea atestatului (1) Atestatul poate fi anulat în cazul în care a fost eliberat solicitantului în baza unor

date incomplete sau neautentice. (2) Acţiunea atestatului poate fi suspendată (sistată) pe un termen de pînă la 2 luni în următoarele cazuri: a) exercitarea neadecvată de către specialist a obligaţiunilor sale; b) prestarea de către specialist, angajat de un declarant vamal, a serviciilor de vămuire în numele altui declarant.

c) trimiterii în instanţa de judecată a dosarului penal privind comiterea de către specialist a unei infracţiuni incompatibile cu serviciile prestate, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti;

d) la cererea organelor de control sau de drept, conform legislaţiei în vigoare; (3) Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care: a) nu îndeplineşte în mod sistematic obligaţiile sale faţă de organele vamale;

134

b) încalcă în mod sistematic cerinţele actelor legislative şi ale altor acte normative în domeniul vamal şi fiscal, care nu a avut ca consecinţă cauzarea prejudiciilor materiale statului precum şi persoanelor reprezentate;

c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de corupţie şi de alte contravenţii în domeniul vamal;

d) în urma încălcării legislaţiei în vigoare au cauzat prejudicii materiale statului precum şi prejudicii persoanelor reprezentate, fiind constatate în ordinea stabilită de lege;

(4) Organele vamale care au depistat fapte ce constituie temei pentru anularea, suspendarea sau retragerea atestatului sunt obligate să informeze imediat Serviciul Vamal.

(5) Anularea, suspendarea sau retragerea atestatului se perfectează în formă de Ordin al Serviciului Vamal.

(6) Ordinul de anulare, suspendare sau retragere se aduce la cunoştinţa specialistului, brokerului sau declarantului vamal la care este angajat acest specialist.

(7) Cererea repetată privind eliberarea atestatului anulat sau retras, poate fi examinată, în conformitate cu ordinea stabilită, la expirarea termenului de 2 luni din ziua retragerii sau anulării, cu condiţia înlăturării cauzelor care au servit drept temei pentru aceasta, sau la expirarea termenului stabilit de către instanţa de judecată.

(8) Ordinul de anulare, suspendare sau retragere a atestatului poate fi contestat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Capitolul IX.

Proceduri vamale aplicabile călătorilor şi altor persoane fizice

Articolul 302. Noţiuni generale: În sensul prezentei Secţiuni următoarele noţiuni au semnificaţia ce urmează. a) persoană fizică - rezident sau nerezident care nu este subiect al activităţii de

întreprinzător; b) persoană fizică rezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau

apatrid care dispune de loc permanent de trai în Republica Moldova, ceea ce se confirmă prin actele respective;

c) persoană fizică nerezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid care nu este menţionat la lit.b);

d) loc permanent de trai - loc de trai pe teritoriul unui stat al unei persoane fizice, cu condiţia că aflarea acesteia pe teritoriul dat nu este în legătură cu exercitarea obligaţiilor de serviciu sau cu efectuarea studiilor;

e) bunuri - mărfuri, obiecte de uz personal sau mijloace de transport; f) mărfuri - orice bunuri mobile, obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare

(monedă naţională sau valută străină în numerar, documente de plată sau valori mobiliare exprimate în monedă naţională sau valută străină), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alte tipuri de energie, precum şi mijloace de transport (cu excepţia celor înregistrate în străinătate, folosite pentru transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, inclusiv containere şi alte instalaţii de transport);

135

g) obiecte de uz personal – orice obiect destinat uzului sau consumului personal, inclusiv haine şi încălţăminte personală, obiecte de parfumerie, de cosmetică, de igienă, medicamente, produse alimentare de necesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum şi instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei. Este interzisă utilizarea acestor bunuri în scop commercial sau de producţie;

h) trimitere poştală internaţională - orice trimitere poştală, perfectată în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale actelor Uniunii Poştale Internaţionale, care se introduce pe teritoriul Republicii Moldova sau se acceptă pentru expediere peste hotarele ei;

i) bagaj neînsoţit - bunuri expediate de către proprietar (posesor) sau la indicaţia lui, care sunt deplasate peste frontiera vamală de către transportator sau de către o persoană împuternicită legal şi nu sunt însoţite de către proprietar (posesor);

j) declarare verbală - formă de declarare care prevede oferirea de către proprietar (posesor) în formă verbală la cererea autorităţii vamale a tuturor datelor cu privire la cantitatea, calitatea sau valoarea mărfurilor, obiectelor de uz personal la deplasaeea acestora peste frontiera vamală;

k) declarare în scris - formă de declarare stabilită de prevederile prezentului Cod, Codului vamal şi ale altor acte normative;

l) declarare prin acţiune - formă de declarare expresă (vădită) a mijlocului de transport la traversarea prin punctele de trecere a frontierei de stat, care scuteşte persoana fizică de completarea unor acte vamale, cu condiţia prezentării actelor de înmatriculare a mijlocului de transport (respectînd condiţiile prevăzute la art.310 alin.(3) şi (5) din prezentul Cod), cu înregistrarea ulterioară a acestuia în sistemul informaţional al Serviciului Vamal. În cazul aplicării acestei forme de declarare, acte vamale nu se eliberează;

m) măsuri de politică economică - restricţii la introducerea/scoaterea în/din teritoriul vamal a mărfurilor sau mijloacelor de transport, stabilite din considerentele statului, ce prevăd licenţierea, cotarea sau impozitarea;

n) valoare culturală - obiect care constituie o valoare artistică, literară, ştiinţifică sau religioasă, confirmată de organul competent;

o) mijloc de transport auto (autovehicul) - sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia celui care circulă pe şine, care serveşte la transportul de călători, bagaje, mărfuri sau care execută orice alte lucrări.

Articolul 303 Trecerea bunurilor . (1) Persoanele fizice au dreptul de a introduce/scoate în/din teritoriul vamal bunuri

în conformitate cu prezentul Cod, Codul vamal sau alte acte normative ce reglementează trecerea bunurilor peste frontiera vamală.

(2) Introducerea sau scoaterea bancnotelor, monedelor şi cecurilor în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi a bancnotelor, monedelor şi cecurilor de călătorie în valută străină se va efectua în limitele şi în condiţiile prevăzute de cap. III al Legii nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.

Articolul 304 Modul de declarare a bunurilor . (1) Bunurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sunt supuse declarării

obligatorii conform prezentului Cod, Codului vamal sau altor acte normative.

136

(2) La introducerea bunurilor în teritoriul vamal, persoanele fizice declară şi plătesc drepturile de import în punctule de trecere a frontierei de stat, cu excepţia bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport, vămuirea cărora se permite şi la posturile vamale interne.

(3) La scoaterea bunurilor din teritoriul vamal persoanele fizice sunt în drept de a le vămui şi la posturile vamale interne.

(4) Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal autorităţii vamale următoarele bunuri:

a) obiecte de uz personal sau bunuri indicate în anexa nr. 58 la introducerea acestora în teritoriul vamal;

b) bunuri, altele decît cele menţionate la lit.a), a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, la introducerea acestora în teritoriul vamal;

c) bunuri, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, la scoaterea acestora din teritoriul vamal;

d) valori valutare, dacă suma totală a acestora nu depăşeşte 10 000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, obiectele menţionate la art.308 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) lit.a).

(5) La cerinţa autorităţii vamale sau la decizia persoanei, care trece bunuri peste frontiera vamală, acestea pot fi declarate organului vamal în scris.

Sunt supuse obligatoriu declarării în scris: a) valorile valutare, conform prevederilor Cap. III al Legii nr. 62 din 21.03.2008

privind reglementarea valutară; b) armele, cartuşele, materialele explozive sau derivatele lor; c) substanţele narcotice sau psihotrope; d) obiectele de artă sau anticariat; e) substanţele radioactive; f) substanţele otrăvitoare, cu efect puternic; g) obiecte ale florei sau faunei, părţile/derivatele acestora sau produsele obţinute

din ele, reglementate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), Washington, 3 martie 1973;

h) mărfurile admise /scoase temporar; i) mijloacele de transport (plasate în regimurile vamale de import, de admitere

temporară sau de tranzit). Bunurile introduse/scoase în/din teritoriul vamal prin intermediul trimiterilor

poştale internaţionale sau a bagajului neînsoţit se declară în scris, în modul stabilit. Articolul 305. Introducerea bunurilor. (1) Se permite persoanelor fizice de a introduce în teritoriul vamal fără plata

drepturilor de import: a) obiecte de uz personal, bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională şi/sau în

valută străină, precum şi bunuri indicate în anexa nr.58 la prezentul cod; b) bunuri, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro (inclusiv a celor

primite prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a bagajelor neînsoţite) şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor

137

percepe, reieşind din valoarea în vamă a acestora (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului);

c) bunurile personale în legătură cu stabilirea la loc permanent de trai sau cu obţinerea acestora prin moştenire.

(2) Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce bunuri în teritoriul vamal numai în conformitate cu regimurile vamale de import, de tranzit (naţional) sau de admitere temporară – în cazul declarării prin acţiune.

(3) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce bunuri în teritoriul vamal la plasarea acestora în regimurile vamale de import, de admitere temporară (cu respectarea prevederilor art. 307 ) sau de tranzit.

(4) Mărfurile destinate activităţii comerciale sau de producţie, ori alte categorii de bunuri decît cele prevăzute în anexa nr.58, introduse în teritoriul vamal de persoane fizice nerezidente la plasarea acestora în regimul vamal de tranzit, sunt supuse măsurilor de garantare prevăzute de legislaţie.

(5) Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regim vamal de import numai de către agenţi economici, înregistraţi în modul stabilit ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător.

6) Introducerea bunurilor persoanelor fizice, care urmează să se stabilească cu domiciliul în Republica Moldova va fi autorizată, cu condiţia prezentării adeverinţei de imigrant sau a actului de confirmare a repatrierii (în conformitate cu prevederile Legii nr.1518-XV din 6 decembrie 2002 cu privire la migraţiune) şi a altor acte necesare la plasarea bunurilor în regimul vamal de import.

7) Introducerea bunurilor persoanelor fizice în legătură cu obţinerea acestora prin moştenire va fi autorizată cu condiţia prezentării testamentului, eliberat de organul abilitat al statului, în care au fost obţinute bunurile prin moştenire şi altor acte necesare la plasarea bunurilor în regimul vamal de import. Actele nominalizate urmează a fi legalizate de către serviciul consular al Republicii Moldova în statul respectiv.

Articolul 306. Scoaterea bunurilor. (1) Persoanele fizice au dreptul de a scoate din teritoriul vamal: a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul

trimiterilor poştale internaţionale sau a bagajelor neînsoţite), fără plata drepturilor de export, cu condiţia declarării în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a bagajelor neînsoţite), destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia declarării în modul stabilit, respectării măsurilor de politică economică şi plăţii drepturilor de export.

(2) Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 100000 euro pot fi scoase din teritoriul vamal în modul stabilit numai de agenţii economici, care sunt înregistraţi în modul stabilit ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător.

(3) Persoanele fizice nerezidente nu au dreptul de a scoate bunuri din teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export temporar.

(4) Persoanele fizice rezidente au dreptul de a scoate din teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export temporar bunuri (indiferent de valoarea lor), dacă ele nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia declarării în

138

modul stabilit, plăţii drepturilor de export şi respectării prevederilor art.308 al.(2) lit.c) şi art. 309 al.(2) şi (3).

(5) Scoaterea bunurilor persoanelor fizice, care îşi stabilesc domiciliul în străinătate sau a bunurilor personale moştenite vor fi scoase pe principii generale – în baza dispoziţiilor lit.a alin (1) al prezentului articol.

Articolul 307. Admiterea temporară a bunurilor . (1) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce în teritoriul vamal în

regim vamal de admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) declararea bunurilor în modul stabilit; b) bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie; c) plata drepturilor de import; d)şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele

respective. (2) Vămuirea bunurilor în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară se

va efectua la instituţia vamală în rază de activitate a cărei este domiciliată persoana respectivă.

Articolul 308. Introducerea sau scoaterea obiectelor şi/sau a bijuteriilor din

metale şi pietre preţioase. Persoanele fizice au dreptul: 1) de a introduce în teritoriul vamal: a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent

de valoarea lor), fără plata drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sunt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase, care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit.

2) de a scoate din teritoriul vamal: a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent

de valoarea lor), fără plata drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sunt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia celor indicate la lit.a)) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia declarării în modul stabilit şi plăţii drepturilor de export;

c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia declarării în modul stabilit, plăţii drepturilor de export şi prezentării organului vamal a autorizaţiei, eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii şi Turismului, prin care se confirmă costul acestora şi faptul, că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;

d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia declarării în modul stabilit, respectării măsurilor de politică economică şi plăţii drepturilor de export.

139

Articolul 309 Introducerea sau scoaterea valorilor culturale. (1) Persoanele fizice au dreptul de a introduce în teritoriul vamal valori culturale cu

condiţia prezentării autorizaţiei, eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, declarării în modul stabilit, respectării măsurilor de politică economică şi plăţii drepturilor de import. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi introduse în teritoriul vamal pe principii generale cu condiţia respectării prevederilor legislaţiei în vigoare.

(2) În cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la valoarea culturală a obiectului deplasat şi lipsa autorizaţiei respective, eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, autoritatea vamală va permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului, prin care se va confirma valoarea acestuia.

(3) Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate din teritoriul vamal valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase din teritoriul vamal pe principii generale cu condiţia respectării prevederilor legislaţieie în vigoare şi şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului, în care se specifică valoarea obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

Articolul 310 Introducerea sau scoaterea mijloacelor de transport. (1) Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce în teritoriul vamal sub

regimul vamal de import: a) mijloace de transport auto cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar

mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, procurate (obţinute prin donaţie) în străinătate, cu condiţia declarării şi achitării drepturilor de import. Mijloacele de transport trebuie să fie radiate din circulaţie pe teritoriul statului de expediere;

b) mijloace de transport auto, obţinute în folosinţă (fapt confirmat prin actele respective), cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehicule concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, cu condiţia că ele se vor afla la evidenţă permanentă în străinătate şi vor fi declarate conform modului stabilit.

(2) Prevederile lit a), alin. (1) al prezentului articol se atribuie şi la declararea unităţilor de transport, obţinute prin moştenire sau în legătură cu stabilirea locului permanent de trai în Republica Moldova.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit b), persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce în teritoriul vamal mijloace de transport auto cu termenul de exploatare de peste 10 ani, iar mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehicule concepute pentru transportul de maximum 20 de persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate pe un termen de pînă la 180 de zile în regimul vamal de admitere temporară, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în străinătate;

140

b) la contul bancar al Serviciului Vamal, deschis în banca autorizată, la momentul traversării frontierei vamale va fi depusă o sumă de garanţie (în valută naţională şi/sau străină) în cuantum egal cu drepturile de import, prevăzute în cazul plasării mijlocului de transport auto în regimul vamal de import sau mijlocul de transport auto trebuie să fie introdus în teritoriul vamal în conformitate cu prevederile Convenţiei privind admiterea temporară, adoptate la Istanbul la 26 iunie 1990;

c) pînă la expirarea termenului acordat, mijloacele de transport auto trebuie să fie scoase din teritoriul vamal, cu restituirea integrală a sumei de garanţie la momentul scoaterii. În caz de nerespectare a termenului indicat, sumele de garanţie depuse vor fi transferate integral la bugetul de stat.

(4) Baza de calcul a sumei de garanţie o constituie drepturile de import în volum maxim, calculate pentru importul mijloacelor de transport de categoria respectivă. Nerespectarea prevederilor alin.(3) lit.c) se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

(5) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce în teritoriul vamal mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) să se afle la evidenţă permanentă în alte state; b) să nu fie folosite pentru transportul commercial de pasageri sau de mărfuri; c) să fie declarate prin acţiune, fiind plasate în regimul vamal de admitere

temporară, cu scutire de la plata drepturilor de import, fără completarea şi eliberarea de acte vamale;

d) regimul vamal de admitere temporară să fie acordat în funcţie de termenul de aflare a mijlocului de transport auto în teritoriul vamal.

(6) Persoanele fizice nerezidente sunt obligate să scoată din teritoriul vamal mijloacele de transport auto introduse conform prevederilor alin.(5). În cazul în care persoana fizică nerezidentă părăseşte teritoriul vamal fără mijlocul de transport auto, ea este obligată să plaseze autovehiculul în depozit provizoriu, ori să îndeplinească condiţiile de garantare, prevăzute în alin.(3). În cazul în care mijlocul de transport auto nu este scos din teritoriul vamal în termenul indicat, sumele de garanţie depuse se transferă integral la bugetul de stat.

(7) Mijloacele de transport auto introduse în teritoriul vamal cu termenul de exploatare de peste 10 ani, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, ce aparţin persoanelor fizice nerezidente, pot fi înstrăinate doar în scopul scoaterii lor ulterioare din Republica Moldova.

(8) Se interzice persoanelor fizice introducerea în teritoriul vamal a motoarelor sau a caroseriilor cu termenul de exploatare de peste 10 ani, iar pentru mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi pentru autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani.

(9) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce în teritoriul vamal mijloace de transport auto (indiferent de termenul de exploatare) în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară cu respectarea următoarelor condiţii :

- sunt proprietari ai mijloacelor de transport; - locuiesc temporar în Republica Moldova, fapt confirmat prin actele respective; - mijloacele de transport trebuie să se afle la evidenţă permanentă în străinătate.

141

(10) Vămuirea mijloacelor de transport auto, a motoarelor sau a caroseriilor cu termenul de exploatare de peste 10 ani, iar a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi a autovehiculelor concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702, precum şi a motoarelor sau a caroseriilor acestora, cu termenul de exploatare de peste 7 ani este interzisă.

(11) Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, a motorului sau a caroseriei se ia anul de producere, care se va stabili în baza datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare sau în codul VIN (nr. caroseriei vehiculului). În cazul necorespunderii datelor din certificatul de înmatriculare cu datele din codul VIN, drept bază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului. În cazul prezentării copiilor actelor de înmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului sau dacă există careva suspiciuni privind stabilirea termenului de exploatare, anul de producere se va stabili în baza datelor uzinei producătoare.

(12) Persoanele care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport introduse în Republica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru plata drepturilor de import, dacă acestea nu au fost vămuite sau drepturile de import au fost plătite parţial;

(13) La introducerea mijloacelor de transport în teritoriul vamal, adeverinţele TV-25 sau TV-26 se eliberează contra plată.

Articolul 311 Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor. (1) Destinaţia mărfurilor deplasate de către persoana fizică peste frontiera vamală

se determină reieşind din categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza tuturor circumstanţelor călătoriei.

(2) Mărfurile sunt calificate a fi destinate uzului personal, dacă ele sunt introduse/scoase în exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoană, ori de către membrii familiei acesteia (pentru consum final).

(3) Membri ai familiei sunt soţul (soţia), copiii (inclusiv cei adoptivi), părinţii, persoanele asupra cărora este instituită conform legislaţiei în vigoare tutela sau curatela.

(4) La stabilirea destinaţiei mărfurilor se vor utiliza următorii indici: a) categoria mărfii: modul de consum, practica de utilizare, etc.; b) cantitatea mărfii: articole omogene de aceeaşi denumire şi/sau aceeaşi mărime,

model, culoare etc.; c) circumstanţele legate de călătorie: scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a

aflat şi ţara în care pleacă persoana. (5) Obligaţia de a confirma faptul, că marfa nu este destinată activităţii comerciale

sau de producţie se pune în sarcina persoanei fizice care deplasează marfa. (6) Valoarea în vamă a bunurilor deplasate de persoane fizice se determină în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Capitolul X Reglementări tarifar-vamale

Secţiunea 1-a Valoarea în vamă a mărfurilor

Articolul 312. Dispoziţii generale

142

(1) Pentru aplicarea dispoziţiilor Secţiunii 33 din Cod Vamal şi a celor din prezenta Secţiune, se respectă prevederile stipulate în anexa nr.59 la prezentul Cod.

(2) În cazul în care mărfurile declarate pentru punerea în liberă circulaţie constituie o parte dintr-o cantitate mai mare de mărfuri de acelaşi fel, cumpărate în cadrul unei tranzacţii unice, preţul efectiv plătit sau de plătit în conformitate cu Secţiunea 33 din Codul vamal, este preţul calculat proporţional în funcţie de cantităţile declarate raportate la cantitatea total calculată.

(3) În cazul în care preţul efectiv plătit sau de plătit, menţionat la Secţiunea 33 din Codul vamal, include o taxă internă exigibilă în ţara de origine sau exportatoare cu privire la mărfurile de evaluat, această sumă nu se include în valoarea în vamă cu condiţia de a demonstra organului vamal că mărfurile respective au fost sau vor fi exonerate de această taxă în beneficiul cumpărătorului

(4) Preţul efectiv plătit sau de plătit este suma plăţilor efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător în beneficiul vînzătorului pentru mărfurile importate şi include toate cheltuielile suportate sau care urmează a fi suportate ca o condiţie a vînzării mărfurilor importate, de către cumpărător vînzătorului sau de către cumpărător unui terţ pentru a îndeplini o obligaţie a vînzătorului. Plata nu trebuie să fie obligatorie sub forma unui transfer bancar. Plata poate derula printr-un acreditiv sau printr-un alt instrument de plată negociabil şi poate fi achitată direct sau indirect.

Un exemplu de plată indirectă poate fi achitarea totală sau parţială de către cumpărător a unei datorii a vânzătorului. Acţiunile întreprinse de cumpărător în nume propriu, altele decât cele pentru care este prevăzută o ajustare, nu sânt considerate drept plată indirectă făcută vânzătorului, chiar dacă se poate considera că vânzătorul a beneficiat de ea. La determinarea valorii în vamă a mărfii, costul acestor acţiuni nu va fi adăugat la preţul efectiv plătit sau de plătit.

(5) Preţul efectiv plătit sau de plătit se referă la preţul mărfii importate. Din valoarea în vamă a acestei mărfi nu fac parte transferurile de dividende şi alte plăţi făcute de cumpărător vânzătorului, care nu se referă la marfa evaluată.

(6) În cazul în care, conform condiţiilor contractuale este prevăzută reducere comercială şi la momentul vămuirii suma spre plată este achitată luînd în considerare reducerea, atunci ca bază pentru determinarea valorii în vamă este acceptată suma efectiv plătită. Organul vamal are dreptul să solicite actele ce confirmă această achitare, iar cumpărătorul este obligat să prezinte documentele ce confirmă suma efectiv plătită.

(7) În sensul Secţiunii 33 din Codul vamal, se consideră că persoanele sunt interdependente dacă:

a) - una dintre ele face parte din conducerea sau consiliul de administraţie al întreprinderii celeilalte persoane şi reciproc;

b) sînt recunoscute legal ca asociate; c) una este angajatul celeilalte; d) oricare dintre aceste persoane posedă, controlează sau deţine, direct sau indirect,

cel puţin 5% din acţiunile sau părţile emise cu drept de vot de ambele persoane; e) una dintre ele controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de o terţă persoană; g) împreună controlează în mod direct sau indirect o a treia persoană sau h) sînt membre ale aceleiaşi familii. Persoanele se consideră membri ai aceleiaşi

familii numai dacă sunt legate prin oricare din următoarele relaţii: - soţ şi soţie;

143

- ascendenţi şi descendenţi, în linie directă de gradul I; - fraţi şi surori; - ascendenţi şi descendenţi, în linie directă de gradul II; - unchi sau mătuşă şi nepot sau nepoată; - socri şi ginere sau noră; - cumnaţi şi cumnate. În sensul prezentei Secţiuni, persoanele asociate în afaceri sînt considerate

interdependente în cazul în care una dintre ele este agentul, distribuitorul sau concesionarul exclusiv al celeilalte, indiferent de denumirea utilizată, cu condiţia încadrării într-unul din criteriile de la prezentul alineat.

Articolul 313 Dispoziţii referitoare la cheltuielile de transport (1) În sensul Secţiunii 33 din Codul vamal, cheltuielile de transport includ şi unele

elemente legate indirect de mijlocul de transport cum ar fi: a) plata pentru perfectarea introducerii mărfii (cheltuieli pentru perfectarea

documentelor de însoţire a mărfii ); b) cheltuieli pentru prelucrarea mărfii în timpul transportării (cheltuieli pentru

menţinerea temperaturii necesare, umidităţii, pentru ventilare, hrana şi tratarea animalelor în drum şi alte condiţii, care sunt necesare pentru asigurarea integrităţii mărfii );

c) costul containerelor şi a paletelor, utilizate în calitate de mijloc pentru deplasarea mărfii la transportare, sau costul închirierii acestora;

d) cheltuielile pentru perfectarea vamală a mărfii în ţara de export, în cazul în care cheltuielile de transport sunt după cumpărător direct de la depozitul vînzătorului (EXW) şi contractul nu stipulează altceva.

În cazul în care transportarea se efectuează cu diferite tipuri de transport, se ia în calcul cheltuielile pentru fiecare tip de mijloc de transport.

(2) În sensul secţiunii 33 din Codul vamal, locul de introducere pe teritoriul vamal reprezintă:

a) pentru mărfurile transportate pe cale aeriană – aeroportul de destinaţie sau primul aeroport de pe teritoriul Republicii Moldova, unde a aterizat avionul, ce transportă mărfurile şi unde se efectuează descărcarea mărfii.

b) pentru mărfurile transportate în alte moduri ( cale ferată, căi rutiere, căi navigabile ) – locul de dislocare a punctului de trecere a frontierei vamale a Republicii Moldova.

c) pentru mărfurile expediate prin poştă – punctul de schimb poştal internaţional. (3) Taxele poştale achitate pînă la locul de destinaţie pentru mărfurile expediate

prin poştă se includ în totalitate în valoarea în vamă a acestor mărfuri, cu excepţia taxelor poştale suplimentare percepute în ţara importatoare.

(4) În cazul în care mărfurile se transportă pînă la un punct situat dincolo de locul de introducere pe teritoriul vamal şi conform condiţiilor de livrare, cheltuielile de transport au fost incluse în valoarea de facturare, atunci cheltuielile aferente transportului de la locul de introducere pînă la locul de destinaţie nu se deduc din valoarea în vamă. Se permite o astfel de deducere, dacă se face dovada faţă de organul vamal, cu indicarea separată în acte a cheltuielilor de transport respective, bazată pe informaţie veridică.

(5) În cazul în care transportul este gratuit sau este asigurat de către cumpărător (transport propriu), în valoarea în vamă se includ cheltuielile de transport, calculate potrivit tarifului uzual practicat pentru aceleaşi moduri de transport, pînă la locul de introducere.

144

(6) În cazul în care declaraţia vamală cuprinde mai multe articole, cheltuielile de transport, cheltuielile pentru încărcarea , descărcarea, reîncărcarea, transbordarea şi alte cheltuieli conexe transportării se repartizează direct proporţional cu greutatea brută a mărfii .

(7) Cheltuielile pentru asigurarea mărfurilor se repartizează direct proporţional cu valoarea lor.

Articolul 314 Dispoziţii cu privire la redevenţe şi drepturi de licenţă

(1) În sensul Secţiunii 33 din Codul vamal, redevenţele şi drepturile de licenţă reprezintă, în special, plata pentru utilizarea drepturilor legate de:

a) producerea mărfurilor importate (în special, brevete, desene, modele şi tehnologii de fabricaţie ) sau

b) vînzarea la export a mărfurilor importate (mai ales mărci de comerţ sau de fabrică, modele înregistrate ) sau

c) utilizarea sau revînzarea mărfurilor importate (mai ales drepturi de autor, procedee de fabricaţie încorporare inseparabil în mărfurile importate ).

(2) În cazul în care mărfurile se importă în stare neasamblată sau trebuie să suporte înainte de revînzare numai operaţiuni simple, precum diluarea sau asamblarea, acest lucru nu împiedică redevenţa sau dreptul de licenţă să fie considerate ca referindu-se la mărfuri importate.

(3) În cazul în care redevenţele sau drepturile de licenţă se referă parţial la mărfurile importate şi parţial la alte elemente sau componente adăugate mărfurilor după import sau de prestări sau servicii ulterioare importului, defalcarea ulterioară se face numai în baza datelor obiective şi cuantificabile, în conformitate cu nota interpretativă menţionată în anexa 59 care se referă la Secţiunea 33 din Codul vamal.

(4) Redevenţa sau dreptul la licenţă care se referă la dreptul de utilizare a unei mărci de fabrică sau de comerţ se adaugă la preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate numai în cazul în care:

a) redevenţa sau dreptul de licenţă se referă la mărfuri care se revînd în aceeaşi stare sau care se supun unor operaţiuni simple după import;

b) mărfurile se comercializează sub marca, aplicată înainte sau după import, pentru care se plăteşte o redevenţă sau un drept de licenţă şi

c) cumpărătorul nu are libertatea de a procura aceste mărfuri de la alţi furnizori care nu sunt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul.

(5) În cazul în care cumpărătorul achită redevenţe sau drepturi de licenţă către un terţ, condiţiile menţionate nu se consideră îndeplinite decît dacă vînzătorul sau o persoană interdependentă cu acesta îi cere cumpărătorului să efectueze această plată.

(6) În cazul în care modalitatea de calculare a valorii unei redevenţe sau a unui drept de licenţă se raportează la preţul mărfurilor importate, se poate presupune că plata acestei redevenţe sau acestui drept de licenţă se referă la mărfurile de evaluat, dacă nu se dovedeşte altfel. Cu toate acestea, în cazul în care valoarea unei redevenţe sau a unui drept de licenţă se calculează independent de preţul mărfurilor importate, plata redevenţei sau dreptului de licenţă se poate referi la mărfurile de evaluat.

(7) În sensul secţiunii 33 din Codul vamal, nu se ia în considerare ţara de reşedinţă a beneficiarului plăţii redevenţei sau dreptului de licenţă.

145

Articolul 315 Evaluarea suporturilor informatice

(1) La stabilirea valorii în vamă a suporturilor informatice importate destinate echipamentelor de prelucrare a datelor şi care conţin date sau instrucţiuni, se ia în calcul numai de valoarea suportului informatic propriu-zis. Valoarea în vamă a suporturilor importate, care conţin date şi instrucţiuni nu include costul sau valoarea datelor ori a instrucţiunilor, cu condiţia ca această valoare să se distingă de costul sau valoarea suportului în cauză.

(2) În sensul prezentului articol: Noţiunea „suport informatic” nu desemnează circuite integrate, semiconductorii şi

dispozitivele sau alte articole similare sau articole care conţin astfel de circuite sau dispozitive.

noţiunea „date sau instrucţiuni” nu include înregistrări audio, video şi cinematografice

Articolul 316 Evaluarea tranzacţiilor ce depind de unele condiţii sau prestaţii (1) În cazul în care, la aplicarea Secţiunii 33 din Codul vamal, se stabileşte că

vînzarea sau preţul mărfurilor importate se supune unei condiţii sau unei prestaţii a cărei valoare se referă la mărfurile de evaluat, această valoare se consideră drept plată indirectă efectuată de cumpărător către vînzător a unei părţi din preţul efectiv plătit sau de plătit, atît timp cît condiţia sau prestaţia în cauză nu se referă la:

a) nici la una din activităţile, inclusiv cele de comercializare, întreprinse de cumpărător pe cont propriu, altele decît cele pentru care se prevede o ajustare în secţiunea 33 din Codul vamal, nu sunt considerate a fi o plată indirectă către vînzător, chiar dacă ele pot fi considerate în beneficiul cumpărătorului sau au fost întreprinse prin acord cu vînzătorul, iar costul lor nu se ajustează la preţul efectiv plătit sau de plătit.

b) nici la un element, care se ajustează la preţul efectiv plătit sau de plătit în conformitate cu dispoziţiile secţiunii 33 din Codul vamal.

(2) Pentru aplicarea dispoziţiilor secţiunii 33 din Cod vamal, „activităţi de comercializare” reprezintă toate activităţile legate de acţiunile de publicitate si de promovare a vînzării mărfurilor în cauză, precum şi toate activităţile legate de garanţiile aferente.

(3) Astfel de activităţi desfăşurate de către cumpărător se consideră ca fiind întreprinse pe seama sa, chiar dacă ele rezultă dintr-o obligaţie ce revine cumpărătorului pe baza unui acord încheiat cu vînzătorul.

Articolul 317 Valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice (1) În sensul secţiunii 33 din Codul vamal (valoarea de tranzacţie a mărfurilor

identice), valoarea în vamă se determină prin corelare cu valoarea de tranzacţie a unor mărfuri identice vîndute în aceleasi condiţii comerciale şi în cantitate sensibil egală cu cea a mărfurilor de evaluat. În absenţa unei astfel de vînzări, se face referire la valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vîndute în condiţii comerciale diferite şi /sau în cantităţi diferite, ajustate pentru a ţine seama de diferenţele ce pot rezulta din condiţiile comerciale şi /sau cantităţi, cu condiţia ca aceste ajustări să se poată face pe baza elementelor probatorii care stabilesc în mod clar temeinicia şi exactitatea ajustării, indiferent dacă acestea conduc la o creştere sau o scădere a valorii.

(2) În cazul în care cheltuielile prevăzute la secţiunea 33 din Codul vamal se includ în valoarea de tranzacţie, această valoare este ajustată pentru a ţine seama de diferenţele

146

semnificative care pot exista între cheltuielile aferente mărfurilor importate, pe de o parte şi mărfurilor identice în cauză, pe de altă parte, care provin din diferenţele de distanţă şi moduri de transport diferite.

Articolul 318 Valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare (1) În sensul secţiunii 33 din Codul vamal (valoarea de tranzacţie a mărfurilor

similare), valoarea în vamă se determină prin corelare cu valoarea de tranzacţie a unor mărfuri similare în cadrul unei vînzări la aceleasi condiţii comerciale şi în cantitate sensibil egală ca în cazul mărfurilor supuse evaluării. Cînd nu se găseşte o astfel de vînzare, se foloseşte valoarea tranzacţiei cu mărfuri similare vîndute în alte condiţii comerciale şi /sau în cantităţi diferite, ajustată pentru a reflecta diferenţele ce pot rezulta din condiţiile comerciale şi /sau cantităţi, cu condiţia ca această ajustare să se poată face pe baza elementelor probatorii care stabilesc în mod clar temeinicia şi exactitatea ajustării, indiferent dacă aceasta conduce la o creştere sau o scădere a valorii.

(2) În cazul în care cheltuielile prevăzute la secţiunea 33 din Codul vamal se includ în valoarea de tranzacţie, această valoare este ajustată pentru a ţine seama de diferenţele semnificative care pot exista între cheltuielile aferente, pe de o parte, mărfurilor importate şi, pe de altă parte, mărfurilor similare în cauză care rezultă din diferenţele de distanţă şi moduri de transport diferite.

Articolul 319 Costul unitar al mărfurilor (1) În sensul prezentului articol, preţul unitar cu care se vînd mărfurile importate în

cea mai mare cantitate totală, reprezintă preţul cu care se vinde cel mai mare număr de unităţi de marfă către persoane care nu au relaţii de interdependenţă cu persoanele de la care cumpără mărfurile în cauză, la primul nivel comercial după import la care se efectuează astfel de vînzări.

(2) În sensul prezentului articol, la stabilirea preţului unitar nu se ia în considerare vînzarea către o persoană care, direct sau indirect , gratuit sau cu costuri reduse, furnizează elemente prevăzute la secţiunea 33 din Codul vamal, în vederea folosirii pentru producerea şi vînzarea la export a mărfurilor importate.

Articolul 320 Valoarea calculată a mărfurilor La aplicarea secţiunii 33 din Codul vamal,(valoarea calculată), organul vamal nu

poate cere sau impune unei persoane care nu are reşedinţa în Republica Moldova, să prezinte spre examinare documente contabile sau alte documente pentru a le stabili această valoare. Cu toate acestea, informaţiile comunicate de către producătorul mărfurilor în scopul stabilirii valorii în vamă , în conformitate cu prezentul articol, se pot verifica de către organul vamal, cu condiţia să anunţe cu suficient timp înainte autorităţile din ţara respectivă, iar acestea din urmă să-şi dea consimţămîntul cu privire la efectuarea anchetei.

Articolul 321 Metoda de rezervă (1) Atunci cînd valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi stabilită

conform articolelor secţiunii 33 din Codul vamal, ea se stabileşte pe baza datelor disponibile, utilizîndu-se mijloace fireşti în concordanţă cu principiile şi dispoziţiile generale ale:

a) articolului VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ, b) dispoziţiile prezentului capitol. (2) Aplicarea articolului 15 din Codul vamal, se bazează în cea mai mare măsură

posibilă pe valorile în vamă determinate anterior.

147

(3) Metodele de evaluare în virtutea secţiunii 33 din Codul vamal, sunt acelea pe care le defineşte prezentul articol, dar o flexibilitate rezonabilă în aplicarea acestor metode este corespunzătoare obiectivelor şi dispoziţiilor alineatului (1) al prezentului articol.

Articolul 322 Elementele ce nu pot fi incluse în valoarea în vamă Cu condiţia de a fi evidenţiate separat de preţul efectiv plătit sau de plătit,

următoarele elemente nu se includ în valoarea în vamă: a) taxele de transport pentru mărfuri după sosirea lor la locul de intrare pe teritoriul

vamal al Republicii Moldova; b) taxele pentru construcţie, montare, asamblare, întreţinere şi asistenţă tehnică,

întreprinse după importul mărfurilor cum ar fi instalaţii, utilaje sau echipamente industriale;

c) dobînzile în conformitate cu acordurile de finanţare încheiate de cumpărător şi referitoare la cumpărarea mărfurilor importate, indiferent dacă finanţarea este acordată de către vînzător sau altă persoană, cu condiţia ca acordurile de finanţare să fi fost încheiate în scris şi la solicitare, şi cumpărătorul să poată demonstra că:

- astfel de mărfuri sunt vîndute efectiv la preţul declarat ca preţ efectiv plătit sau de plătit şi

- rata dobînzii pretinsă nu depăşeşte nivelul predominant pentru astfel de tranzacţii în ţara şi la momentul în care s-a acordat finanţarea;

d) taxele pentru dreptul de a reproduce în Republica Moldova mărfuri importate; e) plăţile efectuate de cumpărător pentru dreptul de distribuţie sau revînzare a

mărfurilor importate, dacă aceste plăţi nu sunt o condiţie a vînzării mărfurilor pentru exportul în ţara de import.

f) comisioanele de cumpărare; g) drepturile de import sau alte taxe de plătit în Republica Moldova pe motivul

importării sau vînzării mărfurilor. h) cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecţie înainte de

expediţie a mărfurilor de import Articolul 323 Declararea elementelor şi documentele care trebuie prezentate (1) În sensul secţiunii 33 din Codul vamal, declarantul determina valoarea în vamă

a mărfurilor introduse. Organul vamal verifică corectitudinea evaluării vamale a mărfurilor şi a metodei alese, integralitatea documentelor prezentate şi corespunderea lor cu cerinţele stabilite.

(2) In baza secţiunii 33 din Codul vamal, pentru confirmarea veridicităţii datelor privind valoarea în vamă anunţată şi a datelor suplimentare referitoare la ea, declarantul este obligat să prezinte la cererea organului vamal următoarele documente:

a) contractul de export-import şi acordurile adiţionale la el, precum şi corespondenţa comercială purtată cu acesta în vederea încheierii şi derulării contractului;

b) factura (invoice) şi/sau factura pro-forma; c) documentele de plată şi/sau contabile, ce confirmă valoarea mărfurilor; d) poliţa de asigurare şi contractul de asigurare a mărfurilor după caz; e) documentele de transport ; f) factura şi contractul de transport; g) declaraţia vamală a ţării de expediere (dacă aceasta există pe suport de hârtie); h) listele de ambalaj; i) licenţa pentru mărfurile, importul cărora este admis în baza acesteia; j) certificatul de origine al mărfurilor, certificatul de calitate, conformitate etc.

148

(3) În cazul în care pentru confirmarea valorii în vamă anunţate documentele menţionate nu sînt suficiente, declarantul este obligat să prezinte, la cererea organului vamal, informaţiile suplimentare necesare. Pentru a acumula informaţii suplimentare organul vamal este în drept să solicite declarantului următoarele documente:

a) contractele cu terţe persoane referitoare la tranzacţie; b) facturile pentru decontări către persoane terţe în beneficiul vînzătorului; c) facturile pentru serviciile de comision şi broker, referitoare la tranzacţia cu marfa

evaluată; d) documentele contabile; e) contractul de licenţă, documente sau informaţii referitoare la redevenţe sau

drepturi de licenţă; f) recipisele de depozit; g) comenzile de livrare; h) cataloagele, specificările, ofertele de preţ ale firmelor producătoare; i) costul de producţie al mărfurilor evaluate (dacă firma este de acord să o prezinte

cumpărătorului); j) alte documente şi informaţii care sînt în măsură să dovedească realitatea valorii

anunţate. (4) Pentru utilizarea documentelor enumerate în calitate de acte ce confirmă

valoarea în vamă a mărfurilor, acestea trebuie să conţină: a) datele de referinţă ale vînzătorului şi cumpărătorului; b) condiţia de livrare; c) lista mărfurilor cu indicarea preţului pentru fiecare unitate şi a valorii totale a

mărfurilor; d) semnăturile şi ştampilele necesare; e) datele de referinţă legal stabilite ale fiecărui contract; f) la existenţa unor reduceri comerciale conform clauzelor contractuale, ele trebuie

să fie indicate în contract şi în factură, cu indicarea condiţiilor acordării. Suplimentar la elementele enunţate, în contract şi/sau în anexele la el, care sunt

părţile lui integrante, este necesar să fie indicate şi datele despre: a) natura tranzacţiei (constituie aceasta o tranzacţie de cumpărare-vînzare, un acord

de consignaţie, un contract de comision, de arendă etc.); b) condiţiile de livrare a mărfurilor; c) nomenclatorul sortimental al mărfurilor; d) volumul (cantitatea) mărfurilor importate; e) preţul pentru o unitate de marfă (în valuta contractului) şi valoarea totală a

contractului; f) cerinţele privind calitatea mărfurilor; g) modul de înaintare a revendicărilor în legătură cu necorespunderea reală a

cantităţii şi calităţii mărfurilor cu cerinţele contractului; h) modul şi locul soluţionării litigiilor între vînzător şi cumpărător (condiţiile de

arbitraj); i) condiţiile şi termenele de achitare. (5) În scopul evaluării vamale a mărfurilor şi verificarea valorii în vamă, anunţate

de declarant, pot fi utilizate atît informaţiile prezentate de către declarant, cît şi cele de care dispune organul vamal. Informaţiile trebuie să fie veridice, complete şi să asigure confirmarea valorii în vamă anunţate.

149

a) Declarantul poate să deţină informaţii cu privire la valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare importate anterior, sau cunoaşte preţul lor de realizare pe piaţa internă, ori poate prezenta calculele sau lista de preţuri ale producătorului,informaţii pe care nu le posedă organul vamal. Aceste informaţii pot fi utilizate atunci cînd sînt confirmarmate prin documentele corespunzătoare.

b) Colaboratorul vamal antrenat în vămuirea mărfurilor, de asemenea, poate să deţină informaţii pe care nu le posedă declarantul, de exemplu: date privind tranzacţiile cu mărfurile identice sau similare declarate anterior,etc. Oragnul vamal poate prezenta declarantului informaţia de care dispune în scopul determinării valorii în vamă a mărfurilor, însă într-o formă depersonalizată care asigură respectarea confidenţialităţii.

(6) În cazul în care este necesară stabilirea valorii în vamă în scopul aplicării secţiunii 33 din Codul vamal, la declaraţia vamală întocmită pentru mărfurile importate se anexează o declaraţie cu elementele referitoare la valoarea în vamă (declaraţia valorii în vamă ). Declarantul întocmeşte declaraţia valorii în vamă completând unul din formularele DVV-1 sau DVV-2, după caz, corespunzător modelului din anexa 60 la prezentul cod.

(7) Depunerea într-un birou vamal a unei declaraţii a valorii în vamă în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol este echivalentă cu angajarea responsabilităţii declarantului în legătură cu:

a) exactitatea şi integralitatea elementelor înscrise în declaraţie; b) autenticitatea documentelor prezentate în susţinerea acestor elemente şi c) furnizarea oricăror informaţii sau documente suplimentare necesare pentru

stabilirea valorii în vamă a mărfurilor. (8) Declaraţia valorii în vamă a mărfurilor este un document vamal. (9) Pentru toate datele cuprinse în declaraţia valorii în vamă a mărfurilor importate

şi în documentele prezentate întru confirmarea acestei valori, declarantul poartă răspundere în conformitate cu legislaţia vamală.

(10) Cu excepţia cazurilor în care acest lucru este indispensabil pentru perceperea corectă a drepturilor de import, organul vamal nu obligă prezentarea declaraţiei valorii în vamă în următoarele situaţii:

a) în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate în cadrul unei tranzacţii nu depăşeşte echivalentul sumei de 3000 euro sau

b) în cazul introducerii mărfurilor de către persoanele fizice c) în cazul plasării mărfurilor sub anumite desinaţii vamale exonerate de plata

drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale. (11) Pentru cazurile prevăzute la alineatul (1) valoarea în vamă se va indica în

declaraţia vamală. În cazul în care organul vamal are îndoieli justificate în privinţa valorii declarate, acesta poate cere declarantului completarea declaraţiei valorii în vamă.

(12) Formularul DVV-1 se utilizează în cazul aplicării primei metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor: "Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit". Această metodă, de obicei, este practicată în cazul tranzacţiilor comerciale în cadrul cărora decontările pentru marfa cumpărată se fac prin mijloace băneşti, în conformitate cu prevederile secţiunii 33 din Codul vamal.

(13) În scopul simplificării şi unificării evaluării vamale, în mod excepţional este posibil de aplicat metoda 1 la determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse conform tranzacţiilor pentru care nu se efectuează transferul real al mijloacelor băneşti. La acest gen de tranzacţii pot fi raportate diferite tranzacţii de schimb, de exemplu, livrările barter

150

şi de compensare, livrările în contul garanţiei, livrările gratuite de mărfuri sub formă de donaţie etc., în cazul în care în documentele prezentate este evaluat fiecare tip de mărfă, cu condiţia respectării cerinţelor generale de aplicare a metodei 1.

(14) Metoda 1 poate fi aplicată şi în cazurile în care este posibilă estimarea valorică cu justificările necesare şi confirmarea ei documentară, a restricţiilor şi condiţiilor, care au influenţat preţul tranzacţiei.

(15) Formularul DVV-2 este recomandat spre utilizare pentru aplicarea metodelor 2-6 de determinare a valorii în vamă a mărfurilor, în modul stabilit de secţiunea 33 Codul vamal.

(16) În cazul în care declarantul a completat corect declaraţia valorii în vamă a mărfurilor, a ales şi a aplicat just metoda de determinare a valorii în vamă, colaboratorul vamal care a verificat declaraţia valorii în vamă a mărfurilor înscrie "VV acceptată", în rubrica "Menţiunile biroului vamal", autentificând această consemnare prin semnătura şi ştampila personală.

(17) În cazul în care se constată că valoarea în vamă anunţată nu corespunde cu valoarea de facto, din cauza devierilor cantitative şi/sau calitative ale mărfurilor de la condiţiile contractuale specificate de declarant, colaboratorul vamal este în drept să rectifice valoarea în vamă.

(18) Dacă divergenţele cantitative şi/ sau calitative se constată în procesul vămuirii mărfurilor, acestea se evaluează în modul stabilit. Recalcularea valorii în vamă, a drepturilor de import şi modificarea datelor în declaraţia vamală se efectuează la solicitarea scrisă a declarantului, după ce acesta a soluţionat pretenţiile referitoare la devieri cu persoana responsabilă.

În sensul prezentului articol, persoana responsabilă poate fi vînzătorul, transportatorul sau agentul de asigurare.

(19) Dacă mărfurile au fost pierdute sau deteriorate pînă la anunţarea valorii lor în vamă, atunci preţul lor iniţial din factură poate fi rectificat cu mărimea sumei ce corespunde gradului de deteriorare sau pierdere. În acest caz declarantul este obligat să prezinte organului vamal documentele ce confirmă faptul deteriorării sau pierderii. După soluţionarea pretenţiilor cu persoana responsabilă de integritatea mărfurilor este necesară prezentarea unei noi facturi, documente bancare ce confirmă achitarea pentru marfă etc..

(20) Colaboratorul vamal, care verifică şi perfectează declaraţia valorii în vamă a mărfurilor, nu are dreptul să modifice, să completeze sau să rectifice din iniţiativă proprie ori din însărcinarea sau la rugămintea declarantului rubricile completate de acesta.

(21) În cazul în care este necesară rectificarea calculelor efectuate de declarant, inclusiv după prezentarea datelor suplimentare solicitate, colaboratorul vamal face înscrierile şi calculele respective pe prima pagină a formularului declaraţiei valorii în vamă, fie în rubricile speciale "Menţiunile biroului vamal", fie pe verso-ul ei.. Colaboratorul vamal datează şi autentifică toate consemnările sale prin semnătura şi ştampila personală

(22) După verificarea documentelor prezentate spre perfectare, toate rectificările efectuate de organul vamal privind valoarea în vamă anunţată de către declarant se consideră drept evaluare vamală a mărfurilor şi pot fi contestate de declarant conform legislaţiei în vigoare.

(23) În baza rectificărilor colaboratorului vamal, declarantul modifică datele din rubricile declaraţiei valorii în vamă şi le autentifică prin semnătură şi ştampilă, indicând data rectificării.

151

(24) În cazul în care este necesară efectuarea unui număr mare de rectificări, poate fi completat un alt formular al declaraţiei valorii în vamă. În acest caz pe primul formular al declaraţiei valorii în vamă se face menţiunea "VV recalculată, s-a completat un nou formular”, iar pe formularul cu valoarea în vamă rectificată se va face menţiunea „VV rectificată”, autentificată prin semnătura şi ştampila personală a colaboratorului vamal, indicând data rectificării.. Ambele formulare se păstrează la biroul vamal.

(25) Dacă este de acord cu rectificările organului vamal, declarantul completează rubrica 10(b) în condiţii generale. În cazul dezacordului declarantul este în drept să nu modifice declaraţia valorii în vamă sau să nu completeze rubrica 10 (b), însă declarantul nu este scutit de plata drepturilor de import recalculate.

Articolul 324 Eliberarea condiţionată a mărfurilor (1) Dacă în procesul de vămuire a mărfurilor a fost imposibilă luarea unei decizii

privind acceptarea valorii în vamă, anunţate de declarant, sau privind rectificarea justificată a acesteia, organul vamal respectiv va putea adopta o decizie de eliberare condiţională a mărfurilor. În atare cazuri, eliberarea condiţionată a mărfurilor înseamnă că bunurile în cauză se eliberează cu determinarea condiţională (provizorie) a valorii lor în vamă, iar procedura de stabilire a valorii definitive se amînă (după eliberarea mărfurilor) pe o anumită perioadă de timp, cu condiţia prezentării de către declarant a tuturor datelor suplimentare necesare pentru aceasta. Totodată, se admite folosirea mărfurilor eliberate condiţional, în conformitate cu regimul vamal anunţat.

(2) În cazul care, la data perfectării actelor vamale declarantul nu dispune de toate documentele ce confirmă valoarea în vamă anunţată de el sau de dovezile ce probează veridicitatea datelor folosite, precum şi în cazurile în care condiţiile contractuale conţin clauza de revizuire a preţurilor ţinîndu-se cont de comercializarea mărfurilor (conform cărora preţul mărfurilor introduse poate fi determinat în baza sumei totale plătite de cumpărător vînzătorului), organul vamal este în drept să ia decizia de eliberare a mărfurilor declarantului, cu condiţia că garantează achitarea tuturor plăţilor vamale:

a) la solicitarea declarantului, organul vamal poate elibera marfa cu gajarea anumitor bunuri ori sub garanţia unei bănci împuternicite, în conformitate cu Codul vamal. În acest caz, valoarea obiectului gajat sau suma garanţiei bancare trebuie să asigure achitarea drepturilor calculate de import, luîndu-se în considerare o eventuală rectificare a valorii în vamă (adică în baza evaluării vamale condiţionale). În cazul achitării drepturilor de import la data vămuirii, valoarea obiectului gajat sau suma garanţiei bancare se determină reieşind din diferenţa dintre evaluarea vamală condiţională a mărfurilor, efectuată de organul vamal în modul stabilit, şi valoarea lor în vamă, anunţată de declarant;

b) organul vamal poate elibera marfa declarată cu condiţia achitării depline a drepturilor de import calculate în baza valorii în vamă condiţionale, stabilită de către organul vamal.

În atare situaţie, pe prima pagină a tipizatei declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor la rubrica "Menţiunile biroului vamal", colaboratorul vamal face consemnarea "VV se precizează. VV condiţională "___"_______.Termenul rectificării este pînă la "____"_______", autentificată prin semnătura şi ştampila matricolă personală a colaboratorului vamal.

În termenul, care nu va depăşi 60 de zile, declarantul colectează şi prezintă în biroul vamal documente concludente privind confirmarea valorii în vamă.

152

(3) După prezentarea de către declarant a tuturor documentelor necesare pentru precizarea şi/sau confirmarea valorii în vamă a mărfurilor, se efectuează recalcularea valorii în vamă şi a drepturilor corespunzătoare de import, inclusiv restituirea sumelor percepute excedentar sau a celor percepute în minus.

(4) În cazul neprezentării de către declarant în termenul stabilit a documentelor concludente privind determinarea valorii în vamă, sumele drepturilor de import nu se restituie.

(5) La rectificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse şi a drepturilor de import, toate calculele se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare la data acceptării declaraţiei vamale.

(6) Dacă declarantul nu poate confirma documentar valoarea în vamă anunţată de el, organul vamal este în drept să determine valoarea în vamă în baza aplicării consecutive a metodelor de evaluare.

Articolul 325 Dispoziţii adiţionale (1) În cazul în care mărfurile sunt plasate în regimuri vamale suspensive, precum şi

în „zone libere”, valoarea în vamă la momentul înlocuirii acestora cu regimul vamal „import”, nu va fi mai mică decît valoarea declarată în regimul vamal iniţial.

(2) Prevederile alineatului (1) nu se aplică mărfurilor plasate în regim vamal de admitere temporară în baza unui contract de leasing. În acest caz, baza de calcul a drepturilor de import o va constitui valoarea in vamă a mărfurilor determinată conform anexei nr.61 la prezentul cod.

Secţiunea a 2-a

Determinarea ţării de origine a mărfurilor Articolul 326 Determinarea ţării de origine a mărfii la import, în cazul livrării

acesteia în loturi (1) La cererea declarantului, trebuie să fie considerată o singură marfă, marfa în

stare demontată sau incompletă, livrată în mai multe loturi, în cazul în care, din motive de producţie sau de transportare, este imposibil de a o expedia într-un singur lot, precum şi marfa divizată în loturi din greşeală.

(2) Condiţiile de aplicare a prevederilor alin.(1) sînt: a) înştiinţarea prealabilă a autorităţii vamale despre divizarea mărfii în loturi,

indicîndu-se cauzele acestei divizări şi specificîndu-se fiecare lot prin indicarea codului de clasificare a mărfii conform Nomenclatorului de mărfuri şi a datelor despre valoarea ei şi ţara de origine;

b) confirmarea prin acte a incorectitudinii divizării mărfii în cîteva partide; c) livrarea tuturor loturilor de mărfuri dintr-o ţară de către un singur exportator; d) introducerea tuturor loturilor de mărfuri prin unul şi acelaşi post vamal; e) livrarea tuturor loturilor de mărfuri în termen de cel mult şase luni de la data

acceptării de către autoritatea vamală a declaraţiei vamale sau de la data expirării termenului de prezentare a acesteia referitor la primul lot.

Articolul 327 Proceduri de eliberare a certificatelor preferenţiale de origine a mărfurilor

(1) Certificatele preferenţiale de origine a mărfurilor se eliberează la cererea agenţilor economici exportatori, doar în cazul prezentării organelor vamale a documentelor care confirmă originea preferenţială a mărfurilor.

153

(2) În cadrul procedurilor de certificare a originii preferenţiale a mărfurilor, organele vamale au dreptul să inspecteze întreprinderea exportatoare sau producătoare a mărfurilor, să realizeze auditul acestor întreprinderi şi să exercite orice formă a controlului vamal considerată oportună şi justificată în scopul controlului originii mărfurilor.

(3) Responsabilitatea pentru autenticitatea şi veridicitatea datelor cuprinse în actele care probează originea preferenţială a mărfurilor o poartă agentul economic care prezintă organului vamal aceste acte sau care este parte la autentificarea acestora.

(4) Organele vamale încasează pentru eliberarea certficatelor preferenţiale de origine a mărfurilor taxa pentru proceduri vamale, în cuantum stabilit prin lege.

(5) Certificatele preferenţiale de origine a mărfurilor se autentifică şi se eliberează de regulă agenţilor economici la momentul exportului real al mărfurilor.

(6) În cazul furtului, pierderii sau deteriorării certificatelor preferenţiale de origine a mărfurilor, la cererea scrisă a exportatorului şi după realizarea procedurilor de casare a certificatelor, pot fi eliberate duplicate ale certificatelor, valabile din data eliberării certificatelor originale.

(7) În cazuri excepţionale, certificatele preferenţiale de origine a mărfurilor pot fi eliberate şi în mod retrospectiv, după exportul efectiv al mărfii, la cererea scrisă motivată a exportatorului, dacă nu a fost eliberat la data exportului ca urmare a unor erori involuntare, a unor omisiuni sau a altor situaţii deosebite, sau dacă certificatul emis anterior nu a fost acceptat în statul de import din motive tehnice.

Articolul 328 Procedura de control a-posteriori al certificatelor preferenţiale de origine a mărfurilor

(1) Organele vamale efectuează controlul posterior al certificatelor preferenţiale de origine eliberate pentru mărfurile exportate din Republica Moldova la cererea autorităţilor vamale din statele în care mărfurile în cauză au fost exportate, perfectată în formă scrisă, sau din oficiu, în urma autosesizării.

(2) Drept motiv pentru iniţierea controlului posterior al certificatelor preferenţiale de origine a mărfurilor pot servi existenţa unor temeiuri de a considera, că datele cuprinse în certificatele eliberate nu sînt veridice, sau efectuarea controlului aleatoriu.

(3) În scopul efectuării controlului ulterior, organul vamal este în drept şi obligat să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica autenticitatea certificatelor preferenţiale de origine a mărfurilor anterior eliberate, exactitatea informaţiilor referitor la originea mărfurilor în cauză, scop în care acesta este în drept să solicite agentului economic orice document justificativ sau probă, să efectuieze orice control al operaţiunilor contabile ale acestuia sau orice alt control considerat necesar şi oportun.

(4) Rezultatele controlului ulterior se comunică autorităţilor vamale ale statului de import în termen cît mai restrîns din momentul finalizării operaţiunilor de control, dar nu mai tîrziu decît termenul eventual stabilit în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, sau actele normative aprobate de către statele care acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe sau Sistemul Preferinţelor Comerciale Autonome.

   

Secţiunea a 3-a Modul de evidenţă a obligaţiei vamale

Articolul 329 Modul de asigurare a evidenţei obligaţiilor vamale

154

(1) Organele vamale asigură evidenţa drepturilor de import-export, majorărilor de întîrziere şi amenzilor aplicate pentru contravenţiile vamale a căror administrare şi/sau evidenţă, în corespundere cu legislaţia în vigoare, sunt atribuite organelor vamale.

(2) Evidenţa obligaţiei vamale se asigură prin înscrierea în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal a datelor privind apariţia, modificarea şi stingerea acesteia.

(3) Sumele obligaţiilor vamale se înscriu în sistemul de evidenţă în valută naţională. (4) Evidenţa obligaţiilor vamale se ţine în mod electronic, cu prelucrarea

automatizată a informaţiei din sistemul informaţional vamal integrat. (5) Organizarea evidenţei obligaţiilor vamale se bazează pe următoarele acţiuni: a) deschiderea fişei personale de evidenţă a plătitorului vamal, corespunzător pentru

fiecare cod fiscal, la înregistrarea acestuia conform setului de documente de constituire, ca participant la activitatea economică externă;

b) reflectarea în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal a apariţiei, modificării şi stingerii obligaţiilor vamale pentru perioada de un an bugetar;

c) orice înscriere în sistemul informaţional de evidenţă ce ţine de apariţia, modificarea sau stingerea obligaţiei vamale se efectuează în regim on-line, în temeiul documentelor justificative;

d) înscrierile în fişele personale de evidenţă a plătitorului vamal se efectuează în ordine cronologică a datei de efectuare a operaţiunilor privind apariţia, modificarea şi stingerea obligaţiei vamale;

e) înregistrarea şi reflectarea zilnică în fişele personale de evidenţă a plătitorului vamal a achitării prin virament a drepturilor de import-export în avans, efectuate în baza informaţiei recepţionate de la Trezoreria Centrală-Ministerul Finanţelor;

f) înregistrarea şi reflectarea zilnică în fişele personale de evidenţă a plătitorilor vamali a achitării în numerar a drepturilor de import-export, efectuate de către colaboratorul vamal responsabil de perfectarea documentului administrativ unic vamal, în baza ordinului de încasare a numerarului, pe care este aplicată menţiunea respectivă a reprezentanţei bancare;

g) verificarea zilnică şi lunară, la situaţia din data de întîi a lunii imediat următoare a lunii de gestiune, a încasărilor drepturilor de import-export între organele vamale şi Serviciul Vamal şi respectiv Trezoreria Centrală;

h) asigurarea stingerii obligaţiilor vamale prin compensare, inclusiv restituirea mijloacelor băneşti la conturile bancare ale contribuabililor, în modul stabilit de legislaţia în vigoare;

i) perfectarea de către organele vamale şi Aparatul Central al Serviciului Vamal a rapoartelor prind sumele calculate şi încasate a drepturilor de import-export;

j) întocmirea la solicitarea plătitorului vamal a actului de verificare privind sumele calculate şi achitate a drepturilor de import-export şi starea decontărilor la buget;

k) eliberarea certificatelor privind lipsa sau existenţa datoriilor la bugetul de stat, compartimentul plăţi vamale.

Articolul 330 Modul de ţinere şi actualizare a fişelor personale de evidenţă a plătitorilor vamali

(1) Apariţia obligaţiei vamale se reflectă cumulativ, în creştere, în temeiul sumelor indicate în documentele menţionate în alineatul (2), fiind reflectate în compartimentul Dt- „calculat” al fişei personale de evidenţă a plătitorului vamal.

(2) Fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal se actualizează prin reflectarea înscrierilor privind apariţia, modificarea şi/sau stingerea obligaţiilor vamale în temeiul următoarelor documente:

155

a) documentul administrativ unic – declaraţia vamală în detaliu; b) formularul tipizat TV-14 - Chitanţa de percepere a taxei vamale, accizelor şi

taxei pe valoarea adăugată; c) actul constatator; d) decizia organului vamal privind aplicarea amenzii pe cazul de contravenţie

vamală; e) formularul nr.PV-1 – calculul procedurilor vamale; f) alte documente vamale interne. (3) Calculul obligaţiei vamale în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal se

efectuează cu data emiterii (validării) documentului de calcul. (4) Înscrierile în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal privind stingerea

obligaţiilor vamale, reflectate în compartimentul - Kt „Încasat” se efectuează în temeiul următoarelor documente:

a) în cazul stingerii prin plată - în temeiul documentelor de plată trezoreriale reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Vamal, conform ordinei stabilite de Ministerul Finanţelor, privind schimbul de informaţii prezentate în mod electronic despre încasările veniturilor bugetare;

b) în cazul anulării - în temeiul Actului constatator; c) în cazul stingerii prin prescripţie - în temeiul documentelor vamale interne,

elaborate de Serviciul Vamal în scopul reflectării în sistemul de evidenţă a Deciziei privind stingerea obligaţiei vamale şi/sau a sumelor plătite în plus a căror termen de prescripţie a expirat.

d) în cazul stingerii prin compensare cu executare de casă - în temeiul documentelor de plată trezoreriale reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Vamal conform ordinii stabilite de Ministerul Finanţelor;

e) în cazul executării silite - în temeiul documentelor de plată trezoreriale reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Vamal conform ordinii stabilite de Ministerul Finanţelor.

(5) Corectarea erorilor admise de către organele vamale la reflectarea în sistemul de evidenţă a apariţiei, modificării şi stingerii obligaţiei vamale se efectuează de către organele vamale desinestător, fără implicarea plătitorului vamal.

(6) La finele anului bugetar, Serviciul Vamal efectuează transferul soldurilor supraplăţilor şi obligaţiilor vamale ne stinse, în fişele personale de evidenţă a plătitorilor vamali pentru anul bugetar următor.

(7) Serviciul Vamal efectuează stoparea activităţii economice externe a plătitorului vamal în vederea asigurării :

a) stingerii obligaţiei vamale; b) executării încheierilor instanţelor judecătoreşti privind intentarea procedurii de

insolvabilitate. (8) În cazul acordării unui regim vamal suspensiv, în vederea asigurării evidenţei

garanţie financiare depuse la contul bugetul de stat, organele vamale vor executa procedura de bronare a mijloacelor băneşti în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal. La închiderea regimului vamal suspensiv, organele vamale efectuiază debronarea mijloacele băneşti, din fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal, care pot fi:

a) restituite la contul bancar al plătitorului vamal, la depunerea solicitării în modul stabilit de prezentul cod;

b) utilizate în contul viitoarelor garanţii vamale; c) transferate în contul drepturilor de import-export în avans.

156

Articolul 331 Modul de stingere a obligaţiei vamale prin achitare (1) Stingerea obligaţiei vamale prin achitare se efectuează în conformitate cu

modalitatea stabilită de către Ministerul Finanţelor pentru anul bugetar corespunzător. (2) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei vamale achitate în

virament se efectuează cu data la care sumele au fost înscrise la buget, în contul drepturilor de import-export achitate în avans.

(3) Se consideră data stingerii obligaţiei vamale achitate în numerar sau prin intermediul cârdurilor bancare, data la care sumele au fost depuse la reprezentanţele bancare deservente ale birourilor (posturilor) vamale.

Articolul 332 Modul de stingere a obligaţiei vamale prin anulare (1) Stingerea obligaţiei vamale prin anulare se efectuează în cazurile

reglementate de art.128 Cod vamal. (2) Anularea obligaţiei vamale ca consecinţă a recalculului taxei vamale;

reexportului de mărfuri şi executării procedurii de restituire a drepturilor de import anterior încasate la plasarea mărfurilor în regim vamal suspensiv; recalcul al drepturilor de import, inclusiv în temeiul unei hotărîri ai instanţei de judecată; se efectuează în temeiul actului constatator, prin stornarea sumelor calculate,.

(3) Procedurile vamale, în cazul anulării obligaţiei vamale, ca rezultat al anulării actului administrativ unic, nu se restituie, inclusiv şi prin stornarea sumei calculate.

(4) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei vamale prin anulare se efectuează cu data indicată în actul de anulare sau data intrării în vigoare a actului legislativ privind anularea obligaţiei vamale.

Articolul 333 Procedura de examinare a cererii privind stingerea prin

compensare şi/sau restituirea obligaţiei vamale (1) Cererea plătitorului vamal cu solicitarea stingerii prin compensare şi/sau

restituire se depune la Serviciului Vamal şi urmează să conţină: a) numărul de înregistrare a cererii şi data ieşirii acesteia de la plătitorul vamal; b) denumirea (numele, prenumele) plătitorului vamal; c) codul fiscal al plătitorului vamal; d) adresa plătitorului vamal, telefonul de contact; f) cuantumul sumei plătite în plus sau a sumei, care conform legislaţiei, urmează a

fi restituită; g) date şi documente, care confirmă faptul achitării sumelor la buget, sau care

confirmă supraplata înregistrată; h) suma şi rechizitele la care urmează a fi trecută în contul stingerii restanţei

obligaţiilor fiscale (impozite, taxe, alte plăţi la bugetul public naţional, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amenzi), sau care urmează a fi transferat la contul bancar;

j) rechizitele bancare la care urmează a fi restituie mijloacele solicitate; k) semnătura, autentificată cu ştampilă, a plătitorului vamal sau a persoanelor cu

funcţii de răspundere ale acestuia; (2) La cerere în mod obligator se anexează: a) copiile dispoziţiilor de plată, ce atestă faptul achitării drepturilor de import-

export în avans; b) documentele ce confirmă dreptul la restituire (decizia instanţei judecătoreşti,

actul constatator, etc.);

157

c) în cazul solicitării stingerii prin compensare sau restituirii din contul sumelor de garanţie a drepturilor de import-export, solicitantul va anexa copia declaraţiei vamale privind închiderea regimului vamal suspensiv;

d) stingerea prin compensare a obligaţiilor vamale în cazurile cesionării-cedării se efectuează numai dacă plătitorul vamal-cedent nu dispune de restanţe la contul bugetului public naţional. La cerere se anexează notificarea privind cesiunea creanţei şi contractul de cesiune a creanţelor conform modelului aprobat de Ministerul Finanţelor precum şi actul de verificare în original între agentul economic şi creditor întocmit la ziua depunerii cererii. Restituirea sumei cesionate, la contul de decontare al creditorului nu se admite.

(3) În cazul solicitării restituirii mijloacelor băneşti ca urmare a erorilor comise de către instituţiile bancare, demersul privind restituirea se va depune de către instituţia bancară respectivă cu menţionarea rechizitelor bancare la care urmează a fi restituite mijloacele şi cu anexarea documentelor justificative ce atestă transferul eronat la buget.

(4) La primirea cererii, după înregistrarea ei în registrul documentelor de intrare, Serviciul Vamal verifică fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal în vederea determinării cuantumului sumelor achitate în plus sau pasibile restituirii, şi în termen de 30 de zile de la primirea cererii respective întocmeşte documentele trezoreriale necesare (ordinul de plată şi/sau nota de transfer) şi le transmite spre executare Trezoreriei Centrale.

(5) In cazul solicitării restituirii la contul plătitorului vamal, restituirea se va efectua numai dacă acesta nu are restanţe la bugetul public naţional. In cazul în care, plătitorul vamal are restanţe, în cuantum mai mare decît suma solicitată către restituire la cont, Serviciul Vamal va asigura stingerea restanţelor. În cazul în care, plătitorul vamal are restanţe, în cuantum mai mic decît suma solicitată spre restituire la cont, Serviciul Vamal în mod prioritar va asigura stingerea restanţelor prezente din contul sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei urmează a fi restituite.

(6) Reflectarea informaţiei în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal privind data stingerii obligaţiei vamale prin compensare sau restituirea acesteia se efectuează cu data la care Trezoreria Centrală a executat documentul de plată trezorerial.

Articolul 334 Modul de stingere a obligaţiei vamale prin prescripţie (1) Stingerea obligaţiei vamale prin prescripţie se efectuează în modul

reglementat de Codul vamal. Formularul Deciziei privind stingerea obligaţiei vamale prin prescripţie şi Regulamentul de aplicare se aprobă de Serviciul Vamal.

(2) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei vamale prin prescripţie se efectuează cu ziua întocmirii Deciziei privind stingerea obligaţiei vamale prin prescripţie aprobată.

Articolul 335 Modul de stingere a obligaţiei vamale prin executare silită (1) Stingerea obligaţiei vamale prin executare silită se efectuează în modul

reglementat de Codul vamal. (2) Reflectarea informaţiei privind data stingerii obligaţiei vamale prin executare

silită se efectuează cu data la care sumele obţinute în urma acţiunilor de executare silită au fost înscrise în contul bugetului de stat.

Articolul 336 Reflectarea în fişa personală de evidenţă informaţiei privind

apariţia, stingerea sau anularea sumelor amenzilor aplicate de organele vamale pentru cazurile de contravenţie vamală

158

(1) Organele vamale recurg la executarea deciziei privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţia vamală, după expirarea termenului de atac sau la data emiterii de către instanţa de judecată a hotărîrii definitive.

(2) Reflectarea în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal a sumei amenzii aplicate pentru cazul de contravenţie vamală se efectuează cu prima zi după expirarea termenului de atac şi neatacarea acesteia în instanţa de judecată sau primirea spre executare a hotărîrii definitive privind aplicarea amenzii pentru încălcarea regulilor vamale.

(3) Concomitent, organele vamale recurg la executarea silită a deciziilor de sancţiune.

(4) În caz dacă plătitorul vamal nu dispune de mijloace pentru a achita suma amenzii aplicare pentru cazul de contravenţie vamală, organul vamal transmite spre executare Decizia privind aplicarea de sancţiune Departamentului de Executare.

(5) Decizia privind aplicarea de sancţiune nu mai este pasibilă de executare, daca la executarea acesteia nu s-a recurs în termen de 6 luni de la data emiterii. Deciziile privind aplicarea de sancţiune cu termen de prescripţie expirat se anulează, iar colaboratorii vamali responsabili de urmărirea executării acesteia urmează a fi traşi la răspundere conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 337 Eşalonarea termenului de stingere a obligaţiei vamale (1) Eşalonarea termenului de stingere a obligaţiei vamale se efectuează în condiţiile

reglementate de Codul vamal, Codul fiscal sau de alte acte legislative. (2) Înscrierile în fişele de evidenţă ale plătitorilor vamali privind eşalonarea

termenului de stingere a obligaţiilor vamale se efectuează în temeiul contractelor de eşalonare a termenului de stingere a obligaţiei vamale încheiate cu organele vamale, cu calcularea ulterioară a majorării de întîrziere (penalităţii) pentru fiecare zi de eşalonare conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 338 Administrarea majorării de întîrziere (penalităţii) şi amenzilor (1) Serviciul Vamal calculează majorarea de întîrziere în conformitate cu

reglementările Codului vamal şi Codului fiscal. (2) Procedura şi periodicitatea calculării (aplicării) majorării de întîrziere

(penalităţii) şi reflectarea acesteia în fişa de evidenţă a plătitorului vamal se stabileşte de Serviciul Vamal şi se efectuează în mod electronic.

(3) Pentru sumele obligaţiilor vamale stabilite în procesul controlului postvămuire sau ca rezultat al recalculării drepturilor de import-export majorarea de întîrziere se calculează pentru perioada de timp de cînd sumele obligaţiilor vamale respective urma să fie achitată şi pînă la data stingerii acesteia. Înscrierile în fişele de evidenţă a plătitorilor vamali a majorării de întîrziere calculate în procesul controlului postvămuire sau ca rezultat al recalculării drepturilor de import-export se efectuează în baza Actului Constatator.

(4) Pentru fiecare tip de impozit sau taxă majorarea de întîrziere se calculează separat.

Articolul 339 Actul constatator. (1) Actul constatator prezintă documentul administrativ vamal, cu putere juridică

similară declaraţiei vamale, formularul căruia se aprobă prin ordinul Serviciului Vamal,

159

este întocmit în vederea perceperii obligaţiei vamale suplimentare sau restituirii obligaţiei vamale percepute anterior.

(2) Poate fi întocmit atît la necesitatea organelor vamale, cît şi la cererea agentului economic, concomitent sau separat de declaraţia vamală.

(3) Serveşte ca dovadă a apariţiei unei obligaţii vamale, onorată obligatoriu de către plătitorul vamal sau de o persoană terţă care răspunde solidar cu plătitorul vamal.

(4) Autoritatea vamală e responsabilă de corectitudinea întocmirii actului constatator şi de aprobarea lui în termen de 5 zile, după semnarea de către plătitorul vamal şi/sau constatarea cazurilor menţionate mai jos.

Articolul 340 Procedura întocmirii actului constatator (1) Actul constatator poate fi întocmit în următoarele cazuri : a) încheierii din oficiu a unui oarecare regim vamal suspensiv sau cu impact

economic, cu aplicarea garanţiei constituite în vederea stingerii obligaţiei vamale; b) constatărilor efectuate, urmare a unui control sau audit postvămuire; c) corectării erorilor de calcul, ca rezultat al verificărilor efectuate după

validarea declaraţiei vamale; d) recalcului obligaţiei vamale ca rezultat al modificărilor în legislaţie cu

acţiune retroactivă; e) anulării ei ca rezultat al prezentării documentelor confirmative pentru

aplicarea unui tratament tarifar favorabil sau preferenţial, ca consecinţă a executării unei hotărîri de judecată.

(2) Actul constatator se perfectează în trei exemplare, cu număr atribuit de strică evidenţă, data completării şi data aprobării. Exemplarul doi al actului constatator se eliberează (sau se expediază cu poşta recomandată) plătitorului vamal sau persoanei terţe în termen de 5 zile spre executare benevolă.

Articolul 341 Procedura executării actului constatator. (1) Plătitorul vamal este în drept de a executa benevol actul constatator, în

termen de 10 zile. (2) În caz de neexecutare (stingere prin plata obligaţiei vamale) în mod benevol,

obligaţia vamală din actul constatator se execută în mod incontestabil, conform prevederilor art. 129 al Codului vamal.

(3) Actul constatator de restituire a obligaţiei vamale se reflectă de către organele vamale, în fişa de evidenţă a plătitorului vamal în termen de 15 zile de la data aprobării.

Articolul 342 Eliberarea certificatului privind lipsa sau existenţa datoriilor la bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale)

(1) Modelul formularului-tip al certificatului privind lipsa sau existenţa datoriilor la bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale) se aprobă de către Serviciul Vamal.

(2) Certificatul privind lipsa sau existenţa datoriilor la bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale) se eliberează în următorul mod:

a) în scopul recepţionării certificatului privind lipsa sau existenţa datoriilor la bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale), plătitorul vamal va depune cerere la

160

organul vamal, la care se deserveşte. Cererea se va întocmi în formă liberă, cu indicarea obligatorie a codului fiscal al solicitantului.

b) certificatul se va elibera în termen de cel mult 15 zile calendaristice. Data eliberării certificatului va corespunde cu data, la care a fost analizată fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal;

d) nu se va elibera certificat privind lipsa datoriilor la bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale), dacă în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal se va menţiona faptul existenţei masei debitoriale;

e) în cazul, în care solicitantul nu dispune de careva sume debitoriale, în certificat se subliniază textul „nu are datorii faţă de bugetul de stat, compartimentul plăţi vamale”;

f) în cazul, în care solicitantul dispune de careva sume debitoriale, în certificat se subliniază textul „are datorii faţă de bugetul de stat, compartimentul plăţi vamale în mărime de„, cu indicarea în cifre a mărimii restanţei. La solicitarea plătitorului vamal se va elibera şi extrasul din fişa personală de evidenţă;

h) certificatul privind lipsa sau existenţa datoriilor la bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale): se emite în două exemplare: primul - pentru plătitorul vamal, al doilea - pentru organul vamal emitent. La exemplarul cusut în dosar se va anexa cererea, extrasul din fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal la situaţia din data eliberării certificatului.

b) Certificatele eliberate se vor înregistra în Registrul de ieşire a corespondenţei a organului vamal.

Articolul 343 Întocmirea actelor de verificare privind sumele calculate şi

achitate a drepturilor de import-export între plătitorul vamal şi organele vamale (1) Verificarea are ca scop constatarea amiabilă de către plătitorii vamali, pe de o

parte, şi organele vamale, pe de altă parte, a corectitudinii şi plenitudinii reflectării în evidenţa plătitorului vamal, precum şi în sistemul de evidenţă al Serviciului Vamal a informaţiei privind apariţia, modificarea şi/sau stingerea obligaţiei vamale.

(2) Verificarea se iniţiază de către plătitorul vamal prin depunerea la organul vamal a demersului respectiv cu solicitarea de întocmire şi semnare a actului de verificare sau programarea anticipată şi prezentarea nemijlocită a plătitorului la organul vamal.

(3) Verificarea se întocmeşte la o anumită dată de gestiune. (4) Organele vamale, în termen de şapte zile din data depunerii demersului, sînt

obligate să contrapună actul de verificare privind sumele calculate şi achitate a drepturilor de import-export, prezentat de plătitorul vamal cu informaţia reflectată în sistemul informaţional de evidenţă.

(5) În cazul constatării disensiunilor înlăturarea acestora se efectuează după cum urmează:

a) în cazul constatării erorilor admise de către organele vamale în procesul de reflectare în Sistemul informaţional de evidenţă, erorile se vor înlătura nemijlocit de organul vamal;

b) în cazul constatării erorilor admise de către plătitorul vamal în procesul asigurării evidenţei, erorile se vor înlătura de către plătitor cu prezentarea ulterioară spre semnare a Actului de verificare a sumelor calculate şi achitate a drepturilor de import-export.

161

CAPITOLUL XI Procesul contravenţional pe cauzele contravenţionale vamale

Secţiunea 1-a Principii generale Articolul 344 Procesul contravenţional pe cauzele contravenţionale ce ţin de

competenţa organelor vamale Procesul contravenţional pe cauzele, ce ţin de competenţa organelor vamale se

efectuează conform prevederilor Codului contravenţional, iar în partea nereglementată de acesta – în conformitate cu prevederile prezentului Cod.

Articolul 345 Procesul-verbal cu privire la contravenţia vamală Pe cauzele contravenţionale ce ţin de competenţa organelor vamale se încheie

proces-verbal de constatare conform prevederilor Codului Contravenţional al RM. Articolul 346 Acţiunile colaboratorului vamal în cazul constatării elementelor

constitutive ale infracţiunilor, ce ţin de competenţa organelor vamale sau ale altor infracţiuni

Dacă în cadrul efectuării actelor de procedură în cazul unei contravenţii vamale a fost costatată existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii, ce ţin de competenţa organelor vamale sau ale altor organe, materialele în cauză se înregistrează şi se transmit ofiţerului de urmărire penală sau procurorului, după competenţă.

Articolul 347 Procedura în cazul contravenţiei vamale constatate de organul de

urmărire penală şi cercetarea cazului În cazul refuzului pornirii urmăririi penale sau încetării urmăririi penale dat fiind, că

fapta constituie o contravenţie vamală, aceasta se soluţionează în temeiul ordonanţei procurorului de către organul vamal competent.

Articolul 348 Inadmisibilitatea divulgării materialelor în cazul de contravenţie

vamală Materialele în cazul de contravenţie vamală nu pot fi divulgate pînă la încheierea

examinării cauzei decît cu autorizaţia colaboratorului vamal care îl cercetează şi efectuează actele de procedură, şi numai în măsura în care consideră că este posibil, cu respectarea prezumţiei nevinovăţiei şi neafectarea intereselor persoanei.

Articolul 349 Asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal (1) Raporturile cu organele vamale ale altor state şi organismele internaţionale

referitoare la asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal sînt reglementate de tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

(2) Procedura de remitere şi executare a solicitărilor de asistenţa adminsitrativă în domeniul vamal se efectuează în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

Articolul 350 Domenii de asistenţei juridice Asistenţa adminsitrativă în domeniul vamal poate fi solicitată sau acordată în

executarea unor acte de procedură, prevăzute de legislaţia vamală şi/sau contravenţională a Republicii Moldova şi a statului străin respectiv, în special:

162

a) comunicarea actelor de procedură, deciziilor organelor vamale pe cauzele contravenţionale vamale, a hotărîrilor judiciare către persoanele fizice sau juridice care se află peste hotarele ţării;

b) audierea persoanelor în calitate de martor sau a persoanelor, în a cărei privinţă au fost pornite procese contravenţionale;

c) solicitarea informaţiilor privind operaţiunile, care constituie sau sînt susceptibile să constituie o contravenţie vamală;

d) solicitarea documentelor şi obiectelor, necesare în calitate de probă în procesul contravenţional pe cauzele contravenţionale vamale;

e) solicitarea informaţiilor despre persoanele fizice şi juridice care comit sau au comis contravenţii vamale.

Articolul 351 Forma şi conţinutul cererilor de asistenţă (1) Cererea de asistenţă va fi formulată în scris şi va fi însoţită de documentele

necesare pentru executarea ei. (2) Cererea de asistenţă va include următoarele informaţii: a) organul vamal care prezintă cererea; b) măsurile reclamate; c) obiectul şi motivul cererii; d) legislaţia, regulile şi alte elemente juridice vizate; e) indicaţii exacte şi complete privind datele despre persoana fizică sau juridică,

care constituie obiectu solicitării ; f) un rezumat al faptelor pertinente ale rezultatelor investigaţiei; g) data la care se aşteaptă răspuns la cerere ; (3) cererea de asistenţă şi documentele anexate se semnează şi se autentifică cu

ştampila oficială a organului vamal solicitant. (4) Cererea de asistenţă şi actele anexate se întocmesc în limba de stat şi se traduc

în limba oficială a autorităţii reclamate, sau într-o limbă acceptabilă pentru această autoritate.

Secţiunea a 2 - a Actele de procedură

Articolul 352 Extinderea competenţei teritoriale şi delegaţiile organului vamal

(1) În cazul în care anumite acte de procedură pe cazul unei contravenţii vamale trebuie să fie efectuate în afara razei de activitate a organului vamal, acesta poate să le efectueze însuşi sau să dispună, prin delegaţie, efectuarea acestor acţiuni altui organ de resort, care este obligat să execute această delegaţie în termen de cel mult 10 zile.

(2) În cazul în care organul vamal însuşi procedează la efectuarea actelor de procedură în condiţiile alin.(1), el anunţă despre aceasta organul respectiv din raza teritorială în care se vor efectua aceste acţiuni.

Articolul 353 Audierea în cazul contravenţiei vamale (1) Colaboratorul vamal care efectuează constatarea şi examinarea cazului de

contravenţie vamală este în drept să audieze persoanele fizice, persoanele cu funcţii de răspundere, conducătorii persoanelor juridice, precum şi persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.

163

(2) Persoanele care urmează a fi audiate sînt obligate să se prezinte la citaţie şi să dea explicaţii în esenţa cazului.

(3) Referitor la audierea persoanelor consemnate la alin.(1) se întocmeşte proces-verbal.

Articolul 354 Citarea în cazul contravenţiei vamale (1) Persoana care urmează să fie audiată în cazul contravenţiei vamale este citată în

modul prevăzut de legislaţie, de către organul vamal. (2) Citaţia se înmînează persoanei cu cel puţin 5 zile înainte de data prezentării ei în

faţa organului vamal. În cazul unor acţiuni procesuale de urgenţă, această regulă nu se aplică.

(3) Persoana este obligată să se prezinte la data, ora şi locul indicate în citaţie. În cazul imposibilităţii de a se prezenta, este obligată să informeze organul vamal, indicînd motivul.

(4) În cazul în care persoana citată nu anunţă organul vamal despre imposibilitatea de a se prezenta la data, ora şi locul indicate în citaţie ori nu se prezintă nemotivat, ea poartă răspundere în condiţiile legii, şi poate fi supusă aducerii silite.

(5) Chemarea unei persoane se face prin citaţie scrisă, care se înmînează de către agentul împuternicit în acest sens sau prin serviciu poştal.

(6) Actul procedural de citare a persoanei în procedură contravenţională se efectuează în conformitate cu prevederile art.237–242 din Codul de procedură penală.

Articolul 355 Solicitarea documentelor necesare pentru efectuarea procesului contravenţional

(1) Organul vamal care efectuează actele de procedură pe cauza contravenţiei vamale sau o soluţionează, este în drept să solicite persoanei juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice documentele necesare investigării cazului.

(2) În termen de 5 zile de la solicitare, persoanele enumerate la alin.(1) sînt obligate să prezinte în original documentele solicitate de organul vamal care efectuează actele de procedură pe cauza de contravenţie vamală sau o soluţionează. Cu acordul colaboratorului vamal, pot fi prezentate copiile de pe documentele solicitate, autentificate în modul stabilit. Documentele prezentate la solicitarea colaboratorului vamal se indică în procesul-verbal respectiv, întocmit de către acesta.

(3) După expirarea termenului de atac al deciziei asupra cazului de contravenţie vamală, documentele în original se restituie. În acest caz, la dosar se anexează copiile acestora legalizate de colaboratorul vamal.

(4) Neîndeplinirea cererii colaboratorului vamal privind prezentarea documentelor necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional, iar documentele se ridică în modul stabilit de Codul contravenţional şi prezentul Cod.

Articolul 356 Ridicarea de documente şi alte obiecte (1) Dacă este necesar să se ridice anumite documente sau obiecte care prezintă

importanţă pentru cauză şi dacă se cunoaşte exact locul şi persoana la care se află, colaboratorul vamal efectuează, în temeiul unei ordonanţe întemeiate, ridicarea lor.

(2) Ridicarea de documente conţinînd informaţii care constituie secret de stat, comercial, bancar, ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice se efectuează cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.

(3) Este interzisă ridicarea de documente şi de alte obiecte în timpul nopţii, cu excepţia cazurilor de contravenţie flagrantă.

164

Articolul 357 Cercetarea la faţa locului (1) Pentru descoperirea urmelor contravenţiei, a obiectelor probaţiunii,

colaboratorul vamal efectuează cercetarea la faţa locului (a terenurilor, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor), cu scopul de a cunoaşte circumstanţele contravenţiei ori alte circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei.

(2) Cercetarea la faţa locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia i se limitează dreptul la inviolabilitatea domiciliului se efectuează cu autorizarea instanţei de judecată.

(3) În caz de flagrant delict, cercetarea la faţa locului la domiciliu se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate a colaboratorului vamal fără autorizaţia judecătorului de instrucţie, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea cercetării la faţa locului la domiciliu, materialele obţinute în urma cercetării, indicîndu-se motivele efectuării ei. Instanţa de judecată verifică legalitatea acestui act procesual.

(4) Colaboratorul vamal cercetează obiectele vizibile şi permite, după caz, accesul la ele în măsura în care nu se încălcă drepturile omului. Persoana care efectuează actul procesual face, după caz, măsurări, fotografieri, filmări, desene, schiţe, mulaje şi tipare de pe urme de sine stătător sau cu ajutorul specialistului în materie. Locul cercetării poate fi delimitat de lucrătorii organelor de menţinere a ordinii publice.

(5) Documentele şi alte obiecte descoperite la faţa locului se examinează în acel loc, iar rezultatele examinării se consemnează în proces-verbal. În cazul în care se cere un timp mai îndelungat pentru a fi examinate, precum şi în alte cazuri, documentele, alte obiecte se examinează la sediul organului de urmărire contravenţională, în care scop se împachetează, pachetul se sigilează şi se semnează, faptul fiind menţionat în procesul-verbal.

Articolul 358 Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi a altor bunuri pentru a fi identificate

(1) Persoanele chemate pentru a recunoaşte un obiect sînt în prealabil audiate asupra circumstanţelor în care au văzut obiectul care urmează a fi prezentat, precum şi asupra semnelor şi particularităţilor distinctive după care l-ar putea recunoaşte. Despre aceasta se întocmeşte un proces-verbal.

(2) Persoana chemată pentru a face recunoaşterea obiectului este prevenită despre răspunderea penală prevăzută de art.313 din Codul penal, pentru refuzul de a face declaraţii- în art.312 din Codul penal, pentru declaraţii mincinoase, precum şi despre dreptul de a nu face declaraţii împotriva rudelor sale apropiate.

(3) Obiectul ce urmează a fi recunoscut se prezintă împreună cu cel puţin alte 2 obiecte omogene. Persoana care recunoaşte obiectul este obligată să explice după care semne sau particularităţi l-a recunoscut.

(4) La prezentarea spre recunoaştere a obiectelor de anticariat, precum şi a altor obiecte pentru care este imposibil de a alege şi prezenta analogul, recunoaşterea se face după exemplar unic.

(5) Prezentarea pentru identificare se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi. (6) Referitor la prezentarea bunurilor pentru identificare, se întocmeşte proces-

verbal.

165

Articolul 359 Solicitarea de la autorităţile publice şi de la persoane a informaţiei necesare efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau cercetării lui

(1) Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală sau îl soluţionează este în drept să primească gratuit, la cerere scrisă, de la autorităţi publice sau de la persoane informaţiile necesare soluţionării cazului, inclusiv informaţii pentru uz de serviciu sau informaţii care prezintă secret comercial sau un alt secret ocrotit de lege.

(2) În cazul refuzului neîntemeiat de a i se prezenta informaţia solicitată, colaboratorul vamal este în drept să ridice documentele care conţin informaţia necesară soluţionării cazului, în modul prevăzut de prezentul cod.

(3) Colaboratorul vamal este obligat să asigure nedivulgarea informaţiei primite, folosind-o exclusiv la constatarea şi soluţionarea cazului de contravenţie vamală. Colaboratorul vamal nu poate folosi o astfel de informaţie în scopuri personale, nu o poate transmite unor terţi şi nici altor autorităţi publice, excepţie făcînd cazurile prevăzute de legislaţie.

Articolul 360 Procedura dispunerii expertizei (1) Considerînd că este necesară efectuarea expertizei, colaboratorul vamal, prin

ordonanţă dispune efectuarea expertizei. În ordonanţă se indică: cine a iniţiat numirea expertizei; temeiurile pentru care se dispune expertiza; obiectele, documentele şi alte materiale prezentate expertului cu menţiunea cînd şi în ce împrejurări au fost descoperite şi ridicate; întrebările formulate expertului; denumirea instituţiei de expertiză, numele şi prenumele persoanei căreia i se pune în sarcină efectuarea expertizei.

(2) Ordonanţa de dispunere a expertizei este obligatorie pentru instituţia sau persoana abilitată să efectueze expertize.

(3) Anterior desemnării expertului, se verifică specialitatea şi competenţa acestuia. Articolul 361 Prelevarea de probe şi mostre pentru expertiză (1) Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de

contravenţie vamală este în drept să primească de la contravenient persoană fizică sau persoană cu funcţie de răspundere, conducător sau angajat al persoanei juridice, precum şi persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică mostre de semnături, de scris, probe şi mostre de mărfuri şi de alte bunuri necesare expertizei.

(2) Pot fi luate, după caz, probe şi mostre şi de la alte persoane decît cele indicate la alin.(1).

(3) Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală emite o ordonanţă de prelevare a probelor şi mostrelor.

(4) Prelevarea de probe şi mostre se efectuează, după caz, cu participarea specialistului şi (sau) în prezenţa unor martori asistenţi.

(5) Referitor la prelevarea de probe şi mostre se întocmeşte proces-verbal. Articolul 362 Condiţiile suplimentare pe care trebuie să le întrunească

procesul-verbal de audiere (1) În procesul-verbal de audiere a martorului care a atins vîrsta de 16 ani se face

consemnarea că acesta a fost informat, contra semnătură, de răspundere penală atrasă de refuzul de a face depoziţii sau de eschivarea de la ele sau de prezentarea intenţionată de declaraţii minciunoase. Martorul este informat, că are dreptul să refuze de a face

166

declaraţii, de a prezenta documente, alte mijloace de probă, mostre ori date dacă acestea pot fi folosite împotriva sa ori a rudelor apropiate.

(2) Dacă la audiere a participat translatorul sau specialistul, în procesul-verbal se consemnează că acestora le-au fost explicate drepturile şi obligaţiile.

(3) În procesul-verbal de audiere a contravenientului persoană fizică, persoană cu funcţie de răspundere, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică se consemnează că i s-a explicat dreptul de a recuza specialistul, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală sau îl cercetează. Tot acolo, se consemnează, după caz, faptul că persoana audiată a făcut demers de recuzare.

(4) După încheierea audierii, persoana audiată ia cunoştinţă de procesul-verbal şi confirmă prin semnătură veridicitatea depoziţiilor sale scrise sau verbale consemnate. Persoana audiată este în drept să ceară efectuarea unor completări sau modificări ale depoziţiilor sale verbale consemnate, ceea ce şi se face. Dacă procesul-verbal conţine cîteva pagini, persoana audiată semnează fiecare pagină.

(5) Persoanele care au asistat la audiere sînt în drept să ia cunoştinţă de procesul-verbal de audiere. Ele confirmă prin semnătură veridicitatea consemnării depoziţiilor persoanei audiate, iar dacă au obiecţii referitor la corectitudinea şi plenitudinea consemnării, le expun în scris.

(6) Dacă la audiere participă translatorul, specialistul sau reprezentantul legal al contravenientului, aceştia semnează procesul-verbal, iar translatorul fiecare pagină.

(7) Dacă a beneficiat de serviciile translatorului, persoana audiată confirmă prin semnătură veridicitatea depoziţiilor sale traduse în procesul-verbal de audiere.

(8) Dacă procesul-verbal de audiere a fost tradus în scris în o altă limbă, fiecare pagină a lui este semnată de translator şi de persoana audiată.

Articolul 363 Certificarea refuzului sau imposibilităţii de semnare a procesului-verbal

În cazul absenţei contravenientului, refuzului sau imposibilităţii de a semna procesul-verbal, faptul se consemnează şi se adevereşte prin semnătura a cel puţin doi martori, indicîndu-se şi datele acestora.

Secţiunea a 3-a

Cheltuielile aferente cazului de contravenţie vamală

Articolul 364 Cheltuielile aferente cazului de contravenţie vamală (1) Cheltuielile aferente cazului de contravenţie vamală sînt următoarele: a) sumele plătite martorilor, experţilor, specialiştilor, translatorilor, martorilor

asistenţi; b) cheltuielile de păstrare, expediere, transport şi cercetare a probelor materiale;

c) alte cheltuieli suportate de organul vamal la efectuarea actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale sau la cercetarea lui.

(2) Cheltuielile de administrare şi conservare a probelor, de retribuire a apărătorului, alte cheltuieli aferente constatării şi examinării cazului de contravenţie vamală se suportă de contravenient sau de stat în modul stabilit de lege.

Articolul 365 Sumele cuvenite martorilor, experţilor, specialiştilor, translatorilor şi martorilor asistenţi

167

Martorul, specialistul, expertul şi interpretul/traducătorul, apărătorul/avocatul au dreptul la restituirea prejudiciului şi a cheltuielilor suportate în procesul constatării, examinării şi soluţionării cazului de contravenţie vamală în condiţiile legii.

Articolul 366 Restituirea cheltuielilor aferente cazului de contravenţie vamală Persoana în a cărei privinţă a fost declanşată procedura contravenţională se

restabileşte în dreptul de care a fost privată temporar şi i se restituie cheltuielile suportate în procesul contravenţional dacă, printr-o hotărîre definitivă, este declarată nevinovată sau răspunderea sa contravenţională este înlăturată, cu excepţia cazului de amnistie.

Secţiunea a 4-a Remiterea dosarului de contravenţie vamală spre soluţionare

Articolul 367 Remiterea dosarului spre soluţionare Colaboratorul vamal care a efectuat constatarea şi examinarea cazului de

contravenţie vamală remite dosarul, la încheierea procedurii, către şeful organului vamal sau adjunctul acestuia cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de prescripţie, pentru persoana fizică sau persoana cu funcţie de răspundere contravenţionale şi cu cel puţin o lună înainte de expirarea termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale, pentru persoana juridică sau persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.

Articolul 368 Încetarea procesului asupra contravenţiei vamale (1) Dacă se constată circumstanţe care exclud procesului contravenţional, şeful

biroului vamal sau adjunctul său emite o decizie în care expune esenţa cazului, temeiurile încetării procesului contravenţional şi soluţionarea problemei mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi a altor bunuri ridicate, probelor materiale şi cheltuielilor aferente cazului.

(2) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a deciziei de încetare a procesului contravenţional, aceasta se înmînează sau se expediază o copie de pe decizie persoanei care a suportat procedura, iar în cazul decesului persoanei fizice sau lichidării persoanei juridice, copia se remite reprezentanţilor acestora sau persoanelor interesate.

Secţiunea a 5-a Soluţionarea cazului de contravenţie vamlă

Articolul 369 Organele vamale împuternicite să soluţioneze cazul de

contravenţie vamală Cazul de contravenţie vamală comisă de o persoană fizică sau juridică este

soluţionat de colaboratorii vamali prevăzuţi în Codul Contravenţional. Articolul 370 Remiterea dosarului de contravenţie vamală în procedură

suplimentară (1) Şeful biroului vamal sau adjunctul său remite dosarul de contravenţie vamală în

procedură spulimentară, dacă în cadrul examinării cauzei nu a fost probată componenţa de contravenţie şi nu este posibilă probarea ei în procesul soluţionării cauzei contravenţionale sau dacă există alte circumstanţe care împiedică soluţionarea.

168

(2) Decizia privind remiterea dosarului, emisă pînă la soluţionarea cauzei de contravenţie vamală, se întocmeşte în scris şi se remite unui alt organ vamal sau colaborator vamal pentru o procedură suplimentară.

Articolul 371 Termenele de soluţionare a cazului de contravenţie vamală (1) Cazul de contravenţie vamală comisă de o persoană fizică este soluţionat în 15

zile, iar cel de contravenţie vamală săvîrşită de o persoană cu funcţie de răspundere sau de alte persoane - în termen de o lună de la data la care şeful biroului vamal sau adjunctul său a primit dosarul.

(2) Dacă contravenientul, avocatul sau reprezentantul contravenientului fac demersuri în vederea amînării cercetării cazului, colaboratorul vamal competent poate prelungi termenele, indicate la alin.(1), în limitele stabilite de legislaţie.

Articolul 372 Soluţionarea cauzei de contravenţie vamală (1) În procesul soluţionării cauzei de contravenţie vamală, şeful biroului vamal sau

adjunctul său: a) anunţă cine soluţionează cauza, ce cauză este soluţionată, persoana în a cărei

privinţă a fost pornit procesul contravenţional, prezenţa ei, avocatului sau reprezentantului ei ori constată cauza absenţei lor;

b) decide asupra soluţionării cauzei în absenţa persoanelor indicate la lit.a) sau amînării soluţionării;

c) stabileşte identitatea persoanei, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, verifică împuternicirile altor persoane;

d) lămureşte persoanelor care participă la soluţionarea cauzei drepturile şi obligaţiile lor;

e) decide asupra invitării interpretului/traducătorului; f) soluţionează recuzările şi demersurile. (2) Persoana, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, avocatul sau

reprezentantul ei sînt în drept să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei, să prezinte diferite probe.

(3) Şeful biroului vamal sau adjunctul său cercetează circumstanţele comiterii contravenţiei vamale, examinează probele, ia act de lămuririle suplimentare ale persoanelor indicate la lit. a) alin. (1) al preyentului articol.

(4) Şeful biroului vamal sau adjunctul său decide, după caz, asupra efectuării expertizei, întreprinde alte acte de procedură, respectînd prevederile Codului contravenţional şi ale prezentului cod.

Articolul 373 Prezenţa persoanei, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional

(1) Cazul de contravenţie vamală este soluţionată în prezenţa persoanei, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, a avocatului sau, a reprezentantului contravenientului.

(2) Organul vamal înmînează sau expediază persoanei, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional o citaţie în cazul în care în proces-verbal cu privire la contravenţia vamală nu a fost consemnat locul şi timpul sluţionării cauzei.

(3) Cazul de contravenţie vamală poate fi soluţionat în absenţa persoanei, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, a avocatului sau, a reprezentantului dacă:

169

a) există date despre încunoştinţarea la timp a persoanei, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional de locul şi timpul soluţionării cauzei, iar de la ea nu a parvenit nici un demers referitor la amînarea soluţionării;

b) există dovezi că, la momentul soluţionării cauzei persoanei, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, nu se află în ţară;

c) persoana, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional nu a fost identificată;

d) contravenţia vamală a fost comisă la expedierea de bunuri prin poşta internaţională.

Articolul 374 Circumstanţele care trebuie elucidate în cadrul soluţionării

cauzei de contravenţie vamală La soluţionarea cauzei de contravenţie vamală, şeful biroului vamal sau adjunctul

său este obligat să constate dacă: a) a fost sau nu comisă o contravenţie vamală;

b) persoana trasă la răspundere este sau nu este vinovată de comiterea contravenţiei vamale;

c) persoanei poate sau nu-i poate fi aplicată sancţiunea contravenţională; d) există sau nu există circumstanţe atenuante sau agravante; e) există sau nu există alte circumstanţe importante pentru soluţionarea cazului. Articolul 375 Decizia organului vamal asupra cauzei de contravenţie vamală (1) După cercetarea cauzei de contravenţie vamală, şeful biroului vamal sau

adjunctul său emite una din următoarele decizii: a) aplicarea de sancţiune; b) încetarea cauzei; c) remiterea materialelor organului de urmărire penale în cazul infracţiunii; d) remiterea dosarului în procedură suplimentară. (2) Decizia privind încetarea cauzei se emite în cazul cînd există circumstanţe care

exclud procedura contravenţională. (3) Remiterea dosarului de contravenţie vamală în procedură suplimentară se

efectuează în cazurile prevăzute la art.370 al prezentului Cod. (4) În decizia asupra cazului de contravenţie vamală trebuie să se consemneze: a) denumirea organului vamal în al cărui nume este emisă decizia; b) funcţia, numele şi prenumele colaboratorului vamal care a emis decizia; c) timpul şi locul soluţionării cazului; d) date despre persoana, în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional,

dacă aceasta a fost identificată; e) circumstanţele constatate la soluţionarea cazului; f) articolul la care se face referire şi care prevede răspunderea pentru contravenţia

vamală comisă; g) decizia emisă asupra cauzei; h) termenele şi calea de atac a deciziei. (5) În decizia asupra cazului de contravenţie vamală trebuie să fie soluţionată

problema mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor, altor bunuri ridicate sau sechestrate, garanţiilor depuse, vărsămîntului în contul de depozit, probelor materiale şi cheltuielilor aferente cercetării cazului de contravenţie vamală.

170

(6) În cazul deciziei de sancţionare, partea rezolutivă a procesului-verbal/decizia anexă la procesul-verbal va cuprinde şi date privind informarea contravenientului despre dreptul de a plăti jumătate din amendă, dacă amenda este plătită în cel mult 72 de ore de la stabilirea ei.

(7) Decizia asupra cauzei de contravenţie vamală este semnată de colaboratorul vamal care a soluţionat-o.

(8) Decizia asupra cauzei de contravenţie vamală este pronunţată imediat după încheierea cercetării ei.

(9) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a) şi b), copia de pe procesul-verbal şi după caz de pe decizia-anexă la procesul-verbal se înmînează la cererea contravenientului sau reprezentantului ei în 3 zile de la data emiterii sau se expediază în modul prevăzut de Codul contravenţional.

Articolul 376 Avertizarea (1) Şeful biroului vamal sau adjunctul său, sancţionînd contravenientul, stabileşte

cauzele şi condiţiile care au favorizat săvîrşirea contravenţiei şi, după caz, sesizează autoritatea respectivă sau persoana cu funcţie de răspundere pentru examinare imediată.

(2) În termen de 30 de zile, persoana cu funcţie de răspundere sesizată conform alin.(1) informează organul vamal despre măsurile întreprinse pentru soluţionarea faptelor expuse.

Articolul 377 Intentarea acţiunii în justiţie Şeful biroului vamal sau adjunctul său care soluţionează cazul de contravenţie

vamală este în drept să intenteze acţiune în justiţie privind recunoaşterea nulităţii tranzacţiilor dacă constată ilegalitatea lor.

Articolul 378 Securitatea colaboratorului vamal în cadrul efectuării procesului contravenţional

(1) Colaboratorul vamal care efectuează procesul contravenţional este în drept să ceară organului afacerilor interne ca, în timpul efectuării acţiunilor prevăzute de prezentul cod, să fie asigurată securitatea personală, precum şi ordinea publică.

(2) Colaboratorul organului afacerilor interne căruia îi este adresată cererea indicată la alin.(1) este obligat să o execute şi să ia măsurile prevăzute de legislaţie pentru tragerea la răspundere a celor care au împiedicat prin violenţă colaboratorul vamal să exercite obligaţiile în cadrul procedurii sau cercetării cazului de contravenţie vamală.

Secţiunea a 6- a

Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală

Articolul 379 Atacarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune persoanei

(1) Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată de persoana vizată, ori de avocatul sau reprezentantul ei, în decursul a 10 zile calendaristice de la data emiterii deciziei.

(2) Plîngerea împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi depusă la Serviciul Vamal sau la instanţa de judecată din localitatea unde se află organul vamal care a aplicat sancţiunea.

(3) Decizia Serviciului Vamal asupra plîngerii împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată în termen de 10 zile calendaristice de la

171

emitere, în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află organul vamal emitent al deciziei. Hotărîrea instanţei de judecată este definitivă.

(4) În cazul tardivităţii întemeiate a plîngerii, termenul prevăzut pentru prezentarea ei poate fi reînnoit de Serviciul Vamal în baza demersului persoanei vizate în decizie, precum şi a avocatului sau a reprezentantului ei.

Articoul 380 Atacarea altor decizii ale organului vamal în cazul de contravenţie vamală

(1) Decizia organului vamal privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sau privind remiterea lui în procedură suplimentară poate fi atacată în Serviciul Vamal de către persoana vizată în decizie, precum şi de avocatul sau reprezentantul ei, în termen de 10 zile calendaristice de la data emiterii. Decizia Serviciului Vamal este definitivă.

(2) Decizia organului vamal privind pornirea urmăririi penale în cazul de infracţiune de contrabandă sau de alte infracţiuni a căror urmărire penală ţine de competenţa organului vamal sau privind remiterea dosarului către alte organe de drept pentru a se pronunţa asupra pornirii urmăririi penale poate fi atacată în conformitate cu legislaţia de procedură penală.

Articolul 381 Examinarea de către Serviciul Vamal a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală

(1)După examinarea plîngerii persoanei vizate în decizie, a avocatului sau a reprezentantului ei, precum şi la recursul procurorului sau ca o măsură de control asupra respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau al soluţionării cazurilor de contravenţie vamală, Serviciul Vamal examinează decizia organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală şi emite una din următoarele hotărîri:

a) decizia nu se modifică, iar plîngerea sau recursul nu sînt satisfăcute; b)decizia este anulată, iar dosarul remis pentru o nouă cercetare sau în procedură

suplimentară; c) decizia este anulată, iar dosarul clasat; d) sancţiunea aplicată pentru contravenţie vamală este modificată fără a fi agravată; e) decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală este anulată şi

este emisă una din deciziile prevăzute la art 375 alin.(1) lit.c) . (2) În cazurile prevăzute la art. 375 alin.(1) lit.b) şi d), Serviciul Vamal emite o

decizie. Despre decizia emisă se înştiinţează timp de 5 zile în scris procurorul care a înaintat recursul, precum şi reclamantul, iar despre decizia emisă cu privire la controlul asupra respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau cercetării cazurilor de contravenţie vamală se înştiinţează persoana vizată în decizia asupra cazului de contravenţie vamală.

Articolul 382 Temeiurile pentru anularea sau modificarea deciziei privind aplicarea de sancţiune ori privind clasarea dosarului

Temei pentru anularea sau modificarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune ori privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sînt:

a) procedura sau cercetarea unilaterală sau incompletă a cazului; b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie, circumstanţelor cazului; c) încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale din prezentul cod, iar în partea

nereglementată de acesta, încălcarea reglementărilor Codului Contravenţional prin emiterea deciziei de către un colaborator vamal neîmputernicit sau prin crearea de piedici, în pofida voinţei contravenientului, participării la cercetarea cazului a avocatului sau a reprezentantului contravenientului, precum şi alte cazuri de violare a drepturilor legale ale

172

participanţilor la procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, dacă această violare a împiedicat examinarea multilaterală a cazului şi a influenţat sau ar fi putut influenţa emiterea unei decizii juste;

d) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea sau aplicarea incorectă a sancţiunilor prevăzute de prezentul cod.

Articolul 383 Termenele de examinare a plîngerii sau a recursului procurorului

(1) Plîngerea împotriva deciziei organului vamal în cazul de contravenţie vamală se examinează în termen de o lună de la data parvenirii ei la Serviciul Vamal. Termenul de examinare a plîngerii poate fi prelungit cu titlu de excepţie de către Directorul general al Serviciului Vamal, dar nu poate depăşi 3 luni, fapt despre care este înştiinţat reclamantul.

(2) Recursul procurorului este examinat în termen de 5 zile de la data parvenirii lui la Serviciul Vamal.

Articolul 384 Efectul depunerii plîngerii sau declarării recursului Depunerea plîngerii sau declararea recursului suspendă executarea deciziei

organului vamal în cazul de contravenţie vamală. Articolul 385 Temeiurile şi termenele suspendării examinării plîngerii

(1) Serviciul Vamal suspendă examinarea plîngerii dacă: a) materialele cazului de contravenţie vamală, decizia asupra căruia a fost atacată,

au fost solicitate de organul de urmărire penală în legătură cu pornirea procesului penal sau cu efectuarea urmăririi penale;

b) materialele cazului de contravenţie vamală sînt examinate de procuror în ordine de supraveghere.

(2) În cazul uneia din circumstanţele indicate la alin.(1), factorul de decizie din Serviciul Vamal care examinează plîngerea emite o decizie privind suspendarea examinării plîngerii, despre care fapt se înştiinţează reclamantul.

(3) Examinarea plîngerii este reluată de către factorul de decizie din Serviciul Vamal care examinează plîngerea, după ce temeiurile suspendării au dispărut.

Secţiunea a 7-a Executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune pentru

contravenţie vamală

Articolul 386 Recurgerea la executarea deciziei privind aplicarea de sancţiune

pentru contravenţie vamală (1) Organul vamal recurge la executarea deciziei privind aplicarea de sancţiune

pentru contravenţie vamală: a)după expirarea termenului de atac; b)la data emiterii de către instanţa de judecată a hotărîrii cu privire la plîngerea

împotriva deciziei organului vamal. (2) Colaboratorul vamal care a emis decizia privind aplicarea de sancţiune pentru

contravenţie vamală recurge direct la executarea ei sau recurge la executarea ei prin intermediul executorului judiciar, dacă un alt mod de executare a deciziei nu este posibil.

(3) Decizia privind aplicarea de sancţiune nu mai este pasibilă de executare dacă la executarea ei nu s-a recurs în termen de 1 an de la data emiterii.

173

(4) În cazul în care executarea deciziei privind aplicarea de sancţiune este suspendată în legătură cu depunerea în termen a plîngerii sau cu declararea recursului împotriva acestei decizii, curgerea termenului de executare a deciziei, stabilit la alin.(3), se suspendă pînă la examinarea plîngerii sau recursului.

Articolul 387 Executarea deciziei organului vamal privind aplicarea amenzii (1) Amenda trebuie să fie achitată de contravenient în termen de 15 zile

clendaristice de la data la care a primit decizia, iar în cazurile de depunere a plîngerei sau de declarare a recursului împotriva acestei decizii - în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii deciziei de nesatisfacere a plîngerii sau recursului.

(2) Amenda contravenientul o varsă la organul vamal care a emis decizia privind aplicarea de sancţiune sau la o instituţie bancară. Determinarea echivalentului în lei moldoveneşti al sumelor exprimate în valută străină se face la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei din ziua vărsării amenzii sau costului mărfurilor şi al mijloacelor de transport.

(3) Dacă persoana fizică sau persoana cu funcţie de răspundere nu va vărsa amenda în termenul stabilit, echivalentul lor se percepe în mod silit din veniturile băneşti sau mijloacele băneşti ale contravenientului. Dacă persoana fizică nu lucrează sau dacă reţinerea amenzii din veniturile băneşti sau din mijloacele băneşti ale persoanei fizice sau ale persoanei cu funcţie de răspundere nu este posibilă din alte motive, perceperea amenzii se efectuează în temeiul unei decizii a organului vamal de către executorul judiciar prin urmărirea patrimoniului persoanei fizice sau al persoanei cu funcţie de răspundere sau a cotei ei în proprietatea comună.

(4) Dacă persoana juridică sau persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică nu achită în termenul stabilit amenda, echivalentul ei se reţine prin decontarea mijloacelor de pe contul de depozit sau în mod forţat prin expedierea către instituţia financiară a unui aviz privind recurgerea la executarea deciziei.

(5) Dacă persoana juridică sau persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică nu dispune de mijloace băneşti pentru achitarea amenzii, această sumă este percepută, în temeiul unei decizii a organului vamal, de către executorul judiciar prin urmărirea patrimoniului acestor persoane.

(6) Dacă organul vamal recurge la executarea indirectă a deciziei sale, organul care a executat-o îi remite decizia cu menţiunea executării.

Articolul 388 Executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune în partea referitoare la retragerea autorizaţiei sau atestatului de calificare

(1) Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală în ceea ce se referă la retragerea autorizaţiei sau atestatului de calificare este executată nemijlocit de către organul vamal care a emis această decizie.

(2) Autorizaţia sau atestatul de calificare retrase devin nevalabile în momentul recurgerii la executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală.

(3) Persoana a cărei autorizaţie sau al cărei atestat de calificare sînt retrase de către organul vamal trebuie să le predea acestuia, în termen de 15 zile calendaristice de la data la care i s-a înmînat sau expediat decizia, iar în cazurile de depunere a plîngerii sau de declarare a recursului împotriva acestei decizii, în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii deciziei privind nesatisfacerea plîngerii sau a recursului. Neîndeplinirea acestor cerinţe în termen atrage răspunderea prevăzută de prezentul cod pentru nesupunere dispoziţiei sau cererii legale formulate de organul vamal.

174

Articolul 389 Executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală persoanelor care locuiesc sau se află în străinătate şi nu au patrimoniu în Republica Moldova

Decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală persoanelor care locuiesc sau se află în străinătate şi nu au patrimoniu în Republica Moldova este executată în conformitate cu legislaţia acesteia, cu tratatele internaţionale la care ea este parte, încheiate cu statele în care locuiesc sau se află aceste persoane, precum şi cu statele unde se află patrimoniul lor.

CAPITOLUL XII Contestarea actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau

inacţiunii colaboratorilor vamali

Secţiunea 1-a Principii generale

Articolul 390 Domeniul de aplicare al prezentului capitol Prevederile prezentului capitol se aplică tuturor cazurilor de contestare al actelor

administrative ale organelor vamale precum şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali, cu excepţia cazurilor de contestare al sancţiunilor contravenţionale şi penale.

Articolul 391 Dreptul de a contesta actele administrative ale organelor vamale

şi acţiunile sau inacţiunea colaboratorilor vamali Orice persoană are dreptul să conteste actele administrative ale organelor vamale şi

acţiunile sau inacţiunea colaboratorilor vamali dacă consideră că prin acestea îi sînt lezate drepturile sau interesele sale legitime.

Articolul 392 Căile de contestare al actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali

Actele administrative ale organelor vamale şi acţiunile sau inacţiunea colaboratorilor vamali pot fi contestate succesiv pe două căi: administrativă şi judiciară.

Secţiunea a 2 -a

Calea administrativă şi calea judiciară de contestare al actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali

Articolul 393 Calea administrativă de contestare al actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali

(1) Calea administrativă de contestare al actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali se iniţiază prin depunerea unei petiţii la organul vamal.

(2) Procedura depunerii şi examinării petiţiilor este reglementată de Legea cu privire la petiţionare nr.190-XIII din 19.07.1994.

175

Articolul 394 Termenul în care se poate exercita calea administrativă de contestare

(1) Actul administrativ al organului vamal poate fi contestat în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării acestuia sau 15 zile calendaristice din data cînd acesta a devenit cunoscut sau trebuia să fie cunoscut de reclamant dar nu mai tîrziu de 30 zile calendaristice de la data emiterii acestuia.

(2) Acţiunile sau inacţiunile colaboratorilor vamali pot fi contestate în termen de 15 zile calendaristice de la data efectuării/neefectuării acestora sau 15 zile calendaristice din data cînd acestea i-au devenit cunoscute sau trebuiau să fie cunoscute de reclamant dar nu mai tîrziu de 30 zile calendaristice de la data efectuării/neefectuării acestora.

(3) Neutilizarea căii aministrative de contestare al actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali nu exclude utilizarea căii judiciare de contestare al actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali.

Articolul 395 Efectele depunerii petiţiei (1) Depunerea petiţiei nu produce efecte asupra executării deciziei sau asupra

acţiunii supuse contestării, cu excepţia cazului prevăzut la alin.(2). (2) Dacă organul vamal căruia îi este adresată petiţia, consideră că actul

administrativ sau acţiunea/inacţiunea contestată contravine legislaţiei, acesta este în drept să o suspende total sau parţial.

Articolul 396 Colaborarea petiţionarului Petiţionarul este obligat să colaboreze cu organul vamal căruia i-a adresat petiţia, în

scopul elucidării circumstanţelor cazului. Articolul 397 Retragerea sau anularea petiţiei (1) Petiţionarul este în drept să retragă sau să anuleze petiţia în orice moment pînă

la emiterea deciziei pe marginea ei. Retragerea sau anularea petiţiei se face prin cerere scrisă. Petiţionarul care şi-a retras sau anulat petiţia nu are dreptul să depună aceeaşi petiţie în acelaşi caz, doar dacă se vor constata circumstanţe noi.

Articolul 398 Deciziile organului vamal referitoare la petiţie Deciziile organului vamal referitoare la petiţii trebuie să fie emise în scris şi

comunicate reclamantului.

Articolul 400 Calea judiciară de contestare al actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali

Procedura exercitării căii judiciare de contestare este reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 793-XV din 10.02.2000.

Secţiunea a 3–a

Revizuirea actelor administrative ale organelor vamale şi acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali, în caz de recurs al procurorului, precum şi în caz de control

al legalităţii lor

176

Articolul 401 Recursul procurorului Recursul procurorului trebuie să fie examinat de organul vamal în decursul a 5 zile

de la primirea lui. Rezultatele examinării recursului sînt comunicate procurorului în scris. Articolul 402 Revizuirea actelor administrative ale organelor vamale şi

acţiunilor sau inacţiunii colaboratorilor vamali de către Serviciul Vamal Serviciul Vamal este în drept să anuleze sau să modifice actele administrative ale

organului vamal inferior, precum şi să acţioneze legal în cazul acţiunilor ilegale sau inacţiunii organului vamal inferior.

Capitolul XIII

Aplicarea de măsuri la frontieră în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale

Articolul 403 Procedura de întocmire, depunere şi examinare a cererii de intervenţie a organului vamal (1) Cererea de intervenţie a organului vamal poate fi depusă de către titularul

drepturilor în sensul pct. 49 art. 1 Cod vamal sau reprezentantul său, ori orice altă persoană autorizată să utilizeze acest drept sau reprezentantul acesteia.

(2) Cererea de intervenţie poate fi depusă şi de organizaţiile de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale, grupurile care au depus o cerere de înregistrare pentru o denumire de origine sau o indicaţie geografice protejate, precum şi amelioratorii.

(3) Cererea de intervenţie a organului vamal, se completează în limba de stat pe formular, conform modelului şi instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 62.

(4) Formularul cererii de intervenţie este pus la dispoziţie în format electronic pe pagina-web a Serviciului Vamal precum şi în SIIV AsycudaWorld.

(5) Documentele anexate la cerere fac parte integrantă din aceasta. (6) Declaraţia titularului de drept, conform art. 3021, alin.(4) lit a) din Codul vamal

se completează pe formular, conform modelului prevăzut în anexa nr.63 . (7) Reprezentantul menţionat la alineatul (1) din prezentul articol are obligaţia de a

prezenta declaraţia prevăzut la art. 3021, alin.(4), lit a) din Codul vamal, semnată de către titularul drepturilor sau persoana autorizată să utilizeze acest drept sau un document în temeiul căruia este autorizat să suporte toate cheltuielile care decurg din intervenţia vamală în numele acestora, în conformitate cu art. 302 1 alin.(4) lit.a) din Codul vamal.

(8) Organele vamale pot solicita titularului dreptului detalii specifice tipului dreptului de proprietate intelectuală la care se face referire în cererea de intervenţie, precum şi informaţii referitoare la locul de fabricaţie sau producţie, reţeaua de distribuţie sau numele titularilor licenţei şi alte informaţii, cu scopul de a facilita examinarea cererii şi analiza tehnică a produselor.

Articolul 404 Condiţiile în care se face intervenţia organului vamal (1) Copiile cererilor de intervenţie acceptate se transmit de către Serviciul Vamal

birourilor vamale, care le transmit tuturor posturilor vamale din subordine. (2) În cazul în care o cerere de intervenţie este depus în conformitate cu articolul

302 alin (1) din Codul vamal înainte de expirarea termenului de trei zile lucrătoare,

177

termenul de 10 zile prevăzut la art.304 din Codul vamal curge din ziua următoare primirii cererii de intervenţie, acceptată de organul vamal.

(3) În cazul în care, în conformitate cu art. 302 alin (1) din Codul vamal, organul vamal informează declarantul sau titularul mărfii cu privire la suspendarea operaţiunii de vămuire şi/sau reţinerea mărfurilor suspectate că ar aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, termenul de trei zile lucrătoare începe să curgă numai din momentul notificării titularului. În acest caz ziua în care a fost primită notificare nu se inlude în calcul.

(4) Reţinerea mărfurilor şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire conform art 304. alin (1) al Codului vamal se face în baza deciziei organului vamal.

(5) Dacă o declaraţie vamală se referă la mărfurile susceptabile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală precum şi la mărfuri care nu se află în această situaţie, se procedează după cum urmează:

a) organul vamal invalidează declaraţia vamală depusă iniţial; b) declarantul depune o declaraţie vamală pentru mărfurile care nu sunt

susceptabile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală; c) organul vamal evidenţiază pe factura prezentată, despre decizia de reţinere a

bunurilor indicînd, data, cantitatea şi valoarea mărfurilor reţinute. (6) Postul vamal informează imediat, în scris, biroul vamal în subordinea căruia se

află despre măsurile întreprinse şi despre măsura aplicată conform modelului prevăzut în anexa nr. 64, precum şi transmite copiile documentelor pe care le deţine în legătură cu mărfurile reţinute.

(7) Biroul vamal notifică îndată titularuldreptului şi declarantului/destinatarului mărfurilor despre aplicarea măsurii de intervenţie a organului vamal, conform modelelor prevăzute în anexa nr 65 şi nr 66.

Corespondenţa prevăzută de Codul vamal, referitoare la fiecare reţinere şi/sau suspendare a operaţiunii de vămuire, se transmite de titularul dreptului, declarantul/destinatarul mărfurilor, la biroul vamal de la care a primit notificarea, cu excepţia cererii de intervenţie, care se depune la Serviciul Vamal.

(8) Birourile vamale informează operativ Serviciul Vamal asupra stadiului măsurilor de intervenţie

Articolul 405 Evidenţa cazurilor de aplicare a măsurilor de intervenţie. Birourile vamale asigură evidenţa tuturor cazurilor de aplicare a măsurilor de

intervenţie şi prezintă semestrial Serviciului Vamal informaţia în forma stabilită, care cuprinde următoarele elemente:

a) lista pe tipuri de produse, pentru care a fost suspendată acordarea liberului de vamă sau a fost efectuată o reţinere.

b) informaţii detaliate privind cazurile de aplicare a măsurilor de protecţie: numele titularului, tipul de drept de proprietate intelectual încălcat, descrierea mărfii, cantitatea, pe unităţi, de mărfuri, situaţia lor vamală, mijlocul de

transport utilizat şi, în cazul în care acestea sunt cunoscute, originea, provenienţa şi destinaţia mărfii;

precizarea că este vorba de un trafic comercial sau de pasageri, precizarea că este vorba de o procedură iniţiată în urma unei cereri de intervenţie

sau ex officio.

178

Articolul 406 Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Prezentul Cod va intra în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.

(3) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, Guvernul: a) va înainta propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu

prezentul cod; b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezentul cod;

c) va asigura aducerea actelor normative departamentale în concordanţă cu prezentul cod.

Preşedintele Parlamentului Marian LUPU

179

Anexa nr.1la Codul de procedură vamală

SERVICIUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE PREALABILĂ PRIVIND CLASIFICAREA MĂRFURILOR

1.Numărul deciziei

2.Declarant (numele şi adresa) – confidenţial

3.Data de începere a valabilităţii

4.Data şi numărul cererii

5.Clasificarea mărfurilor în Nomenclatorul mărfurilor

Note importante:

Această decizie rămîne valabilă şase ani de la data de începere a valabilităţii.

Informaţiile furnizate sunt stocate într-o bază de date a Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Declarantul are dreptul să conteste această decizie.

6. Descrierea mărfurilor

7. Denumirea comercială şi informaţii adiţionale

8. Justificarea clasificării mărfurilor

9. Această decizie a fost emisă pe baza următorului material furnizat de solicitant:

Descriere

180

Broşuri

Fotografii

Mostre

Altele

Semnătura Ştampila

Data

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.2 La Codul de procedură vamală

Cantităţile uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice admise pentru folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor,

în raport cu durata staţionării navei în port Cantităţile de produse din tutun şi băuturi alcoolice care se lasă de către organele vamale nesigilate pentru folosinţa

comandantului şi secundului, precum şi a echipajului şi pasagerilor, conform pct.16 al prezentului regulament, sînt următoarele:

Ţigarete Ţigarete Băuturi alcoolice peste 220

a) pentru uzul comandantului şi secundului 80 buc./zi/ pers. 20 buc./zi/pers. 2 l/zi/pers. b) pentru uzul echipajului şi pasagerilor 40 buc./zi/ pers. 20 buc./zi/pers. 1 l/zi/pers.

Cantităţile de produse sus-menţionate se lasă nesigilate la efectuarea controlului vamal de sosire a navei, în raport cu durata staţionării în port declarată de comandant, dar pe o perioadă nu mai mare de 15 zile. Dacă durata de staţionare este mai mare de 15 zile, cantităţile respective de produse vor fi scoase de sub sigiliul vamal la cererea comandantului sau agentului navei.

În cazuri deosebite ca: sărbători naţionale, acţiuni protocolare etc., şeful vămii poate aproba lăsarea la dispoziţia

181

comandantului şi secundului a cantităţilor suplimentare din produsele menţionate, corespunzătoare acţiunii, cu condiţia să fie consumate la bord.

Produsele lăsate la dispoziţia comandantului, echipajului şi călătorilor vor fi indicate de fiecare dată pe declaraţia proviziilor de bord în cadrul fiecărei operaţiuni.

Anexa nr.3 la Codul de procedură vamal

PROCES-VERBAL

de examinare a depozitului provizoriu

________________________ localitatea

"___"___________ " 200__

Noi, subsemnaţii din partea Serviciului Vamal _____________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________ şi din partea deţinătorului depozitului ______________________________________________________________ am întocmit prezentul proces-verbal prin care confirmăm următoarele: 1. Edificiile situate pe adresa: ____________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________

codul poştal, localitatea, amplasamentul

182

corespund cerinţelor stabilite de legislaţia în vigoare pentru a fi utilizate în calitate de depozit provizoriu. 2. Depozitul provizoriu este întocmit din următoarele părţi componente: ___________________________________ construcţii, camere, terenuri etc. _________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________ 3. Suprafaţa totală a depozitului provizoriu constituie __________________________________________________ dintre care suprafeţele au următoarea destinaţie _____________________________________________________ 4. Depozitul provizoriu este dotat cu următoarea tehnică specializată: ____________________________________ 5. Deţinătorul depozitului este ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________

denumirea, adresa juridică şi IDNO al deţinătorului depozitului provizoriu 6. Activitatea depozitului provizoriu va fi supravegheată de către biroul vamal ______________________________ Prezentul proces-verbal este întocmit într-un singur exemplar original, transmis Serviciului Vamal. Pentru Serviciul Vamal Pentru biroul

vamal

...............................

Pentru deţinătorul depozitului provizoriu

Anexa nr.4 a Codul de procedură vamală

Serviciul Vamal

al Republicii Moldova

Таможенная служба Республики Молдова

AUTORIZAŢIA

de funcţionare a depozitului provizoriu

Nr._________ din ___________________

Prin prezenta se autorizează funcţionarea în calitate de depozit provizoriu a spaţiilor şi încăperilor identificate mai jos, în conformitate cu Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii.

Datele de identificare

a depozitului provizoriu Datele de identificare

a deţinătorului depozitului provizoriuSpaţiile şi încăperile situate pe adresa: __________ __________________________________________

Societate: _______________________________________________

183

avînd suprafaţa totală de ____m2, din care ____m2

sînt destinate depozitării mărfurilor, inclusiv următoarelor categorii de mărfuri cu condiţii speciale de păstrare: __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________ Codul de identificare a depozitului _____________ Biroul vamal de supraveghere _________________

cu adresă juridică _______________________________________________ IDNO _______________________________________________ Autorizată în calitate de broker vamal în baza autorizaţiei de broker vamal nr._____ din "___" ___________ 20___

Prezenta autorizaţie este valabilă în cadrul termenului de valabilitate a autorizaţiei de broker vamal, eliberate

deţinătorului depozitului provizoriu. Director general al Serviciului Vamal ________________ L.Ş.

Anexa nr.5a Codul de procedură vamală

 

 

REGISTRUL operaţiunilor de depozitare

Nr. d/o

Data plasării

în depozit

Denumirea agentului economic

Descrierea mărfurilor

Cantitatea Unitatea de măsură

Numărul de locuri

Declaraţia sumară

(numărul şi data)

Documentul de scoatere

(DAU/act constatator)

denu-mirea

poziţia tarifară

de bază

supli-mentară

de bază

supli-mentară

184

Anexa nr.6 a Codul de procedură vamală

 

DECLARAŢIA VAMALĂ SUMARĂ

Data _________________________________________________________

Biroul (postul) vamal __________________________

Destinatar ______________________________________________ _______________________________________________________

cod fiscal / IDNO Expeditor _______________________________________________ _______________________________________________________

ţara Descrierea mărfurilor: Clasificarea tarifară a

mărfurilor Denumirea mărfurilor

Cantitate Unit. de măsură

Valoarea mărfurilor

Descrierea valutei

Cuantumul drepturilor de import estimate

Total

Mărfurile indicate se află la depozitul provizoriu pe adresa ____________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________________________,

se indică adresa depozitului care aparţine ________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________________________.

se indică deţinătorul şi codul depozitului Garanţia financiară ___________________________________________________________________________________________. Mărfurile indicate vor fi plasate într-o destinaţie aprobată de vamă pînă la data de ”___” _________ 20__ Declaraţia este depusă de către ________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________

denumirea şi codul de identificate a persoanei care a întocmit declaraţia SEMNĂTURA Menţiunile organului vamal Nr. de referinţă _________________ din __________________ Instrucţiuni de completare Declaraţia sumară trebuie să conţină următoarele date:

- data depunerii declaraţiei sumare

185

- organul vamal la care va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor. Este necesar de indicat biroul vamal respectiv, iar în caz de plasare a mărfurilor în depozit provizoriu pe lîngă un post vamal, se indică şi postul vamal respectiv.

- denumirea destinatarului. În caz dacă destinatarul este un agent economic înregistrat în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sau IDNO. În caz dacă destinatarul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul, precum şi codul fiscal al acesteia.

- denumirea expeditorului- Se va indica: denumirea completă a persoanei respective. În caz dacă expeditorul este o persoană fizică se indică numele, prenumele şi patronimicul. În rubrica “Expeditor” este necesar de indicat ţara de expediere a mărfurilor.

- descrierea mărfurilor. Se indică clasificarea mărfurilor conform Nomenclatorului Mărfurilor (la nivelul cel puţin a primelor patru cifre); cantitatea şi unitatea de măsură descrisă în documentele comerciale; valoarea facturată indicată în documentele comerciale ce însoţesc mărfurile respective (invoice, proforma etc.); cuantumul drepturilor de import estimate care se apreciază:

a) pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care sînt stabilite cele mai înalte tarife de import pentru grupul respectiv de mărfuri (la nivelul primelor patru cifre, conform Nomenclatorului de Mărfuri); sau

b) la iniţiativa agentului economic, conform poziţiilor tarifare stabilite nemijlocit pentru fiecare categorie de marfă indicată în declaraţia sumară.

- adresa depozitului provizoriu. Se indică locul aflării mărfurilor plasate în depozit provizoriu.

- garanţia utilizată pentru plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu. Pot fi utilizate următoarele garanţii: garanţia bancară, garanţia financiară a brokerului vamal, garanţia declarantului. În cazul utilizării garanţiei bancare, în rubrica “Garanţie financiară” se indică numărul, data şi instituţia care a eliberat actul de garanţie cu anexarea copiei actului respectiv. În cazul utilizării garanţiei financiare a brokerului vamal, în rubrica “Garanţie financiară” se aplică semnătura persoanei cu funcţii de răspundere a brokerului vamal şi ştampila acestuia. În cazul achitării efective a drepturilor de import, în rubrica “Garanţie financiară” se indică numărul dispoziţiei de plată cu anexarea dispoziţiei de plată respective, precum şi rechizitele confirmării trezoreriale.

- valabilitatea declaraţiei sumare. Se indică termenul în care mărfurile plasate în depozit provizoriu vor fi plasate într-o destinaţie.

Anexa nr.7

186

a Codul de procedură vamală

 

Registrul de evidenţă a declaraţiei sumare Nr. d/o

Nr. de referinţă a declaraţiei

sumare

Data acceptării

Valabil pînă la

Destinatarul Declarantul sau brokerul vamal

Denumirea mărfurilor

Suma garanţiei

Încetarea garanţiei

1 2 3 4 5 6 7 8 9

 

Anexa nr.8 a Codul de procedură vamală

Cîmpurile de date din exemplarul 1 sau 1/6

din setul fracţionat al declaraţiei vamale în detaliu Cîmpurile de date din celelalte exemplare ale setului fracţionat al declaraţiei vamale în detaliu2 3 4 5 7 2/7 3/8 4/5

Cîmpul echivalent rubricii A x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 1: - prima casetă x x x x x x x x - a doua casetă x x x x

187

- a treia casetă x x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 2 x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 3- 6 x x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 7 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 8 x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 9-11 x x x x Cîmpul nenumerotat din dreapta rubricii 11 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 13 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 14 x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 15 x x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 15 a/b şi 17 a/b x x x x Cîmpul echivalent rubricii 16 x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 17 x x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 18 şi 19 x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 20 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 21 x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 22-24 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 25 x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 26 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 27 x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 28-30 x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 31 şi 32 x x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 33 - prima casetă x x x x x x x x - restul de casete x x x x Cîmpul echivalent rubricii 34 a/b x x x x Cîmpul echivalent rubricii 35 x x x x x x x x Cîmpul nenumerotat din dreapta rubricii 35 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 37 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 38 x x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 39 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 40 x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 41 x x x x Cîmpul nenumerotat din dreapta rubricii 41 x x x x Cîmpul echivalent rubricii 44 x x x x x x x Cîmpul nenumerotat din dreapta rubricii "Cod MS" x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 46-49 x x x x Cîmpul echivalent rubricii B x x x x Cîmpul echivalent rubricilor 50, C şi 51-53 x x x x x x x x Cîmpul echivalent rubricilor D sau D / J x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 54 x x x x x x Cîmpul echivalent rubricii 55* / / / / / Cîmpul echivalent rubricii F* / / / / /

* Se regăsesc numai în exemplarele 4, 5 şi 4/5.

Instrucţiuni de interpretare a anexei 1. În coloana I din tabel sînt definite cîmpurile de date ale exemplarului nr.1 (în cazul procedurii

manuale de completare) sau 1/6 (în cazul procedurii informatice de completare) al declaraţiei vamale în detaliu.

2. În dreptul fiecărui cîmp de date, în coloana II, se evidenţiază activarea sau neutralizarea proprietăţii de autocopiere a datelor pe cîmpurile de date corespondente din celelalte exemplare ale declaraţiei vamale în detaliu din setul utilizat (respectiv 2, 3, 4, 5, 7 – în cazul procedeului manual de completare sau 2/7, 3/8 şi 4/5 – în cazul procedeului informatic de completare).

3. Interpretarea informaţiilor conţinute în coloana nr.II a tabelului, este următoarea:

188

a) dacă într-o casetă este înscris semnul "x", înseamnă că în acel cîmp, aparţinînd exemplarului declaraţiei vamale corespunzător numărului de pe verticală, datele inscripţionate pe exemplarul 1 (în cazul procedurii manuale de completare) sau 1/6 (în cazul procedurii informatice de completare) se autocopiază;

b) dacă într-o casetă nu este înscris semnul "x" înseamnă că, în acel cîmp, aparţinînd exemplarului declaraţiei vamale corespunzător numărului de pe verticală, datele inscripţionate pe exemplarul 1 (în cazul procedurii manuale de completare) sau 1/6 (în cazul procedurii informatice de completare), nu se autocopiază.

4. Din punct de vedere tehnic, aplicarea instrucţiunilor de mai sus presupune neutralizarea proprietăţii de autocopiere a hîrtiei pe acele cîmpuri de date, pentru care nu este înscris "x" în coloana II a tabelului de mai sus.

189

Anexele nr.9-16

Formularele declaraţieie vamale în detaliu (se vor printa separat)

190

 

Anexa nr.17 a Codul de procedură vamală

 

Cerere de autorizare pentru acces la sistemul informatic integrat vamal de procesare a declaraţiei vamale

în detaliu Întreprinderea____________________________________________ Cod IDNO_______________________________________________ Cu sediul în________________________ Adresa_________________ Reprezentată legal de________________________________________ Avînd funcţia de___________________________________________ solicităm autorizarea/extinderea pentru accesul la sistemul informaţional „Asycuda World” Numărul, tipul şi parametrii tehnici ai staţiilor de lucru (calculatoarelor) pentru care se

doreşte conectarea________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ Avînd angajat/angajaţi la serviciu specialistul/specialiştii în domeniul vămuirii: ______________________________________________________________

_______________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________

Tip utilizator *) BV DD DP Declarare în procedură **)

normală simplificată

Numele, prenumele, funcţia

.............................................……….......................... Semnătura şi ştampila ....................................................................................

*) Se bifează căsuţa corespunzătoare - BV – broker vamal - DD – declarant la domiciliu - DP – declarant in nume propriu

**) Se bifează căsuţa corespunzătoare procedurii solicitate Anexă:

- Copia certificatului de înregistrare al întreprinderii - Schema de acces la Serverul Central al Serviciului Vamal - Declaraţie angajament - Copia licenţei de broker vamal sau autorizaţia pentru utilizarea procedurii simplificate de

vămuire

191

- atestatul/atestatele de calificare a specialistului/specialiştilor în domeniul vămuirii sau diploma/diplomele unei instituţii de învăţămînt acreditate în domeniu, în copie

- copia/copiile ordinului/ordinelor de angajare a specialistului/specialiştilor, sau contractului/contractelor individuale de muncă, sau carnetului/carnetelor de muncă;

Anexa nr.18 a Codul de procedură vamală

DECLARAŢIE ANGAJAMENT privind respectarea obligaţiilor ce revin

utilizatorilor sistemului informatic vamal de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu

Subscrisul agent economic________________________________________ cu sediul în _______________________________________________________ ________________________________________________________________ număr de înregistrare IDNO_________________________ , prin reprezentant legal ______________

deţinînd funcţia de ______________________________________ în calitate de utilizator, cunoscînd dispoziţiile legale cu caracter general şi special în materie de

protecţie a dreptului de proprietate, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul săvîrşirii unor fapte prin care se aduc atingeri dreptului de proprietate, ne asumăm în mod direct şi necondiţionat obligaţiile privitoare la utilizarea sistemului informatic integrat vamal faţă de Serviciul Vamal, în calitate de proprietar al Sistemului Informatic Vamal, astfel:

I. Obligaţiile utilizatorului:

Ne angajăm, în calitate de utilizatori ai sistemului informatic integrat vamal, să respectăm regulile impuse de autoritatea vamală, proprietară a sistemului. Ea este singură în măsură să furnizeze utilizatorilor pachetul software specific sistemului informatic integrat vamal, în condiţiile pe care le consideră necesare.

Faţă de cele de mai sus, ne asumăm următoarele:

1. Condiţiile tehnice:

a) Să deţinem echipamentele de calcul adecvate pentru instalarea, utilizarea şi funcţionarea normală a sistemului informatic integrat vamal;

b) Să deţinem platforma software adecvată pentru instalarea, utilizarea şi funcţionarea normală a sistemului informatic integrat vamal;

c) Să asigurăm suportul tehnic necesar pentru utilizarea şi funcţionarea normală a sistemului informatic integrat vamal;

d) Să asigurăm conexiunea directă sau la internet în conformitate cu schema tehnică prezentată privind accesul la sistemul informatic integrat vamal.

2. Resursele umane: a) Să asigurăm personalul calificat în domeniul informatic şi vamal, capabil să utilizeze sistemul

informatic integrat vamal.

192

b) Să asigurăm instruirea personalului utilizator al sistemului informatic integrat vamal pentru desfăşurarea acestei activităţi.

3. Confidenţialitatea şi securitatea datelor: a) Să asigurăm utilizarea modulelor specifice sistemului informaţional integrat vamal puse la

dispoziţie de Serviciul Vamal, numai la parametrii stabiliţi de către acesta; b) Să nu permitem accesul terţilor la sistemul informatic vamal; c) Să nu difuzăm modulele specifice sistemului informatic integrat vamal altor persoane juridice

sau fizice; d) Să nu utilizăm modulul în numele altor persoane juridice sau fizice; e) Să nu modificăm modulele specifice sistemului informatic integrat vamal; f) Să nu utilizăm alte produse informatice pentru accesul la sistemul informatic integrat vamal; g) Să nu utilizăm sistemul informaţional integrat vamal din locuri cu adrese juridice neindicate în

schema tehnică de conexiune la sistem, excepţie fiind adresele juridice ale organelor vamale; h) Să luăm toate măsurile ce se impun pentru a nu afecta securitatea sistemului informatic integrat

vamal; i) Să asigurăm confidenţialitatea datelor şi informaţiilor de care luăm cunoştinţă prin utilizarea

sistemului informatic integrat vamal. 4 Asigurarea exercitării dreptului de control al Serviciului Vamal asupra activităţii desfăşurate

privind: a) Respectarea obligaţiilor referitoare la condiţiile tehnice, comunicaţii şi confidenţialitatea şi

securitatea datelor; b) Nivelul de instruire a persoanelor desemnate să utilizeze sistemului informatic integrat vamal şi

respectarea instrucţiunilor de lucru.

II. Măsuri cu caracter administrativ ce pot fi luate de către Serviciului Vamal În cazul ne respectării obligaţiilor asumate, am luat cunoştinţă că suntem pasibili de a suporta următoarele sancţiuni, în funcţie de gravitatea faptelor săvârşite:

a) avertisment b) suspendarea temporară a autorizaţiei de utilizare a modulelor pe o perioadă cuprinsă între 3 şi

12 luni c) retragerea avizului de utilizare a modulelor. Serviciul Vamal are dreptul de a anula sau de a prelungi sancţiunile acordate. Aplicarea sancţiunilor de către autoritatea vamală nu exclude răspunderea civilă şi penală a

utilizatorului pentru eventualele prejudicii cauzate prin faptele săvârşite. Data ………………. UTILZATOR

Funcţia ____________

Numele _____________ Semnătura ___________

193

Anexa nr.19 a Codul de procedură vamală

CERERE DE AUTORIZARE pentru procedură simplificată de vămuire

Întreprinderea ....... , IDNO, .......................... .................................. cu sediul în .............................................................. .................................. Punct de lucru/adresa .............................................. .................................. reprezentată legal de ................... , avînd funcţia de ..................................

Prin prezenta solicită autorizarea pentru procedura de VĂMUIRE LA DOMICILIU

Pentru regimurile *:

import export antrepozit

vamal perfecţionare

activă admitere

temporară perfecţionare

pasivă transformare

sub

control vamal Solicităm că pentru procedura de vămuire la domiciliu, vămuirea să se

efectueze la adresa/adresele ..................................................................................... Documente anexă ...............................................................................

Numele, prenumele , funcţia ................................................ Semnătura şi ştampila ..............................................

 

 

 

 

194

 

 

 

195

Anexa

Nr. 20 .

REGISTRUL DE EVIDENTA A DECLARAȚIILOR VAMALE PREAUTENTIFICATE 

 

NUMĂR DECLARAȚIE 

PROCES VERBAL DE PREDARE  TITULAR  JUSTIFICARE 

Număr

Dată 

Denumire

Autorizaț Declarații  vamale  NOTA *Nu Da N D Regi N Da

0  1 2  3 4 5 6 7 8 9                   

                   

*          se  înregistrează  în  registrul  de  corespondență  şi  se  completează  doar  în  dreptul  declarației  distruse

196

 

Anexa nr.21 la Codul de procedură vamală

DECLARAŢIE - ANGAJAMENT Nr.__________ / data __________

Întreprinderea ................................... , IDNO .................. , reprezentată legal prin ..................................... avînd funcţia de .................................. , se angajează :

a) să respecte reglementările vamale şi condiţiile privind derularea procedurii de vămuire la domiciliu;

b) să ţină evidenţa operaţiunilor de vămuire astfel încît aceasta să permită verificarea lor de către organul vamal, inclusiv efectuarea auditului postvămuire în modul stabilit;

c) să păstreze şi să pună la dispoziţia organului vamal, toate documentele vizînd mărfurile vămuite precum şi evidenţa operaţiunilor;

d) să permită organului vamal accesul necondiţionat, în orice moment, la mărfurile ce fac obiectul procedurii de vămuire la domiciliu;

e) să respecte perioada de justificare în procedură de vămuire la domiciliu;

f) să respecte obligaţiile care îi revin din prevederile privind termenul de intervenţie, în cazul procedurii de vămuire la domiciliu.

Declarăm pe propria răspundere că nu am comis infracţiuni sau încălcări repetate ale legislaţiei vamale şi nu avem debite faţă de bugetul de stat.

Numele, prenumele , funcţia .............................................. Semnătura şi ştampila .............................................

197

Anexa nr.22 la Codul de procedură vamală

SERVICIUL VAMAL

EXEMPLAR NR .... AUTORIZAŢIE

pentru utilizarea procedurii de vămuire la domiciliu Nr ..................... din .........................

1, ...................................................................................................... Denumirea şi sediul titularului procedurii de vămuire la domiciliu ............................................................. .............

................................................................................................................................... 2. Procedurile simplificate şi regimurile vamale pentru care se emite autorizaţia *: VĂMUIRE LA DOMICILIU

Pentru regimurile * :

import export

antrepozit vamal

perfecţionare activă

admitere

perfecţionare pasivă transformare sub control vamal

3. Adresa locului/locurilor aprobate pentru utilizarea procedurii de vămuire la domiciliu ..............................................................................................................................

4. Vămuirea la domiciliu va fi efectuată de către următoarele birouri vamale: ………………………………………………….. ………………………………………………….. ………………………………………………….. …………………………………………………..

6. Perioada de justificare a declaraţiilor vamale preautentificate, exprimată în zile ..........................................................................................................................................

Director General al Serviciului Vamal

Anexa nr.23

la Codul de procedură vamală

198

BIROUL VAMAL

TITULARUL.

NR. AUT. ...

PROCES VERBAL* Nr ........... /data .......

în vederea utilizării procedurii de vămuire la domiciliu, s-a procedat la predarea/primirea declaraţilor vamale primare preautentificate şi sigiliilor vamale **, în următoarele exemplare/cantităţi:

Am predat (inspector vamal) Am primit

Numele şi prenumele Numele şi prenumele

Semnătura Semnătura

Ştampilă Ştampilă

* Se menţionează la rubricile nr. 1 şi 2 din registrul de evidenţă a declaraţiilor preautentificate. ** Se completează numai în cazul operaţiunilor de export şi se înscrie seria sigiliilor vamale.

199

 

 

 

Anexa nr.24

la Codul de procedură vamală

CERERE DE AUTORIZARE

pentru funcţionarea unui antrepozit vamal

1. Denumirea şi sediul ____________________________________________________________________ 2. Descrierea locului destinat utilizării ca antrepozit vamal _________________________________________ 3. Tipul de antrepozit solicitat *_______________________________________________________________ 4. Justificarea economică a antrepozitării ______________________________________________________ 5. Descrierea evidenţei contabile ţinute şi locul unde aceasta este ţinută ______________________________ 6. Durata medie a stocajului ________________________________________________________________ 7. Tipul mărfurilor ________________________________________________________________________ 8. Manipulările preconizate a fi efectuate în timpul antrepozitării _____________________________________ 9. Operaţiunile preconizate a fi efectuate în timpul antrepozitării _____________________________________ 10. Avizul organelor vamale care controlează antrepozitul __________________________________________ 11. Avizul organelor vamale care acordă regimul _________________________________________________ 12. Documente anexate ** __________________________________________________________________ Data______________/_____/__

Semnătura____________________

L. Ş.

* Se indică, în ordinea de referinţă, unul dintre tipurile de antrepozit vamal prevăzute de legislaţia în vigoare. ** De exemplu: planuri, descrierea detaliată a locurilor destinate depozitarii sau a evidenţei contabile materiale.

200

Anexa nr.25 la Codul de procedură vamală

1. Titular: Numărul de identitate:

AUTORIZAŢIE DE FUNCŢIONARE A ANTREPOZITULUI VAMAL

NR. _________

2. Nr. de referinţă al cererii: 3. Organul vamal de control: 4. Antrepozitul sau instanţa de stocaj: 5. Contabilitatea materială: 6. Data intrării în vigoare:

7. Proceduri aplicate:

la intrare: la ieşire:

8. Termen de depozitare: 9. Suma garanţiei sau modalitatea de determinare a acestei sume:

10. Mărfuri admise: 11. Procentaj de pierderi: 12. Alte mărfuri: 13. Manipulări uzuale: 14. Scoateri temporare. Scop:

Manipulări:

15. Alte operaţiuni autorizate: 16. Alte dispoziţii: 17. Număr de anexe: 18. Organul vamal care eliberează autorizaţia:

Locul:

ŞTAMPILA

Data: Semnătura: Termenul de valabilitate: Persoana care poate fi contactată:

201

Anexa nr.26 la Codul de procedură vamală

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE

PENTRU AUTORIZAŢIA DE ANTREPOZIT VAMAL 1. Se menţionează denumirea, actul constitutiv şi sediul titularului. Numărul de identitate este codul de identificare şi

codul fiscal al agentului economic. 2. Se indică data şi numărul cererii de autorizare. 3. Se indică biroul vamal în raza căruia va activa antrepozitul vamal. 4. Se indică adresa completă a antrepozitului sau a instalaţiilor de stocaj utilizate pentru mărfurile plasate sub regimul de

antrepozit vamal. 5. Se menţionează locul exact unde se ţine evidenţa contabilă. 7. Se menţionează, cu indicarea bazei legale, procedura utilizată. 10. Se completează numai în cazul antrepozitului privat. 11. Se menţionează, pentru fiecare tip de marfă, procentul natural de pierderi în funcţie de natura mărfii (numai în cazul

antrepozitului privat). 12. Se menţionează mărfurile (împreună cu statutul lor vamal) care pot fi stocate în locurile de antrepozit vamal, fără a fi

plasate sub acest regim. 13. Se menţionează, după caz, alte operaţiuni autorizate cînd acestea pot fi efectuate în antrepozite vamale.

Anexa nr.27 la Codul de procedură vamală

PROCEDURA

de transferare a mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal 1. Pentru transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, exemplarele 1,

4, 5 şi un exemplar suplimentar identic exemplarului 1 al formularului declaraţiei vamale în detaliu sînt depuse de noul titular la biroul vamal pe lîngă care funcţionează antrepozitul iniţial. Organul vamal poate dispensa titularul acestei declaraţii vamale de obligaţia de a prezenta mărfurile.

2. Biroul vamal prevăzut la pct.1 al prezentei anexe avizează exemplarul 1 şi exemplarul suplimentar în caseta D, atestîndastfel verificarea sau admiterea menţiunilor înscrise. Totodată, stabileşte termenul în care mărfurile trebuie să fie prezentate vămii în raza căreia se antrepozitează mărfurile care sînt transferate.

Exemplarul 1 al documentului se reţine de biroul vamal emitent. 3. Exemplarul suplimentar şi exemplarele 4 şi 5 ale documentului însoţesc mărfurile şi sînt prezentate împreună cu

acestea biroului vamal de destinaţie. Organul vamal poate excepta antrepozitarul de obligaţia prezentării mărfurilor. 4. Exemplarul 5 al documentului se avizează de vama de destinaţie în caseta I şi se transmite biroului vamal emitent.

Exemplarul 4 se reţine de biroul vamal de destinaţie, iar exemplarul suplimentar se remite antrepozitarului care primeşte mărfurile.

5. Vama emitentă verifică închiderea corectă a transferului, comparînd exemplarele 1 şi 5 ale documentului. Exemplarul 5 se remite imediat antrepozitarului iniţial.

6. Antrepozitarii păstrează exemplarele care le sînt emise în evidenţa lor.

202

Anexa nr.28 la Codul de procedură vamală

CERERE DE AUTORIZARE a regimului de perfecţionare activă

1. Denumirea şi sediul: a) solicitantului _________________________________________________________________________ b) operatorului __________________________________________________________________________ 2. Sistemul solicitat: a) sistemul cu suspendare________________________________________________________________ b) sistemul cu restituire __________________________________________________________________ 3. Modalităţi speciale solicitate: a) compensare prin echivalent _____________________________________________________________ b) export anticipat _______________________________________________________________________ 4. Mărfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii: a) denumirea comercială şi/sau tehnică______________________________________________________ b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor_____________________________________ c) cantitatea prevăzută ___________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută ____________________________________________________________________ e) originea _____________________________________________________________________________ 5. Produse compensatoare şi exportul prevăzut: a) denumirea comercială şi/sau tehnică _____________________________________________________ b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor __________________________________ c) produse compensatoare principale _______________________________________________________ d) export prevăzut _______________________________________________________________________ 6. Rata de randament ___________________________________________________________________ 7. Natura (felul) procesului de perfecţionare __________________________________________________ 8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare_____________________________________________ 9. Durata estimată a fi necesară pentru: a) realizarea operaţiunilor de perfecţionare şi scoaterea produselor compensatoare (termenul de reexport) ___________________________________________________________________ b) aprovizionarea şi transportul către Republica Moldova a mărfurilor străine 10. Mijloace de identificare preconizate ____________________________________________________ 11. Nominalizarea birourilor vamale: a) de acordare a regimului ______________________________________________________________ b) de încheiere a regimului ______________________________________________________________ 12. Termen de valabilitate a autorizaţiei solicitat______________________________________________ 13. Mărfuri echivalente __________________________________________________________________ 14. Importatorul autorizat să plaseze mărfurile în regim ________________________________________ 15. Menţiuni cu privire la autorizaţiile anterioare: a) pentru trei ani precedenţi, în cazul mărfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei cereri ___________________________________________________________________________________ b) în cazul mărfurilor destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare _________________________

Data_____________________

Semnătura____________________

L. Ş.

NOTĂ: Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Acelea dintre ele care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport de fiecare tip de

marfă sau de produs.

203

Anexa nr.29 la Codul de procedură vamală

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE

1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul persoanei: în cazul în care cererea este prezentată pe hîrtie cu antet şi aceasta conţine toate menţiunile de la pct.1 a), completarea acestui punct nu este necesară. Pct.1 lit.b) va fi completat, întrucît operatorul este o persoană distinctă de cea a solicitantului.

2. Sistemul solicitat: se va indica sistemul dorit ţinînd seama de prevederile art.58 din Codul vamal. 3. Modalităţi speciale solicitate: se menţionează dacă una sau mai multe modalităţi prevăzute pentru acest punct sînt

solicitate. Aceste menţiuni pot avea o incidenţă asupra tipului datelor care se furnizează în punctele ce urmează. 4. Mărfuri destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii: a) denumirea comercială şi/sau tehnică: această menţiune trebuie să fie furnizată în termeni suficient de clari şi precişi

pentru a permite luarea deciziei asupra cererii şi, în special, de a se stabili dacă, în funcţie de informaţiile primite, condiţiile economice pot fi considerate ca fiind îndeplinite.

În orice caz, în situaţia în care este solicitată compensarea prin echivalent, cu sau fără export anticipat, se menţionează, de asemenea, calitatea comercială şi caracteristicile tehnice;

b) menţiunile relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: aceste menţiuni, care nu se dau decît cu titlu indicativ, pot fi limitate la codul de patru cifre, în cazul în care referirea la codul de opt cifre nu este necesară pentru emiterea autorizaţiei şi buna derulare a operaţiunii de perfecţionare. În situaţia în care sistemul de compensare prin echivalent este solicitat, se va face referire la codul de opt cifre;

c) cantitatea prevăzută: această menţiune poate fi omisă, dacă nu a fost solicitat sistemul de compensare prin echivalent. Dacă cantitatea este menţionată, se face referire şi la o perioadă în care urmează să se efectueze importul;

d) valoarea prevăzută: această menţiune poate fi omisă în aceleaşi condiţii ca la lit.c) de mai sus. Dacă valoarea este menţionată, ea trebuie să fie valoarea în vamă estimată a mărfurilor, pe baza elementelor cunoscute şi a documentelor prezentate;

e) se menţionează ţara de origine cunoscută. 5. Produse compensatoare şi exportul prevăzut: a) denumirea comercială şi/sau tehnică: se completează în aceleaşi condiţii ca la pct.4 lit.a) de mai sus pentru toate

produsele compensatoare obţinute; b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: se completează în aceleaşi condiţii ca la pct.4 lit.b) de

mai sus, pentru toate produsele compensatoare obţinute; c) produse compensatoare principale: dintre produsele compensatoare care sînt produse compensatoare principale; d) exportul prevăzut: această menţiune trebuie înscrisă cînd se solicită sistemul cu suspendare. În acest caz, se precizează

posibilităţile de export al produselor compensatoare. 6. Rata de randament: se menţionează rata de randament declarată de titularul operaţiunii. 7. Felul procesului de perfecţionare: se menţionează operaţiunile la care mărfurile de import trebuie să fie supuse în

vederea obţinerii produselor compensatoare. 8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare: se indică adresa locului unde operaţiunea de perfecţionare trebuie să

fie efectuată. 9. Durata estimată ar fi necesară pentru: a) realizarea operaţiunilor de perfecţionare şi scoaterea produselor compensatoare (termenul de reexport): această

menţiune se furnizează în raport cu o anumită parte de mărfuri (de exemplu: pe unitate sau cantitate) şi trebuie să indice durata medie estimată a operaţiunilor de perfecţionare, în raport de această parte, precum şi termenul estimat care curge de la terminarea operaţiunilor de perfecţionare pînă la momentul exportului, produselor compensatoare obţinute;

b) aprovizionarea şi transportul către Republica Moldova a mărfurilor străine: această menţiune se înscrie numai dacă se solicită modalitatea de export anticipat. În acest caz, se va indica perioada de timp necesară pentru aprovizionare şi transport către Republica Moldova a mărfurilor de import.

10. Mijloacele de identificare preconizate: se menţionează mijloacele de identificare cele mai adecvate a mărfurilor de import în produsele compensatoare.

11. Nominalizarea birourilor vamale: se menţionează dintre birourile vamale posibile cele care pot fi utilizate ca birouri vamale:

a) de acordare a regimului: pentru acceptarea declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub regim şi de control al acestuia;

b) de încheiere a regimului: pentru acceptarea declaraţiilor vamale prin care mărfurilor străine li se dă una din destinaţiile vamale admise.

12. Durata preconizată a autorizaţiei: se indică termenul prevăzut pentru importul mărfurilor destinate operaţiunilor de perfecţionare.

13. Mărfurile echivalente: se menţionează numai dacă este solicitată modalitatea compensării prin echivalent, codul din Nomenclatorul mărfurilor specific, calitatea comercială şi caracteristicile tehnice ale mărfurilor echivalente, pentru a permite organelor vamale să efectueze comparaţiile necesare dintre mărfurile străine şi mărfurile echivalente.

204

14. Importatorul autorizat să plaseze mărfurile sub regim: se menţionează denumirea, statutul juridic şi sediul importatorului.

15. Menţiuni cu privire la autorizaţiile anterioare: a) pentru trei ani precedenţi, în cazul mărfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei cereri: se menţionează

autorizaţiile ce au fost emise; b) în cazul mărfurilor destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare: se menţionează dacă mărfurile în cauză sînt

produse compensatoare în cadrul unei sau mai multor autorizaţii deja emise şi, în caz afirmativ, se indică autorizaţiile respective (autorizaţii succesive).

Anexa nr.30

la Codul de procedură vamală

AUTORIZAŢIE DE PERFECŢIONARE ACTIVĂ

Referitor la cererea ______________________________________________________________________ 1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul: a) solicitantului _________________________________________________________________________ b) operatorului (1) _______________________________________________________________________ 2. Sistemul autorizat (2): a) sistem cu suspendare __________________________________________________________________ b) sistem cu restituire ____________________________________________________________________ 3) Modalităţi (2): a) compensare prin echivalent ______________________________________________________________ b) export anticipat _______________________________________________________________________ 4. Mărfurile destinate a suferi operaţiuni de perfecţionare (3): a) denumirea comercială/tehnică ____________________________________________________________ b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor _____________________________________ c) cantitatea prevăzută ____________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută _____________________________________________________________________ 5. Produsele compensatoare (3): a) denumirea comercială/tehnică ____________________________________________________________ b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor _____________________________________ c) produse compensatoare principale ________________________________________________________ 6. Rata de randament (4) __________________________________________________________________ 7. Felul perfecţionării _____________________________________________________________________ 8. Locul unde se efectuează operaţiunea de perfecţionare _______________________________________ 9. Termenul de reexport (5) _______________________________________________________________ 10. Termenul de plasare a mărfurilor de import în regim (6) _______________________________________ 11. Mijloace de identificare stabilite __________________________________________________________ 12. Unităţile vamale desemnate: a) de control ____________________________________________________________________________ b) de plasare ___________________________________________________________________________ c) de încheiere __________________________________________________________________________ 13. Termenul de valabilitate al autorizaţiei (7) __________________________________________________ 14. Mărfuri echivalente (8) _________________________________________________________________ 15. Data de reexaminare a condiţiilor economice (9) _____________________________________________ Data____________________

Semnătura_______________

205

Anexa nr.31 la Codul de procedură vamală

INSTRUCŢIUNI PRIVIND COMPLETAREA AUTORIZĂRII

(1) - Se completează dacă este o persoană diferită de titularul autorizaţiei. (2) - Se indică sistemul autorizat şi/sau modalităţile specifice. (3) - Aceste indicaţii sînt furnizate, în măsura necesară, pentru a permite unităţilor vamale controlul utilizării autorizaţiei,

mai ales în ceea ce priveşte aplicarea ratei de randament prevăzute şi în ceea ce priveşte cantitatea şi valoarea, ţinînd seama de condiţiile economice luate în considerare. Indicaţiile referitoare la cantitate sau valoare pot fi furnizate prin referire la o perioadă de import. Dacă indicaţia se referă la produsele compensatoare, ele trebuie să distingă produsele principale de produsele secundare.

(4) - Se indică rata de randament sau modalităţile în baza cărora unităţile vamale de control fixează această rată. Dacă randamentul este cel rezultat din evidenţa operativă a titularului autorizaţiei, se menţionează acest fapt.

(5) - Acest termen corespunde timpului necesar pentru realizarea operaţiunii de perfecţionare a unei cantităţi determinate de mărfuri de import şi de obţinere a produselor compensatoare.

(6) - Se indică dacă este utilizată modalitatea de export anticipat. (7) - În cazuri justificate, eliberarea autorizaţiei poate fi dată pentru o perioadă mai mare de doi ani; termenul menţionat

sau expresia "durată nelimitată" se justifică şi prin depunerea clauzei de reexaminare menţionate la punctul 15. (8) - Se indică numai dacă este avut în vedere sistemul de compensare prin echivalent, codul NM de nouă cifre, calitatea

comercială şi caracteristicile tehnice ale mărfurilor echivalente. (9) - A se vedea nota (7). Notă: Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Acelea dintre ele care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport de fiecare fel de

marfă sau produs.

206

Anexa nr.32 la Codul de procedură vamală

Metoda cheii cantitative

Elemente cunoscute

Cantitatea de produse importate pentru perfecţionare: A1, A2,...,An Cantitatea de produse compensatoare rezultate din perfecţionare: X1,X2,...,Xm Cantitatea de produse compensatoare ce va fi importată: X1 ’,X2 ’,...,Xm ’ Cantitatea mărfurilor de import conţinută în produsele compensatoare rezultate din perfecţionare: A1X1,A1X2,...,A1Xm,A2X1,A2X2,...,A2Xm,...,AnX1,AnX2...,AnXm _____________________________________________________________________________________________

Determinarea bazei de repartizare a mărfurilor importate în produsele compensatoare rezultate din perfecţionare (R)

R(A1,X1) = A1A1X1/(A1X1+ A1X2+...+A1Xm) R(A1,X2) = A1A1X2/(A1X1+ A1X2+...+A1Xm) . . . R(A1,Xm) = A1A1Xm/(A1X1+ A1X2+...+A1Xm) R(A2,X1) = A2A2X1/(A1X1+ A1X2+...+A1Xm) R(A2,X2) = A2A2X2/(A1X1+ A1X2+...+A1Xm) . . . R(A2,Xm) = A2A2Xm/(A1X1+ A1X2+...+A1Xm) . . . R(An,X1) = AnAnX1/(A1X1+ A1X2+...+A1Xm) . . . R(An,Xm) = AnAnXm/(A1X1+ A1X2+...+A1Xm) _____________________________________________________________________________________________

Determinarea cantităţii de marfă de import ce se regăseşte în produsele compensatoare importate A1

’ = R(A1,X1)* X1’/ X1+ R(A1,X2)* X2

’/ X2+...+ R(A1,Xm)* Xm’/ Xm

A2’ = R(A2,X1)* X1

’/ X1+ R(A2,X2)* X2’/ X2+...+ R(A2,Xm)* Xm

’/ Xm . . . An

’ = R(An,X1)* X1’/ X1+ R(An,X2)* X2

’/ X2+...+ R(An,Xm)* Xm’/ Xm

Prin urmare, pentru produsul importat în vederea perfecţionării Ak apare o obligaţie vamală pentru cantitatea Ak

’ Ak

’ = R(Ak,X1)* X1’/ X1+ R(Ak,X2)* X2

’/ X2+...+ R(Ak,Xm)* Xm’/ Xm =

=[Ak/( AkX1+ AkX2+...+AkXm)](AkX1 X1’ / X1+ AkX2 X2

’ / X2+...+ AkXm Xm’/ Xm), deci

Ak’ = [Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)](AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm) În particular, atunci cînd din operaţiunea de fabricaţie rezultă un singur produs compensator X (metoda produs

compensator), formula de mai sus devine: Ak’ = {Ak/AkX}* AkX*X’/X = Ak*X’/X

207

Din relaţia de mai sus rezultă în cazul metodei "produs compensator" pierderile definite la pct.161 lit.d) nu influenţează calculul cantităţii de mărfuri de import pentru care apare o obligaţie de plată.

Studii de caz

1. În urma procesării a 100 kg de substanţă A din import rezultă 200 kg de substanţă B, din care 180 kg se importă, iar 20 kg se exportă.

Vom determina cantitatea de substanţă A pentru care apare o obligaţie de plată. În acest caz, conform formulei de mai sus, avem: Ak = A = 100 kg Xk = X = 200 kg Xk

’ = X’ = 180 kg ........................... A’ = 100kg*180kg/200kg = 90kg 2. În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A şi a 50 kg de substanţă de import B, rezultă două tipuri de

produse: X în cantitate de 200 kg, din care se importă cantitatea de 180 kg, iar restul se exportă. Y în cantitate de 30 kg, din care se importă cantitatea de 20 kg, iar restul se exportă. Se cunoaşte, de asemenea, că repartiţia mărfurilor de import A şi B în produsele compensatoare este următoarea: marfa A care se regăseşte în produsul compensator X = 85 kg marfa A care se regăseşte în produsul compensator Y = 10 kg marfa B care se regăseşte în produsul compensator X = 35 kg marfa B care se regăseşte în produsul compensator Y = 12 kg _____________________________________________________________________________________________ Vom determina cantităţile de substanţă A şi B pentru care apare o obligaţie de plată. Analizînd modul în care mărfurile de import se regăsesc în produsele compensatoare, se observă că pe parcursul

perfecţionării au apărut pierderi, şi anume 5 kg pentru marfa A şi 3 kg pentru marfa B. În acest caz, conform formulei de mai sus, avem: A1 = 100 kg A1X1 = 85 kg X1

’= 180 kg A2 = 50 kg A2X1 = 35 kg X2

’ = 20 kg X1 = 200 kg A1X2 = 10 kg X2 = 30 kg A2X2 = 12 kg

Ak’ = {Ak/(AkX1+AkX2+...+AkXm)}(AkX1X1’/X1+AkX2X2’/X2+...+AkXm Xm’/ Xm) A1

’ = {100kg/(85kg+10kg)}(85kg*180kg/200kg+10kg*20kg/30kg) = 87,54kg A2

’ = {50kg/(35kg+12kg)}(35kg*180kg/200kg+12kg*20kg/30kg) = 42,02kg

208

Anexa nr.33 la Codul de procedură vamală

Metoda cheii valorice

Elemente cunoscute

Cantitatea de produse importate pentru perfecţionare: A1, A2,...,An Cantitatea de produse compensatoare rezultate din perfecţionare: X1, X2,...,Xm Preţul produselor compensatoare: P(X1), P(X2),..., P(Xm) Cantitatea de produse compensatoare ce va fi importată: X1

’, X2’,...,Xm

’ ____________________________________________________________________________________________

Determinarea bazei de repartizare a mărfurilor importate în produsele compensatoare rezultate din perfecţionare(R)

R(A1,X1) = A1P(X1)/(P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm)) R(A1,X2) = A1P(X2)/(P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm)) . . . R(A1,Xm) = A1P(Xm)/(P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm)) R(A2,X1) = A2P(X1)/(P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm)) R(A2,X2) = A2P(X2)/(P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm)) . . . R(A2,Xm) = A2P(Xm)/(P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm)) . . . R(An,X1) = AnP(X1)/(P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm)) . . . R(An,Xm) = AnP(Xm)/( P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm)) ____________________________________________________________________________________________

Determinarea cantităţii de marfă de import ce se regăseşte în produsele compensatoare importate

A1’ = R(A1,X1)* X1

’ / X1+ R(A1,X2)* X2’ / X2+...+ R(A1,Xm)* Xm

’ / Xm A2

’ = R(A2,X1)* X1’ / X1+ R(A2,X2)* X2

’ / X2+...+ R(A2,Xm)* Xm’ / Xm

.

.

. An

’ = R(An,X1)* X1’ / X1+ R(An,X2)* X2

’ / X2+...+ R(An,Xm)* Xm’ / Xm

Prin urmare, pentru produsul importat în vederea perfecţionării Ak apare o obligaţie vamală pentru cantitatea Ak

’ Ak

’ = R(Ak,X1)* X1’ / X1+ R(Ak,X2)* X2

’ / X2+...+ R(Ak,Xm)* Xm’ / Xm =

= {Ak/ (P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm))} (P(X1) X1’ / X1+ P(X2)X2

’ / X2+...+ P(Xm)Xm’ / Xm), deci

Ak

’ = {Ak/ (P(X1)+ P(X2)+...+P(Xm))} (P(X1) X1’ / X1+ P(X2)X2

’ / X2+...+ P(Xm)Xm’ / Xm)

Studiu de caz

În urma procesării a 100 kg de substanţă de import A1 şi a 50 kg de substanţă de import A2, rezultă două tipuri de produse: X1 în cantitate de 200 kg, din care se importă cantitatea de 180 kg, iar restul se exportă; X2 în cantitate de 30 kg, din care se importă cantitatea de 20 kg, iar restul se exportă. De asemenea, se cunosc preţurile pentru produsele compensatoare, astfel: P(X1) = 200 kg * 12 lei/kg = 2400 lei P(X2) = 30 kg * 5 lei/kg = 150 lei

209

Vom determina cantităţile de substanţă A şi B pentru care apare o obligaţie de plată. A1

’ = {A1/(P(X1)+P(X2))}(P(X1) X1’ / X1+ P(X2)X2

’ / X2) A2

’ = {A2/(P(X1)+P(X2))}(P(X1) X1’ / X1+ P(X2)X2

’ / X2) A1

’ = {100 kg/(2400 lei+150 lei)}(2400 lei*180 kg/200 kg+150 lei*20 kg/30 kg) = 88.62 kg A2

’ = {50 kg/(2400 lei+150 lei)}(2400 lei*180 kg/200 kg+150 lei*20 kg/30 kg) = 44.31 kg

Anexa nr.34 la Codul de procedură vamală

Modalitatea de transfer şi cesiune

1. Prezenta Modalitate determină modul de cesiune şi transfer către alte persoane autorizate a mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă sau admitere temporară. În sensul prezentei Modalităţi următoarele noţiuni semnifică:

(a) Cesiune – transmiterea de la titularul regimului către altă persoană, a mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă sau admitere temporară, cu transmiterea răspunderii juridice pentru derularea şi încheierea regimului;

(b) Transfer – transmiterea de la titularul regimului către alt operator, a mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă fără menţinerea la titularul regimului a răspunderii juridice pentru derularea şi încheierea regimului;

(c) Biroul vamal-emitent – biroul vamal emitent al Autorizaţiei de perfecţionare activă sau admitere temporară;

(d) Biroul vamal-recipient – biroul vamal, în raza de activitate al căruia se află agentuleconomic, la care se cesionează mărfurile şi care, în caz de necesitate emite o nouă Autorizaţie de perfecţionare activă sau admitere temporară.

2. Cesiunea şi transferul mărfurilor se permit doar în baza unei autorizaţii din partea biroului vamal abilitat în modul stabilit de prezenta Modalitate.

I. TRANSFERUL REGIMULUI DE PERFECŢIONARE ACTIVĂ

3. În cadrul aceleiaşi autorizaţii de perfecţionare activă şi înainte de a se încheia regimul, mărfurile de import sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea biroului vamal emitent de autorizaţie, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfecţionare activă sau de încheiere a regimului.

4. Transferul mărfurilor plasate în regimul de perfecţionare activă de la titularul regimului către altă persoană, se permite numai în cazul în care ultima este nominalizată în calitate de „operator” în rub. 1 „b” a Autorizaţiei de perfecţionare activă, în baza căreia a fost acordat regimul de perfecţionare activă.

5. În vederea atribuirii statutului de „operator” al unui titular al regimului de perfecţionare activă, solicitantul urmează să prezinte biroului vamal-emitent acte ce confirmă împuternicirile respective (de exemplu: contract de subantrepriză, indicaţia clientului etc.), precum şi confirmarea emisă de operator, prin care acesta acceptă transfer.

210

6. Transferul mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă se efectuează fără depunerea vreunei declaraţii vamale în acest sens, dar cu informarea prealabilă scrisă a biroului vamal-emitent.

7. Pot fi transferate mărfuri numai operatorilor care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a a biroului vamal-emitent.

8. Transferul mărfurilor nu modifică modul şi condiţiile de derulare a regimului suspensiv şi nu poate servi drept temei pentru modificarea termenului de reexport al mărfurilor.

II. CESIUNEA REGIMULUI DE PERFECŢIONARE ACTIVĂ 9. Mărfurile plasate în regim de perfecţionare activă pot fi cesionate altei persoane

care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv celor care se află în afara razei de activitate a a biroului vamal-emitent.

10. Mărfurile pot fi cesionate în baza unei indicaţii scrise ale proprietarului mărfurilor şi cu condiţia prezentării confirmării emise de operator, prin care acesta acceptă cesiunea dată.

11. Cesiunea mărfurilor se permite cu acordul biroului vamal-emitent şi cel al biroului vamal-recipient.

12. În vederea emiterii acceptului, biroul vamal-emitent va accepta şi va valida declaraţia vamală de tranzit pînă la biroul vamal-recipient.

13. În vederea emiterii acceptului, biroul vamal-recipient va întreprinde următoarele acţiuni:

(a) va emite o nouă Autorizaţie de perfecţionare activă pentru mărfurile ce se cesionează. Excepţie constituie cazurile cînd noul titular al regimului deja deţine o Autorizaţie de perfecţonare activă a mărfurilor - obiect al cesiunii şi nu a depăşit cantitatea autorizată pentru plasare în regim;

(b) va accepta şi va valida declaraţia vamală de cesiune. 14. Răspunderea juridică pentru derularea regmului de perfecţionare trece în

sarcina titularului celei de a doua autorizaţii din momentul aprobării declaraţiei vamale de cesiune. Mărfurile se deplasează de la biroul vamal-emitent pînă la biroul vamal-recipient în regim vamal de tranzit.

15. Încheierea regimului de perfecţionare activă cesionat se va efectua pe principii generale, prin depunerea declaraţiei de plasare într-o nouă destinaţie.

16. La întocmirea decontului de justificare, titularul Autorizaţiei de perfecţionare activă din care s-a efectuat cesiunea va preciza cantităţile mărfurilor cesionate şi numerele declaraţiilor de cesiune depuse de noul titular al regimului.

III. CESIUNEA REGIMULUI DE ADMITERE TEMPORARĂ 17. Cesiunea regimului de admitere temporară se efectuează în conformitate cu

prevederile pct.9-16 prezentei Modalităţi, dar cu următoarele particularităţi: a) În rub. 10 a Autorizaţiei de admitere temporară emisă de biroul vamal-emitent se

211

face menţiunea: „Cesiunea către ...”. b) Biroul vamal-recipient va emite o nouă Autorizaţie de admitere temporară pe o

perioadă solicitată de cesionar, dar astfel încît durata sumară din prima şi a doua Autorizaţii de admitere temporară să nu depăşească 3 ani.

c) Încheierea regimului de admitere temporară cesionat se va efectua pe principii generale, prin depunerea declaraţiei de plasare într-o nouă destinaţie

18. În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de la plata drepturilor de import cesionează regimul vamal, fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii. Cînd, în cadrul aceleiaşi luni, utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de către cedent.

 

 

212

Anexa nr.35 la Codul de procedură vamală

LISTA OPERAŢIUNILOR DE TRANSFORMARE SUB CONTROL VAMAL

Coloana 1 Coloana 2

Mărfuri pentru care este autorizată transformarea sub supravegherea

vămii

Transformările ce pot fi efectuate

1. Mărfuri de orice tip Transformarea în mostre prezentate ca atare sau constituite în seturi 2. Mărfuri de orice tip Reducerea la deşeuri şi resturi sau distrugerea 3. Mărfuri de orice tip Denaturarea 4. Mărfuri de orice tip Recuperarea de părţi sau componente 5. Mărfuri de orice tip Separarea şi/sau distrugerea părţilor deteriorate 6. Mărfuri de orice tip Transformarea pentru a corecta efectele daunelor suferite 7. Mărfuri de orice tip Forme obişnuite de manipulare admise în antrepozite vamale sau zone libere

Anexa nr.36 la Codul de procedură vamală

CERERE DE ACORDARE

a regimului de transformare sub control vamal 1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul: a) solicitantului ____________________________________________________________________________ b) operatorului _____________________________________________________________________________ 2. Mărfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare: a) denumirea comercială/tehnică ______________________________________________________________ b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor _____________________________________ c) cantitatea prevăzută ______________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută _______________________________________________________________________ 3. Produse transformate: a) denumirea comercială/tehnică ______________________________________________________________ b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor _____________________________________ 4. Rata de randament _______________________________________________________________________ 5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează ________________________________ 6. Locul unde se efectuează transformarea ______________________________________________________ 7. Termenul estimat necesar pentru a acorda mărfurilor de import o destinaţie vamală ___________________ 8. Mijloace de identificare prevăzute ___________________________________________________________ 9. Birourile vamale desemnate: a) de control ______________________________________________________________________________ b) de plasare ______________________________________________________________________________ c) de încheiere ____________________________________________________________________________ 10. Termen de autorizare ____________________________________________________________________ 11. Alte elemente __________________________________________________________________________

Data_____________________

Semnătura________________

213

Anexa nr.37 la Codul de procedură vamală

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE

1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul persoanei: în cazul în care cererea este prezentată pe hîrtie cu antetul agentului economic care cere autorizaţia şi dacă aceasta cuprinde toate indicaţiile cu privire la pct.1 lit.a), acest punct nu se completează. Pct.1 lit.b) se completează dacă operatorul este o persoană diferită de solicitant.

2. Mărfuri destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare: a) denumirea comercială/tehnică: această indicaţie se furnizează în termeni suficient de clari şi precişi pentru a permite, în

baza cererii, de a decide, în funcţie de informaţiile primite, dacă condiţiile economice pot fi considerate ca îndeplinite; b) indicaţiile referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: aceste date, care sînt furnizate cu titlu indicativ, pot fi

limitate la codul de 4 cifre, în cazul în care indicaţiile codului de 9 cifre nu sînt necesare pentru a permite eliberarea autorizaţiei şi derularea corespunzătoare a regimului;

c) cantitatea prevăzută: cantitatea se exprimă în unităţi (kg, litri, metri etc.). Ea poate să se refere la o perioadă de import; d) valoarea prevăzută: se indică valoarea în vamă a mărfurilor, estimată pe baza elementelor cunoscute şi a documentelor

prezentate. 3. Produse transformate: a) denumirea comercială/tehnică: se completează în aceleaşi condiţii ca şi pct.2 lit.a) pentru produsele transformate; b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor: se indică codul de 9 cifre pentru toate produsele

obţinute. 4. Rata de randament: se indică rata de randament prevăzută sau se face o propunere pentru această rată. 5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează: se indică operaţiunile la care sînt supuse mărfurile

de import pentru a obţine produsele transformate. 6. Locul unde se efectuează transformarea: se indică adresa locului în care se efectuează operaţiunea de transformare. 7. Termenul estimat necesar pentru a da mărfurilor de import o destinaţie vamală: se indică termenul aproximativ al

operaţiunilor de transformare plus termenul estimat care curge de la terminarea operaţiunilor de transformare pînă în momentul încheierii regimului.

8. Mijloacele de identificare prevăzute: se indică posibilităţile de identificare a mărfurilor de import în produsele transformate în termenii cei mai apropiaţi.

9. Denumirea birourilor vamale: se indică dintre birourile vamale posibile cele care pot fi utilizate: a) de control: pentru controlul regimului; b) de plasare: pentru acceptarea declaraţiei de plasare a mărfurilor sub regim; c) de încheiere: pentru acceptarea declaraţiei de a plasa mărfurile de import sub o destinaţie vamală. 10. Termenul autorizaţiei: se indică termenul prevăzut pentru importul mărfurilor de import, destinate a fi supuse

operaţiunilor de transformare admise. 11. Alte elemente: în această rubrică se specifică orice indicaţii pe care solicitantul le consideră utile pentru organele

vamale.

Anexa nr.38 la Codul de procedură vamală

AUTORIZAŢIE

pentru transformare sub control vamal Referitor la cererea __________________________________________________________________________ 1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul: a) titularului de autorizaţie: ____________________________________________________________________ b) operatorului (1) ___________________________________________________________________________ 2. Mărfuri destinate a fi supuse operaţiunilor de transformare (2): a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________ b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor _______________________________________ c) cantitatea prevăzută _______________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută ________________________________________________________________________ 5. Produse transformate (2): a) denumirea comercială/tehnică ______________________________________________________________ b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor ______________________________________

214

4. Rata de randament (3) ____________________________________________________________________ 5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează ________________________________ 6. Locul unde se efectuează transformarea _____________________________________________________ 7. Termenul pentru a acorda mărfurilor de import o destinaţie vamală (4) ______________________________ 8. Mijloacele de identificare prevăzute _________________________________________________________ 9. Birouri vamale desemnate: a) de control ______________________________________________________________________________ b) de plasare ______________________________________________________________________________ c) de încheiere ____________________________________________________________________________ 10. Termenul de valabilitate al autorizaţiei (5) ____________________________________________________ 11. Data de reexaminare a condiţiilor economice (5) ______________________________________________ 12. Numărul de anexe ______________________________________________________________________

Data____________________

Semnătura_______________

INSTRUCŢIUNI PRIVIND COMPLETAREA AUTORIZAŢIEI (1) - Se completează în cazul unei persoane diferite de titularul autorizaţiei. (2) - Aceste indicaţii sînt furnizate în măsura necesară pentru a permite birourilor vamale de a controla utilizarea

autorizaţiei, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea ratei de randament prevăzute, sau a putea prevedea cantitatea şi valoarea. Indicaţiile referitoare la cantitate şi la valoare pot fi furnizate prin referire la o anumită perioadă de import.

(3) - Se indică rata de randament sau modalităţile în baza cărora birourile vamale de control fixează această rată. Dacă randamentul este cel rezultat din evidenţa operativă, se indică: din evidenţa operativă.

(4) - Acest termen corespunde timpului necesar pentru realizarea operaţiunilor de transformare a unei cantităţi determinate de mărfuri de import şi de obţinere a produselor transformate corespunzătoare.

(5) - Dacă condiţiile justifică prelungirea autorizaţiei mai mult de 2 ani, termenul de valabilitate acordat sau menţiunea "termen nelimitat", indicat la pct.10, poate fi însoţit de justificările prevăzute la pct.11.

Notă: Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Autorizaţia cuprinde referirile la cerere. Dacă informaţiile sînt furnizate prin trimiteri la cerere,

ele fac parte integrantă din autorizaţie.

Anexa nr.39

la Codul de procedură vamală

LISTA EXEMPLIFICATIVĂ a bunurilor considerate material profesional

Apendicele nr.I

Echipament pentru presă, radiodifuziune şi televiziune

Listă exemplificativă A. Echipament de presă, precum: calculatoare personale; telefax-uri; maşini de scris; camere de toate tipurile (de filmat şi electronice); aparate de transmitere, de înregistrare şi de redare a sunetului sau a imaginilor (magnetofoane, magnetoscoape, cititoare

video, microfoane, mese de mixaj sunet, difuzoare); suporturi pentru sunet sau imagine, neînregistrate ori înregistrate; instrumente şi aparate de măsură şi control (oscilografe, sisteme de control pentru magnetofoane şi magnetoscoape,

multimetre, cutii şi truse de scule, vectorscoape, generatoare de semnale video etc.);

215

echipamente de iluminat (proiectoare, transformatoare, trepieduri); accesorii (casete, fotometre, obiective foto, acumulatoare, curele de transmisie, încărcătoare de baterii, monitoare). B. Echipament de radiodifuziune, precum: echipament pentru telecomunicaţii, ca de exemplu emiţătoare-receptoare sau transmiţătoare terminale racordabile la reţea

ori cablu, legături prin satelit; echipament de producere a radiofrecvenţei (aparate de captare a sunetului, de înregistrare sau de reproducere); instrumente şi aparate de măsură şi control (oscilografe, sisteme de control pentru magnetofoane şi magnetoscoape,

multimetre, cutii şi truse de scule, vectorscoape, generatoare de semnale video etc.); accesorii (ceasuri, cronometre, busole, microfoane, mese de mixaj, benzi magnetice pentru sunet, grupuri electrogene,

transformatoare, baterii şi acumulatoare, încărcătoare de baterii, aparate de încălzit, de condiţionat aerul şi de ventilaţie etc.); suporturi pentru sunet neînregistrate sau înregistrate. C. Echipament de televiziune, precum: camere de televiziune; telecinema; instrumente şi aparate de măsură şi de control; aparate de transmisie şi retransmisie; aparate de comunicaţii; aparate de înregistrare sau de redare a sunetului ori a imaginii (magnetofoane, magnetoscoape, cititoare video, microfoane,

mese de mixaj, difuzoare); echipament de iluminat (proiectoare, transformatoare, trepieduri); echipament de montaj; accesorii (ceasuri, cronometre, busole, obiective, fotometre, trepieduri, încărcătoare de baterii, casete, grupuri electrogene,

transformatoare, baterii şi acumulatoare, aparate de încălzit, de condiţionat aerul şi de ventilaţie etc.); suporturi pentru sunet sau imagine, neînregistrate ori înregistrate (generice, semnale de apel prin staţie, pasaje muzicale

etc.); "film rushes"; instrumente muzicale, costume, decoruri şi alte accesorii de teatru, estrade, produse pentru machiaj, uscătoare de păr. D. Vehicule concepute sau adaptate special pentru a fi utilizate în scopurile enumerate mai jos, precum: transmisia TV; accesorii TV; înregistrarea semnalelor video; înregistrarea şi redarea sunetului; efecte de redare cu încetinitorul; iluminat.

Apendicele nr.II

Echipament cinematografic Listă exemplificativă

A. Echipament, precum: camere diverse (de film şi electronice); instrumente şi aparate de măsură şi control (oscilografe, sisteme de control al magnetofoanelor, multimetre, cutii şi truse

de scule, vectorscoape, generatoare de semnale video etc.); camere "dollies" şi macarale cinematografice; echipament de iluminat (proiectoare, transformatoare, trepieduri); echipament pentru montaj; aparate de înregistrare şi redare a sunetului sau a imaginii (magnetofoane, magnetoscoape, cititoare video, microfoane,

mese de mixaj, difuzoare); suporturi pentru sunet sau imagine, neînregistrate sau înregistrate (generice, semnale de apel prin staţie, intercalări pasaje

muzicale etc.); "film rushes"; accesorii (ceasuri, cronometre, busole, microfoane, mese de mixaj, benzi magnetice, grupuri electrogene, transformatoare,

baterii şi acumulatoare, încărcătoare de baterii, aparate de încălzit, de condiţionat aerul şi pentru ventilaţie etc.); instrumente muzicale, costume, decoruri şi alte accesorii teatrale, estrade, produse de machiaj, uscătoare de păr. B. Vehicule concepute sau adaptate special pentru a fi utilizate în scopurile enumerate mai sus.

Apendicele nr.III

Alte echipamente Listă exemplificativă

A. Echipament pentru montare, testare, verificare, control, întreţinere sau reparare a maşinilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport etc., precum:

scule; echipamente şi aparate de măsură, de verificare sau de control (pentru temperatură, presiune, distanţă, înălţime, suprafaţă,

viteză etc.), inclusiv aparatură pentru reţele electrice (voltmetre, ampermetre, cabluri de măsură, comparatoare, transformatoare,

216

înregistratoare etc.) şi cutii; aparate şi echipamente pentru fotografierea maşinilor şi instalaţiilor în timpul şi după montare; aparate pentru controlul tehnic al navelor. B. Echipament necesar oamenilor de afaceri, experţilor în organizarea ştiinţifică sau tehnică a muncii, în

productivitatea muncii, în contabilitate, precum şi altor persoane avînd profesii similare, precum: calculatoare personale; maşini de scris; aparate de transmitere, înregistrare sau redare a sunetului ori a imaginii; instrumente şi aparate de calcul. C. Echipamentul necesar specialiştilor care se ocupă cu măsurători topografice, prospecţiuni geofizice, precum: aparate şi instrumente de măsură; echipament de foraj; aparate de transmisie şi comunicaţie. D. Echipament necesar specialiştilor în combaterea poluării E. Instrumente şi aparate necesare medicilor, chirurgilor, veterinarilor, moaşelor şi persoanelor care exercită profesii

similare F. Echipament necesar arheologilor, paleontologilor, geografilor, zoologilor etc. G. Echipament necesar artiştilor, companiilor teatrale şi orchestrelor, inclusiv toate articolele necesare

reprezentaţiilor, instrumente muzicale, decoruri şi costume etc. H. Echipamente necesare conferenţiarilor în vederea ilustrării expunerilor I. Echipament foto folosit în timpul călătoriilor (aparate foto diverse, casete, pozometre, obiective foto, trepieduri,

acumulatoare, curele de transmisie, încărcătoare pentru baterii, monitoare, echipament de iluminat, articole de modă şi accesorii pentru manechine etc.)

J. Vehicule concepute sau adaptate special scopurilor specificate mai sus, precum: posturi ambulante de control, maşini-atelier, vehicule laborator etc.

Anexa nr.40

la Codul de procedură vamală

LISTA EXEMPLIFICATIVĂ

a bunurilor considerate material educativ, ştiinţific sau cultural

Apendicele nr.I Listă exemplificativă

A. Aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetului ori a imaginilor, ca de exemplu: proiectoare pentru diapozitive sau filme fixe; proiectoare pentru cinematografie; retroproiectoare şi episcoape; magnetofoane, magnetoscoape şi echipament video; circuite închise de televiziune. B. Suporturi de sunet şi imagine, ca de exemplu: diapozitive, filme fixe şi microfilme; filme cinematografice; înregistrări sonore (benzi magnetice, discuri); benzi video. C. Echipament specializat, ca de exemplu: echipament bibliografic şi audiovizual pentru biblioteci; biblioteci mobile; laboratoare de limbi străine; echipament pentru traducere simultană; maşini mecanice sau electronice pentru predare programată; obiecte special concepute pentru predare sau pentru pregătirea profesională a persoanelor cu handicap. D. Alt echipament, ca de exemplu: tablouri murale, machete, grafice, hărţi, planuri, fotografii şi desene; instrumente, aparate şi machete concepute pentru demonstraţii; colecţii de obiecte însoţite de informaţii pedagogice vizuale sau sonore, pregătite pentru predarea unui anumit subiect

(trusă pedagogică); instrumente, aparate, utilaje şi maşini-unelte pentru asimilarea tehnicilor sau meseriilor; materiale, inclusiv vehicule concepute sau special adaptate pentru a fi utilizate în operaţiuni de salvare, destinate pregătirii

profesionale a persoanelor implicate în operaţiuni de salvare.

217

Apendicele nr.II Listă exemplificativă

A. Cărţi şi imprimate, ca de exemplu: cărţi de orice tip; cursuri prin corespondenţă; ziare şi publicaţii periodice; broşuri conţinînd informaţii legate de serviciile recreative din porturi. B. Echipament audiovizual, ca de exemplu: aparate de reproducere a sunetului şi a imaginilor; aparate de înregistrat cu bandă magnetică; aparate radio şi televizoare; aparate de proiecţie; înregistrări pe discuri sau benzi magnetice (cursuri de limbi străine), emisiuni radiodifuzate, urări, muzică şi programe de

divertisment); filme expuse şi developate; diapozitive; benzi video. C. Articole sportive, ca de exemplu: îmbrăcăminte sport; baloane şi mingi; rachete şi fileuri; jocuri de punte; echipament pentru atletism; echipament pentru gimnastică. D. Echipament pentru practicarea jocurilor distractive, ca de exemplu: jocuri de societate; instrumente muzicale; materiale şi accesorii pentru teatre de amatori; materiale pentru pictură, sculptură, prelucrarea lemnului şi a metalelor, confecţionarea covoarelor etc. E. Obiecte de cult F. Părţi, piese de schimb şi accesorii ale materialului de bunăstare

Apendicele nr.III Listă exemplificativă

Bunuri, ca de exemplu: costume şi accesorii scenice trimise cu titlu de împrumut gratuit unor societăţi dramatice sau unor teatre; partituri muzicale expediate cu titlu de împrumut gratuit unor săli de concert sau unor orchestre.

Anexa nr.41 la Codul de procedură vamală

LISTA EXEMPLIFICATIVĂ a efectelor personale ale călătorilor şi a materialului sportiv

A. Efecte personale ale călătorilor: îmbrăcăminte şi încălţăminte; articole de toaletă; bijuterii personale; aparate fotografice şi aparate cinematografice de luat vederi, însoţite de o cantitate rezonabilă de pelicule şi de accesorii; aparate de proiecţie portabile de diapozitive sau de filme şi accesoriile lor, precum şi o cantitate rezonabilă de diapozitive

sau de filme; camere video şi aparate portative de înregistrare video, însoţite de o cantitate rezonabilă de benzi; instrumente muzicale portabile; fonografe portative cu discuri; aparate portabile de înregistrare şi de reproducere a sunetului, inclusiv dictafoanele cu benzi; aparate receptoare de radio portative; aparate receptoare de televiziune portative;

218

maşini de scris portative; maşini de calculat portative; calculatoare personale portative; binocluri; maşini pentru copii; fotolii sau cărucioare pentru invalizi; aparate şi echipamente sportive de orice fel, precum şi materiale de camping, articole de pescuit, echipament pentru

alpinism, echipament pentru înot subacvatic, arme de vînătoare cu cartuşe, biciclete fără motor, canoe sau caiace cu o lungime sub 5,5 m, schiuri, rachete de tenis, planşete cu sau fără pînză pentru surfing, echipament pentru golf, delta-plane;

aparate de dializă portabile, material medical similar, precum şi articole care se utilizează împreună cu acestea; alte articole avînd un evident caracter personal. B. Mărfuri importate în scop sportiv: a) echipament de atletism, precum: garduri de sărit; suliţe, discuri, prăjini, greutăţi, ciocane; b) echipament pentru jocuri cu mingea, precum: mingi de orice fel; rachete, crose, plase, bastoane şi altele similare; fileuri de orice fel şi montanţi pentru porţi sau buturi; c) echipament pentru sporturi de iarnă, precum: schiuri şi beţe; patine; sănii şi sănii de viteză (boburi); material pentru joc cu palete (curling); d) îmbrăcăminte, încălţăminte şi mănuşi de sport, căşti pentru practicarea sporturilor etc., de orice fel; e) echipament pentru practicarea sporturilor nautice, precum: canoie şi caiace; ambarcaţiuni cu pînze sau cu rame, pînze, vîsle şi pagae; aeroplane şi pînze pentru acestea; f) vehicule ca: autoturisme şi maşini de curse, motociclete, ambarcaţiuni; g) echipament destinat pentru diverse manifestări, precum: arme de tir sportiv şi muniţie pentru acestea; biciclete fără motor; arcuri şi săgeţi; material pentru scrimă; material pentru gimnastică; busole; saltele şi covoare pentru lupte şi arte marţiale; materiale pentru haltere; material pentru echitaţie, sulky; aripi delta, planşe cu pînză; material pentru escaladări; casete muzicale destinate ilustraţiilor muzicale la demonstraţii sau concursuri sportive; h) material auxiliar, precum: materialele de măsurat sau de afişaj al rezultatelor; aparate pentru analiza sîngelui şi urinei.

219

Anexa nr.42 la Codul de procedură vamală

Scopurile pentru care se permite introducerea

în ţară a animalelor vii din orice specie 1. Dresură 2. Antrenament 3. Reproducere 4. Potcovire sau cîntărire 5. Tratament veterinar 6. Încercări (de exemplu, în vederea cumpărării) 7. Participarea la manifestări publice, expoziţii, concursuri, competiţii sau demonstraţii 8. Spectacole (animale de circ etc.) 9. Deplasări turistice (inclusiv animale care îi însoţesc pe călători) 10. Exercitarea unei activităţi (cîini sau cai de poliţie; cîini de detectare, cîini pentru orbi etc.) 11. Operaţiuni de salvare 12. Transhumanţă sau păşunat 13. Executarea unei activităţi sau realizarea unui transport 14. Uz medical (producerea de venin etc.)

Anexa nr.43 la Codul de procedură vamală

LISTA EXEMPLIFICATIVĂ

a materialelor considerate de propagandă turistică 1. Obiectele destinate să fie expuse în birourile reprezentanţilor acreditaţi sau corespondenţilor desemnaţi de organismele

turistice oficiale naţionale sau în alte localuri acceptate de organele vamale ale teritoriului de admitere temporară: tablouri şi desene, fotografii şi postere înrămate, cărţi de artă, picturi, gravuri sau litografii, sculpturi şi tapiţerii şi alte obiecte de artă similare.

2. Echipamente pentru expunerea mărfurilor (vitrine, suporturi şi obiecte similare), inclusiv aparate electrice sau mecanice necesare funcţionării lor.

3. Filme documentare, discuri, benzi magnetice înregistrate şi alte înregistrări sonore pentru şedinţe, gratuite, cu excepţia celor al căror subiect are tendinţe de propagandă comercială şi a celor care sînt în mod curent vîndute pe teritoriul Republicii Moldova.

4. Steaguri, în cantităţi rezonabile. 5. Diorame, machete, diapozitive, clişee imprimate, negative fotografice. 6. Eşantioane, în cantităţi rezonabile, de articole de artizanat, costume naţionale şi alte articole cu caracter folcloric

similare.

220

Anexa nr.44 la Codul de procedură vamală

CERERE DE AUTORIZARE a regimului de admitere temporară

1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul: a) solicitantului ___________________________________________________________________________ b) utilizatorului ___________________________________________________________________________ c) proprietarului __________________________________________________________________________ 2. Mărfurile destinate utilizării în regim: a) denumirea comercială şi/sau tehnică _________________________________________________________ b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatorul mărfurilor _______________________________________ c) cantitatea prevăzută ______________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută _______________________________________________________________________ 3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului ______________________________________________________ 4. Modul în care urmează a fi utilizate mărfurile ___________________________________________________ 5. Locul sau locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile__________________________________________ 6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului __________________________________________________ 7. Mijloacele de identificare a mărfii ____________________________________________________________ 8. Desemnarea birourilor vamale: a) de control ______________________________________________________________________________ b) de acordare a regimului ___________________________________________________________________ c) de încheiere a regimului ___________________________________________________________________ 9. Termenul de valabilitate al autorizării _________________________________________________________ 10. Proceduri de cesionare___________________________________________________________________ 11. Alte menţiuni ___________________________________________________________________________

Data____________________

Semnătura_______________

NOTĂ: Informaţiile de mai sus trebuie furnizate în ordinea prevăzută. Cele referitoare la mărfuri se furnizează pentru fiecare fel de marfă în parte.

Anexa nr.45 la Codul de procedură vamală

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE 1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul persoanei: În cazul în care cererea este prezentată pe hîrtie cu antetul solicitantului şi dacă aceasta cuprinde toate indicaţiile prevăzute

la pct.1 lit.a), acest punct nu se completează. Pct.1 lit.b) se completează dacă utilizatorul este altă persoană decît solicitantul. Pct.1 lit.c) se completează cu datele persoanei fizice sau juridice nerezidente proprietar al mărfurilor.

2. Mărfurile destinate utilizării în regim: a) denumirea comercială şi/sau tehnică: această indicaţie trebuie să fie furnizată în termeni suficient de clari şi precişi

pentru o identificare corectă; b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatorul mărfurilor: aceste date, care nu au decît un caracter indicativ, pot fi

limitate la poziţiile tarifare de patru cifre, în cazul în care menţionarea subpoziţiilor de opt cifre nu este necesară pentru a permite eliberarea autorizaţiei şi derularea regimului;

c) cantitatea prevăzută: cantitatea trebuie exprimată în unităţi de măsură specifice (kilograme, litri, metri etc.); d) valoarea prevăzută: se menţionează valoarea în vamă a mărfurilor, estimată pe baza elementelor şi a documentelor

prezentate. 3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului: se menţionează articolul din actul normativ în baza căruia se solicită

221

acordarea regimului. 4. Modul în care urmează a fi utilizate mărfurile: se menţionează toate utilizările care vor fi date mărfurilor. 5. Locul sau locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile: se menţionează adresa locului unde mărfurile trebuie să fie

utilizate. 6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului: se menţionează termenul necesar realizării obiectivului pentru care se

importă mărfurile. 7. Mijloacele de identificare a mărfii: se menţionează modalităţile de identificare a mărfurilor plasate în regim, considerate

ca fiind cele mai adecvate. 8. Desemnarea unităţilor vamale: se menţionează unităţile vamale la care urmează să fie realizate controlul, acordarea şi

încheierea regimului. 9. Termenul de valabilitate al autorizaţiei: se menţionează termenul de valabilitate al autorizaţiei. 10. Proceduri de cesionare: se menţionează, dacă este cazul, intenţia de a transfera mărfurile importate altui titular. 11. Alte menţiuni: această rubrică se utilizează pentru orice alte elemente pe care solicitantul le consideră necesare a fi

aduse la cunoştinţa organului vamal.

Anexa nr.46 la Codul de procedură vamală

AUTORIZAŢIE DE ADMITERE TEMPORARĂ Referitor la cererea __________________________________________________________________________ 1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul: a) titularului de autorizaţie ____________________________________________________________________ b) utilizatorului de autorizaţie __________________________________________________________________ c) proprietarului mărfurilor ____________________________________________________________________ 2. Mărfurile destinate utilizării în regim: a) denumirea comercială şi/sau tehnică _________________________________________________________ b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatorul mărfurilor _______________________________________ c) cantitatea prevăzută ______________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută _______________________________________________________________________ 3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului _____________________________________________________ 4. Modul în care urmează a fi utilizate mărfurile ___________________________________________________ 5. Locul sau locurile autorizate pentru utilizarea mărfurilor___________________________________________ 6. Termenul în care mărfurilor importate trebuie să li se dea o destinaţie vamală _________________________ 7. Modalităţile de identificare admise de organele vamale ___________________________________________ 8. Unităţile vamale: a) de control ______________________________________________________________________________ b) de acordare a regimului ___________________________________________________________________ c) de încheiere a regimului ___________________________________________________________________ 9. Termenul de valabilitate al autorizaţiei ________________________________________________________ 10. Utilizarea procedurilor de transfer __________________________________________________________ 11. Anexe ________________________________________________________________________________

Data_____________________

Semnătura________________

222

Anexa nr.47 la Codul de procedură vamală

MĂSURI ALE ORGANULUI VAMAL

privind containerele care nu corespund normelor tehnice 1. Dacă se constată că containerele agreate nu corespund prescripţiilor tehnice prevăzute la pct.270, organul vamal refuză

recunoaşterea valabilităţii agreării, cu excepţia cazului cînd diferenţele constatate sînt de importanţă minoră şi nu creează nici un risc de fraudă.

2. Dacă un container prezintă un defect sau o lipsă majoră, devenind astfel neconform cu normele în baza cărora el a fost agreat pentru transportul sub sigilii vamale, organul vamal cere transportatorului sau reprezentantului acestuia să aducă containerul în starea corespunzătoare normelor de agreare, cu condiţia ca reparaţiile să poată fi efectuate rapid. Dacă containerul a fost reparat, transportul sub sigiliu vamal poate fi continuat. În caz contrar sau cînd transportatorul ori reprezentantul acestuia preferă repararea containerului în ţara în care a fost agreat, organele vamale:

a) refuză autorizarea transportului şi aplicarea sigiliilor, cînd această aplicare este necesară; sau b) retrag containerul din circulaţie şi dispun transbordarea containerului într-un alt mijloc de transport; sau c) autorizează continuarea transportului conform procedurilor care, fiind aplicate, nu prezintă riscuri de contrabandă, de

pierdere ori de prejudiciere a mărfurilor transportate în container. Defectul sau lipsa constatată se menţionează de organelevamale în documentele de tranzit.

Pentru a se asigura că reparaţia containerului se efectuează într-un mod adecvat, organele vamale retrag placa de agreare. Cînd organele vamale retrag placa de agreare sau descoperă la o serie de containere un defect sau o lipsă majoră, care le

fac neconforme cu normele de agreare, ele notifică transportatorului sau reprezentantului acestuia defecţiunea constatată sauretragerea plăcii ori, după caz, administraţiei vamale care a emis agrearea. Organelor răspunzătoare de agrearea iniţială trebuie să li se solicite să intervină în soluţionarea cazului.

3. Un container se consideră ca prezentînd un defect sau o lipsă majoră cînd: a) mărfurile pot fi sustrase din partea sigilată a containerului sau introduse în acesta, fără a fi lăsate urme vizibile de

efracţie sau fără ruperea sigiliilor vamale; b) sigiliile vamale nu pot fi aplicate containerului într-un mod simplu şi eficace; c) containerul prezintă spaţii ascunse, care permit disimularea mărfurilor; d) toate spaţiile destinate mărfurilor nu sînt uşor accesibile pentru controlul vamal.

Anexa nr.48 la Codul de procedură vamală

CERERE DE AUTORIZAŢIE pentru regimul de perfecţionare pasivă

1. Denumirea şi sediul solicitantului: ___________________________________________________________ 2. Sistemul sau modalităţile specifice, luate în considerare (vizate): a) sistemul fără schimb de mărfuri standard _____________________________________________________ b) sistemul de schimburi standard fără import anticipat ____________________________________________ c) sistemul de schimburi standard cu import anticipat _____________________________________________ 3. Mărfurile destinate a suferi operaţiunile de perfecţionare sau a fi exportate şi justificarea cererii: a) denumirea comercială şi/sau tehnică ________________________________________________________ b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor ______________________________________ c) cantitatea prevăzută ______________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută _______________________________________________________________________ e) justificarea cererii ________________________________________________________________________

223

4. Produsele compensatoare care se importă sau produse de înlocuire pentru import, care se importă: a) denumirea comercială sau tehnică ___________________________________________________________ b) menţiuni privitoare la clasificarea din Nomenclatorul mărfurilor ______________________________________ 5. Rata de randament: _______________________________________________________________________ 6. Natura operaţiunilor de perfecţionare __________________________________________________________ 7. Ţările unde operaţiile de perfecţionare vor fi efectuate sau, în cazurile în care sistemul de schimburi standard este

angajat, ţările de unde produsele de înlocuire vor fi importate ________________________________________ 8. Termenul estimat a fi necesar pentru importul produselor compensatoare sau al produselor de

înlocuire________________________________________________________________________________________ 9. Mijloace de identificare preconizate __________________________________________________________ 10. Organul vamal care: a) acordă regimul __________________________________________________________________________ b) încheie regimul __________________________________________________________________________ 11.Termenul preconizat al autorizaţiei __________________________________________________________ 12. Referiri la autorizaţiile eliberate pentru mărfuri identice cu cele care fac obiectul prezentei cereri şi destinate a fi

supuse operaţiunilor de perfecţionare _______________________________________________________________ 13. Alte menţiuni: __________________________________________________________________________

Data____________________

Semnătura________________

Notă: Informaţiile de mai sus trebuie să fie date, pe cît posibil, în ordine. Informaţiile care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport de fiecare fel de

mărfuri sau de produse.

Anexa nr.49 la Codul de procedură vamală

AUTORIZAŢIE

pentru regimul de perfecţionare pasivă Referitor la cererea _________________________________________________________________________ 1. Denumirea şi sediul titularului autorizaţiei ______________________________________________________ 2. Sistemul autorizat ________________________________________________________________________ 3. Mărfurile destinate a fi supuse operaţiunilor de perfecţionare: a) denumirea comercială şi/sau tehnică _________________________________________________________ b) menţiuni (explicaţii) privitoare la clasificarea mărfurilor în Nomenclatorul mărfurilor _______________________ c) cantitatea prevăzută ______________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută _______________________________________________________________________ 4. Produsele compensatoare care se importă sau produse de înlocuire care se importă: a) denumirea comercială sau tehnică ____________________________________________________________ b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatorul mărfurilor ________________________________________ 5. Rata de randament sau modul de stabilire a acesteia _____________________________________________ 6. Natura operaţiunilor de perfecţionare __________________________________________________________ 7. Ţările unde operaţiunile de perfecţionare se efectuează ____________________________________________ 8. Termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie importate ___________________________________ 9. Mijloacele de identificare stabilite _____________________________________________________________ 10. Biroul vamal: ____________________________________________________________________________ a) de control _______________________________________________________________________________ b) de plasare în regim ________________________________________________________________________ c) de încheiere a regimului ____________________________________________________________________ 11.Termenul de valabilitate al autorizaţiei _________________________________________________________ 12. Data de reexaminare a condiţiilor economice ___________________________________________________ 13. Numărul de anexe ________________________________________________________________________

Data____________________

Semnătura________________

224

Notă: Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordine. Autorizaţia trebuie să conţină referirile la cerere. Cînd menţiunile (indicaţiile) sînt făcute printr-o trimitere la cerere, aceasta face parte integrantă din autorizaţie.

Anexa nr.50 la Codul de procedură vamală

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - Numărul declaraţiei vamale de antrepozitare B - Denumirea mărfurilor C - Cantitatea şi valoarea mărfurilor

Denumirea agentului economic

Plecare Sosire Data plecării din magazin

A B C Biroul vamal către care au plecat mărfurile

Data introducerii în magazin

A B C Biroul vamal de la care au plecat mărfurile

Anexa nr.51 la Codul de procedură vamală

LISTA

mărfurilor interzise la comercializare în regim duty-free 1. Mărfurile supuse controlului de către organele controlului de stat, fără permisiunea acestor organe. 2. Mărfurile care nu sînt destinate pentru satisfacerea necesităţilor personale. 3. Mărfurile întrebuinţate pentru funcţionarea magazinului duty-free (cabine frigorifice, standuri, aparate de casă, material

publicitar etc.). 4. Mărfurile autohtone supuse licenţierii la export, cu excepţia produselor alcoolice, de tutungerie, articolelor de bijuterie

confecţionate din metale şi pietre preţioase şi perlelor.

Anexa nr.52 la Codul de procedură vamală

Modalitatea de prezentare a dărilor de seamă privind mărfurile plasate în destinaţia vamală magazin duty-free şi comercializate

într-un asemenea magazin 1. Deţinătorul magazinului duty-free ţine evidenţa la zi şi prezintă dări de seamă periodice despre mărfurile aflate în

225

regimul vamal magazin duty-free (intrate în depozitul magazinului). Evidenţa se ţine în registrul de evidenţă de modelul prezentat mai jos.

2. Registrul de evidenţă se completează pentru fiecare an calendaristic. 3. Registrul trebuie să fie cusut şi sigilat, iar paginile numerotate şi contrasemnate de şeful biroului vamal, cu aplicarea

ştampilei biroului vamal. 4. După efectuarea ultimei înscrieri, registrul de evidenţă se transmite pentru verificare în biroul vamal. 5. După verificare, registrul de evidenţă se înapoiază deţinătorului magazinului duty-free. 6. După verificarea lui de către organele vamale, se interzice efectuarea în registrul de evidenţă a unor înscrieri sau

corectări. 7. Registrul de evidenţă se completează chiar dacă deţinătorul magazinului utilizează alte forme de evidenţă a mărfurilor,

inclusiv sistemul computerizat. 8. Registrul de evidenţă a mărfurilor se prezintă la cererea colaboratorului serviciului vamal. 9. În afară de evidenţa mărfurilor conform pct.1-8 ale prezentei anexe, deţinătorul magazinului duty-free prezintă dări de

seamă suplimentare în forma şi în modul cerute de biroul vamal.

Registrul de evidenţă a mărfurilor plasate în destinaţia vamală magazin duty-free

Nr. d/o

Nr. declaraţiei vamale

Denumirea mărfurilor

Codul mărfurilor

Originea mărfurilor (străine/autohtone)

Cantitatea mărfurilor conform declaraţiei

Note

numărul de locuri, masa brută în kg

unitatea de măsură

Anexa nr.53 la Codul de procedură vamală

Darea de seamă privind mărfurile plasate în destinaţia vamală magazin duty-free

şi comercializate într-un asemenea magazin

La "____" 200 ___ / în perioada de la " " ______________ 200 __

Nr. d/o

Decla- raţia

vamală

Denu- mirea

mărfu- rilor

Originea mărfurilor

(străine/ autohtone)

Unitatea de

măsură

Numărul de locuri,

masa brută în

kg

Cantitatea mărfurilor

comercializate la data prezentării dării de seamă în

unităţi de măsură

Mărfurile a căror destinaţie vamală magazinul duty-free a fost schimbat în altă destinaţie

vamală

Soldul mărfurilor plasate în destinaţia

vamală duty-free la data prezentării

dării de seamă (în unităţi de

măsură)

Cantitatea mărfurilor

în unităţi de măsură

Destinaţia vamală

Nr. decla-raţiei

vamale

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

226

Magazinul duty-free Numele, prenumele conducătorului

Contabil-şef Semnătura L.Ş.

Anexa nr.54 la Codul de procedură vamală

ACT

de distrugere a mărfurilor din ___ _____________200___ în baza autorizaţiei nr.___________din. _________________________________ Prin prezentul act se confirmă distrugerea _________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________

(denumirea, codul, volumul, valoarea ş.a.) Au fost utilizate următoarele metode de distrugere:__________________________________________________ Locul distrugerii ______________________________________________________________________________ Declaraţia vamală nr. __________________________________________________________________________ În urma procesului de distrugere s-au constituit deşeuri______________________________________________. La distrugere au fost prezenţi:

____________________________________

(Reprezentantul Biroului Vamal) ______________________

____________________________________

______________________

____________________________________ ______________________

227

 

Anexa nr.55 la Codul de procedură vamală

 

 

 

Biroul vamal ______________________dlui _____________________________din partea ________________________

CERERE

de plasare a mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" Solicit plasarea mărfurilor ______________________________________________________ în destinaţia vamală

(denumirea, volumul, valoarea) "abandon în favoarea statului". Mărfurile se află _______________________________________________________________________________.

(se indică locul) Motivele plasării mărfurilor în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" sînt următoarele: ____________________________________________________________________________________________. Mă oblig să achit toate cheltuielile de transportare, păstrare, transbordare şi pentru alte operaţiuni cu mărfurile plasate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" pînă la transferul lor în proprietatea statului. Mărfurile îmi aparţin cu titlu de __________________________________________________________________.

"_____"__________________200_ Semnătura: _______________

Anexa nr.56 la Codul de procedură vamală

MODUL de întocmire a actului de predare - primire a mărfurilor

plasate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" 1. După finalizarea inventarierii mărfurilor declarate în destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" şi în baza listelor

de inventariere se întocmeşte un act de predare - primire a mărfurilor. Actul de predare - primire a mărfurilor se vizează de către colaboratorul biroului vamal care a efectuat vămuirea

mărfurilor, persoana care a renunţat la mărfuri în folosul statului sau persoana împuternicită, precum şi de persoana responsabilă care a recepţionat aceste mărfuri spre păstrare.

Actul de predare - primire a mărfurilor este aprobat de şeful biroului sau postului vamal care efectuează vămuirea în conformitate cu destinaţia vamală "abandon în favoarea statului".

2. Actul de predare - primire a mărfurilor se întocmeşte în două exemplare şi se distribuie după cum urmează: - primul exemplar se anexează la exemplarul 1/6 al declaraţiei vamale în conformitate cu care mărfurile au fost plasate în

destinaţia vamală "abandon în favoarea statului" şi se păstrează la biroul vamal;

228

- al doilea exemplar se transmite persoanei care a renunţat la mărfuri în folosul statului sau persoanei împuternicite.

Anexa nr.57 la Codul de procedură vamală

ACT de predare - primire a mărfurilor plasate în destinaţia vamală

"abandon în favoarea statului"

Biroul vamal _________________________________________________________________________________ (denumirea)

Prin prezentul, întocmit la "___"_____________ 20_, confirmăm că ______________________________________ ___________________________________________________________________________________________

(numele de familie şi prenumele sau denumirea întreprinderii) a transmis biroului vamal ______________________ pentru plasare în destinaţia vamală abandon în favoarea statului

următoarele mărfuri, conform declaraţiei vamale nr.______________________ din "___"____________200_.

Nr. d/o

Denumirea mărfurilor Volumul Unitatea de măsură Valoarea în vamă Note

1. 2. 3.

A predat ______________________________

(funcţia, numele de familie şi prenumele)

____________________________________

(semnătura autentificată prin ştampilă)

A preluat _____________________________ (funcţia, numele de familie şi prenumele)

____________________________________ (semnătura autentificată prin ştampilă)

Predarea - primirea mărfurilor este autorizată de

____________________________________

(funcţia, numele de familie şi prenumele, semnătura autentificată prin ştampila colaboratorului vamal)

în prezenţa ___________________________ (funcţia, numele de familie şi prenumele)

____________________________________ (semnătura)

229

Anexă nr.58

LISTA bunurilor a căror introducere de o singură dată pe teritoriul Republicii Moldova

de către persoane fizice se efectuează fără achitarea drepturilor de import

Codul Denumirea poziţiei Cantitatea 1 2 3

2203 Bere fabricată din malţ 5 litri 2204-

2208 90 Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din

struguri, altul decît cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi spirtoase

2 litri

  2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi

Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 bucăţi 27 Carburanţi Carburanţi

pentru mijlocul de transport auto, cu condiţia că aceştia se află în rezervoarele mijlocului de transport cu care persoana intră pe teritoriul Republicii Moldova

42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare 3 unităţi 43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale 1 unitate 61 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate 3 unităţi 62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele tricotate sau

croşetate 3 unităţi

64 Încălţăminte 2 perechi 8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale acestora 1 unitate 8520 Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane auto,

playere audio 1 unitate

8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice

1 unitate

8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1 unitate 8525

20 910 Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru

radiofonia celulară (telefon mobil) 2 unităţi

90 Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice 1 unitate din

230

grupă 91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi 9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare 4 unităţi

Anexa nr.59 la Codul de procedură vamală

Note interpretative la articolul 214 din Codul Vamal „Modul de determinare a valorii

în vamă a mărfurilor”

I. Notă generală

Consecutivitatea aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă a mărfii

1. La Secţiunea nr.33 din Codul Vamal se stabileşte modul de determinare a valorii în vamă a mărfii prin aplicarea prevederilor prezentei legil. Metodele de evaluare sunt expuse în ordinea în care sunt aplicabile. De fiecare dată când sânt îndeplinite condiţiile prevăzute la Secţiunea nr.33, mărfurile importate trebuie evaluate conform primei metode de determinare a valorii în vamă.

2. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin aplicarea prevederilor Secţiunii nr.33, se va apela succesiv la prevederile articolelor următoare, până se va găsi metoda care va permite evaluarea mărfii. În cazul în care valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea prevederilor unui anumit articol, se va recurge la prevederile articolului care urmează imediat după acesta, în ordinea de aplicare, excepţie făcând prevederile Secţiunea nr.33.

3. Dacă declarantul nu cere ca ordinea art.214.13 şi 214.14 să fie inversată, se va respecta ordinea obişnuită de aplicare a metodelor de evaluare. Dacă, însă, la inversarea ordinei se dovedeşte că valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea prevederilor art.214.14, ea se va determina, dacă este posibil, prin aplicarea prevederilor art.214.13.

4. În cazul în care valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea prevederilor art. 214.9-214.14, se vor aplica prevederile art.214.15.

Aplicarea principiilor de contabilitate general admise

1 „Principiile de contabilitate general admise” fac obiectul unui consens recunoscut sau reprezintă ansamblul normelor general acceptate într-o anumită ţară la un moment dat, norme ce determină resursele şi obligaţiile economice de înregistrat în activ sau pasiv, ce schimbări intervenite în active şi pasive trebuie înregistrate, modul

231

de evaluare al activului şi pasivului, precum şi schimbările intervenite, ce informaţii ar trebui aduse la cunoştinţă şi în ce mod, ce dări de seamă financiare ar trebui întocmite. Aceste norme pot fi atât principii directoare de aplicare generală, cât şi practici şi proceduri detaliate.

2. În scopurile prevăzute de prezenta lege, organul vamal va folosi informaţiile, întocmite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise, în ţara respectivă ţinînd seama de condiţiile articolului corespunzător.

De exemplu: profitul şi cheltuielile obişnuite, în sensul prevederilor art.214.13, vor fi determinate folosind informaţiile întocmite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise în ţara de import. În sensul prevederilor art.214.14, profitul şi cheltuielile generale vor fi determinate folosind informaţiile întocmite într-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise în ţara de origine. Alt exemplu, un element prevăzut la articolul 214.9 alineatul (1) litera e) liniuţa a doua, care este executat în ţara de import, se determină utilizînd informaţiile într-o manieră compatibilă cu principiile de contabilitate general admise în acea ţară.

II. Note la articole

la articolul 214.6

1. Alineatul 5 conferă declarantului dreptul de contestaţie împotriva deciziei organului vamal referitoare la determinarea valorii în vamă a mărfii declarate de acesta. Contestaţia poate fi făcută în faţa autorităţii vamale superioare, însă declarantul este în drept să depună contestaţie şi în faţa instanţei de judecată.

2. Prevederile acestui alineat oferă oricărei părţi dreptul de a cere achitarea integrală a taxelor vamale calculate până la depunerea contestaţiei.

Prin termenul "fără penalizare" se înţelege că declarantul nu va fi pasibil de amendă sau de o altă formă de penalitate pentru acţiunile de contestaţie.

la articolul 219.9:

alineatul (1) litera d) prima liniuţă

Prin noţiunea ”comisioane pentru achiziţionarea mărfii” se înţeleg sumele plătite de către un declarant agentului său pentru ca acesta să-l reprezinte în străinătate la cumpărarea mărfii.

alineatul (1) litera e) liniuţa a doua

1. La atribuirea proporţională a valorii componentelor specificate la această liniuţă, se iau în considerare doi factori şi anume: valoarea componentului însuşi şi modul în care această valoare trebuie atribuită mărfii. Atribuirea valorii acestor componente se va face într-un mod rezonabil, corespunzător condiţiilor şi conform principiilor de contabilitate general admise.

2. Dacă declarantul achiziţionează la un anumit cost componentul de la un vânzător cu care nu este în relaţii de interdependenţă, valoarea componentului va fi egală cu acest cost. În cazul când componentul a fost produs de către declarant sau de către o persoană interdependentă, valoarea componentului va fi costul producerii acestuia. În cazul când componentul a fost utilizat anterior de către declarant, indiferent de faptul dacă a fost achiziţionat sau produs de către acesta, costul iniţial de achiziţie sau de producţie trebuie redus pentru a reflecta utilizarea lui şi a obţine astfel valoarea adecvată.

232

3. După ce a fost determinată, valoarea componentului se distribuie mărfurilor. Există diverse metode în această privinţă.

De exemplu: 1) valoarea poate fi distribuită integral la prima vânzare dacă declarantul doreşte să plătească taxa integral o singură dată; 2) declarantul poate cere ca valoarea să fie distribuită numărului de unităţi produse până la momentul primei vânzări; 3) declarantul poate cere ca valoarea să fie distribuită întregii producţii preconizate dacă există contracte sau angajamente ferme pentru această producţie. Metoda de distribuire va depinde de documentaţia prezentată de către declarant.

Exemplul poate fi ilustrat cu următorul caz: declarantul furnizează producătorului o matriţă de utilizat la producerea mărfurilor ce urmează a fi importate şi încheie cu acesta un contract de cumpărare a 10000 de unităţi. La momentul sosirii primei partide, care constă din 1000 de unităţi, producătorul are produse 4000 de unităţi. Declarantul poate solicita autorităţii vamale distribuirea valorii matriţei la 1000, la 4000 sau la 10000 de unităţi.

alineatul (1) litera e) liniuţa a patra

1. Adăugarea valorilor componentelor specificate la această liniuţă trebuie să se bazeze pe date obiective şi cuantificabile. În scopul facilitării sarcinii declarantului şi autorităţii vamale la determinarea valorilor de adăugat, este oportun să se folosească datele din sistemul de evidenţă contabilă.

2. Pentru componentele furnizate de cumpărător, care au fost cumpărate sau închiriate de el, valoarea de adăugat va fi costul de cumpărare sau de închiriere. În cazul componentelor ce ţin de domeniul public, la valoarea lor se va adăuga doar costul copiilor acestora.

3. Valorile de adăugat vor putea fi calculate, cu mai multă sau cu mai puţină uşurinţă, în funcţie de structura întreprinderii respective, de practicile de gestiune şi de metodele contabile aplicate.

De exemplu:

a) o întreprindere care importă diverse mărfuri provenind din mai multe ţări, ţine contabilitatea la centrul său de design, situat în afara ţării de import, într-un mod care face să apară cu exactitate costurile de luat în considerare la această. În acest caz, se va aplica o ajustare directă, într-un mod corespunzător, în condiţiile art.214.9;

b) o întreprindere trece costurile centrului său de design, situat în afara ţării de import, la cheltuielile sale generale, fără a le include în costurile anumitor mărfuri. În acest caz, se va aplica o ajustare corespunzătoare, în condiţiile art.214.9, în ce priveşte marfa evaluată, distribuindu-se totalul cheltuielilor centrului de design pe întreaga producţie care beneficiază de serviciile acestui centru şi adăugându-se aceste cheltuieli la preţul mărfii în funcţie de numărul de unităţi.

4. Modificarea circumstanţelor menţionate va necesita, desigur, luarea în considerare a diferiţilor factori la determinarea metodei adecvate de distribuire a valorii.

5. În cazul în care, la producerea componentului respectiv, sânt antrenate mai multe ţări şi producţia se eşalonează pe o anumită perioadă, ajustarea va trebui limitată la valoarea efectiv adăugată acestui component în afara ţării de import.

alineatul (1) litera f)

1. Redevenţele şi taxele pentru licenţă cuprind, între altele, plăţile efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de autor. Plăţile pentru dreptul de reproducere a mărfii în ţara de import nu vor fi adăugate la preţul efectiv plătit sau de plătit.

233

2. Plăţile efectuate de cumpărător pentru dreptul de a distribui sau de a revinde mărfurile importate nu vor fi adăugate la preţul efectiv plătit sau de plătit dacă aceste plăţi nu constituie o condiţie pentru vânzarea la export în ţara de import a mărfii evaluate.

alineatul (2)

În cazul în care nu există date obiective şi cuantificabile privind componentele prevăzute a fi adăugate în condiţiile art.214.9, valoarea tranzacţiei nu poate fi determinată prin aplicarea prevederilor acestui articol.

De exemplu: royalty (redevenţa) este plătită, pe baza preţului de vânzare în ţara de import, pentru un litru de un anumit produs importat la kilogram şi transformat, după import, în soluţie. Dacă redevenţa se referă în parte la marfa importată şi în parte la alte componente care nu au nici un raport cu aceasta (de exemplu, când marfa importată este în amestec cu ingrediente indigene şi nu mai poate fi identificată separat sau când redevenţa nu poate fi evidenţiată în unele acorduri financiare speciale dintre cumpărător şi vânzător), ar fi inoportun de a adăuga un component corespunzător acestei redevenţe. Dacă redevenţa se referă numai la marfa importată şi poate fi uşor calculată, la preţul efectiv plătit sau de plătit poate fi adăugată această redevenţă.

alineatul (4) litera a) liniuţa a treia

La restricţiile care nu trebuie să facă inacceptabil un preţ efectiv plătit sau de plătit se raportează restricţiile care nu afectează substanţial valoarea mărfii. De exemplu: vânzătorul cere cumpărătorului care a procurat de la el automobile să nu le revândă sau să nu le expună până la o anumită dată care marchează începutul anului de livrare a modelului respectiv.

alineatul (4) litera b)

1. Dacă vânzarea mărfii sau valoarea tranzacţiei depinde de respectarea unor condiţii sau de unele prestaţii, care fac imposibilă determinarea valorii mărfii evaluate, valoarea tranzacţiei nu va putea fi acceptată în scopuri vamale.

De exemplu:

a) vânzătorul stabileşte preţul mărfii importate cu condiţia ca cumpărătorul să cumpere şi alte mărfuri în cantităţi determinate;

b) preţul mărfii importate depinde de preţul sau de preţurile la care cumpărătorul mărfii importate vinde alte mărfuri vânzătorului acestei mărfi;

c) preţul se stabileşte în baza unui mod de plată ce nu are legătură cu marfa importată, cum ar fi în cazul când marfa importată reprezintă produse semifinite, pe care vânzătorul le-a furnizat cu condiţia obţinerii unei cantităţi determinate de produse finite.

2. Condiţiile sau prestaţiile referitoare la producerea sau la comercializarea mărfii importate nu implică, însă, neacceptarea valorii tranzacţiei.

De exemplu: faptul că cumpărătorul furnizează vânzătorului lucrări de inginerie sau planuri executate în ţara de import nu duce la respingerea valorii de tranzacţie în sensul art.214.9. La fel, dacă cumpărătorul întreprinde, în nume propriu, activităţi legate de comercializarea mărfii importate, chiar în baza unui acord încheiat cu vânzătorul, valoarea acestor activităţi nu constituie parte a valorii în vamă şi activităţile nu vor condiţiona neacceptarea valorii tranzacţiei.

alineatul (5)

1. Literele a) şi b) prevăd diferite căi de stabilire a acceptabilităţii unei valori a tranzacţiei.

234

2. Conform lit. a), în cazul în care cumpărătorul şi vânzătorul sânt persoane interdependente, circumstanţele ce ţin de vânzare se examinează şi valoarea tranzacţiei se admite ca valoare în vamă, cu condiţia ca această interdependenţă să nu influenţeze preţul. Prin aceasta nu trebuie să se înţeleagă că circumstanţele trebuie examinate în toate cazurile când cumpărătorul şi vânzătorul sânt persoane interdependente, ci doar în cazul când există îndoieli în privinţa acceptabilităţii preţului. În cazul în care organul vamal nu are îndoieli în privinţa acceptabilităţii preţului, acesta trebuie acceptat fără a-l obliga pe declarant să prezinte informaţii suplimentare. Organul vamal, de exemplu, poate examina în prealabil problema interdependenţei sau poate dispune de informaţii detaliate referitoare la cumpărător şi vânzător şi, pe această bază, poate ajunge la concluzia că interdependenţa nu a influenţat preţul.

3. Dacă organul vamal nu poate accepta valoarea tranzacţiei fără a cere informaţii suplimentare, ea îi oferă declarantului posibilitatea de a prezenta informaţii detaliate, necesare la examinarea circumstanţelor vânzării. În acest context, organul vamal trebuie să fie gata de a examina aspectele corespunzătoare ale tranzacţiei, inclusiv modul în care cumpărătorul şi vânzătorul îşi organizează raporturile comerciale şi în care a fost stabilit preţul respectiv, pentru a determina dacă interdependenţa a influenţat ori nu preţul. Dacă se poate dovedi că între cumpărător şi vânzător, deşi sânt persoane interdependente, în sensul art.214.9 alin.(6), există relaţii de cumpărare şi de vânzare caracteristice unor persoane ce nu sânt interdependente, se va considera că interdependenţa nu a influenţat preţul.

De exemplu: dacă preţul a fost stabilit într-un mod compatibil cu practicile normale de fixare a preţurilor în ramura de producţie respectivă sau de stabilire de către vânzător a preţurilor de vânzare pentru cumpărătorii cu care nu este în relaţii de interdependenţă, aceasta demonstrează că interdependenţa nu a influenţat preţul. Faptul că preţul este suficient pentru a acoperi toate cheltuielile şi a asigura un beneficiu reprezentativ faţă de beneficiul global, realizat de întreprindere într-o perioadă reprezentativă (de exemplu, de un an), pentru vânzări de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip este o dovadă că preţul nu a fost influenţat.

4. Litera b) prevede că declarantul are posibilitatea de a demonstra că valoarea tranzacţiei este foarte aproape de o valoare-criteriu acceptată anterior de organul vamal şi că, în consecinţă, ea este acceptabilă conform prevederilor art.214.9. Când este îndeplinit unul dintre criteriile prevăzute la lit. b), nu este necesară argumentarea valorii tranzacţiei preconizate la lit. a). Dacă organul vamal dispune de informaţii suficiente din care rezultă, fără cercetări mai aprofundate, că este îndeplinit unul dintre criteriile prevăzute la lit. b), ea nu are motive de a cere declarantului să aducă vre-o dovadă.

5. Pentru a determina dacă o valoare este foarte aproape de o altă valoare, se iau în considerare un şir de factori, în special caracterul mărfii importate, specificul ramurii de producţie respective, sezonul în care marfa este importată şi semnificaţia, din punct de vedere comercial, a diferenţei de valoare. Întrucât aceşti factori pot varia de la caz la caz, este imposibil de a aplica un standard unic, cum ar fi procentajul fix.

De exemplu: pentru a determina dacă valoarea tranzacţiei este foarte aproape de valoarea-criteriu prevăzută la alin.(5) lit. b), în cazul unui anumit tip de marfă, o mică diferenţă de valoare ar putea fi inacceptabilă, iar în cazul unui alt tip de marfă, ar putea fi acceptabilă o diferenţă esenţială.

la articolul 214. 10

1. La aplicarea art. 214.10, organul vamal se va referi, pe cât este posibil, la o vânzare de mărfuri identice, realizată la acelaşi nivel comercial şi într-o cantitate foarte apropiată de vânzarea mărfii evaluate. În lipsa unei astfel de vânzări, se poate face referinţă la o vânzare de mărfuri identice, realizată în una din următoarele trei situaţii:

a) vânzare la acelaşi nivel comercial, în cantităţi diferite;

b) vânzare la un nivel comercial diferit, în cantităţi foarte apropiate;

c) vânzare la un nivel comercial diferit şi în cantităţi diferite.

235

2. În cazul când se constată o vânzare în una dintre cele trei situaţii, se vor opera ajustări, după caz:

a) numai ale factorului cantitate;

b) numai ale factorului nivel comercial;

c) concomitent, atât ale factorului cantitate, cât şi ale factorului nivel comercial.

3. O condiţie a oricărei ajustări, efectuate în virtutea diferenţelor de nivel comercial sau de cantitate, indiferent de faptul dacă ajustarea conduce la o creştere sau la o diminuare a valorii, este dispunerea de probe care ar demonstra clar că ajustarea este rezonabilă şi exactă, cum ar fi preţurile curente în vigoare, printre care preţuri ce se referă la niveluri diferite sau la cantităţi diferite.

De exemplu: dacă marfa evaluată constă dintr-o partidă de 10 unităţi, iar unica marfă identică, pentru care a fost determinată valoarea tranzacţiei, a fost vândută într-o cantitate de 500 de unităţi şi se ştie că vânzătorul acordă rabaturi de cantitate, ajustarea necesară va putea fi operată invocând preţurile curente ale vânzătorului şi utilizând preţul aplicabil la o vânzare de 10 unităţi. Pentru aceasta nu este necesar să fi avut loc o vânzare de 10 unităţi dacă, în urma vânzărilor privind cantităţi diferite, s-a stabilit că preţul curent este corect şi exact. Dar, în absenţa unui astfel de criteriu obiectiv, determinarea valorii în vamă, conform prevederilor art.10, nu este adecvată.

la articolul 214.11

Nota la art.214.10 este aplicabilă şi pentru art.214.11, diferenţa constând în faptul că în locul mărfurilor identice se vor avea în vedere mărfurile similare.

la articolul 214.13

1. În sensul prezentului articol, mărfurile identice sau similare se consideră că sânt vândute în starea în care au fost importate.

Prin ”preţul unitar corespunzător vânzării celei mai mari partide” se înţelege preţul la care, în cadrul unor vânzări, cel mai mare număr de unităţi sânt vândute către persoane care nu sânt în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul mărfii respective, la primul nivel comercial care urmează importului la care se efectuează aceste vânzări.

De exemplu:

1) Mărfurile sânt vândute la un preţ curent, care include preţuri unitare favorabile pentru cumpărări în cantităţi relativ mari:

Cantitatea de vânzare

Preţ unitar

Numărul de vânzări

Cantitatea totală vândută la

fiecare preţ

1-10 unităţi 100

10 vânzări de 5 unităţi 65 5 vânzări de 3 unităţi

11-25 unităţi 95 5 vânzări de 11 unităţi 55

Peste 25 unităţi 90 1 vânzare de 30 unităţi 80

236

1 vânzare de 50 unităţi

Cel mai mare număr de unităţi vândute la un preţ stabilit este de 80; deci, preţul unitar corespunzător vânzării celei mai mari partide este de 90.

2) Au loc două vânzări. În prima, 500 de unităţi sânt vândute la preţul de 95 de unităţi monetare fiecare. În a doua, 400 de unităţi sânt vândute la preţul de 90 de unităţi monetare fiecare. În acest exemplu, cel mai mare număr de unităţi vândute la un anumit preţ este de 500; deci, preţul unitar corespunzător vânzării celei mai mari partide este de 95.

3) Diverse cantităţi sânt vândute la preţuri diferite:

a) vânzări

Cantitate de vînzare

Preţul unitar

40 unităţi 100 30 unităţi 90 15 unităţi 100 50 unităţi 95 25 unităţi 105 35 unităţi 90 5 unităţi 100

b) totaluri

Cantităţi total vândute Preţul unitar 65 unităţi 90 50 unităţi 95 60 unităţi 100

În acest exemplu, numărul cel mai mare de unităţi vândute la un anumit preţ este de 65; deci, preţul unitar corespunzător vânzării celei mai mari partide este de 90.

2. Orice vânzare efectuată în ţara de import, în condiţiile punctului 1 al prezentei note, către o persoană care furnizează, direct sau indirect, gratuit sau la un preţ redus, oricare dintre componentele specificate la art.214.9 alin.(1) lit. e) pentru a fi utilizate în producţie şi la vânzare pentru export a mărfurilor importate nu trebuie să fie luată în considerare la stabilirea preţului unitar în sensul art.214.13.

3. De menţionat că profitul şi cheltuielile generale, specificate la art.214.13, ar trebui să fie considerate ca un tot întreg. Valoarea acestora ar trebui să fie determinată pe baza informaţiilor furnizate de declarant sau în numele acestuia, dacă datele declarantului sânt compatibile cu cele obţinute din vânzările de mărfuri importate de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip în ţara de import. În cazul în care datele declarantului sânt incompatibile cu aceste ultime date, suma profitului şi cheltuielilor generale reţinută poate să se bazeze pe informaţiile acceptabile, altele decât cele care au fost furnizate de declarant sau în numele acestuia.

4. ”Cheltuielile generale” cuprind costurile directe şi indirecte de comercializare a mărfurilor respective.

5. Impozitele şi taxele locale ce urmează a fi achitate la vânzarea mărfurilor, care nu se supun deducerilor în condiţiile art.214.13 alin.(1) lit. c), vor fi deduse în baza prevederilor art.214.13 alin.(1) lit. a).

237

6. Pentru a determina, conform prevederilor art.214.13, comisioanele sau profitul şi cheltuielile generale la soluţionarea problemei, dacă unele mărfuri sânt ”de aceeaşi clasă şi de acelaşi tip” cu alte mărfuri, se va ţine seama, în fiecare caz concret, de circumstanţele existente. Se vor examina vânzările, în ţara de import, ale grupei sau ale categoriei celei mai restrânse de mărfuri importate de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu mărfurile evaluate, pentru care pot fi prezentate informaţiile necesare. În sensul art.214.13, prin ”mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip” se subînţeleg mărfurile importate atât din aceeaşi ţară din care este importată marfa evaluată, cât şi din alte ţări.

7. În sensul art.214.13 alin.(2), ”data cea mai apropiată” va fi data la care marfa evaluată ori mărfurile identice sau similare importate sânt vândute în cantitate suficientă pentru a stabili preţul unitar.

8. În cazul în care se recurge la metoda specificată la art.214.13 alin. (3), deducerile aferente valorii adăugate prin prelucrare sau transformare ulterioară se vor baza pe date obiective şi cuantificabile, relative la costul acestei lucrări. Calculele se vor efectua pe baza formulelor şi metodelor de calcul folosite în practica de producţie.

9. Metoda de evaluare prevăzută la art.214.13 alin. (3), în mod obişnuit, nu poate fi aplicată atunci când, în urma prelucrării sau transformării ulterioare, mărfurile importate şi-au pierdut identitatea. Totuşi, pot exista şi cazuri când, deşi mărfurile importate şi-au pierdut identitatea, valoarea adăugată prin prelucrare sau transformare poate fi determinată cu precizie fără dificultate. Pot exista cazuri când mărfurile importate îşi păstrează identitatea, dar constituie o parte atât de neînsemnată a mărfurilor vândute în ţara de import, încât metoda dată de evaluare nu este justificată. Din aceste considerente, situaţiile de acest gen trebuie examinate în fiecare caz aparte.

la articolul 214. 14

1. Valoarea în vamă a mărfii este determinată, de regulă, pe baza informaţiilor existente în ţara de import. Totuşi, în scopul determinării valorii calculate, ar fi necesar să se examineze costul de producţie al mărfii evaluate şi alte informaţii care pot fi obţinute în afara ţării de import. În majoritatea cazurilor, însă, producătorul mărfii este în afara jurisdicţiei autorităţilor ţării de import. Utilizarea metodei valorii calculate va fi în general limitată la cazurile când cumpărătorul şi vânzătorul sânt persoane interdependente şi când producătorul este dispus să comunice autorităţilor ţării de import datele necesare în vederea stabilirii costului de producţie şi să acorde facilităţi pentru eventualele verificări.

2. ”Valoarea sau preţul”, specificate la alin.(1) lit. a), vor fi determinate în baza informaţiilor privind producerea mărfii evaluate furnizate de producător sau în numele acestuia. La baza acestor informaţii vor sta datele evidenţei contabile a producătorului, cu condiţia ca această evidenţă să fie compatibilă cu principiile de contabilitate general admise, aplicate în ţara de origine a mărfii.

3. ”Valoarea sau preţul” vor cuprinde costul elementelor specificate la art.214.9 alin.(1) lit. d) liniuţa a doua şi a treia, precum şi valoarea distribuită conform prevederilor notei la art.214.9, a oricărui component specificat la art.214.9 alin.(1) lit. e), furnizat, direct sau indirect, de către cumpărător pentru a fi utilizat la producerea mărfii importate. Valoarea componentelor specificate la art. 214.9 alin.(1) lit. e) liniuţa a patra, executate în ţara de import, nu va fi inclusă decât în măsura în care aceste lucrări sânt în sarcina producătorului. Valoarea sau preţul componentelor specificate la această liniuţă nu se va lua în calcul de două ori la determinarea valorii calculate.

4. ”Suma profitului şi cheltuielilor generale”, specificată la alin.(1) lit. b), se va determina, în baza informaţiilor prezentate de producător sau în numele acestuia, în cazul în care cifrele comunicate de el sânt compatibile cu cele care caracterizează, în mod obişnuit, vânzările de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa evaluată, produse în ţara de export pentru export, cu destinaţia ţării de import.

5. În acest context ” suma profitului şi cheltuielilor generale” trebuie considerată ca un tot întreg. Rezultă că, dacă, într-un anumit caz, profitul producătorului este redus, iar cheltuielile sale generale sânt mari, profitul şi

238

cheltuielile sale generale, luate în ansamblu, vor putea fi compatibile cu cele care corespund, în mod obişnuit, vânzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă şi de acelaşi tip.

De exemplu: la lansarea unui produs în ţara de import, producătorul se limitează la un beneficiu nul sau redus pentru a compensa cheltuielile generale sporite, aferente lansării. Dacă producătorul poate demonstra că, datorită circumstanţelor comerciale speciale, el realizează un beneficiu redus la vânzarea mărfii importate, cifrele beneficiilor sale efective vor fi luate în calcul cu condiţia ca el să se justifice prin motive comerciale valabile şi ca politica sa de preţuri să reflecte politica de preţuri existentă în ramura de producţie respectivă. O atare situaţie poate apărea, de exemplu, în cazul când producătorii au fost constrânşi să reducă temporar preţurile lor din cauza unei scăderi neprevăzute a cererii sau când aceştia vând mărfuri pentru a completa un sortiment de mărfuri produse în ţara de import, limitându-se la un beneficiu redus în scopul menţinerii competitivităţii. Dacă cifrele beneficiilor şi cheltuielilor generale comunicate de producător nu sânt compatibile cu cele care corespund vânzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă şi de acelaşi tip cu marfa evaluată, fabricate de producător cu destinaţia ţării de import, volumul profitului şi cheltuielilor generale se va baza pe informaţii corespunzătoare, altele decât cele care au fost furnizate de producător sau în numele acestuia.

6. În cazul în care, la determinarea valorii calculate a unei mărfi, se folosesc alte informaţii decât cele furnizate de producător ori în numele acestuia, organul vamal al ţării de import îi comunică declarantului, la cererea acestuia, sursa informaţiilor, datele folosite şi calculele efectuate în baza acestor date, sub rezerva prevederilor art.214.7 alin.(5).

7. Noţiunea ”cheltuieli generale”, specificată la alin.(1) lit. b), cuprinde costurile directe şi indirecte de producţie şi de comercializare a mărfurilor neincluse în valoare conform alin.(1) lit. a).

8. Pentru a determina dacă anumite mărfuri sânt ”de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip” cu alte mărfuri, se va ţine seama în fiecare caz de circumstanţe concrete. Pentru a determina suma beneficiilor conform prevederilor art.214.14, se va proceda la examinarea vânzărilor de mărfuri pentru export, cu destinaţia ţării de import, din grupa sau din categoria cea mai restrânsă din care face parte marfa evaluată şi pentru care informaţiile necesare pot fi prezentate. În sensul art.214.14, ”mărfurile de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip” trebuie să provină din aceeaşi ţară din care provine marfa evaluată.

la articolul 214.15

1. La determinarea valorii în vamă prin metoda specificată la art.214.15, drept bază se vor lua, pe cât e posibil, valorile în vamă determinate conform art. 214.9-214.14.

2. Metodele de determinare a valorii în vamă, conform art.214.15, trebuie să fie cele specificate la art. 214.9-214.14, dar o flexibilitate rezonabilă în aplicarea acestor metode ar fi conformă obiectivelor şi prevederilor acestui articol.

3. Flexibilitatea rezonabilă este aplicabilă, de exemplu, în cazul:

a) prevederii conform căreia mărfurile identice (similare) ar trebui să fie exportate foarte aproape de momentul sau la momentul exportului mărfii evaluate; folosirii valorii mărfurilor identice (similare) importate, produse în altă ţară decât ţara de export a mărfii evaluate, drept bază pentru valoarea în vamă; utilizării valorii în vamă a mărfurilor identice (similare) importate, determinate prin aplicarea prevederilor art.214.13 sau 214.14;

b) prevederii conform căreia mărfurile ar trebui să fie vândute în starea în care au fost importate (art.214.13 alin.(1)) sau a termenului de 90 de zile (art.214.13 alin.(2)).

239

Anexa nr. 60

Tipizata DVV-1

Metoda 1

Serviciul VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

DECLARAŢIA PRIVIND VALOAREA ÎN VAMĂ A MĂRFURILOR

1. Vînzătorul Menţiunile biroului vamal 2(a). Cumpărătorul 2(b). Declarantul Asumarea responsabilităţii.

Persoana care semnează şi depune prezenta declaraţie:

• răspunde de corectitudinea elementelor înscrise în această tipizată şi de autenticitatea tuturor documentelor prezentate în scopul determinării valorii în vamă a mărfurilor, introduse de ea în teritoriul vamal naţional;

• se angajează să furnizeze toate informaţiile şi documentele suplimentare necesare pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor.

3. Condiţii de livrare 4. Numărul şi data facturii

(invoice) 5. Numărul şi data contractului

6. Numărul şi data deciziilor vamale referitoare la rubricile 7-9 ________________ Marcaţi cu semnul "X"

căsuţa necesară

7(a). Există o careva interdependenţă între cumpărător şi vînzător?*

Da Nu

7(b). Legătura dintre cumpărător şi vînzător a influenţat preţurile mărfurilor introduse?

Da Nu

8(a). Există restricţii pentru cumpărător, referitoare la utilizarea mărfurilor, altele decît cele:

– stabilite de legislaţia Republicii Moldova?

– limitate de regiunea geografică în care mărfurile pot fi revîndute?

– care nu influenţează substanţial valoarea mărfurilor?

Da Nu

8(b). Există anumite condiţii care influenţează preţul mărfurilor şi nu pot fi determinate? Dacă da precizaţi natura restricţiilor sau condiţiilor, după caz. Dacă condiţiile pot fi determinate cantitativ, completaţi rubrica 11(b).

Da Nu

240

9(a). Sînt prevăzute cheltuieli pentru licenţă sau alte cheltuieli adecvate pe care cumpărătorul le achită, direct sau indirect vînzătorului, aceasta constituind o condiţie de vînzare a mărfurilor?

Da Nu

9(b). Există clauze conform cărora cota, obţinută în rezultatul revînzării, transmiterii sau utilizării ulterioare a mărfurilor introduse, urmează să fie restituită vînzătorului? În cazul oricărui răspuns afirmativ, menţionaţi condiţiile şi precizaţi suma în rubricile 15 şi 16.

Da Nu

*) Se consideră că persoanele sînt interdependente dacă:

• fac parte din direcţia sau consiliul de administraţie al întreprinderii celeilalte;

• sînt legal recunoscute ca asociate;

• au raporturi de patroni şi salariaţi;

• una din ele posedă, controlează sau deţine indirect 5% sau mai mult din acţiunile sau părţile emise (cu drept de vot) de una şi de către cealaltă;

• una dintre ele o controlează pe cealaltă, direct sau indirect;

• amîndouă sînt, direct sau indirect, controlate de acelaşi terţ;

• împreună, ele controlează, direct sau indirect, o terţă persoană;

• sînt membri ale aceleiaşi familii.

10(a). Numărul de file suplimentare anexate la declaraţie

10(b). Locul întocmirii declaraţiei

Data: Numele de familie şi iniţialele persoanei, care a întocmit declaraţia

_____________________

Semnătura şi ştampila declarantului

_____________________

Tipizata DVV-1

Foaia nr._____

Menţiunile biroului vamal

Numărul mărfii

Numărul mărfii

Numărul mărfii

C

odul mărfii

Codul mărfii

Codul mărfii

A.

Baza de calcul 11(a) Preţul tranzacţiei în valuta contractului (preţul efectiv plătit

sau care urmează a fi plătit vînzătorului)

Preţul tranzacţiei în lei Codul valutei Cursul de schimb la zi 11(b) Plăţi indirecte în lei (vezi poz.8b) 12.Total "A" în lei

B. Elemente adiţionate la preţul efectiv plătit sau de plătit (în lei)

13.Costurilor suportate de cumpărător:

a) comisioane şi alte servicii de intermediere (cu excepţia comisioanelor de cumpărare)

241

b) ambalaje, tare şi containere 14. Valoarea produselor şi serviciilor, furnizate de cumpărător fără

plată sau la un cost redus şi utilizate în scopul producerii şi vînzării la export a mărfurilor importate, în tranşă pe următoarele componente:

a) materii prime, materiale, semifabricate, detalii şi alte piese de completare;

b) instrumente şi alte obiecte similare;

c) materiale utilizate pentru producerea mărfurilor

d) lucrări de proiectare, lucrări de construcţie şi încercări, design, schiţe şi desene tehnice, executate în străinătate în procesul operaţiunilor de fabricare a mărfurilor

15. Redevenţe, drepturi de licenţă şi alte plăţi, pe care cumpărătorul trebuie să le achite pentru exploatarea obiectelor de proprietate intelectuală (pct.9)

16. Partea din venit a cumpărătorului de la orice revînzare, transmitere sau utilizare a mărfurilor, estimate pe teritoriul R.M., care îi revine vîzătorului

17. Cheltuielile pentru livrarea mărfurilor pînă la _____________________________________________

(locul de destinaţie)

inclusiv pentru:

a) cheltuielile de transport

b) cheltuielile de încărcare, descărcare şi de prelucrare

c) costul asigurării

18. Total "B" C.

Elemente care se deduc din preţul efectiv plătit sau de plătit (în lei)

19. Cheltuieli la lucrările de construcţie, de instalare, de montaj, de asistenţă tehnică, întreprinse după import

20. Costul transportului după import 21. Drepturi şi taxe plătite în ţara de import 22. Total "С"

23. Valoarea în vamă a mărfurilor

a) declarată în lei

b) declarată în dolari S.U.A.

D. Dacă suma este achitată în valută străină, indicaţi la această poziţie suma în valută străină şi cursul de schimb la zi, raportate pentru fiece element al valorii şi fiece articol de marfă

Semnătura şi ştampila declarantului

Nr. poziţiei din compartimentele B şi C

Codul valutei

Suma Cursul de schimb

Tipizata DVV-2

Metodele 2,3,4,5,6

Serviciul VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

242

DECLARAŢIA PRIVIND VALOAREA ÎN VAMĂ A MĂRFURILOR

1. Vînzătorul Menţiunile biroului vamal 2(a). Cumpărătorul 2(b). Declarantul Asumarea responsabilităţii

Persoana care semnează şi depune prezenta declaraţie:

• răspunde de corectitudinea elementelor înscrise în această tipizată şi de autenticitatea tuturor documentelor prezentate în scopul determinări valorii în vamă a mărfurilor, introduse de ea în teritoriul vamal;

• se angajează să furnizeze toate informaţiile şi documentele suplimentare necesare pentru determinarea valorii în valută a mărfurilor

3. Condiţii de livrare 4. Numărul şi data facturii sau altui

document, în baza căruia se livrează mărfurile

5. Numărul şi data deciziilor vamale referitoare la rubricile 7-9

6. Valoarea în vamă a mărfurilor se estimează după metodele: ____________

Marcaţi cu semnul "X" căsuţa necesară

a) în baza valorii tranzacţiei cu o marfă identică (metoda 2);

b) în baza valorii tranzacţiei cu o marfă similară (metoda 3);

c) în baza costului unitar al mărfii (metoda 4);

d) în baza valorii calculate a mărfii (metoda 5);

e) prin metoda de rezervă (metoda 6).

7. Argumentaţi alegerea metodei şi indicaţi cauza renunţării la metodele precedente.

8. Indicaţi sursele de informaţii, utilizate pentru argumentarea metodei de determinare a valorii în vamă

9. Numărul de foi suplimentare, anexate la tipizata DVV-2 10. Funcţia persoanei care a

semnat declaraţia: Numele de familie, numele, patronimicul

243

_____________________

Тel.__________________

Tipizata DVV-2

Foaia nr._____

Menţiunile biroului vamal

Numărul mărfii

Numărul mărfii

Numărul mărfii

Cod

ul mărfii C

odul mărfii

Codul mărfii

Calcularea valorii în vamă A.

Baza de calcul nr. şi data deciziei corespunzătoare a biroului vamal nr.__

11(a). Preţul tranzacţiei cu o marfă identic/similară

a) în valuta contractului (pentru metodele 2,3,6)

b) în lei

11(b). Preţul unei unităţi de marfă, în baza căruia mărfurile evaluate, identice sau similare, au fost vîndute pe teritoriul Republicii Moldova în cele mai mari partide persoanei ce nu mai este în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul (în lei) (pentru metodele 4 şi 6)

11(c). Valoarea calculată a mărfurilor introduse, determinată prin însumarea valorii elementelor componente (în lei) (pentru metodele 5 şi 6)

B. Corectările la preţ (+,-) lei

12. Rectificarea în funcţie de volumul partidei (+, -) 13. Rectificarea în baza condiţiilor comerciale (+, -) 14. În total suma rectificărilor (+, -) lei 15. Preţul tranzacţiei (valoarea) în baza rectificărilor înregistrate

(11a ± 14)

C. Calculări suplimentare (+) şi reţineri (-) lei

16. Costul transportării (+) 17. Costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfurilor (+) 18. Costul asigurării (+) 19. Cheltuielile de comision şi alte cheltuieli de intermediere, în

legătură cu introducerea în ţară (+)

20. Profitul, adaosurile comerciale şi de comision, în legătură cu comercializarea la intern (-)

21. Costul prelucrării suplimentare şi finisării mărfurilor introduse (-)

22. Taxe vamale, impozite şi alte plăţi interne (-) 23. Alte cheltuieli şi plăţi, legate de comercializarea mărfurilor la

244

intern (-) 24. Total "С"

25. Valoarea în vamă a mărfurilor (15+24):

a) declarată în lei

b) declarată în dolari S.U.A.

Semnătura şi ştampila declarantului

Instrucţiuni privind completarea declaraţiei valorii în vаmă I. Caracteristica generală а declaraţiei valorii în vamă şi cerinţele dе

completare. l.l. Declaraţia valorii în vamă (în continuare DVV) este anexată lа

declaraţia vаmălă în detaliu în (continuare DV) şi nu este valabilă fără ea. DVV se depune concomitent сu DV lа organul vamal саrе efectuează

vămuirea mărfurilor. Organul vamal efectuează procedura verificarii şi

perfectarii DVV în conformitate сu partea 2 а prezentei Instrucţiuni, ţinînd cont dе condiţiile concrete аlе tranzacţiei evaluate.

l.2. DVV se completează pentru toate mărfurile introduse ре teritoriul Republicii Моldova. şi plasarea lor în anumite regimuri vаmаlе, conform cărora mărfurile introduse se supun drepturilor dе import, сu excepţia cazurilor prevazute în р. l.3. аl prezentei Instrucţiuni.

l.3. DVV nu este obligatorie în urmatoarele cazuri: - valoarea în vаmă а mărfurilor nu depăşeşte echivalentul sumei de 3000

euro; - lа plasarea mărfurilor în anumite regimuri vamălе, conform cărora

mărfurile introduse nu se supun drepturilor dе import (сu excepţia taxei pentru procedurile vamale).

l.4. In toate cazurile pentru care completarea DVV nu este obigatorie, organul vаmаl, lа necesitate, este în drept să solicite prezentarea DVV pentru confirmarea valorii în vаmă declarate în DV

1.5. DVV se completează în 3 ехеmрlаrе, din care: - primul exemplar se anexează la DV şi se păstrează la organul vamal; - аl doilеа exemplar serveşte la colectarea informaţiilor; - al treilea exemplar se eliberează declarantului

l.6. Tipizatele DVV-l şi DVV-2 conţin cîte două foi dе bază: prima - foaia dе

245

titlu, а doua - foaia în care se indică datele privind valoarea în vamă şi elementele ei. Toate foile DVV, începînd сu а treia, sunt complementare. Numerotarea paginilor

foilor complementare se începe dе lа numarul trei (adică foile l şi 2 sunt foile dе bază аlе tipizatei, foaia а 3 şi сеlе ulterioare sunt complementare.

Tipizatele DVV-l şi DVV-2 (foile de bază) se întocmesc pentru trei articole dе mărfuri. În cazul în care о tranzacţie dе mărfuri constă din mai multe decît trei articole de mărfuri, atunci se folosesc foi complementare, fiecare din acestea fiind completată pentru trei articole.

Foile complementare pot fi folosite doar în cazul în care toate datele, declarate ре foaia de titlu а tipizatei DVV-l şi DVV-2, se referă ре deplin lа mărfurile indicate ре aceste foi.

În calitate de foi complementare se foloseşte foaia а dоuа а tipizatelor DVV-l şi DVV 2.

l.7. DVV se completează în limba de stat, utilizînd calculatorul, fără ştersături. Toate rectificările datelor declarate se efectuează doar de către declarant, prin tăierea datelor iniţiale şi adăugarea datelor necesare, prin supraimprimarea sau înscrierea acestor date cu cerneală violetă sau albastră. Fiecare rectificare trebuie sa fie adeverită prin semnatura declarantului.

Declaraţia valorii în vamă şi foile complementare lа aceasta, prezentată сu rectificările neadeverite de declarant, nu se acceptă de către organul vamal.

l.8. Rectificarea sau recalcularea valorii în vamă declarate de declarant, înclusiv în scopul evaluării vamale provizorii (condiţionale), poate fi efectuată de către organul vamal în conformitate cu articolul 170 din Codul de procedură vamală. În aceste cazuri, pot fi completate foi noi аlе tipizatelor DVV.

l.9. Organul vamal înregistrează declaraţia valorii în vamă concomitent сu declaraţia vamală. Totodata, DVV i se atribuie acelaşi număr са şi DV. Dupa verificarea DVV în rubrica "Menţiunile biroului vamal" а foilor de bază si а tuturor foilor complementare аlе declaraţiei, se indică numarul de înregistrare а DVV, se aplică ştampila personală а inspectorului şi semnatura Ре foaia de titlu se face referinţă la decizia organului vamal în privinţa valorii în vamă şi de punere în circulaţie а mărfii.

1.10. În cazul lipsei de spaţiu, în careva din rubricile foilor de bază sau

complementare а declaraţiei valorii în vamă, ce face imposibil indicarea datelor, se admite indicarea acestora ре verso a declaraţiei valorii în vamă, а foilor de bază sau complementare, сu menţionarea rubricii lа care se referă. Această înscriere se adevereşte prin semnatura declarantului, iar în rubricile respective se înscrie "vezi ре verso".

2. Regulile privind completarea tipizatei DVV-l. 2.l. Tipizata declaraţiei valorii în vamă DVV-l se completează în cazurile în care

întroducerea mărfurilor ре teritoriul vamal аl Republicii Moldova se efectuează în cadrul tranzacţiilor de vînzare-cumpărare, avînd bază valorică sau conditional-valorică şi determinarea valorii în vamă а acestor mărfuri se efectuează prin metoda l.

Tipizata DVV-l poate fi completată şi în cazurile în care determinarea valorii în vamă se efectuează conform metodei 6 şi în calitate de bază pentru

246

calculare se folosesc datele despre valoarea mărfurilor evaluate (de ехеmрlu, există preţul tranzacţiei, dar nu există confirmarea documentară а cheltuielilor de livrare а mărfii; există preţul tranzacţiei, dar nu se respecta condiţiile aplicarii metodei l, etc. adică cînd metoda 6 se bazează ре aplicarea flexibilă а metodei l). Motivele, din саrе metodele precedente nu sunt admisibile, se indică ре verso tipizatei DVV-l; în partea dreaptă de sus а foii de titlu а tipizatei DVV-l se face înscrierea "Metoda 6".

2.2. Declarantul completează urmatoarele rubrici: l, 2а, 2b, 3, 4, 5, 6, 7а, 7b, 8а, 8b, 9а,

9b, l0а, l0b, llа, llb, l2, l3а, l3b, l4а, l4b, l4с, l4d, l5, l6, l7а, l7b, l7с, l8, l9, 20, 2l, 22, 23а, 23b, "D".

2.3. Organul vamal completează rubrica "Menţiunile biroului vamal" ре foile de bază şi complementare аlе declaraţiei valorii în vamă.

2.4. Ordinea completării rubricilor de către declarant: Rubrica l – Vînzătorul Se indică denumirea şi adresa postală а persoanei (întreprinderii) straine, саrе

vinde mărfurile (conform contractului). Rubrica 2(а) - Cumpărătorul Se indică denumirea, adresa postală, соdul fiscal аl persoanei stabilite în

Republica Moldova, responsabilul fînanciar conform declaraţiei vamale. Rubrica 2(b) - Declaraпtul Se indică denumirea şi adresa postală, соdul fiscal аl întreprinderii care declară şi

prezintă mărfurile organului vamal. În cazul în care declarantul este cumpărătorul, se face о trimitere lа rubrica 2(а). Rubrica 3- Condiţii de livrare , Se indică denumirea prescurtată în litere а condiţiilor de livrare (în

conformitate сu "Incoterms") şi denumirea punctului geografic în dependenţă de acestea, de exemplu: CIF Odesa, FOB New York, etc.

Rubrica 4- Numarul şi data facturii (iпvoice) Se indică numarul şi data facturii (invoice), prezentate de către vînzător

cumpărătorului sau а facturii-proforma, conţinînd evaluarea mărfii (pentru tranzactiile conditional-valorice).

Rubrica 5- Numarul şi data coпtractului Se indică numarul şi data contractului (acordului) de livrare а mărfurilor,

precum şi а anexelor acestuia, dacă еlе există. Rubrica 6- Numarul şi data deciziilor vamale referitoare la rubricile 7-9 Se indică numerele şi datele declaraţiilor referitoare lа tranzacţiile

precedente аlе cumpărătorului respectiv, în cazul în care organul vamal are îndoieli în privinţa рр. 7-9. Se indică denumirea organului vamal care а efectuat perfectarea mărfii, şi esenţa observatiei.

Rubricile 7а, 7b. Se marchează сu semnul (х) răspunsul corespunzător ("dа" sau

"nu").

247

Rubricile 8а, 8b. Se marchează сu semnul (х) răspunsul corespunzător ("dа" sau "nu"). In cazul răspunsului "dа" se indică detaliile, adică se redă conţinutul

condiţiei respective, de exemplu, existenţa solicitării de contra-livrare а mărfii de către cumpărător sau acordarea din partea acestuia unor servicii vînzătorului, care аu influenţat preţul acestei tranzactii.

Evaluarea acestor condiţii sau restrictii se indică ре verso аl declaraţiei, menţionînd documentele, în baza cărora se efectuează aceste саlсulе, iar suma respectivă se indică în rubrica ll b în calitate de plată indirectă si se еа în consideraţie lа determinarea preţului tranzacţiei şi а valorii în vamă а mărfii; în р. 8 se înscrie "vezi ре verso".

Rubrica 9а. Se marchează сu semnul (х) răspunsul corespunzător ("dа" sau "nu"). In cazul răspunsului "dа" se indică detaliile referitoare lа plăţi de licenţă şi

similare, adică natura plăţii date, pentru се еа а fost efectuată, etc., totodată se menţionează plăţile, ре care cumpărătorul este obligat sa lе achite direct sau indirect vînzătorului în conformitate сu condiţiile tranzacţiei de vînzare-cumpărare în cazul în care еlе nu аu fost incluse în preţul efectiv plătit sau care urmează а fi plătit şi nu аu fost incluse în factura prezentată de către vînzător cumpărătorului. Marimea acestor plăţi se indică în rubrica l5.

Rubrica 9b. Se marchează сu semnul (х) răspunsul corespunzător ("dа" „sau”) In cazul răspunsului "dа" în rubrica l6 se indică suma unei părţi din

venitul cumpărătorului de lа orice revînzare ulterioară, transmitere sau folosire а mărfurilor evaluate, care este pasibilă de а fi restituită vînzătorului.

Rubrica l0а - Numarul de file suplimentare anexate la declaratie Se indică cantitatea foilor suplimentare lа DVV (cantitatea foilor trebuie sa

corespundă numarului ultimii foi minus 2). Rubrica l0b - Locul întocmirii declaraţiei , Se indică lосul şi data completării DVV, numele de familie a persoanei

împuternicite să declare mărfurile din partea întreprinderii menţionate în rubrica 2b, funcţia ocupată de această persoană, numarul de telefon şi telefax, precum şi semnatura personală şi ştampila declarantului. Organul vamal poate solicita prezentarea procurii întocmite în ordinea stabilită sau а unui alt document, се confirmă împuternicirile persoanei în cauză.

Datele trebuie sa corespundă сu datele respective din DV. А dоuа foaie а tipizatei DVV-l Această foaie este destinată pentru calcularea valorii în vamă în bază metodei

l(sau 6- în condiţiile menţionate în р. 2.l.). Ре fiecare foaie pot fi indicăte date pentru trei articole de mărfuri. Foile se

numerotează. Ре fiecare foaie suplimentară se indică numarul ei de ordine şi numarul atribuit formularului DVV-l lа înregistrare.

"Numarul mărfii" Se indică numarul de ordine аl articolului din rubrica respectivă а DV sau

а foii complementare lа aceasta şi соdul mărfii conform Nomenclatorului de mărfuri

248

аl Republicii Moldova. PARTEA А. Ваzа de calcul. In această parte se indică datele despre preţul efectiv plătit sau care urmează

а fi plătit, aceste date constituind baza pentru determinarea valorii în vamă а mărfii. In cazul în care, în dependentă de condiţiile de livrare (rubrica 3) şi alte condiţii contractuale, nu se solicită calcule suplimentare lа acest preţ sau retineri din acesta, preţul indicat poate fi egal valorii în vamă а mărfurilor importate (Ехеmрlul nr.l). In acest caz declararea şi controlul valorii în vamă consta în confirmarea şi verificarea acestui preţ în bază documentelor prezentate; lа necesitate se efectuează саlсulе de rectificare а preţului efectiv plătit sau care urmează а fi plătit (influenţa înterdependenţei, а condiţiilor şi restricţiilor), precum şi se apreciază corectitudinea aplicarii metodei l(analiza respectării condiţiilor stabilite pentru aplicarea ei). In acest caz datele rubricii l2 а părţii А se repetă în rubrica generală 23а.

Rubrica 11 (а) -Рreţul tranzacţiei iп valuta contractului În casetă de sus se indică preţul în valuta contractului, efectiv plătit sau care

urmează а fi plătit vînzătorului. Confirmarea documentară а preţului declarat este factura (învoice),

menţionată în rubrica 4, care trebuie sa fie prezentată de către declarant impreună сu DVV, sau proforma pentru tranzacţii condiţional valorice (de asemenea se indică în rubrica 4), documente de plată bancare (dacă factura este deja achitată), precum şi contractul (acordul) respectiv de vînzare-cumpărare sau livrare а mărfii.

Dacă condiţiile contractuale stipulează о reducere din preţ, în dependenţă de termenul achitării, indicătă separat în factură, şi lа momentul perfectării vamale factura а fost plătită, ţînînd cont de această reducere, atunci se ia în consideraţie suma efectiv plătită (adică reducerea se ia în consideraţie).

Ехеmрlu: In partea contractului "Condiţii de plata" este stipulat, сă în cazul mărfii

livrate în termen de l4 zile din data expedierii, cumpărătorului i se acorda о reducere de 2% din preţul tranzacţiei, stipulat în contract. Data expedierii 26.09. Data acceptării DV spre perfectare vamală 05.l0. Valoarea mărfii livrate, indicătă în contract şi factură –$ l0000 SUA. Conforrn documentelor bancare transferul valutei s-a efectuat ре 04.l0. în sumă de $ 9800 SUA (adică ţinînd cont de reducerea acordată). Prin urmare, în rubrica ll а se înscrie suma de 9800 SUA, deoarece еа este efectiv plătită lа data acceptarii DV.

Organul vamal, lа necesitate, poate solicita documentele bancare се confirmă achitarea respectivă.

În caseta de jos se indică suma facturii (preţul efectiv plătit sau care urmează а fi plătit) în lei.

În paranteze se indică соdul valutei contractuale şi cursul oficial de schimb în lei. Datele se indică duра text, ci nu în coloanele "numarul mărfii". Recalcularea valutei străine în valută naţională se face conforrn cursului stabilit de Banca Natională а Republicii Moldova lа data depunerii declaraţiei vamale (adică lа acelaşi сurs, саrе este indicat în rubrica corespunzatoare а DV).

In cazul în care în procesul vămuirii se constată necorespunderea datelor privind cantitatea şi/sau calitatea mărfurilor, de către declarant conform

249

documentelor prezentate, şi а celor real stabilite de organul vamal în procesul controlului mărfurilor, aceste divergenţe se perfectează în modul stabilit. Însă în declaraţia valorii în vamă trebuie de întrodus valoarea îniţială. Recalcularea valorii în vamă, întroducerea datelor precizate în declaraţiile vamale precum şi precizarea calculelor de plată se efectuează lа solicitarea scrisă а declarantului duра rezolvarea de către acesta а pretenţiilor сu persoana responsabilă de necorespunderea mărfii livrate (vînzător, transportator sau agent de asigurare).

Dacă pierderea sau deteriorarea mărfii а avut lос pînă lа momentul anuntarii valorii în vamă, atunci preţul înitial din factură poate fi rectificat în marimea sumei corespunzatoare dimensiunilor deteriorarii sau pierderii mărfii doar duра prezentarea, în ordinea stabilită, organului vamal care efectuează vămuirea mărfii, а documentelor, се confirmă faptul deteriorarii (pierderii) şi coordonarea pretenţiilor legate de pierderea sau deteriorarea mărfii din partea persoanei responsabile pentru întegritatea mărfii (vînzător, transportator sau agent de asigurare), precum şi disponibilitatea dovezilor се confirmă faptul satisfacerii pretenţiilor (document vamal pentru livrarea suplimentară а mărfii, întocmirea unei noi facturi în lосul celei întocmite anterior şi confirmarea plăţii efective prin documente bancare, etc.).

Devierile cantitative şi calitative, marimea cărora nu depaşeşte limitele sumei de franşiza (о parte anumită а pierderilor de asigurare, care nu este supusă restituirii de către agentul de asigurare conform condiţiilor de asigurare) stipulate în contract sau marimea este stipulată în acordul despre pret, nu se acceptă de către organul vamal în calitate de temei pentru reducerea preţului.

Rubrica 11b – Plăţi indirecte în lei In această rubrică se indică suma plăţilor indirecte în valuta Republicii

Moldova, confirmate documentar, în cazul în care еlе аu fost menţionate în rubrica 8b. Sub plăţi indirecte se întelege plata cumpărătorului către о persoană terţă în favoarea vînzătorului, valoarea livrarii anumitor mărfuri de către cumpărător în favoarea vînzătorului, etc. În această rubrică de asemenea se indică marimea rectificării preţului, confirmată prin documentele declarantului şi calculele ре verso-ul DVV), pentru cazurile cînd аu existat anumite restricţii sau condiţii (evaluarea а cărora de asemenea se expune ре verso-ul foii DVV). În cazul în care în rubrica llb se indică marimea totală а plăţilor indirecte şi а corectărilor lа preţ (sau doar mărimea corectărilor), atunci în mod oblgatoriu se pun menţiunile "vezi ре verso", iar ре verso - descifrarea sumei totale, indicate în rubrica llb.

Rubrica l2 - Total „А" în lei Se indică totalul rubricilor llа şi llb în lei. Totodată se iau în consideraţie

sumele corectărilor lа preţul indicat în factură, efectuate în legatură сu existenţa condiţiilor şi/sau restricţiilor care аu influenţat preţul tranzacţiei, şi/sau interdependenţei vînzătorului şi cumpărătorului.

PARTEA В. Elemeпte adiţionale la preţul efectiv plătit sau de plătit

(îп lei). ,. În această parte se iau în consideraţie calculele suplimentare lа preţul

tranzacţiei, prevazute la art214.9 din Codul Vamal şi confirmate prin documentele corespunzatoare (contracte, facturi, scrisori de trasură, саlсulе în baza tarifelor de transport, etc.). Dacă cheltuielile care cer calculări

250

suplimentare sunt suportate de cumpărător în valuta străină, atunci în pozişia "D" se înscriu datele recalculării сu indicarea numerelor rubricilor DVV, codului valutei conform "Clasificatorului valutelor", sumelor de cheltuieli în valuta straină şi а ratei de recalculare а valutelor lа ziua depunerii DV şi а DVV spre perfectarea vamală. În rubricile l3-l7 toate datele se indică în lei (Ехеmрlu 2).

Rubrica l3 - Costurile suportate de cumpărător In această parte se reflectă cheltuielile cumpărătorului, neincluse în preţul

tranzacţiei, menţionat în rubrica ll а, adică neincluse de către vînzător în factura prezentată cumpărătorului, dar suportate în legatura сu întroducerea mărfurilor evaluate ре teritoriul Republicii Moldova şi achitate (sau pasibile achitării) de către cumpărător.

Rubrica l3а - Comisioaпe şi alte servicii de iпtermediere (сu excepţia comisioaпelor de cumpărare)

Se indică cheltuielile pentru servicii de comision şi alte servicii de mijlocire (сu exceptia comisioanelor de cumpărare) suportate de cumpărător, în cazul în care еlе nu аu fost incluse anterior în preţul tranzacţiei.

Dacă tipizata DVV-l se completează pentru mai multe articole, incluse într-o părtidă, atunci cheltuielile pentru servicii de comision si alte servicii întermediare (сu exceptia comisioanelor de cumpărare) se distribuie între fiecare articol de marfă în raport сu valoarea lor, indicată în rubrica l2, în cazul în саrе соntractul se referă lа toate sau lа unele mărfuri din părtida respectivă.

În cazul în care cheltuielile susmenţionate se achită în valută straînă, detaliile recalculării în lei se indică în pozitia "D".

Rubrica l3b - ambalaje, tare şi contaiпere Se indică cheltuielile cumpărătorului pentru containere şi ambalaj, în cazul în саге

еlе nu аu fost incluse anterior în preţul tranzacţiei şi dacă, conform Nomenclatorului de mărfuri аl Republicii Moldova, еlе sunt tratate са о parte integră а mărfurilor evaluate.

În acest caz, sub container se întelege containerul са un tip de ambalaj. Containerele folosite pentru transportarea mărfii nu se indică în această rubrică, ci în rubrica "livrare" (rubrica l7а).

Dacă se foloseşte ambalajul de folosinţă multiplă, atunci valoarea lui lа livrarea repetată а mărfii se repartizează în raport сu cantitatea mărfurilor în fiecare partidă. Repartizarea proportională а cheltuielilor pentru ambalaj (adică trecerea valorii lui în părţi ре fiecare partidă) se admite de către organul vamal, сu condiţia сă această prevedere este reflectată în contract sau este confirmată printr-un alt document.

Sumele achitate separat pentru întoarcerea ambalajului vînzătorului nu fac parte din cheltuielile pentru ambalaj .

În cazul în care cheltuielile de ambalaj se achită în valută străină, detaliile recalculării în lei se indică în pozitia "D".

Rubrica l4- Valoarea produselor şi serviciilor, furnizate de cumpărător fară plată sau la uп cost redus şi utilizate în scopul producerii şi viпzarii la export а mărfurilor importate

Acest punct se completează de obicei în cazurile în care: - are lос întroducerea mărfurilor în baza contractului de antrepriză sau а

251

contractului de antrepriză pentru producerea mărfii din materialul clientului (cumpărătorului) şi totodată, cumpărătorul (direct sau indirect), а acordat vînzătorului gratis sau lа pret redus mărfuri şi servicii în scopul folosirii lor pentru producerea şi/sau vînzarea lа export în Republica Moldova а mărfurilor evaluate (Ехеmрlul 3), inclusiv darea în arendă а utilajelor de către cumpărător vînzătorului, executarea comenzii de către vînzător conform desenelor sau şabloanelor cumpărătorului, etc.;

- mărfurile evaluate sunt introduse în Republica Moldova conform contractelor de prelucrare, сu exportul lor ulterior.

In cazurile în care cheltuielile evidenţiate în rubricile l4а-l4d se achită în valută străină, detaliile recalculării în lei se indică în pozitia "D".

Rubrica l4а - materii prime, materiale, semifabricate, detalii şi alte piese de completare

În rubrică se indică valoarea în lei а materiei prime, а materialelor, pieselor, semifabricatelor şi altor componente аlе articolelor, furnizate de către cumpărător vînzătorului în mod gratuit sau lа cost redus în scopul utilizarii lor lа producerea sau vînzarea lа export а mărfurilor evaluate.

Valoarea acestor mărfuri (servicii) este preţul lor de procurare, achitat de cumpărător lа procurarea lor de lа persoane terţe. În cazul în care aceste mărfuri sunt produse de însăşi cumpărător sau de о persoană interdependentă сu еl, atunci în calitate de valoare а lor se acceptă costul producerii lor, confirmat prin documentaţia contabilă respectivă а cumpărătorului.

În cazul în care cumpărătorul furnizează vînzătorului mărfuri deja uzate, valoarea acestora se determină ţinînd cont de gradul uzurii în baza datelor evidenţei contabile а cumpărătorului.

În cazul în care cumpărătorul а prestat vînzătorului anumite servicii de prelucrare а materiei prime, а materialelor şi а pieselor de completare, servicii de livrare sau păstrare а acestora, etc., valoarea acestor servicii (lа calcularea valorii în vamă) se consideră а fi lа preţul, la care еlе аu fost prestate sau procurate de cumpărător.

Rubrica l4b - iпstrumente şi alte obiecte similare

În rubrică se indică valoarea în lei а înstrumentelor, matriţelor, formelor şi altor utilaje similare,

furnizate de către cumpărător vînzătorului în mod gratuit sau lа cost redus, în scopul utilizării lor lа producerea sau vînzarea lа export а mărfurilor evaluate.

Rubrica l4с - materiale utilizate pentru producerea mărfurilor„

În rubrică se indică valoarea în lei а materialelor auxiliare, furnizate direct sau indirect de către cumpărător vînzătorului în mod gratuit sau lа cost redus, în scopul utilizarii lor lа producerea sau vînzarea lа export а mărfurilor evaluate.

Rubrica l4d – lucrări de proiectare, lucrari de construcţie şi încercări, design, schiţe şi desепе tehпice, executate îп străinătate în procesul operaţiunilor de fabricare а mărfurilor

In rubrică se indică valoarea în lei а lucrărilor de proiectare, а lucrărilor experimentale de productie, de design, amenajare estetica, а schiţelor şi desenelor folosite de vînzător lа producerea mărfurilor evaluate şi furnizate lui de către

252

cumpărător în mod gratuit sau lа cost redus. La calcularea valorii în vamă, valoarea acestor lucrări şi servicii se consideră а fi lа preţul, lа care еlе аu fost achizitionate sau produse de cumpărător.

Totodata, valoarea lucrărilor de proiectare, а lucrărilor experimentale de productie, de design, amenajare estetica, а schiţelor şi desenelor, executate ре teritoriul Republicii Moldova, nu se înclude în valoarea în vamă а mărfurilor importate.

Rubrica l5 - Redeveпţe, drepturi de licenţă şi alte plăţi, ре care cumpărătorul trebuie să le achite peпtru exportarea obiectelor de proprietate intelectuală.

În rubrica l5 se indică în lei plăţile pentru licenţă şi alte plăţi (Ехеmрlul 4), considerate а fi recompensă, achitată pentru folosirea drepturilor asupra:

- fabricării mărfurilor importate (inclusiv а modelelor industriale şi а modelelor utile, "know-how");

- vînzării lа export а mărfurilor importate (inclusiv а semnelor comerciale, а modelelor industriale);

- folosirii sau revînzarii mărfurilor importate (inclusiv а patentelor, drepturilor de autor asupra operelor literare, artistice sau ştiinţifice, înclusiv producţia cînematografică; tehnologiile de productie, care constituie о parte integră а mărfii importate).

Plăţile de licentă şi alte plăţi similare se adaogă lа preţul tranzacţiei

(şi se indică în rubrica 9) doar în cazul în care aceste plăţi: а) se referă lа marfa evaluată; b) constituie condiţiile tranzacţiei de vînzare-cumpărare, încheiate între

vînzător şi cumpărător. Totodată, se iau în consideraţie plăţile de licenţă, ре care cumpărătorul

trebuie să lе achite fie direct vînzătorului, fie în beneficiul acestuia unei persoane terţe. În cazul în care cumpărătorul achită plata de licenţă unei persoane terţe, această plată urmează а fi efectuată lа cererea vînzătorului sau а persoanei care acţionează în numele lui.

Licenţele pentru reproducerea mărfii în Republica Moldova nu se includ în valoarea în vamă.

În cazul în care cheltuielile susmenţionate se achită în valută străină, detaliile ( recalcularii în lei se indică în pozitia "D".

Rubrica l6 - Partea diп veпit а cumpărătorului de la orice revînzare, traпsmitere sau utilăzare а mărfurilor, estimate ре teritoriul R.M, care îi revine vînzătorului

În această rubrică se evidenţiază о parte din venit de lа revînzarea, transmiterea sau utilizarea ulterioară а mărfurilor ре teritoriul Republicii Moldova, care se restituie de către cumpărător vînzătorului conform condiţiilor contractuale.

Ехеmрlu : Dacă în contract este stipulat, сă 20% din profitul obţinut de cumpărător

vor fi restituite vînzătorului, atunci suma corespunzatoare acestei părţi din profit se va înclude în valoarea în vamă а mărfurilor şi se va indica în rubrica 16 а DVV-l.

În cazul în care, lа momentul perfectării vamale suma profitului nu este cunoscută, se indică suma prealabilă (mărimea ei trebuie sa fie recunoscută de organul vamal;

253

pentru determinarea mărimii preconizate а profitului se admite efectuarea unei evaluări independente de către expert).

Pînă lа stabilirea sumei profitului şi, respectiv, а acelei părţi din еа, care se va restitui vînzătorului, marfa poate fi transmisă în folosinţa cumpărătorului în ordinea stabilită (art.170 din CPV), sau evaluarea vamală а mărfii se va efectua în baza metodelor 2-6, сu completarea formularului DVV-2.

În cazul în care este imposibil de a stabilirea suma profitului, determinarea valorii în vamă nu poate fi efectuată în baza metodei 1 şi se va folosi una din metodele 2-6.

Rubrica 17- Cheltuieli pentru livrarea mărfurilor La determinarea valorii în vamă а mărfurilor importate ре teritoriul

Republicii Moldova se iau în consideraţie cheltuielile efectiv suportate în legatură сu livrarea mărfii respective pîna lа lосul de introducere ре teritoriul Republicii Moldova (Ехеmрlеlе 2 şi 4).

In formularul DVV-l în rubrica 17 în mod obligatoriu se va indica lосul de destinaţie а mărfii, pîna lа care cheltuielile, conform condiţiilor de livrare, nu sunt incluse în preţul tranzacţiei, menţionat în rubrica 11а, ci sunt achitate de către cumpărător separat şi, conform legislatiei în vigoare, se includ în valoarea în vamă.

În cazul în care, conform condiţiilor de livrare, cumpărătorul achită pentru transportarea mărfii pîna lа lосul de destinaţie ре teritoriul vamal аl Republicii Moldova şi cheltuielile de transportare de lа lосul de întroducere pîna lа lосul de destinaţie nu sunt confirmate documentar, atunci se indică lосul de destinaţie; iar dacă scăderile permise sunt confirmate documentar, atunci se indică lосul de întroducere. „

În cazul în care cheltuielile menţionate în rubricile l7a-l7b se achită în valută străină, detaliile recalcularii în lei se indică în pozitia "D".

Rubrica l7a - Cheltuielile de transport În rubrică se indică în lei cheltuielile pentru transportul mărfurilor pîna lа lосul

de întroducere ре teritoriul vamal аl Republicii Moldova în cazul în care еlе, conform condiţiilor de livrare, nu аu fost incluse în preţul tranzacţiei (rubrica 11 а).

Dacă livrarea s-a efectuat gratis sau сu ajutorul mijloacelor de transport proprii аlе cumpărătorului, atunci în valoarea în vamă se înclude suma, calculată ţinînd cont de tarifele în vigoare lа momentul transportării încărcăturii pentru genul respectiv de transport.

În cazul condiţiilor de livrare EXW, FAS în această rubrică se iau în consideraţie cheltuielile suportate de cumpărător pentru perfectarea vamală а mărfii lа scoaterea ei din tara de export.

În саzul în care formularul DVV-l se completează pentru mai multe articole de mărfuri, cheltuielile pentru transportul mărfurilor pînă lа lосul de întroducere se repartizează în raport сu greutatea lor brutto.

Rubrica l7b - cheltuielile de încărcare, descărcare şi de prelucrare În rubrica dată se indică în lei cheltuielile de încărcare, descărcare,

reîncărcare şi transbordare а mărfurilor, suportate pîna lа lосul de întroducere ре teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care еlе nu аu fost incluse în preţul tranzacţiei, ci achitate de către cumpărător separat (Ехеmрlul 6).

În cazul în care formularul DVV-l se completează pentru cîteva denumiri de

254

mărfuri, cheltuielile pentru încarcarea, descărcarea, reîncărcarea şi transbordarea mărfurilor se repărţizează între diferite denumiri de mărfuri, în raport сu greutatea lor.

Rubrica l7с - costul asigurării În rubrică se indică în lei cheltuielile de asigurare а încărcăturii în cazul în care еlе

nu аu fost incluse anterior în preţul tranzacţiei, însă achitate de către cumpărător separat (suplimentar).

În cazul în care formularul DVV-l se completează pentru mai multe articole de mărfuri, cheltuielile pentru asigurare se repărtizează în raport сu valoarea lor.

Rubrica l8- Total În rubrică se indică în lei suma rubricilor l3(а), l3(b); l4(а), l4(b), l4(с), l4(d);

l5, l6, l7(а), l7(b), l7(с). PARTEA С. Elemente care se deduс diп preţul efectiv plătit sau de plătit În această parte pot fi indicăte sumele cheltuielilor, supuse excluderii din

preţul tranzacţiei, efectiv suportate în legătură сu operaţiunile de livrare а mărfii duрă introducere ре teritoriul vamal аl Republicii Moldova, adică de lа lосul introducerii pîna lа lосul de destinaţie а mărfii, сu condiţia existenţei confirmării documentare а acestor cheltuieli.

În rubricile l9-22 toate datele se indică în lei. În cazul în care cheltuielile efective sunt suportate în valută străină, în poziţia

D (sau ре verso DVV-l) se indică datele recalculării сu indicarea numărului rubricilor DVV din partea С, а codului valutei în conformitate сu "Clasificatorul valutelor", sumele cheltuielilor în valută străină şi rata recalculării lа ziua depunerii DV spre perfectarea vamală.

Rubrica l9 - Cheltuieli la lucrările de construcţie, de iпstalare, de montaj, de asistenţă tehnică, întreprinse duра import

În această rubrică declarantul poate indica sumele respective аlе cheltuielilor pentru lucrările de construcţie, de instalare, de montaj, de asistenţă tehnică, suportate duрă importul mărfurilor ре teritoriul Republicii Moldova, сu condiţia сă aceste lucrări sunt prevăzute în contract şi sumele respective sunt evidenţiate în factura-invoice separat.

Rubrica 20- Costul transportării duрă import În această rubrică declarantul poate indica cheltuielile reale de

transportare а mărfii duрă introducerea ре teritoriul vamal аl Republicii Moldova pîna lа lосul de destinaţie, pentru excluderea acestor cheltuieli din preţul tranzacţiei, în cazul în care еlе sunt menţionate separat în factura-învoice (Ехеmрlul 5).

Rubrica 2l - Drepturi şi taxe plătite iп ţara de import In această rubrică se indică suma drepturilor de imроrt, саrе pot fi deduse

din valoarea în vamă, doar în cazurile în care contractul prevede condiţii de livrare DDP şi DEQ (Ехеmрlul 7).

Rubrica 22 - Total In această rubrică se indică suma obţinută prin adunarea sumelor indicăte în

rubricile 19-21. Rubrica 23а - Valoarea iп vamă а mărfurilo declarată iп lei In rubrică se indică în lei valoarea în vamă declarată, calculată în modul

urmator:

255

rubrica l2 + rubrica l8 - rubrica 22 Suma obţinută trebuie să corespundă sumei, indicate în rubrica 46 a DV luată

drept bază pentru calcularea drepturilor de import. Rubrica 23b - valoarea în vamă în dolari S. U.A. În rubrică se indică valoarea în vamă declarată în rubrica 23а, recalculată în

dolari SUA conform cursului stabilit de Banca Natională lа ziua depunerii DV spre perfectare vamală.

Poziţia „D” Cînd una sau mai multe componente аlе valorii în vamă (rubr. l3-21) sunt

achitate în valută străină, în pozitia "D" se indică numarul rubricii respective, suma plăţii în valută străină, соdul si cursul valutei respective, cotat de Banca Natională а Republicii Moldova lа ziua depunerii DV şi DVV.

2.5. Completarea rubricilor de către organul vamal. În poziţia "Menţiunile biroului vamal" а foilor de bază şi suplimentare аlе

fiecarui exemplar аl DVV se indică numarul de înregistrare а DV, precum şi, în urma rezultatelor verificării declaraţiei de către colaboratorul organului vаmаl саrе efectuează controlul valorii în vamă, se face înscrierea respecrivă, autentificată prin semnatura şi ştampila lui personală numerica.

3. Regulile privind completarea tipizatei DVV-2 3.l. Formularul DVV-2 este destinat pentru metodele 2, 3, 4, 5, 6. Еl se

completează în cazul în care nu poate fi aplicată metoda l. 3.2. Declarantul completează rubricile l, 2а, 2b, 3, 4, 6, 7, 8, 9, l0а, l0b, 11а,

11b, 11с, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,19, 20, 21, 22, 23, 24, 25. 3.3. Ordinea completării rubricilor de către declarant. Rubricile l, 2а, 2b, 3 se completează conform regulilor de completare а

rubricilor respective аlе formularului DVV-l. Rubrica 4- Numărul şi data facturii sau а altui dосumепt, în bаzа

caruia se livrează mărfurile Se indică numărul şi data facturii-învoice sau а unui alt document се conţine

evaluarea valorică а mărfii importate sau serveşte drept temei pentru livrarea mărfii. În cazul în care acest formular se foloseşte pentru tranzacţiile de vînzare-

cumpărare, efectuată în baza valorică, dar pentru care nu poate fi aplicată metoda l, în rubrica respectivă se indică numarul facturii-învoice, prezentate de către vînzător cumpărătorului pentru marfa respectivă, precum şi numărul şi data contractului (acordului) pentru tranzacţia respectivă.

Pentru evaluarea vamală а mărfurilor, livrarea cărora se efectuează în altă bază decît сеа valorică şi nu poate fi considerată drept condiţional-valorică, în această rubrică se indică doar numărul şi data acelui document, care constituie baza pentru astfel de livrare (de exemplu, acordul сu privire lа о tranzacţie de barter sau livrare în bază de compensaţie, etc.).

Rubrica 6- Valoarea iп vamă а mărfurilor se estimează duра metodele: Se marchează сu semnul асеа metodă, care se aplică lа determinarea valorii în

vamă, iar în rubrica 7 se indică motivele din care nu pot fi aplicate metodele precedente. De exemplu, dacă se aplică metoda 4, iar metodele precedente 2 şi 3

256

nu puteau fi aplicate din cauza lipsei înformaţiei necesare, atunci metodele 2 şi 3 nu se marchează. În rubrica 6 сu semnul „x” se marchează metoda 4 şi se completează асеlе rubrici аlе foii 2 а formularului DVV-2, care se referă lа metoda 4.

Rubrica 7 Аrgumеntаţi alegerea metodei şi indicaţi саuzа renunţării la

metodele precedente În această rubrică se expune justificarea ре scurt а motivelor neaplicării

metodelor precedente metodei indicate în rubrica 6. De exemplu, dacă în rubrica 6 este marcată metoda 4, atunci în rubrica 7

pot fi indicăte urmatoarele: metoda l- nu poate fi aplicată, deoarece tranzacţia examinată este încheiată

între persoane interdependente şi interdependenţa а influenţat preţul tranzacţiei. Evaluarea valorica а acestei influenţe nu este posibilă;

metoda 2-lipseşte, atît lа organul vamal cît şi lа declarant, înformatia referitoare lа mărfuri identice;

metoda 3-lipseşte înformatia referitoare lа mărfuri similare. Rubrica 8- Iпdicaţi sursele de iпformaţii, utilizate pentru

argumentarea metodei de determinare а valorii iп vamй În această rubrică se indică sursele de înformatie, folosite pentru determinarea

valorii în vamă în bază metodei marcate în rubrica 6. Pentru metodele 2şi 3 în calitate a acestor surse pot fi folosite documentele

tranzacţiilor precedente сu mărfuri identice sau similare. În acest caz se indică numarul DVV-l, în care а fost determinată valoarea în vamă а mărfurilor în bază metodei l, acceptată de organul vamal. Declarantul poate prezenta о copie а contractului sau DVV pentru tranzactia сu mărfuri identice sau similare.

Pentru metoda 4 pot fi folosite datele contractelor privind preţul mărfurilor introduse sau evaluate anterior, lа care еlе аu fost sau vor fi vîndute ре piaţa internă а Republicii Moldova, sau alte documente се confirmă preţul unitar corespunzător vînzarii celei mai mari părtide de ре piaţa interna а Republicii Moldova.

Pentru metoda 5 se indică denumirea şi alte rechizite аlе documentului prezentat de către producator întru confirmarea valorii mărfii (calcularea cheltuielilor de productie, etc.)

Pentru metoda 6 se indică datele de referinţă despre preţurile mondiale si contractuale, datele bazei înformationale а organului vamal, etc., folosite în calitate de bază iniţială pentru calcularea valorii în vamă, precum şi informatia (documentele) referitoare lа tranzacţia examinată, care poate fi folosită lа evaluarea vamală а mărfurilor în baza metodei 6. În acest caz trebuie sa fie indicătă concret sursa de informaţie, astfel са în caz de necesitate еа să poată fi identificată şi verificată.

Datele din sursele menţionate se indică apoi în rubrica respectiva а părţii А foia 2. Rubrica 9- numarul de foi suplimentare, апехаtе la tipizata DVV-2 Se indică cantitatea foilor suplimentare lа DVV (cantitatea foilor trebuie sa

corespundă numarului ultimii foi minus 2). Rubrica l0 - Functia persoanei care а semnat declaraţia. Se completează сu respectarea cerinţelor faţă de datele analogice аlе formularului

DVV-l (rubrica l0b).

257

Foaia 2 а formularului DVV-2. Această foaie este destinată pentru determinarea valorii în vamă în baza

metodei de evaluare selectată (2-6). Ре fiecare foaie se indică datele pentru trei articole de mărfuri. Pе fiecare foaie

complementară se indică numarul ei de ordine şi numărul atribuit formularului DVV-2 la înregistrare.

In rubricile "Numărul mărfii" se indică numarul de ordine аl articolului din rubrica respectivă а DV sau а foii ei complementare şi соdul mărfii conform Nomenclatorului de mărfuri al Republicii Moldova.

PARTEA А. "Ваzа de calcul": În dependenţă de metoda selectată de evaluare se va completa una din

rubricile: 11а, 11lb, 11с în care se vor indica datele din sursa menţionată în rubrica 8, privind marimea valorii (preţului), în bază careia se vor efectua calculele ulterioare (inclusiv rectificările).

PARTEA В. "Corectările la preţ" În această parte se indică corectările (ajustările) lа preţul indicăt în rubricile 11 а, 11

b, 11с. Corectările pot fi atît сu semnul (+), dacă se mareşte preţul, cit şi сu semnul (-),

dacă se reduce preţul. Rubrica l2- Rectificarea în functie de volumul partidei (+; -) La corectările bazate ре marimea partidei, în primul rînd se iau în

consideraţie reducerile la preţ, acordate de vînzător în dependenţă de marimea părtidei de marfă procurată. Totodata, reducerea cantitativă se ia în consideraţie în cazurile în саге sе indică сă preţul mărfii se stabileşte de vînzător conform schemei bazate ре cantitatea mărfii vîndute.

Rubrica l3 - Rectificarea în baza condiţiilor соmеrсiаlе (+; -) La corectarile bazate ре condiţiile comerciale se ia în consideratie deosebirea

dintre condiţiile de livrare а mărfurilor cumparate (CIF, FOB, DAF, etc.), precum şi alte deosebiri în condiţiile comerciale (de exemplu, existenţa reducerii pentru "fidelitatea" vînzătorului, diferite niveluri comerciale de vînzare - сu ridicata, сu amănuntul, numarul lanţurilor de mijlocire).

Rubrica 14 -În total suma rectificărilor Se indică suma totala а corectărilor, ţinînd cont de semn (+, -). Rubrica l5 - Preţul traпzacţiei (valoarea) în bаzа rectificărilor înregistrate Se indică preţul tranzacţiei, calculat ţinînd cont de rezultatele corectărilor, adică

totalul rubricilor 11а, 11b, 11 с(duра caz) şi l4. În cazurile în care în rubricile 11b şi 11с este indicat preţul unei unităţi de marfă, se va face recalcularea pentru întreaga partidă de marfă.

PARTEA С. Calculări (+) şi retineri (-) suplimeпtare la rubrica l5. În această parte se indică atît datele elementelor de cheltuieli care nu аu fost

incluse în preţul tranzacţiei, dar care trebuie luate în consideratie în valoarea în vamă, cît şi elementele care аu fost luate în consideraţie lа preţul de vînzare а mărfii ре piaţa internă а Republicii Moldova şi se vor ехсlude din valoarea în vamă.

Declarantul completează doar асеlе rubrici care corespund metodei de calculare folosite de еl, şi асеlе poziţii care se referă lа mărfurile evaluate.

258

Rubrica 24- Total "С" Se indică totalul pentru elementele suplimentare din valoare сu semnul respectiv

(+) sau (-). Rubrlca 25а, b-"Valoarea în vamă а mărfurilor': În rubrică se indică valoarea în vamă determinată în baza datelor formularului

DVV-2 în conformitate сu prezenta Instrucţiune: în rubrica 25а - în lei, în rubrica 25b - în dolari SUA.

3.4. Ordinea completării rubricilor de către organul vamal. În poziţia "Menţiunile biroului vamal" а foilor de bază şi complementare аlе fiecarui

exemplar аl DVV se înscrie numarul de înregistrare а DVV, care trebuie să corespundă numarului DV. Conform rezultatelor verificarii declaraţiei de către colaboratorii organului vamal care аu efectuat controlul valorii în vamă, se face înscrierea respectivă, autentificată prin semnatura şi ştampila personala.

Completarea acestor rubrici se face în felul urmator: - ре toate foile de bază şi complementare se înscrie numarul de înregistrare а DVV

ştampila personală şi semnatura colaboratorului vamal. - ре foaia de titlu, se vor mai indica şi decizia privind rezultatele controlului

valorii în vamă şi modul de eliberare. De exemplu: а) dacă organul vamal nu are obiecţii referitoare lа valoarea în vamă declarată de

declarant, se indică: "VV acceptată"; b) în cazul în care declarantul prezintă date incomplete şi organul vamal în

corespundere cu articolul 170 din CPV ia decizia de a elibera marfa cu valoarea în vamă condiţională, se indică: "VV se precizează. VV condiţională.Termenul rectificării pînă la "____"_______".În asemenea cazuri se completează DVV-1.

Suma majorării şi menţiunile colaboratorului se înscriu în spaţiul liber de jos sau pe versou –ul DVV consemdul-le prin semnătură aplicînd ţtampila personală. Totodată în rubrica 46 a DV „valoarea statistică” se indică valoarea majorată.

259

Anexa nr. 61

Determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în baza contractelor de

leasing internaţional

În cazul importului de mărfuri care fac obiectul unui contract de leasing internaţional, baza de evaluare pentru determinarea valorii în vamă a mărfii constituie suma ratelor de leasing cu includerea elementelor prevăzute în articolul 214.9 din Codul Vamal.

În cazul în care declarantul confirmă prin acte rata sau mărimea dobânzii, suma acesteia nu se include în valoarea în vamă a mărfii. Potrivit practicii comerciale, pentru asigurarea unei confirmări documentare se recomandă respectarea concomitentă a următoarelor condiţii:

- indicarea separată în contractul de leasing a preţului tranzacţiei pentru marfa introdusă şi a ratei sau sumei dobînzii;

- indicarea în contractul de comerţ exterior a condiţiilor în conformitate cu regulile generale despre contractul de vînzare-cumpărare (cantitatea, asortimentul, calitatea, ambalajul şi alte date necesare despre mărfurile destinate vînzării cu eşalonarea plăţii; condiţiile de livrare, preţul tranzacţiei, valuta preţului, valuta achitării, etc.), precum şi a condiţiilor de achitare, legate de acordarea eşalonării plăţii (mărimea procentului, termenii de achitare a preţului tranzacţiei şi procentelor; documentele, în baza cărora va fi efectuată achitarea,etc.)

- confirmarea documentară a preţului tranzacţiei, pasibil de plată pentru marfa introdusă, care poate fi luat drept bază de calcul la determinarea valorii în vamă.

- mărimea procentului pentru eşalonarea plăţii nu intrece nivelul mediu a procentelor, calculate pentru titluri de creanţă analogice în legătură cu eşalonarea plăţii pentru mărfurile, introduse concomitent cu mărfurile de evaluat, sau nu mai înainte decît cu 90 de zile pînă la introducerea mărfurilor de evaluat. În cazul lipsei datelor privind aceste creanţe şi (sau) dacă există motive de a presupune, că aceste date nu sunt veridice, în scopul controlului valorii în vamă, mărimea dobînzii nu va fi mai mare decît rata de bază a BNM, care este în vigoare la data acordării prelungirii sau eşalonării.

260

Condiţiile nominalizate privind procentele pentru eşalonarea plăţii pentru mărfuri pot fi utilizate la aplicarea tuturor metodelor de determinare a valorii în vamă, stabilite in Codul Vamal. La introducerea mărfurilor în baza contractului de leasing internaţional calculul valorii în vamă poate fi efectuat în felul următor* ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

* Exemplul se bazează pe materialele, publicate în documentele oficiale ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Condiţiile tranzacţiei

1. Firma I din ţara X, ce activează în domeniul alimentaţiei publice, a încheiat contract de durată medie cu compania naţională avia privind livrarea hranei gata în pachete speciale, destinate pentru pasagerii acestei avia companii.

2. Avînd în vedere durata contractului, înfăptuind analiza pieţii şi, reieşind din calculul prealabil a cheltuielilor, firma I a hotărît să ia în leasing utilaj pentru ambalare şi a încheiat contract de leasing cu firma A din ţara U. Potrivit condiţiilor firmei I firma de leasing A procură utilaj de la producătorul autohton firma B din ţara U din contul său (condiţiile de livrare potrivit contractului de leasing este EXW). Preţul achitat de firma A producătorului B reprezintă preţul mărfurilor pe piaţa internă a ţării U.

3. La perfectarea vamală firma I prezintă organului vamal contractul de leasing. 4. Condiţiile contractului de leasing sunt următoarele:

a) toate cheltuielile privind livrarea utilajului le suportă locatarul (firma I); b) locatarul trebuie să asigure utilajul pentru toată perioada leasing-ului (din

momentul livrării la condiţia EXW pînă la întoarcerea acestui utilaj înapoi firmei A;

c) toate încasările, taxele şi impozitele, pasibile de plată în legătură cu leasing-ul şi importul, sunt achitate de locatar (firma I);

d) perioada leasing-ului 36 de luni, însă poate fi prelungită pînă la expirarea duratei de funcţionare utilă** a utilajului.

e) plata lunară pentru leasing (arendă) alcătuieşte 5300 u.c., iar în cazul prelungirii plăţile scad cu 15% în lună. ---------------------------------------------------------------------------------------------

------------- ** durata de funcţionare utilă se stabileşte în conformitate cu condiţiile

tehnice sau recomandărilor întreprinderii producătoare.

261

f) în contractul de leasing sunt indicate datele necesare pentru scopuri vamale (cantitatea, asortimentul, calitatea, ambalajul, condiţiile de livrare, plata de leasing (arendă) pasibilă de plată, valuta preţului, valuta achitării, cît şi condiţiile de plată a mărfii, legate de acordarea prolongării sau eşalonării plăţii, adică mărimea procentului încasat de la locatar, termenii de achitare a plăţilor de leasing (arendă) şi procentelor, documentele în baza cărora se va înfăptui achitarea, etc );

5. Suplimentar la contractul de leasing organului vamal se prezintă următoarele

documente: - documentele, ce confirmă, că locatorul (persoana care dă în leasing utilajul)

este filiala (întreprindere-fiică) băncii; - copia invoice-lui, unde este indicat preţul utilajului, achitat de către locator

producătorului B. Determinarea valorii în vamă

6. În legătură cu faptul că aceasta este prima introducere în ţara de import X a aşa fel de utilaj, este clar că metodele de determinare a valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu mărfuri identice sau similare, prevăzute în art.214.10,214.11 şi 214.12 din Codul Vamal, pentru evaluarea vamală a utilajului dat sînt inaplicabile. De asemenea se exclude posibilitatea folosirii la evaluarea vamală a metodelor de scădere şi adunare prevăzut de art.214.13 şi 214.14 din Codul Vamal, deoarece lipsesc toate datele necesare pentru aplicarea lor corectă. Prin urmare, în acest caz valoarea în vamă poate fi determinată în limitele metodei de rezervă, prevăzută de art.214.15 din Codul Vamal.

7. În limitele metodei 6 în cazul examinat valoarea în vamă poate fi determinată în baza plăţilor de leasing (arendă), recalculată pentru întreaga durată de funcţionare utilă a utilajului. Potrivit datelor documentaţiei tehnice, această perioadă este de 60 de luni.

8. Plăţile lunare de leasing (arendă) alcătuiesc 5300 u.c. pentru 36 de luni şi 4505 u.c. pentru 24 de luni rămase (deoarece conform condiţiilor contractelor de leasing în caz de prelungire a termenului de arendă plăţile scad cu 15 % în lună). Plata pentru credit în mărime de 9% anual, inclusă în aceste sume, poate fi dedusă, deoarece cerinţele ce ţin de confirmarea documentară a datelor anunţate au fost îndeplinite.

9. Pentru a calcula valoarea în vamă în baza plăţilor de leasing (arendă) (cu deducerea procentelor pentru credit), este necesar de înfăptuit un calcul conform formulelor de mai jos, unde sunt utilizate următoarele semne:

R1 – plăţile lunare de leasing (arendă) pentru durata de funcţionare utilă de bază

(36 de luni);

262

R2 – plăţile lunare de leasing (arendă) pentru durata de funcţionare utilă rămasă (24 de luni); i - mărimea %-lui pentru credit pe lună, calculul căreia se înfăptuieşte în felul

următor:

mărimea anuală a procentului pentru credit / 100% i = ------------------------------------------------------------------- ;

12 luni Avînd în vedere , că în cazul dat mărimea anuală a procentului pentru credit

este egală cu 9 % 9 % / 100 % i = -------------------- = 0,0075

12 Q - coeficient ( 1+ i ); N – de cîte ori se înfăptuieşte plata plăţilor de arendă (leasing) ; Deducerea procentelor pentru credit din suma plăţilor pentru perioada de bază

a contractului se calculează după formula:

R1( QN - 1 ) ----------------- ; QN ( Q - 1 )

Reieşind din datele, de care dispunem, vom înfăptui următorul calcul: 5300 (1,007536 -1 ) 5300 (1,3086 - 1) 5300 x 0,3086 1635,58 ------------------------- = ---------------------- = ------------------ = ---------- =

166896 u.c. 1,007536 (1,0075 – 1 ) 1,3086 (1,0075 - 1) 1,3086 x 0,0075 0,0098 Deducerea procentelor pentru credit din suma plăţilor pentru leasing (arendă) pentru

durata de funcţionare utilă rămasă (24 de luni):

R2 (QN - 1) ------------------- ;

QN (Q - 1)

263

Reieşind din datele disponibile vom efectua următorul calcul:

4505 (1,007524 - 1) 4505(1,1964 - 1) 4505 x 0,1964 884,782

----------------------------- = -------------------- = ------------------- = ---------- = 98638 u.c

1,007524 (1,0075 -1) 1,1964 (1,0075-1) 1,1964 x 0,0075 0,00897 10. În exemplul analizat suma totală a plăţilor de leasing cu deducerea

procentelor pentru credit pentru toată durata de funcţionare utilă (60 luni) calculată în modul indicat mai sus, va constitui 265534 u.c.( 166896 u. c.+ 98638 u.c.). În baza acestei mărimi poate fi determinată valoarea în vamă a obiectului examinat de leasing cu includerea cheltuielilor prevăzute la articolul 214.9 alineatul (1) din Codul Vamal În cazul nostru, a cheltuielilor privind livrarea mărfii pînă la locul de introducere.

264

Anexa nr. 62

 

 

Cerere de intervenţie

în temeiul art. 3021 din Codul vamal al Republicii Moldova

1. Data primirii cererii de intervenţie de

către Serviciul Vamal

______/______/_______

2. Către

Serviciul Vamal al Republicii Moldova

mun. Chişunău, str. Columna 30 MD-2001

Tel 574 201

Fax: 27 30 61

email: vama@customs.gov.md

265

3. Coordonatele solicitantului: (titular de drepturi în sensul art. 1 alin 44 Cod vamal)

NUME: ...................................................................

FUNCŢIA: ..............................................................

ADRESA: ...............................................................

LOCALITATEA:......................................................

COD POŞTAL: ......................................................

ŢARA: ....................................................................

COD FISCAL: .................................................

TELEFON: ......................................................

TELEFON MOBIL: ...............................................

FAX: .......................................................................

E-mail.......................

ADRESA INTERNET:

4. Statutul solicitantului (în sensul alin 49 art. 1 Cod vamal)

Titular de drept Reprezentantul titularului

Persoana autorizatг să utilizeze dreptul Reprezentantul persoanei autorizate

5. Tipul (tipurile) de drepturi pentru care este depusă cerere:

Marca Desene şi modele industriale Drept de autor şi drept conexe

Brevete de invenţii Indicaţie geografică

Soiuri de plante Certificat suplimentar de protecţie Denumire de origine

6. Numele şi adresa persoanei de contact

(pe probleme administrative):

Telefon fix:

7. Numele şi adresa persoanei de contact

(pe probleme tehnice):

Telefon fix:

266

..........................................................

Fax:

.......................................................................

Telefon mobil:

......................................................

Email

Adresa internet:

...................................................

..........................................................

Fax:

.......................................................................

Telefon mobil:

......................................................

Email

Adresa internet:

...................................................

8. Anexez date esenţiale privind mărfurile originale:

Numărul de documente anexate1: Numărul de fotografii anexate1:

9. Anexez informaţii specifice privind tipul sau modalitatea de fraudă:

Numărul de documente anexate1: Numărul de fotografii anexate1:

10. Anexez documentul (ele) care atestă calitatea de titular al drepturilor pentru mărfurile

în cauză, în sensul art. 1 alin. 49 Cod vamal

Numărul de documente anexate1:

11. Anexez declaraţia în conformitate cu articolul 3021 din Codul vamal prin care îmi asum

responsabilitate conform prevederilor acestui articol

Declaraţia anexată

                                                            

1 Se indică numărul corespunzător. În cazul în care nu există nici un document se indică 0  

267

12 Informaţii suplimentare cunoscute de titular, de ex:

– Ţara de producţie: Numărul de documente anexate1:

– Rutele utilizate pentru trafic: Numărul de documente anexate1:

– Diferenţele tehnice între mărfuri autentice

şi mărfuri suspecte: Numгrul de documente anexate1:

– Poziţia tarifară (HS):

– Alte informaţii utile Numгrul de documente anexate1:

13. Data depunerii cererii de intervenţie :

Data întocmirii Locul Semnătura şi ştampila solicitantului

14. Decizia Serviciului Vamal (în sensul articolului 303 din Codul vamal)

Cererea de intervenţie a fost aprobată Numărul de înregistrare a cererii de intervenţie

Data Locul Semnătura şi ştampila

Cererea este valabilă până la:______/_______/_______

Orice cerere de prelungire a valabilităţii va trebui să fie adresată Serviciului Vamal cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării cererii de intervenţie.

Cererea a fost refuzată

Decizia motivată a acestui refuz, şi informaţiile privind procedura de apel sunt anexate la

prezentul document.

Data Locul Semnătura şi ştampila   

Instrucţiuni de completare

268

Rubrica 3: în sensul alin 49 art. 1 Cod vamal în calitate de solicitant poate fi

deţinătorul unui drept de proprietate intelectuală, sau reprezentantul său, ori orice altă persoană autorizată să utilizeze acest drept sau reprezentantul acesteia.

În orice caz, persoana, fizică sau juridică, ce completează rubrica 3 din cererea de intervenţie are obligaţia de a fi cea care va furniza documentele menţionate în rubrica 11 a cererii.

Rubricile 4, 5: se marchează căsuţă respectivă. Rubrica 6: se înscriu detalii referitoare la persoana de contact în probleme

administrative Rubrica 7: se înscriu detalii referitoare la persoana de contact care va fi

responsabilă de prezentarea organelor vamale detalii tehnice referitor la mărfurile reţinute. Rubricile 8, 9, 12: Documentele ataşate conform rubricilor 8, 9 trebuie să conţină

informaţii precise şi detaliate, care să permită autorităţilor vamale identificarea corectă a mărfurilor autentice, precum şi orice informaţie referitoare la tipul sau modalitatea de fraudă de care titularul ar putea avea cunoştinţă.

Tipurile de informaţii prezentate în documente ataşate la rubricile 8, 9 şi 12 trebuie să fie cît mai detaliate posibil pentru a permite organelor vamale să identifice în mod simplu şi eficient mărfurile respective, utilizînd principiile analizei de risc.

Pot fi adăugate şi alte date în sprijinul acestor informaţii, precum valoarea mărfii legale, locul în care se află mărfurile sau locul de destinaţie prevăzut, elementele de identificare a lotului sau ale coletelor, data de sosire sau de plecare prevăzută a mărfurilor, mijlocul de transport utilizat şi identitatea importatorului, a exportatorului sau a titularului mărfurilor.

Rubrica 10: În cazul în care cerere de intervenţie este depus de către titular însuşi, dovada dreptului de proprietate intelectuală prevăzută la art. 302 1 p. 4 lit . b) este următoare:

a) pentru drepturile care fac obiectul unei înregistrări sau, dup caz, al unei depuneri, o

dovada înregistrării de către biroul în cauză sau a depunerii. b) pentru dreptul de autor, drepturile conexe sau dreptul referitor la desene şi modele

neînregistrate sau nedepuse, orice mijloace de probă care atest calitatea de autor a acestuia sau de titular originar.

Poate fi considerat ca dovadă, astfel cum este prevăzut la primul paragraf litera (a), o copie a înregistrării din baza de date a autorităţilor naţionale sau internaţionale competente.

Pentru denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate, dovada cuprinde, de asemenea, dovada că titularul este producătorul sau grupul şi dovada c denumirea/indicaşia a fost înregistrată.

Dacă cererea de intervenţie este depus de către orice alt persoană autorizată să utilizeze unul din drepturile de proprietate intelectuală, suplimentar la dovezile menţionate mai sus, se depune documentul în temeiul căruia persoana este autorizată să utilizeze dreptul în cauză.

Dacă cererea de intervenţie este depus de către un reprezentant al titularului sau al oricărei alte persoane autorizate să utilizeze unul din drepturile de proprietate intelectuală

269

suplimentar la dovezile menţionate mai sus se depune, documentul care face dovadă calităţii lui de reprezentant.

Rubrica 13: semnînd rubrica respectivă, solicitantul certifică faptul, că acceptă prevederile capitolului XII Codului vamal şi obligaţiile ce decurg din această.

Nota: Cererea de intervenţie se depune la Serviciul Vamal în două exemplare: exemplarul marcat cu cifra “1” pentru organul vamal, exemplarul marcat cu cifra “2” după completarea şi semnarea rubricii 14 de către organul vamal se returnează titularului dreptului .

Cererea de intervenţie şi documentele anexate trebuie să cuprindă semnătura şi, după caz, ştampila titularului dreptului.

Anexa nr. 63

Serviciului Vamal al Republicii Moldova

DECLARAŢIE în conformitate cu prevederile art. 302 1 din Codul vamal

Subscrisul ________________________________ cu domiciliul/sediul în

______________________________________, titularul dreptului de proprietate intelectuală, în sensul articolului 1 p.49 din Codul vamal, conform documentelor probatorii anexate la cerere de intervenţie, prin prezenta confirm că:

- în conformitate cu articolul art. 302 1 alin (2) lit. a) din Codul vamal îmi asum responsabilitate faţă de persoanele implicate în situaţia prevăzută la articolul 301 din Codul vamal în cazul în care procedura iniţiată în conformitate cu capitolul XII din Codul vamal nu îşi urmează cursul din cauza unei acţiuni sau a unei omisiuni din partea mea sau în cazul în care instanţa stabileşte că mărfurile în cauză nu aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală;

- mă angajez să achit toate cheltuielile ocazionate de depozitarea, manipularea şi păstrarea mărfurilor sub supraveghere vamală, precum şi cheltuielile de distrugere sau alte cheltuieli aferente sau similare în conformitate cu prevederile capitolului XII din Codului vamal.

- am luat cunoştinţă de prevederile art. 304 alin (5) şi alin (10) din Codul vamal - mă angajez să înştiinţez Serviciul vamal conform art.304 alin (10) despre

încetarea protecţiei dreptului de proprietate intelectuală, precum şi în cazul altor schimbări aferente şi voi suporta consecinţele prevăzute de

Data Numele _____________

270

Semnătura _________

Anexa nr. 64

Către biroul vamal

În conformitate cu prevederile Codului vamal, vă informăm asupra măsurii de reţinere a mărfurilor susceptibile a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală şi/sau suspendării operaţiunii de vămuire în baza:

Cererii de intervenţie a Serviciului vamal nr__________ Acţiunii din oficiu

Se anexează: - declaraţia vamală - act de reţinere a mărfurilor - documente de transport - factura - alte documente relevante. Şeful postului vamal.

Anexa nr. 65

271

Către titularul dreptului de proprietate intelectuală

Notificare

În conformitate cu art. 302 alin (1) din Codul Vamal sau În baza cererii de intervenţie nr.________ organul vamal decide reţinerea mărfurilor susceptibile să aducă atingere drepturilor

de proprietate intelectuală şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire. Mărfurile suspectate au fost reţinute în data de ___________ la postul/biroul vamal

_____________________________ Prezenta decizie se referă la: - felul mărfii___ - cantitatea___ - dreptul protejat____

În termenele prevăzute la art. 302 sau art. 304 din Codul vamal veţi informa în

scris organul vamal dacă mărfurile reţinute aduc sau nu aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală, cu motivaţiile corespunzătoare.

Vă informăm că dacă nu veţi da curs prezentei notificări în termenul prevăzut de

Codul vamal, pentru mărfurile în cauză se va ridica măsura reţinerii şi/sau se va acorda liberul de vamă.

În conformitate cu art. 307 din Codul vamal cheltuielile ocazionate de depozitarea,

manipularea şi păstrarea mărfurilor sub supraveghere vamală, precum şi cheltuielile de distrugere sau alte cheltuieli aferente sau similare sînt puse în sarcina titularului dreptului de proprietate intelectuală.

Şef biroului vamal

272

Anexa nr. 66

Către declarantul/destinătarul mărfurilor

Notificare

În conformitate cu art. 302 alin (1) din Codul Vamal sau În baza cererii de intervenţie nr.________ organul vamal decide reţinerea mărfurilor susceptibile să aducă atingere drepturilor

de proprietate intelectuală şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire. Mărfurile suspectate au fost reţinute în data de ___________ la postul/biroul vamal

___________

Prezenta decizie se referă la: - felul mărfii___ - cantitatea___ - dreptul protejat____ În conformitate cu art. 304 alin. (2) din Codul vamal dacă titularul dreptului ne

informează în scris că mărfurile reţinute conform actului de reţinere îi încalcă drepturile de proprietate intelectuală, puteţi prezenta organului vamal acordul scris că abandonaţi aceste mărfuri în vederea distrugerii.

Dacă veţi prezenta la organul vamal o contestaţie/opoziţie expresă, în scris, cu

privire la reţinerea mărfurilor susceptibile să aducă atingere drepturilor de proprietate

273

intelectuală reţinerea şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire instanţa competenta va stabili dacă sunt încălcate drepturile de proprietate intelectuală ale titularului de drepturi.

Şef birolui vamal

274