Colectia de Documente.pdf

1

SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL

ARHIVELOR NAŢIONALE

COLECŢIA DE DOCUMENTE

Fond: 48

Inv. nr. 67

INVENTAR

de documentele

COLECŢIEI DE DOCUMENTE

aflate în păstrarea şi administrarea Arhivelor Naţionale

(1630-2011)

1705 u.a.

228 file

2

Prefaţă

Colecţia de Documente de la Serviciul Judeţean Mehedinţi al Arhivelor Naţionale

a fost deschisă în 1961. Aceasta conţine circa 1500 de piese, din perioada 1630-2011,

primite de-a lungul timpului sub diferite forme (achiziţii, donaţii, depuneri etc.), de

regulă, de la deţinători particulari. Este o colecţie deschisă, organizată în 37 de pachete,

care includ documente, majoritatea în limba română, dar şi în germană, franceză,

maghiară şi italiană.

Ca gen, în colecţie se află o mare varietate de acte: zapise, porunci, anaforale,

diplome de înnobilare, paşapoarte, diate, jalbe, rapoarte de tot felul, tabele de

împroprietărire, scrisori, răvaşe boiereşti, proclamaţii, memorii, înştiinţări, chestionare,

foi de zestre, hotărâri ale instanţelor de judecată, contracte, genealogii, cărţi de alegere şi

hotărnicii, manifeste electorale, inventare, liste de bunuri, referinţe istorice privind firme,

asociaţii şi întreprinderi, acte personale, catagrafii, documente şcolare, apeluri, bilete de

împroprietărire cu locuri de casă, statistici etc.

Cantitativ, o mare parte din documente aparţin secolului al XIX-lea. Urmează cele

din veacurile al XVIII-lea şi al XX-lea, respectiv din secolul al XVII-lea. Sunt documente

cu privire la proprietatea asupra pământului şi a altor bunuri, mişcarea şi folosirea

acestora, majoritatea în Mehedinţi, dar şi în alte regiuni ale ţării; documente referitoare la

revoluţia din 1848; unirea din 1859; aspecte, momente, instituţii şi stabilimente

economice din raza oraşului Turnu Severin (de pildă, Atelierele C.F.R.); dezvoltarea

comerţului şi industriei; sănătatea publică şi învăţământul; familii (Spineanu etc.) şi

personalităţi culturale (C.D. Ionescu, Petre Sergescu ş.a.); publicaţii şi creaţii literare din

secolele al XIX-lea şi al XX-lea; istoria, organizarea şi administrarea unor aşezăminte

mănăstireşti din Ţara Românească; evenimente importante cu urmări asupra

Mehedinţiului şi a ţării (cele două războaie mondiale, războiul Crimeii); istoria unor

localităţi din judeţ (Balta, Ploştina etc.).

Cele mai vechi şi mai valoroase arhivalii din această colecţie sunt câteva

documente moldoveneşti din secolele XVII-XIX, achiziţionate de la o persoană fizică din

Turnu Severin şi care, cu siguranţă, au aparţinut Colecţiei “Istrati”. Toate au ca obiect

proprietăţi de moşii şi sate şi pricini în legătură cu ele, îndeosebi din ţinutul Vaslui, dar şi

3

de la Orhei şi Soroca. E de subliniat că în documentul din 9 martie 1667, emis pentru

împărţirea averii defunctului vornic Toma Cantacuzino, printre marii boieri moldoveni

împuterniciţi cu rezolvarea pricinii, figurează şi Miron Costin vel vornic, a cărui

semnătură autografă este pusă pe act.

Aceeaşi apartenenţă par s-o aibă şi alte arhivalii valoroase din Colecţia

“Documente”: proclamaţia din 1777 dată la ocuparea Bucovinei de către austrieci;

regulamentul comitetului pentru stârpirea boalelor molipsitoare (1830-1831); proclamaţia

pentru înfiinţarea magistratelor orăşeneşti (1830-1831); istoricul Mănăstirii Neamţ după o

tălmăcire de la 1655 a lui Nicolae grămăticul; aşezământul lui Grigore Alexandru Ghica

pentru mănăstirile Nemţ şi Secu (1855); versificaţiile “Stihire pentru săptămâna patimilor

a patriei”, “Rugăciunea patriotului român”, “Un Plutarh al Moldovei”, “La Grecia”

(1862, de C.D. Aricescu), “Marşul dedicat gvardiei civice de la 10 aprilie 1866” (de N.T.

Orăşanu), “Societatea Tinerimea Română” (1881, de Al.I.Şonţu) ş.a.; lista lucrărilor

maiorului D. Papazoglu din perioada 1857-1865; apelul acestuia privind starea fizică şi

morală a bisericilor şi mănăstirilor din ţară; documentul din 1885 de recunoaştere a

independenţei şi autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia de la

Constantinopol; memoriul generalului Gh. Magheru din 22 octombrie 1856 remis celor

şapte puteri garante şi comisiei acestora pentru unirea şi reorganitarea Principatelor

Române; traducerea articolului lui Lèon Plée “Chestia Principatelor înaintea Europei”;

profesiunea de credinţă a lui Gr.M. Sturdza în legătură cu eventuala lui alegere ca domn

al Moldovei (30 noiembrie 1858); “Întâmplările din Moldova din luna martie 1848”;

prospectul pensionului de la Miroslava (Iaşi) “pentru creşterea şi învăţarea tinerilor

nobili”; documentele referitoare la revoluţia din 1848, unirea din 1859 şi organizarea

învăţământului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ş.a.

Dintre documentele mehedinţene, prin încărcătura de fapte şi informaţii, se

remarcă cele referitoare la satul Balta (genealogia acestuia, din 1826; referinţe privind

mişcarea proprietăţii aici şi în împrejurimi; stratificarea socială şi disoluţia obştii

moşneneşti, morile din sat, între care una aparţinând lui Tudor Vladimirescu etc.) şi la

târgul şi moşia Baia de Aramă.

De asemenea, evoluţia proprietăţii şi circulaţia ei din ce în ce mai susţinută în

condiţiile creşterii valorii pământului în secolul al XIX-lea sunt reflectate de un mare

4

număr de zapise pentru vânzări-cumpărări, învoiri şi zălogiri şi de judecăţile în instanţele

timpului pentru proprietăţi şi hotărnicii, mai ales în satele de moşneni, precum:

Bâlvăneşti, Bârda, Cearângul, Corcova, Costeşti, Dalanţu, Gogoşu de Margine,

Gornoviţa, Proiteşti, Poroina Mare, Rocşoreni, Stârci-Moşneni; Valea Boierească ş.a.

Pentru satele cu ţărani clăcaşi (Dedoviţa, Izvoru Frumos, Pătulele, Rogova,

Stângăceaua, Ţigănaşi, Viaşu etc.), colecţia cuprinde documente privind împroprietăririle

din 1864 şi 1921 şi situaţia, în general, a satului mehedunţean la începutul secolului al

XX-lea, conform chestionarului întocmit în 1906 pentru Expoziţia Generală Română.

Marea proprietate moşierească, la rândul său, face obiectul unor statistici alcătuite după

reforma agrară din 1921.

În legătură cu cele două oraşe ale judeţului Mehedinţi, Cerneţi şi Turnu Severin,

sunt documente relative la mersul comerţului şi recunoaşterea meritelor unor negustori

pentru comunitatea de aici (cazul lui Stamate Pârvulescu din Cerneţi), înfiinţarea şi

evoluţia primelor stabilimente industriale severinene importante (Şantierul Naval, despre

care vorbesc contractele cu D.D.S.G. din 1851, 1856, 1857 şi 1874; Fabrica de Spirt de la

Banoviţa, Atelierele C.F.R.). Câteva documente privesc, de asemenea, ocupaţia străină a

judeţului şi a Severinului în 1916-1918, în timpul căreia fruntaşi ai comunităţii locale au

fost închişi şi trimişi în lagăre de detenţie din România şi ţările vecine, de unde unii nu s-

au mai întors niciodată.

5

INVENTAR

de arhivaliile

COLECŢIEI DE DOCUMENTE

aflată în păstrarea şi administrarea S.J.A.N. Mehedinţi

Nr.

crt.

Nr.

vechi

al u.a.

Conţinutul pe scurt al dosarului,

registrului, condicii etc.

Anul/

anii extremi

Nr.

file

Obs.

PACHETUL nr. I

1.

-

Biletul Comisiei de înfiinţarea Noului Oraş Severin

prin care i se vinde lui Nicolae Argintaru, în

perimetrul oraşului, mahalaua Vânătă, uliţa

Severinului – locul de casă nr. 173 în suprafaţă de

215 stânjeni pătraţi la preţul de 324 lei şi cu obligaţia

de a-şi construi „binaua” la linie, conform planului

oraşului.

I/1

Orig. hârtie dublă, ştampilat cu

primul sigiliu al Noului Oraş

Severin din 1836 şi adeverit de

Judecătoria Mehedinţi

1840

iulie 17,

oraşul

Severin

-

2.

-

Biletul Comisiei de înfiinţarea noului oraş prin care i

se vinde lui Tase Cismariu, în perimetrul Noului

Oraş, mahalaua Vânătă, uliţa Severinului, locul de

casă cu nr. 155 în suprafaţa de 173,5 stânjeni pătraţi

la preţul de 259,50 lei şi cu obligaţia de a-şi construi

„binaua” la linie, conform planului oraşului.

I/2


primul sigiliu al Noului Oraş din

1836 şi adeverit de Judecătoria

Mehedinţi

1840

august 6,

oraşul

Severin

-

3.

- Biletul Comisiei de înfiinţare Noului Oraş Severin

prin care i se vinde lui Vasile Popescu, în perimetrul

Noului Oraş, mahalaua Vânătă, uliţa Bisericii, un loc

de casă în suprafaţă de 216 stânjeni pătraţi, la preţul

de 324 lei şi cu obligaţia de a-şi construi „binaua” la

linie, conform planului oraşului.

I/3

Orig., hârtie dublă, cu sigiliul

1840

august

30,

oraşul

Severin

-

6

oraşului din 1836 şi adeverit de

către Judecătoria Mehedinţi

4.

-


prin care-i vinde lui Iovan Vlăduţi, în perimetrul

noului oraş, mahalaua Galbenă, locul de casă cu nr.

147, în suprafaţă de 108 stânjeni pătraţi, la preţul de

108 lei şi cu obligaţia de a-şi construi „binaua” la

linie şi conform planului oraşului.

I/4

Orig. hârtie dublă, cu primul sigiliu

al noului oraş din 1836 şi adeverit

de Judecătoria Mehedinţi

1842

martie 15,

oraşul

Severin

-

5.

-


prin care i se vinde lui Constantin Vog, în perimetrul

noului oraş, mahalaua Vânătă, locul de casă cu nr.

104, în suprafaţă de 108 stânjeni pătraţi, la preţul de

162 lei şi cu obligaţia de a-şi construi „binaua” la

linie, cu respectarea planului oraşului.

I/5


primul sigiliu al Noului Oraş din

1836 şi adeverit de către

Judecătoria Mehedinţi

1842

martie 15,

oraşul

Severin

-

6.

-


prin care vinde pitarului Tănase Retezeanu, în

perimetrul noului oraş, locul de casă nr. 5 în suprafaţă

de 286 stânjeni pătraţi, la preţul de 572 lei şi cu

obligaţia de a-şi construi „binaua” la linie şi conform

planului oraşului.

I/6

Orig. hârtie dublă, cu primul sigiliu

al noului oraş din 1836 şi adeverit

de Judecătoria Mehedinţi

1842

august 15,

oraşul

Severin

-

7.

-

Poliţia oraşului Severin comunică pitarului Tănase

Retezeanu rezultatul primit de la ocârmuire, la

reclamaţia sa, în legătură cu porumbul depus la

magazia îndestulării oştirilor otomane din oraşul

Severin.

I/7

Orig., hârtie dublă, rupt şi lipsă

jumătate; însemnări pe ultima

pagină

1849

decembrie

16

-

8.

-

Biletul comisiei de înfiinţarea Noului Oraş Severin

prin care vinde lui Pandelie Colibăşanu, în perimetrul

noului oraş, vopseaua Vânătă, locul de casă cu nr.

120, în suprafaţă de 108 stânjeni, la preţul de 162 lei

1850

sept. 10,

oraşul

-

7

şi cu obligaţia de a-şi construi „binaua” la linie şi

conform planului oraşului.

I/8

Orig., hârtie dublă, ştampilat cu

primul sigiliu al noului oraş din

1836 şi adeverit de Judecătoria

Mehedinţi

Severin

9.

-

Comisia de înfiinţarea Noului Oraş Severin încheie

cu Administraţia primei societăţi austriece de

navigaţie pe Dunăre (D.D.S.G) un contract prin care

îi închiriază un teren la Dunăre de 2400 stânjeni

pătraţi, pe timp de 40 ani şi cu data de 8 septembrie

1850, în vederea construirii agenţiei de vapoare şi a

portului.

I/9

Orig., rupt la margini, cu sigiliul din

1836 al oraşului Severin, aplicat în

ceară roşie

1851

ianuarie

26,

oraşul

Severin

-

10.

-

Maghistratul oraşului Turnu Severin încheie cu

Administraţia primei Societăţi austriece de navigaţie

cu abur pa Dunăre (D.D.S.G) un contract prin care se

prevedea să i se închirieze un al doilea teren la

marginea Dunării, lângă primul, pe timp de 80 de ani

şi cu o chirie anuală de 30 de galbeni austrieci, pentru

construirea unui atelier de reparaţii navale pentru

vasele societăţii.

(Contract neaprobat de autorităţile centrale

româneşti).

I/10

Orig., hârtie dublă, cu sigiliile

ambelor părţi aplicate în ceară roşie,

deteriorate

1856

iulie 13,

Turnu

Severin

-

11.

-

Maghistratul oraşului Turnu Severin încheie cu

Administraţia primei societăţi austriece de navigaţie

cu abur pe Dunăre (D.D.S.G) un contract prin

care închiriază societăţii un al doilea teren la Dunăre,

lângă primul, adică 4000 de stânjeni pătraţi pe timp

de 34 ani, cu o chirie anuală de 42 galbeni, pentru

înfiinţarea şi clădirea atelierului de reparaţii navale al

societăţii.

La 15 ianuarie 1857 Ministerul din Lăuntru

aprobă sub semnătură şi sigiliu acest contract.

I/11

Orig., hârtie dublă, cu sigiliile

aplicate în ceară roşie şi deteriorate

( oraş, district, minister, societate)

1857

ianuarie

10, Turnu

Severin

-

8

12.

-

Ministerul Finanţelor eliberează lui Peter Firu Nisete,

supus străin şi birtaş din Turnu Severin, o patentă de

clasa a treia pentru exercitarea comerţului.

I/12,

Orig.

1862

iunie

Bucureşti

-

13.

-

Decretul nr. 990 din 3 iulie 1865 al domnitorului

Alexandru Ioan Cuza cu privire la înfiinţarea şi

statornicirea celor 15 circumscripţii şi Camere de

Comerţ din Principatele Unite Române.

Un tabel de comercianţii aleşi în Camera de Comerţ

din Craiova, secţia Mehedinţi, între anii 1887-1905.

I/13

Copii simple

1865

iulie 3,

Ruginoasa

-

14.

-

Primăria urbei Turnu Severin vinde lui Ion Aureliu

locul de casă nr. 750 din perimetrul oraşului, în

mărime de 234 stânjeni pătraţi, situat în suburbia T.

Vladimirescu, culoarea Albastră, pentru 702 lei, cu

obligaţia de a construi clădirea în termen de 4 ani.

I/4

Orig., hârtie dublă, cu sigiliul din

1866 al oraşului, aplicat în tuş şi

semnat de Gr. Miculescu

1866

octombrie

23

-

15.

-

Primarul urbei Severin vinde lui Ioniţă Piciulescu şi

lui Dimitrie Zoican locul de casă cu nr. 1481 în

suprafaţă de 216 stânjeni pătraţi, situat în mahalaua

Galbenă, la preţul de 432 lei şi cu obligaţia de a

respecta regulamentul de construcţie al oraşului.

I/15

Orig., hârtie dublă, cu sigiliul

primăriei din 1866, ca primar

semnând Gr. Miculescu

1866

noiembrie

5,

oraşul

Severin

-

16.

-

Consiliul comunal al urbei Turnu Severin vinde lui

Ştefan Stoian Danilovici plaţul cu nr. 1588 din

perimetrul oraşului Turnu Severin, culoare Galbenă,

suburbia Vladimir, în suprafaţă de 234 stânjeni

pătraţi, la preţul de 173,30 lei şi cu obligaţia de a se

respecta planul oraşului .

I/16

Orig., hârtie dublă

1870

martie 21,

Turnu

Severin

-

17.

-

Maioreasa Dumitrana Ciupagea din Turnu Severin

încheie cu pictorul Costache Petrescu din Craiova un

contract pentru renovarea picturilor şi zugrăvelilor

bisericii cu patronajul „Adormirea Maicii Domnului”

din Turnu Severin, pentru 1050 de galbeni.

Termen: între 20 iunie 1871 până la

1871

iunie 1,

Turnu

Severin

-

9

terminare.

I/17

Orig., hârtie dublă, contrasemnat

de Consiliul comunal Turnu

Severin, parte în contract, sigiliu

în tuş cu anul 1866

18.

-

Actul de

Actul de naştere al Mariei Nicola Saul, supusă

otomană, născută la Magarevo, vilaetul Monastir

(Bitolia) în anul egirei 1292.

Anexa: extractul de stare civilă al Imperului

otoman în limba rămână, semnat pentru conformitate

cu originalul de către Consulatul imperial turc din

Turnu Severin la 4/16 decembrie 1896.

Sigiliul consulatul în exergă, cu denumirea în

limba franceză.

I/18

Orig., limba turcă, litere arabe

1876

(1292)

(Egira)

-

19.

-

Ioachim, arhiepiscop de Constantinopol – Noua

Romă şi patriarh ecumenic, aprobă şi recunoaşte

independenţa şi autocefalia bisericii creştine ortodoxe

din România, cerute printr-un memoriu al

mitropolitului Ungro - Valahiei, Calinic, şi al

Sinodului, memoriu aprobat de Regele şi Guvernul

României şi transmis Patriarhiei ecumenice prin

Dimitrie Sturza, ministrul Cultelor şi al Instrucţiunii

Publice.

I/19

Facsimil, orig. grecesc,

două sigilii imprimate; hârtie pe pânză.

Biserica Sf. Treime.

1885

Aprilie 13,

Constanti-

nopol

-

20.

-

Apel către întreg personalul Navigaţiei Fluviale

Române şi memoriu de doleanţele personalului

îmbarcat al Serviciului Navigaţiei Fluviale Române

întocmite de căpitanul Victor Demetrescu din Turnu

Severin.

I/20,

Imprimat

1920

septem-

brie

-

21.

-

Raport al Primăriei Turnu Severin către Ministerul

de Finanţe despre situaţia financiară a administraţiei

oraşului

I/21

Concept

1916

octombrie

28

-

22.

-

Raportul Muzeului regional de Istorie şi Etnografie

din Turnu Severin cu nr. 26 din 24 octombrie 1924

prin care arată prefectului judeţului că acest muzeu,

1924

octombrie

-

10

înfiinţat şi dezvoltat cu începere din 1912 şi adăpostit

la Liceul local „ Traian”, redeschis după război în

octombrie 1919, era necesr să fie avut în vedere la

formarea bugetului pe 1925.

I/22,

Orig.

24,

Turnu

Severin

23.

-

Apelul revistei „Datina” din Turnu Severin, foaie a

Societăţii culturale „Mihail Eminescu” din Turnu

Severin, înfiinţată în 2 octombrie 1910, pentru a fi

sprijinită băneşte de orice român.

I/23,

Orig.,

sigiliul societăţii 1910

1923,

Turnu

Severin

-

24.

-

Statutul Societăţii „Bratsvo” Turnu Severin, pentru

răspândirea limbii şi culturii sârbo-croato– slovene în

judeţul Mehedinţi.

I/24,

Copie în 4 file

1926

august 26,

Turnu

Severin

4

25.

-

Adresă-răspuns a primului preşedinte al Tribunalului

Mehedinţi, din 12 mai 1930, către prefectul judeţului

prin care îi comunică numele asociaţiilor cu scop

lucrativ din evidenţa tribunalului la aceea dată.

I/25,

Orig.,

1930

mai 12,

Turrnu

Severin

-

26.

-

Inventarul Fabricii de spirt „Banoviţa” Turnu

Severin, proprietatea Louis Debie, licitată şi vândută

la data de 16 mai 1908, în baza ordonanţei de

adjudecare a Tribunalului Mehedinţi, secţia I-a nr.

1612 din acea dată, lui C.I. Papia din comuna Şimian,


I/26, file scrise acte: 11, Orig. şi

copii, aflate la Banca Mehedinţiului

1908

mai 16

-

27.

-

Fabrica de var Băile Herculane. Societate anonimă:

inventarul fabricii la 21 decembrie 1920, procesul-

verbal de inspecţie tehnico – poliţienească din 15

septembrie 1919, acte de vânzare a fabricii în 1920-

1921, planul- schiţă al fabricii.

I/27

Limbile germană, maghiară

şi română

1919-

1921

-

28.

-

Tabela de constatare a numărului clăcaşilor şi a

categoriei lor şi sumei de despăgubire cuvenită

proprietarului comunei Stângăceaua, plasa Motru de

jos, judeţul Mehedinţi.

I/28,

Orig., în 5 file, deteriorat

1864

-

11

29.

-

Tabele cu proprietarii din judeţul Mehedinţi

deţinători de suprafeţe de pământ de la 10 ha. în sus.

I/29,

Orig.,

<1944>

-

30.

-

Statutele Sindicatului muncitoresc al lucrătorilor din

Şantierul Naval din Turnu Severin şi cartea de

membru a vopsitorului Ştefan Fota.

I/30,

Tipăritură

1907

noiembrie

2,

Turnu

Severin

-

31.

- Act intervenit între primarul urbei Severin şi

Inspectoratul Societăţii de Vapoare austriece pe

Dunăre prin care i se cedează societăţii terenul situat

între km. 3630 şi 3631, alături de calea ferată, în

partea dinspre Dunăre, în lungime de 170 m. şi 4 m.

lăţime, graţie, pentru o cale ferată de încărcare a

vagoanelor, până la expirarea contractului intervenit

în 1850.

I/31,

Orig.

1874

mai 26,

Turnu

Severin

-

32.

-

Statutele Băncii populare cooperative de credit şi

economie „Agricultura” din Oprişor, judeţul

Mehedinţi.

I/32,

Tipăritură

1905

Ianuarie

17

-

33.

-

Brevet pentru conferirea medaliei „Avântul Ţărei” lui

Preda C. Dicu din Regimentul 57 Infanterie,

contingentul 1905.

I/33,

Orig.,

1914

martie 25,

Bucureşti

-

34.

-

Libretul militar al concentratului Dicu Preda din

contingentul 1905.

I/34,

Imprimat

1915,

Turnu

Severin

-

35.

-

Hotărârea Ocolului urban Tr. Severin cu privire la

cererea de despăgubire de război pentru pagubele

suferite din partea trupelor germane.

I/35

Orig. difolio

1920

august 14

2

36.

-

Carte de membru nr. 33612 a Comisiei Generale a

Sindicatelor din România pe numele Dicu Preda,

cuprinzând şi principiile fundamentale ale mişcării

sindicale.

I/36,

Imprimat

1920

-

37.

-

Libretul pentru depuneri la Casa de Economie al

Niculinei Dicu Preda, elevă.

1921

februarie

-

12

I/37,

Orig.,

25

38.

-

Carte de membru al Societăţii „Încurajarea” de ajutor

a lucrătorilor din Şantierul Naval Tr. Severin.

I/38,

Imprimat

1927

ian. 1,

Turnu

Severin

-

39. - Carte de alegător nr. 69 a lui Dicu Preda.

I/39,

Orig.

1933

decembrie

31

-

40.

-

Raportul consiliului de administraţie al Băncii

Populare „ Muncitorul.”

I/40,

Imprimat

1934

decembrie

31

-

41.

-

Ordinul de mobilizare al lui Dicu Preda pentru

mobilizarea din 1939-1940, ordin de rechiziţie şi

ordine de serviciu 1935-1940.

I/41,

Orig.

1935-1940

-

42.

-

Carte de membru al Asociaţiei Române pentru

Propaganda Aviaţiei - filiala Mehedinţi.

I/42,

Orig.,

<1935>

-

43.

-

Statutele socieStStatutul Societăţii de Credit şi Economie a lucrătorilor

Şantierului naval Turnu Severin.

I/43,

Imprimat

1937

noiembrie

15, Turnu

Severin

-

44.

-

Carnetul nr. 179 al Casei de ajutor a personalului

PCA din Şantierul Naval pe numele de Dicu Preda.

I/44,

Imprimat

1945

martie 29

45.

-

Tabele A de constatarea clăcaşilor, a categoriei lor şi

a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului din

comuna Pătulele şi satul Viaşu, plasa Blahniţa,


I/45,

Copii întocmite la 25 august

1910 şi respectiv la 10 martie

1909 de pe tabelele originale

<1910 >,

Pătulele

Mehedinţi

-

46.

-

Lucrările comisiei de expropriere pentru

împroprietărirea izlazului satului Valea Copcii, Tr.

Severin, Ergheviţa şi Poroina Ergheviţei, Dedoviţa şi

tabelul celor îndreptăţiţi la împroprietărire din satul

Dedoviţa.

I/46,

Orig.

1921

februarie.

25 -

noiembrie

1922

14

13

47. - Scos şi transferat în fondul Primăria Pătulele.

48.

- Schiţa cu dispozitivul trupelor române şi germane la

Turnu Severin în confruntarea din 24 august 1944.

I/48,

Concept

1944

august 26

-

49.

-

Statistica generală a jud. Mehedinţi întocmită de

Prefectura Mehedinţi.

I/49

Imprimat

1924

iulie

-

50.

-

Tabel nominal cu eroii mehedinţeni în războiul 1877-

1878.

I/50,

Copie xerox

< 1898>

-

51.

-

Listă de alegători primari cu venit de cel puţin 100

galbeni, de cei direcţi cu venit financiar de cel puţin

1000 galbeni şi de cei de oraş cu capital de 6000

galbeni potrivit art. 4 din anexa II al convenţiei.

I/51,

Copie

1863

ianuarie

6

1

52. - Scadentar al Casei Poporului – secţia credit şi

economii a muncitorilor din Turnu Severin.

I/52, copie

1915-1916

mai 1-4

2

PACHETUL nr. II

1.

-

Zapisul prin care Pătru Ioan Coşei şi Ioan Iovan

Coşei, din satul Bahna, judeţul Mehedinţi, vând 85 de

stânjeni de pământ din hotarul comunei, alături cu

poteca lui Mihai Coşei, lui Gh. Papavă, pentru 700

lei.

II/1


1850

mai 14

-

2.

-

Zapisul prin care Nicola Cămâi din satul Bahna,

judeţul Mehedinţi, vinde 42 de stânjeni şi jumătate

pământ situat în hotarul satului alături cu partea

verilor Pătru şi Ioan. Vânzarea o face lui Iancu

Papavă pentru 300 lei.

II/2


1850

octombrie

15

-

3.

-

N. Cuţui, directorul Fabricii de Bere „Traian” din

Turnu Severin, proprietatea Rudolf de Artner, încheie

un contract cu Ion V. Cioabă din satul Bahna

(comuna Vârciorova, judeţul Mehedinţi), prin care

I.V. Cioabă se obligă să furnizeze fabricii 30 de

vagoane de lemne din pădurea sa, tăiate metri, esenţă

de stejar, în condiţiile stipulate de contract.

II/3

1922

noiembrie

28,

Turnu

Severin

-

14

Orig.

4.

-

Hotărârea Judecătoriei judeţului Mehedinţi în pricina

dintre locuitorii târgului Baia de Aramă cu căminarul

Ştefan Moscu.

Locuitorii târgului Baia de Aramă, prin Drăghici

Sârbu, G. Piciu, Gh. Cojocariu şi alţii se judecă cu

căminarul Ştefan Moscu (reprezentat prin vechilul

său Tănasie Nenoveanu), pentru faptul că Ştefan

Moscu, cumpărând moşia Baia de la Manole Guţiu,

ar fi cumpărat şi târgul lor şi, nerespectând zapisul

din 10 februarie 1780 dat lor de către Hagi

Constantin Stoenescu, le-a pricinuit pagube prin

defăimarea acelui înscris.

II/4

Copie legalizată de judecătorie la

18 septembrie 1842

1836 septembrie

13

-

5.

-

Hotărârea Divanului judecătoresc Craiova pronunţată

ca urmare a faptului că locuitorii oraşului Baia de

Aramă se plâng în apel divanului împotriva

pretenţiilor noului proprietar al moşiei Baia –

căminarul Ştefan Moscu, care le pretindea

despăgubiri pentru pagubele pricinuite moşiei prin

încălcarea dreptului său de proprietate şi defăimarea

înscrisului de împăciuire din 10 februaie 1780 al

proprietarului de atunci, chir Constantin Stoenescu.

II/5

Copie, hârtie dublă

1837

noiembrie

23

Craiova

-

6.

-

Anaforaua Înaltului Divan din Bucureşti în conflictul

dintre căminarul Ştefan Moscu, noul proprietar al

moşiei Baia, şi locuitorii târgului Baia de Aramă,

pentru pretenţii proprietăriceşti, deşi la 10 februarie

1780 chir Constantin Stoenescu, proprietarul de

atunci al moşiei, prin înscrisul său, le dăduse

satisfacţie „spre veşnica încetare a prigoanei”.

Anexă: transcrierea simplă a înscrisului din 10

februarie 1780 şi a confirmării Isprăvniciei Mehedinţi

din 15 ianuarie1818.

II/6

Copie, hârtie dublă, adeverită de

marele ban; 2 copii simple în

anexă

1843

februarie

13

-

7.

-

Actul prin care I. Hergot vinde Profirei, soţia

decedatului I.P. Sgândăr, un loc pe care şi-a aşezat

casa mai demult, prin învoire, situat înspre capul

târgului Baia de Aramă, la preţul de 20 galbeni.

II/7

1892

ianuarie

22

-

15


8.

-

Hotărârea Tribunalului Mehedinţi în pricina dintre

Bălaşa, soţia răposatului Marin Barbu Gaşparescu zis

Bărbuţi, din comuna Bălţaţii de Jos, cu fiul său Marin

şi nora sa Rada, pentru partea de drepturi a fiilor

Bălaşei, Radu şi Ion, morţi minori şi pe care Bălaşa le

stăpânea.

1861 noiembrie 14: hotărârea Tribunalului

Mehedinţi cu nr. 144, cu referire la unele cheltuieli.

II/8

Copii legalizate de tribunal

1861 septembrie

22

-

9.

-

D. Ionescu, I. D. Nistor şi alţi locuitori proprietari din

comuna Bălţaţii de Jos, plasa Dumbrava, judeţul

Mehedinţi, adeveresc că Maria Const. I. Mitru,

născută Marin Bărbuţi, avea proprietate în dealul

Higiu.

II/9

Orig., adeverit de Primăria

comunei Bălţaţii de Jos

1890 septembrie

29

-

10.

-

Contractul prin care mandatarii locuitorilor

împroprietăriţi după legea rurală din 1864 pe moşia

principesei Alexandrina D.B. Ştirbei din comuna

Bâcleşu, adică Niţu I. Popa Radu, Marin Radu

Ungureanu, Dumitru M. Popescu, Ivan A. Robocioiu

şi Radu D. Firoiu se înţeleg cu inginerul Gh.

Crăciunescu din Turnu Severin ca acesta să le

delimiteze şi să le împartă cele 130 de pogoane de

pământ cotropite de proprietar.

II/10

Orig., hârtie dublă, rupt

1895

mai 30

-

11.

-

Stanca, soţia lui Ioan Robu din Bâlvăneşti, cere

Subocârmuirii plăşii Ocolului să-i facă dreptate în

pricina ce o avea cu Nicola Drăghinescu pentru o

moară „sădită” pe a sa moşie de 50 de ani, iar de 8

ani, murindu-i soţul, nu a mai putut vedea de ea ca să

umble.

II/11


1846

mai 25

-

12.

-

Curtea Apelativă din Craiova, secţia I, prin care cel

de-al doilea hotarnic cheamă, pentru 20 aprilie 1848,

pe moşnenii Bâlvăneşti şi Păuneşti la faţa moşiilor

lor, cu dovezi şi cu acte referitoare la moşiile

Bâlvăneşti şi Păuneşti, care se hotărniceau.

II/12


1848

martie 6,

Craiova

-

13. - Contractul prin care Pătru Răngău din comuna 1865 -

16

Bâlvăneşti se învoieşte cu Mihai Gherghinescu,

Nicolae Gherghinescu şi Trăilă Lupu din Bâlvăneşti

să plătească câte cinci sfanţi anual chirie pentru

terenul pe care trecea la conacul şi locul său de

muncă.

II/13


aprilie 15

14

-

Moşnenii din satul şi hotarul Bâlvăneşti, judeţul

Mehedinţi, se plâng domnitorului ţării, cerându-i milă

şi dreptate contra nedreptăţilor făcute de către Ştefan

Burileanu faţă de moşiile lor, după ce, în anul 1833,

moşnenii Bâlvăneşti intraseră în judecată cu

Manolache Burileanu, pentru puţinii stânjeni

cumpăraţi de la unii din moşneni de către Mihai, tatăl

numitului Manolache.

Ştefan Burileanu este delegat de tribunal să facă

dreptate la faţa locului.

II/14


<1832-

1840>

-

15.

-

Contractul matrimonial prin care Gheorghe Danciu

din comuna Brădetul constituie dotă fiicei sale Ioana

în vederea căsătoriei, iar Ioan Popescu, tatăl mirelui,

constituie dotă în vederea aceluiaşi eveniment.

II/15

Orig., autentificat de tribunal

1905

februarie

1

-

16.

-

Foaia de dotă a lui Nicola şi Stanca Ciolan din satul

Brebini către fiica lor „de suflet”, Sara, şi ginerele lor

Toma, prin care îi înzestrează cu ¼ şi ½ din partea

fratelui ei din bunurile mobile şi imobile aflate în

Brebina, Mărăşeşti şi Molanu.

II/16


1832

februarie

18

-

17.

-

Sfatul satului Vărbina Ciuciunească raportează

subocârmuirii plăşii Podgorie, judeţul Prahova, că

Gheorghiţa, fiica lui Radu Lăutaru, văduvă,

căsătorindu-se, urm să plătească capitaţie întreagă.

II/17


1856 septembrie

10

-

18.

-

Hotărârea Divanului judecătoresc din Craiova, secţia

I, în pricina pentru moşie dintre Vasile Gheorghe

Butoi şi Constantin Antonie Butoi din satul Butoieşti.

Moşia fusese sub epitropie.

II/18

Original însoţit de copia hotărârii

Judecătoriei Mehedinţi apelată la

divan

1845

iunie 1

-

17

PACHETUL nr. III -

1.

-

Trăilă Motea şi fiul său Iancu, din satul Marga,

judeţul Mehedinţi, vând verilor lor Mărculeşti din

satul Costeşti partea lor din moşia Camăna, pentru 60

de taleri.

1819 iunie 6. Vasile Coşei din satul Bahna vinde

preotului Popa Gh. Marcu, Ion Marcu şi Nicolae

Marcu din Costeşti partea sa de moşie în hotarul

Camăna, pentru 40 de taleri.

III/1


1819

martie 6 –

iunie 6

-

2.

-

Ioniţă Hârgot, vataf de plai în plasa Muntelui,

porunceşte preotului Popa Pavel, moşilor Lupu

Gherghinescu, Gh. Sitariu şi Trăilă Căplescu

Nicolcea Căpraru, din satul Gornenţi, şi lui Gh.

Dârpeş din satul Malarişca ca să meargă să cerceteze

pricina de moşie dintre Ilia Macu din Costeşti şi

moşnenii Pătruţeşti, în hotarul de moşie Camăna.

La 10 iulie 1803 aceştia adeveresc asupra

împărţirii, stăpânirii şi semnelor hotarului Camăna.

La 8 mai 1819, Ion, fiul lui Samoilă din satul

Gornenţi, adevereşte popii Gheorghe şi lui Nica

Macu de stăpânirea ce au şi de havaetul ce au să

plătească.

La 20 mai 1819 Nicolcea din Gornenţi face

ultima adeverire în referire.

III/2

Copie perilipsis, hârtie dublă

1819

mai 20

-

3.

-

Zapisul prin care Mihai Coşei din satul Iloviţa

zălogeşte partea sa de moşie din hotarul Camăna lui

Nicolae Pătruţi, Barbu Vlădica, Nicolae şi Ion

Ioveşti, din satul Gornenţi, pentru 332 de taleri şi 10

parale, bani împrumutaţi la lipsa sa.

Soroc: până la restituirea banilor.

1834 iunie 24, Mihai Tomescu din satul Moiseşti

zălogeşte cu zapis lui Barbu Vlădica, din Gornenţi,

partea sa de moşie în hotarul Camăna, pentru 180 de

taleri împrumutaţi „la lipsa şi păsul” său.

III/3


1835

iunie 12

-

4.

-

Zapisul prin care Mihai Iancu Coşei şi fiul său Pătru

din satul Podeni zălogesc partea lor de moşie din

hotarul Camăna pentru cei 600 de lei şi respectiv 300

de lei împrumutaţi de la familia Papavă din Gornenţi,

la „neapărata lor trebuinţă”, cu obligaţia de a nu mai

împrumuta alţii până la restituire.

1843

aprilie

23

-

18

La data de 31 august 1843, neplătind această

datorie, Gh. Papavă rămâne stăpân pe acest pământ.

III/4


5.

-

Zapisul prin care i se vinde lui Velco dulgherul din

Cerneţi un loc părintesc de casă, lung de 40 de palme

şi lat de 285 de palme, cu preţul în galbeni 95 de

taleri.

III/5


1817

mai 10

-

6.

-

Lista de cheltuielile făcute în timpul a 13 zile la

Cerneţi în pricina unui proces.

III/6

Orig.

1826

noiembrie

2

-

7.

-

Scrisoarea de mulţumire a ocârmuitorului judeţul

Mehedinţi, Dimitrie Bibescu, către chir Stamate

Pârvulescu, negustor din Cerneţi, pentru serviciile

aduse oraşului în calitate de cilen al Maghistratului şi

de staroste al patentarilor.

III/7

Orig., hârtie dublă şi o fotocopie

1834

februarie

20

-

8.

-

Scrisoare de mulţumire şi recunoştinţă a Sfatului

oraşului Cerneţi către chir Stamate Pârvulescu din

Cerneţi pentru serviciile aduse oraşului timp de 3 ani

ca membru a Sfatului şi staroste al patentarilor.

III/8


1834

octombrie

1

-

9.

-

Cartea de apărare emisă de către Sfatul Administrativ

al Ţării Româneşti negustorului Stamate Pârvulescu

din Cerneţi pentru a fi scutit de patentă şi de tot felul

de răspunderi către stat pentru slujbele ce a săvârşit în

patru ani ca membru al Maghistratului oraşului

Cerneţi şi „prenumărându-se în rândul primei trepte

negustoreşti”.

III/9


1836

ianuarie

15

-

10.

-

Şeful Departamentului Trebilor din Lăuntru, Mihai

Ghica, comunică Maghistratului oraşului Cerneţi că

închirierea încăperii punctului de la Vârciorova, în

care se află comandantul acelui punct, să se facă cu

chirie bianuală de 250 lei, ţinându-se evidenţă după

orânduială.

III/10


1839

noiembrie

3

-

11. - Recomandare către stăpânire dată de către

Maghistratul oraşului Cerneţi pentru negustorul

1841

Ianuarie

-

19

Stamate Pârvulescu din Cerneţi, pentru serviciile

aduse oraşului.

III/11


15

12.

-

Biletul eforilor Eforiei Spitalelor (marele ban Mihai

Ghica, marele logofăt Mihalache Racoviţă şi marele

vistier Alexandru Ghica) dat negustorului Stamate

Pârvulescu din Cerneţi pentru a plăti embatic de 4 lei

pe an pentru casa sa de pe moşia mânăstirii Govora,

în Cerneţi, şi pentru a o stăpâni în pace.

III/12

Orig., hârtie dublă, întărit şi de

ctitorul bisericii Sf. Troiţă din

Cerneţi şi Şeful Departament.

Credinţei, Manuil Florescu.

În anexă: o fotocopie

1842

Iulie

27

-

13.

-

Dania Radei, fiica Mariei Pîsulică din Cerneţi, către

viitorul ei soţ, Dumitrache Ion Popovici, pentru 74 de

stânjeni de moşie în Poroina Ergheviţei, la căsătoria

acesteia.

III/13

Orig., hârtie dublă, cu o copie

semnată de Dimitrie Onciul

1844 septembrie

19

-

14.

-

Testamentul Mariei Antonie Pîsulică prin care

testează averea sa mobilă şi imobilă din Cerneţi şi

Poroina Ergheviţei, fiicei sale Rada.

III/14

Orig., hârtie dublă, rupt, cu o

copie din 20 ianuarie 1909 sub

semnătura lui D. Onciul

1844

noiembrie

14,

Cerneţi

-

15.

-

Hotărârea aleşilor negustorilor din Cerneţi spre a

judeca în pricina de tovărăşie dintre Irina Caşpa şi

vara decedatului Gh. Adam, pentru arenda moşiei

Severinului pe anii 1842-1845, Gh. Adam, prin

tutorele său arhimandritul Hrisant Horezeanu,

nerespectând contractul de tovărăşie.

III/15

Orig., hârtie dublă, cu semnăturile

modificate şi o copie legalizată

din 30 decembrie 1849

1849

decembrie

16

-

16.

-

Cartea de judecată a Judecătoriei de pace a plăşii

Ocolul din Cerneţi, cu nr. 192/1872, privitoare la

despăgubirea lui Toma Iupceanu din Turnu Severin

de către supuşii austrieci Grigorie şi Nicolae Gastoi,

care i-au păşunat moşia din Cerneţi cu peste 500 de

1872

mai 2,

Cerneţi

Mai 2

-

20

capete de vite.

III/16

Copie legalizată de Judecătorie

17.

-

Actul de învoire intervenit între preotul Matei

Popescu şi alţi cinci locuitori din comuna Comăneşti,

prin care cad la înţelegere să respecte împărţirea

făcută de inginer pentru pământul cumpărat de la stat

în acea comună.

III/17

Orig. rupt şi pătat

1875

iulie 8

-

18.

-

Confirmarea lui Manole Mânăstireanu că a primit de

la Ioan, fiul lui Ioan Popescu, cele ce-i datora

răposatului polcovnic Matei Popescu (adică 504 lei

împrumutaţi polcovnicului la Vidin, 88 lei claca pe 2

ani; 50 lei stretina morii şi 27 lei pentru 12 vedre de

vin), fiind slobod a folosi acareturile moştenite.

III/18

Orig. rupt, cu o copie din 23 mai

1879

1856

martie

24,

Corlăţel

-

19.

-

Actul de împărţirea pământului moştenesc urmat la

reclamaţia lui Dinu sin Popa Dumitraşcu din Costeşti

şi ordinul subprefectului, de unchii săi Dănciuleşti,

Miculeşti şi Băzăvani.

(Actul intervine între Radu Raţă, Trăilă Lăzărescu

din com. Balta şi Dinu Băzăvan din Costeşti).

III/19


1861

mai 26

-

20.

-

Zapisul prin care Constantin Dragu din comuna

Costeşti zălogeşte lui Constantin Popa Dumitraşcu

din comuna Costeşti partea de pământ a fratelui său

Ion Dragu, ce o deţinea de la fratele său, pentru un

împrumut de 25 galbeni ( 350 de sfanţi); soroc: până

îi vor întoarce banii copiii fratelui său.

III/20


1853

decembrie

1

-

21.

-

Toma şi Ancuţa Jujan din satul Covrigi vând cu zapis

un stânjen de moşie din Culmea Surii lui Ioan Mîţu,

pentru 38 de sfanţi luaţi pentru salba fiicei lor Stana

şi care s-a furat.

III/21

Orig. cu o copie a Tribunalului,

din 6 octombrie 1891

1853

decembrie

1

-

22.

-

Catagrafie de bunurile mobile şi imobile ale

decedatului Constantin Crăiniceanu din satul

Crainici, întocmită de pitarul Florea Bengulescu în

baza autorizaţiei.

1858

aprilie

10

-

21

III/22

Copie legalizată

23.

-

Zapisul de învoire prin care moşnenii Firăneşti

(Dragotă, Dinu şi alţii) recunosc în prezenţa

ispravnicului de Mehedinţi, Nicolae Glogoveanu,

dreptul lui Dumitrache, fiul preotului Nuţun Gadescu,

din Steicu de a stăpâni nişte pământ.

III/23


1805

iunie 25

-

24.

-

Contractul prin care primarul comunei Devesel,

Nicolae N. Buliga, arendează 5 ha. de ţarină din

pământul şcolii satului Chilia, pe timp de 5 ani, la

preţul anual de 250 lei, agricultorilor din satul Chilia,

Dumitru I. Cârjoiu şi Nicolae P. Ilena.

III/24

Orig. hârtie dublă

1913

februarie

15

-

25.

-

Actul prin care soţii Sandu şi Floarea Ciortea din

satul Drăgoteştii de Jos înstăpânesc fiica lor adoptivă

Constantina.

III/25


1865

martie 25

-

26.

-

Radu Bratiloveanu vinde o delniţă de pământ lui

Pârvu Bivolaru din satul Dragoteşti, delniţă situată în

hotarul comunei, pentru 122 lei.

III/26


1869dece

mbrie

8

-

27.

-

Postelnicul Gh. Vlaston din Cujmir se învoieşte a

sădi viţă de vie pe moşiile Drincea şi Oprişorul

obligându-se a lucra via „napristan”, „şi din rodul ce

va ieşi să dea pe fiecare an de la 10 una fără însă a

mijloci cea mai mică asuprire la măsurătoarea

vedrelor şi osebit să lucreze cu mâinile zile şapte pe

seama moşiei sau să plătească în bani după preţul ce

va urma pentru munca zilei, iar vinul sau rachiul nu

va fi volnic niciodată sub nici un cuvânt a vinde la

vie decât cu ridicata”.

III/27

Orig., cu viză de revizuire anuală

până în 1886 inclusiv

1838

mai 20

--

-

PACHETUL nr. IV

1.

-

Învoirea intervenită între Nicola Petrică şi Ioan Barbu

Petrică din satul Gârbovăţ, pentru moara numită

Drăghineasca de pe apa Coşuştei, de pe moşia lor

stăpânită de–a valma.

1850

decembrie

-

22

IV/1

Copie autentificată de tribunal

11

2.

-

Dumitru Vrăjală din satul Gârbovăţul de Sus donează

curelele sale de moşie moştenite de la părinţi

nepotului Ioan Dumitru Cioabă, luat copil de suflet.

IV/2


1851

iunie 27

-

3.

-

Subprefectul plăşii Ocolul, prin N. Protopopescu,

comunică primarului comunei Gârbovăţu că între I.

D. Cioabă din acea comună şi consăteanul său Giurca

Cioabă a intervenit înţelegerea ca fiecare să

stăpânească după cum au stăpânit şi până atunci.

IV/3

Copie

1870

mai 13

-

4.

-

Cartea de judecată a Judecătoriei comunei Gârbovoţu

pronunţată în litigiul dintre Ioan Dumitru Cioabă din

acea comună şi fraţii săi, pentru averea moştenită de

cel dintâi de la defunctul Dumitru Vrăjilă.

IV/4

Copie legalizată, ruptă.

1879

octombrie

21

-

5.

-

Constantin Reculescu, primarul comunei Gârbovăţu,

dă act de ispaşă lui Ion D. Cioabă pentru 26 bucăţi

lemne de gorun tăiate de fraţii lui de pe braniştea sa,

rămasă de la unchiul său Dumitru Vrăjilă.

IV/5


1882

octombrie

26

-

6.

-

Adeverinţa mai multor locuitori din Gârbovăţu prin

care confirmă că Ion D. Cioabă a fost luat de către

unchiul său Dumitru Vrăjilă de pe când era mic

copil, ca să fie copilul său.

IV/6


1895

ianuarie

15

-

7.

-

Înscrisul lui Gh. Anghelescu din comuna Gârniţa –

Ghelmegioaia prin care fece danie 2 stânjeni de

moşie din hotarul satului fiicei sale Dumitrana, soţia

lui Vasile Giuroiu.

IV/7


1863

februarie

8

-

8.

-

Zapisul prin care Iacob Gherghinescu din satul

Gornenţi, îndatorându-se din lipsă cu 90 de lei la Ion

Gherghinescu, îi lasă ca zălog „jumătate din partea sa

de moşie ce nu este cuprinsă în zapisul lui Nicola”, ca

să o stăpânească până îi va da banii şi când va fi

slobodă, dar să nu dea dijmă şi clăcărit.

IV/8


1839

iunie 2

-

23

9.

-

Zapisul prin care Laţco Sitaru din satul Gornenţi,

împreună cu fii săi Pau şi Iovan, vânzători în rupt,

vând lui Pătru Pau Sitaru din Gornenţi jumătate în

rupt din partea lor de moşie, adică „din câmp, din

pădure, din apă şi din moară” pentru 121 taleri şi 10

parale împrumutaţi la lipsă.

IV/9


1840

februarie

16

-

10.

-

Înscrisul lui Pătru Laţco Sitaru din satul Gornenţi

prin care vinde partea sa de moşie, cât i se va alege

din câmp, din pădure, din apă, din moară, din tot

cuprinsul hotarului Gornenţi, preotului Trăilă Sitaru

din Gornenţi, pentru cei 150 de lei împrumutaţi la

„lipsă şi trebuinţă”, pentru sine oprind locul casei din

săliştea satului, lat de 3 stânjeni şi lung de 6.

IV/10

Orig.

1843

februarie

22

-

11.

-

Trăilă şi Maria Bogdan împreună cu Ion Daravoina

din Gornenţi vând 3 stânjeni de pământ în hotarul

Baia Gogoeva lui Pârvu Praja din satul Malarişca,

pentru cei 72 de taleri pe care i-a împrumutat la

trebuinţa casei sale.

1845 aprilie 9: Pârvu Praja din Malarişca vinde

acest pământ lui Ioan Enăşescu din Costeşti şi Dinu

Popii, pentru 78 de lei şi 30 de parale.

IV/11


1843

februarie

2

-

12.

-

Gh. Căplescu din satul Gornenţi, fiind scăpătat din

contul tatălui său şi îndatorat în multe părţi, neavând

putere a plăti datoria, vânde lui Gh. Bârlan din

Gornenţi 15 stânjeni de pământ din hotarul nemţesc

până în hotarul Zoicanilor, pentru 472 de lei, parale

20.

IV/12


1843

martie 10

-

13.

-

Zapisul prin care fraţii Pârvu şi Trăilă Iancu Sitaru

din satul Gornenţi vând 4 stânjeni de moşie, în rupt,

în hotarul satului lui Gh. Pătru Ungureanu şi fratelui

său, pentru 126 lei.

IV/13

Orig.

1844

februarie

3

-

-

14.

-

Zapisul lui Mihai şi Dinu Peica din Podeni prin care

vând vărului lor Gherghinescu din satul Gornenţi

partea lor de moşie din hotarul cel Mare al satului

Gornenţi pentru 102 lei.

IV/14

1844

decembrie

14

-

24

Orig.

15.

-

Zapisul lui Martin Laţco Sitaru din satul Gornenţi

prin care vinde 3 stânjeni de moşie din hotarul

Gornenţi, adică „din ceea ce ni se va veni la alegere

în rupt”, lui Ioan Gh. Piluţi Sitaru din Gornenţi,

pentru 103 lei, parale 20, „care bani i-am primit

rânduri – rânduri mai dinainte, plătind datoriile şi

altele”.

IV/15


1844

decembrie

15

-

16.

-

Zapisul lui Gheorghe Ianăş Căplescu din satul

Gornenţi prin care vinde lui Gh. Stăniloiu din

Gornenţi 3 stânjeni de moşie în hotarul Gornenţi,

pentru 94 lei, parale 20.

IV/16


1844

decembrie

17

-

17.

-

Zapisul lui Nicola Iova din Gornenţi prin care vinde

lui Ioan Pârjol din acelaşi sat cinci stânjeni din

hotarul Zoicani până în hotarul Nemţesc, din câmp,

din pădure din selişte, scaunul de casă şi vadul de

moară, pentru 150 de lei.

IV/17

Orig., hârtie dublă, pătat

1845

aprilie

19

-

18.

-

Zapisul prin care Pau Pătruţi cel Mic şi Iliuţă din

satul Gornenţi vând lui Gheorghe Nicola Bârlan din

acelaşi sat 2 stânjeni de moşie în hotarul cel Mare,

pentru 63 de lei.

IV/18

Original, hârtie dublă

1845

octombrie

26

-

19.

-

Înscrisul prin care Pau Ioan Pătruţi cel Mic şi Iliuţă

din satul Gornenţi vând 2 stânjeni de moşie lui

Gheorghe Nicola Bârlan din acelaşi sat, pentru

datorie de bani.

IV/19

Orig.

1849

decembrie

28

20.

-

Zapisul prin care Nicola Iovan Piluţi din Gornenţi

vinde un stânjen de moşie în rupt în hotarul cel Mare

lui Ioan Pârjol din Gornenţi, pentru 31 lei şi 20 de

parale.

La 30 aprilie 1854 acelaşi Nicola Piluţi mai

împrumută 31 de lei şi 20 de parale şi-i mai vinde în

acelaşi loc, 1 stânjen de moşie.

IV/20


1853

decembrie

20

-

21. - Zapisul prin care Nicola Pătruţi din Gornenţi vinde

vărului său Nicolae Pătruţi moşie în hotarul Camăna,

1854

decembrie

25

Ciorna şi Ponoriţi, pentru 468 lei şi bucate

împrumutate în mai multe rânduri.

IV/21


27

22.

-

Prinţul Alexandru Dimitrie Ghica, caimacamul Ţării

Româneşti, întăreşte vânzarea prin licitaţie a lui

Vintilă Ciortan din Gornenţi către Mihai Gh.

Nicolcea din Gornenţi, adjudecată la preţul de 103

lei, parale 20.

IV/22

Orig. deteriorat la îndoituri

1856

decembrie

7

23.

-

Zapisul lui Iacob sin Nicolae din satul Costeşti prin

care vinde în rupt partea sa de moşie din hotarul

Gornenţi şi Cracul Lung preotului Trăilă Sitaru,

logofătului N. Sitaru şi lui Ion Sitaru, fraţi din satul

Gornenţi, „ precum să se ştie că la lipsa şi păsul meu

m-am rugat de d-lor de mi-au făcut bine de 200 de

lei”.

IV/23


1863

aprilie 15

25.

-

Zapisul lui Nicola Iovan zis Piluţi prin care vinde lui

Nicola Lupu Sitaru şi lui Ion Lupu Sitaru din

Gornenţi partea sa şi a fratelui său de ½ de moşie,

pentru 430 lei împrumutaţi la trebuinţă.

IV/25

Original, hârtie dublă, ruptă la

îndoituri.

1867

februarie

1

26.

-

Înscrisul lui Nicola Gh. Negoiţescu, Mihai Gh.

Negoiţescu şi Pau Radoslavescu prin care vând în

rupt ohabnică partea lor din moşia Negoiţescu din

hotarul Gornenţi lui Marin şi Pătru Păulescu şi Ion

Aldescu din Gornenţi, pentru 378 de lei.

IV/26


1867

iulie 30

27.

-

Zapis lui Barbu Pătrulescu şi Iancu Pătrulescu din

comuna Podeni prin care vând în rupt partea lor din

hotarul Gornenţi până în hotarul Nemţesc lui Pau sin

Pau Ungureanu din Gornenţi, pentru 315 lei.

IV/27


1868

august

19

28.

-

Zapisul prin care Nuţu Iovan Rădulescu, Pau Iovan

Rădulescu şi Drăguţi Rădulescu vând în rupt şi

statornic moşia de cumpărătură din 30 martie 1843 în

hotarul Gornenţi, adică 5 stânjeni de moşie cu lipsă şi

prisos, ce li se cuvenea în hotarul Gornenţi, lui Pau

Ungureanu din Gornenţi, pentru 39, 84 lei.

1871

iulie 11

26

IV/28


29.

-

Pătru Gh. Căplescu din comuna Gornenţi, cu act de

danie către Pătru Ioan Căplescu, îi dăruieşte partea sa

de moşie din hotarul cel Mare şi Cracul Lung, pentru

a fi întreţinut şi înmormântat după datină.

IV/29


1872

decembrie

28

30.

-

Curea Pătruţescu din satul Gornenţi, vânzător în rupt,

vinde cu zapis vătafului Mihai Trocan partea sa de

moşie din hotarul Vodiţa (¼ din alte hotară), pentru

24 lei şi 27 parale, sumă mai înainte împrumutată.

IV/30

Orig. întărit de Isprăvnicie la 17

iulie 1791

1791

iulie 17

31.

-

Ion Popa Pavel din Gorna Vodiţa vinde lui

Constantin Simion Stăncescu, ginerele lui Dinu

Sitaru din comuna Gorna Vodiţa, o moşie în hotarul

satului, din hotar în hotar, „să stăpânească din

câmpie, din pădure, din apă, din munte, din sălişte,

din tot cât ni se va alege”.

IV/31


1835

iunie 30

32.

-

Zapisul prin care Constantin Bondoc, Vasile al Pârvii

şi alţii vând, fiecare, stânjenii lor de moşie din hotarul

Govodarva, în total 23 stânjeni, comisului Istrate

Calotescu, cu 5 taleri stânjenul.

IV/32


1816

decembrie

21

33.

-

Foaie de cheltuielile făcute la moartea lui Ioan

Stălescu din comuna Govodarva. Adevereşte preotul

Gheorghe, legalizează Primăria comunei Govodarva.

IV/33


1868

decembrie

15

34.

-

Foaie de danie a lui Ion Molăescu prin care

înzestrează pe nepotul său Preda Pârvu Tirică cu

pământ, 6 stânjeni lat şi lung din hotarul Govodarva,

cu obligaţia ca înzestratul să suporte cheltuielile cu

înmormântarea sa.

IV/34


1868

decembrie

15

35.

-

Jalba lui Matei Tobă din comuna Govodarva pentru

banii împrumutaţi cu zapis şi neprimiţi la expirarea

termenului.

IV/35

Orig.

<1845-

1856>

27

36.

-

Zapisul prin care preotul Matei Crăiniceanu vinde lui

Nicolae Drăcea din satul Horăşti şapte stânjeni de

moşie şi ½ în hotarul Horăşti, din hotar până în hotar,

pentru 54 de galbeni.

IV/36

Zapis fals, hârtie dublă

1842

aprilie 30

37.

-

Înscrisul prin care Stanca, soţia decedatului I. Drăcea

din Crainici, cu fiii săi Constantin şi Gheorghe, se

învoiesc cu cumnatul lor Nicolae Drăcea din Horăşti

asupra moşiei ce o stăpânesc în hotarul Horăştilor, ca

să stăpânească N. Drăcea 8 ½ stânjeni la Răsărit, 6 şi

trei litre la mijloc şi 6 la malul Motrului; iar

cumpărătura până la Motru umblător să o împartă

deosebit după seama stânjenilor ce vor ieşi.

IV/37


1847

ianuarie

20

3

38.

-

Diata lui Nicola Drăcea din Horăşti, prin care, în

viaţă fiind, împarte bunurile sale mobile şi imobile

fiilor săi Ion, Maria şi Stanca.

IV/38

Orig.

1859

octombrie

8

5

39.

-

Zapis statornic prin care preotul Mihai Ioan Drăcea

din satul Crainici vinde lui Ioan Nicola Drăcea din

Horăşti zece stânjeni de pământ în culmea

Băzăvanilor şi apa Motru, pentru 36 galbeni.

IV/39

Orig.

1860 septembrie

3

40.

-

Petre N. Roşiu, proprietar din comuna Ilovăţu,

judeţul Mehedinţi, ia de tovarăş, pentru exploatarea

pădurii cumpărată de la Ion A. Mitescu din Şişeştii de

Sus, pe Vasile Velicescu din comuna Marga, judeţul

Mehedinţi în condiţiile: să străjuiască în proprietate

cât timp va dura exploatarea şi să ţină un registru de

venituri şi cheltuieli; anual să încheie bilanţul şi să

primească ½ din venituri după scăderea capitalului,

cheltuielile şi dobânda de 10% pentru primul; dreptul

de control al primului şi asigurarea cu averea mobilă

şi imobilă a celuilalt, etc. Redactat şi scris de Ştefan

Chiriţescu.

IV/40

Original, hârtie dublă,

autentificat de Tribunalul

Mehedinţi – S. I

1897

martie 4,

Turnu

Severin

41.

-

Trăilă Laţco Surdu din Izverna, Mehedinţi, zălogeşte

preotului Ioan din Săliştea, pentru 100 de lei şi 20

parale împrumutaţi la mare nevoie, 20 stânjeni lat şi

1841

aprilie 23

28

lungimea până la valea Orenei, partea fiicei sale mai

mici.

IV/41


42.

-

Actul de botez al Călinei Maria Surdu din satul

Izverna, cătunul Canicea, plaiul Cloşani, judeţul

Mehedinţi.

IV/42

Orig.

1847

martie 14

43.

-

Înscrisul lui Vasile Cărăvan din Izvorul Aneştilor

prin care, împrumutându-se la boierul Gheorghe

Popescu de 21 şi jumătate poli, zălogeşte o claie de

fân şi ½.

Soroc până la Sf. Dumitru.

IV/43


1873

ianuarie

18

44.

-

Pătru Verdeş, Gh. Golea, Trăilă Verdeş, Pârvuleştii şi

alţii din satul Marga se judecă cu Samfireştii, tot din

comuna Marga, pentru zilele de moară de pe moşia

reclamaţilor, hotărârea Judecătoriei.

IV/44

Copie legalizată de Judecătorie şi

Subocârmuirea plăşii Cloşani

1841

aprilie 3

2

45.

-

Preotul Constantin Rămescu vinde lui Mihai

Rămescu zis Guleratul din Miculeşi o curea de moşie

în vale Hodăilor.

IV/45

Orig.

1854

mai 10

46.

-

Gheorghe Nebunu din satul Miculeşti lasă cu diată

spre moştenire fiilor săi, Radu, Dumitru şi Pantelie,

averea sa, cu specificaţie cât pentru fiecare.

IV/46

Orig.

1862

mai 10

PACHETUL V

1.

-

Zapisul lui Gheorghe Iovan Trăilescu din mahalaua

Negruşa, satul Cireşu, prin care îi vinde lui Trăilă

Lupu Iovan din Gornenţi moşie pentru datoria ce o

avea la acesta, între care şi 522 de lei.

V/1


1853

martie 29

2.

-

Zapisul lui Iovan Trăilescu, din mahalaua Negruşa,

prin care vinde Stanei, soţia lui Trăilă Iovan din satul

Gornenţi, partea sa de moşie din hotarul Negruşa de

Sus, pentru suma de 800 de lei, parale 10, sumă

1856

februarie

23

29

împrumutată.

V/2


3.

-

Gheorghe Medariu din satul Retezu, judeţul

Mehedinţi, se adresează cu jalbă către Subocârmuirea

plaiului Vâlcan, ca acesta să oblige cu procură pe

preotul Gheorghe Dobrecici din Racoşi, mahalaua

Arjoci, să-i restituie răvaşul dat la preparativele de

căsătorie a sa cu fata preotului, privitor la stăpânirea

în Negoieşti, judeţul Mehedinţi.

V/3


1852

mai

4.

-

Actul de botez al numitului Ioan, fiul preotului

Gheorghe Vasile din Pătule, judeţul Mehedinţi.

V/4

Orig.

1859

noiembrie

18

5.

-

Zapis de învoire pentru curmarea prigonirilor şi

judecăţilor la boierii judecători, intervenit între

moşnenii Ciotârleşti, Caliţoi, Bădeşti şi toţi cetaşii

lor, pentru moşia Căzăneşti megieşască, a tuturor, şi

înfundăturile din culmea Cerveniţii în vale.

V/5

Orig., hârtie dublă, autentificată de

Isprăvnicie

1825

ianuarie

23,

Cerneţi

6.

-

Jalba clăcaşilor din satul Peri, şezători pe moşia

moşnenilor pereni, prin care se plâng Isprăvniciei de

Mehedinţi că sunt obligaţi la zile de clacă „pe toate

moşiile pe unde le este hrana”. Cer trimiterea

zapciilor plăşi Ocolul de Jos, ca să aibă dreptate: trei

zile de clacă pe an, după obicei.

V/6

Orig., rupt, cu porunca

Isprăvniciei către zapcii

1825

iunie 20

7.

-

Zapisul lui Dumitrache Niţu Bădescu, Băloi şi Pârvu

Bădescu din satul Peri, prin care îi vând ceauşului

Istrate Calotescu din Peri cinci stânjeni de moşie

moştenită de la Ciotârleşti, cu 15 taleri stânjenul.

V/7

Orig., rupt

1825

iulie 3

8.

-

Jalba lui Ion Hoit, Ion Novac şi alţii din satul Peri,

judeţul Mehedinţi, prin care se plâng lui Alexandru

Ghica, caimacamul Craiovei, pentru o cureluşă de

moşie în hotarul Dâlbociţa, aleasă lor la hotărnicie,

dar pe care nu o puteau stăpâni.

V/8

Orig., cu rezoluţia caimacamului şi

1826

iunie 7

30

porunca Isprăvniciei Mehedinţi

către părţi

9.

-

Zapisul prin care Pătru Vraja cu fraţii să-i vând

preotului Nuţu, vărul lor, o parte din moşia lor în

hotarul Peştenuţa, judeţul Mehedinţi.

V/9


1785

august 5

10.

-

Moşnenii moşiei Peşteana dau adeverinţa lor prin

care recunosc stăpânire logofătului Gheorghe din

Steicu asupra unei parcele de pământ în hotarul

Peştenuţa, de la popa Nuţu, având-o şi cu diată veche

de la Călinic ieromonahul, şi resping pretenţiile de

stăpânire ale preotului Răducan din Vârtop.

V/10

Orig., hârtie dublă; (în textul

documentului se vorbeşte şi de o

poruncă a vel logofătului Ioniţă

Glogoveanu către moşnenii din

Peştenuţa, de pe când era

ispravnic).

1825

1825

iunie 4

11.

-

Jalba preotului Ion Vâlceanu, a preotului Constantin,

a diaconului Dumitru şi popei Gheorghe prin care

cer Judecătoriei Mehedinţi poruncă de a se proceda la

alegerea hotarelor şi împărţirea moşiilor dintre ei şi

preotul Răducan şi alţi cetaşi ai lor din satul Vârtop,

pentru moşia din hotarul Peşteana, Mătăsarii de Jos şi

Vâlceana.

V/11


1834

iunie 17

12.

-

Jalba preoţilor Răducan din Vârtop, Dinu din

Vâlceaua, Gheorghe din Steicu şi Mihai din

Comăneşti cu cetaşii lor prin care cer Prezidenţiei

judeţului Mehedinţi să fie adus Ion Purcel ca să se

poată semna cartea de alegere şi măsurătoare a

moşiei Peşteana, ce-i zice şi Vârtop, alegere acceptată

de celelalte părţi.

V/12

Orig.

1836

iunie 18

13.

-

Învoirea de împăcare a judecăţii dintre Manea zăt

Sălişteanu cu Pătru şi Ghiţă Răscoleşti, pentru partea

de moşie a lui Răduţul Răscol din hotarul Bârda,

parvenită căpitanului prin zapisele din 1780, 1781 şi

1784

V/13

Copie, hârtie dublă, adeverinţă

de Divanul Craiovei la 14 o2.

1833

februarie

10

31

1833, 2/3 mucegăită şi

deteriorată

14.

-

Hotărârea, în apel, a Judecătoriei Mehedinţi în pricina

pentru un loc de prigonire dintre Stanca Lupoanea

din satul Bârda şi sărdarul Hristache.

V/14


1844

iunie 14

15.

-

Zapisul prin care soţii Constantin şi Maria Rolea din

satul Pitulaşi îi dau preotului Ion Bârlan din acel sat o

bucată de pământ casă şi grădină cu pomi lungă de 10

stânjeni şi lată de 25 stânjeni, cu obligaţia de a-i

pomeni în veci.

V/15


1844

iunie 20

16. - Zapisul soţilor Lazăr şi Florica Curea din satul

Pitulaşi, judeţul Mehedinţi, prin care vând preotului

satului, Ioan Bârlan, 2 ½ stânjeni de moşie în hotarul

Bârda, pentru 36 de lei şi 20 de parale.

V/16


1846

iunie 3,

Pitulaşi

17.

-

Zapisul prin care soţii Lazăr şi Florica Curea din

Pitulaşi, judeţul Mehedinţi, vând fiicei lor, Lenuţa, şi

ginerelui lor Vasile, trei stânjeni de moşie în luncă,

din valea Bârzii şi până în hotarul cu moşia Govora.

V/17


1855

aprilie 10

18.

-

Hotărâre a Judecătoriei Mehedinţi prin care vechii

vecini ai moşiei Baloteşti – Mehedinţi recunosc

hotarele fixate prin cartea de hotărnicie de către

sărdarul C. Hristescu şi locuitorii bârdeni.

V/18

Copie, hârtie dublă, judecători:

Gh. Bibescu, C. Roşianu şi Gr.

Sâmboteanu

1859

noiembrie

25

19

-

Judecata Judecătoriei judeţului Mehedinţi în pricina

dintre moşnenii Podeni (Dinu Papavă, Pătru Podeanu,

Dumitru Papavă, Gh. Papavă şi cetaşii lor Păpăveşti,

Enculeşti, Negoiţeşti şi Pătruleşti) din satul Podeni cu

moşnenii Negruşani, tot din satul Podeni, pentru

moşia stăpânită de Negruşani în hotarul Mirceştilor.

La judecata se prezintă un hrisov din anul 7018

(1510) prin care Mircea Vodă, feciorul Mihnii Vodă,

dă moşia din hotarul Mirceştilor ohabnică lui Milea şi

feciorilor lui şi modul cum făcuse dreptate părţilor T.

Vladimirescu pe când era vătaf la plaiul Cloşani.

V/19

1833

februarie

16

2

2

32

Copie autentică, hârtie dublă,

rupt la îndoituri.

20.

-

Trăilă Velici Grama, Gheorghe Pârvu Grama şi Pau

Hirimia, vânzători în rupt, vând la 9 ianuarie1841

moşie în rupt 12 stânjeni în Gura Jidovinii, lui Gh.

Papavă din Podeni, pentru 135 lei împrumutaţi.

La 1 iulie 1871, printr-un nou act, Gh. Papavă din

Podeni vinde din acest loc 15 stânjeni lui Constantin

Ghiţă Grama, pentru 63 lei vechi.

V/20

Orig., hârtie dublă şi traducerea

din 8 iulie 1896

1841

ianuarie

9

21.

-

Bilet de vânzarea vitelor eliberat de satul Ponoarele,

plaiul Cloşani, judeţul Mehedinţi, lui Pătru

Crăciunescu, pentru a merge cu un junc de vânzare la

bâlciul din Lupoaia, Mehedinţi.

V/21

Orig.

1860

octombrie

18

22.

-

Gheorghe Nastase Martin din Poroina Ergheviţei

vinde lui Dumitrache Ion Popovici din Cerneţi pentru

stânjeni de moşie din hotarul Poroina – Ergheviţei, cu

50 de lei stânjenul.

V/22

Orig. şi o copie a sa din 20

ianuarie 1909, subsemnătura lui

D. Onciul

1845

mai 12

23.

-

Gheorghe Dimitrie Bibescu, domnul Ţării Româneşti,

întăreşte vânzarea prin mezat a 221 stânjeni de moşie

din hotarul Poroina – Ergheviţei, ai sindicatului

faliţilor Ghica Coşeriu, cumpăraţi la mezat de către

pitarul Gligorie Prădescu, cu suma de 56.134 lei,

respectiv 254 lei stânjenul.

V/23


1867

mai 8

24.

-

Hotărnicia preliminară a proprietăţii lui Toma

Iupceanu de cea a moşnenilor din Poroina –

Ergheviţa, în devălmăşie cu aceştia şi în proces cu

moşia Bistriţa.

Inginer hotarnic: Al. Popovici.

V/24

Original, hârtie dublă

1867

mai 30

25.

-

Contractul de arendarea pe trei ani a moşiei Poroina –

Ergheviţa, proprietatea lui Toma Iupceanu din Turnu

Severin, către Arendaşul Al. Streinu, pentru 110

galbeni şi 500 ocale de porumb pe fiecare an.

V/25

1869

august 3

33


26.

-

Răvaşul moşnenilor Pereni prin care, la cererea lui

Matei Drăghici Cernita, aleg şi împart moşia în

prigonire (între clăcaşi ).

V/26

Orig.

1831

martie 15

27.

-

Jalba lui Matei Cernita din Prunişor către

Ocârmuirea judeţului Mehedinţi, pentru dajnicul

Iovan toboşarul, fugit de sărac din satul Cătune. Cere

să fie adus ca să-i restituie banii şi zapisul cu care a

fugit din nou, neputându-se plăti către toţi.

V/27

original

1836

aprilie 24

28.

-

Jalba lui Matei Cernita din satul Prunişor, judeţul

Mehedinţi, împotriva lui Anghel Trancu şi alţi fraţi

Porceşti ai săi, pentru banii împrumutaţi cu dobândă

în 1820 şi nerestituiţi.

V/28

Orig., rupt

1842

octombrie

10

29. - Diata lui Matei Cernita din satul Prunişor, judeţul

Mehedinţi.

V/29

Orig., rupt

1843

aprilie 27

PACHETUL nr. VI

1.

-

Moşnenii din satul Rocşoreni, judeţul Mehedinţi, se

adresează cu jalbă domnitorului Mihai Şuţu pentru

nedreptate ce li s-a făcut la Divanul Craiovei de către

clucerul Chiriac, în pricina de hotărnicie a moşiei lor

– Rocşoreni.

Prin anaforaua sa către Iordache Şuţu,

caimacamul Craiovei, domnitorul porunceşte

aducerea părţilor şi a divanului Craiovei în faţa

Divanului Domnesc.

VI/1


1784

martie 23

2.

-

Diata lui Stan Mărculescu, din satul Bălţaţii de Sus,

scrisă de popa Radu.

VI/2

Orig., hârtie dublă, rupt şi pătat

1794

(7802)

februarie

1

3.

-

Zapisul Mărculeştilor din satul Bălţaţi, prin care

încredinţează lui Pâvu Mărculescu din satul Adunaţi

şi lui Stan Mărculescu stăpânirea este 94 de stânjeni

de moşie în hotarul Rocşorenilor, moşia stearpă,

pentru 15 taleri stânjenul.

VI/3

1794

iunie 19

34

Orig. adeverit de Isprăvnicia

Mehedinţi

4.

-

Jalba lui Radu cu patru fraţi Bologeşti, din judeţul

Mehedinţi, către Ioan Vodă Caragea, pentru

răscumpărarea moşiei lor din hotarul Rocşoreni, de la

moşnenii Mărculeşti, care nu au avut dreptul să o

răscumpere.

VI/4

Orig., rupt, cu cercetarea

isprăvnicatului sub semnătura lui

Tudor Clucerul

1813

martie

5.

-

Cercetarea Departamentului din Lăuntru în pricina

dintre moşnenii Bologeşti şi Ioachim şi ceilalţi

moşneni Mărculeşti, pentru moşia vândută în hotarul

Rocşoreni în timpul lui C. Ipsilante şi răscumpărarea

sa.

Hotărârea Divanului Craiovei în această pricină

(în favoarea Bologenilor).

VI/5

Orig., rupt şi pătat

1813

iulie 20

6.

-

Alegerea moşiei din hotarul Rocşoreni dintre

moşnenii Mărculeşti şi Bologeşti, după porunca

Divanului Craiovei.

Inginer hotarnic: Iordache Otetelişanu.

Data : 26 noiembrie 1913.

2 septembrie 1813: Confirmarea cercetării

Departamenului din Lăuntru, din 20 iulie 1813, de

către Isprăvnicia de Mehedinţi, în pricina moşiei

Rocşoreni.

VI/6

Orig., pătat

1813 septembrie

2

7.

-

Raportul boierilor divanului Craiovei către Vodă

Caragea cu privire la cercetarea, judecata şi dreptatea

ce s – a făcut de către Divan în pricina de prigonire şi

drept de răscumpărare a moşiei din hotarul

Rocşoreni, urmată între moşnenii Mărculeşti.

Soroc de judecată la Înaltul Divan: 7 martie

1814.

VI/7

Org., hârtie dublă, pătat şi

franjurat

1814

februarie

25

8.

-

Jalba lui Ioachim Mărculescu, Ion Dănciulescu şi

fraţii Mărculeşti din Mehedinţi către domnitorul ţării,

pentru a se hotărnici din nou moşia Rocşoreni, din

pricină că în partea vecină cu moşia Colareţu, a

slugerului N. Brăiloiu (danie de la Dincă Poenaru din

1814

martie 14

35

Gorj), li s-a încălcat hotarul cu 230 de stânjeni.

VI/8


9.

-

Jalba lui Ioachim Mărculescu cu fraţii săi, moşnenii

Rocşoreni din Bălţaţii de Sus, judeţul Mehedinţi,

către domnitorul ţării, pentru a nu se recunoaşte

nedreapta hotărnicie făcută de Iordache Otetelişanu şi

a se face o nouă hotărnicie între ei şi moşnenii

Bologeni.

VI/9


1814

martie 15

10.

-

Carte de judecată domnească dată în Divanul

domnesc de Ion Gh. Caragea Vodă, în pricina de

răscumpărare cu protimisis din hotarul Rocşoreni,

judeţul Mehedinţi, dintre moşnenii Mărculeşti şi

Bologeşti.

VI/10

Orig., rupt, sigiliu aplicat în

chinovar

1817

iunie 17

11.

-

Isprăvnicia judeţului Mehedinţi desemnează o

persoană (pe care porunca sa n-o nominalizează) să

meargă la faţa locului şi să cerceteze pricina dintre

Achim Mărculescu şi fraţii lui din Bălţaţii de Sus şi

Ionichie Danciu Manofu cu feciorul său, pentru

călcarea moşiei în hotarul Rocşoreni, nerespectând

hotărnicia din 1810 a polcovnicului D. Gârboviceanu

şi I. Burileanu.

VI/11

Orig., rupt

1823

ianuarie

12.

-

Jalba lui Achim Mărculescu şi tovarăşilor săi din

Adunaţii Teiului, judeţul Mehedinţi, către marele

logofăt al ţării de a fi chemaţi cu poruncă înaintea sa,

spre a se judeca cu urmaşii lui Iovan Mărculescu şi

tovarăşii lor din Bălţaţi, pentru nişte pământ

cumpărat în 1794 cu zapis şi acum ocupat „cu sila de

vânzători”.

VI/12

Orig., hârtie dublă, rupt şi pătat

1823

martie 19

13.

-

Jalba lui Achim Mărculescu din Adunaţii Teiului şi a

cercetaşilor săi către prezidenţia judeţului Mehedinţi

pentru 150 de stânjeni de pământ din moşia comună

situată în hotarul Rocşorenilor, stăpânită cu moşnenii

Bologeşti.

VI/13

Orig., nedatat

<1831-

1835>

14. - Hotărârea Judecătoriei Mehedinţi în pricina dintre 1835

36

Stan Mărculescu din satul Teiu şi Achim Mărculescu,

frate-său, pentru stânjenii de moşie răscumpăraţi de

la Barbu Cârjeu în 1809 şi hotărniciţi între ei la 1

februarie 1810.

VI/14

Copie legalizată de tribunal,

roasă şi pătată

februarie

16

15.

-

Zapisul moşnenilor Bologeşti către moşnenii

Mărculeşti cu privire la cât să plătească de vită şi

porc, de vor intra pe proprietatea Mărculeşti: 20 taleri

de vită şi 1 leu de porc.

Semnează 14 moşneni Bologeni.

VI/15

Orig., rupt la margini

1836

mai 11

16.

-

Zapisul lui Achim Mărculescu şi alţii din satul Bălţaţi

pentru 350 lei împrumutaţi „la vremea păsului lor”,

de la Ion Mărescu.

Soroc: Sf. Gheorghe.

VI/16

Orig., pătat

1837

octombrie

12

17.

-

Cartea de cercetare şi alegere a veliţilor boieri

orânduiţi cu hotărnicia hotarului Rocşoreni între

moşnenii Mărculeşti şi mânăstirea Strehaia.

VI/17

Orig., pătat, jumătate lipsă

F. d.

18.

-

Învoirea intervenită între Nicola şi Ion Căcărează şi

Mânăstirea Govora pentru a avea voie să clădească o

morişcă pe moşia sa Rogova, cu apele din bălţile de

pe moşie, pentru o arendă anuală de trei ocale de

ceară.

VI/18


1816

iunie 4

19.

-

Înscrisul lui Panait Forlafu din satul Roşiuţa prin care

zălogeşte lui Niţă Michart şi Vasile Băcescu, pe

termen de 5 ani, cinci stânjeni de pământ din Valea

Rea şi din alte părţi, pentru 33 de napoleoni

împrumutaţi.

Soroc: Buna Vestire 1883.

VI/19


1879

martie 14

20.

-

Porunca ispravnicilor de Mehedinţi către jeluitorii

către Vodă, Benguleştii şi logofătul Gh. Borcoş din

Samarineşti, de a se prezenta la judecată cu toate

sineturile lor.

VI/20

1825

mai 30

37


21.

-

Învoirea intervenită între Gheorghe Băleanu din

Samarineşti şi Dinu Ioan Benga pentru un schimb de

pământ din hotarul Georocu, în temeiul dreptului de

protimisis.

VI/21

Orig., rupt

1842

februarie

11

22.

-

Dina Hotăranca Timneanca dă foaie de zestre la

căsătoria fiicei sale Dumitrana cu boierul Stan

Borcoş, zestre aflată în Samarineşti.

VI/22

Orig.

1853 Septembrie

2

23.

-

Catagrafia de bunurile mobile şi imobile ale

decedatului Stan Borcoş din comuna Samarineşti,

aflate în comuna Jirov, judeţul Mehedinţi.

1862 iulie 2 – catagrafia pentru bunurile din

Ruptura;

1862 iulie 11 – catagrafia pentru bunurile din

Samarineşti.

VI/23

Copii

1862

iulie 30

7

24.

-

Înscrisul prin care Radu Bratiloveanu vinde o delniţă

de pământ în gura văii Zidarului, comuna Şişeşti, lui

I. Vlădău din aceeaşi comună, pentru 105 lei.

VI/24


1871

decembrie

27

25.

-

Soţii Grigore şi Ancuţa Duhan din comuna Şimian

(Simieanu, sic!) încheie un contract prin care

închiriază lui Toma P. Dumitriadis, pe termen de 10

ani, un vad (5 stânjeni pământ în lăţime şi 21 în

lungime), cu chirie anuală de 3 napoleoni.

VI/25

Orig. cu însemnări de primirea

chiriei pe anii 1878-1884

inclusiv

-

2

26.

-

Cercetarea orânduiţilor Isprăvniciei Mehedinţi (popa

Vlad din Slivileşti, popa Nicola Cioabă fratele lui

Stan şi alţii) în pricina dintre Ion, fiul lui Dan, şi casa

Stan, pentru banii de zestre a lui Ion Saidac din

Slivileşti, plasa Tismana de Jos, judeţul Gorj.

Se face o menţiune cu: întâmplarea ieşirii

ostrovenilor.

VI/26

Orig., rupt, cu porunca

Isprăvniciei către zapcii plăşii

Tismana De Jos

1815

august

15

2

38

27.

-

Biv vel paharnicul Gh. Coţofeanu şi biv vel stolnicul

Barbu Viişoreanu, ispravnici ai judeţului Mehedinţi,

orânduiţi să facă hotărnicia unei moşii de moştenire a

moşnenilor Bengeşti din hotarul Stârci, raportează

lucrarea prin carte de alegere.

VI/27


1827

decembrie

13

28.

-

Adeverinţa de stăpânire a împăciuitorilor satului

Stroeşti pentru moşnenii Godeşti din satul Steicu în

pricina cu boierul Alecu.

VI/28


1832

iunie 21

PACHETUL nr. VII

1.

-

Cartea de alegere şi împărţire a moşiilor stăpânite de

către moşnenii din Valea Boerească, judeţul

Mehedinţi, în moşia Pleşuva, carte întocmită de către

Ioan Costescu, popa Staico şi Ioan Păuleţol, după

porunca biv vel armaşului Iordache, căpitanul

judeţului.

VII/1

Copie, hârtie dublă, adeverită la

13 iunie 1827 după orig. rupt

1751

iunie 24

2.

-

Scrisoarea ispravnicului judeţului Mehedinţi către

Stamatie, starostele Cumpenii din Cerneţi, pentru a

scoate la vânzare cu mezat lucrurile postelnicului

Staico Sărăcin din Halânga în vederea despăgubirii

creditorilor săi: logofătul Mihai Cârjău şi Ghiţă brat

ego.

Urmează enumărate lucrurile spre vânzare.

VII/2

Orig.

1826

august 9

3.

-

Jalba lui Stamate Boiangiu, starostele Cumpenii din

oraşul Cerneţi către boierii ispravnici ai judeţului,

prin care cere să i se aleagă şi despartă cei 20 de

stânjeni cumpăraţi cu mezat din moşia Căminic

(Valea Boierească) de la „ scăpătatul” Stoico Sărăcin

din Halânga, întrucât moşnenii se împotrivesc la a-l

stăpâni.

Ispravnicii încredinţează rezolvarea jalbei unei

persoane care să meargă la faţa locului

VII/3


1827 septembrie

7

4. - Hotărârea Judecătoriei Mehedinţi pronunţată în

pricina pentru zestre dintre Constantin Enculescu şi

1846

noiembrie

3

39

sora sa căsătorită Truşcă Burlan din Valea

Boierească.

La 1847 noiembrie 15 intervine învoirea de

împăcare între Constantin Enculescu şi Truşcă Burlan

la Curtea Apelativă din Craiova, secţia I-a, pentru

încetarea judecăţii şi pretenţiilor formulate anterior.

VII/4

Orig.

1

5.

-

Înscrisul prin care Luţă Lazăr Curea şi soţia lui

Vasile Câmpeanu din satul Halânga vând preotului

Ion din satul Bârda şase stânjeni de moşie în hotarul

Pătruţeştilor, pentru cinci galbeni.

VII/5


1858

iunie 27

6. - Înscrisul lui Iovan Novac din satul Valea Petrii prin

care se împrumută „la trebuinţa ce a avut” de la

Iovancea Gherghievici din Cerneţi, de 10 sfanţi.

Soroc: o lună.

VII/6


1846

decembrie

20

7.

-

Actul de ispaşă asupra stricăciunii de porumb cauzată

lui Iovan Novac de către o scroafă a lui Iovan

Coricovac, care n-a răscumpărat stricăciunea.

VII/7

Orig.

1849

august 9

8.

-

Jalba lui Iovan Novac din satul Valea Petrii prin care

îşi reclamă fiul pentru o vie.

VII/8

Orig., rupt

1851

martie 28

9.

-

Jalba lui Gheorghe Novac din satul Valea Petrii prin

care înfăţişează Subocârmuirii Ocolul pricina sa

pentru pământ cu Ioana Ion Novac, care i-a însuşit

din pământ şi a vrut să-l omoare cu parul.

VII/9

Orig., pătat

1854

august 22

2

2

10.

-

Înscrisul deputaţilor satului Valea Petrii în privinţa

neînţelegerilor dintre Iovan Novac din acel sat şi

copii săi, Gheorghe şi Ion, cărora nu accepta să le dea

moştenire.

VII/10

Orig., rupt

1855

februarie

20

11.

-

Iovan Novac din satul Valea Petrii se plânge

Subadministraţiei plăşii Ocolul că Stan Ştefan i-a

păscut o livadă cu 40 de oi şi apoi i-a furat mielul

zălogit şi nu mai putea face ipaşă.

1857 mai 4. Înscris între Iovan Novac din Valea

1855

iunie 28

2

40

Petrii şi fiul său Gheorghe, pentru moştenire.

VII/11

Original, pătat

12.

-

Cercetarea deputaţilor satului Valea Petrii în urma

reclamaţiei lui Iovan Novac din acel sat împotriva

copiilor săi, pentru bunuri însuşite pe nedrept de

aceştia.

VII/12

Orig., rupt

1856

martie 6

13.

-

Raportul aleşilor satului Valea Petrii în pricina de

prigonire dintre Iovan Novac şi copii săi, toţi din acel

sat.

VII/13


856

aprilie 1

14.

-

Jalba lui Iovan Novac din Valea Petrii împotriva

fiilor săi, pentru bunuri însuşite pe nedrept.

VII/14

Orig., nedatat

<1856>

15.

-

Înscrisul lui Iovan Novac din satul Valea Petrii prin

care dă fiului său Gheorghe o vacă, pe care a iernat-o.

În iunie 1858 completează acest înscris.

VII/15

Orig.

1858

mai 25

16.

-

Gheorghe Novac din satul Valea Petrii cere sprijinul

subadministraţiei de plasă pentru ca fratele său Ioniţă

să respecte diata tatălui lor.

VII/16


-

17.

-

Zapisul lui Gheorghe Novac din satul Valea Petrii

prin care se învoieşte cu Ion Boltaşu din com. Peri ca

să-l scutească de miliţie pe 7 ani şi pentru aceasta să-i

dea un dric de pământ şi să-i facă casă cu 2 încăperi.

VII/17

Orig., pătat

1862

martie 24

18.

-

Înscrisul lui Dinu Ilie Coricovac din comuna Valea

Petrii prin care încredinţează sfatul comunei că se

împacă cu Ion Dumitrescu, în urma bătăii pe care o

primise.

VII/18

Orig., pătat

1862

mai 10

19.

-

Învoirea dintre fraţii Iovan Novac şi Gheorghe Novac

din Valea Petrii, de felul cum trebuie să–şi

stăpânească o vie şi pământul în prigonire.

VII/19


1863

februarie

25

41

20.

-

Diata Sofiei lui Vasile Cojocel din comuna Valea

Petrii.

VII/20


1864

februarie

19

21.

-

Dovada lui Gheorghe Novac din Valea Petrii prin

care se învoieşte cu Manole Drăghicescu pentru un

heleşteu şi un dric de pământ de la Răducan Antonie

din Cerveniţa şi Dealul cu vii.

VII/21


1864

iunie 12

22.

-

Jalba lui Mihalache Greceanu, Dumitraşcu Borontea

şi alţii din comuna Severineşti către comisia din

Valea Petrii, pentru nişte iarbă ce li se păşunează de

către vitele locuitorilor acelei comune, în hotarul

Cerveniţa – Căzăneşti.

VII/22

Original, nedatat

<1864>

23.

-

Foaie de lucrurile primite de către Gheorghe şi Ion

Novac de la tatăl lor, Iovan Novac, din satul Valea

Petrii.

VII/23

Orig., nedatat

-

24.

-

Jalba lui Iovan Novac din satul Valea Petrii împotriva

fiului său Ion, pentru neîntreţinerea şi alungarea din

casă.

VII/24

Orig., nedatat, pătat

-

25.

-

Adeverinţa lui Iovan Novac din satul Valea Petrii de

pământul zălogit către Istrate Nicola Zaharia, acum

restituit.

VII/25

Orig., pătat şi afumat

-

26. - Raportul sfatului satului Valea Petrii cu privire la

sumele datorate lui Iovan Novac de către fii săi.

VII/26

Orig., nedatat

<1856>

27.

-

Porunca Isprăvniciei Mehedinţi către Petre logofătul

din Ilovăţ, Iovan şi Barbu Coricovac din satul Peri de

a merge să pună pietrele de hotar între Ion Hoit şi

Iovan Novac şi răzeşii lor, care le-au cotropit moşiile

Dâlbociţa şi dealul Boca şi care au fost alese încă din

anul 1816.

VII/27

Original, ½ lipsă

1826

iulie 7

28.

-

Popa Voicu dă diată de împărţire şi stăpânire a averii

sale mobile şi imobile către cei şase copii ai săi

1818

42

(moşie răscumpărată din plaiul Boierescu din Jălţi).

VII/28

Orig., rupt la îndoituri

(7327) septembrie

29.

-

Jalba lui Dumitraşco Săbiescu, Niţu Săbiescu şi Dinu

Săbiescu din Valea Ra, judeţul Mehedinţi, către

Isprăvnicie, prin care cere dreaptă judecare cu popa

Ştefi, David şi Drăghici Săbieşti din acelaşi sat pentru

o bucată de pământ zălogit şi vândută după aceea

şătrarului Răducan din Cotoroaia.

VII/29

Orig., hârtie dublă, cu rezoluţia

Isprăvniciei din 24 martie 1826

şi 15 mai 1827

1826

martie 27

30.

-

Popa Constantin şi fratele său Ioan din Vale Ursului

trimit jalbă la Isprăvnicia Mehedinţi împotriva lui

Radu Mazilu din Lac, care abuziv le strică holdele cu

vitele, ca să fie poruncă să fie adus cu slujbaşi la

judecată.

VII/30

Orig., hârtie dublă, cu poruncă

către zapciii plăşii Dumbrava de

Sus să cerceteze, să

despăgubească, să împartă sau să-i

aducă la Isprăvnicie cu vătăşelul

plăşii, cu rezultatul stabilit de

zapcii.

1817

august 23

2

31.

-

Gheorghe Radu Drăghia din Văieni vinde cu zapis,

lui Samen Simion Caţan un teren lat de 6 stânjeni şi

lung de 75 în Rămeţi, pentru 6 taleri.

VII/31

Orig. cu o adnotaţie din 24 mai

1831

1825

aprilie 1

32.

-

Porunca caimăcamului Craiovei către Petre, Barbu şi

alţii din Vidimireşti, judeţul Mehedinţi, de a se

prezenta la divan cu toate cărţile privitoare la pricina

pentru hotarul Rugaşul, cu Gheorghe Totir şi cetaşii

lui.

VII/32

Orig., hârtie dublă, franjurat şi

rupt

1786

noiembrie

9,

Craiova

33.

-

Jalba lui Mihai din judeţul Mehedinţi către biv vel

vornicul caimacamul Craiovei prin care cere să i se

facă dreptate şi să i se dea cei 15 stânjeni de moşie

cumpăraţi cu 202 parale de la Pârvu Stoichiţă din

Zegaia, pe care acesta i-a vândut apoi unui anume

Barbu.

1805 septembrie

4

43

VII/33

Orig., rupt şi pătat, cu rezoluţia

caimacamului şi Isprăvniciei de

Mehedinţi

34.

-


dintre fetele lui Mihai Porcescu din Zegaia, Florica şi

Maria, cu vărul lor, Mihai Porcescu, pentru pământul

rămas după vânzarea făcută de fratele lor, Lupu, şi

tatăl său Drăgan, pentru despăgubirea muscalilor.

Între timp, ele fuseseră trecute în rândul

clăcaşilor.

VII/34

Orig., autentificat de Tribunal

1842

mai 29

2

PACHETUL nr. VIII

1.

-

Dumitraşco Stroescu îi cheamă pe Popa Vasile,

Nicola Radoslav, Preda Stoenescu, Neagu Caţan şi

alţi ispăşitori ca să-i ispăşească un loc cu grâu stricat

cu vitele lui Drăgoi, fratele său şi Ion Dinu Pufan.

VIII/1

Orig.

1801

aprilie

28

2.

-

Biletul orânduiţilor prin care porunca zapciilor de

plată ca să meargă să ispăşească locurile cu porumb

ale unora şi altora, stricate cu vitele.

VIII/2

Orig.

1818 septembrie

15

3.

-

Zapisul prin care sărdarul Pipianu vinde un vad de

moară postelnicului Matei Popescu şi logofătului

Florea Braţia ca să–l stăpânească din neam în neam şi

să plătească anual câte 20 de lei.

VIII/3

Orig., pătat

1836

iulie 20

4.

-

Ştefan Vălcan, Istodor Vălcan şi alţii se tocmesc cu

Tănasie Retezan ca să–i facă o casă cu patru încăperi,

la preţul de 315 lei, 200 ocale de mălai şi două vedre

de rachiu.

Soroc la Sf. Maria Mică.

VIII/4


1839

iunie 11

5.

- Preotul Gheorghe Bobec cu foaie de zestre către fiica

sa Florica.

VIII/5

Orig., însoţit de o copie

legalizată de Tribunal la 26

august 1891

1852

octombrie

5

6. - Jalba unui tată a trei copii şi două fete către

Subocârmuirea Plăşii Ocolului pentru a fi sprijinit la

1855

ianuarie

2

44

bătrâneţea şi neputinţa lui.

VIII/6

Orig., jumătate lipsă

23

7. - Liste cu zilele de clacă şi datoriile Ilincăi Ion Traşcă

pe anii 1855, 1857 şi 1859 ( socoteli).

VIII/7

Orig.

1855-

1859

4

8

-

Foaia de zestre pentru Zmaranda Pătru Rizea din

partea fratelui şi cumnatei sale, Ioan şi Zmaranda

Vasca.

VIII/8


1856

noiembrie

2

9.

-

Diata lui Ghiula Ipanca către fii săi: Petrache şi Lica,

de felul cum să-i stăpânească averea după moartea sa.

VIII/9

Orig.

1857

octombrie

5

2

10. - Actul de danie a lui Dumitru Trăilescu zis Crâng

pentru Pătru Roată, care i-a slujit ca un copil de

suflet: 15 stânjeni de moşie peste deal, 1 bou, o vacă,

2 oi, 1 berbece, 4 capre, o purcea, o sapă, un topor, o

căldare şi, din pruni, din trei părţi una.

VIII/10


1861

aprilie 2

11.

-

Învoirea intervenită între Miţa, soţia decedatului

Gheorghe Anghelescu, cu fiicele sale Dumitrana şi

Floarea, la data de 11 martie 1864, pentru ce şi cum

să stăpânească fiecare.

VIII/11

Copie legalizată de Tribunalul

Mehedinţi la 17 martie 1864

1864

martie 17

12.

-

Înscrisul lui S.G. Dumitrescu din Câmpulung prin

care se împrumută de la Costache Enescu din acelaşi

oraş de 1.500 lei, cu clauză că dacă în termen de un

an nu îi va restitui, să plătească, apoi, dobândă de

12% până la data restituirii.

VIII/12

Orig.

1895

mai 11

13.

-

Act provizoriu de vânzare prin care locotenentul

Serbescu Soitariu, proprietarul averii preotului C.

Ionescu, avere rezultă din moştenire şi cumpărătură

de la fratele său Gh. Ionescu, vinde această avere de

circa 3 ha. de pământ arabil plantaţie, casă şi clădiri

lui N. Gh. Stoicescu, Ion Gh. Stoicescu, D.

Bărbulescu, I. N. Dobrescu şi I. D. Stan Cristea din

Costeşti – Muscel, pentru 190.000 lei.

1924

august 22

45

VIII/13

Orig., rupt

14. - Text religios intitulat „Visul preacuratei şi de

Dumnezeu născătoare şi pururea fecioara Maria”.

VIII/14

Copie ruptă şi pătată

<1831-

1845>

2

PACHETUL nr. IX

1.

-

Cartea cu alegerea hotarelor moşiei Poroina Mare din


Anexă: planul moşiei Poroina Mare, întocmit de

inginerul hotarnic Al. Popovici în 1868 şi planul

moşiei Şipotele – proprietatea lui Gr. Colibăşanu din

hotarul Poroina, întocmit de ing. D. Constantinescu

în anul 1887; planul izlazului Scăpău în 1905.

IX/1

Text sigilat, planurile în copii

atestate de Tribunal

1852

iulie 25,

Craiova

5

5

2.

-

Cartea de hotărnicie a moşiei Dârvarii de Jos, plasa

Câmpului, judeţul Mehedinţi, proprietatea lui A. S.

Stoianovici, M. Vulcănescu şi Primăriei Turnu

Severin.

Inginer hotarnic: St. Horvath.

Anexă: planul moşiei.

IX/2

Orig., tipărit

1855

mai 30

5

3.

-

Cartea de hotărnicie a moşie Cearângu din judeţul

Mehedinţi, proprietatea Spitalului „Theodor I. Preda”

din Craiova, administrată de Primăria Craiova.

Hotarele: Drincea – Oprişor, Dârvarii de Jos,

Cearâng, Punghina, Recea – Drincea şi Drincea –

Oprişor.

Inginer hotarnic: Vucol Stainescu din Craiova.

IX/3

Orig., tipărit

<1856-

1907>

6

4.

-

Cartea de hotărnicie a moşiei Corcova din judeţul

Mehedinţi, proprietatea prinţilor Em. şi Anton

Bibescu.

Inginer hotarnic: Th. T. Codreanu.

IX/4

Orig., cu menţiunile ulterioare de

confirmări în Tribunal.

(Vezi şi fondul Tribunalului

Mehedinţi, dos. cu nr.

1615/1901)

1900

aprilie-

iulie

10

PACHETUL nr. X

46

1.

-

Partidul Socialist din România.

Nr. 1.

„Scrisori către ţărani. Cine suntem noi socialiştii

şi ce voim. Pământul trebuie să fie al ţăranilor fără

plată. Ţăranii au interesul să se unească cu muncitorii

de la oraşe. Partidul socialist este al muncitorilor de

la sate şi oraşe”.

X/1

Tipăritură

1920,

Bucureşti

6

2.

-

Manifest electoral al Partidului Socialist din România

adresat ţărănimii în campania electorală din

primăvara anului 1920.

Manifestul este intitulat: „Veste bună de la

Socialişti!”.X/2

Tipăritură

1920

3.

-

Programul „Blocului Muncitoresc şi Ţărănesc”

prezentat în campania electorală din 1928.

X/3

Tipăritură

<1928>

2

4.

-

Manifest electoral al Comitetului Central al Blocului

Muncitoresc şi Ţărănesc în campania electorală din

1930, pentru alegeri de deputaţi în parlament.

X/4

Tipăritură

<1928>

5.

-

Apelul Societăţii veteranilor grade inferioare

„Carpaţi” din Turnu Severin, pentru un monument al

„Gloriei” la Turnu Severin prin subscripţie publică.

X/5

Tipăritură, cu o carte poştală

ilustrând macheta monumentului

<1926>

6.

-

Înştiinţarea Regiei Autonome a Căilor Ferate

Române despre introducerea pedepsei cu moartea şi

infracţiunilor în care poate fi aplicată în sectorul

căilor ferate.

X/6

Tipăritură

1943

7.

-

Materiale ale Secţiei de educaţie politică a P.C.R.,

organizaţia de Mehedinţi, trimise celulei de partid nr.

11 C.F.F., pentru săptămânile 10-17 februarie 1946 ;

27 ianuarie – 3 februarie 1946 ; 17 – 24 martie 1946 ;

12 – 19 mai 1946 ; 10 – 17 iunie 1946 ; 7 – 14 iunie

1946. Procese - verbale ale şedinţelor de celulă.

X/7

1946

februarie -

iunie

17

8. - Corespondenţă referitoare la înfiinţarea şi activitatea

grupării literare şi revistei „Provincia” din Turnu

1925-

1948

58

47

Severin, despre activitatea directorului ei şi a

ziaristului Constantin Răutu Coadă şi a căminului

cultural „Doina” din comuna Podu Grosu, judeţul

Mehedinţi.

X/8

9.

-

Apelul Blocului Muncitoresc Ţărănesc pentru

desăvârşirea Frontului Unic al Muncii şi acordarea

voturilor.

X/9

Imprimat

1928

10.

-

Manifest adresat ostaşilor români de S.U.A de a trece

de partea Naţiunilor Unite.

X/10

Imprimat, paraşutat la Balta

1944

11.

-

Declaraţia Comisariatului de externe al U.R.S.S către

România.

Imprimat, paraşutat la Balta

1944

12.

-

Afişul cu scrisoarea maiorului Haiduc din Reg. 83

Infanterie adresată Ziarului „Scânteia” în legătură cu

împroprietărirea terenului.

X/12

Imprimat

1935

noiembrie

21

13.

-

Apeluri şi demersuri ale Blocului pentru Apărarea

Libertăţilor Democratice – secţiile Arad, Mehedinţi şi

Prhaova.

X/13

1935 dec -

1936 febr.

11

PACHETUL nr. XI

1.

-

Chestionarele generale ale satelor şi comunelor

judeţului Mehedinţi completate de către autorităţile

comunale (formular A) pentru Expoziţia generală

română din 1906, Secţiunea a X-a, „ asistenţă, igienă,

economie socială”.

XI/1

Orig.

1906

1201

PACHETUL nr. XII

1.

-

Zapisul prin care Nistor Toloş şi nepotul său

Dumitraşcu vând Stanii femeii şi copiilor ei, din trei

funii, o funie de pământ în satul Gornenţi.

XII/1

Orig.

<1775>

iulie 4

2.

-

Înscrisul lui Dumitru Grasu din Cleşneşti şi al soţiei

sale Maria pentru cei 40 de taleri împrumutaţi de la

ginerele său Milcu şi fiul lor Gheorghe, împrumut

pentru care le vând seliştea din Cleşneşti cu prunii şi

1785

martie 18

48

via de peste tot hotarul.

Scris de popa Pătru din Cleşneşti.

XII/2

Orig.

3.

-

Cartea de hotărnicie a moşiei satului Dălanţul (de

către 4 boieri numiţi prin porunca domnitorului

Alexandru Ion Ipsilant).

Moşi: Dragomir, Miloş şi Duman, ce se trag din

strămoşul lor Murgul.

XII/3

Orig., pătat de mucegai şi rupt la

îndoituri.

(Dalanţul a fost sat lângă Buseşti

şi Cerna Vârf, azi dispărut)

1789

aprilie 20

4.

-

Lista cheltuielilor pentru construirea morii Sfodea de

către trei fraţi.

Scris de popa Constantin din satul Balta.

XII/4

Orig. pătat şi rupt la margini

1792

martie 30

5.

-

Adeverinţa lui Iovan Hotăr către Gheorghe Hotăr,

pentru dreptul de moştenire de la tatăl lor.

XII/5

Orig.

<1792>

aprilie

6.

-

Răvaşul lui Dinu Bălteanu către vărul său popa

Constantin Bălteanu, pentru că i-a vândut o furcă de

moară din Cireşu cu 18 taleri.

XII/6

Orig.

1797

noiembrie

26

7.

-

Zapisul lui Cristea Gagiu şi fiului său Nicolae, din 26

aprilie 1803, prin care zălogeşte lui Nicola Stănescu o

livadă peste pod, 33 de stânjeni spre Balta, pe timp de

12 ani pentru 27 de taleri.

La 10 mai 1803, Nicolae mai împrumută 3 taleri

şi prelungeşte zălogirea.

XII/7

Orig., pătat

1803

mai 10

8.

-

Zapisul lui Dumitru Grasu către ginerele său, care l-a

împrumutat cu 20 lei.

XII/8

Orig.

<1805>

9. - Diata Ilinchii lui Paul către ginerele său Mihai.

XII/9

Orig.

<1810>

10.

-

Zapisul prin care fraţii Pârvu Duncesu, Pârvu şi

Trăilă zălogesc un loc răscumpărat de la Petre

Achim, jupânului Dumitru, pe timp de 2 ani.

1813

februarie

12

49

Scriitor : Gherasie Duncea.

XII/10

Orig.

11.

-

Diaconul Milco din Prunişor dă dovadă că a primit

suma de 15 parale bir pentru satul . . . ( radiat).

XII/11

Orig. falsificat prin radierea

numelui satului

1825

noiembrie

12

12. - Isprăvnicia Mehedinţi adevereşte o învoială, care

lipseşte de la document.

XII/12

1826

octombrie

23

13.

- Dovadă că Milcu Zugravu diaconu a răspuns 16 taleri

şi 10 parale, banii lui Sfetcu Gheorghe şi ai

Mănăstirii Topolniţa, întocmindu-se răvaş de sat.

XII/13

Orig.

1827

iunie 11

14.

-

Scrisoarea lui Nicolae Racoveanu către diaconul de la

Schitul Topolniţa, pentru nişte vopsele trimise

egumenului.

XII/14

Orig.

1828

martie 4

15.

-

Biletul preotului popa Iordache că Badea, fiul lui

Dincă din satul Balta, şi-a plătit cununia.

XII/15

Orig.

1831

februarie

11

16.

-

Gheorghe Condeescu din Proiteşti cu soţia lui dau

zapis ginerelui lor, Trăilă Duţescu şi fiicei lor Ilinca,

să fie fraţi cu fiul lor Gheorghe pe toată averea lor.

Scriitor : popa Ghiţă din Ponoară.

XII/16

Orig.

1834

noiembrie

12

17.

-

Înscrisul (zapisul) popei Dinu din Brebina prin care

fece schimb de pământ în Proiteşti şi hotarul Titirleşti

cu Ion Ordeanu.

XII/17

Orig.

1836

ianuarie

12

18.

-

Ordinul Ocârmuirii judeţului Mehedinţi către

subocârmuitorul plaiului Cloşani ca să aducă la

cunoştinţa locuitorilor taxele ce sunt datori a le da

protopopilor pentru serviciile religioase ca botezuri,

cununii, hirotonii.

XII/18

Orig., pătat de mucegai

1836

decembrie

29

19.

-

Înştiinţarea prin care marele vistier al Ţării

Româneşti, Herăscul, vesteşte fiecare sat că datoria

învestiturii domniei „s-a răfuit cu desăvârşire”, iar

1838

50

zeciuiala capitaţiei dajnicilor şi asupra capitaţiei

boierilor mazili”, care s-a împlinit în anii trecuţi de la

aceste două stări, încetează cu totul.

XII/19

Text tipărit

20.

-

Scrisoarea preotului Ion Vucescu către diacon prin

care-i comunică că n-a putut veni să ia rachiul după

luarea zăpezii.

XII/20

Orig.

1840

aprilie

21.

-

Învoirea dintre popa Dima din Cloşani şi Ion

Ordeanu ca să dea jalbă pentru pământul din Valea

Găinii şi ce vor câştiga să împartă amândoi.

XII/21

Orig.

1841

martie 22

22.

-

Gheorghe Bojia din Podeni vinde cu zapis lui Nicola

Ursu din satul Sfodea 2 stânjeni de moşie de

moştenire din hotarul Sipăneştilor, pentru 32 de

taleri.

La 5 aprilie 1841 îi mai vinde încă 2 stânjeni,

alăturea, pentru 32 de taleri.

Scriitor: Dinu Pitica din satul Sfodea.

XII/22


1841

mai 12

23.

-

Cherata Crilosoveanu din Cerneţi certifică de buna

purtare a lui Constandin Croitorescu, că i-a servit cu

bună credinţă timp de 16 luni şi jumătate.

XII/23

Orig.

1842

iulie 23

24.

-

Grigore Achimescu din satul Marga dă adeverinţă

deputaţilor satul Godeanu că de se va dovedi că este

cel care a furat cei trei stupi de albine, îi va plăti.

XII/24

Orig.

1842

octombrie

8

25.

-

Învoirea lui M. Bălteanu cu clironomii decedatului

Dincă Sitaru ca să primească 850 de lei pentru

pricinile ce au avut la judecătorie şi să sfârşească 5

stânjeni de moşie.

XII/25

Orig. adeverit de Ion Gărdăreanu

1844

ianuarie

29

26.

-

Adeverinţă prin care Ilie Cerbu din Rudina se împacă

cu logofătul Constantin pentru o vacă.

XII/26

Orig. cu sigiliul statului

1847

iulie 28

27. - Raportul aleşilor satului Balta către subocârmuirea

Cloşani, pentru moara din mijlocul satului că este a

1850

august 30

51

lui Costache Bălteanu din Cerneţi.

XII/27

Orig.

28.

-

Înscrisul dintre Pau Nicolicescu din Buseşti şi

nepotul său Codin Rogobete zis Negoiţescu, pentru

moşia lui Pau Rogobete din care se trag ei.

XII/28

Orig.

1852

aprilie 7

29.

-

Lupu Sitaru din Gornenţi şi alţii dau înscris lui Badea

Dinu Sitaru, Pau Brat şi Trăilă Brat din Balta că au

primit banii pe moşia ce le-au vândut.

XII/29

Orig.

1852

iunie 26

30.

-

Porunca Subocârmuirii plăşii Cloşani către sfatul

satului Cerna Vârf de a angaja vătăşei călări şi

oameni vrednici de slujbă, căci sfatul ”au pus pe cei

mai slabi şi pe jos”.

Dispune ca pe viitor să-i trimită subocârmuirii spre

refacere.

XII/30

Orig. pătat şi afumat

1852

noiembrie

15

31.

-

Ion Sitaru din Balta, Pau Sitaru, Nicolae Pătruţ din

Gornenţi şi alţii, având moşii şi păduri de brazi de

moştină în satul Gornenţi, fac jalbă către

subocârmuire să intervină pentru a li se plăti

ierbăritul ca până la leatul 1848.

Deputaţii satului Gornenţi, cercetând, răspund că

nu pot găsi pe vinovaţi.

XII/31

Orig.

1852

decembrie

14

32.

-

Ispaşa deputaţilor satului Proiteşti pentru Ioan

Ordeanu din Mărăşeşti în a cărui livadă au găsit 12

vaci ale lui Nicu Vrăcuţi şi 2 ale lui Ion Epure.

XII/32

Orig.

1853

iunie 14

33.

-

Raportul deputaţilor satului Cerna Vârf către

administraţia plaiului Cloşani pentru cercetarea

pricinii moşnenilor Şeitani cu boierul Dinu Bălteanu,

pentru o moară.

XII/33

Orig.

1855

martie 5

34.

-

Înscrisul lui Lăpădat Nicolae Cerbu din Runcuşor cu

Constantin Rogobete din Buseşti pentru 31 lei şi 20

parale.

Soroc de restituire: duminica Floriilor.

XII/34

1856

martie 17

52

Orig.

35.

-

Înscrisul prin care Ion Sitaru face schimb cu Trăilă

Lăzărescu şi Ion, frate-său, pentru o curea de pământ

din Vârful Săliştii, lungă din hotarul Bădeştilor până

în hotarul Băltenilor.

XII/35

Orig.

1856

martie 25

36. - Înscrisul lui Dincă Argint din Rudina, judeţul

Mehedinţi, dat logofătului Constantin Diaconescu

să-l despăgubească de fânul ce i l-a mâncat cu vitele.

XII/36

Orig.

1856

iulie 3

37.

-

Carte de alegere întocmită de aleşii satului Bala de

Jos, după jalba lui Grigore şi Ion Rogobete, pentru

moşia de la tatăl lor însuşită de fratele lor Negoiţă.

XII/37

Orig.

1857

august 26

38.

-

Învoire între Gheorghe şi Constantin Rogobete din

satul Dălanţul, pentru nişte fân din lunca fântânii spre

a fi cosit cu rândul.

XII/28

Orig.

1857

decembrie

8

39.

-

Înscrisul prin care Ion Ursu vinde boierului 4 stânjeni

de pământ.

Scris de Constantin Stănchescu.

XII/39

Orig.

1859

aprilie 7

40.

-

Jurnalul de daravera moşiei Şişeşti

(veniturile moşiei).

XII/40

1859

aprilie 23

41.

-

Hotărârea subadministraţiei plăşii Cloşani în

conflictul dintre Constantin Bălteanu şi Şeitan cu

părtaşii lui din Cerna Vârf, pentru o moară.

Hotărăşte ca pârâţii să stăvilească apa ce inundează

moara şi să facă gard.

XII/41

Jurnal orig.

1861

ianuarie

28

42.

-

Catagrafia de bunurile mobile şi imobile lăsate de

Dinu Neacşu nevârsnicei sale nepoate şi fiicei sale,

Maria din Cernovodiţa.

XII/42

Orig. adeverit de Consiliul

comunal Balta.

1862

ianuarie

28

43.

-

Consiliul comunal Ponoarele somează consiliul

comunei Runcuşor ca locuitorii acestei comune care

au moşie în Ponoarele să-şi plătească dările.

1862

februarie

21

53

XII/43

Orig.

44.

-

Ispaşă făcută lui Constantin Cerbu pentru fasolea şi

fânul mâncate de vitele lui Preda Plosacru, Gh.

Ploscarul şi un cal al lui moş Ilie.

XII/44

Orig.

1862

august 9

45. - Foaia de zestre a Ilincăi Mihai Velici din Gornenţi,

judeţul Mehedinţi, de la tatăl său Mihai Velici.

Scriitor: Gligore Aniţăscu.

XII/45

Orig.

1863

ianuarie

21

46.

-

Foaie pentru împlinirea banilor capitaţiei pe

trimestrul aprilie 1863.

XII/46

Orig.

1863

47.

-

Înscrisul prin care Şerban Aniţăscu ia cu arendă de la

Badea Sitaru o curea de moşie ce o are la

„Fătăciune”, cu 5 sfanţi pe an.

Scriitor şi martor: Ion Opriţăscu.

XII/47

Orig.

1864

mai 21

48.

-

State Iancu Stănchescu dă înscrisul său lui Ion Sitaru

pentru că-i vinde partea sa de moşie din Horciu,

deoarece l-a ajutat de şi-a mutat casa, şoprul şi o

pivniţă.

XII/48

Orig., deteriorat de mucegai

(putred)

1864

octombrie

15

49.

-

Pătru Nicolaescu şi Constantin Stănescu din Balta se

împacă cu nepotul lor Ion Sitaru pentru o parte de

moşie.

XII/49

Orig., pătat

1864

noiembrie

23

50.

-

Bugetul de veniturile şi cheltuielile comunei Runcşor

pe anul 1864.

XII/50

Orig.

1864

51.

-

Dovada lui Constantin Tudose că a primit 2 poli de la

logofătul Iovan Lăzărescu pentru o socoteală cu

cazanele.

XII/51

Orig.

1866

februarie

23

52.

-

Contractul prin care Damian Vrăncuţ din comuna

Ponoarele, satul Proiteşti, arendează lui Nicu

Ordeanu din Mărăşeşti un izlaz pentru ierbărit pe

1866

aprilie 20

54

termen de 3 ani şi să-i facă ţarcul şi fânul.

XII/52

Orig.

53.

-

Diata lui Ioniţă Damaschinescu prin care înzestrează

pe fiul său Temelică şi fiica sa Lucsandra (avea o

casă în Bucureşti lângă mânăstirea Colţea ) .

Scris de Vasilache Cora.

XII/53

Orig. rupt la îndoituri

1867

mai 11

54.

-

Contract intervenit între Damian Vrăncuţ din Ponoare

cu Nicu Ordeanu din Mărăşteşti pentru arenda

ierbăritului moşiei ce o avea în Proiteşti; să-i

plătească foncierea cât va fi arendaş şi în 2 ani să-i

facă ţarcul.

XII/54

Orig.

1869

iunie 15

55.

-

Listă de suma vitelor ce păşunează în hotarul

comunei Runcşoru în anul 1869: 209 vaci, 1167 oi;

222 porci provenind de la 53 de gospodării,

nenominalizate.

XII/55

Orig.

1869

56

- Matei Ploscariu dă iscălitură pentru un răvaş al lui

Badea că, dacă se va găsi la el, să rămâie ca o hârtie

albă.

XII/56

Orig.

1870

ianuarie 2

57.

-

Ion Găsitu se obligă să dea 20 ocale de grâu

logofătului Constantin Diaconescu pentru

stricăciunea ce i-a pricinuit cu vitele sale.

XII/57

Orig.

1870

iunie 29

58.

-

Zapisul lui Gh. Bălteanu către diaconul Damian şi

Pârvu.

XII/58

Orig.

-

59.

-

Zapis prin care Pătru Lăzărescu adevereşte că s-a

împrumutat la Gheorghe Aniţăscu de 70 de lei pentru

care i-a zălogit o curea de moşie.

XII/59

Fragment de zapis

-

60.

-

Foaie de vitele mari şi mici ce se află în satul

Godeanu, la numele fieştecăreia moşii.

XII/60

Orig.

-

61. - Tabel nominal de sumele achitate de datornicii din -

55

satul (?), în anul (?).

XII/61

Orig., incomplet

62.

-

Tabel nominal de datornicii şi sumele achitate de

aceştia în anul (?), satul (?).

XII/62

Orig., incomplet

-

63.

-

Citaţie de înfăţişare la subprefectură în procesul de

moşie cu Gheorghe Gogârstoc din Gornenţi.

XII/63

Orig.

-

PACHETUL nr. XIII

1.

-

Zapisul dintre Stănilă Bobocea şi fraţii săi cu Nicolae

Sârbu şi fraţii săi, din Jiana, Mehedinţi, pentru moşie.

XIII/1

Orig., hârtie difolio pătat şi rupt

la îndoituri

1705

iulie 11

2.

-

Zapisul de vânzare a lui Vasile Preşanu şi soţiei sale

Măriuţa cu nepotul lor Grigoraş stegar.

XIII/2

Orig., difolio

1713

mai 9

3.

-

Cartea de alegere a moşiei Gogoşu din Margini,

judeţul Mehedinţi, partea lui Costin, Gheorghe, Mihai

şi Preda Sârbuleşti.

XIII/3

Orig., difolio, pătat şi rupt la

îndoituri

1716

noiembrie

10

4.

-

Zapisul lui Dumitru, fiul lui Nicolae şi nepotul

Nicolii < Stegariu> din Gogoşii de Margine, pentru

vânzarea părţii sale de moşie de la Gogoş pentru o

sâmbrie etc.

Martori. Scris de popa Barbu din Ostrovu Mare.

XIII/4

Orig., difolio, pătat şi rupt la

îndoituri

1752

decembrie

29

5.

-

Zapisul prin care Nicola Neagu din

<Gogoşi> primeşte un stânjen de moşie de la

Constantin Grecu din Gogoşu. Martori.

XIII/5

Orig.

1829

iunie 22

6.

-

Stărostia negustorilor din Craiova: notă de banii aduşi

din patentă.

XIII/6

Orig.

1832

februarie

28

56

7.

-

Hotărârea Judecătoriei judeţului Mehedinţi privitoare

la vinderea cu mezat a 23 de stânjeni din hotarul

Jiana Veche la cererea lui Mihai Popescu din satul

Ţigănaşi.

XIII/7

Orig., difolio

1832

august 19

8.

-

Relaţia Judecătoriei judeţului Mehedinţi cu privire la

vânzarea cu mezat a 24 de stânjeni de moşie în

hotarul Jiana şi Gogoşu ai lui Nicolae Pănescu din

Ţigănaşi.

XIII/8

Orig., difolio

1836

iunie 13

9.

-

Anaforaua Marii Logofeţii a Dreptăţii în pricina

vânzării cu mezat a 24 de stânjeni de moşie ai lui

Nicolae Pănescu în hotarul Jiana şi Gogoşiţa şi

întărirea domnească în referire.

XIII/8

Orig., pecete în chinovar

1836

august 11

10.

-

Diplomă a Facultăţii de medicină din Viena dată

Mariei Ionescu din Lugoj (asista la naşterea copiilor).

XIII/10

Pergament, sigilii în ceară în

capsulă lemn, limba germană cu

caractere grotice.

1864,

Viena

PACHETUL nr. XIV

1.

-

Scrisoarea prof. C. Rădulescu-Motru către avocatul

Licea din Turnu Severin pentru a interveni cu apel în

apărarea unui servitor de-al său condamnat.

XIV/1

Orig.

1943

octombrie

5.

Butoieşti

2.

-

Scrisoare de mulţumire adresată de C. Rădulescu-

Motru avocatului Licea din Turnu. Severin pentru

intervenţia acestuia în procesul unui protejat de-al

său.

XIV/2

Orig.

1943

octombrie

10,

Butoieşti

3.

-

Scrisoarea de mulţumire a lui C. Rădulescu-Motru

către avocatul Licea din Turnu Severin pentru

intervenţia sa în procesul unui protejat, cuprinzând şi

unele informaţii despre evacuaţii stabiliţii la

Butoieşti.

XIV/3

Orig.

1944

februarie

19

4.

-

Cartea de vizită a prof. C. Rădulescu-Motru trimisă

avocatului Licea din Turnu Severin prin care îl roagă

să se intereseze asupra posibilităţilor ridicării ipotecii

1944

februarie

57

de pe moşia sa Butoieşti din judeţul Mehedinţi pentru

un vechi împrumut.

XIV/4

Orig.

5.

-

Scrisoarea lui C. Rădulescu-Motru către avocatul

Licea din Turnu Severin privind ipoteca asupra

moşiei sale de la Butoieşti şi ştiri despre timpul

petrecut de el în această localitate.

XIV/5

Orig.

1945

octombrie

8,

Butoieşti

6.

-


Licea din Turnu Severin cu privire la intenţia sa de a

vinde un teren la Butoieşti.

XIV/6

Orig.

1946

martie 8

7.

-


Licea din Turnu Severin cu privire la intenţia sa de a

vinde un teren de la Butoieşti şi demersurile ce

trebuiau făcute către Creditul Agricol Ipotecar.

XIV/7

Orig.

1946

martie 28,

Butoieşti

8.

-

Scrisoarea prof. C. Rădulescu-Motru, proprietar în

comuna Butoieşti, Mehedinţi, către Administraţia

financiară a judeţului prin care cere să se reducă

impozitul ce avea de plătit, căci o parte din moşie îi

fusese expropriată şi era şi ipotecată.

Anexează un certificat al Creditului Agricol Ipotecar.

XIV/8

Orig.

1946

martie 28

9.

- Articolele „Eroul sublocotenent Nicolae Hinovescu”,

septembrie 1977, şi „Rememorarea luptelor pentru

eliberarea localităţii Talpoş, judeţul Bihor – 25

septembrie 1944”.

XIV/9

1970

Iulie-

august

16

PACHETUL nr. XV

1.

-

Legea prin care statul român a acordat naturalizarea

română unui număr de 888 de israeliţi, participanţi

sub arme în timpul războiului de independenţă, la nr.

129 fiind înscris Israil Adolf din Turnu Severin,

soldat în corpul flotilei române.

XV/1

Copie

1879

noiembrie

6

2. - Livretul soldatului Israel Adolf, înmatriculat la nr. 84

Galaţi, 1872, pe bastimentul Ştefan cel Mare.

<1870>

58

Lipsă pag. 7-10 şi 19-46, grad avansat de uzură.

XV/2

Orig.

3.

-

Foaie de drum eliberată de Corpul Flotilei Române

soldatului Israil Adolf din Turnu Severin, concentrat

în 1877 şi desconcentrat la 1 iulie 1878.

XV/3


1878

iulie 1,

Calafat

4. - Fotografie în ţinută de soldat cu decoraţiile pe piept a

lui Adolf Israel din Turnu Severin.

XV/4

Orig.

După

1906

5.

-

Sesizarea lui Israel Adolf din Turnu Severin către

ministrul de Resbel că nu i s-a eliberat diploma de

naturalizare română de către Corpul I - armată.

XV/5

Orig.

1888

decembrie

6.

-

Livret (nr. 250) de recunoaştere a lui Israel Adolf din

Turnu Severin ca membru al Societăţi veteranilor

grade inferioare din Oltenia „Smârdan”, fondată la

Craiova la 11 mai 1908.

XV/6

Orig.

1908

iulie 31,

Craiova

7.

-

Panoplie de decoraţii şi medalii „Trecerea

Dunării1877,”„Apărătorilor independenţii şi resbelul

1877-1878” , „Henaml, NE HANB, A UMEHN

TBOEMY,” „În amintirea anului al 40-lea al

căpităniei mele 1866-1906” şi „Marele război pentru

civilizaţie”.

XV/7

Orig.

F. D

8.

-

Medalia „În amintirea anului al 40-lea al căpităniei

mele 1866-1906”.

XV/8

Orig.

<1906>

9.

-

Zapisul dat de Maria, soţia lui Matei Albeanu,

împreună cu feciorii ei Ion şi Sandu, cumnatul său

Dumitru prin care-i vând 20 rânduri de vie cu 21

taleri.

Pe verso, adeverirea din 1823 a subocârmuirii.

XV/9

Orig.

1820

martie 22

10.

-

Carte de recunoaştere a stăpânirii asupra a 4 st. şi 2

palme pământ de către Dumitru sin Ancuţă ce se

trage din teiul Drăgotesc, moştenitor fiind şi al

delniţelor din acel hotar, al unora din hotarul Imoasa

1823

iunie 23

59

şi al părţii moşnenilor dorobanţi din teiul Cârlesc.

XV/10

Orig.

11.

-

Porunca Subocârmuirii plăşii Motrului de Jos către

Sfatul satului Imoasa în pricina clăcaşilor şi dijmelor

la care fuseseră îndatoraţi Nicolae Foca şi Gh. Ioviţă

către Dumitru sin popa Dumitru pe moşia căruia

aveau pruni sau legume.

XV/11

Orig.

1852 septembrie

10

12.

-

Înscrisul lui Gheorghe Benga din Samarineşti dat lui

Dumitru sin Ioana preoteasa pentru trei stânjeni de

moşie din hotarul Imoasa, schimbaţi cu alţii în

hotarul Lupşa de Jos.

XV/12

Orig.

1854

martie 4

13.

-

Reclamaţia lui Matei Logofătul din Imoasa adresată

subadministraţiei plăşii Motrului de Jos în care arată

că un Constantin fiul lui Dumitru sin Radu Gârnad

Drăgotescu încerca să-l alunge din casa făcută pe

pământul cumpărat cu 48 de ani în urmă de la tatăl

pârâtului.

XV/13

Orig.

1855 <decembrie

14>

14.

-

Înscrisul dat de Gheorghe Ioviţă lui Dumitru Popescu

pentru schimbul unor locuri de casă, înfundate, din

săliştea satului <Imoasa>, pentru o parte dintr-o vie

aflată pe culmea Dorobanţilor.

XV/14

Orig., cu sigiliul în tuş negru al

satului Imoasa

1859

octombrie

11

PACHETUL nr. XVI

1.

- Înscrisul dat de Pătru Borăscu şi fraţii săi din Imoasa

lui Gheorghe Rândaşu şi cetaşilor săi moşneni pentru

stăpânirea unei părţi de moşie în hotarul Imoasa.

XVI/1

Orig., rupt

1787

2.

-

Zapisul dat de Constantin Fulgeriş cu soţia şi ginerele

său Dumitru din Imoasa lui Nicolae Corlan prin care-

i vinde partea sa din hotarul Imoasa, în rupt, din

câmp, din sălişte, din păduri, din apă cu vad de moară

căci vânzătorul ţinea trei tei – teiul moşnenesc şi

dorobănţesc şi din cel al Drăgoteştilor.

XVI/2

Orig., rupt difolio

1800

mai 6

3. - Jalba popii Vasile şi a lui Pătru Mintescu cu părtaşii 1831

60

lor către prezidentul Judecătoriei judeţului Mehedinţi

contra lui Gheorghe din Runcşoru pentru pământul

cotropit de acesta.

XVI/3

Orig.

martie 2

4.

-

Tabela statistică a oraşului Târgu Jiu cuprinzând

familiile existente cu menţionarea vârstei, birului

plătit sau clăcii, meseriei sau meşteşugului practicat,

vitelor deţinute, suprafeţelor cu livezi sau vii.

XVI/4

Orig. 35 file, deteriorat la colţuri

<1839>

35

5.

-

Jalba lui Ioan sin Pau Panţâr ot Isverna către

Subocârmuirea Plaiului Cloşani prin care se plânge

împotriva lui Nicola Moşneanu din Isverna pentru o

parte de moşie strămoşească cotropită de acesta şi

sădită cu pruni.

XVI/5

Orig., rupt

<1839 –

1845>

6.

-

Jalba lui Toma Ştefan din Cerna Vârf dată

Subocârmuirii plăşii Motrului pentru un Ilie Petre

care, aflându-se aşezat numai cu casa pe pământul

său, nu-i plătise şase ani avaetul.

XVI/6

Orig.

1846

ianuarie

19

7.

-

Însemnările lui Mihai Borza ot Arvăteşti cu privire la

îndatoririle ce le aveau faţă de el diferiţi locuitori cu

care se învoise, precum şi la situaţia moşiei sale,

comercializarea unor produse, venituri obţinute din

dijme şi clăci etc.

XVI/7

Orig.

1850

Iulie 3

<1852>

6

8.

-

Înscrisul de adeverire dat de Ianoş Vucescu, Pau sin

Ilie Vucescu şi Constandin Gârmacea în pricina

pentru pământ în hotarul Isverna dintre moşnenii

Surduleşti şi popa Ghiţă Duncea din Isverna.

XVI/8

Orig.

1853

noiembrie

20,

Isverna

9.

Jalba dată de Ion Panţir ot Isverna Subadministraţiei

plăşii Cloşani în pricina unei livezi cu pruni cotropită

de Nicola Moşneanu cu cetaşii săi, deşi el o

moştenise şi avea şi casă acolo.

XVI/9

Orig.

<1858>

august 1,

Isverna

10.

-

Cartea de judecată a Judecătoriei judeţului Mehedinţi

în pricina dintre Iancu Surdu, Lepădat Mihuţă Surdu,

Dinu Lăpădat Surdu din Isverna cu popa Ghiţă

1854

Ianuarie

13,

61

Izverceanu pentru nişte livezi de veche moştenire,

însoţită de hotărârea din 14 decemebrie 1854 a Curţii

Apelative Secţia I din Craiova luată la cererea popii

Ghiţă, rămas nemulţumit de hotărârea judecătoriei

locale.

XVI/10

Copie autentificată cu sigiliile

instanţelor respective

Turnu

Severin,

Craiova

4

11.

-

Cartea de judecată a Judecătoriei judeţului Mehedinţi

în pricina dintre Mihai Curescu din Săliştea şi

urmaşii lui Pau Şurlea, care în anul 1829 făcuse danie

tatălui reclamantului jumătate din moşia sa din

hotarul Şurlea, în schimbul obligaţiei de a fi îngrijit la

bătrâneţe. Cealaltă jumătate o lăsase nepoţilor săi de

frate, unul dintre aceştia Pârvu Hoater din Isverna

cotropind apoi şi partea dăruită. Se arată judecăţile

avute anterior şi hotarele.

XVI/11

Copie adeverită şi prevăzută cu

ştampila judecătoriei, în tuş

negru

1855 decembrie

20,

Turnu.

Severin

1-4

12.

-

Raportul Sfatului satului Balta către Subocârmuirea

plaiului Cloşani unde se consemnează că a cercetat la

faţa locului jalba lui Gheorghe Dumitru Zoican din

Balta, care se plânsese că unchiul său Ghiţă Zoican şi

Ion Zoican îi cotropiseră părţi din moşia sa, aflate

între curelele lor. În urma cercetării se constată

temeinicia plângerii.

În anexă, răspunsul subadministraţiei plaiului şi

porunca acesteia către Constandin Bălteanu, Radu

Recea şi deputaţii satului Balta pentru o nouă

cercetare.

XVI/12

Orig., difolio, cu sigiliul satului

în tuş negru

1857

iulie 31,

Balta

13.

-

Raportul Sfatului satului Isverna către

Subadministraţia plaiului Cloşani în care se arată că

efectuase cercetarea pricinii de cotropire de moşie

dintre Ioan şi Nicola Moşneanu din Izverna

constatând dreptatea primului.

Pe verso porunca în referire a subadministraţiei.

XVI/13

Orig., cu sigiliul satului în tuş

negru

1858

aprilie 23,

Isverna

14. - Situaţie privind starea mişcătoare şi nemişcătoare a

moşiilor Boboi/eşti/, Şovarna, Bereşti, Dâlbociţa,

<1858 –

1867>

62

Costeşti, Gornenţi, Halânga, Turtaba, Nadanova,

Cireşu, cu menţionarea suprafeţei în stânjeni, pivniţe,

cazane, case, şoproane, mori, care, pluguri, venituri

obţinute şi sursele acestora, pentru perioada <1858-

1867>.

XVI/14

Orig., 2 file, deteriorat

15.

-

Foaia de zestre cuprinzând bunurile date de Pătru şi

Iordana Moşneanu din Isverna fiicei lor, Floarea, la

măritatul său, totul în valoare de 1480 lei.

Cu adeverirea Primăriei comunei Isverna.

XVI/15

Orig., cu sigiliul satului Isverna

în tuş negru

1869 decembrie

31,

Isverna

16.

-

Scrisoarea ataşatului agricol al Legaţiei române din

Berlin către Petre Moşneanu, aflat în stagiu de

practică agricolă la Horrenberg Oberhof, prin care-i

aduce imputări lui şi colegilor săi pentru

neîndeplinirea obligaţiilor ce le reveneau şi

sustragerea de la muncă, din care cauză germanii se

plânseseră.

XVI/16

Orig.

1944

mai 31,

Berlin

17.

-

Deputaţii Adunării Ad-Hoc a Moldovei

(imaginile şi lista lor).

XVI/17

<1858-

1859>

18.

- Alexandru Ioan Cuza, imaginea Domnitorului şi a

principatelor momente din domnia sa.

XVI/18

<1860>

19. - Unirea Moldovei cu Ţara Românească, foto târzie.

XVI/19

f. a

20.

-

Caricaturi ale unor personalităţi politice dinainte de

Primul Război Mondial.

XVI/20

f. a

21.

- „Către conducătorii vieţii politice” – apel semnat de

oameni politici ţărănişti.

XVI/21

f. a

PACHETUL nr. XVII

1.

-

Zapis de aşezământ a lui Ion Dăleanu şi fratelui său

din Jiana, judeţul Mehedinţi, către Stănilă şi fraţii lui,

pentru moşie cumpărată la Jiana.

XVII/1

Copie după 1832

1800

martie

2.

-

Zapisul lui Gh. Pungă pentru o moară din Gogoşi

vândută lui Gh. Sârbu.

XVII/2

1800

aprilie 20,

Gogoşi

63

Orig.

3.

-

Zapis de adeverire că Sârbu Cârstea a vândut fratelui

său Ion 5 stânjeni de moşie în anul 1824.

XVII/3

Orig.

1827

Aprilie 13

4.

-

Zapisul lui Dumitru zet Ivan Piu şi altora pentru o

parte de moşie de la Gogoşi vândută cumnatului lor

Nistor Sârbu.

XVII/4

Orig.

1827

aprilie 17

5.

-

Zapisul lui Cârstea Sârbu şi soţiei sale pentru 20

stânjeni din moşia Gogoşi, vânduţi fratelui său Ion.

XVII/5

Orig., difolio

1831

martie 15

6.

-

Diata lui Ioan Sârbu din Gogoşi pentru fiică-sa,

Dumitra, prin care îi lăsa toată averea.

XVII/6

Orig., deteriorat

1831 decembrie

29

7.

-

Zapisul lui Cârstea Sârbu pentru 12 stânjeni din

moşia Gogoşi vânduţi vărului său.

XVII/7

Orig.

Înainte de

1832

8.

-

Zapisul prin care Popa Mihai sin Dinu Pănescu, cu

soţia şi copii săi, vând lui Gh. Burileanu 14 ½

stânjeni din moşia lor din hotarul Gogoşilor.

XVII/8

Orig.

1832

iunie 22

9.

-

Copie de pe foaia cea adevărată cu trăsura stanţiilor

de pe moşia Gogoşi de Margine ot judeţul Mehedinţi,

pentru hotărnicie.

XVII/9

Copie

Înainte de

1833

10.

-

Zapisul Aniţeştilor la mâna Sârbuleştilor şi

Văgiuleştilor pentru ierbăritul vitelor şi altele.

XVII/10

Orig.

1833

aprilie 31

11.

-

Zapisul Dumitrei, soţia lui Ion Sârbu, prin care vinde

20 de stânjeni de moşie în hotarul Gogoşu,

cumnatului său Nistor Sârbu.

XVII/11

Orig., difolio

1833

decembrie

3

12.

- Zapisul lui Mihai Căpăţână pentru 10 stânjeni de

moşie de la Gogoşu vânduţi postelnicului Gh.

Burileanu.

XVII/12

Orig.

1834

martie 21

64

13.

-

Zapisul dat la mâna serdarului Gh. Burileanului prin

care se recunoaşte primirea „embaticului” pe 3 ani

plătit ca urmare a arendării unei vii de pe moşia lui

Iordache Ioan.

XVII/13

Orig.

1854

iulie 27

14.

-

Socoteala de tot venitul şi cheltuielile urmate cu

copiii nevârstinici ai lui Nistor Sârbu din <Gogoş> în

anul 1857.

XVII/14

Orig.

1858

martie 7

15.

-

Raportul lui Ioan Roateş din Scăpău jud. Mehedinţi,

către Administraţia plăşii Blahniţa în legătură cu

violarea proprietăţii unor minori.

XVII/15

Copie legalizată

1858 septembrie

17

16.

-

Înscris de învoire a locuitorilor satului Burila Mică

din Mehedinţi cu proprietarul N. Burileanu pentru

porumbul depus de acesta în contul lor la magazia de

rezervă, obligându-se cele 120 de familii să-i lucreze

fieştecare câte 2 zile pe vară, când îi va chema, cu

mâncarea lor şi băutura proprietarului.

XVII/16

Copie legalizată la acea dată

1865

aprilie 8

17.

-

Răvaşul prin care Lupu dă lui Constandin şi Pau

Papavă (din Podeni) dreptul de a stăpâni în

continuare partea sa de moşie de Ponor, drept zălog

pentru 20 lei.

Scriitor popa Nicolae. Martori.

XVII/17

Orig.

1786

august 2

18.

-

Porunca Căimăcăniei Craiovei către Isprăvnicia

judeúlui Mehedinţi în pricina dintre Dumitraşco cu

Pau Gornoviceanu, Iancu Gornoviceanu şi altul,

pentru o livadă rămasă de la părinţi.

XVII/18

Orig., jalba lipsă prin detaşare

1782

iulie 7

19.

-

Porunca Căimăcăniei Craiovei către Ispravnicia de

Mehedinţi în pricina înfăţişată de către Constandin şi

Pau (Papavă) din Podeni, judeţul Mehedinţi, cu Bălu

de la Malovăţ şi cu Marin din Podeni, care s-au sculat

fără ştirea moşnenilor şi au stricat semnele moşiei.

XVII/19

Orig., jalba lipsă prin detaşare

1792

iunie 16

20. - Jalba prin care Constandin, Nicola şi Pau Papavă din

Podeni, jud. Mehedinţi înfăţişează Căimăcănii de la

1796

mai 30

2

65

Craiova pricina lor cu Marin Grama, nepotul său

Gheorghe şi alţi Grămeşti pentru trei părţi de moşie,

anume Vodiţa de Sus, Ciumăgeşti şi Vodiţa de Jos şi

hotarnicii orânduiţi.

XVII/20

Orig., difolio, cu rezoluţia

Căimăcămiei de la Craiova

21.

-

Jalba prin care Nicola Papavă, Constandin

Cernoviceanu şi Pau Papavă înfăţişează

Caimacanului Craiovei pricina de judecată ce au cu

Marin Grama cu cetaşii lui şi cetaşii Pătruţeşti pentru

o livadă şi cer ca acestora să nu li se dea cartea de

blestem acestor locuitori din Podeni, judeţul

Mehedinţi.

XVII/21

Orig., difolio, cu porunca

Căimăcăniei din 30 mai 1796 ca

ispravnicul de la judeţ să

cerceteze părţile şi să rezolve

pricina

1796

mai 30

22.

-

Adeverinţă cu cinci martori precum că Ion Bălu a dat

moşia şi o carte lui Constandin şi Nicola Enculescu şi

lui Dumitru Papavă, iar Ion Bălu, Nicolcea şi Matei şi

Nicola Dovlete au mers de au ridicat acea carte,

hristov domnesc.

XVII/22

Orig., scris de logofătul Ghiţă

1819

martie 2

23.

-

Jalba lui Radu Urşi din Balta în pricina cu Iancu

Grama din Podeni, care umbla să-l scoată din

curătura de pădure ce şi-a făcut pentru loc de muncă.

XVII/23

Orig., cu poruncă de cercetare şi

rezolvare către vătaful de plai

Cloşani

1819

mai 20

24.

-

Înscris semnat de Gheorghe sin căpitan Lupu Surdu

din Isverna şi dat lui Dumitrache, ginerele preotului

Nicola din Şălişte, când şi-a scos moşia de la popa

Ghiţă, cu amanet părţi de moşie din teiul său din

Găbşeşti şi din toate laturile şi cuprinsurile moşiei.

XVII/24

Orig., cu un altul din 1835 mai

26 tot pentru amanet de moşie,

284 lei

1829

noiembrie

24

25.

-

Zapisul prin care Chircă Drăgan zălogeşte vărului,

preotul Dumitraşcu din Costeşti, judeţul Mehedinţi,

curele de pământ, pentru cei 38 de lei împrumutaţi.

1830

mai 27

66

XVII/25

Orig., difolio

26.

- Diata lui Nicola Ianculescu din Podeni, în partea a

doua cuprinde datoriile sale la alţii.

XVII/26

Orig., difolio pătat

1832

ianuarie

19

27.

-

Zapis prin care Ghiţă Drăgan şi Ion Ghiţă Drăgan din

satul Costeşti jud. Mehedinţi prin care vând lui

Constantin fiul popii Dumitraşco din Costeşti cinci

stânjeni de moşie din dealul satului pentru 125 lei

primiţi la „vreme de lipsă şi păsul nostru”.

XVII/27

Orig., difolio

1834

aprilie 17

28.

-

Relaţia slugerului Ioan Grecianu privitoare la

hotărnicia ce a fost încredinţat să facă pentru moşiile

Deleni şi Văcăreanca din judeţul Olt ale mitropoliei,

la cererea mitropoliei, către marea Logofeţie a

Dreptăţii.

XVII/28

Copie din 26 august 1837

1837

iulie 20

29.

- Înscrisul lui Gh. Surdu boiernaşul dat lui Lepădat

Mimiş, cu amanet partea de pământ de la conacul lui

din ogaşul Brădetului.

XVII/29

Orig.

1838

mai 8

30.

-

Înscris subscris de Preda soţia lui Gh. Bocalim din

Isverna şi dat boierului Ştefan Burileanu,

împrumutat.

XVII/30

Orig.

1838 decembrie

18

31.

-

Înscrisul Predăi, soţia lui Gh. Surdu, dat Călinii

Mimişoieşti, cu amaneat un loc de o zi arătură sub

Cocora.

XVII/31

Orig.

1839

aprilie 2

32.

-

Relaţia hotarnicului orânduit de Judecătoria judeţului

Dolj ca să hotărască partea de moşie a lui Costache

Răducan Bădescu în hotarul moşiei Bădeşti,

proprietatea lui Dumitrache Pârăianu.

XVII/32

Copie în 4 file

1842

ianuarie

3

33.

-

Hotărârea Judecătoriei Mehedinţi în pricina dintre

Ioana Matei Miclea din Dobridor cu unchii săi Ion şi

Ghiţă Murgu şi alţii pentru bunuri imobile.

XVII/33

Copie cu hotărârea Divanului

1843

mai 15

67

judecătoresc din Craiova, în

referire, din 24 mai 1846

34.

-

Constantin Papavă, Pătru Pau Papavă şi alţii din satul

Podeni, judeţul Mehedinţi, adeveresc că Constandin

Enculescu şi cumnata sa Stanca, cu stăpânirile în

cureaua ce li s-a ales şi Nicola Papavă cu cumnata sa

Dobra cum să stăpânească moşia aleasă.

XVII/34


1844

mai 30

35.

-

Popa Alimănescu, Stan Ciochină, popa Sandu, Vlad

Popescu şi alţii se plâng la Divanul Craiovei şi cer ca

pitarul Gligore Otetelişanu, orânduit cu hotărnicia

moşiilor Cobreşti şi . . ., să afle adevăratele hotară.

XVII/35

Copie

1844

august 27

36.

-

Jalba mai multor locuitori din satul Podeni, judeţul

Mehedinţi, prin care se plâng cârmuitorului judeţului

„de multele abuzuri de multe lucruri ce ne-au făcut”

în calitate de ales al satului.

XVII/36

Orig., difolio, cu rezoluţie

semnată de cârmuitorul Petrache

Poenaru

1846

octombrie

22

2

37.

-

Plângerea suditului austriac din Craiova, Ştefan

Andrei, către agenţia austriacă din Bucureşti

împotriva năpăstuirilor urmate împotriva sa de către

Judecătoria Dolj în pricina sa cu casa răposatei

Catinca Dimitrachi din Craiova.

XVII/37

Orig. în 4 file

1847 septembrie

26

4

38.

-

Jalba moşnenilor Steiceni în progonire de hotară cu

moşnenii Urdiniceni nemulţumiţi de hotărârea

Judecătoriei Dolj.

XVII/38

Orig.

1848

februarie

2

39.

-

Plângerea suditului austriac Ştefan Andrei din oraşul

Craiova către agenţia austriacă din Bucureşti

împotriva năpăstuirilor urmate împotriva sa de către

Judecătoria Dolj din anul 1838 încoace în pricina sa

cu casa răposatei Catinca Dumitraşcu din Craiova.

XVII/39

Orig.

1848

februarie

9

40.

-

Înscrisul lui Gh. Surdu din Isverna prin care arată că

după căsătoria nepoatei lui, Maria, cu Jurca Talpeş

acesta i-a întors nişte bani pentru moşii puse amanet

pe la unii alţii de către vărul său Gh. Surdu Bocalim

1848

mai 2

68

şi i-a dat înscrisul ca să nu piardă banii.

XVII/40

Orig.

41.

-

Zapisul prin care Dinu Radu Băzăvan din Costeşti

vinde cinci stânjeni lat din cureaua sa din dealul

satului lui Dinu fiul lui popa Dumitraşco din Costeşti

pentru suma de 140 lei împrumutaţi la trebuinţa sa.

Vânzarea o face cu ştiinţa tuturor rudelor şi

megieşilor. Martori.

XVII/41

Orig.

1848

mai 30

42.

-

Însemnarea lui Costache Dimitrescu din Craiova

către preşedintele Judecătoriei Dolj pentru desluşirea

socotelilor dintre casa sa şi Ştefan Andrei, sudit din

Craiova.

XVII/42

Orig. în 2 file

1849

ianuarie

14

43.

-

Diata Elencăi, soţia răposatului Goicea Constantin

din Craiova.

XVII/43

Orig. cu rezoluţia din 30 iunie

1860 a lui Calinic din Rm.

Vâlcea

1856

mai 3,

Craiova

2

44.

-

Hotărârea Judecătoriei Dolj secţia II-a în pricina

dintre Ioan Ivanovici, epitrop al minorilor

Gheorghiţei, soţia postelnicului Dumitrache Glinţă,

cu Costache D. Glinţă, fratele mai mare al minorilor,

pentru nerespectarea bunurilor epitropiate.

XVII/44

Copie din 16 ianuarie 1850

1849

noiembrie

28

4

45.

-

Foaia de zestre a Tincăi lui Monea Hanţi Simion din

Craiova.

XVII/45

Orig.

1851

decembrie

2

2

46.

-

Hotărârea judecătoriei Dolj, secţia 2 – a în pricina

dintre mănăstirea Călui (îngrijitor Gheorghe

Moisescu) şi vecinii moşilor Georacu şi Crucea,

pentru hotărnicia acestor proprietăţi.

XVII/46

Copie din 23 februarie 1853 în 9

file

1852 Septembrie

24

9

9

47.

-

Hotărârea Curţii Apelative secţia I-a Craiova în

pricina dintre Ion Botescu – postelnicel la satul

Negoieşti, judeţul Gorj, şi cumnatul său Costache

Pătraşcu şi soţia sa cu socrul Costache Nicolae

Nicolau pentru un loc de casă.

1852

noiembrie

5

6

69

XVII/47

Copie din 22 noiembrie 1852

însoţită de hotărârea recurată a

judecătoriei Dolj secţia II-a din

14 decembrie 1851

48.

-

Înscrisul lui Nicola sin Gheorghe Irimia (din Podeni)

prin care se obligă să plătească ce va fi cu cale lui

Constandin Enculescu pentru că şi-a făcut casă pe

moşia acestuia.

XVII/48

Orig.

1853

februarie

28

49.

-

Adeverinţa dată de Iancu sin Barbu Mâţu că a primit

banii de la Jurca, ginerele lui Gh. Surdu din Izverna,

pentru amanetul moşiei.

XVII/49

Orig.

<1853

Mai 3>

50.

-

Catagrafie de toată starea mişcătoare şi nemişcătoare

a răposatului paharnic Ioan Diculescu din Craiova.

XVII/50

Orig. sigilat cu sigiliu personal în

ceară roşie

1853

noiembrie

1

23

51.

-


dintre serdarul Nicolae Vladimirescu din Craiova şi

alţii pentru hotărnicia întocmită şi depusă în

judecătorie referitoare la moşia Stanomiru,

proprietatea sa şi a moşierilor Stanomireşti.

XVII/51

Copie în 7 file

1853

decembrie

28

7

52.

-

Înscrisul lui Jurca sin Nicola Şerban Talpeş dat lui

Ion Nicolicescu din Buseşti, cu amanet partea sa de

moşie de sub Cuţui.

XVII/52

Orig.

1854 septembrie

2

53.

-

Raportul sfatului satului Isverna către

subadministraţia plaiului Cloşani pentru bătaia

suferită de Jurca Talpeş de la Dinu Duicu.

XVII/53

Orig.

1858

aprilie 2

54.

-

Foaia de cheltuielile date pentru moşie de ginerele lui

Gh. Surdu din Isverna, Jurca Talpeş, şi pentru el şi

cumnatele sale Maria şi Cătălina.

XVII/54

Orig.

1855

aprilie 2

55.

-

Foaie de cheltuielile urmate de Jurca Talpeş în

pricina de moşie cu Ghiţă Popescu.

XVII/55

1855

aprilie 20

70

Orig.

56.

-

Diata semnată de Ion Covăsală din Cerna Vârf la

mâna fiului său Gheorghe şi a ginerelui său Lupu

Grigore, prin care arată datoriile pe care le are pe la

unii – alţii.

XVII/56

Orig.

1856

ianuarie

24

2

57.

-

Hotărârea Curţii Apelative din Craiova, secţia I-a în

pricina pentru moşie dintre paharnicul Ştefan

Miculescu din Craiova (pe când era în viaţă), I. Câţu

şi alţii cu clucereasa sa Aristiţa Grădişteanu din

Bucureşti, primii nemulţumiţi de hotărârea

Judecătoriei Dolj din 20 septembrie 1844. Obiectul

hotărârii judecătoreşti îl formează prigonirea

Pieliştenilor din Dolj.

XVII/57

Copie autentică

1856

iunie 11

8

58.

-


dintre Toma, fiul lui Bănică, şi Andreiana, soţia lui

Ioan Cojocarul, amândoi din Craiova, cu Mihalache

Dudoveică din Craiova pentru că Mihalache ar fi

însuşit toată starea răposatului Bănică Piroaică şi a

soţiei sale, Ilinca, în calitatea sa de epitrop.

XVII/58

Copie în nouă file din 17

ianuarie 1858; 2 exemplare

1857

noiembrie

2

18

59.

-

Hotărârea Curţii Apelative Craiova secţia I-a în

pricina dintre Dincă Dinu Stoica, Floarea Dinu

Lungu şi Ion Brânduşoiu cu Dincă Marin Lungu,

Ivan Boiangiu şi alţii pentru moşie în Dobridor,

judeţul Dolj.

XVII/59

Cu o copie de pe hotărârea

apelată

1860

octombrie

7

9

60.

-

Hotărârea Tribunalului Dolj secţia II-a în pricina

dintre George Pistoreanu şi Gheorghe Păianu, ambii

din Craiova, pentru casele din mahalaua Sf. Nicolae

Belivacă din acel oraş, închiriate de primul celui de-

al doilea pentru restaurant.

XVII/60

Copie însoţită de o alta de pe o

hotărâre în referire din 16 iulie

1861

1861

aprilie 12

5

61.

-

Catagrafia bunurilor mişcătoare şi nemişcătoare

rămase de la Pencea Hristea din com. Damianul jud.

Dolj.

1861

mai 1

8

71

XVII/61

Orig. în 8 file scrise

62.

-

Hotărârea Curţii de Apel din Craiova secţia I-a în

pricina dintre Mihai şi Ion preot Enache Predeşteni

cu casa defunctului preot Nicolae Enache, fratele lor,

pentru un han cumpărat în tovărăşie.

XVII/62

Copie legalizată în 7 file

1863

Ianuarie

28

8

63.

-

Hotărârea Tribunalului Dolj secţia II-a în pricina

dintre Ştefan Moşceleanu cu Păunica Rusăneasca zisă

şi Moşuleanca pentru călcarea de loc la casele lui

Ştefan Moşceleanu din Craiova.

XVII/63

Copie în 7 file scrise, cu act de

executare la faţa locului din 1

octombrie 1864

1863

ianuarie

28

64. - Contractul moşiei Albuleşti din districtul Mehedinţi a

mânăstirii Strehaia prin care s-a arendat, prin licitaţie,

pe cinci ani, cu începere de la 23 aprilie 1868, cu preţ

anual de 43.500 lei, lui Mihail Coloava din Craiova.

XVII/64

Orig. în 4 file

1863

aprilie

65.

-

Programul de instalare a Consiliului judeţean Dolj la

26 octombrie1864.

XVII/65

Tipăritură volantă

1864

octombrie

24,

Craiova

66.

-

Hotărârea Tribunalului Dolj, secţia II-a în pricina

dintre preotul Constantin din Răchita, Dolj, cu Dinu

Alexandru Potîrcă din Pleniţa, pentru pământ de

cumpărătură în hotarul Orodelul.

XVII/66

Copie în patru file scrisă

1864

noiembrie

16,

Craiova

4

67.

-

Proces-verbal de delimitarea părţii de pământ

intervenită între locuitorii foşti clăcaşi pe proprietatea

statului în comuna Călăraşi, plasa Jiul de Jos.

XVII/67

Copie din 3 mai 1869

<1865-

1868>

4

68.

-

Actul de executare ( întocmit de inginerul delimitator

M. N. Popescu) a sentinţei Tribunalului Craiova în

privinţa hotărniciei moşiei Brădeşti, Dolj,

proprietatea lui Constantin Moscu şi Ellie Albulescu.

XVII/68

Orig. în 3 file

1867

iunie 18

3

69.

-

Hotărârea Tribunalului civilo-corecţional Dolj, secţia

II-a, în pricina dintre Anica Vancu Lubici din

Craiova şi Episcopia Râmnicului, Costache Orescu,

1867

februarie

8,

5

72

Constantin şi Hristodor Dobrescu, Iancu şi Ion

Dobrescu, Stanca Ghiţă Schinteie, moşnenii

Locusteni şi Brăbeţeni şi alţii, toţi părtaşi în

proprietatea Predeasca numită şi Fărcăşanca din

districtul Dolj, pentru recunoaşterea stăpânirii sale în

hotarul moşiei respective.

XVII/69

Copie din 16 februarie 1867, 2

exemplare

Craiova

70.

-

Hotărârea Tribunalului Dolj, secţia II-a, în pricina

dintre Ion Ion Voinea şi Ştefan Pirică şi Radu Potea,

ambii din comuna Orodel pentru datorii şi

nerespectarea contractelor de arendă şi afaceri.

XVII/70

Copie legalizată în 3 file scrise,

însoţită de o altă sentinţă în

referire a aceleiaşi judecătorii din

23 septembrie 1869

1869

martie 11

5

71.

-

Foaie după diata fiicei lui Gh. sin Lupu Surdu din

Izverna cu cele ce bărbatul său le-a avut împrumutate

şi datorie şi-au rămas neplătite, nefiind strâmtoraţi de

nimenea.

XVII/71

Orig.

-

2

72.

-

Iovan Gheorghe Tulea şi Achim Nicola cu toţi cetaşii

lor din Pleniţa înaintează jalbă către Simion Cioacă,

inginer hotarnic, pentru a li se recunoaşte stăpânirea

moşiei ce o aveau în hotarul Piatra de Sus cu Oprea şi

cu Dan.

XVII/72

Orig. difolio a două jalbe

nedatate

<1835-

1850>

2

73.

-

Jalba Stancăi Enache Ioniţă din Pleniţa către inginerii

hotarnici ai moşiei Buzasca pentru pământul moştenit

şi de cumpărare ce-l avea în hotarul moşiilor

Orodelul de Jos, Glogova şi Buzasca.

XVII/73

Orig. difolio

<1840-

1855>

PACHETUL nr. XVIII

1.

-

Zapisul de vânzare al lui Dumitraşcu Bălteanu dat lui

Trăilă Sitaru din Gornoviţa, pentru partea lui de

moşie.

XVIII/1


1759

<7267> septembrie

4

2. - Gheorghe sin Lupu Surdu din judeţul Gorj se judecă 1777

73

cu Giurgea şi Martin din Izverna, judeţul Mehedinţi,

pentru moşie în Izverna, jalbă cu anafora domnească.

XVIII/2

Orig., difolio

< martie>

3.

-

Cartea de hirotenie a lui Constantin sin Ion Bălteanu

pe enoria Balta, judeţul Mehedinţi.

XVIII/3

Orig., difolio

1784

august 3

4.

-

Zapisul prin care Stoica sin Ion Trandafir vinde

partea lui de moşie popii Nicula din Brebina.

XVIII/4

Orig.

1795

iulie 2

5.

-

Zapisul prin care Pătru Zgândăr vinde partea lui de

moşie de la Pietrile Albe, judeţul Mehedinţi, lui Gh.

Măgureanu.

XVIII/5

Orig.

1798

iunie 3

6.

-

Diata popii Dinu Bălteanu din Balta, judeţul

Mehedinţi.

XVIII/6

Orig.

1799

ianuarie

7

7.

-

Zapis de zălog al lui Ion şi fratelui său Ion cu Nicolae

Băiculescu, pentru moşie vândută. La 1802 iulie 2,

se face un zapis prin care Gh. Bărbicieru şi fratele lui

Pătru vând lui Trăilă Nicola moşia lor din Balta,

Mehedinţi.

XVIII/7

Orig., cu un al doilea înscris din

1802 iulie 2, pătat de mucegai.

1801

mai 8-

1802 iulie

2

8.

-

Diata lui Lupu (fără localitate) scrisă de popa Pavel

din Padeş, judeţul Mehedinţi.

XVIII/8


1804

iulie 12

9.

-

Cartea de alegere şi hotărnicie cu împărţire cerută de

moşnenii Proiteşti din judeţul Mehedinţi şi întocmită

de logofătul Pătraşco Loveanu la porunca

judecătorului de Mehedinţi, marele şătrar Răducan

Caragea.

XVIII/9

Copie contemporană

1806

martie 14

10.

-

Ivan Bălteanu şi Dincă Sitaru din Balta adeverează

pentru un soroc de jurământ fixat la Sfântul

Gheorghe de către boierul comandir.

XVIII/10

Orig. pătat

1808

aprilie 27

11. - Diata lui Gheorghe sin Iovan Troncuţă din Sfodea. 1811

74

XVIII/11

Orig.

aprilie 6

12.

-

Zapisul dat preotului Constantin sin Constantin

Bălteanu din Balta de unii moşneni din hotarul

Gornoviţa.

XVIII/12

Orig., difolio

1814

ianuarie

14

13.

-

Catastiful logofătului Constantin Bălteanu pentru

cheltuielile făcute cu construirea morii sale de la

Cireşu şi altele.

XVIII/13

Orig. în 11 file

1818

ianuarie

10

14.

-

Foaia de ispaşă către popa Constantin şi alţi oameni

din Balta, judeţul Mehedinţi.

XVIII/14

Orig.

1819

august 10

15. - Relatare despre hotarul Gornoviţa: bilet.

XVIII/15

Orig.

1819

august 25

16.

-

Zapisul lui Gh. Ciolan, dator la Gheorghe Ordeanu

pentru banii împrumutaţi, până la restituirea lor.

XVIII/16

Orig.

1819

noiembrie

17

-

Zapisul lui Iancu sin Constandin Simescu dat

boierului Dincă Sitaru din Balta, judeţul Mehedinţi,

pentru banii împrumutaţi, dându-i partea sa de moşie

din hotarul cu sacul şi hotarul Herciului.

XVIII/17

Orig. difolio

1820

aprilie 22

18.

-

Zapisul lui Constantin al Sofiii şi al altora din

Proiteşti către popa Barbu zet popa Nicola din

Brebina, pentru prigonirea avută cu acesta pentru o

veche cumpărătură în hotarul Proiteşti, cu împăcare

sub pedeapsă.

XVIII/18

Orig. adeverit de vătăşia plaiului

Cloşani, sub semnătura autografă

a lui Tudor Vladimirescu.

Ros şi mucegăit

1820

aprilie 23

19.

-

Răvaşul omului de la moşia boierească din Ilovăţ

către jupânul Nicolae din Balta, judeţul Mehedinţi,

despre unele stricăciuni.

XIII/19

Orig.

1820

august 7

20. - Zapisul lui Ion sin Simescu dat boierului de neam

Dincă din Balta, pentru vânzarea părţii sale de moşie

1821

ianuarie

75

din hotarul cu Secu.

XVIII/20

Orig. degradat

26

21.

-

Răvaşul lui Iovan Mânzu către Nic. Bădescu din

închisoarea de la Dii, pentru livada sa din lunca

Cireşului.

XVIII/21

Orig.

1822

august 27

22.

-

Cercetarea logofătului Pătraşco Leoveanu logofăt la

Cerneţi şi clucerul N. Glogoveanu şi alegerea moşiei

Gornoviţa din judeţul Mehedinţi.

XVIIII/22

Orig. din 1812, 1823 şi 1824,

difolio

1823

iunie 10

23.

-

Jalba popii Constandin Bălteanu cu toţi moşnenii

Bălteni către ispravnicii judeţului Mehedinţi, pentru a

lua dijma locuitorilor nemoşneni aflaţi în hotarul

moşiei lor, Balta.

XVIII/23

Orig. difolio, cu rezoluţia

vătăşiei plaiului şi cea a

isprăvniciei de judeţ

1824

iunie 14

24.

-

Înscrisul de împăcare a lui Dragu Zoican din Costeşti

cu popa Găină.

XVIII/24

Orig. difolio

1824

iulie 4

25.

-

Chitanţa lui Constandin sin Ghiţă Dobrova din Balta

pentru banii primiţi de la preotul deacon din Runcşor.

XVIII/25

Orig.

1825

noiembrie

28

26.

-

Zapisul unor locuitori din Balta către moşnenii

Bădeşti pentru a treia parte de moşie în hotarul Balta,

ce o posedau şi pe care voiau să şi-o aleagă prin

hotarnic.

XVIII/26

Orig. în 3 file scrise

1826

aprilie 5

27.

-

Zapis de învoire între moşnenii din Balta cu cei din

hotarul Cireşu.

XVIII/27

Orig. difolio, ros la îndoitură şi

cu rezoluţia isprăvniciei

1826

iunie 25

28.

-

Zapisul de învoire al moşnenilor Bobârscheşti şi

Buculeşti cu popa Constantin Bălteanu şi fratele său,

Ion logofătul.

XVIII/28

Orig.

1826

octombrie

23

76

29.

-

Jalba Lucsandrei sărdăreasa în privinţa cârciumii lui

T. Vladimirescu clădită în acel hotar Bucureşti pe

moşia sa fără ştirea ei şi vândută în acel an de

Bălteni.

XVIII/29

Orig.

1832

mai 31

30. - Dovada de banii primiţi.

XVIII/30

Orig.

1826

noiembrie

5

31.

-

Împărţirea moşiei Balta de către popa Constantin

Bălteanu.

XVIII/31

Orig. difolio (vezi şi genealogia

întocmită)

1826

32.

-

Zapisul lui Trăilă Zgândăr din satul Stăneşti, vânzător

în rupt către Dincă Dobrovie din Balta.

XVIII/32

Orig.

1828

mai 4

33.

-

Jalba lui Gh. şi Iovan Bădescu din Cireşu împotriva

lui Radu Moga.

XVIII/33

Orig., difolio

1830

octombrie

31

34.

-

Jalba popii Constandin Bălteanu, Mihai Aniţescu şi

Gligore Lăzărescu împotriva lui Nuţu sin Stroe, venit

din ţara nemţească.

XVIII/34

Orig., difolio

1830

octombrie

31

35.

-

Notă de cheltuiela moşiei din hotarul Buzăştilor

făcută de fraţii Căpăstraru ot Buzăşti.

XVIII/35

Orig.

1831

februarie

4

36.

-

Zapis de vânzare a lui Istrate Simescu către Ion sin

Dincă Sitaru din Balta, pentru bani împrumutaţi.

XVIII/36

Orig.

1831 septembrie

15

37.

-

Zapisul lui Ion Constantin Simescu din Balta,

vânzător în rupt către Gh. Aniţescu.

XVIII/37

Orig.

1831

noiembrie

14

38. - Răvaş către Gh. Aniţescu din Balta de la naşul său.

XVIII/38

Orig.

1831

noiembrie

24

39.

-

Hotărârea judecătoriei Mehedinţi în procesul dintre

N. Ginonencea cu moşnenii din Izverna.

XVIII/39

Orig.

1832

noiembrie

77

40.

-

Foaie de zestre dată de P. Lăzărescu din Balta fiicelor

lui Brânduşa şi Maria.

XVIII/40

Orig.

1833

februarie

12

41.

-

Zapisul lui Ioan Lupa din Brebina către Ion sin Pavel

Iordache.

XVIII/41

Orig.

1833

iunie 2

42.

-

Scrisoarea lui Pătru către popa C. Bălteanu din Balta,


XVIII/42

Orig.

1835

iunie 10

43.

-

Zapisul vânzătorului în rupt Constantin C. Simescu

din Balta, judeţul Mehedinţi către . . . .

XVIII/43

Orig.

1835

noiembrie

29

44.

- Clăcaşii moşnenilor Sitari din Balta, judeţul

Mehedinţi.

XVIII/44

Orig.

1837

ianuarie

3

45.

-

Ion Sitaru cere să fie scutit de dări fiind fiu de boier

de neam.

XVIII/45

Orig.

1838

martie 12

46.

-

Înscris între Constantin Lăzărescu şi vărul său

Constantin Opriţescu.

XVIII/46

Orig.

1838

decembrie

27

47.

-

Înscris între Constantin Lăzărescu şi vărul său Const.

Opriţescu, satul Balta, judeţul Mehedinţi.

XVIII/47

Orig.

1839

ianuarie

11

48.

-

Zapisul lui Ioan Gh. Duţă, ţiganul banului

Brâncoveanu la aşezarea sa în satul Gornenţi.

XVIII/48

Orig.

1839

februarie

27

49.

-

Zapisul lui Constantin sin Iovan Lăzărescu ot Balta

pentru cumnatul său Ion Sitaru din Balta.

XVIII/49

Orig.

1839 septembrie

3

50.

-

Răvaş către moşnenii din Busăşti, judeţul Mehedinţi

al boierului D. Pleniceanu.

XVIII/50

Orig.

1839

noiembrie

10

51.

-

Zapisul lui Constantin sin Ioan Simescu din Balta,


1841

februarie

78

XVIII/51

Orig.

14

52.

-

Plângerea lui Ion Sitaru din Balta pentru datornici.

XVIII/52

Orig.

1841

februarie

26

53.

-

Plângerea lui Ion Pavel Ordeanu din Mărăşeşti pentru

moşia sa din hotarul Titirleşti.

XVIII/53

Orig.

1851

martie 17

54. - Înscrisul lui Iovan Ungureanu din Balta.

XVIII/54

Orig.

1841

iulie 17

55.

-

Zapisul lui Gh. Aniţescu din Balta adeverit de aleşii

satului, către fii săi, pentru pricina dintre ei toţi.

XVIII/55

Orig.

1841 septembrie

9

56.

-

Raportul aleşilor satului Godeanu împotriva lui Ion

Ursu, înaintat plaiului Cloşani.

XVIII/56

Orig.

<1842>

57.

-

Jalba Nicolii Sitaru din Balta către plaiul Cloşani.

XVIII/57

Orig.

1843

mai 16

58.

-

Înscrisul popii Nicu şi fratelui său Gheorghe, platnici,

către popa Ghiţă Izverceanu, pentru un împrumut de

620 lei.

XVIII/58

Orig., difolio

1843

iulie 1

59.

-

Înscrisul lui Gheorghe Dincă Sitaru din satul Balta,

judeţul Mehedinţi, prin care primeşte să fie vechilul

lui N. Gherghinescu la moşia din hotarul Topolniţa,

cotropită de Dârpeş.

XVIII/59


1843

iulie 26

60.

-

Porunca praporgicului către satele cordonaşe Iloviţa,

Cireşu, Bahna, Podeni, Mălărişca, Gornenţi, Costeşti,

Prejna, Isverna, Săliştea Isvernei, Mărpşeşti etc.,

pentru nepăzirea poruncilor comenzii.

XVIII/60

Orig., difolio

1843

august 8

61.

-

Înscrisul lui Nicolae Gherghinescu şi Lupu sin

Nicolae din Gornenţi, oameni săraci, prin care

numesc ca vechilii să le caute drepturile şi să judece

pe Gheorghe Sitaru de la Balta.

XVIII/61

Orig.

1843

august 28

79

62.

-

Zapisul lui Istrate Simescu din satul Balta către Ioan

Dincă Sitaru din Balta, pentru vânzarea a 15 stânjeni

din brazda Bădeştilor.

XVIII/62

Orig., deteriorat

1844

februarie

2

63.

-

Badea Dincă Sitaru şi fraţii săi Pau, Trăilă şi Nicola

Sitaru dau zapis lui Mărin Nicola Sitaru şi fraţilor lui

Lupu, Ioan şi Gheorghe pentru 315 taleri împrumutaţi

cu zălog părţile lor de moşie din hotarul Gornenţi,

soroc Sf. Gheorghe.

XVIII/63

Orig.

1844

februarie

21

64.

-

Zapisul lui Ion Ilie Lăzărescu şi Niţă Iovan

Lăzărescu, vânzători în rupt din satul Balta, către

fratele lor Nicola, pentru vânzare de moşie de

moştenire şi de cumpărătură.

XVIII/64

Orig., deteriorat şi pătat de

mucegai

1844

mai 23

65.

-

Zapisul fraţilor Dincă Sitaru din Balta

(Badea, Pau, Trăilă, Nicola) către Marin Nicola

Sitaru şi fraţii săi, pentru 315 taleri împrumutaţi cu

zălogire de pământ.

XVIII/65

Orig.

1844

decembrie

5

66

- Zapisul lui Statie Iancu Stănchescu şi Dumitrei, soţia

sa, către Ion sin Dincă Sitaru din satul Balta pentru

37 lei împrumutaţi cu zălog de pământ în brazda

Brădeştilor.

XVIII/66

Orig. pătat de mucegai

1844

decembrie

7

67.

-

Zapisul lui Nicolae Ilie Lăzărescu şi Niţă Lăzărescu

din Balta către Gh. Dincă Sitaru şi fraţii lui pentru

vânzarea de pământ zălogit pentru împrumut de bani.

XVIII/67

Orig., difolio

1844

decembrie

11

68.

-

Zapisul dat de Iovan Isac din Balta către Ioan Sitaru,

pentru vânzarea unei juninci „ cu viţel în burtă”.

XVIII/68

Orig.

1844

decembrie

14

68

bis.

-

Înscris cu înţelegerea intervenită între moşnenii

Bădeşti cu cei Băseşti asupra hotarului Bucureşti.

XVIII/68 bis

Orig., difolio

1847

aprilie 5

69.

-

Înscris da ispaşă al lui Iovan Trăilă şi Pătru

Ungureanu din satul Balta.

1847

noiembrie

80

XVIII/69

Orig.

13

70.

-

Înscris de ispaşă dat de Iovan Trăilă, Pătru

Ungureanu şi Pătru Predi, pentru un lot de pământ

din satul Costeşti mâncat de porci.

XVIII/70

Orig.

1847

noiembrie

14

71.

-

Diata lui Statie Aniţescu Bălteanu din Balta, judeţul

Mehedinţi.

XVIII/71

Orig., difolio.

1849 septembrie

21

72.

-

Înscrisul cu învoirea intervenită între Radu sin Raia

Moga şi altul cu Ion Sitaru şi Pătru Lăzărescu din

acelaşi sat, pentru o moară cu pricină.

XVIII/72

Orig. difolio

1850

ianuarie

6

73.

-

Zapisul lui Dinu Isac şi fratelui său Pârvu către

boierul Ioan Sitaru pentru 13 lei împrumutaţi până la

Sf. Gheorghe.

XVIII/73

Orig.

1851

aprilie 2

74.

-

Jalba lui Ion Sitaru din satul Balta împotriva lui

Costache sin Pătru preotesii din Balta, pentru tăiere

de semne la o pădure.

XVIII/74

Orig.

1851

aprilie 26

75.

-

Înscrisul dat de popa Lupu Dârpeş şi alţi Dârpeşi la

învoirea lor cu Nicola Gherghinescu din Gornenţi şi

alţi Gherghineşti pentru o parte de moşie din hotarul

Topolniţa pentru care s-au aflat în judecată.

XVIII/75

Orig., difolio

1851

iulie 28

76

-

Jalba lui Ion, Pau şi Trăilă Sitaru din satul balta,

pentru moşie în hotarul Gornoviţa.

XVIII/76

Orig.

1852

iunie 3

77.

-

Jalba lui Lia Sitaru din satul Balta împotriva

locuitorilor din Costeşti, pentru păşunat cu caii.

XVIII/77

Orig.

1852

decembrie

4

78.

-

Raportul deputaţilor satului Gornenţi la jalba lui

Badea Sitaru.

XVIII/78

Orig.

1852

decembrie

9

79. - Jalba lui Ion, Pau şi Trăilă Sitaru din satul Balta 1854

81

împotriva lui Trăilă Stoican din Gornenţi, pentru

nişte pruni cu dijmă.

XVIII/79

mai 31

80.

-

Jalba lui Ion, Pau şi Trăilă Sitaru din Balta împotriva

lui Trăilă Stoican din Gornenţi, pentru nişte pruni cu

dijmă.

XVIII/80

Orig.

1854

iunie 1

81.

-

Raport întocmit de deputaţii satului Gornenţi la jalba

lui Ion, Pau şi Trăilă Sitaru din Balta.

XVIII/81

Orig., difolio

1854

iunie 14

82.

-

Raportul deputaţilor din Gornenţi la jalba lui Badea

Sitaru şi fraţilor lui din Balta pentru stăpânirea de

către alţii a moşiei lor din acel hotar Gornenţi.

XVIII/82

Orig.

1854

iulie 1

83.

-

Zapisul lui Pătru Ciorbă către Ion Sitaru de la care a

împrumutat 8 sfanţi şi o sută oca porumb, în

schimbul a două pietre de moară.

XVIII/83

Orig., mucegăit

1857

mai 6

84.

-

Contract între locuitori ai satului Runcşor şi boierul

Constantin Bâlteanu din Balta, pentru 129 de galbeni

împrumutaţi la trebuinţa lor.

XVIII/84

Orig., difolio

1857

noiembrie

16

85.

-

Raportul deputaţilor satului Godeanu din judeţul

Mehedinţi asupra cazului lui Dinu Petriei din satul

Costeşti, pentru nişte lucruri furate.

XVIII/85

Orig.

1858

ianuarie

7

86 - Zapisul de arendă al lui Gheorghe Ion Opriţescu.

XVIII/86

Orig.

1858

Mai 11

87.

-


de judecată a lui Gheorghe Sârbu din Cerneţi.

XVIII/87

Copie legalizată

1859

februarie

18

88.

-

Zapisul lui Ion Lolea din satul Marga cu Sitarii de la

Balta, pentru schimb.

XVIII/88

Orig.

1859

iulie 16

89. - Înscris de ispaşă din satul Balta, judeţul Mehedinţi.

XVIII/89

Orig.

1861

august 29

82

90.

-

Act de ispaşă din satul Balta, judeţul Mehedinţi.

XVIII/90

Orig.

1861

august 29

91.

-

Diata lui Dinu Neacşu din comuna Balta.

XVIII/91

Orig.

1861

noiembrie

24

92.

-

Zapisul expertului F. Bengulescu pentru o tocmeală

de 25 galbeni cu C. Bălteanu şi Badea Sitaru din

Balta, ca să le aleagă porţile de moşie.

XVIII/92

Orig.

1862

august 21

93.

-

Diata lui Statie Iancu Stănchescu.

XVIII/93

Copie

1864

decembrie

25

94.

-

Diata Mariei Mihai Gh. Aniţescu de la Balta.

XVIII/94

Orig.

1865

ianuarie

4

95.

-

Înscris de învoire a lui Trăilă Lăzărescu cu Ion Sitaru

din satul Balta.

XVIII/95

Orig.

1868

mai 13

96.

-

Răvaş către finul Gheorghe Aniţescu din satul Balta,


XVIII/96

Orig.

-

97.

-

Diata lui Stancu din Fântâna Domnească.

XVIII/97

Orig.

1812

februarie

2

98.

- Porunca isprăvniciei Mehedinţi de strângere a banilor

zahanelelor.

XVIII/98

Orig.

1821

noiembrie

21

99. - Diata lui Dumitraşco Goşa din Fântâna Domnească.

XVIII/99

Orig.

1827

octombrie

24

100.

- Popa Dinu din Fântâna Domnească se învoieşte cu

surorile lui cum să împartă moşia.

XVIII/100

Orig.

1837

ianuarie

18

101.

-

Banii aflaţi în cutia satului Fântâna Domnească la

acea dată.

XVIII/101

1837 septembrie

12

102.

-

Adeverinţa lui Dumitru la mâna ginerelui său Matei

Tudor pentru primirea unui zapis de 5 stânjeni moşie.

XVIII/102

Orig.

1838 Septembrie

19

83

103.

-

Notă de primirea banilor bisericii satului de către Fl.

Răducan şi alţii din comuna Fântâna Domnească.

XVIII/103

Orig.

1841

februarie

6

104.

-

Foaie de cheltuială făcută de Dinu Neghină cu Preda

Păpici din Fântâna Domnească, pentru pământ.

XVIII/104

Orig.

1842

ianuarie

5

10.5

-

Jalba Stancăi, văduvă din Fântâna Domnească, către

ocârmuitorul de judeţ, împotriva lui Barbu Raţă,

Preda Păpici şi Bălă pentru cotropire de pământ.

XVIII/105

Orig.

1842

februarie

10

106.

-

Zapisul lui Firu Gaşpăr din Prunişor către Mitroi sin

Ghiţă, pentru nişte bani.

XVIII/106

Orig.

1844

februarie

16

107.

-

Foaie de cheltuielile făcute cu un proces pentru

pământ la <Fântâna Domnească>.

XVIII/107

Orig.

1844

mai 25

108.

-

Nicolae Chilibon şi Răducan Ceauşu din Fântâna

Domnească dau înscris lui Dinu Neghină pentru

pământ.

XVIII/108

Orig.

1844

iulie 6

109.

-

Comisia de catagrafiere a judeţului Mehedinţi pentru

periodul al 3-lea face socoteala veniturilor cutiei

satului Fântâna Domnească, pe anii 1843-1844.

XVIII/109

Orig.

1844

august 12

110.

-

Raportul aleşilor satului Fântâna Domnească către

subocârmuitorul plăşii, în pricina dintre Dinu

Neghină şi Răducan Ceauşu.

XVIII/110

Orig.

1845 septembrie

10

111.

-

Jalba lui Dinu Neghină, Răducan Ceauşu şi Ion

Dinică din Fântâna Domnească la subocârmuirea

plăşii Ocolul împotriva lui Dumitru Fueru şi fratelui

său, Vasile, pentru tulburarea de moşie.

XVIII/111

Orig.

1845

noiembrie

18

112.

-

Ispaşă a aleşilor satului Fântâna Domnească pentru o

pădure tăiată de Dinu Neghină şi Răducan Ceauşu.

XVIII/112

Orig.

1846

ianuarie

3

84

113.

-

Subocârmuirea plăşii Ocolul îndeamnă pe aleşii

satului Fântâna Domnească să încunoştinţeze pe

locuitori ca pricinile de judecată pentru pământ să fie

îndreptate la judecătoria judeţului.

XVIII/113

Orig.

1846

martie 3

114.

-

Raportul aleşilor satelor Fântâna Domnească, Gârniţa

şi Valea Hoţului în pricina dintre Răducan Ceauşu şi

Ion Dorinică din Fântâna Domnească cu Dumitru

Fueru şi fratele lui, Vasile, pentru moşia lor şi

porumbul luat de pe ea.

XVIII/114

Orig.

1846

mai 18

115.

-

Notă de cheltuielile ocazionate de o cercetare la faţa

locului.

XVIII/115

Orig.

1847

martie 8

116.

-

Foaie de ispaşă a aleşilor satului Fântâna Domnească

în pricina tăierii de pădure din proprietatea Dinu

Neghină de către Vasile şi Dinu Fueru.

XVIII/116

Orig.

1847

martie 10

117.

-


Dinuică din Fântâna Domnească către Ocârmuirea

judeţului Mehedinţi, pentru pământul cotropit de

Dumitru şi Vasile Fueru în hotarul Fântâna

Domnească.

XVIII/117

Orig. cu mucegai

1847

mai 17

118.

-

Citarea lui Dinu zet Dumitraşcu din Fântâna

Domnească în pricina cu Vasile Dinu Viaşu, de către

judecătorie.

XVIII/118

Orig.

1847

august 30

119.

-

Jalba lui Dinu Neghină din Fântâna Domnească către

subocârmuirea plăşii împotriva râmătorilor lui Ion

Dinuică.

XVIII/119

Orig.

1847 septembrie

23

120.

-

Lămuriri ale Subocârmuirii plăşii Ocolul de felul cum

să se facă înscrierile în tabelă.

XVIII/120

Orig. rupt şi lipsă

1847

octombrie

28

121.

-

Înscrisul lui Pătru Mândruţ pentru un pogon de

pământ în satul Mijarca.

XVIII/121

1848

iulie 18

85

Orig.

122.

-

Foiţă de banii împrumutaţi de Vasile al lui Matei din

satul Fântâna Domnească.

XVIII/122

Orig.

1848

123.

-

Raportul aleşilor satului Fântâna Domnească în

pricina dintre Vasile al Mariei şi D-tru Păpală,

înaintat subocârmuirii plăşii Ocolul.

XVIII/123

Orig.

1849

aprilie 21

124.

-

Raportul aleşilor satului Fântâna Domnească către

Subocârmuirea plăşii Ocolul pentru pricina dintre

Vasile Vinţu din Mijarca şi Dinu Neghină din acest

sat.

XVIII/124

Orig., difolio

1850

august 27

125.

-


Dinuică din Fântâna Domnească către

subocârmuitorul plăşii Ocolul, judeţul Mehedinţi,

pentru pricina cu fraţii Fueru de acolo, în judecată din

1847 pentru pământ.

XVIII/125

Orig., pătat şi deteriorat de

mucegai

1852 septembrie

27

126.

-

Dispoziţia subocârmuitorului ca aleşii satului Fântâna

Domnească şi preotul să adevereze pentru tăierea

unei păduri.

XVIII/126

Orig.

1851

ianuarie

127.

-

Subocârmuirea plăşii Ocolul, judeul Mehedinţi,

porunceşte aleşilor satelor Mijarca şi Fântâna

Domnească să respecte învoiala făcută între Dinu

Neghină şi Vasile Viaşu.

XVIII/127

original

1851

Februarie

13

128.

-

Jalba lui Dinu Neghină, Răducan Popescu, Ion

Rădulescu şi alţii din Fântâna Domnească către

subocârmuirea plăşii împotriva logofătului Nistor,

îngrijitorul moşiei lui Nic. Opran, că le-a tăiat

pădurea ce o aveau de-a valma cu Nic. Opran.

XVIII/128

Orig.

1851

februarie

19

129.

-

Înscrisul de învoire pentru nişte pruni dintre Dinu

Neghină şi Răducan Ceauşu din Fântâna Domnească.

XVIII/129

Orig.

1851

februarie

22

86

130.

-

Ispaşa aleşilor satului Fântâna Domnească pentru

paguba de porumbi adusă lui Dinu Neghină.

XVIII/130

Orig.

1851

august 5

131.

-

Jalba prin care Nicolae Fueru din Fântâna

Domnească se plânge la Subocârmuirea de plasă

Ocolul împotriva lui Dinu Neghină, pentru nişte

lucruri şi bătaia surorii sale.

XVIII/131

Orig.

1851

august 11

132.

-

Subocârmuirea plăşii Ocolul dă indicaţii aleşilor

satului Fântâna Domnească ca să facă recomandarea

celor ce vor să fie hirotohisiţi.

XVIII/132

Orig.

1851

octombrie

17

133.

-

Subocârmuirea plăşii Ocolul cere aleşilor satului

Fântâna Domnească să raporteze în pricina dintre

Dinu Neghină şi Ion Rădulescu, pentru fata de suflet.

XVIII/133

Orig.

1851

noiembrie

4

134.

-

Jalba lui Dinu Neghină din Fântâna Domnească către

Subadministraţia plăşii Ocolul cu privire la fata pe

care a dat-o de suflet cumnatului său Ion Rădulescu

de acolo.

XVIII/134

Orig.

1851

noiembrie

13

135.

-

Jalba lui Ion Dinuică, Răducan Ceauşu şi Dinu

Neghină din Fântâna Domnească către

Subocârmuirea plăşii Ocolul, judeţul Mehedinţi,

pentru o pricină de pădure cu alţii din acest sat.

XVIII/135

Orig. difolio

1852

februarie

2

136.

-

Deputaţii şi toţi locuitorii satului Fântâna Domnească

dau pârcălabului Stoica dovadă, acesta fiind dator 82

de lei strânşi din dajdie şi pus la popreală de zapciul

Alexie Petrescu.

XVIII/136

Orig.

1852

februarie

26

137

-

Diata lui Dumitru Fueru din satul Fântâna

Domnească , jud. Mehedinţi.

XVIII/137

Orig. rupt şi lipsă la îndoituri

1853

mai 23

138.

-

Nicolae Istrate şi soţia sa cer iertare lui Dinu Neghină

pentru necinstea ce i-au făcut.

XVIII/138

Orig.

1853

august 14

87

139.

-

Înscrisul lui Dinu Neghină din Fântâna Domnească

cu Ion Rădulescu pentru moşie.

XVIII/139

Orig.

1854

iunie 1

140.

-

Chezăşie a sfatului satului Fântâna Domnească

pentru Dinu Neghină.

XVIII/140

Orig.

1854

iunie 12

141.

-

Jalba lui Răducan Ceauşu, Dinu Neghină, Ion Dincă

şi Dumitru Fueru din Fântâna Domnească către

Subocârmuirea plăşii Ocolul pentru păşunarea

izlazului seliştei lor din Mijarca şi spargerea ţarinii de

către Dăieştii de la Mijarca cu turmele lor de vite

mărunte.

XVIII/141

Orig.

1854

iulie 17

142.

-

Foaie de lucrurile lui Dinu Neghină din Fântâna

Domnească de lucrurile ce le are la Vasile al Mariei

de acolo

XVIII/142

Orig.

1855

februarie

17

143.

-

Deputaţii satului Fântâna Domnească raportează

Subadministraţiei plăşii Ocolul despre rezultatul

cercetării în pricina pentru vie dintre Ion Darinică şi

Ion Goşorin.

XVIII/143

Orig.

1855

mai 8

144.

-

Jalba alui Nicolae Popescu din Fântâna Domnească

în pricina de judecată cu Dumitru şi Vasile Fueru

pentru 28 de stânjeni de moşie.

XVIII/144

Orig.

1856

mai 9

145.

-

Adeverinţa pentru 400 oca de porumb date de

Dumitru Vişan popii Mihai din Valea Hoţului pentru

care primeşte lemne şi blane.

XVIII/145

Orig.

1856

iunie 6

146.

-

Jalba lui Dinu Goşa şi Nicolae Popescu către

Subocârmuirea plăşii Ocolul pentru că Dumitru

Fueru din acest sat l-a întors din moşia sa părinteasca.

XVIII/146

Orig. difolio

1856

iunie 27

147.

-

Subadministraţia plăşii Ocolul comunică aleşilor

satului Fântâna Domnească despre hotărârea de

stăpânire dată lui Ion Neghină.

XVIII/147

1856

iulie 6

88

Orig.

148.

-

Subadministraţia plăşii Ocolul comunică sfatului

satului Fântâna Domnească că a dat dojană cuvenită

lui Ioviţă Dinceică, pentru fapta lui.

XVIII/148

Orig.

1856 septembrie

18

149.

-

Jalba lui Dinu Neghină împotriva lui Dumitru Giura

din Fântâna Domnească pentru că l-a chemat la sfat şi

l-a batjocorit, l-a luat cu peşchirul de gât, l-a jucat

ursul, i-a dat cu fum de ardei la nas . . . .

XVIII/149

Orig.

1857

aprilie 20

150.

-

Biletul preotului Ioan Proitescu către preotul

Gheorghe din satul Fântâna Domnească, pentru a-l

lăsa în pace şi linişte pe Dinu Neghină de acolo.

XVIII/150

Orig.

1857

mai 4

151.

-

Dinu Neghină din Fântâna Domnească îl reclamă

Subadministraţiei plăşii Ocolul pe Ion Dorinică din

acelaşi sat, pentru că i-a secerat orzul.

XVIII/151

Orig.

1857

iulie 11

152.

-

Jalba lui Dumitrache Udrescu, îngrijitorul moşiei lui

N. Opran, din Mijarca, către plasa Ocolul.

XVIII/152

Orig.

1847

august 3

153.

-

Zapisul lui Nicolae Leucă din Fântâna Domnească

pentru 3000 cărămizi ce are de făcut în vara viitoare

lui Radu Halelei din Dragoteşti.

XVIII/153

Orig.

1857 septembrie

22

154.

-

Reclamaţia lui Dinu Neghină din Fântâna Domnească

către subadministraţia plăşii că nu este lăsat să

stăpânească cumpărătura de la Sanda Barbu Giura din

acel sat.

XVIII/154

Orig.

1858 septembrie

3

155.

-

Plângerea către administraţia de plasă pentru

Constantin Fueru din Fântâna Domnească, care

lucrează abagiului Hristea din Cerneţi haină şi

nădragi ce nu i se potrivesc.

XVIII/155

Orig.

1858 septembrie

15

156.

-

Hotărârea pronunţată de Judecătoria judeţului

Mehedinţi în pricina dintre St. Dăncău din Cremenea

şi surorile sale din Pavăţ, pentru 10 stânjeni de

1858 septembrie

18

89

pământ.

XVIII/156

Copie legalizată

157.

-

Foaia de zestre a lui Dinu Goşteanu din Fântâna

Domnească la căsătoria fiului său Ion.

XVIII/157

Orig., deteriorat

1858

octombrie

27

158.

-

Lista de numărul stâlpilor care urmau să fie puşi în

satul Fântâna Domnească la drumurile morii, adică 2

stâlpi.

XVIII/158

Orig.

<Înainte

de

ianuarie

1859>

159.

-

Jalba lui Ion Neghină din Fântâna Domnească

împotriva Marghii V. Banciu, spre a fi obligată să-i

dea foaia de zestre promisă.

XVIII/159

Orig.

1859

ianuarie

5

160.

-

Jalba lui Ion Neghină din Fântâna Domnească către

Subocârmuirea plăşii Ocolului pentru 8 stânjeni de

moşie cumpăraţi de la Gligorie al Sandii din Igiroasa.

XVIII/160

Orig. difolio

1859

iunie 8

161.

-

Încunoştinţarea cu obligaţia satului Fântâna

Domnească pentru hrana cailor dorobanţilor.

XVIII/161

Orig.

1859

iulie 17

162.

-

Invitaţie la subocârmuire în pricina dintre fraţii Dinu

şi Gheorghe Neghină, pentru moşie.

XVIII/162

Orig.

1859

august 19

163.

-

Ocârmuitorul judeţului Mehedinţi, Gr. Miculescu, dă

permis de armă lui Ştefan sin Ghiţă din Fântâna

Domnească.

XVIII/163

Orig.

1860

iulie 17

164.

-

Reclamaţia lui Ion Neghină din Fântâna Domnească

împotriva lui Vasile al Mariei, pentru 2 galbeni

împrumutaţi.

XVIII/164

Orig.

1861

iulie 16

165.

-

Înscris pentru că Maria, fostă Vasile Leucă din

Fântâna Domnească, dă un butoi de 5 vedre lui Dinu

Neghină.

XVIII/165

Orig.

1861

iulie 23

166. - Bilet de drum emis de sfatul satului Fântâna 1868

90

Domnească lui Dinu Neghină pentru a merge la

Craiova la procesul de la Înalta Curte.

XVIII/166

Orig.

martie 28

167.

-

Bilet de liberă trecere dat de sfatul satului Ercea lui

Gh. Ciobanu de a merge cu 2 boi la bâlciul de la

Lupoaia, judeţul Mehedinţi.

XVIII/167

Orig.

1868

noiembrie

29

168.

-

Notă de banii cheltuiţi de Dinu Goşa din Fântâna

Domnească, în sumă de 500, cu judecăţile urmate cu

fraţii Fueru din acel sat.

XVIII/168

Orig., lipsă

-

169.

-

Jalba lui Dincă zet Dumitraşco Guşe, Răducan

Ceauşu şi Ioan Dinuică din Fântâna Domnească către

Judecătoria judeţului Mehedinţi, pentru 28 stânjeni de

moşie cotropiţi de Dumitru şi Vasile Fueriu din

acelaşi sat.

XVIII/169

Orig.

-

170.

-

Dinu Neghină din Fântâna Domnească se plânge

protopopului că soţia sa a înnebunit şi-i scoate vorbe

urâte.

XVIII/170

Orig.

-

171.

-

Înscris de împăcare între Dumitru Păpală din Fântâna

Domnească şi tatăl său.

XVIII/171

Orig.

-

172.

-

Matei Suhegiu, slujitor al lui Grigore Sâmboteanu,

reclamă subocârmuitorului de plasă pe Ivancea

Croitoru că nu i-a făcut scurteică.

XVIII/172

Orig.

-

173. - Jalba către Subocârmuirea plăşii Ocolul împotriva lui

Dumitru şi Vasile Fueru pentru tulburarea de posesie.

XVIII/173

Orig.

-

174. - Foaie de cheltuielile la moartea lui Goşa.

XVIII/174,

Orig.

-

PACHETUL nr. XIX

1. - Hrisovul lui Alexandru II Mircea vv. prin care

întăreşte lui Nicola şi feciorilor săi din Izverna,

Mehedinţi, partea de moşie ce aparţinuse din vechime

1569

<7077>

martie 25,

91

lui Badea, aceasta cu ştirea tuturor meghieşilor.

XIX/1

Copie din anul /1814/, rupt,

hârtie

Bucureşti

2.

-

Carte de adeverire dată de Lupu Şovărnariu, Iancu

Rogobete, Dumitraşco Bălteanu ş.a. lui Nicola din

Izverna pentru a–şi căuta drepturile, prin care ei

atestă că Iancu Izverceanu şi ceata lui au fost şi sânt

rumâni.

XIX/2

Copie hârtie

1741 septembrie

21

3.

-

Copia jalbei dată ispravnicilor judeţului Mehedinţi de

către Ianco Talpeşi din Izverna care arată că Ion

Ecobescu, Mihai Stoican şi Pătru Izverceanu nu-l

lăsau să-şi stăpânească o livadie pe care o avea din

vechime. Se dispune cercetarea la faţa locului.

XIX/3

Copie hârtie, plus o altă copie

incompletă ruptă

1769

august 10

4.

-

Înscrisul prin care Iacov Pitică din Costeşti donează

nepotului său partea sa de moşie pentru ca acesta să-i

facă toate cele cuvenite la moarte. Martori.

XIX/4

Orig.

1803

mai 3

5.

- Zapisul prin care Gheorghe Danciu din Costeşti

recunoaşte că a primit în mai multe rânduri sume de

bani de la Trăilă sin Gheorghe Sitaru, punând zălog

părţi din moşia sa.

XIX/5

Orig

1809

mai 9

6.

-

Cartea de judecată dată de isprăvnicii judeţului

Mehedinţi în pricina dintre moşnenii Izverceni şi

Gornoviceni între care aveau loc de mult timp

necurmate prigoniri.

(După jalbele date domnului de Izverceni, sunt

chemaţi la faţa locului oameni bătrâni să recunoască

hotarul, dându-se dreptate Izvercenilor).

XIX/6

Copie difolio

1824

august 17

7.

-

Jalba adresată domnului Ţării Româneşti de către

moşnenii Izverceni din Izverna – Mehedinţi, în care

se plâng împotriva moşnenilor Gornoviceni, care le

cotropiseră o parte de moşie şi cu care se judecau de

mult timp fără să li se facă dreptate.

XIX/7

Copie, difolio

<1824>

2

92

8

- Jalba înaintată caimacamului Craiovei de către

moşnenii Izverceni în pricina pentru moşie ce o

aveau cu moşnenii Gornoviceni.

Rezoluţia caimacamului Dumitru Ralet cere să fie

înfăţişate părţile la Divanul Craiovei.

XIX/8

Orig., incomplet

1829

iunie 3

9.

-

Zapisul dat de Vuc Izverceanu lui Giurgi şi Tănase

Hoater din <Izverna> prin care recunoaşte că, în

schimbul banilor primiţi împrumut, să stăpânească

împreună până la restituirea lor toată partea lor de

moşie.

XIX/9

Orig. rupt

1829

iunie 13

10.

-

Jalba dată caimacamului Craiovei de către Trăilă ot

Isverna şi Ivan Peneş ot tam care arătau că Lăpădat

Izverceanu le reţine o parte de moşie pusă zălog

pentru nişte bani, deşi doreau să-i restituie banii luaţi

în vechime de părinţii lor.

Rezoluţia căimacamului pentru cercetare şi

înfăţişarea părţilor.

XIX/10

Orig. rupt

1830

iulie 18

2

11.

-

Jalbă către domn a lui Ianăşi Moşneanu, Curea

Cârmecea, Trăilă Moşneanu ş.a. cu cetaşii lor din

Izverna prin care se plâng împotriva lui Vuc şi

nepotului său Lăpădat ce le reţineau o parte de moşie

pusă în vechime zălog pentru bani, deşi ei doreau

acum să restituie banii.

XIX/11

Copie, difolio

<1818>

12.

-

Jalbă către prezidentul Divanului Craiovei dată de

Ioan Talpeş şi Trăilă Rouă din Izverna în pricina ce o

aveau cu Lăpădat Mihuţescu, Trăilă vărul său ş.a. cu

care se judeca de mai mult timp, cerând ca aceştia să

fie aduşi spre a se înfăţişa divanului.

XIX/12

Original difolio

1835

octombrie

27

2

13.

-

Carte de împăcare dată de Ioan Talpeş, Trăilă zet

Radu, Lăpădat Enăşescu, Lăpădat Boescu şi alţii din

Izverna prin care se învoiesc asupra stăpânirii

hotarului Izvernei.

XIX/13

Orig.

1835

noiembrie

2

14. - Înscrisul Stanei Gradoe din Şovarna de Sus dat

nepotului său Iacob Grecu prin care adeverează

1840

iulie 15

93

asupra împărţirii moşiei sale şi asupra părţii ce-i

revenea acestuia ca şi obligaţiilor şi celor cuvenite la

moartea sa.

XIX/14

Orig.

15.

-

Carte de învoire şi împăcare asupra unei pricini de

moşie în <Izverna> intervenită între Gh. Ciobanu,

Constantin şi Ion Rogobete cu Badea şi Pau

Nicolicescu.

XIX/15

Orig., difolio

1842

martie 12

16.

-

Jalba adresată Ocârmuirii judeţului Mehedinţi de

către Const. Gâdea şi cetaşii săi din Bâlvăneşti în

care se plâng pentru o parte de moşie în hotarul

Bâlvăneşti, aflată în litigiu cu Trăilă Ţârlui, moşnenii

Tafeşi şi Dum. Sprânceană din Izverna.

XIX/16

Orig.

1842

august 8

17.

-

Înscrisul lui Gheorghe sin Matei Ciocâltea prin care

recunoaşte lui Gheorghe sin Matei Vâlcănescu că îi

dă ca danie partea sa de moşie din <Şovarna de Sus>.

XIX/17

Orig.

1842

noiembrie

8

18.

-

Paşaport austriac dat lui Ion Jianu de Agenţia

austriacă din Turnu Severin pentru o călătorie la

Orşova.

XIX/18

Orig.

1843

iulie 10

19.

-

Contract de învoire între moşnenii din Izverna.

judeţul Mehedinţi, şi Pavel Petrov Ruban prin care se

stabilesc condiţiile în care acesta putea să întreprindă

prospecţiuni geologice pe pământurile moşnenilor şi

să exploateze metale, cota revenită moşnenilor etc.

adeverit de Subocârmuirea plaiului Cloşani.

XIX/19

Orig., rupt

1845

ianuarie

16

20-

-

Jalba lui Gheorghe Vâlcănescu din Şovarna de Sus

către Subocârmuirea plăşii Baia în care se plânge

împotriva unui Mihai Moţu din Şovarna de Sus cu

care se afla în litigiu pentru partea de moşie donată

lui de vărul său Gh. sin matei Ciocîltea.

Poruncă de cercetare către sfatul sătesc.

XIX/20

Orig.

1845

ianuarie

( 22)

21. - Zapis de învoire pentru restituirea zestrei Călinii,

cumnata Erceanului, din Cerna Vârf care după

1845

ianuarie

94

moartea soşului se recăsătoreşte.

Cercetarea pricinii o face ing. Radu Bălteanu şi Ion

Lupu Tătucu.

XIX/21

Orig.

25

22.

-

Scrisoarea trimisă de Mihai Popescu din Târgovişte

către Tribunalul judeţului Dâmboviţa cu privire la

depunerea hotărniciei moşiei Fieni a Mănăstirii

Mărgineni, hotărnicie făcută de Ghiţă H. Chirculescu,

trasarea hotarului şi alte probleme.

XIX/22

Orig.

1845

decembrie

13

23.

-

Jalba lui Ioan Panţir Moşneanu din Izverna, adresată

Subocârmuirii plaiului Cloşani, în pricina pentru

moşie ce o avea cu Nicola Moşneanu care îi cotropise

moşia.

XIX/23

Orig.

1847

august 27

24.

-

Raportul sfatului sătesc Şovarna de Sus cu privire la

verificarea la faţa locului a pricinii dintre Gh.

Vâlcănescu şi Dumitraşco Ciuciulete şi alţii pentru

moşie în hotarul Studina şi Şovarna de Sus, arătând

că au făcut măsurătorile şi delimitările necesare.

XIX/24

Orig.

1848

iulie 17

25.

-

Jalba lui Nicolae Bordea din Izverna către

Subocârmuirea plaiului Cloşani în pricina unei livezi

moştenite de la părinţi, cotropită acum de vecinii săi

moşneni.

XIX/25

orig

1850

mai 14

26.

-

Jalba Stanei, văduva lui Ion Becheru din Şovarna de

Sus, către Subadministraţia plăşii Motrului de Sus în

pricina ce o avea cu fiul său vitreg pentru averea

rămasă de la soţul său.

XIX/26

Orig.

1851 septembrie

13

27.

-

Înscrisul prin care Ianoş Enăşescu cu fraţii şi copii săi

ot Covrigi, proprietari devălmaşi împreună cu fraţii şi

verii lor Nadanoveni, ai unei moşii în hotarul Şovarna

de Sus, împuternicesc pe Gh. Vâlcănescu din Şovarna

de Sus să fie vechil îngrijitor în adunarea tuturor

veniturilor moşiei.

XIX/27

Orig.

1851 septembrie

9

28. - Jalba Stanei Ecobone din Şovarna de Sus adresată 1854

95

Subadministraţiei plăşii Motrului de Sus în pricina ce

o avea cu fiul său vitreg Iacob Moiescu pentru vii,

pruni, precum şi alte bunuri.

XIX/28

Orig.

decembrie

19

29.

-

Jalba lui Ilie Bâltănescu din Şovarna de Sus adresată

Subadministraţiei Motrului de Sus în care se arată că

un Drăgoicea Bâltănescu i-a cotropit un loc ce-l

moştenea de la părinţii săi.

Cere să se cerceteze şi să se facă dreptate.

Poruncă de cercetare către sfatul satului.

XIX/29

Orig.

1855

iulie 13

30.

-

Jalba lui <Ioniţă> Balaci din Şovarna de Sus adresată

Subadministraţiei plăşii Motrului de Sus în pricina ce

o avea pentru moşia bătrânească cu Vâlcan şi Nicolae

Vâlcănescu din acelaşi sat.

XIX/30

Orig.

1856

<dec.>

31.

-

Jalbă către Subadministraţia plăşii Motru de Sus dată

de D-tru Bâltănescu din Şovarna de sus împotriva lui

Ion Ursoniu şi Barbu Prundean care i-ar fi luat fânul

de pa o parte de moşie arendată de el de la moşnenii

Drăgani. Raport de cercetare al sfatului satului.

XIX/31

Orig difolio

1858

februarie

10

32.

-

Act de cununie privind pe Ioan Vasile Firan şi Ana

Slater, emis de preotul bisericii din Izverna,

Mehedinţi.

XIX/32

Orig.

1864

ianuarie

12

33.

-

Brevetul decoraţiei „Crucea comemorativă a

războiului 1916-1918” fără brevete, decernate sold.

Lupu Pantele din Batal. Miliţie, Cerc. Recrut.

Mehedinţi.

XIX/33

Orig.

1923

martie 1

34.

-

Brevetul decoraţiei „Crucea comemorativă a

războiului 1916-1918” cu brevetele „T. Ocna şi

1919” decernate sold. Gârmecea Grigore din Reg. 17

Infanterie

XIX/34

Orig.

1925

august 1

35. - Brevetul decoraţiei „Crucea comemorativă a

războiului 1916-1918” cu brevetele „ Cerna şi 1919”,

decernată sold. Dăescu Constantin Nicolae din Reg.

1925

august 1

96

17 Infanterie.

XIX/34

Orig.

36.

-

Brevetul decoraţiei sovietice nr. 146610 decernate

„pentru înfrângerea Germaniei în marele război de

apărare 1941-1945”, cap. tr. Ţârlui Ion Nicola din

Izverna, Mehedinţi.

XIX/36

Orig.

1946

mai 9

37.

-

Brevetul decoraţiei Republicii Cehoslovace

„Crucea de război cehoslovacă 1939” pentru

participarea la războiul şi eliberarea Republicii

Cehoslovace, semnată de gen. Svoboda şi decernată

caporalului tr. Nicolae Ţârlui din Izverna, Mehedinţi.

XIX/37

Orig.

1947

<mai>

PACHETUL nr. XX

1.

-

Cartea de alegere şi hotărâre a moşiei Bârda a

moşnenilor Bârdeni din judeţul Mehedinţi.

XX/1

Orig. întărit la 5 iulie 1780 de

ispravnic, rupt la îndoituri.

1780

iunie 22

2.

-

Porunca Isprăvniciei judeţului Mehedinţi către

zapciul plăşii Baia de a merge la moşia din Cătunele

de Jos a lui Mihai Ştefănescu şi Lupu, fratele lui, cu

Gherghina Bărdin şi fratele ei, Traşco, spre a împărţi

moşia călcată de Gherghina prin punere de vie şi spre

a cerceta şi alege din nou hotarele.

XX/2

Orig.

1786

februarie

14

3.

-

Răvaşul lui Vasile, Constantin şi Dragotă Godaşcu şi

a lui Barbu Cleciu şi Gh. Godaşcu prin care vând lui

Iovan Petrovici moşia de la Turtaba în trei părţi

pentru 128 bani gata lei 45.

La 1791 martie 26, la Cerneţi Iovan Petrovici

confirmă că a dat bani vânzătorilor din satul Steicu.

XX/3

Orig.

1790

ianuarie

13

4. - Programa săptămânală a şcolilor primare cu 3 clase.

XX/4

Imprimat

1838

5.

-

Circulara Redacţiei „Foii săteşti” sub semnătura lui

P. Poenaru, către profesorii şcolilor normale din

judeţe, în legătură cu difuzarea acestei publicaţii la

sate şi citirea ei către locuitori.

Concepta răspunsului profesorului Şcolii din Slatina.

1843

octombrie

22

97

XX/5

6.

-

Lista de cărţile didactice proprietate a Eforiei

Şcoalelor şi preţul lor.

XX/6

Copie

<1850-

1860>

7.

-

Jurnalul nr. 20 al Eforiei Şcoalelor în privinţa

acordării premiilor şcolare pentru învăţătură şi bună

conduită.

XX/7

Tipăritură

1853

mai 25

8.

-

Circulara Eforiei Instrucţiunii Publice privitoare la

ajutarea copiilor săraci dar talentaţi la învăţătură prin

crearea, pe plan local, de comitete şi fonduri

caritabile.

XX/8

Original, semnat de G. Costa

Foru.

1857

august 9

9.

-

Instrucţiuni pentru revizorii şi învăţătorii Şcoalelor

săteşti sub semnătura directorului G. Costa Foru.

XX/9

Imprimat în 2 file

1857

octombrie

11

10.

-

Circulara Eforiei Instrucţiunii Publice cu privire la

adoptarea scrierii cu caractere latine în locul celor

chirilice.

XX/10

Orig.

1857

octombrie

29

11.

-

Circulara conţinând observaţii asupra neîndeplinirii

condiţiilor cerute de către mulţi învăţători săteşti şi

obligaţia institutorilor de clasa IV-a din centrele de

judeţ de a recruta şi pregăti pe viitor candidaţi.

Câteva indicaţii de urmat.

XX/11

Orig. semnat de Florescu şi P.

Poenaru

1857

decembrie

3

12.

-

Scrisoarea unui prieten din Bucureşti către I. Ionaşcu,

profesor în Slatina, în legătură cu trei evenimente mai

deosebite întâmplate: sosirea firmanului pentru

închiderea divanului (în copie); atentatul împotriva

lui Napoleon şi ştirile bune venite de la Paris şi de la

Turchia pentru soarta ţării noastre.

XX/12

Orig., difolio

1858

ianuarie

12,

Bucureşti

13.

-

Scrisoarea către redactorul ziarului

„Românul” în legătură cu articolul calomniator scris

de Mladin împotriva subadministratorului Bârsescu şi

dezvăluirii, în legătură cu preocupările lui, a faptului

1859

98

că la 1848 Piteştiul a ars din cauza sa.

După ce s-a certat în cafeneaua oraşului cu d. Panait

Hagiulea, spre mârşavă răzbunare, i-a dat foc la casă

şi focul a mistuit tot oraşul.

XX/13

Concepte, difolio

14.

-

Circulara Eforiei Instrucţiunii Publice către şcolile

din ţară de a înainta Eforiei lista învăţătorilor

autorizaţi de Eforie şi satele din judeţe unde

funcţionează.

XX/14

Orig., semnat de I. Maiorescu

1860

februarie

9

15.

-

Circulara Eforiei Instrucţiunii Publice către judeţe în

legătură cu vânzarea cărţilor didactice la preţul trecut

pe scoarţele cărţilor şi în lista cu preţuri.

XX/15

Orig., semnat de I. Maiorescu

1860

februarie

13

16.

-

Circulara Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii

Publice către institutori prin care cere să fie

inspectate urgent şcolile de fete din oraşe şi judeţe şi

să se raporteze toate lipsurile şi neajunsurile, despre

care domnitorul luase cunoştinţă prin vizite

personale.

XX/16

Imprimat semnat de Al.

Odobescu

1860

mai 31

17.

-

Jurnalul Eforiei Instrucţiunii Publice, cu toţi

profesorii gimnaziilor Sf. Sava şi Gh. Lazăr din

Bucureşti, cu privire la principiile de urmat în

acordarea premiilor şcolare la finele anului şi la

promovarea dintr-o clasă în alta gimnazială.

Director I. Maiorescu

XX/17

Tipăritură

1860

iunie 1

18.

-

„Instrucţiuni pentru direcţii cele şi institutorii

externatelor de fete”, emise de Eforia Instrucţiuni

Publice sub semnătura lui I. Maiorescu.

Cuprinde şi programa şcolară a acestor externate de

fete (patru clase) şi un orar de învăţătură.

XX/18

Broşura tipărită

1860 decembrie

1

8

pag.

19.

-

Anul şcolar 1860-1861, Înştiinţarea Eforiei

Instrucţiunii Publice cu privire la examenele anului

şcolar pentru clasele Gimnaziului „Sf. Sava” din

Bucureşti între 5-24 iunie 1861.

Programa şi orarul examenelor la clasele gimnaziale

1860-1861

99

şi la cele primare de văpsele.

XX/19

Imprimat

20.

-

Circulara Eforiei Instrucţiunii Publice către

institutorii de judeţe de a organiza cursul de

pregătirea învăţătorilor autorizaţi pentru clasa III-a

dar fără cunoştinţe corespunzătoare, la capitala de

judeţ în acelaşi timp cu cei de clasele I şi II.

XX/20

Orig. semnat de I. Maiorescu

1861

mai 26

21.

-


Publice către inspectorii şcolari comunali din judeţe

cu privire la statistica şcolară şi completarea

imprimatelor trimise.

XX/21

Orig. semnat Odobescu

1863

iunie 13

22.

-

Circulara ministrului Instrucţiunii Publice şi Cultelor,

D. Bolintineanu, către inspectorii şcolilor rurale

privitor la propunerea candidaţilor pentru ocuparea

posturilor vacante de învăţători.

XX/22

Orig. semnat de D. Bolintineanu

1863

octombrie

21

23.

-

Circulara ministrului Cultelor şi Instrucţiunii

Publice, D. Bolintineanu, către prefecţii de judeţe de

a stărui în înfiinţarea de şcoli de fete la sate şi

trimiterea fetelor la şcolile de băieţi existente la sate.

XX/23

Orig. semnat de D. Bolintineanu

1863

noiembrie

9

24.

-


Publice către comitetele şcolare cu privire la

recomandarea la minister a celor mai buni absolvenţi

ai şcolilor primare de tineri pentru a fi recrutaţi să

urmeze Şcoala Normală de la Trei Ierarhi – Iaşi.

XX/24

Orig., cu răspunsul Şcolii din

Slatina în conceptă

1863

noiembrie

20

25.

-

Ordinul ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice

cu nomenclatura corpului didactic şi a funcţiilor sale.

XX/25

Copie

<1864>

iulie 26

26.

-

„Instrucţiuni pentru revizorii şcolari de judeţe”,

elaborate de ministrul Justiţiei, Cultelor şi

Instrucţiunii Publice, Nicolae Creţulescu, şi aprobate

de Al. Ioan Cuza.

XX/26

Tipăritură, 12 pagini

1864

martie 29

100

27.

-

Circulara lui N. Creţulescu, ministrul Justiţiei,

Cultelor şi Instrucţiunii Publice către revizorii şcolari

judeţeni pentru inventarierea tuturor monumentelor,

bisericilor şi mânăstirilor şi înaintarea tabelului

model fără nici o omisiune.

XX/27

Orig.

1864

noiembrie

2

28.

-

Circulara Ministerului Justiţiei Cultelor şi

Instrucţiunii Publice cu privire la informarea sa

despre modul cum învăţătoarele şi directoarele de

şcoli de fete îşi îndeplinesc datoriile lor după

programă, întrucât la fondarea lor înainte de 1863 li

s-a cerut să aibă numai cunoaşterea lucrului de mână.

XX/28

Orig.

1864

noiembrie

4

29.

-

Ordinul observator al Ministerului Justiţiei, Cultelor

şi Instrucţiunii Publice cu privire la lipsa de

cunoştinţe gramaticale şi de ortografie constatate la

învăţători şi învăţătoare şi obligaţia lor de a se

perfecţiona.

XX/29

Orig.

1864

decembrie

7

30.

-

Ordinul observator al Ministrului Justiţiei, Cultelor şi

Instrucţiunii Publice cu privire la vizarea cărţilor

şcolare pe judeţe cu supra preţ.

XX/30

Orig.

1864

decembrie

8

31.

-

Orarul săptămânal al Şcolilor primare de băieţi,

aprobat de N. Creţulescu, ministrul Justiţiei, Cultelor

şi Instrucţiunii Publice.

XX/31

Tipăritură

<1864>

32.

-

Programă de învăţăturile din şcolile primare de fete,

aprobată de N. Creţulescu, ministrul Justiţiei,

Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

XX/32

Tipăritură

<1864>

33.

-

Orarul săptămânal şi zilnic de învăţătură în şcolile

primare de fete, aprobat de N. Creţulescu, ministrul

Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

XX/33

Tipăritură

<1864>

34.

-

Planul pentru o şcoală rurală emis de Ministerul

Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

XX/34

Tipăritură

<1864>

101

35.

-

Programă de învăţăturile din şcolile primare de băieţi,

întocmită de Aaron Florian şi Laurian I. Zalomitu şi

aprobată de N. Creţulescu, ministrul Justiţie, Cultelor

şi al Instrucţiunilor Publice.

XX/35

Tipăritură

<1864>

36.

-

Programa seminariilor din Bucureşti, Buzău, Râmnic

şi Curtea de Argeş emisă de consiliul superior din

Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunilor Publice.

XX/36

Imprimat

<După

1864>

37.

-

Telegrama ministrului C. A. Rosetti adresată corpului

profesoral în legătură cu explicarea, în numele

patriei, a rezoluţiei de la 11 februarie 1866 şi a

proclamaţiei din 9 aprilie 1866 a Consiliului de

Miniştri.

XX/37

Orig., circulare cu rezoluţia de

adeziune de la Slatina

1866

aprilie

(11)

38.

-

Recomandarea lui C.A. Rosetti, ministrul

Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, pentru transferarea

învăţătorului de la Ciolăneşti.

XX/38

Orig.

1866

iunie 6

39.

-

A 4-a circulară privitoare la industriile de oraşe şi

târguri adresată către comisiunile judeţene ale

expoziţiei române, către consiliile comunale de oraşe

şi către Comisiunea română pentru expoziţia

universală din 1867 la Paris.

Circulară semnată de Al. I. Odobescu şi însoţită de

planul expoziţiei.

XX/39

Tipăritură în 7 file

1866

octombrie

40.

-

Jurnalul privitor la decizia de a distribui cărţile pentru

premii pe data de 16 august când vor începe şcolile.

XX/40

Orig.

1867

august 5

41.

-

Tabele – monetar cu calcularea în lei noi a pieselor:

20 de copeici a 67 bani una; 20 sfanţi austrieci a 84

de bani un ul; 10 copeici a 33 bani una; 15 copeici a

50 bani una; 1 galben a 11 lei 51, 75 bani unul; polul

imperial rusesc a 20 lei şi 40 bani unul; icosarul a 4

lei şi 44 bani unul; lira otomană a 22 lei şi 70 bani

una; lira sterlină a 25 lei una; rubla de argint a 4 lei

una precum şi tabelul transferare a leilor vechi în lei

noi şi viceversa (în anul 1868) şi circulara

1867-

1868

102

Ministerului Finanţelor din 23/4 decembrie 1868 în

legătură cu demonetizarea monedelor străine în lunile

ianuarie-martie 1868 şi Tabela pentru fixarea cursului

monedelor străine.

XX/41

13 buc. imprimate

42.

-

Apelul Şcolii de Medicină şi Farmacie din România

pentru ocuparea locurilor vacante de elevii din

şcoală.

XX/42 orig. semnat de Davila

1868

august 11

43. - Tabloul sinoptic de explicarea noului sistem metric

decimal şi a noului sistem monetar din ţară, de Ion

M. Bujoreanu.

XX/43

Tipăritură, Tipografia

Lucrătorilor Asociaţi.

<1868>

44.

-

Dispoziţia Ministerului Instrucţiunii Publice şi

Cultelor cu privire la fixarea datelor la judeţe când

urmau să se ţină concursurile pentru ocuparea

posturilor la şcolile rurale (vacante).

XX/44

Orig., semnat de Brezoianu

1869

martie 28

45.

-

Circulara Ministerului Cultelor şi al Instrucţiunii

Publice în legătură cu starea materială a şcolilor şi

mai ales despre „institutori şi institutoare care nu sunt

la înălţimea misiunii lor”.

XX/45

Tipăritură, difolio, semnată de

ministrul C-tin Telescu

1872

46.

-

Tabele rezumative la recensământul copiilor de

vârstă şcolară din comunele rurale în anul 1898 şi

1899 în cele 32 de judeţe ale ţării de frecvenţa

elevilor din şcolile rurale.

Idem din şcolile primare urbane.

XX/46

Tipăritură

1898

47.

Harta privitoare la instrucţia primară în România în

1898-1899 pe cele 32 de judeţe.

XX/47

Tipăritură

1898

PACHETUL nr. XXI

1.

-

Zapisul cu Rada Şeitan din Balta, Gh. Gheban şi

Nicola Brat, vând lui Iovan Enăşescu din Costeşti o

parte din seliştea casei, pentru 50 de taleri

împrumutaţi la nevoie.

XXI/1

1801

mai 25

103

Original cu o însemnare din 20

aprilie 1820 a lui Iovan

Enăşescu.

2.

-

Zapisul lui Nicola Gâdea din Prejna, judeţul

Mehedinţi, prin care adevereşte că, împrumutându-se

la Dincă Sitariu din Gornea Vodiţei de 230 de taleri,

i-a vândut 60 de stânjeni de moşie, în rupt.

La 20 februarie 1909 se face menţiunea că cei

230 de taleri s-au primit, prin judecata Divanului

Craiovei, de la treti logofătul Vasile Stolojanu, de

faţă fiind Nicola Gâdea şi Dumitru Enăşescu,

cumnatul său.

Semnează Gherasim monahul, martor.

XXI/2

Copie autentificată de vataful de

plai

1809

februarie

28

3.

-

Cartea domnească prin care Alexandru Nicolae Şuţu,

domnul Ţării Româneşti, acordă lui Niţul Cavaşul din

judeţul Mehedinţi privilegiul de a se aşeza în rândul

boierilor de neam, întărind cărţile domneşti date de

predecesorii domni pentru acelaşi privilegiu.

XXI/3

Orig., difolio, filigranat, sigiliul

domnesc în tuş roşu, monogramă

1819

ianuarie

4

4.

-

Zapisul lui Vasile Gâgu prin care vinde vărului său

Pătru Cocără, de neam din Cleşneşti, văr cu Lupu

Păunescu, partea sa de moşie în hotarele Bălţatului,

Cleşneştilor şi al Gruiului, în rupt, pentru 110 taleri,

parale 12.

XX/4

Orig.

1820

august 29

5.

-

Zapisul lui Gheorghe Şeitan din Cerna Vârf, judeţul

Mehedinţi, prin care zălogeşte un scoc de moară în

hotarul Costeştilor, pentru împrumutul a 10 taleri de

la Ion Stănescu din Costeşti şi de la ginerele său,

Gligore Marcu, suma de 11 taleri.

XXI/5

Orig.

1821

mai 22

6.

-

Zapisul prin care Radu Şeitan adevereşte că a

împrumutat 200 de taleri de la Gheorghe Tătucu,

punând zălog o bucată de pământ.

XXI/6

Orig.

1824

ianuarie

24

7.

-

Zapisul lui Mihai (?) Ion Basarabă prin care zălogeşte

40 de stânjeni din moşia sa de la Gruia (judeţul

Mehedinţi) lui Ilie Roată, pentru 45 parale

1822

decembrie

1

104

împrumutate.

XXI/7

Orig.

8.

-

Zapisul lui Gheorghe Şăitan din Cerna Vârf, judeţul

Mehedinţi către Constantin Văduva pentru 50 de

taleri împrumutaţi de la acesta cu soroc până la

sfântul Gheorghe.

Martori.

XXI/8

Orig.

1825

martie 20

9.

-

Zapisul lui Trăilă Nicolicescu, al lui Ion, Bădiţa

Trăilă, Gheorghe Nicolicescu şi alţii prin care dau

moşia din Cleşneşti ginerelui şi nepotului lor,

Gheorghe, fiul Pârcălabului din Glogova: 23 palme în

lat şi lung cât se va găsi, şi la apus şi la răsărit,

pământ până atunci stăpânit de-a valma.

Adeverire a vătăşiei plaiului Cloşani.

XXI/9

Orig.

1826

martie 14

10.

-


dintre Iancu sin popa Nicolae din Prejna cu Trăilă

Gozob din Rudina şi popa Iovan, pentru rodul unei

livezi de pruni zălogiţi pentru 40 lei, pentru care a

întors zălogul, dându-le banii cu plus.

XXI/10

Original

1832

februarie

11

11.

-

Jalba boierilor şi negustorilor din Cerneţi, judeţul

Mehedinţi, adresată domnitorului Ţării Româneşti, cu

motivele şi circumstanţele pentru care nu pot accepta

mutarea lor în noul oraş Severin, hotărât a se înfiinţa

în câmpia Severinului, şi doleanţele lor pentru

nestrămutarea şi „mângâierea” oraşului Cerneţi.

XXI/11

Orig., difolio

<1836> ?

12.

-

Biletul Comisiei oraşului Severin prin care vinde lui

Dumitraşco Abagiu un loc în oraş, uliţa Ruşevei nr.

243, în suprafaţă de 72 m.p. cu preţul de 108 lei.

Sigiliul în tuş negru al oraşului Severin din 1836

şi atestarea din 19 martie 1840 a Judecătoriei

judeţului Mehedinţi.

XXI/12

Orig.

1839

mai 18

13.

-

Legiuirea pentru organizarea grănicerilor.

Pagini 15+4, porunca domnitorului Barbu Dimitrie

Ştirbei, de promulgare a acestei legi.

XXI/13

1850

iulie 14

9

105

Imprimat

14.

-

Act special pe lângă o sentinţă judecătorească (hoget)

prin care se constată bunurile de moştenire ce

reveneau unui român de origine turcă, în mai multe

sate din vilaetul Monastir, act întocmit de delegatul

turc la faţa locului în vederea transferării acestor

bunuri în România, în echivalent.

Menţiune despre traducerea actului în româneşte,

la 10 noiembrie 1908, la Legaţia română din

Constantinopol.

XXI/14

Orig. în limba turcă cu vize

consulare pe verso

1908

iulie 14

PAGHETUL nr. XXII

1.

-

Jalbă prin care Dumitru sin Pătraşco Borcoşi ot

Sămărineşt, judeţul Mehedinţi, se plânge Divanului

Craiovei împotriva lui Manea Pleşa din satul

Raichita, judeţul Mehedinţi, pentru 20 de suflete de

ţigani însuşite de la fratele său pe vreme cât a fost

minor şi din care nu i-au fost restituiţi lui (Dumitru P.

Borcoşi) decât şase după alte judecăţi la Divanul

Craiova, unde pârâţii nu s-au prezentat.

La 1787 martie 23, Caimacamul Craiovei scrie lui

Manea Pleşa să se prezinte la judecată.

Neprezentându-se, este orânduit un armaş să meargă

la satul Raichita să-l aducă.

XXII/1

Orig., difolio, cu pete de

mucegai şi rupturi la îndoituri

1787

martie 20

2.

-

Zapisul lui Gheorghe Răducan Cârlan din

Sămărineşti dat lui Nicolae Cârlan, vărul său din

Samarineşti, pentru moşia avută de el împreună cu

alţi fraţi ai săi de la părinţi în hotarul Sămărineşti şi în

hotarul Văieni din Sămărineşti, cotropită de căpitanul

Ion Jujan pe vremea cât a fost clironom şi stăpân pe

moşia unchiului lor, Gruia, avută în hotarul Văieni,

ca să se judece cu căpitanul pentru partea sa de

moşie, el fiind sărac.

XXII/2


1803

iunie 7

3.

-

Zapisul Martei, fiica lui Vlad Ruptureanu, către

jupânul Ioan pentru că i-a vândut partea sa de moşie,

câtă îi va veni la împărţirea moşiei din Ruptura

pentru 24 de taleri.

Scriitor Şerban logofătul.

Martori, între care şi popa Răducan Diaconescu ot

1808

octombrie

26

106

Lac.

XXII/3

Orig., difolio

4.

-

Zapisul lui Barbu Jiroveanul cărămidarul, Nicolae

Udrescu, Mitroi Tătarul şi alţii către logofătul Sterie

Popescu pentru 90 de porci ai paharnicului Jianul, pe

care i-au cumpărat cu 100 de florinţi perechea, au

plătit numai 700 şi au rămas datori cu diferenţa.

XXII/4

Orig., difolio jumătatea de jos

lipsă

1809

iunie 14

5.

-

Jalba lui Ioan Ruptureanul din satul Ruptura către

boierii ispravnici ai judeţului Mehedinţi împotriva lui

Dumitraşco Ciocea din Ruptura, a lui Matei

Ruptureanu şi fratelui său Nedelcea, pentru a fi

chemaţi în judecata ispravnicilor, deoarece la

întoarcerea sa din alte ţări, pe unde a copilărit, a găsit

moşia părintească de la Ruptura ocupată şi o curătură

vecină cu Ciocea jumătate pusă cu pruni, iar judecata

ispravnicului Ştefan Miculescu din vara 1817 nu a

fost respectată; Ion Ciocea, lăsând pe fraţii Matei şi

Nedelcea să-şi facă casă pe acel loc cu pruni, la 15

februarie 1817, ispravnicii, judecându-i, poruncesc

lui Dumitraşco să-şi facă casă acolo, pe Matei şi

Nedelcea să-i scoată de acolo sau să-i dea lui Ion

Ruptureanu loc în ală parte.

XXII/5

Orig., difolio

1817

februarie

15

6.

-

Zapisul mătuşei Grena către Ion Ruptureanu Neamţu

pentru că i-a dat un pârlog în dealul viilor pentru un

sarindar făcut şi două loculeţe pe moşia domnească,

pentru 6 taleri.

XXII/6

Orig.

1819

aprilie 11

1

7.

-

Zapisul dat de Semen sin Pârvu Gaşpariu lui Ion

Neamţu Ruptureanu că i-a vândut două zile din

moara Gaşparilor de la moşia Strehaia, pe apa

Huşniţei, pentru 23 de taleri.

Scriitor : Popa Răducan.

XXII/7

Orig.

1819

noiembrie

29

1

8.

-

Zapisul lui Dumitru Gaşpariu către jupânul Ion,

pentru partea sa în moara de pe apa Huşniţei pe

moşia mânăstirii Strehaia pe care o vinde jupânului

Ion pe 100 de taleri.

Scriitor Ştefan logofăt.

1820

octombrie

3

107

Martori: Ion sin Pârvul Gaşpar, Matei Ruptureanu,

mazil ot Ruptura, Ghiţă Burileanu ot Cerneţi,

Constandin Boldici, mazil ot Ruptura, şi alţii.

XXII/8

Orig.

9.

-

Zapisul Mariei, soţia lui Pârvu Gaşpar, către jupânul

Ion prin care-i vinde partea sa în moara de pe apa

Huşniţei, pentru 16 taleri şi 30 de parale. Scriitor:

Şerban logofăt.

Martori.

XXII/9


1820

octombrie

4

10.

-

Scrisoarea prin care Judecătoria judeţului Mehedinţi

îl somează pe Semen Gaşpăr din Cotoroaia să lase în

pace stăpânirea lui chir Ioan Ruptureanu asupra morii

Mătuşa de pe Huşniţa, moşia mânăstirii Strehaia, pe

care Ruptureanu a cumpărat-o cu banii de la Ion,

Maria şi Dumitru Gaşpar, de la Dinu Filişeanu şi de

la Semen Gaşpar.

Semen Gaşpar voia să dea banii înapoi şi să-şi

menţină partea în moară, ispravnicii scriindu-i că este

împotriva pravilei şi a obiceiului şi a pământului, că

Ruptureanu a primit încuviinţarea mânăstirii pentru

moară şi invitându-l ori să se liniştească ori să facă

jalbă la judecătorie.

XXII/10

Orig., difolio, pătat de mucegai

1820

noiembrie

18

11.

-

Zapis de alegere a moşiei de cumpărătură, alegere

cerută de popa Dumitru Sperlea, fiul lui Tudor

Sperlea, vânzător, şi Dumitru Zăvoianu Sperlea,

cumpărător. Martori.

XXII/11

Orig.

1821

februarie

1

1

12.

-

Jalba lui Ioan Ruptureanu din Ruptura către

caimacamul Craiovei împotriva lui Ioan Ciocea din

satul Ruptura care, după multe judecăţi ce au avut

pentru moşie, la Isprăvnicia judeţului Mehedinţi,

nesupunându-se, este chemat în judecată Divanului

Craiovei.

Ruptureanu reclamă că în momentul când se

pregătise să vină la Divan, cineva i-a dat foc la

pivniţa cu vin şi rachiu, păgubindu-l în sumă de

10000 taleri şi alte pagube.

Rezoluţia caimacamului.

XXII/12

Orig., difolio, sigiliul

1821

august 5

108

caimăcămiei.

13.

-

Jalba lui Ioan Ruptureanu din satul Ruptura către

boierii ispravnici ai judeţului Mehedinţi împotriva

căpitanului Matei Plopeanu care, fiind orânduit

pentru mai la satul Ruptura, la masă a intrat în

conflict cu mazilul Şerban Ruptureanu.

Raportând mincinos la Isprăvnicie, a fost orânduit un

arnăut mumbaşir să-l aducă pe Şerban şi pe el, Ion

Ruptureanu, la Isprăvnicie iar el fiind plecat cu meiul

la Schele Cladovei, i-a fost ridicată soţia sa, Sofia.

Cere judecată şi pedepsirea căpitanului Matei şi a

arnăutului.

XXII/13

Orig., difolio, nedatat

<1821-

1831>

14.

-

Adeverinţa sătenilor din satul Ruptura, judeţul

Mehedinţi, dată lui Ion Ruptureanu. Ei adeveresc că

Iovan Ciocea din acel sat, cu care Ruptureanu se afla

în judecată, s-a exprimat în public că-l va omorî când

îl va putea dobândi, că el este cel care i-a pus foc la

bunuri etc. Dau adeverinţă pentru a-i servi lui Ion

Ruptureanu în faţa judecătoriei şi divanului. Urmează

19 semnături – martori.

XXII/14

Orig.

1824

mai 3

15.

-

Jalba lui Ioan Ruptureanu din satul Ruptura, judeţul

Mehedinţi, către caimacamul Craiovei pentru moara

Mătuşii de pe apa Huşniţei, moşia mânăstirii

Strehaia, cumpărată cu 4 ani înainte şi aflată în

prigonire.

Rezoluţia caimacamului să fie aduse părţile în

judecată divanului.

XXII/15

Orig., difolio

1824

noiembrie

19

16.

-

Adeverinţă prin care Coandă Gaşparin confirmă

moşului său că toate socotelile ce au avut, le-au

socotit şi nu mai au ce căuta unul la altul. De

asemenea, confirmă că i-a dat o zi din partea ei în

moara de danie s-o stăpânească el şi urmaşii săi.

Scriitor: Vasile Bogoe.

XXII/16

Orig.

1825

ianuarie

17

1

17.

-

Act de învoială intervenit între Vasile Ruptureanu şi

surorile sale Marica şi Stana, căsătorite cu Stan

Borcoşi şi, respectiv, Gheorghe Sibiescul, pentru

averea rămasă de la o soră a lor, fără urmaşi.

XXII/17

1826

mai 13

109

Copie legalizată de judecătorie,

difolio

18.

-

Înscris prin care se adevereşte către Căimăcănie că

Ion Ruptureanu a plătit embaticul pentru moara

Gaşpăreştilor pe apa Huşniţei, moşia mânăstirii

Strehaia.

XXII/18

Orig.

1826

mai 20

1

19.

-

Cererea Constandinei, soţia răposatului Vasile

Hotăranul din Tâmna, către Judecătoria judeţuluui

Mehedinţi pentru a scoate la mezat bunurile imobile

cumpărate de soţul său la Zegaia: o casă mare, 150 de

pruni şi 75 de stânjeni de grădină în lung şi 40 lat.

XXII/19

Orig.

1831

iunie 16

1

20.

-

Jalba prin care Vasile ot Tâmna se plânge boierilor

ispravnici de Mehedinţi împotriva logofătului Danil

Degerăţeanu ot Tâmna pentru nişte pruni luaţi în

arendă de la feciorii lui Predoi din Tâmna, aflaţi pe

pământ înfundat cu răzoare şi ale lui Danil

Degerăţeanu. Arătând că l-a bătut, insultat şi negat de

arendaş, îl cheamă în judecată Isprăvniciei.

XXII/20

Orig.

1831

iulie

1

21.

-

Jalba prin care Stan Borcoş din Sămărineşti cere să se

judece la Judecătoria judeţului Mehedinţi cu fratele

său Gheorghe pentru lucrul la facerea unei mori pe

moşia lor, începută în anul 1830.

XXII/21

Orig.

1831

noiembrie

4

1

22.

-

Jalbă către judecătoria judeţului împotriva lui

Gheorghe Benga din Sămărineşti pentru o bucată de

pământ însuşită de acesta pe când reclamantul era

minor.

XXII/22

Copie, jumătatea de jos ruptă

1831

noiembrie

4

23.

-

Jalba lui Ion Ruptureanu din Ruptura către

Judecătoria judeţului Mehedinţi pentru o selişte

rămasă în părăsire după moartea moşului său şi

însuşită de vărul său, Şerban Ruptureanu, închizând

acel loc cu sâlnicie.

XXII/23

Orig.

1832

ianuarie

9

1

24.

-

Zapisul lui Ion Mihai Benga, Dinu Benga ş.a. către

Stan Borcoş din Samarineşti pentru spargerea unui

înscris de vânzare a 2 stânjeni de moşie vânduţi de

1833

iulie 24

1

110

fratele lor Dumitraşco, în rupt.

XXII/24

Orig.

25.

-

Jalba lui Ion Ruptureanu către Judecătoria judeţului

Mehedinţi pentru o pricină cu moara de pe apa

Huşniţei, cu Mihai Ciobotea din satul Ruptura, unde

avea şi el două zile pe lună.

XXII/25

Orig., difolio

1833

august 25

26.

-

Ispaşă de stricăciunile făcute la porumbiştea

logofătului Vasile Hotăranul de către vite: lista de 59

de capete de vite.

XXII/26

Orig., difolio

1833 septembrie

20

27.

-

Paşaport eliberat de Ministerul din Lăuntru, în baza

autorizaţiei Cârmuirii judeţului Mehedinţi, lui Vasile

Ruptureanu, lui Preda, Nicolae şi David născut în

satul Voloiacu, pentru a merge în Austria, cu soroc de

trei luni.

XXII/27

Orig., sigiliu aplicat, rupt

1846

februarie

19

28.

-

Două file dintr-o hotărnicie în care sunt prezentate

hotarele dinspre Cotoruia de Sus (proprietatea lui Ion

Negreanu cu moşnenii Ierceni), moşnenii Sperleşti –

părtaşi în Cotoruia de Sus – Degeraţi ce-i zice şi

Lumnicul, Ruptura ce-i zice şi Voloiacul, Cotoruia de

Jos ( proprietatea moşnenilor Pârvuleşti), Jirovul şi

Jirovul de Jos.

XXII/28

2 file extrase dintr-o hotărnicie

de moşie tipărită

Mijlocul

sec. XIX

29.

-

Înscris pentru tăierea unei branişte a lui Stan Borcoş

din Samarineşti (original).

XXII/29

Orig.

1834

februarie

1

30.

-


Subocârmuire împotriva lui Nedelcea Pozderie şi

Băloi Ciocea pentru neînţelegeri şi insulte.

XXII/30

Orig.

1834

octombrie

22

31.

-

Înscrisul lui Nedelcea Pozderie către Ion Ruptureanu

pentru o împăciuire.

Scriitor popa Răducanu.

XXII/31

Orig.

1834

decembrie

20

32. - Însemnare pentru banii cheltuiţi prin judecăţi şi alte 1834

111

pricini pentru moşie în perioada 1806-1834. Total

500 lei.

XXII/32

Orig.

33.

-

Scrisoare către Stan Borcoş din Samarineşti să

meargă la Cerneţi să fixeze termenul pentru judecată

la Craiova în pricina cu Lupuleştii (24 februarie

1835).

Scrie Stanciu Borcoş.

XXII/33

Orig.

1835

ianuarie

34.

-

-

-- -

Jalba lui Ion Ruptureanu, Gheorghe Vasilescu şi Ion

Cucul ot Ruptura către Judecătoria judeţului

Mehedinţi împotriva lui Matei Ruptureanu şi nepoţii

săi din Ruptura pentru nerespectarea proprietăţii

hotărnicite în urmă cu 3 ani.

XXII/34

Orig.

1835

ianuarie

19

35.

- -

Stanciu Borcoş scrie vărului său Stan Borcoş din

Samarineşti să meargă la subocârmuitorul plăşii

pentru fixarea unui termn de judecată cu Lupuleşti la

Divanul Craiovei.

XXII/35

Orig.

1835

ianuarie

22

36.

-

Înscrisul pentru ieşirea din devălmăşie încheiat de

moşnenii ruptureni, Matei Ruptureanu, Ion sin

Şerban, Iovan sin Şerban, Nedelcea Pozderie şi

Dumitraşco Giurumescu.

Martori: Ion sin Vasile Giurumescu şi Dinu

pârcălabuul pentru hotarul lor, intraţi în zâzanie între

ei din 1831 şi cu poruncă judecătorească scrisă de Ion

Ruptureanu.

XXII/36

Orig.

1835

februarie

12

37.

- --

Chitanţă pentru 30 de lei primiţi de la Nastasia

Cismariul.

XXII/37

Orig.

1835

februarie

27

38.

-

Înscrisul de cercetare a unei pricini de bani între

jupânii Ion şi Gheorghe din Ruptura încheiat de sfatul

satului Ruptura.

Jalba lui Dumitraşco Beţa, Gh. Borcoş şi Ion Benga

către Ocârmuire.

XXII/38

Orig.

1835

martie 9

112

39.

-

Diata Constandinei, soţia răposatului Vasile

Hotăranul.

XXII/39

Orig.

1835

august 31

40.

-

Jalba lui Stan Borcoş ot Samarineşti către

Subocârmuirea plăşii Motrului împotriva lui Răducan

sin Nicolae din Jirov, care nu-i respecta moşia din

Jirov şi pe clăcaşi la clăcuit.

XXII/40

Orig.

1835

decembrie

14

41.

-

Zapisul lui Pătruţi Birtulescul şi fiul său Ion către

jupânul Tasa Cismariu pentru vânzarea unei vii în

dealul Curilei pe moşia mânăstirii Cozia, contra lei

250.

XXII/41

Orig.

1836

mai 14

42.

-


Judecătoria judeţului Mehedinţi împotriva unor

tâlhari pentru urmărirea unei despăgubiri care în

trecuţii ani l-au păgubit, s-au judecat, dar unul nu i-a

plătit acea pagubă şi a murit, rămânând soţia.

XXII/42

Orig.

1836

mai 16

43.

-

Jalba lui Ion Ruptureanu către Judecătoria judeţului

împotriva lui Gheorghe ce a ţinut moşia Cremenea,

care i-a cotropit hrana de pe acea moşie, cu de-a sila.

XXII/43

Orig.

1836

iulie 17

44.

-

Zapisul lui Stan Borcoş către vărul său Răducan

Cernăianu pentru că i-a vândut o moşioară pe pârâul

Jirovului, în rupt, cu 200 lei.

XXII/44

Orig.

1836

august 20

45.

-


Subocârmuirea plăşii Motrului împotriva lui Ion sin

Condei pentru moara construită pe apa Huşniţei în

urmă cu mai bine de 15 ani şi nerespectarea învoielii

cu privire la oprirea morii în zilele de sărbătoare.

XXII/45

Orig.

1836

august 26

46.

-

Înscrisul legalizat Miţei, fata Martiei şi nepoata

Grădenii, Petre feciorul dintâi al fetei Martei şi

nepotul Grădenii, prin care adeveresc că moşul lor

Vlad Ruptureanu, având a cincea parte în hotarul

Rupturii şi 2 fete (Marta şi Opriţa), partea Martei

(muma şi mătuşa lor) a fost cumpărată de jupân Ion

1837

ianuarie

25

113

Ruptureanu Neamţu. S-au judecat cu Ioana soţia

Neamţului că nu a fost cumpărată cu dreptate, dar

s-au împăcat înainte de hotărârea judecătoriei

împărţind în două partea Martei (afară de partea

Opriţei) şi jumătatea lor slobozind-o Ioana

Ruptureanu Neamţu. Şi au făcut şi hotărnicia de

împărţeală pe fiecare pe fiecare moştenitor.

XXII/46

Orig.

47.

-

Jalba lui Stan Borcoş din Samarineşti către

Ocârmuirea judeţului contra lui Vişan Pârjol ot tam

pentru chezăşia dată rândaşului său Dumitraşco Tuţii.

XXII/47

Orig.

1837

ianuarie

26

48.

-

Jalba popii Dumitrache din Samarineşti către

Ocârmuirea judeţului Mehedinţi împotriva lui

Răducan Jiroveanu ot Jirov, pentru moşia

moşnenească.

XXII/48

Orig.

1837

octombrie

28

49.

-

Zapisul lui Dinu brat Barbu Scârţarul ot Severineşti

către Stan Borcoş că s-a tocmit cu el să-i slujească un

an de zile primind 30 lei şi un rând de haine.

XXII/49

Orig.

1837

decembrie

25

50.

-

Lista de banii din venitul cutiei satului Ruptura

depuşi în păstrarea preotului popa Răducan, Vasile

Ion Ruptureanu, proprietar, şi aleşilor satului. Suma:

750 lei şi parale 10.

XXII/50

Orig.

1838

ianuarie

11

51.

-

Înscrisul Subocârmuirii plăşii Motru pentru

dorobanţii trimişi să aducă pe mazilii Nicolae sin

Lucsandru Borcoş ot Samarineşti şi Radu Petrache

Ion Borcoş cu însemnările la cercetare.

XXII/51

Orig.

1838

august 18

52.

-

Stan Borcoş din Samarineşti raportează

Subocârmuirii plăşii Motrul că ungurenii păstori

austrieci şi cei din ţara noastră au început să coboare

de la munte spre margini la iernatic cu toate vitele

lor. Cere să aibă poruncă ca să le numere la

Săvărineşti ca şi în anii trecuţi.

XXII/52

Orig.

1838

august 26

53. - Jalbă către Subocârmuirea plăşii Motru împotriva lui 1838

114

Nedelcea Pozderie pentru un parcel de moşie în

hotarul Ruptura, de-a valma, pe care are casa şi

împrejmuire rămasă de la părinţi

(tulburare de posesie). Cere cercetarea aleşilor satului

la faţa locului.

XXII/53

Orig.

septembrie 30

54.

-

Zapisul cutierilor, aleşilor şi întregului sat

Sămărineşti către logofătul Stan Borcoş din

Samarineşti ca să-l plătească cu 2 lei şi 10 parale

fiecare casă a satului să le fie logofăt al satului.

Scriitor: popa Constantin.

Semnează prin punere de deget Niţu Lazăr, Nicolae

Mişcodău, Lazăr Smadu, Niţă Neagoe, Pârvu Găinaru

pârcălabul cu tot satul.

XXII/54

Orig.

1838

noiembrie

21

55.

-

Aleşii şi cutierii satului şi tot satul Văgiuleşti,

ungurenii dau înscris logofătului Stan Borcoş din

Samarineşti să le fie logofăt pe un an de zile începând

cu ziua de Ovedenie, plătindu-i fiecare câte 2 lei şi

zece parale.

XXII/55

Orig.

1838

noiembrie

22

56.

-

Înscris de banii plătiţi logofatului satului Satmarineşti

de locuitori pentru slujba sa de logofăt al satului.

XXII/56

Orig.

1839

februarie

8

57.

-

Jalba prin care Stan Borcoş din Samarineşti se plânge

Subocârmuirii plăşii Motrului pentru prigonirea ce

are cu Dinu Mihai Benga în urma alegerii părţii

fiecăruia în baza actului de învoire încheiat de

moşneni în 1806 ( hotărnicie).

XXII/57

Orig.

1839

martie 13

58. - Stan Borcoş din Samarineşti către Subocârmuirea

plăşii Motru cu privire la trecerea ungurenilor austriei

cu vitele la iernatic spre marginea Dunării şi

încuvinţarea de a le număra la satul Samarineşti.

XXII/58

Orig.

1839

august 38

59.

-

Hotarnicul moşiei Cremenea către Iovan Ciocea şi

Nedelcea Pozderie cu cetaşii lor din Ruptura să se

prezinte la alegerea şi stabilirea hotarelor.

XXII/59

Orig.

1839

octombrie

115

60.

-

Învoială a unor locuitori cu logofătul Stan Borcoş din

Samarineşti.

XXII/60

Orig.

1839

noiembrie

18

61.

-

Înscrisul aleşilor şi cutierilor satului Samarineşti către

logofătul Stan Borcoş ca să fie logofăt al satului

Samarineşti. Urmează o suită de semnături ale

locuitorilor satului.

XXII/61

Orig.

1840

mai 14

62.

-

Aleşii, cutierii şi locuitorii satelor Văgiuleşti români

şi Văgiuleşti ungureni dau înscris pentru Stan Borcoş

din Samarineşti să le fie logofăt, ei neavând cărturar

în satele lor.

XXII/62

Orig.

1841

noiembrie

21

63.

-

Înscris către logofătul Vasile Rupureanu pentru o

tovărăşie cu arendarea moşiei lui Nedelcea Pozderie

din Ruptura (intenţie).

XXII/63

Orig.

1842

iunie 26

64.

-

Jalba lui Vasile Ruptureanu din Ruptura către

Ocârmuirea judeţului Mehedinţi pentru ca făcătorii

de rele care au dat foc clăii cu fân să fie traşi la

răspundere.

XXII/64

Orig.

1843

februarie

6

65.

-

Zapisul Mariei soţia lui Tase Cismariul către Tudor

Dumitru Barbu din Craiova cu soţul său rămas dator

acestuia, pentru marfa luată, 680 lei. Jalba lui Stan

Borcoş ot Samarineşti către Subocârmuirea plăşii

Motru pentru pricina cu o morişcă şi despăgubirea sa.

XXII/65

Orig.

1843

mai 20

66.

-

Subocârmuirea plăşii Motrului cere aleşilor şi

cutierilor satului Samarineşti să-i trimită 3 sfanţi

costul gazetei „Învăţătorul satului”.

XXII/66

Orig.

1844

octombrie

21

67.

-

Atestat al satului Ruptura că Dinu Blându a lucrat

şase zile cu mâinile la drumul Ruşevei.

XXII/67

Orig.

1845 septembrie

2

68.

-

Raport făcut de hotarnicul Judecătoriei judeţului

Mehedinţi, Răducan Plopişteanu, către preşedintele

judecătoriei în legătură cu cererea introdusă de Stan

1845

decembrie

6

116

Borcoş din Samarineşti pentru ca să-şi aleagă moşia

de moştenire şi chironomia de la sora sa Ioana,

căsătorită cu popa Cernăianu, rămasă fără urmaşi.

XXII/68

Orig.

69.

-

Stan Borcoş din Samarineşti scrie Subocârmuirii

plăşii Motru de Sus pentru că un clăcaş şi slugă a sa

s-a strămutat de pe moşia sa.

XXII/69

Orig.

1846

aprilie 28

70.

-

Înscris de cercetare la faţa locului a unei prigoniri de

moşie la cererea Bălaşei Gh. Pârjol.

XXII/70

Orig.

1848

martie 23

71.

-

Act de cununie al lui Ion Ruptureanu, născut la 18

februarie 1848, în Ruptura, din părinţi Ion şi Ileana,

născută Toma Grecul.

XXII/71

Orig.

1848

februarie

18

72.

-

Jalba lui Stan Borcoş şi Stana Gh. Săbiescu din satul

Valea Rea către Curtea Apelativă din Craiova,

împotriva lui Ion Ruptureanu, fratele soţiei lui Stan

Borcoş.

XXII/72

Orig.

F. d.

73.

-

Jalba lui Vasile Ruptureanu şi Mihai Ciobanu din

Ruptura către Ocârmuirea judeţului Mehedinţi

împotriva lui Dinu Briceagă din Strehaia pentru

pricină la moara de pe apa Huşniţei.

XXII/73

Orig.

1849

februarie

74.

-

Catagrafia bunurilor rămase de la moartea lui Ion Ion

Ruptureanu.

XXII/74

Orig.

1849

martie 18

75. - Catagrafia de bunurile rămase la moartea lui Serban

Benga din Samarineşti.

XXII/75

Orig.

1851 septembrie

28

76.

-

Înscrisul pârcălabului satului Samarineşti, Istodor

Benga şi aleşilor satului, pentru fuga unui clăcaş a lui

Stan Borcoş în anul 1849.

XXII/76

Orig.

1852

ianuarie

10

77.

- Satele Văgiuleşti rumâni şi Văgiuleşti ungureni se

învoiesc cu Stan Borcoşsă să le fie logofăt.

1854

ianuarie

117

XXII/77

Orig., difolio

27

78.

-

Jalba lui Nicolae Gruia Benga din Samarineşti către

Subprefectura despărţiturii Motru de Sus împotrva lui

Gh. Hoară din Samarineşti pentru o tovărăşie la

întreţinerea vitelor în acea primăvară, din lipsă de

nutreţ a reclamantului.

XXII/78

Orig., difolio

1860

aprilie 18

PACHETUL nr. XXIII

1.

-

Zapisul prin care Oprea şi fiului său Pârvul vând

jumătate din moşia lor de la Gogoş, cu ştirea tuturor

moşnenilor din Gogoş, lui Stan şi Ioan nepoţilor

Nicolescului, pentru suma de 10 unghi şi 10 tal.

Martori.

Pe verso un zapis din 12 noiembrie 1766 prin care

Costache Sârbul şi cetaşii aleg partea lui Ion

Turculescu şi a vărului său Aldea la hotar şi dreptul

lor de zile în moara de la Furcă, 6 zile la săptămână.

Pe a doua filă un zapis din 12 noiembrie 1766 dat de

Deleşti şi Gârbuleşti lui Ion Turculescu şi vărul său

Aldea că li s-a ales partea stabilită la hotărnicie şi li

s-au recunoscut 6 zile la săptămână în moara

bătrânească, cheltuielie mari: 1 tl. şi 20 par.

XXIII/1

Orig., 2 file

1695

iulie 3

2.

-

Zapisul cu care Peica şi Pătru vând lui Dincă Stan

părţi din moşia lor, pentru 30 tl. împrumutaţi.

XXIII/2

Orig., rupt mucegai

1711

(7219)

1

3.

-

Zapisul lui Pârvu sin Ionaşcu şi al fraţilor săi, Pătru,

Vasile, Dumitraşco şi Vintilă sin Gheorghiu cu toată

ceata lor din <Baloteni>, către Preda Iuzbaş ot Zegaia

pentru că i-au vândut toată partea lor de moşie din

Hinova, din funia bobăicenească, pentru bani.

XXIII/3

Orig.

1712

(7220)

iulie

4.

-

Însemnare de zahereaua dată la nemţi şi lipsurile

constatate.

XXIII/4

Orig., difolio deteriorat, lipsă

text 1 filă

1714

(7222)

mai

5.

-

Zapisul prin care Nicola sin Lăpădat Iuzbaş ot

Cerneţi, feciorul popii Nicolae, vinde căp. Preda ot

Zegaia partea sa de moşie cât se va alege din cea a

Cerneţenilor, pentru 1470 bani, moşie cumpărată de

1719

(7227)

august 28

118

popa Nicolae de la fata lui Tudor ot Zegaia. Martori.

XXIII/5

Orig., ros de carii, părţi rupte

6.

-

Document turcesc.

XXIII/6

Orig., limba turcă

1720

7.

-

Carte de alegere a 4 boieri în pricina dintre Preda

Nicolae sin Ivaşcu şi Pârvu Vălsan Dolof pentru

moşia Bobaiţa.

XXIII/7

Orig., rupt, lipsă text 1 filă

1721

(7225)

8.

Zapisul prin care toţi moşnenii din <Baloteni> şi

Hinova adeveresc lui Preda Iuzbaş feciorul Iancului

Iuzbaş ot Zegaia pentru moşia lor din Hinova şi cele

două moşii ce le aveau acolo.

XXIII/8

Orig., deteriorat, lipsă din text

1716

(7224)

iulie 21

9.

Judecată pronunţată de Constandin vel căpitan za

Cerneţi.

XXIII/9

Orig., fragment

1740

(7248)

martie 22

10.

Zapisul lui Iordache şi Dan Epuran către Iancu

Gornoviceanu şi ceata lui Ştefan şi Marin Grama

pentru sorocul acordat pentru aducerea cărţilor

stăpânirii lor aflată în litigiu.

XXIII/10

Orig.

1780

1

11.

Jurământul prestat la biserica din Gornoviţa de către

Dumitraşco Cucu, Petre Vătaful şi Andrei logofătul

în pricina pretinsei stăpâniri din hotarul Vodiţei pe

care Bălu Băiaşu o revendica cu un hrisov din 6571

(1453).

XXIII/11

Orig., cu o transcriere târzie, 1

filă

1792

iulie 19

12.

-

Cartea de alegerea şi împărţire a hotarului moşiei

Vodiţa de Sus dată de Dumitraşco Cucu, Petre

Vătaful şi Andrei Logofătul, orâduiţi de ispravnicul

judeţului Mehedinţi în pricina dintre Grămeştii şi

Pătruţeştii din Podeni cu Păpăveştii şi Circovicanii tot

din Podeni pentru acest hotar stăpânit în devălmăşie.

XXIII/12

Copie eliberată de D.G.A.S în

1914

1792

iulie 20

3

13.

-

Alegerea ispravnicilor de Mehedinţi din porunca

Căimăcămiei Craiovei, în pricina moşnenilor ce s-au

1794

119

plâns pentru hotarul Gogoşul de Margine.

XXIII/13

Orig., rupt, 1 filă

14.

-

-

Zapisul lui Iova Gh. Madin şi al altora pentru moşia

lor din Balta, Mehedinţi.

XXIII/14

Orig., 1 filă

1805

aprilie 6

15.

-

Înscrisul satului Banoviţa către ispravnicii judeţului

Mehedinţi să sprijine terminarea bisericii de la

Banoviţa începută de Hagi Iordache din Cerneţi, în

moşia sa Câmpul Severinului.

XXIII/15

Orig., 2 filă

1812

august 1

16.

-

Zapis prin care Dumitru Gh. Şerban vinde jupânului

Iovan Băcanu ginerele lui Ion Nicolae Grecescu 38

de rânduri din via sa de lângă Hueni.

XXIII/16

Orig., 1 filă

1815

august 10

17.

-

-

Judecata Divanului Craiovei în pricina dintre Ion

Truşcă şi cetaşii Baloteni cu popa Nistoran şi al lui

pentru moşia Câmpul Balota, moşnenii Baloteni fiind

nemulţumiţi pe judecată din 1814 a judecătorului jud.

Mehedinţi. Divanul Craiovei confirmă dreptul de

stăpânire a Balotentilor asupra moşiei Câmpul

Balota.

XXIII/17

Orig., 2 file

1816

februarie

16,

Craiova

18. - Transferat la Colecţia Dr. C.I. Istrati

19.

-

Jalba lui Nicolae Crăiniceanu ot Săcu, judeţul

Mehedinţi, către Alexandru Ghica, caimacamului

Craiovei, pentru rămasurile fratelui său din Cerneţi.

XXIII/19

Orig.,

1822

ianuarie

13

2

20.

-

Jalba moşnenilor din hotarul Lacu către Isprăvnicia

judeţului Mehedinţi pentru moşia lor de moştenire de

la moşul lor Pătru Roşu şi împărţirea sa la cei trei fii

ai săi, unul fiind tăgăduit.

XXIII/20

Orig.

1827

ianuarie

15

2

21.

-

Sigiliul Judecătoriei judeţului Mehedinţi pus în uz în

1831, având în câmp o albină şi cumpăna dreptăţii iar

în exergă inscripţia „Judecătoria judeţului

Mehedinţi”.

XXIII/21

1831

120

Ceară roşie

22.

-

Cartea de alegere a moşiei din hotarul Lacu din

Brezniţa, între moşnenii Eneşti şi Peguleşti.

XXIII/22

Orig.

1832

mai 2

3

23.

-

Cercetarea şi hotărârea pronunţată de Judecătoria

judeţului Mehedinţi în pricina dintre moşnenii

Podeni, Păpăveşti, Enculeşti, Negoieşti şi Pătruţeşti

din satul Podeni pentru că aceştia, în vremea lui

Tudor Vladimeirescu (când era vătaf de plai) şi când

nemţii cereau să calce hotarul, au fost chemaţi să

arate hrisovul acelui hotar, având prigoniri şi între ei

moşnenii, cerând prezentarea hrisovului de la văleatul

7018/ ( 1509) şi dreptul de a stăpâni ei hotarul, fiind

urmaşii lui Milea din acel hrisov, dat de Mircea când

era cioban la oi în acele părţi.

XXIII/23

Copie scoasă după original

trecută în condica de judecată a

Judecătoriei judeţul Mehedinţi

1833

februarie

16

2

24.

-

Pricina de judecată pentru moşia Valea Boierească

între moşnenii din Valea Boierească şi moşnenii

Colibăşeni, la Judecătoria Mehedinţi.

XXIII/24

Orig., cu sigiliul judecătoriei

1833

6

25. - Transferat la Colecţia dr. C.I. Istrati

26.

-

Bilete de învoire eliberate de Eforia Spitalelor şi

Mănăstirea Govora pentru prăvălii şi case închiriate

la Cerneţi, aflate pe moşia bisericii Sf. Troiţă ( 1842-

1843).

Înscrisul lui Pătru Răscol pentru vânzarea unei moşii

din Ţarovăţ şi Bârda către biserica din Piatra Albă

(1834).

Jalba lui Ivan Păunescu şi Costea Bârdeanu din

Halânga (1846).

Hotărnicia moşiei Ţigănaşi, partea lui Ghiţă

Burileanu ( 1906) .

Pomenirea bisericii „ Sf. Nicolae” din Cerneţi (1858).

Hotărnicia unei curele de moşie la Ţarovăţ din

Izvorul Bârzii a bisericii Piatra Albă etc.

XXIII/26

Orig. şi copie, 25 file

1834-

1904

25

27.

-

Hotărârea Divanului judecătoresc al Craiovei în

pricina pentru moşia Valea Boierească dintre

moşnenii. Colibăşeni şi cei din Valea Boierească.

XXIII/27

1835

decembrie

30

4

121

Orig. 4 file cu sigiliul jud.

28.

-

Diata lui Pârvu Driche ot Arvăteşti, judeţul

Mehedinţi.

XXIII/28

Orig.

1837

martie 5

1

29.

-

Zapis prin care Ion şi Gheorghe Marinescu vând în

rupt lui Gheorghe Papavă partea lor de moşie ce le

revenea în hotarul Gura Jidovului pentru 44 taleri daţi

la lipsa şi păsul lor.

XXIII/29

Orig cu autentificarea

Subocârmuirii plăşii Cloşani

1839

martie 15

1

30.

-

Bilete de vânzare de către Comisia oraşului Severin,

a unor locuri de casă în oraş. Sunt menţionate uliţa

Ruşerei, mahalalele Vânăta şi Roşu.

XXIII/30

Orig. cu sigiliu oraşului

1839-

1842

3

31.

-

Zapis prin care Dumitraşco Săbiescu ş. a. adeveresc

lui Gh. Săbiescu stăpânirea unui loc în lunca

Motrului şi o livadă în Parângu.

XXIII/31

Orig., 1 filă

1838

noiembrie

12

32.

-

Foaie de zestre lăsată fiicei sale Stanca de către

Nicolae Racoveanu.

XXIII/32

Orig.

1841

ianuarie

31

1

33.

-

Paşaportul negustorului Răducan Iovanovici din

Cerneţi pentru călătoria în Turcia, prin schela Calafat,

cu soroc de două luni.

XXIII/33

Orig.

1845

octombrie

30

2

34.

-

Hotărnicia moşiei Balta din judeţul Mehedinţi,

întocmită de hotarnicul Gh. Sitaru.

XXIII/34

Copie

1846

mai 30

5

35.

- Diata lui Ion Pleniceanu din Pleniţa.

XXIII/35

Orig.

1849 septembrie

28

3

36.

-

Hotărnicia moşiei Ţigănaşi ce ţine de hotarul moşiei

Gogoşi din judeţul Mehedinţi, prin care se deosebesc

părţile pitarului Toma Iupceanu de zestrea socrului

său, serdarul Ghiţă Burileanu, hotărnicie întocmită de

hotarnicul Ion Vâlceanu la 28 februarie 1850.

Este însoţită de două hotărâri judecătoreşti pronunţate

de Judecătoria Mehedinţi şi Curtea de Apel din

Craiova, sectorul I.

1850

februarie

28

13

122

XXIII/36

Orig. şi copie

37.

-

Înscris al hotarnicilor pitar Petru Strehăianu şi M.

Nişulescu pentru alegerea şi împărţirea moşiei

Stugarţu a satului Jupâneşti.

XXIII/37

Orig.

1851

martie 3

2

38. - Zapis prin care Ilinca Udricăi vinde lui Răducan

Ivanovici din Cerneţi o vie a sa luată de la Dumitru.

XXIII/38

Orig.

1851

aprilie 4

1

39.

-

Soţii Mihai şi Preda Adam din Bălţaţii de Jos dau

zapis nepoţilor lor Oprea şi Dumitru, opt stânjeni de

moşii, cei doi copii părăsindu-i la bătrâneţe.

XXIII/39

1852

martie 9

1

40.

-

Jalba Stancăi Cioabă din Valea Ursului şi a sorii sale

Ioana din satul Săcu către Subocârmuirea plăşii

Dumbrava de Sus pentru 30 stânjeni din Sura, de la

unchiul lor Pătru Ciobescul, socrul pitalului Marin

Chintescu.

XXIII/40

Orig.

1854

august 31

1

41.

-

Actul prin care Bălaşa Fratiştoţeanu îşi vinde cele

două plaţuri rezervate în Severin (moşia sa vândută

pentru înfiinţarea oraşului Severin) lui Dumitru

Ianovici.

XXIII/41

Orig., cu sigiliul Poliţiei

1854

august 31

1

42.

-

Înştiinţarea Eforiei Şcoalelor din Ţara Românească

despre Regulile disciplinare din şcoli, instituite prin

jurnalul Eforiei nr. 41 din 14 decembrie 1856.

XXIII/42

Imprimat

-

1

43.

-

„Album Moldo-Valaque ou guide politique et

pittoresque a travers les Principates du Dunube”

(„Album Moldo-Valah sau ghid politic şi pitoresc la

de-a lungul Principatelor Dunărene”) .

XXIII/43

Tip. 27 x 27, 5 Paris, 24 pagini.

1857-

1859

44.

-

Foaie de zestre dată de Nae Pleniceanu surorii sale

Sofica.

Între martorii semnatari, şi Gr. Miculescu.

XXIII/44

Orig.

1848

ianuarie

17

1

45. - Contract de învoire agricolă pentru păşunatul vitelor

şi arendaşul părţii de moşie a Tismanei, a lui Toma

1859

martie 20

2

123

Iupceanu şi altul anume Ioniţă Grecescu arendaşul.

XXIII/45

Orig.

46.

-

Însemnare pentru lucrările la o prăvălie a lui Vasile

Ivanovici fiul lui Ivan Ivanovici, din Severin.

XXIII/46

Orig.

1868

iulie 7

1

47.

-

Hotărârea judecătorească între neamul Bolbotină din

Bahna cu moşnenii Bozoviceşti şi Giurceşti, tot din

Bahna, Mehedinţi, pentru moşii în hotarul Moiseşti.

XXIII/47

Copie

1862

noiembrie

3

8

48.

-

Act de învoială agricolă între locuitorii comunei

Ţigănaşi, judeţul Mehedinţi, şi proprietarul moşiei

Toma Iupceanu, pentru păşunatul vitelor şi arături.

XXIII/48

Orig.

1865

aprilie 12

1

49.

-

Înscris prin care locuitorii din satul Ţigănaşi se

învoiesc pentru doi stânjeni de lemne necesari şcolii

să-i ia din pădurea proprietarului Toma Iupceanu, cu

doi galbeni la „ cei 40 de mucenici”.

XXIII/49

Orig.

1865

aprilie 12

1

50.

-

Sentinţă pronunţată de Tribunalul judeţului.

Mehedinţi în pricina dintre Ioana Petrescu din

Stigniţa cu Constantin Ion Mărculescu din Adunaţii

Teiului pentru liberă posesie de moşie în hotarul

Adunaţii Teiului.

XXIII/50

Copie legalizată

1865

mai 14

7

51.

-

Cercetarea administrativă în pricina lui Lăpădat

Popescu din Ţigănaşi pentru jefuirea pădurii şi

spargerea hotarelor proprietăţii sale, cu concursul

primarului şi ajutorului de primar din comună.

XXIII/51

Copie din 1878

1865

-

52.

-

Tabela A de constatarea numărului clăcaşilor, a

categoriei lor şi a sumei de despăgubire cuvenită

proprietarului, aparţinând comunei Ţigănaşi, plasa

Blahniţa, judeţul Mehedinţi.

XXIII/52

Copie

<1865>

3

3

53.

-

Tabela A de constatare nominală a chiriaşilor

îndreptăţiţi a fi împroprietăriţi, a categoriilor de

împroprietărire şi a sumelor de despăgubire cuvenite

proprietarilor din comuna Rocşoreni, plasa

<1865>

3

124

Dumbrava, judeţul Mehedinţi, mânăstirea Strehaia.

XXIII/53

Orig.

54.

-

Un număr de 15 locuitori din comuna Ţigănaşi,

judeţul Mehedinţi, se învoiesc cu Toma Iupceanu

pentru 500 de stânjeni de pământ luându-l în arendă

cu 30 de galbeni anual, 15 pui de găină pentru

păşunatul vitelor lor timp de 5 ani.

XXIII/54

Orig.

1866

mai 24

1

55.

-

Înscrisul Ioanei Mituleasa din Cerneţi prin care vinde

lui Răducan Ivanovici din Cerneţi un cazan de 34 de

ocă cu 9 lei şi 20 de parale.

XXIII/55

Orig.

1869 septembrie

7

1

56.

-

Înscris prin care se constată că Răducan Ivanovici s-a

învoit pentru viile şi obraţele (8 pogoane şi ¼) şi 3

pogoane cu grâu alăturea, toate în proprietatea

statului Piatra Albă, pe anii 1871-1876, ale lui Ştefan

P. Barbovici din Tr. Severin, cu 12 galbeni anual.

XXIII/56

Orig.

1871

iulie 11

1

57.

-

Act de vânzare a plaţului cu nr. 1602 din oraşului

Turnu Severin emis de consiliul comunei urbane

Turnu Severin lui Nicolae Zaharia.

XXIII/57

Orig.

F.d.

2

58.

-

Act de împărţire a hotarului Ţigănaşi între

proprietarii săi mari şi mici.

XXIII/58

Orig.

1874

Iulie 1

2

59.

-

Proces verbal încheiat de subprefectul plăşii, Blahniţa

la cercetarea făcută în legătură cu reclamaţia

proprietarului Toma Iupceanu că mai mulţi locuitori

din com. Ţigănaşi îi încalcă moşia.

XXIII/59

Copie

1877

noiembrie

5

3

60.

-

Rafael Hagiad, proprietar, acţionează în judecată la

Tribunalul judeţului Mehedinţi pe locuitorii din

comuna Almăjel, învoiţi cu bani în viile de pe

proprietatea sa din acea comună din 1862-1878,

deoarece, exprimând contractul de învoire, în 1879 au

refuzat să se mai învoiască cu proprietarul pentru

acele vii, deşi voiau să le folosească ca şi până atunci.

Cerea condamnarea lor pentru a-i plăti dreptul de

proprietar conform învoielii depuse de el la primăria

<1879>

1

125

comunală şi eliberarea viilor din folosinţă dacă s-ar fi

suspus învoielii ca şi până atunci.

XXIII/60

Tip.

61.

-

Fragment din registrul de tocmeli agricole al comunei

Fărcăşeşti, judeţul Gorj, pe perioada 1 martie 1884-6

iunie 1884.

XXIII/61

Orig.

1884

6

62.

-

Caiet de însărcinări emis de Prima Societate de

Credit Funciar Român din Bucureşti lui Alexandru

Silişteanu care-şi garantează împrumutul cu moşia

Plopi şi Adunaţii Teiului.

Se indică actele proprietăţii depuse în păstrare la

societate.

XXIII/62

Orig.

1885

decembrie

4

3

63.

-

Chitanţa dată de N. P. Bărbănescu şi firma sa din T.

Severin către casieria oraşului la primirea sumei de

3150 lei pentru obiectele închiriate Şcolii Normale

„Traian” din Turnu Severin.

XXIII/63

Orig.

1887

februarie

24

1

64.

-

Tabel nominal pentru măsurarea şi împărţirea

pământului delimitat locuitorilor din Izvorul Frumos,

com. Burila Mare, în suprafaţă de 233 ha. şi 308 m.p.

din care pentru locutori, pentru primărie, şcoală,

biserică, cimitir şi pe seama vieţii satului.

XXIII/64

Orig., rupt lipsă text

1887 Decembrie

3

65.

-

Tabel indicativ de măsurarea şi împărţirea

pământului delimitat locuitorilor din com. Rogova în

anul 1864, întocmit de inginerul hotarnic G.

Crăciunescu.

XXIII/65

Orig.

1897

mai 14

13

66.

-

Circulare, încunoştinţare şi apeluri adresate

populaţiei din judeţ privitoare la problema legată de

economia agrară, cultura trifoiului şi lucernei (1899

Spiru Haret), arendarea prin licitaţie publică a

moşiilor statului Bistriţa şi Hergheviţa (1906), cultura

gândacilor de mătase (1906), organizarea sindicatului

agricol din judeţ (1912), stăvilirea actelor de

prădăciune şi devastarea locuitorilor mai înstăriţi

(1917), exemplul mobilizator al învăţătorilor pentru

munca câmpului (1932), restul împrumutului ţării

1899-

1941

18

126

(1920), înscrierea la şcolile de agricultură din Filiaşi

şi horticolă de fete din Bucureşti, îmbunătăţirea rasei

de câini (1932), pepiniera de duzi (din Dâmboviţa,

1932), asigurarea în caz de daune de vite, susţinerea

de către preoţi a culturii de plante textile, sărbătoarea

pomului 1945.

XXIII/66

Orig. cop.

67. - Însemnare în greceşte pe fila unei cărţi.

XXIII/67

<XIX> 1

68.

-

Anunţ privitor la apariţia în curând în Capitală a

ziarului „Naţionalistul”, în primul său număr cu

senzaţionalul articol de reportaj „Un milion şi

jumătate”, în care erau demascaţi Tache Ionescu şi

Alexandru Bădărău.

XXIII/68

Orig., imprimat rupt

-

1

69.

-

Apelul Casei Femeii, înfiinţată în 1923 de catre

Consiliul Naţional al Femeilor Române, către toate

„bunele românce” pentru strângerea de fonduri

necesare acestei asociaţii 1919 – Apelul Filialei

Turnu Severin al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie

pentru fonduri necesare copiilor basarabeni (500)

goniţi de foame şi primiţi de oraş, 1935/1936. Apelul

Asociaţiei Generale a Medicilor din ţară în problema

mortalităţii infantile.

XXIII/68

Tipăritură

<1919-

1939>

3

70.

-

Contractele de vânzare-cumpărare şi punere în

exploataţie a cuptoarelor de pâine şi a Fabricii de

Galete de la Piteşti, vândute de statul român lui

Leopold Ratemberg din Frankfurt şi concesionate de

acesta lui Sam Liebes pentru a face pîine şi căruţe

necesare armatei ruse în războiul cu otomanii.

Sentinţele de judecată pronunţate pentru

nerespectarea contractului de vânzare, corespondenţă

pentru angajarea lui Titu Maiorescu ca avocat al lui

Sam Liebes.

XXIII/70

Scrise în limbile franceză,

germană şi rusă. (La fila 9,

planul Fabricii Galete Piteşti)

1877-

1883

43

PACHETUL nr. XXIV

1.

-

Textul adoptat de profesorii Liceului „Traian” din

Turnu Severin, comitetul serbării şi delegatul

Ministerului Instrucţiunii Publice pentru a fi trimis lui

1902

mai 10

127

Carol I cu prilejul dezvelirii monumentului Regelui

în curtea liceului în ziua de 10 mai 1902.

XXIV/1

Copie

2.

-

Rapoarte ale directorului Liceului „Traian” din Turnu

Severin către ministrul Instrucţiunii Publice cu

privire la necesitatea înfiinţării unei reviste destinate

şcolilor secundare, starea de igienă şi educaţie

sanitară a elevilor etc.

XXIV/2

Copie

1902

decembrie

2-9

7

3.

-

Decizia Academiei Române cu privire la ridicarea

monumentului lui Vasile Alecsandri.

XXIV/3

Tip.

1903

iunie 10

bucureşti

-

4.

-

Statutul şi libretul Băncii populare

„Amutria” din comuna Zegujani - Mehedinţi.

XXIV/4

Tip.

1904

iulie 15,

Turnu

Severin

13

5.

-

Corespondenţă între Primăria orşului Iaşi şi Şantierul

Naval Tr. Severin cu privire la sfinţirea bisericilor

„Sf. Nicolae Domnesc” şi „Trei Ierarhi”, vânzarea

medaliei comemorative, listă de subscripţie etc.

XXIV/5

Orig. şi copie

1904 septembrie

- octombrie

6

6.

-

Actul constitutiv şi statutul Băncii populare „Perii”

din comuna Peri – Mehedinţi.

XXIV/6

Tip.

1904

decembrie

4, Turnu

Severin

30

pag.

7.

-

Corespondenţă cu consulatul german din Bucureşti.

XXIV/7

Orig., limba germană

1905

iunie 20

21

8.

-

Apelul prefectului judeţului Mehedinţi pentru

participare la expoziţia din 1906, apelul şi

instrucţiunile generale ale expoziţiei oraşului Turnu

Severin şi judeţului Mehedinţi din septembrie 1914,

regimul circulaţiei obiectelor istorice şi artistice de la

biserici (1929), legea pentru restaurarea şi

conservarea monumentelor istorice şi circulara

comisiei monumentelor către biserici (1920),

bisericile mai vechi de 1834 fiind considerate

monumente istorice, apelul şi proiectul expoziţiei

etnografice a judeţului Mehedinţi din 1933, placheta

târgului de mostre de la Sibiu - 1934 etc.

XXIV/8

Orig., şi copie

1905-

1938

17

128

9.

-

Cererea pentru sprijinul în construirea şcolii din

Drăguşani – Dorohoi (1905), apel la armonie între

autorităţile satului (1905), apelul societăţii „Creditul”

ca preoţii să se înscrie în societate (1908), starea

învăţământului potrivit circularei ministeriale din

1918, hotărâre pentru construcţia şcolii din Gruia,

scrisoarea de mulţumire pentru sprijinul primit de

Liceul „Traian” la construirea stadionului (1928),

suplinirea învăţătorilor concentraţi ( 1939).

XXIV/9

1905-

1939

12

10.

-

Anunţul Teatrului liric din Bucureşti privind

reprezentarea, de către studenţi, a piesei „ Prinţ şi

Student” (Alt – Heidelberg) de Mayer Förstec în

cadrul unui mare festival studenţesc.

XXIV/10

Tip.

1906

aprilie

-

11.

-

Contract de arendare între N. S. Bălu şi Petre Bălu,

proprietari din Orzeşti – Mehedinţi cu Sandu

Bicheriu, econom de vite din Mărăşeşti, pentru

păşunatul vitelor pe partea lor de moşie (muntele

Olanul).

XXIV/11

Orig.

1906

iulie 24

2

12.

-

Trei brevete ale medaliilor – jubiliare Carol I ( 1906),

„Răsplata muncii”, la 25 de ani de serviciu de stat

(1938), centenarului regelui Carol I (1940), decernate

lui Dicu Preda din Turnu Severin.

XXIV/12

Orig.

1906-

1940

-

13.

-

Statutul Băncii populare „Regele Carol I şi Regina

Elisabeta” din comuna Almăjel – Mehedinţi.

XXIV/13

Tip.

1909

august

10-28

-

14. - Invitaţie la ceremonia funebră prilejuită de decesul

lui Richard Franasovici - tatăl din Turnu Severin.

XXIV/14

Imprimat

1911

mai 14

15.

-

Contract între I.C. Ungureanu, preşedintele societăţii

de exploatare „Cuza Vodă” din Ploştina – Mehedinţi

şi P. S. Turturescu din Bucureşti pentru a-i vinde 12-

13 vagoane bulumaci stejar.

XXIV/15

Orig.

1911

iunie 29

2

16.

-

Proces-verbal al întrunirii reprezentanţilor celor mai

mari bănci din Bucureşti organizată de Banca

Naţională.

1912

noiembrie

-

129

XXIV/16

Orig.

12

17.

-

Ordine circulare, apeluri, ordonanţe publice etc.

privind cumpărarea aeroplanului „Mehedinţi” (1913),

ajutorarea familiilor mobilizaţilor (1916), declararea

pagubelor de război (1920), subvenţii pentru

societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război”

(1920), pomenirea eroilor, pregătirea piloţilor civili,

curăţirea străzilor oraşului Turnu Severin (1945),

aprovizionarea cu materiale a armetei sovietice.

XXIV/17

1913-

1945

17

18.

-

Invitaţie program a Şcolii de muzică „Elefterie şi

Elena Cornetti” şi a Teatrului Naţional din Craiova la

spectacolul dat de elevi.

XXIV/18

Imprimat

1914

februarie

1

19.

-

Certificat de absolvire a Şcolii elementare de

agricultură „Contele I. Tallevici” din comuna

Gemeni, judeţul Mehedinţi.

XXIV/19

Orig.

1914

august

-

20.

-

Tabel cuprinzând 39 clăcaşi din Podeni,

împroprietăriţi.

XXIV/20

Orig.

1915

februarie

12

-

21.

-

Telegramă trimisă din Germania ziarului „Ziua” din

Bucureşti.

XXIV/21

Orig.

1915

-

22.

-

„Personal ausweis” aliberat în timpul ocupaţiei

germane ( 1916-1918).

XXIV/22


1917

aprilie 3

1

23.

-

Aviz pentru o casă contaminată de tifos emis de

autorităţile germane de ocupaţie – comandatur de

etapă 22.

XXIV/23

Imprimat,

Limba germană

<1917>

1

24.

-

Listă cuprinzând persoanele străine aflate în oraşul

Turnu, Severin bănuite de spionaj înainte de

decretarea mobilizării din 1918.

XXIV/24

Orig.

<1918>

-

25. - Brevet pentru conferirea medaliei „Bărbăţie şi

Credinţă” serg. instructor Roşoga Ion din

1919

martie 14

1

130

<Mehedinţi> pentru vitejia dovedită în luptele de la

Moviliţa.

XXIV/25

Orig.

26.

-

Declaraţia privind pagubele pricinuite de armatele

germană şi austriacă în Primul Război Mondial, dată

de loc. Ion D. Neacşu din Balta – Mehedinţi.

XXIV/16

Orig.

<1919>

1

27.

-

Manifestul către ţară al celui de al treilea guvern al

Partidului Poporului condus de generalul Averescu.

XXIV/27

Imprimat

<1920>

1

28.

-

Diploma acordată Anetei D. Stoicescu din Gvardeniţa

de către Expoziţia şi Târgul de mostre din Bucureşti –

1921, pentru obiecte de industrie casnică.

XXIV/28

Orig.

1921

-

29.

-

Decret pentru conferirea medaliei „Serviciul

Credincios” plut. maj. Roşoga Ion din judeţul

<Mehedinţi>.

XXIV/29

Orig.

1922

noiembrie

14

-

30.

-

Raportul Comititetului şcolar al Liceului „Traian”

prin care se solicită prefectului o subvenţie pentru

continuarea lucrărilor internatului liceului.

XXIV/30

Orig.

1923

februarie

19

31.

-

Tabele şi procese-verbale întocmite de comitetul de

ocol de pe lângă Ocolul rural Vânju Mare, pentru

revizuirea tablourilor de împroprietărire în comuna

Rogova, moşia I. Mihail.

XXIV/31

1923-

1925

37

32.

-

Dare de seamă asupra activităţii din campania de

lucru a anilor 1922-1923 prezentată de comitetul

şcolar judeţean, pentru construcţia localurilor de şcoli

săteşti în Mehedinţi.

XXIV/32

Tip.

1924

ianuarie

23

15

pag.

33.

-

Raportul preşedintelui Comitetului şcolar al Liceului

„Traian” din Turnu Severin, prin care invită prefectul

judeţului la consfătuirea asupra proiectului de

împrejmuire a castrului roman „ Drubeta”.

XXIV/33

Orig.

1924

decembrie

20

1

34. - Decizia Ministerului Cultelor şi Artelor cu privire la 1925 2

131

asociaţiile cu caracter religios interzise şi libere în

cadrul constituţional, instrucţiuni în referire.

XXIV/34

Imprimat

ianuarie

29

35.

-

Anunţuri şi invitaţii la conferinţele Universităţii

populare (libere) din Turnu Severin.

XXIV/35

Tip.

1925-

1948

3

36.

-

Inventarul dosarelor comunelor Covrigi, Sura,

Negomir, Dragoteşti, Mătăsari, Brădetul, Miculeşti,

Slivileşti şu Strâmtu, create de Judecătoria de ocol

Slivileşti în 1908 – 1929.

XXIV/36

Orig.

1926

ianuarie

5

53

37.

-

Inventarul dosarelor create de Judecătoria

Ciovârnăşani în anii 1920-1925.

XXIV/37

Orig.

1926

ianuarie

7

29

38.

-

Inventarele dosarelor şi registrelor create de

Judecătoria Bâcleş în anii 1908-1925.

XXIV/38

Copie

1926

februarie

37

39.

-

Apelul organizaţiei locale a Partidului Ţărănist şi

Muncitoresc către alegătorii din Turnu Severin pentru

alegerile comunale din 19 februarie 1926.

XXIV/39

Imprimat

1926

februarie

1

40.

-

Corespondenţă cu prefecţii de judeţe în legătură cu

achiziţionarea unor cărţi şi periodice.

XXIV/40

Orig. şi copii

1931-

1937

5

41.

-

Circulare şi instrucţiuni adresate preoţilor pentru

curmarea luptelor politice şi antrenarea lor în

activităţi administrative şi obşteşti, dare de seamă

către congresul eparhial al Societăţii „Renaşterea”

(1939).

XXIV/41

Orig. şi copii

1931-

1941

29

42.

-

Chemarea C.C. al P.C.R. către toţi muncitorii, ţăranii

săraci şi mijlocaşi şi naţionalităţi precum şi a. C.C. de

acţiune a muncitorilor ceferişti.

XXIV/42

Imprimat

1932

martie

2

43.

-

Publicaţia Serviciului Bunurilor din cadrul Direcţiei

Reformei Agrare pentru scoaterea la licitaţie a unor

bunuri imobiliare din judeţul Mehedinţi.

1932

iunie

1

132

XXIV/43

Imprimat

44.

-

Declaraţia primului ministru, Iuliu Maniu, asupra

conversiunii datoriilor rurale şi urbane.

XXIV/44

Imprimat

1932

iulie

3

45.

-

Apelul către alegătorii pentru Camera de muncă

publicat în gazeta locală bilunară „Mehedinţeanul”.

XXIV/45

Tipăritură

1933

aprilie

1

46.

-

Borderou colectiv (petiţie) formulat de învăţătorii din

Mehedinţi către directorului general din Bucureşti,

pentru lichidarea restanţelor de salarii cuvenite pe

1931.

XXIV/46

Orig.

1933

august 14

15

47.

-

Manifestul program al Partidului Naţional Ţărănesc

în alegerile din 1933.

XXIV/47

Imprimat

1933

2

48.

-

Apelul de sprijin făcut de Oficiul parohihal şi

protopopesc ortodox din Bistriţa, judeţul Năsăud,

pentru terminarea bisericii catedrale.

XXIV/48

1933

2

49.

-

Cererea făcută de ministrul Comunicaţiilor, R.

Franassovici, către Teodor Costescu, preşedintele

Societăţii culturale „Teatrul oraşului Tr. Severin”,

pentru cumpărarea unei case istorice în oraş, în care

să fie mutate o parte din obiectele donate muzeului de

Maria Istrati, în locul lor la Palatul Cultural urmând

să fie organizată colecţia istorică Marius Vorvoreanu,

adunată în vederea centenarului oraşului.

XXIV/49

Orig.

1936

ianuarie

27

1

50.

-

Aviz către toţi comercianţii şi industriaşii din judeţul

Mehedinţi că la 15 februarie 1936 Octavian Goga va

conferenţia în Turnu Severin.

XXIV/50

Imprimat

1936

februarie

1

51.

-

Publicaţia Biroului electoral al judeţului Mehedinţi

pentru amânarea alegerilor comunale din Turnu

Severin de la 27 iunie la 12 septembrie 1936.

XXIV/51

Imprimat

1936

iunie 19

1

52. - Adresa Direcţiei contabilităţii din Ministerul Justiţiei

către prefectul judeţul Mehedinţi cu privire la

1936

noiembrie

2

133

condiţiile impropii de muncă din localul tribunalului.

XXIV/52

Orig.

18

53.

-

Buletin de informare al Spaniei Naţionaliste nr.

13/639 din 1.08.1938, ediţie în limba română.

XXIV/53

Tipăritură

1938 septembrie

1

5

54.

-

Permise port armă ale soţilor Mihail şi Elena

Macavei, proprietari din comuna Vlădaia şi ilegalist

comunist.

XXIV/54

Orig.

1938

octombrie

22 -

1944

martie 25

4

55.

-

Publicaţia Băncii Naţionale a României cu privire la

vânzarea numai către bancă a monedelor de aur

deţinute de către persoanele fizice.

XXIV/55

Imprimat

1938

1

56.

-

Memoriul Comitetului şcolar al şcolilor din comuna

Vânjuleţ, judeţul Mehedinţi, către rezidentul regal al

ţinutului Olt cu privire la corul, orchestra şi fanfara

din Vânjuleţ şi necesitatea menţinerii postului de

maestru de muzică la şcolile de meserii din Vânjuleţ.

Semnează: T. Costescu.

XXIV/56

Orig.

1939

martie 12

3

57.

-

Programul concertului jubiliar de 50 de ani al

violonistului Grigoraş Dinicu, cu concursul orchestrei

simfonice Pro – Arte, şi demersul pe lângă Prefectura

judeţului Mehedinţi.

XXIV/57

Orig.

1939

aprilie 1

2

58. - Fişa informativă privind situaţia arhivelor particulare

şi comunale şi adresa Direcţiei regionale Craiova a

Arhivelor Statului în referire.

XXIV/58

Orig.

1939

noiembrie

22

2

59. - Sfaturi pentru înlăturarea cauzelor incendiilor.

XXIV/59

Orig.

1939 2

60

-

Comunicatul ministrului de Interne, gen. David

Popescu, şi prefectului judeţului Mehedinţi cu privire

la manifestările (3 zile) împotriva Diktatului de la

Viena.

XXIV/60

Tip.

1940 septembrie

1

61. - Apelul către toate autorităţile adresat de prefectul 1940 1

134

judeţului Tecuci.

XXIV/61

Impr.

noiembrie

11

62.

-

Tabel de moşiile din judeţul Mehedinţi administrate

de proprietari sau prin intermediul administraţiilor.

XXIV/62

Copie

<1940>

noiembrie

-

decembrie

5

63.

-

Proces-verbal de predare-primire a serviciului Poliţiei

Turnu Severin la 31 decembrie 1940.

XXIV/63

Orig.

1940

decembrie

31

3

64.

-

Proces-verbal al comisiei speciale încheiat la

Atelierele CFR Turnu Severin cu privire la

propaganda pentru organizaţiile politice interzise,

mişcarea legionară şi participarea la rebeliune.

XXIV/64

Orig.

1941

mai 24

1

65.

-

Plan de căutarea informaţiilor – ghid emis de Direcţia

generală a Poliţiei pentru unităţile sale.

XXIV/65

Orig.

1941

noiembrie

4

-

66.

-

Ordine, rapoarte, tabele, procese-verbale, adrese şi

sinteze privind stăvilirea propagandei comuniste şi

antisovietice şi la pregătirea şi înfăptuirea insurecţiei

din anul 1944, acţiuni de sabotaj, evenimente militare

în perioada august-octombrie 1944 în zona Calafat –

Buziaş etc.

XXIV/66

1941-

1945

82

67.

-

Buletin de propagandă contra comunismului şi

Naţiunilor Unite.

XXIV/67

Tipăritură

1942

ianuarie

31

8

pag.

68.

-

Convenţia de armistiţiu între guvernul român şi

Naţiunile Unite şi anexa respectivă.

XXIV/68

Tipăritură

1944 septembrie

12

6

69.

-

Ordonanţa nr. 2 a Comandamentului militar sovietic

privitoare la circulaţia liberă în România a leului şi

rublei la cursul indicat ( 100 lei = 1 rublă).

XXIV/69

Imprimat

Limbile rusă şi română

1944 <septembrie>

70. - Răspunsul Şantierului Naval Turnu Severin la

memoriul prezentat de delegaţia muncitorilor către

1944

octombrie

7

135

Direcţia Generală a Administraţiei Comerciale a

Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă.

XXIV/70

Copie

31

71.

-

Dare de seamă asupra stării de spirit a populaţiei din

raza oraşului Turnu Severin întocmită pentru luna

martie 1945 de Biroul siguranţei din cadrul Poliţei

Turnu Severin şi înaintat Parchetului Mehedinţi.

XXIV/71

Orig.

1945

martie 24

3

72.

-

Monitorul Oficial al RPR nr. 133 bis cuprinzând

legea pentru naţionalizarea întreprinderilor

industriale, bancare şi de asigurari minire şi în

transporturi.

XXIV/72

Tipăritură

1948

iunie 11

10

73.

-

Titlu de proprietate acordat în baza Decretului-Lege

pentru înfăptuirea Reformei Agrare (nr. 187/1945).

XXIV/73

Orig.

<1948>

-

74.

-

Ordonanţa nr. 6673 emisă de Comitetul provizoriu al

judeţului Mehedinţi cu privire la cotele de lână pentru

DCA.

XXIV/74

Imprimat

1949

mai 5

1

75.

-

Lista monumentelor de arhitectura, arheologie,

istorice şi de artă din Turnu Severin, (din oraş şi

raion) întocmită de Serviciul de evidenţă fond topo-

geo al Sfatului Popular regional Oltenia, proces-

verbal pentru fixarea limitelor zonei de protecţie

pentru termele castrului roman Drubeta (25 aprilie

1960) şi situaţia cu imobilele la care se încalcă

această zonă, plan de măsuri pentru restaurarea şi

popularizarea monumentelor istorice şi dezvoltarea

muzeelor din Turnu Severin şi Ada Kaleh (1960).

XXIV/75

Orig. şi copie

1960-

1962

16

76.

-

Afişe ale expoziţiei de manuscrise şi documente

organizată de Arhivele Statului Craiova la 7-19

noimbrie 1961 şi săptămânii literare vâlcene din

februaire 1972.

XXIV/76

Tipăritură

1961;

1972

2

77.

-

Expunerea lui Florea Dăescu, comunist ilegalist din

Turnu Severin, despre istoricul mişcării muncitoreşti

1967

25

136

de la începuturile ei în Turnu Severin.

XXIV/77

Orig.

78.

-

Apelul către alegătorii Colegiului I Senat din jud.

Mehedinţi privind circumstanţele reuşitei în alegeri,

în judeţ, a şefului partidului liberal Dimitrie Sturdza.

XXIV/78

Tipăritură

<1900

noiembrie>

1

79.

-

Din amintirile lui Ştefan Scăueru din Drobeta-Turnu

Severin, perioada 1917-1960.

XXIV/79

Dactilografiate

1981

iulie 1

29

PACHETUL nr. XXV

1.

-

Foaie de descântec ritualic ce însoţeşte un pomelnic

sau testament.

XXV/1

Orig., rupt lipsă text

<1700-

1750>

2

2.

-

Cartea de cercetare a pricinii de judecată dintre

Iovan, nepotul lui Pătru Bălteanu din Balta, şi Opriţa,

mătuşa sa, pentru un cazan rămas moştenire de la

Pătru Bălteanu.

XXV/2


1794

martie

1

3.

-

Jalba unor săteni din Iupca (Pătru Pârcălabu, Iovan

Brebu etc.) care reclamă Isprăvniciei judeţului

Mehedinţi nedreptăţilie şi chinurile ce le îndurau de

la Vintilă Giurescu Mazilu şi omul său, Dinu Glăvan

Birou. Cer dreptate.

Pe verso, porunca ispravnicilor către zapciul plăşii

Baia, pentru cercetare.

XXV/3

Orig.

1820

decembrie

1

1

4.

-

Zapis prin care Nicolae, Lupu Zoican şi alţii recunosc

că au plătit 100 tl. lui Constantin Brăiloiu din

<Balta>.

XXV/4

Orig., pătat

1823

decembrie

2

1

5.

-

Înscris prin care Răducan Pătru recunoaşte că nu s-a

făcut nici o urmare în restituirea banilor ce îi avea la

<fraţii Zoican> şi alţii din <Balta>.

XXV/5

Orig., pătat

1824

noiembrie

1

6.

-

Zapis prin care Gruiul Gogâltan din Gornoviţa

recunoaşte că în schimbul a 117 lei primiţi de la vărul

său, Lupul Gogâltan, i-a dat acestuia partea sa de

moşie din hotarul Gruiului.

1826

octombrie

15

-

137

XXV/6

Orig., rupt

7.

-

Zapisul prin care Ghiţă Hamzescu din Gornoviţa

recunoaşte că a primit 60 tl. împrumut de la Lăpădat

Gogâltan, zălogind pământ în hotarul Gruiului.

XXV/7

Orig.

<1826 -

1838>

1

8.

-

Tadu Surlea din Bratioveşti dă zapis lui Dumitrache

Ulmet pentru vănzarea părţii sale de moşie din Bala

(pruni, sălişte, vad de moară, vie, partea de pământ,

în rupt) în schimbul a 56 lei şi partea de pruni a lui

Dumitrache din Brativoieşti, în afara părţii

cumnatului acestuia, Nicola Draăcea, ce împarte în

două cu el, din toate.

XXV/8

Orig., hârtie

1830

aprilie 13

1

9.

-

„Catastih” cuprinzând socoteala venitului moşiei

Prunişor.

XXV/9

Orig., rupt

<1831-

1840>

5

10.

-

Taşcherea cuprinzând părţile de moşie alese

moşnenilor Ursani din <Valea Ursului>.

XXV/10

Orig.

1834

iunie 20

1

11.

-

Zapisul prin care Gruia sin Gruiul Gogâltan din

Gornoviţa dă zălog lui Căpida sin Giurgi Gogâltan,

vărul său, care îl împrumutase cu 300 lei părţi din

moşia sa aflată în hotarul <Gruiul>.

XXV/11

Orig.

1834

iulie 18

1

12.

-

Tabel cuprinzând situaţia proprietăţii pământului

satului <Bâlvăneşti> împărţit între neamul

Mărculeştilor, Bologeştilor ş.a.

XXV/12

Orig., rupt, lipsă text

<1835-

1845>

1

13.

-

Raport semnat de Nicolae Vlăduceanu, alesul satului

Bala de Jos şi Micu Borleanu, cutierul acelui sat,

orânduiţi de subocârmuitorul plăşii Baia, polcovnicul

Iancu Racoviciceanu, să aleagă părţile de moşie ale

lui Matei sin Pârvu Bârlea şi Ion Ulmeni din Bala de

Jos de cele ale altor moşneni.

Se dă lista cheltuielilor făcute cu acest prilej.

XXV/13

Orig., deteriorat

1836

aprilie 27

2

14.

-

Zapisul prin care Iancu sin Blagoe Ulmeni vinde cu

160 lei partea sa de moşie din hotarul Bala de Jos,

1836

138

unui văr de-al său din neamul Ulmenilor.

XXV/14

Orig.

mai 12 1

15.

-

Jalba prin care <Alexandru> Busuioc din Gornoviţa,

se plânge Ocârmuirii judeţului Mehedinţi împotriva

părtaşilor săi, moş Nica Preşneni şi Costea, cu care

stăpânea în hotarul Măclescu şi care vânduseră fără

voia lui nişte peri negustorului Mihuţ Cârjeu din

Cerneţi. El era acuzat că ar fi distrus cu vitele recolta,

cerându-i-se despăgubiri.

Se dă poruncă de cercetare.

XXV/15

Orig.

1836

<iunie

26>

2

16.

-

Jalba aleşilor satului Marga adeverită de

Subocârmuirea plaiului Cloşani prin care cer să fie

întărit ca ţârcovnic al satului omul trimis de ei la

Cerneţi, pe cheltuiala lor, căci cel trimis în anul

precedent nu le era de folos.

XXV/16

1839

iunie 18

1

17.

-


dintre Costandin Nicolicioiu, Ioan Buzulean din

Valea Ursului cu Petre Săliştean pentru pământ, în

hotarul <Lacu>.

XXV/17

Copie, ruptă

1839

iunie 20

1

18.

-


dintre Ioan Mărculescu din Adunaţii Teiului pentru

16 st. de pământ în hotarul Rocşoreni, pământ rămas

de la un frate de-al lor.

XXV/18

Copie, ruptă

1839

iunie 29

1

19.

-

Înscrisul prin care popa Micu Dârpeş din Gornenţi

recunoaşte că în pricină pentru o livadă cu Nicolae

Gherghinescu îi este dator.

XXV/19

Orig.

1839

iulie 22

1

20.

-

Jalba înaintată Judecătoriei judeţului Mehedinţi de

către Ioan Mărculescu şi cetaşii săi din Adunaţii

Teiului în pricina dintre ei şi paharnicului Constantin

Brăiloiu cu care se învoiseră pentru nişte pruni.

XXV/20

Orig., rupt pătat

<1840-

1850>

1

21.

-

Zapisul dat de Niţă Gogâltan din <Gornoviţa> lui

Radu sin Trăilă Gogâltan, vărul aău, de la care

împrumutase 98 lei în schimbul cărora lăsa ca zălog 9

st. de pământ în „lunca mică”.

1843

februarie

19

1

139

XXV/21

Orig.

22.

-

Jalba lui Ioan şi Gheorghe Gogâltan din Gornoviţa,

adresată Subocârmuirii plaiului Cloşani, prin care

protestează împotriva tendinţelor unui anume

Costandin şi vărul său, Guţariu, care le luaseră o

livadă cu pomi.

XXV/22

Orig.

1843

mai 28

1

23.

-

Zapis prin care Drăgan Branu din Izvorul Bârzii,

Călina sin Mihai Branu ot Sipăneşti, Pătru sin Ivan

Branu ot Halânga, Iancu sin Ioan Manolea ot

Părlagele ş.a. vând cu 2460 tl. lui Trăilă Negoiţescu

cu fraţii săi Iancu şi Lupu Sitaru cu cetaşii lor şi alţii

din Gornenţi partea lor de moşie, aleasă prin

hotărnicie, în hotarul Gogoeva şi Baia.

Alăturat adeverirea Subocârmuirii Cloşani.

XXV/23

Orig.

1843

iulie 12

2

24.

-

Jalba prin care Lăpădat Busuioc ot Gornoviţa şi Gh.

Oteislei ot Preşna cer Subocârmuirii plaiului Cloşani

să poruncească alegerea părţilor lor de moşie

stăpânite în devălmăşie în hotarul moşiei Miclescu.

Pe verso, porunca în referire.

XXV/24

Orig., rupt

1844

<martie

20>

1

25.

-

Jalba prin care GheorgheBordea ot Marga se plânge

Subocârmuirii plaiului Cloşani că un Ion Dăiescu i-a

tăiat o parte din pădurea ce o avea pe cureaua sa de la

Stiubeele, ocupând şi altă curea ce o avea în linie.

Pe verso, referatul Subocârmuirii.

XXV/25

Orig.

1844

<mai 19>

1

26.

-

Însemnare de stricăciunile provocate recoltei unor

locuitori din satul <Marga> de către vitele

locuitorilor.

XXV/26

Orig.

1844 septembrie

3

1

27.

-

Foaie de ispaşă cuprinzând stricăciunile constatate la

fân, fasole şi varză, produse de vite, din neatenţia

ciobanului satului <Marga>.

XXV/27

Orig.

1844 septembrie

3

1

28.

-

Foaie de zilele lucrate la o construcţie a lui Nicolae

Gherghinescu.

XXV/28

1845

decembrie

8

1

140

Orig.

29.

-

Zapisul prin care Ioan sin Lupu Iova din Gornenţi şi

Călina Iva cedează partea lor din moara ce o aveau în

<Gornenţi> lui Nicolae Gherghinescu şi altora din

Gornenţi.

XXV/29

Orig.

1846

ianuarie

8

1

30.

-

Jalba prin care Gheorghe Bordea se plânge

Subocârmuirii plaiului Cloşani împotriva unui

cumnat de-al său care îi arase fără drept un loc în

hotarul Godeanu, primit ca zestre împreună cu alte

bunuri pe care le numea.

Pe altă filă se da porunca de cercetare.

XXV/30

Orig., pătat

1846

<mai 5>

2

31.

-

Jurnalul de judecată al Judecătoriei judeţului

Mehedinţi în pricina pentru împreunare de pământ în

hotarul Topolniţa între Nicolae Gherghinescu din

Gornenţi şi popa Lupu Dârpeş din Malarişca.

XXV/31

Copie

<1846>

2

32.

-

Jalba adresată Subocârmuirii plaiului Cloşani de Gh.

Bordea din satul Marga, care se plânge împotriva

pretenţiilor fraţilor Păuleşti cu care făcuse un schimb

de pământ şi bunuri. Aceştia încercau să-i spargă

casa, care în urma măsurătorii căzuse în partea sa.

Alăturat, porunca de cercetare.

XXV/32

Orig., rupt

1848

<Martie

2>

2

33.

- Chitanţă de plată a havaieturilor de către Lăpădat

Gogâltan din satul <Gornoviţa>.

XXV/33

Orig. rupt

1848

1

34.

-

Raportul prin care cei orânduiţi cu alegerea părţilor

de moşie stăpânite de Nicolae Gherghinescu din

Gornoviţa şi popa Lupu Dârpeş din Malarişca în

hotarul Topolniţa încunoştinţează Subocârmuirea

plaiului Cloşani că nu s-a putut face lucrarea din

pricina neînţelegerilor dintre părţi.

Porunca subocârmuirii, pe verso.

XXV/34

Orig.

1849

martie 26

1

35.

-

Porunca Judecătoriei judeţului Mehedinţi, semnată de

Gr. Miculescu, pentru rezolvarea pricinii dintre

Nicolae Gherghinescu şi popa Lupu Dârpeş, la

alegerea moşiei <Topolniţa> N. Gherghinescu fiind

1851

aprilie 20

1

141

chemat să se prezinte la măsurătoare căci a lipsit.

XXV/35

Orig.

36.

-

Jalba adresată de Drăghici Drăgulici din <Gornenţi>

Subocârmuirii plaiului Cloşani reclamând închiderea

unui drum de către Gheorghe Petre.

XXV/36

Orig., pătat

1851

mai 8

1

37.

-

Porunca Judectoriei judeţului Mehedinţi semnată de

Constantin Somănescu prin care Nicolae

Gherghinescu din Gornoviţa este invitat să se

prezinte pentru a rezolva pricina pentru alegerea de

moşie dintre el şi popa Dârpeş din Malarişca.

XXV/37

Orig.

1851

iunie 14

1

38.

-

Porunca Subocârmuirii plaiului Cloşani către

deputaţii satului Marga pentru a se cerceta reclamaţia

făcută de Gheorghe Bordea împotriva lui Ion Dăescu

şi alţii care i-ar fi tăiat pădurea.

XXV/38

Orig.

1852 septembrie

2

1

39.

-

Porunca Subocârmuirii plaiului Cloşani către

deputaţii satului Negoieşti pentru a trimite cei doi

dorobanţi la care satul era obligat.

XXV/39

Orig.

1853

noiembrie

13

1

40.

-

Foaie cuprinzând cheltuielile făcute cu

înmormântarea unor bătrâni din satul ( ?) din <plaiul

Cloşani>.

XXV/40

Orig., rupt

1855

aprilie

2

41.

-

Jalba prin care Gh. Bordea din satul Marga se plânge

Subadministraţiei plaiului Cloşani împotriva lui Ioan

Dăescu şi D-tru Velici, care vroiau să-i dărâme o

branişte, căzută în proprietatea sa.

XXV/41

Orig.

1856

<aprilie

17>

1

42.

-

Jalba prin care Ştefan Băloianu din Zegaia se plânge

judecătorului de pace din Cerneţi împotriva lui

Nicola Boboiceanu tot de acolo, care neţinând seama

că el era moşnean din moşi strămoşi, căuta să pună

stăpânire pe o bucată de pământ (grădină) ce îi

aparţinea.

XXV/42

Orig., deteriorat

<1850-

1860>

1

43. - Hotărârea Tribunalului districtului Mehedinţi în 1859 4

142

pricina dintre Bălaşa şi Gheorghe Dimitrie Benga cu

proprietarul Plopşoreanu, care i-a răpit o parte din

moşie.

XXV/43

Copie, deteriorată

octombrie

19

44.

-

Foaie pentru preţuirea lucrurilor rămase lui

Dumitraşco sin Pau Neacşu de la unchiul său Dinu

Neacşu.

XXV/44

Orig.

1862

ianuarie

1-10

1

45.

-

Jalba prin care Dumitraşco sin Neacşu din

<Comăneşti> reclamă rezolvarea situaţiei unei orfane

a nepoatei sale Ioana şi a lui Dumitru sin Ion.

XXV/45

Orig.

1862

ianuarie

12

1

46.

-

Diata prin care Dumitru sin Nicolae Ferdinale din

Gornoviţa lasă bunurile sale Călinei Nicolicescu.

Este însoţită de adeverirea satului.

XXV/46

Orig., cu sigiliu

1862

ianuarie

15

1

47.

-

Înscris de vânzare de pământ între Ioan Pârvulescu şi

Nicolae Gherghinescu din Bâlvăneşti.

Pe verso, adeverirea satului şi sigiliul.

XXV/47

Orig.

1862

mai 7

1

48.

-

Certficat dat în numele episcopului de Râmnic,

Calinic, pentru numirea lui Nicolae sin Ioan Trifu ca

ţârcovnic la biserca din Balta.

XXV/48

Orig.

1862 septembrie

28

1

49.

-

Zapisul prin care Răducan sin Gh. Băloi din Gornenţi

vinde lui Gheorghe sin Lăpădat Busuioc şi fratelui

său, Constandin, o bucată de pământ din hotarul

Miclescu până în hotarul Cerna Vârf.

XXV/49

Orig., rupt

1863

aprilie 3

1

50.

-

Jalba prin care Călina, soţia răposatului Stroe ot

Gornenţi se plânge Subadministraţiei plaiului Cloşani

împotriva unor datornici care nu-i restituiau banii.

Porunca pe verso.

XXV/50

Orig.

1864

martie 10

1

51.

-

Foaia de zestre dată în favoarea unui anume

Gheorghiţa ce urma să se căsătorească cu Dumitraşco

Pau Neacşu.

XXV/51

1865

ianuarie

24

143

Orig.

52.

-

Chitamţă atestând plata havaieturilor moşiei

Miclescu, de către Gheorghe Busuioc, proprietarul

din <Gornoviţa>.

XXV/52

Orig.

1865

decembrie

24

1

53.

-

Înscris pentru schimbul unor suprafeţe de pământ

între Gheorghe Busuioc şi Gh. Roată, în Lunca Mică

din <Gornenţi>.

XXV/53

Orig., deteriorat

1866

februarie

2

1

54.

-

Zapis al vătafului de plai Ioniţă Hârgot pentru

cercetarea pricinii de moşie între urmaşii moşului Gh.

Sitaru şi alţii pentru moşia Camăna.

XXV/54

Orig., rupt în bucăţi

1803

iulie 4

3

55.

-

Zapisul prin care Pârvu Ţisrină vinde lui Ghiţă

Stanciu (pentru 38 tl.) 25 st. din moşia sa, în locul în

care aceasta „ să răzoreşte cu Popeştii şi Grămeştii”.

XXV/55

Orig., rupt la îndoitură

1814

august 8

1

56.

-

Zapis de învoire pentru stăpânire de moşie în Gogoşi,

între Marin şi Dinu, nepotul său.

XXV/56

Orig.

1815

iunie 15

1

57.

-

Zapis de învoire între Ion Ţiţică şi feciorii săi din

Ţigănaşi pentru rezolvarea neînţelegerilor pentru

pământ şi bani, pentru care se judecau fără folos.

Pe margine, alte însemnări.

XXV/57

Orig., rupt

1818

<iunie

10>

2

58.

-

Zapisul dat de Marincu Dinu şi Trăilă Sârbu din

Gogoşi, în prezenţa zapciului plăşii şi moşnenilor, lui

Iovan Munteanu pentru pentru rezolvarea pricinii

dintre ei pentru datorie şi pământ.

XXV/58

Orig.

1815

iunie 11

1

59.

-

Scara satului Balta, întocmită în anul <1826> de

Iovan Lăzărescu cel mai bătrân om din sat.

XXV/59

Orig., rupt la îndoitură, mucegăit

<1826>

2

60.

-

Zapis pentru vânzarea unei părţi de moşiei la Fântâna

Domnească, intervenit între Tudor Bogoe, moşnenii

Fântâneni şi <Ghiţă Opran>.

XXV/60

Orig.,

<1831-

1845>

1

144

61.

-

Înscrisul lui Ion <Colciu> şi cetaşii săi din satul

Păuneşti, prin care vând o parte din moşia lor

boierului Răducan Urdăreanu.

XXV/61

Orig., pătat

<1832>

mai 3

1

62.

-

Foaie de zestre dată de Mihai Popescu din Ţigănaşi,

fiicei sale Măriuţa.

XXV/62

Orig.

1844

ianuarie 2

1

63.

-

Anaforaua Judecătoriei judeţului Mehedinţi în pricina

dintre serdarul Ghiţă Burileanu din Cerneţi şi Mihai

sin Iovan Sârbulescu din Gogoşi, pentru pământ

(rejudecat).

XXV/63

Copie

1844

Iunie

2

64.

-

Transcrierea a unei părţi a <catehismului mic> de

către <Mihai Sârbulescu din Ţigănaşi>, pentru

slujbele bisericeşti.

XXV/64

Orig., deteriorat, pătat

<1845 -

1855>

8

65.

- Hotărârea Judecătoriei judeţului Mehedinţi în pricina

pentru pământ în Ţigănaşi, dintre Mihai sin Iovan

Sârbulescu din Gogoşi şi serdarul Gh. Burileanu din

Cerneţi.

XXV/65

Cop. deteriorată

F.d.

2

66.

-

Înscrisul prin care Mihai Popescu cedează un loc de

20 x 12 st. pentru casă lui Ion sin Gheorghe Popescu,

la Raznicu.

XXV/66

Orig., rupt, pătat

1846

decembrie

27

1

67.

-

Foaie de cheltuielile făcute cu judecăţile pentru moşie

de către Mihai Sârbulescu ot Ţigănaşi cu serdarul.

Gh. Burileanu.

XXV/67

Orig.

<1849>

1

68.

-

Foaie de zestre dată Tudorii Stoci, femeia Radului

din <Ţigănaşi>.

XXV/68

Orig.

1850

ianuarie

27

1

69.

-

Jalba moşnenilor Ţigănaşi către Judecătoria judeţului

Mehedinţi în pricina pentru moşie ce o aveau cu

Toma Iupceanu.

XXV/69

Orig. (fragment)

<1852-

1858>

2

70. - Zapisul de vânzare a unei părţi a moşiei Ţigănaşi (din 1852 1

145

hotarul Burila Mare) intervenit între Vasile Ioan

Cupeş din Gogoşi şi Mihai Bărbulescu.

XXV/70

Orig., rupt

iulie 15

71.

-

Înscris de împăcare intervenit între Mihai Sârbulescu

din Ţigănaşi şi Constandin Hoancă care se judecaseră

pentru pământ.

Întărirea judecătoriei.

XXV/71

Orig.

1853

mai 16

1

72.

-

Petiţia trimisă de Mihai Sârbulescu din Ţigănaşi

procurorului <judeţului Mehedinţi> plângându-se

împotriva neregulilor ivite în judecarea procesului

său pentru moşie cu Nicolae Bălteanu, proces

suspendat de Ministerul Justiţiei.

XXV/72

Orig.

<1854 -

1859>

2

73.

-

Jalba lui Mihai Rădulescu din Ţigănaşi către

prefectul judeţului Mehedinţi în pricina pentru moşie

dintre el şi Dinu Bălteanu.

XXV/73

Orig.

<1854 -

1860>

2

74.

-

Jalba adresată de Mihai Sârbulescu Căimăcămiei

Ţării Româneşti, prin care reclamă pe un Nicolae

Bălteanu care-i cotropise hotarul Gogoşu, siliştea

Ţigănaşi.

XXV/74

Orig., rupt

<1857 -

1859>

1

75.

-

Raportul înaintat Subadministraţiei plăşii Blahniţa de

învăţătorul satului Ţigănaşi, Dumitru <Pojani>,

însărcinat cu rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia

alegerii deputaţilor satului, nedoriţi de unii dintre

locuitori.

XXV/75

Orig.

1858

februarie

20

1

76.

-

Proteste adresate de Costache Roşianu şi Mihai

Sârbulescu, subprefecturii, prefecturii şi tribunalului

din Mehedinţi împotriva abuzurilor funcţionarilor

justiţiei care nu-i recunoşteau drepturile asupra

moşiei, cumpărate, şi de a exploata pădurea, precum

şi alte nedreptăţi pricinuite de Nicolae Bălteanu şi

alţii din Ţigănaşi.

XXV/76

Copie, pătată

<1859-

1861>

7 dispa- rate

77. - Jalba adresată de Mihai Sârbulescu din Ţigănaşi

Ministerului Justiţiei reclamând întârzierea în

<1858-

1860>

1

146

rezolvarea pricinii pentru pământ ce o avea cu

Nicolae Bălteanu.

XXV/77

Orig., rupt

78.

-

Contractul intervenit între Mihai Didoiu din Turnu

Severin şi Mihai Sârbulescu, pentru construirea de

către cel din urmă a unei case de bârne.

XXV/78

Orig.

1860

aprilie 13

1

79.

-

Jalba prin care Nicolae Lătoc din satul Mincilovăţ,

ţinutul Craina-Serbia, se plânge <Judecătoriei

judeţului Mehedinţi> că a fost păgubit de un număr

de stânjeni de moşie ce îi avea în Ostrovul Mare.

XXV/79

Copie

1860

<august>

1

80.

-

Carte de judecată în pricina de judecată a lui

Iacovache Răceanu, Ioniţă Angelescu şi Simion

Dumitru pentru moşia din hotarul Raci-Gorj.

XXV/80

Copie, ruptă

1860

octombrie

24

2

81.

-

Decizia Curţii de Apel din Craiova, Secţia I, în

pricina dintre moşnenii Ţigănaşi şi Toma Iupceanu.

Moşnenii erau nemulţumiţi de sentinţa dată în anul

1853 de Judecătoria judeţului Mehedinţi.

Se redă în anexă şi hotărnicia din 1853 a Judecătoriei

Mehedinţi.

XXV/81

Copie

1861

octombrie

13

8

82.

-

Catagrafia de starea răposatei Ioana (?) din

<Ţigănaşi> cuprinzând averea rămasă, în afară de

zestrea primită prin căsătorie.

XXV/82

Orig.

1863

februarie

3

1

83.

-

Jurnalul Consiliului comunal al oraşului Turnu

Severin prin care se consemnează împrumutul de

7896 lei acordat lui Gh. Barbovici, din fondul obţinut

prin vânzarea plaţurilor de magazii în port.

XXV/83

Orig.

1864

februarie

1

84.

-

Petiţia prin care învăţătorul satului Ţigănaşi se plânge

Prefecturii judeţului Mehedinţi împotriva celor ce

l-au destituit nelegal din funcţie.

XXV/84

Orig.

<1870-

1880>

1

85. - Decizia Comitetului permanent al judeţului

Mehedinţi prin care se aprobă contul de venituri şi

1884

octombrie

1

147

cheltuieli al comunai Ţigănaşi.

XXV/85

Copie

13

PACHETUL nr. XXVI

1.

-

Zapisul prin care Iovan Enăşescu Godea din Prejna

vinde partea sa de moşie, în rupt, lui Dumitru şi

Enăchiţă Enăşescu, uchiul său, în contul banilor

împrumutaţi de aceştia la nevoie.

XXVI/1

Orig.

1777

mai 1

1

2.

-

Carte de cercetare a <vătafului de plai al Cloşanilor>

pentru pricina dintre Nicola Gâdea din Prejna şi

Iacov Vrăbete ot tam, ultimul pretinzând că i-a fost

zălogită o livadă în hotarul Gornoviţa.

XXVI/2

Orig.

1806

iulie 19

1

3.

-

Zapisul prin care Pârvul Basarab ot Gornoviţa

recunoaşte că i-a dat vărului său un loc contra unei

sume importante de bani.

XXVI/3

Orig.

1807

noiem>rie

3

1

4.

-

Zapisul prin care Gh. Drăghici şi alţii vănd lui

Drăghici sin Dumitru Sârbu din Baia de Aramă o

parte din moşia sa, în rupt, în <Prejna>.

XXVI/4

Orig., îngălbenit

1815

aprilie 5

-

5.

-

Jalba prin care Nicola Ghinea şi cetaşii săi din Prejna

se plâng lui Ioan Ghilerdea şi altora care le

cotropiseră moşia ce o aveau de la un moş.

XXVI/5

Orig.

1819

<august

26/

2

6.

-

<Vătaful plaiului Cloşani> porunceşte lui Dumitraşco

sin Nicola Roaci, lui Ilie Roaci şi altora să se

înfăţişeze în faţa sa şi să dea explicaţii de ce nu-i

recunoşteau drepturile la stăpânirea moşiei

strămoşeşti unui cetaş şi rudă a lor.

XXVI/6

Orig.

1819

ianuarie 2

1

7.

-

Jalba înaintată de Nicolae Gâdea din Prejna

ispravnicilor judeţului Mehedinţi pentru a rezolva

pricina dintre el şi feciorii răposatului Vasile

Stolojanu din Turceni de la care împrumutase bani

punând zălog pământ, care la expirarea termenului îi

fusese luat.

XXVI/7

Orig.

<1820-

1830>

1

148

8.

-

Răvaşul popii Ghiţă din Izverna către coconul Ioniţă,

<vătaful plaiului Cloşani> pentru a rezolva pricina ce

o avea pentru moşia Ohaba, moştenită de mulţi ani.

XXVI/8

Orig.

1823

februarie

18

1

9.

-

Bilet de trecere emis de Carantina Cerneţi pentru

Iancu sin Ioan Gunzan şi Nicolae Gheorghe din

Prejna, care treceau graniţa la Cladova, de unde urma

să se reîntoarcă.

XXVI/9

Orig., cu sigiliul Carantinei şi

ştampila şi viza turcească

1832

iulie 27

1

10.

-

Testamentul cuprinzând bunurile lăsate de Dinu

Sprânceană din Bâlvăneşti soţiei şi urmaşilor săi.

XXVI/10

Orig., pătat

1834

iulie 11

2

11.

-

Zapisul de danie a unui teren din vecinătatea bisericii

din Prejna, dat de Radu < Duncea> bisericii din sat.

XXVI/11

Orig.

1834 septembrie

27

2

12.

-

Jalba Mariei Gâdoanea din Prejna şi a cetaşilor săi

Enăşeşti trimisă Subocârmuirii plaiului Cloşani prin

care reclamă tăieri abuzive din pădurea sa.

Poruncă de cercetare.

XXVI/12

Orig.

1835

aprilie 16

2

13.

-

Jalba prin care Maria Gâdoanea cere Judecătoriei

judeţului Mehedinţi să orânduiască oameni care să-i

măsoare să aleagă moşia sa pentru care se judeca cu

verii săi, Ioniţă şi Gh. Gâdonea din Prejna /.

XXVI/13

Orig.

1835

martie 10

1

14.

-

Însemnare cuprinzând lista cărţilor moşiei Prejna

luate de cei însărcinaţi cu hotărnicia de la preotul

Pătru ot Bobaiţa la care se aflau în păstrare.

Cea mai veche era datată 1795.

XXVI/14

Copie

1835

septembri

e

8

1

15.

-

Anaforana Judecătoriei judeţului Mehedinţi în pricina

dintre Maria Gâdoanea şi Constandin Lăpădătescu,

Trăilă Cioancă şi alţii din Prejna pentru moştenire.

XXVI/15

Orig.

1836

februarie

22

1

16.

-

Zapisul intervenit între Pârvu Gârbovan ot Şovarna

de Sus şi nepotul său, Iancu, pentru pământ în hotarul

Şovarna de Jos, Şovarna de Sus şi Bereşti.

1836

martie 4

1

149

XXVI/16

Orig.

17.

-

Zapis prin care Lazăr Bărbulescu din Prejna vinde cu

114 lei casa sa lui Gheorghe Hruteş Grecu.

XXVI/17

Orig., pătat

1837

martie 17

2

18.

-

Jalba prin care Maria Gâdoanea din Prejna se plânge

Ocârmuirii judeţului Mehedinţi arătând că partea sa

moştenirea părintească (2 curele) nu i se da de către

cetaşii săi.

XXVI/18

Copie

1837

<mai 5>

1

19.

-

Cartea de cercetare şi hotărnicie întocmită de Mihai

Bologa ot Prejna, Trăilă Ciucure ot Nadanova şi Ioan

Brăciucă ot Rudina prin care se aleg părţile de moşie

ale preotului Iancu Gozob ot Prejna, care reclamase

că avea drept la moştenire în pământul stăpânit de

Pârvan Gârbovan ot Şovarna de Jos şi în hotarul

Şovarna de Sus şi Nadanova.

XXVI/19

Copie

1837

mai 20

2

20.

-

Jalba înaintată secţiei criminale a Divanului Craiovei

de Popa Gheorghe şi Ion sin Ion Godacu din Steicu în

pricina ce o aveaua cu Drăghia şi Ion, fii lui Dumitru

Sârbu, Ion Gherghinescu şi Matei Enăşescu din Baia

de Aramă, pentru moştenirea părintească pe care

ultimii o vânduseră în perioada copilăriei jeluitorilor.

XXVI/20

Original, cu sigiliul în tuş al

Divanului Craiovei

1837

iunie 9

2

21.

-

Adeverire dată de mai locuitori ai satului Prejna în

pricina de judecată pentru pământ dintre jupâneasa

Maria, fata Nicolii din Prejna, cu moşnenii Vrăbeţi

din Gornoviţa.

XXVI/21

Copie

1837

noiembrie

10

2

22.

-

Jalba lui Ştefan Burileanu, arendaşul unei părţi de

moşie în Prejna (aparţinând Mariei Gâdoanea),

adresată Ocârmuirii judeţului Mehedinţi, în care

reclamă refuzul locuitorilor ce îşi aveau casele pe

acea moşie sau îşi păşunau acolo vitele să plătească

clacă sau ierbărit.

XXVI/22

Orig.

1838

iunie <4>

1

23. - Jalba Mariei Gâdoanea din Prejna adresată

Judecătoriei judeţului Mehedinţi în pricina cotropirii

1838

decembrie

2

150

averii rămase de la părinţii ei decedaţi, cotropire ce

avusese loc pe când lipsise ea.

XXVI/23

Orig.

23

24.

-

Jalba popii Iancu şi a moşnenilor Gozobi din Rudina

adresată domnului Ţării Româneşti în pricina de

hotare ce o aveau cu moşnenii Croitori.

Moşnenii pierduseră cărţile de stăpânire şi nu puteau

dovedi.

XXVI/24

Copie

1838

decembrie

28

2

25.

-

Zapisul de vânzare a unor pruni, intervenit între

logofătul Dumitraşco din Prejna şi popa Iancu, tot de

acolo.

XXVI/25

Orig.

1839

mai 6

1

26.

-

Jalba trimisă Ocârmuirii judeţului Mehedinţi de către

Maria Gâdoanea cu cetaşii săi Gâdani şi Armăşeşti

din Prejna, prin care se plâng împotriva unor tăieri

abuzive de pădure făcute de Ghiţă Petrache şi cetaşii

săi.

XXVI/26

Orig.

1839

iulie <19>

2

27.

-

Contract de arendare între Iovan Vuletici din Orşova

şi popa Iancu din Prejna, ultimul arendând contra a

120 lei anual (din 1843-1845) o parte de moşie în

hotarul Dunceştilor.

XXVI/27

Orig.

1843

mai 6

1

28.

-

Zapise, învoieli, porunci şi rapoarte între

Subocârmuirea plaiului Cloşani, Ocârmuirea

judeţului Mehedinţi şi aleşii satului Prejna privind

relaţiile de proprietate între moşneni, pricini de hotar

cu vecinii, urmărirea fugarilor şi prinderea acestora,

precum şi diverse probleme de administraţie sătească

(salubritate, edilitate, epizotii, boli etc.).

XXVI/28

Orig.

1838-

1839,

Prejna

13

29. - Idem, în plus probleme privind dispariţii, fugari etc.

XXVI/29

Orig.

1841,

Prejna

15

30.

-

Idem privind satele Prejna, Gornoviţa şi altele din jur,

porunci ale Ocârmuirii judeţului Mehedinţi pentru

rezolvarea pricinilor dintre dintre săteni.

XXVI/30

Orig.

1849

Prejna,

Nadanova

67

151

31.

- Idem, privin satul Gornoviţa.

XXVI/31

Orig.

1843-

1845,

Gornoviţa

41

32.

-

Idem, privind satul Gornoviţa.

XXVI/32

Orig.

1852,

Gornoviţa

54

33.

-


XXVI/33

1853,

1859

Gornoviţa

14

34.

-


XXVI/34

Orig.

1855,

Gornoviţa

50

35.

-


XXVI/35

Orig.

1857,

Gornoviţa

80

36. - Idem, privind satul Gornoviţa.

XXVI/36

Orig.

1859

Gornoviţa

78

37.

-

Idem, satele Gornoviţa şi Izverna.

XXVI/37

Orig.

1863-1867

Gornoviţa,

Izverna

15

PACHETUL nr. XXVII

1.

-

Diata lui Arvat <din Arvăteşti, judeţul Mehedinţi>

pentru modul în care nepoţii săi de fecior, Pătru şi

Istodor, urmau să împartă şi să stăpânescă partea sa

de moşie din Drăgoteşti (din partea mamei sale

Frusina) şi de la Peşceana, ce le avea împreună cu

fratele său, Radu. Scriitor: Spanciu logofăt.

Martori din Oreviţa.

XXVII/1


1661

(7169)

-

2.

-

Zapisul lui Ioniţă Glogoveanu biv vel aluger cu care

vinde polcovnicului Constantin Burileanu moşia sa

de la Degeraţi-Prunişor şi Ercea, cu toate hotarele,

„după cum scrie ocolnica şi zapisele de

cumpărătoare” , cu 45 de bani stânjenul, primind de

la cumpărător 600 de taleri.

XXVII/2

Copie din 1854 după o copie din

1793

1760

martie 1

-

3.

-

Zapisul slugerului Ioniţă Glogoveanu prin care vinde

moşia Degeraţilor polcovnicului Constantin

Burileanu, pentru suma de 750 de taleri.

Martori.

XXVII/3

Copie din 1856

1760

iunie 14

2

152

4.

-

Porunca ispravnicului judeţului Mehedinţi către

Nicolae Filimon, Udrea şi Dumitraşco Mărculescu şi

Mihai Băicuş ca să vie la Isprăvnicie pentru a se

termina judecata pe baza cercetării şi alegerii moşiei

de la Dragoteşti dintre Gh. Robul şi cetaşii cu

moşnenii de la Arvăteşti.

XXVII/4

Orig.

1782

aprilie 3,

Cerneţi

-

5.

-

Jalba lui Nicola din Vidimireşti către Alexandru Ion

Ipsilant vv. căruia i se plânge împotriva lui Nichifor

Călugăru, fiul lui Sfeia de la Baia de Aramă, pentru

nerecunoaşterea stăpânirii de cumpărătură după 25 de

ani, 1780 iunie 22.

Porunca domnului către caimacamul Craiovei,

Grigore Razul, să rezolve pricina.

XXVII/5

Orig., cu margini rupte, sigiliu

domnesc în chinovar.

1780

iunie 22

-

6.

-

Porunca prin care Isprăvnicia judeţului Mehedinţi

orânduieşte pe Semen Broscăreanu şi Ioan Teodose

Bogoe de la Mijarca să cerceteze şi să hotărască în

pricina pentru o jumătate dintr-un tei de moşie la

Dragoteşti, între Istodor şi Pătru din Arvăteşti cu

unchiaşul Barbu Ceauşul şi ceata lui din Arvăteşti.

XXVII/6

Orig., rupt la îndoituri şi lipit

1782

iulie 29

Cerneţi

-

7.

-

Carte de judecată dată de Isprăvnicia judeţului

Mehedinţi în pricina reclamată de Pătru şi Istodor de

la Arvăteşti cu uncheaşul Barbu din Arvăteşti,

Nicolae Ceauşul şi Dumitraşco Preda Surdul tot de

acolo, pentru partea lor de moşie din Dragoteşti, pe o

jumătate de tei împreună cu pârâţii, având-o danie de

la moşul lor Arvat.

XXVII/7

Orig., filigran, rupt la îndoituri şi

lipsă, lipit, filigran

1782

iulie 29

Cerneţi

-

8.

-

Cartea de judecată şi hotărâre dată de Divanul

Craiovei în pricina de moşie de moştenire de la

Arvat, la Dragoteşti, reclamată de Vasile Barbul

Arvătescu şi Ioan Perţea şi Dumitraşco al Surdului

împotriva lui Istodor şi Gheorghe Pătru Robul,

vechili şi altor cetaşi ai lor, nemulţumiţi de judecata

ispravnicului judeţului Mehedinţi.

XXVII/8

Orig., marginile rupte, lipite,

filigran.

1782

decembrie

16,

Craiova

-

153

9.

-

Cercetarea în pricina pentru împărţirea unor livezi ale

lui Gheorghe Robul cu Arvăteştii, judeţul Mehedinţi.

Dintre orânduiţii boierilor ispravnici semnează

Semen Broscăreanu.

XXVII/9

Orig., rupt pe margini

178<0>

-

10.

-

Cartea de judecată dată Isprăvnicia judeţului

Mehedinţi în pricina dintre Istodor şi vărul său Pătru

Robul de la Arvăteşti cu Barbu Arvătescu, pentru

stăpânirea părţii de moşie din hotarul Dragoteşti,

rămasă de la strămoaşa lor Frusina, care o avea danie

de la un moşnean de acolo şi care a avut doi copii:

Arvat şi Radu.

XXVII/10

Orig., rupt şi lipsă la îndoituri,

lipit

1782

noiembrie

2,

Cerneţi

-

11.

-

Porunca Isprăvniciei judeţului Mehedinţi prin care se

confirmă zapisul de zălog al lui Dumitraşco Goşa din

Fântâna Domnească, până la restituirea celor 5 taleri.

XXVII/11

Orig.

1796

martie 31,

Cerneţi

-

12.

-

Carte de hotărnicie şi alegere a moşiei Degeraţi din

judeţul Mehedinţi, întocmită de Drăghici Băbeanu

polcovnic şi Gheorghe biv treti logofăt, orânduiţi din

porunca lui Ion Alexandru Constantin Moruzi vv.

încă de la 5 august 1794, când au avut judecata biv

vel logofăt Ion Glogoveanu cu Nistor Burileanu

pentru trei hotară de moşie, Degeraţi, Prunişor şi

Ercea, vândute de I. Glogoveanu lui Nistor

Burileanu.

Întărirea hotărniciei de către Nicolae biv vel

postelnic, caimacamul Craiovei, la 9 iulie 1800.

XXVII/12

Copie din 1854

1800

iunie 18

4

13.

-

Porunca Isprăvniciei judeţului Mehedinţi către zapcii

plăşii Ocolul de Jos să meargă şi să cerceteze la faţa

locului pricina dintre stegarul de scaun Gh. Robu din

Arvăteşti cu locuitori devălmaşi, pentru neîngăduirea

lui la partea-i de moşie şi la tăiat de lemne.

XXVII/13

Orig.

1805

februarie

25,

Cerneţi

-

14.

-

Înscrisul prin care Nicolae sin Dumitru, judeţ din

Cerneţi, adevereşte că a dat această adeverinţă în

locul zapisului pierdut făcut în 1804, zapis cu care a

cumpărat 30 rânduri de vie părăsită de la Iovan

Vasile Bârcă, cu 11 taleri, cheltuind încă 22 de taleri

1810

mai 1,

Cerneţi

-

154

cu redresarea viei. Vânzătorul a obţinut, prin

judecată, dreptul de a-şi stăpâni via şi de a restitui

cumpărătorului suma de 40 de taleri.

Martori şi autentificarea vechilului Isprăvniciei

Mehedinţi.

XXVII/14

Orig.

15.

-

Porunca Isprăvniciei judeţului Mehedinţi către zapciii

plăşii Ocolul de Sus ca să supuie pe Vlad şi fratele

său să dea dania ce să cuvenea, în baza înscrisului lui

Barbu Brăbete.

XXVII/15

Orig.

1811

Ianuarie

10

-

16.

-

Diata lui Gheorghe Robu din Arvăteşti, judeţul

Mehedinţi, către soţia sa Ioana şi copiii înfiaţi.

Martori din Cacoţi şi Arvăteşti.

XXVII/16

Orig.

1814

februarie

19

-

17.

-

Zapisul lui Daia şi Ion, ginerii lui Dumitru Gagiu, cu

care vând lui Dumitraşco Guşilă şi lui Matei Gh.

Vâlcănescu, pentru 80 de taleri şi 10 parale,

împrumutaţi, partea lor de moşie din Şovarna, din trei

părţi una. Martori.

XXVII/17

Orig.

1814

aprilie 20

-

18.

-

Zapisul lui Daia, Ion şi Ştefan, ginerii lui Dumitru

Gagiu, prin care împrumutând 80 de taleri şi 10

parale de la Dumitraşco Ciuculete, Dumitru Oprişan

şi Gheorghe Vâlcănescu şi neavându-i să-i restituie la

soroc, le-au dat toată partea lor de moşie din Şovarna,

din partea Găgească şi din Mohorna şi Valea lui

Radu, din trei părţi una.

Urmează 12 martori din Şovarna.

XXVII/18

Orig., rupt şi lipsă la mijloc

1814

aprilie 26

-

19.

-

Zapisul cu care Barbu Băsăscu din Gornoviţa, judeţul

Mehedinţi, dăruieşte de zestre fiicei sale Ancuţa a

treia parte din partea lui de moşie din hotarul

Gornoviţa.

1817 iunie 8, adeverinţa cu care logăfătul Radu

Muică din Gornoviţa încredinţează lui Barbu Barbu

Băsăscu că Dumitraşco şi Vlad, feciorii lui Barbu

Băsăscu, i-au vândut toată partea lor de moşie

precum şi pe cea de zestre pentru 55 de taleri. Dar

neîngăduindu-l pe partea sa de moşie, prin judecat,

i-a restituit a treia parte din cei 55 de taleri, iar

1798

aprilie 2

-

155

cumpărătorul Radu Muică i-a restituit lui Barbu B.

Băsăscu a treia parte din moşia sa de danie, 2 părţi

urmând să stăpânească Radu Muică.

XXVII/19

Orig.

20.

-

Jalbă prin care Ion Bunicelu, Matei Pană, Ştefan

Bunicelu, Niţă sin Nica, Semen pârcălabul şi cu tot

satul Manu se plâng boierilor ispravnici din

Mehedinţi pentru că pe nedrept au plătit o vacă

moartă din cele 17 ale satului Cacoţi, închise în

oborul de gloabă în vara anului 1820, cei din Cacoţi

fiind sprijiniţi de Dinu Criceanu şi Pau Urdăreanu.

Cu poruncă către zapcii pentru rezolvare (1822

februarie 16).

XXVII/20

Orig., difolio, rupt

1821

ianuarie

26

-

21.

-

Caimacamul Craiovei, Const. Câmpeanu logofăt,

orânduieşte pe biv logofătul Ioniţă Burileanu să

cerceteze şi hotărască în pricina de moşie în hotarul

Peşteana, dintre Ion Robu, Istodor Măneanu, Mihai

Lupu, Vasile Balamat şi cetaşii lor din satul Manu,

judeţul Mehedinţi, cu moşnenii din hotarul Peşteana.

Jalbă primită la Caimăcămia Craiovei din partea lui

Ioan Robu, Istodor Măneanu şi ceilalţi ai lor.

XXVII/21

Orig., sigiliu în tuş

1823

martie 19,

Craiova

-

22.

-

Răvaş prin care boierul Glogoveanu scrie moşnenilor

de la Peşteana şi de la Arvăteşti în pricina de

cotropire de moşie cu moşnenii Robuleşti şi

Balamaţi, că fiind orânduit de Căimăcămie cu

cercetarea, să-i comunice când să vie pentru lucrarea

pricinii.

XXVII/22

Orig.

1823

mai 19

-

23.

-

Zapis prin care Ion Robu, Tudor Mihai Lupu, Vasile

Lupu, Răducan sin Popa Mihai, Mihai Surcel, Vasile

Balamat, Tudor Căpraru, Dumitru Balamat, Ion Pană,

Matei Fota şi alţii din satului Arvăteşti adeverează

Trimuleştilor că au convenit de bună voie să-şi ia

hotarnic care să le aleagă şi să împartă moştenirea şi

pământul de cumpărătură.

XXVII/23

Orig.

1824

august 4

-

24.

-

Zapisul de învoire dat de Ion Frimu, Vasile Ion Frimu

cu cetaşii la Vârzobeşti, lui Constantin Crăiniceanu,

orânduit să aleagă Arvăteştilor o părticică de moşie,

1825

noiembrie

20

156

despre felul în care au convenit să-şi deosebească

(împartă) partea Vârzobească de moşie de cea

Arvătească. Vistierul Constantin Crăiniceanu,

orânduit hotarnic, consemnează darea zapisului de

învoire în păstrarea lui Ion Robu cu feciorii lui (1825

noiembrie 25).

XXVII/24

Orig.

-

25.

-

Jalba prin care Matei Vâlcănescu cu cetaşii săi, Ion

Vâlcănescu, Lupu Drăgan cu cetaşii lui şi altul se

plâng boierilor ispravnici ai judeţului Mehedinţi

împotriva lui Stanislav Stroescu, Pârvu Stroescu,

Mihai Stroescu, pentru o mai veche pricină de moşie

în hotarul Şovarna. La 1826 aprilie 5, Isprăvnicia

porunceşte ca părţile să fie aduse spre înfăţişare la

Cerneţi.

XXVII/25

Orig.

1826

aprilie 4

-

26.

-

Jalba Stanei Moeasca, soţia lui Preda Moescu din

Runcu, către boierii ispravnici ai judeţului Mehedinţi,

prin care se plânge împotriva lui Niţă Plaveţi din

Rudina, pentru tulburarea posesiei sale în moşia din

hotarul Runcul, răscumpărată din zălogire de ea şi

bărbatul său, Preda Moescu, după multă vreme de

zălogire.

Urmează porunca Isprăvniciei către pârât să se

împace cu reclamanta.

XXVII/26

Orig., pătat

1828

ianuarie

19

-

27.

-

Diata lui Ion Robu din satul Arvăteşti, judeţul

Mehedinţi, către soşia sa Călina şi fiii săi, Radu şi

Anghel.

XXVII/27

Orig., pătat şi lipit

1829 septembrie

5

-

28.

-

Stoian sin popa Vasile Jujan din Manu, judeţul

Mehedinţi, se plânge cu jalbă boierilor ispravnici de

judeţ că răzeşii şi fraţii lui sunt nemulţumiţi de felul

cum stăpânesc, nefiind împărţiţi.

Cere pe Matei Ceauşu din Tâmna, Ioniţă din

Arvăteşti, Mihai Juja şi pe Mihart uncheaşul să fie

orânduiţi să le măsoare şi să le aleagă părţile.

La 29 martie 1831 Isprăvnicia porunceşte zapciilor

plăşii Blahniţa să rezolve pricina, iar la 30 martie

1831 porunceşte celor patru orânduiţi ceruţi de

jeluitor.

XXVII/28

1831

martie

<29>-

30

-

157

Orig.

29.

-

Înscris cu cele ce datora Matei Brânduşoiu din satul

Arvăteşti, judeţul Mehedinţi, altor locuitori, rachiu,

grâu, porumb, vin, bani.

XXVII/29

Orig.

1835

mai 6

-

30.

-

Diata lui Matei Brânduşoiu din Arvăteşti, judeţul

Mehedinţi, către soţia sa Stanca şi copii săi.

Martori.

XXVII/30

Orig.

1835

mai 6

-

31.

-

Listă de locuitorii strămutaţi din satul Fântâna

Domnească, judeţul Mehedinţi, şi de cei veniţi din

alte sate în acest sat: 4 locuitori plecaţi şi 14 veniţi.

XXVII/31

Orig., difolio

1835-

1845

-

32.

-

Hotărârea Judecătoriei judeţului Mehedinţi prin care

stabileşte dreptul de moştenire al Mariei Ion Conteşi

din Flămânda asupra părţii sale de moşie în hotarul

Flămânda, dată de fratele său, în 1836, cu arendă la

arendaşi, după care arendaşul a apucat-o de a plătit

drepturile proprietăţii.

Cu o transcriere din 1925 semnată de Const. Mosil,

directorul general al Arhivelor Statului.

XXVII/32

Copie autentificată de

judecătorie la 1838 noiembrie

14, difolio (plus 2 file

transcrierea)

1838

noiembrie

11,

Cerneţi

-

33.

-

Înscris prin care Ion, Ştefan şi Gheorghe Drăcea din

Flămânda se împacă cu mătuşa lor, Pârva Piroi

Drăcea, pentru pricina moşiei, cunoscându-şi al lor

drept.

Cu o copie din 15 oct. 1925 a DGAS, semnată de

Const. Mosil.

XXVII/33


judecătorie la 5 septembrie 1839

1839 septembrie

2

2

34

a-h.

Zapise cu care Lăpădat Gogâltan din Gornoviţa,

judeţul Mehedinţi, împrumută diferite sume de bani

la unii locuitori gornoviceni şi din împrejurimi: pe

Răducan Dragu la 20 mai 1840, pe Marin Niţul la 8

iulie 1841, pe Dumitraşco Paloş la 17 ianuarie 1845,

pe Gh. Gruia Gogâltan la 15 septembrie 1846, pe

Nicolae Popiţu la 27 august 1847, pe Ion Dumitraşco

Stoican la 8 iulie 1856, pe Lupu Zoican la 2 ianuarie

1840

mai 20-

1856

iulie 8-

1865

10

158

-

1865 ( învoire).

Jalba lui Lăpădat Gogâltan din 29 iunie 1847 către

Subocârmuirea plaiului Cloşani în pricina cu

Gheorghe Vlădău (Matelaicu) pentru un parcel de

moşie în hotarul Miclescul.

XXVII/34

Orig.

35.

Jalba lui Neagoe Ion Robu de la Dragoteşti, plasa

Ocolul, către Judecătoria judeţului Mehedinţi pentru

dreptul său de moştenire din hotarul Peşteana.

XXVII/35

Orig.

1840-

1850

-

36.

-

Jalba lui Radu şi Dumitru Radu Robu din Igiroasa

către Ocârmuirea judeţului Mehedinţi prin care se

plâng împotriva lui Dincă Mihart din satul Arvăteşti,

care şade pe pământul său şi refuză să-i dea havaetul

sărind la el cu pricină.

Porunci de la Ocârmuire şi Subocârmuirea plăşii

Blahniţa din 1842 februarie 20, 1842 iulie 1 şi 1842

iulie 5 către deputaţii satului Arvăteşti pentru

rezolvarea pricinii.

XXVII/36

Orig., difolio

1842

februarie

20

-

37.

-

Carte de alegere a hotarului Ponorălul, făcută de P.

Strehăianu, din porunca preşedintelui Judecătoriei

judeţului Mehedinţi, la plângerea lui Dinu Nicolae

Zoican, pentru moşie.

XXVII/37

Original, rupt la îndoituri

1842

mai 26

-

38.

-

Jalba lui Gheorghe Bordea, Constandin sin Firoiu cu

cetaşii lor către Subocârmuirea plaiului Cloşani,

pentru nerespectarea stăpânirii lor din hotarul Marga

de către moşnenii Drăguleşti şi alţi fraţi ai lor, după

alegerea moşiei în urmă cu trei ani.

XXVII/38

Orig., difolio

1844

martie 9

-

39.

-

Înscris cu privire la pricina de judecată pentru moşie

cu Truşcă Corman din Arvăteşti.

XXVII/39

Concept

1845-

1858

-

40.

-

Jalba lui Gheorghe Bordea din satul Marga către

Subocârmuire plaiului Cloşani împotriva lui Martin

Paulat şi Nicolae Paulat pentru stăpânirea unor

acareturi.

XXVII/40

Orig.

1846

mai 5

-

159

41.

-

Învoire autentificată de Judecătoria judeţului

Mehedinţi în pricina de judecată dintre Barbu

Gheorghe Metelepocu zis Ciobanu cu Caplea, soţia şi

chironoama (tutoarea) defunctului Marin

Metelepocu, pentru 25 stânjeni de moşie în hotarul

Rumânciorilor şi 16 şi ½ stânjeni în hotarul

Miclescului, vânduţi lui Constantin Bălteanu.

Părţile se împacă.

XXVII/41

Copie, difolio

1847 septembrie

6

-

42.

-

Jalba lui Ion Tănase din satul Mijarca către

subocârmuitorul plăşii Ocolul, pentru căprarul

Milotin din Igiroasa că i-a scuturat cu forţa în toamna

1847, 70 de hărdaie de măsură de prune.

Cere judecată ca să fie despăgubit.

Porunca subocârmuitorului plăşii Ocolul din 1848

februarie 2.

XXVII/42

Orig.

1848

februarie

2

-

43.

-

Jalba lui Răducan Ceauşu, Dinu Goşaru şi Ion Puică

din Fântâna Domnească către Subocârmuirea plăşii

Ocolul, pentru aleşii satului, că nu i-au chemat la

înfăţişarea poruncită la alegerea moşiei lui Vasile

Robu.

XXVII/43

Orig.

1848

iunie 8

-

44.

-

Model de înscris pentru birnicii din satul Degeraţi –

Birnici, judeţul Mehedinţi, care atestă împrumutul de

la proprietarul moşiei Degeraţi – Birnici, Răducan

Busuioceanu.

XXVII/44

Orig.

1849

mai 6

-

45.

-

Raportul către Subocârmuirea plăşii Ocolul al

deputaţilor satului Mijarca în pricina dintre Ion

Neghină şi Răducan Ceauşu, pentru moşie.

XXVII/45

Orig.

1852 septembrie

29,

Mijarca

-

46.

-

Deputaţii satului Colibaşi, judeţul Mehedinţi,

raportează comisarului oştirilor otomane din Valahia

Mică pentru cercetarea ce au făcut în pricina de

bătaie dintre Maria Dumitru Gheaţă şi Topală Pârvu

etc.

XXVII/46

Orig.

1854

mai 9,

Colibaşi

-

47. - Reguli asupra îndestulării cvartiruirii şi transportării

trupelor imperiale austriece de ocupaţie, precum şi

1854

octombrie

-

160

asupra trebuinţelor lor în Principatul Românesc.

XXVII/47

Copie semnată de Costache

Nucşoreanu

28,

Bucureşti

48.

-

Jalba lui Dumitru Robu din Dragoteşti, judeţul

Mehedinţi, către Administraţia plăşii Ocolul, prin

care se plânge împotriva lui Niţă Surcel, Vasile Lupu

şi Preda Popescu din satul Arvăteşti, pentru păscutul

moşiei lor din hotarul Arvăteşti, cu vitele.

1855 iulie 10. Porunca Subadministraţiei plăşii

Ocolul către deputaţii satului să rezolve pricina.

XXVII/48

Orig., difolio

1855

iulie 10

-

49.

-

Diata lui Gheorghe Vâlcănescu din Şovarna către

copii şi soţia sa.

XXVII/49

Orig.

1855

august 1

-

50.

-

Diata lui Neagoe Robu din satul Dragoteşti, plasa

Ocolul, pentru soţia sa Călina şi copii săi.

XXVII/50

Orig., difolio, sigiliul satului

Dragoteşti

1857

noiembrie

21

-

51.

-

Raportul sfatului satului Gornoviţa, judeţul

Mehedinţi, către Subadministraţia plaiului Cloşani

privitor la pricina dintre Lăpădat Gogâltan cu Radu

Muică şi fiul său Pătruţi, toţi din Gornoviţa, pentru un

zălog de moşie cu zapis de 400 lei.

XXVII/51


1858

februarie

-

52.

-

Testamentul Aniţei Ion Burileanu de felul cum să se

urmeze stăpânirea bunurilor sale mobile şi imobile

din Degeraţi de către ea şi cei trei fii ai săi: Ion,

Mihai şi Ion nevârstnicul .

Autentificat de sfatul satului Degeraţi la 27

decembrie 1859.

XXVII/52

Orig., difolio, sigiliul satului în

tuş negru

1859

noiembrie

15

-

53.

-

Înscrisul cu care Primăria comunei Gornoviţa face

alegerea moşiei de moştină şi de cumpărătură din

hotarul Gornoviţa a moşnenilor Brăbeţi, între aceştia

în număr de nouă părţi : Ivăneştii cu Roteştii, Nicolae

Lazăr cu fraţii, Hănăzeştii, Corneştilor, Nicola

Vrăbete, Gh. Roată, Pau Băchia cu fraţii, Inovenii

etc.,

XXVII/53

1865

Iulie 27

-

161

Orig.

54.

-

Primăria comunei Gornoviţa din plasa Cloşani

eliberează locuitorului Gheorghe Busuioc bilet pentru

2 boi de vânzare la bâlciul de la Pruniţor, judeţul

Mehedinţi.

XXVII/54

Orig.

1865

octombrie

5

-

55.

-

Inventarul bunurilor mobile şi imobile ale

decedatului Gheorghe Cucu din comuna Igiroasa,


XXVII/55

Orig.

1870

ianuarie

5

-

56.

-

Contract de tocmeală de cumpărare intervenit între

deţinătorul a 5000 kg. grâu la Rocşoreni şi un

negustor din oraşul Severin.

XXVII/56

Orig.

1870

mai 4

PACHETUL nr. XXVIII

1.

-

Carte de adeverire dată de 4 oameni bătrâni (Micşa ot

Obârşia, Vasile Frânculescu ot Izverna, Constandin

ot tam şi Pârvu Luncan ot Ponoară) pentru alegerea

hotarelor unei moşii aparţinând lui Nicolae

<Nicolicescu> în hotarul Turtaba, din porunca biv vel

serdarului Constandin, ispravnicul judeţului

Mehedinţi.

Aceştia aleg hotarele şi întăresc stăpânirea

jeluitorului, respingând pretenţiile prezentate cu zapis

din 1610 ale lui Balaci, pentru două livezi din acel

hotar.

Hotare.

XXVIII/1

Orig., difolio, rupt

1711

(7119)

februarie

3

-

2.

-

Porunca Caimăcămiei Craiovei către vătafii

Dumitraşco Bălteanu şi Lăpădat Surliu ca să

cerceteze şi să aleagă părţile de moşie în hotarul

Izverna dintre Lupul Surdu Ceauşu şi Nicola şi

Lăpădat Izverceanu, dând Izvercenilor 3 părţi şi

Lupului una.

XXVIII/2

Orig.

1753

(7261)

-

3.

-

Jalba dată de <căpităneasa Magdalena Lupu Surdu>

în pricina ce o avea cu Lăpădat şi Nicula Moşneanu

ot Izverna pentru moşie prin care cere carte

domnească de întărire.

Pe verso, porunca domnului Constantin Nicolae

Racoviţă de a se proceda potrivit hotărârii cărţii de

1753

august 28

-

162

judecată, iar cei nemulţumiţi să fie aduşi la divan.

XXVIII/3

Orig., rupt, cu sigiliu mic

imprimat

4.

-

Carte de adeverire dată de Pârvu vel căpitan pentru

alegerea a hotarelor unor livezi aparţinând lui Mihai

şi Lupu Işfănescu din Turtaba, făcută din porunca

stolnicului Constantin, ispravnicul judeţului

Mehedinţi.

Cu această ocazie se constată că nu se pot stabili

decât hotarele acestor livezi (căci pentru restul moşiei

în cauză cetele de moşneni nu erau de acord), urmând

a fi stăpânite ca şi până atunci de Işfăneşti. Hotare.

XXVIII/4


1773

-

5.

-

Zapisul dat de Maria, fata Ilinchii lui Laţcu Surdu,

pentru Gheorghe Surdu de la care împrumutase 32

taleri turceşti în schimbul cărora pune zălog o parte

de pământ în hotarul unei livadii ce o avea la

<Turtaba>.

Martori.

XXVIII/5

Orig.

1800

mai 25

-

6.

-

Zaipsul dat de Vuk sin Lăpădat Izverceanu şi nepotul

său, Lăpădat sin Mihai Izverceanu, lui Gheorghe

Hoater, vărul lor, prin care-i vând un loc al lor la

ogaşul Dragomilat, cu 25 tl.

Martori.

XXVIII/6

Orig.

1803

-

7.

-

Zapis dat de Lupu Perneac şi soţia sa lui Gheorghe

Surdu din <Izverna> prin care adeveresc că în

schimbul celor 43 ½ tl. împrumutaţi de la acesta îi

zălogesc, până la restituirea banilor, partea lor de

cazan.

Martori.

XXVIII/7

Orig.

1806

mai 10

-

8.

-

Carte de alegere, din porunca ispravnicilor de

Mehedinţi, a hotarelor părţii de moşie din hotarul

Turtaba aparţinând lui Petru, Gheorghe Gherasie şi

Dumitru Duncea din Izverna şi cotropite de moşnenii

Fireşti. După cercetarea cărţilor vechi şi ascultarea

oamenilor bătrâni se dă dreptate Dunceştilor,

întărindu-i în stăpânirea acelor locuri.

Cu adeverirea din 1835 a lui Constantin Duncea.

1806

iulie 17

-

163

XXVIII/8

Orig.

9.

-

Scrisoare de adeverire şi liste de socoteli ale unor

locuitori ai satului Izverna, scrise de proegumenul

Gherasie Duncea.

XXVIII/9

Orig., limba greacă

1810

<martie

18>

3

10.

-

Porunca ispravnicilor judeţului Mehedinţi către

vătaful plaiului Cloşani pentru a cerceta la faţa

locului jalba <a doi moşneni din Izverna, pentru

pământ> înfăţişând părţile şi rezolvând-o.

XXVIII/10

Orig.

1818

iulie 6

-

11.

-

Adeverinţă dată de zarafie lui Gheorghe sin

Gheorghe Hoater din Izverna, scutelnic al slugerului

Tudor Vladimirescu, valabilă până la venirea unui alt

scutelnic în loc.

XXVIII/11

Orig.

1819

aprilie 5

-

12.

-

Testamentul lui Gheorghe Surdu din Izverna prin

care lasă fiului său Lăpădat partea sa de moşie drept

răsplată că l-a îngrijit.

Ceilalţicopii să stăpânească jumătatea celălaltă.

Martori.

XXVIII/12

Orig.

1822

martie 6

-

13.

-

Înscrisul prin care Gheorghe Surdu din Izverna lasă

lui Gheorghe Vâlceanu şi altora bani şi bunuri, în

completare la diata sa.

Scrie proegumenul Gherasim Duncea din Prejna.

XXVIII/13

Orig.

<1822>

-

14.

-

Înscrisul Ilincăi, soţia răposatului Dinu ot Izverna,

prin care atestă că a plătit toate obligaţiile şi datoriile

rămase de pe urma soţului său rămânând slobodă de

toate şi liberă.

Martori.

Adeverirea isprăvnicatului.

XXVIII/14

Orig.

1823

februarie

24

-

15.

-

Carte de întărire a hotărniciei moşiei aflate în litigiu

între moşnenii Izverceni şi Gornoviceni, dată de

Căimăcămia Craiovei, prin care se dispune stabilirea

hotarului potrivit vechilor semne recunoscute,

pietruirea şi facerea hărţii, Izvercenii urmând să

1824

noiembrie

14

-

164

plătească cheltuielie de judecată.

XXVIII/15

Copie, difolio târzie, de la

sfârşitul sec. XIX

16.

-

Adeverinţa dată de vătaful plaiului Cloşani pentru

cercetarea pricinii pentru moşie dintre Stana, soţia lui

Pau Panţâr, cu Trăilă Păutoru din <Izverna>.

XXVIII/16

Orig., rupt

1828

mai 18

-

17.

-

Zapisul dat de Iancu Talpeş din Izverna în care

recunoaşte că este dator 28 tl. Stanei Pau Panţâr.

XXVIII/17

Orig.

1831

februarie

14

-

18.

-

Porunca ispravnicilor judeţului Mehedinţi către

Lăpădat şi Maria Surdulescu în care se arată că

Lăpădat Surdu, unchiul şi cumnatul lor, se plânsese

că, împotriva diatei tatălui său, aceştia se întinseseră

cu stăpânirea peste partea sa. Li se porunceşte să se

conformeze diatei sau să vină la Isprăvnicie.

XXVIII/18

Orig.,

1831

mai 30

-

19.

-

Carte de alegere şi hotărnicie a părţilor de moşie din

hotarul Turtaba, aflate în litigiu între Barbu Laţcu,

Trăilă şi Gheorghe cu cetaşii lor Isfăneşti cu

moşnenii Firani, primii plângându-se că le era

cotropită moşia. După cercetarea cărţilor vechi şi a

martorilor se stabileşte hotarul ce urma a fi stăpânit

de Isfăneşti (4 livezi), rămânând să se mai stabilească

adevărul asupra restului hotarului.

Semnează Nicolae Micşescu ot Obârşia, Popa Ştefan

ot Sălişte şi Constantin Bălteanu, însărcinaţi cu

măsurătoarea de Subocârmuirea plaiului Cloşani.

XXVIII/19

Orig., difolio

1834 septembrie

30

-

20.

-

Carte de danie a unei parcele de pământ dată de

Pârvu Hoater din Izverna lui Mihai Curescu din

Drăgheşti, pământ stăpânit de acesta de mai mult

timp şi aflat la un conac de al său.

Semnează Popa Selişteanu iar martori Popa Ştefan şi

Trăilă Surlea.

Hotare.

XXVIII/20

Orig.

<1835-

1840>

-

21.

-

Carte de alegere a hotărniciei părţilor de moşie

aparţinând lui Ion şi Laţco Firani din mahalaua

Turtaba de cele ale celorlalţi moşneni veniţi la faţa

1843

octombrie

10

-

165

locului, din porunca Judecătoriei judeţului Mehedinţi.

Popa Nicola Sălişteanu, Mihai Gogan şi Mihuţ

Boceanu au ascultat părţile şi au stabilit şi măsurat

hotarul.

XXVIII/21

Orig., rupt la colţuri

22.

-

Raport către Subocârmuirea plaiului Cloşani trimis

de popa Nicola ot Sălişte orânduit să cerceteze la faţa

locului pricina pentru moşia dintre moşnenii Isfăneşti

zişi şi Firani şi popa Ghiţă Izverceanu cu cetaşii săi.

Cercetând cărţile vechi şi martorii, el constată că

Popa Ghiţă şi cetaşii lui stăpânesc pe nedrept acel

parcel de pământ şi că dreptatea e de partea

Isfăneştilor.

Se stabilesc hotarele.

Martori.

XXVIII/22

Orig., hârtie

1845

iulie 15

-

23.

-

Cartea de judecată nr. 127 dată de Divanul

Judecătoriei din Craiova, secţia I-a, în pricina dintre

Lăpădat Izverceanu şi Trăilă, vărul său din Izverna,

cu Ianoş Vuk Enăşescu şi Ion sin Lăpădat ot tam

pentru moşie, primii făcând apel împotriva unei

sentinţe date de Judecătoria judeţului Mehedinţi.

În lipsa jeluitorilor, Divanul hotărăşte să stăpânească

în continuare după cartea din 1797 (a divanului),

fiecare câte o jumătate de moşie.

XXVIII/23

Orig., cu pecetea Divanului

Craiovei şi sigiliul plaiului

Cloşani.

1846 septembrie

2

-

24.

-

Înscris de învoire intervenit între Nicola, Pârvu

Moşneanu cu fraţii lor şi Ioan Panţâr Moşneanu

pentru 60 pruni ai acestuia rămaşi pe cureaua de

moşie a primilor. Cei în cauză hotărăsc să sădească

alţi 60 pruni la un conac al lui Panţâr, iar până vor

creşte, el să stăpânească prunii bătrâni dând dijmă.

Pe verso, adeverirea Subocârmuirii plaiului Cloşani

cu sigiliul.

XXVIII/24

Orig., rupt, cu sigiliul de

adeverire

1847

aprilie 29

-

25.

-

Şedinţa Curţii de Apel Craiova, Secţia I, prin care se

soluţionează contestaţia moşnenilor Izverceni în

procesul pentru moşie cu moşnenii Gornoviceni,

primii contestând decizia de aplicare a hotărârii Curţii

1881

august

24-

1888

12

166

nr. 76/1860, însoţită de un proces-verbal din 24

august 1881 al comisiei Tribunaluli Mehedinţi,

însărcinată cu stabilirea hotarului şi executarea

hotărârii şi sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie nr.

201/1885, însoţită de o întâmpinare şi o procură a

Gornovicenilor.

XXVIII/25

Copii autentificate deTribunal,

rupte

aprilie 16

PACHETUL nr. XXIX

1-13.

-

Copie datată după anul 1900 de pe hrisovul domnesc

din 30 iunie 1547; copie de pe un document din 1792

la Gornovodiţ; copie de pe o judecată dată la

Mehedinţi în 1792 pentru pricină de hotar la Podeni –

Vodiţa, muntele Podenilor după hotărnicia lui Cucu

în 1792; hotărâre a Judecătoriei Mehedinţi din 1838

noiembrie 11; tabel cu clăcaşii din Podeni şi sumele

stabilite pentru despăgubiri (1901 mai 4); moşnenii

podeni cu drepturile lor din Bahna la munte

(1910); genealogia familiei Duncescu din Podeni

(1916 mai 6); contract între Gh. D. C. Pătrulescu din

Podeni şi primăria comunei pentru construcţia

localului primăriei (1924); copia unei hotărâri

judecătoreşti din mai 1847; memoriu moşnenilor

Cârligeni – Pereşti din comuna Bălceşti, judeţul Gorj,

către ministrul Domenilor împotriva încălcărilor

teritoriale ale saşilor din Sibiu; genealogia Stroe

Bălteanu din Podeni.

XXIX/1-13

Orig. şi copii

1547-

1924

-

14-

21.

-

Scrisoare către principele Carol Anton de

Hohenzolleru (2 martie/10 aprilie 1866); listă de

subscripţie pentru completarea sălii de spectacol din

T. Severin (1933 ?); memoriul şefului vămii T.

Severin către directorul vămilor cu privire la stările

actuale şi posibilităţile de viitor ale portului Turnu

Severin (1 iulie 1936); memoriul Baroului de avocaţi,

Primăriei T. Severin şi Camerei de Comerţ locale

către Nicolae Titulescu, ministrul de Externe, pentru

construirea la Turnu Severin a podului peste Dunăre;

referat în problema: 1) Rolul Asigurărilor Sociale în

combaterea T.B.C. ; 2) Dispensarele anti T.B.C. ; 3)

Sanatoriile; 4) Tratamentul post sanatorial; adresa

preşedinţiei Consiliului de Miniştri către directorul

ziarului „Cuvântul nostru” din Turnu Severin cu

privire la semnalarea în presă a neregulilor; manşeta

1866

aprilie

10-

1945

februarie

4

34

167

ziarului local „Acţiunea democrată” , an I nr. 1 (4

februarie 1945) şi sfatul acestui număr cu corectura

sa.

XXIX/4-21

Orig. şi copii

22.

-

Memoriu final pentru constatarea abuzurilor săvârşite

de inamic în perioada 1916-1918 în judeţul

Mehedinţi, întocmit de Comisia de anchetă instituită

în acest scop, şi tabele de înternaţi în lagărele din

România şi Bulgaria a unor personalităţi din Turnu

Severin şi judeţ.

XXIX/22

Copie, 6 file + 4 anexe

<1921>

10

23.

-

Documente imprimate prilejuite de activităţi de

propagandă electorală în judeţul Mehedinţi: liste de

vot, caricaturi şi chemări în versuri, apeluri,

manifestul program al guvernului Frontul Renaşterii

Naţionale (1940), fluturaşi paraşutaţi în 1944 de

aviaţia regală britanică şi cea a S.U.A.; chemări ale

Frontului Naţional Democrat în 1945, mişcarea

Tineretului Progresist din România, declaraţia

guvernului P. Groza faţă de Conferinţa de Pace de la

Paris, manifest local din noiembrie 1946 al B.P.D.

XXIX/23

Imprimate

1928-

1946

51

24.

-

Statutele Băncii populare cooperative de credit şi

economie „Gloria Flămânzi” din comuna Flămânda,

judeţul Mehedinţi şi actul constitutiv.

XXIX/24

Imprimat

1905

noiembrie

4

30

pag.

PACHETUL nr. XXX

1.

-

Încunoştinţarea Ministerului de Finanţe către Const.

Păunescu că a fost numit impiegat de cancelarie la

Vama Turnu Severin.

XXX/1

Orig.

<1882>

decembrie

23

1

2.

-

Biroul vamal Turnu Severin comunică impiegatului

Constantin Păunescu că este însărcinat să facă

serviciul la depozit al Agenţiei vapoarelor danubiene,

cu data de 1 februarie 1883.

XXX/2

Orig.

1883

ianuarie

27

1

3.

-

Adresă prin care Secretariatul general al Primăriei

oraşului Bucureşti comunică lui I.G. Bibicescu că

actele ce a cerut le poate consulta la primărie în orele

cancelariei (11-17).

1891 septembrie

12

-

168

XXX/3

1 pag. scrisă, orig.

Pe a doua filă şi pagină, extrase

datele de către I.G. Bibicescu.

4.

-

Societatea ştiinţifică literară „Tinerimea Română”

Bucureşti scrie dr. C.I. Istrati, membru al său, să ajute

societatea, prin diligenţele sale, la distribuirea a 100

de bilete de loterie, în vederea creerii unui fond

bănesc necesar organizării unui concurs între elevii

claselor secundare asupra istoriei naţionale şi a

desenului după natură.

XXX/4

Orig., 1 pag. scrisă

1896

martie,

Bucureşti

1

pag.

5.

-

Scrisoarea prin care Héléne Kosnhoffer (?) adresează

mulţumiri directorului C . I. Istrati (?) pentru atenţia

manifestată la decesul soţului său.

XXX/5

Orig., limba franceză

1898

aprilie

16/22,

Bucureşti

1

6.

-

Adresă a Institutului de binefacere

„Providenţa” din Bucureşti scrisă directorului Băncii

Naţionale, I.G. Bibicescu, mulţumindu-i pentru suma

de 2000 lei dăruită acelui institut.

XXX/6

Orig., 1 pag. scrisă

1899

ianuarie

28,

Bucureşti

1

pag.

7.

-

Ministrul Afacerilor Străine, C.I. Nanu, scrie

primarului Bucureştilor să-i facă rost de 20 de

exemplare din discursul rostit de I. G. Bibicescu în

consiliul comunal al Capitalei, fiindu-i necesare în

limba germană de preferinţă, pentru a răspunde

interpelării făcută în parlamentul din Viena de prof.

univ. Gheld, deputat de Bucovina, cu privire la

problema evreiască în România.

XXX/7

Copie, una filă scrisă

1903

1

8.

-

Adresa Secretariatului general al Primăriei oraşului

Bucureşti prin care, trimiţând în copie adresa

Ministerului Afacerilor Străine pentru a procura 20

de exemplare, în limba germană, din discursul rostit

în chestiunea evreilor din România de către I. G.

Bibicescu, consilier al Capitalei, îl roagă pe

Bibicescu să procure acele exemplare necesare

Consulatului român din Cernăuţi.

XXX/8

Orig., una pag. scrisă

1903

-

9. - Ştefan Bancov din Turnu Severin scrie lui I.G.

Bibicescu, mulţumindu-i că l-a ajutat pe fiul său

1905

noiembrie

-

169

pentru a obţine locul solicitat.

XXX/9


9,

Turnu

Severin

10.

-

Th. Ştefănescu scrie prietenului şi colegului său, I.G.

Bibicescu, comunicându-i veşti despre starea

sănătăţii sale, mulţumiri lui P.P. Carp, „pentru gentila

d-sale” binefăcătoare pentru durerile sale morale etc.

XXX/10


1907

august 12

-

11.

-

Scrisoare prin care N. Th. Ştefănescu comunică lui

I.G. Bibicescu veşti despre mersul stării de sănătate a

tatălui său.

XXX/11


1909

iulie 19,

Câmpu-

lung

-

12.

-

M. Totirescu scrie lui I.G. Bibicescu comunicându-i

câteva date despre proiectul pentru instituirea Băncii

Naţionale şi faptul că nu se mai găseşte niciun

imprimat din raportul lui Gh. Chiţu.

XXX/12


1910

martie 8

-

13.

-

Scrisoarea adresată de Wyszkowska către „Bicu

estimé monsieur” cu rugămintea de a trimite cartea

poştală <anexată> în Austria, părinţilor şi unchiului

său, Const. Hegel.

XXX/13

Orig., una filă

1914 septembrie

6/19

<Peter-

sburg>

-

14.

-

Notiţă – informativă despre conţinutul unui

memorandum asupra operei de restaurare economică,

socială şi politică a Galiţiei şi Bucovinei, cu sprijinul

unor comisii compuse din polonezi, ruteni şi evrei şi

subordonate guvernului imperial, înaintat guvernului

de Adolf Stand, preşedintele Comitetului central al

sioniştilor galiţieni şi dr. Karl Pollach, preşedintele

Comitetului executiv al sioniştilor austrieci.

În anexă, un extras din „ American Hebrew”, New-

York, cu comentariu la memorandum.

XXX/14

Extrasul în limba engleză

1915 septembrie

24

4

15.

-

Scrisoare prin care Ioan Soitu, miner din Abrud-sat,

judeţul Alba inferioară, scrie guvernatorului Băncii

Naţionale a României, I.G. Bibicescu, în legătură cu

soarta aurului, minelor şi minerilor de aur din Munţii

Apuseni şi vânzarea aurului către contrabandiştii

unguri, din cauza închiderii Băncii de schimb din

Abrud şi cere ca Banca Naţională a României să

înfiinţeze o bancă de schimb la Abrud.

1920 septembrie

14,

Abrud

-

170

XXX/15

Orig., 4 file scrise

16.

-

Canditatul inginer Ioan C. Băicoianu scrie

guvernatorului Băncii Naţionale a României, I.G.

Bibicescu, din Zürich, mulţumindu-i pentru sprijinul

pe care i l-a acordat şi prezentându-i impresiile şi

informaţiile sale despre economia şi industria

elveţiană ca şi viitorul hidrotehnicii în secolul XXI,

când cărbunii şi petrolul se vor împuţina şi vor deveni

scumpi.

XXX/16


1920

decembrie

12,

Zürich

-

17.

-

M. Ghelmegeanu scrie din Paris lui I.G. Bibicescu,

veche şi bună cunoştinţă a tatălui său, să-l ajute

pentru un schimb de 3000 de franci (la cursul Băncii

Naţionale a României), necesar terminării lucrării de

doctorat la Paris.

XXX/17

Orig., 3 pag. scrise

1921

iunie 20,

Paris

-

18.

-

Scrisoare adresată de Maryana Gavrilescu din

Bucureşti (Calea Văcăreşti nr. 6) lui I.G. Bibicescu la

Buziaş ( unde se află în căutarea sănătăţii) dându-i

sfaturi de urmat, recomandări şi veşti despre starea ei

de sănătate şi neputinţa de a merge la Carlsbad.

XXX/18


1921

iunie 22,

Bucureşti

-

19.

-

Scrisoare prin care George Petre Mihăilescu din

Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale comunică

preşedintelui Soc. Culturale „Teatrul oraşului Turnu

Severin” că nu poate participa la inaugurarea

Bibliotecii „I.G. Bibicescu” din Turnu Severin.

XXX/19

Orig., una filă scrisă

1921

octombrie

20

-

20.

-

Procese-verbale ale membrilor „Casei Luminii” din

Mehedinţi în perioada 20 iunie 1934 – 4 decembrie

1938.

XXX/20


1934

iunie 20-

1938

decembrie

4

-

21.

-

Scrisoare prin care I.G. Bibicescu invită un număr de

membri ai Partidului Liberal din Bucureşti să se

întâlnească la clubul partidului, pentru ca împreună

să se deplaseze la localul alegerilor.

XXX/21

Orig., 1 filă

F.d.

-

22. - Actul constitutiv al Societăţii coperative de producţie

„Lumina” din comuna Miculeşti, judeţul Mehedinţi,

1910,

Bucureşti

-

171

pentru exploatarea şi vânzarea moşiei Miculeşti,

cumpărată prin licitaţie publică cu ordonanţă

definitivă de adjudecare sub nr. 832/1910.

XXX/22

Imprimat, 2 file, statutele

societăţii lipsesc, fiind tăiate

23.

-

Zapis cu care Stănilă Bobocea cu fraţii săi din satul

Jiana, judeţul Mehedinţi, adeveresc lui Nicola Sârbu

şi fraţilor lui că părinţii lor au cumpărat moşie din

Jiana de la Jupâneasa Caplea Florescu cu zapisul lor

la mâna părinţilor lor, zapis pe care l-au pierdut în

timpul când ţara a fost prădată de hoţi şi curuţi.

Se menţionează că zapisul şi l-au făcut unii la alţii

după judecata dată la conacul de la Cerneţi de divanul

lui Constantin Brâncoveanu.

XXX/23

Concept sau copie

contemporană, 1 filă, rupt la

îndoituri şi cu pete de mucegai

1695

(7203)

-

24.

-

Scrisoare a arhimandritului Eufrosin Poteca,

egumenul mânăstirii Motru, către arhimandritul

Daniil, egumenul mânăstirii Strehaia, în legătură cu

sosirea unui consul francez cu suita sa la mânăstirea

Motru.

Scrisoarea ieromonahului Anastasie, iconomul

mânăstirii Motru, către arhimandritul Daniil,

egumenul mânăstirii Strehaia, prin care anunţă

încetarea din viaţă a arhimandritului Eufrosin

<Poteca> Motreanu, în ziua de miercuri, 10

decembrie 1858, cu invitaţie la îmormântare (vineri

12 decembrie 1859).

XXX/24

Orig., 2 file, donaţia pr. D.

Bălaşa

1858

decembrie

11,

Ms. Motru

2

PACHETUL nr. XXXI

1.

-

Extras de căsătorie eliberat de Biserica Adormirea

Născătoarei de Dumnezeu din Oreviţa Montană din

comitatul Caraş-Severin lui Vasile Popovici.

XXXI/1

Orig.

1893 septembrie

12/24

1

2.

-

Certificat de cursul urmat şi absolvit la Şcoala

Superioară de Arte şi Meserii din Craiova de Ştefan

Popovici.

XXXI/2

Copie autentificată

1911

august 30

1

3. - Livretul militar al lui Ştefan Popovici, şofer de F.d -

172

marină.

XXXI/3

4.

-

Contract de angajare a lui Ştefan Popovici ca

mecanic şi electrician la uzina electrică a oraşului

Strehaia.

XXXI/4

Orig.

1937

august 3

-

5.

-

Carnetul de meşter al ilegalistului comunist Ştefan

Popovici din Turnu Severin.

XXXI/5

Carnet

1942

iunie 6

-

6.

-

Ziarul „Acţiunea democrată”, an I nr. 1 din 4

februarie 1945 al P.S.D. din judeţul Mehedinţi.

XXXI/6

Imprimat

1945

februarie

4

4

7.

-

Certificatul de atestare a lui Ştefan Popovici în

meseria de mecanic motoare cu explozie.

XXXI/7

Orig.

1946

mai 29

1

8.

-

Decizii, procese-verbale şi adrese privitoare la

acordarea de pensie lui Ştefan Popovici.

XXXI/8

Orig.

-

11

9.

-

Fotocopii de pe documente atestând activitatea de

ilegalist comunist a lui Ştefan Popovici în anii 1917-

1944 şi 2 fotografii de grup în 1968 la Bucureşti.

XXXI/9

Fotocopii

-

8

buc.

10.

-

Cereri şi memorii formulate de Ştefan Popovici către

organe centrale de partid şi de stat pentru a i se

restitui actele redicate în 1958.

Răspunsuri primite.

XXXI/10

Orig. şi copii

1958-

1973

35

11.

-

Autobiografia lui Şt. Popovici din Turnu Severin şi

corespondenţa primită (adrese) de la Muzeul de

istorie a P.C.R. a mişcării revoluţionare şi

democratice din România.

XXX/11

Orig. şi copii

1967-

1970

21

12.

-

Carnetul de membru al Casei de ajutor reciproc a

pensionarilor din Turnu Severin al lui Ştefan şi

Paraschiva Popovici din Turnu Severin.

XXXI/12

Carnet

1953

-

13. - Idem, al lui Ştefan Popovici. 1953 -

173

XXXI/13

Carnet

14.

-

Legitimaţia lui Ştefan Popovici ca veteran al

războiului antifascist.

XXXI/14

Carnet

1964 septembrie

2

15.

-

Legitimaţia lui Ştefan Popovici pentru medalia

„Virtutea ostăşească” cl.III plus medalia.

XXXI/15

1967

iulie 28

2

buc.

16.

-

Certificat medical eliberat de Spitalul unificat Turnu

Severin lui Şt. Popovici. Anexă.

XXXI/16

Orig.

1970

iulie 7

3

17.

-

Legitimaţia de călătorie gratuită pe C.F.R. a lui

Ştefan Popovici.

XXXI/17

Orig.

1974

1

18.

-

Date despre istoricul poliţiei.

XXXI/18

Imprimat

1932

23

19.

-

Ordin al inspectorului general al Jandarmeriei pentru

citarea prin ordin de zi a jandarmului sergent

instructor Mihuţ Constantin din Legiunea Ialomiţa.

XXXI/19

-

1

PACHETUL nr. XXXII

1.

1232

Zapisul prin care Nicola sin Răducan vinde Balicăi ot

Orbeşti partea sa din moşia aflată în hotarul

Vrăbiceni cât se va alege (inclusiv învecinarea cu

Broştenii de Sus).

XXXII/1

Orig., 1/3 lipsă degradat

1736

(7244)

1

2.

-

Zapisul prin care Dumitru fiul lui Nicola, nepotul lui

Dumitru Pădureţu, vinde lui Constandin Sârbu,

nepotul Nicolii, stegariul din satul Gogoşi de

Margine, partea sa de moşie, cu zece lei.

XXXII/2

Orig.

1752

decembrie

29

2

3.

-

Înscris prin care Vasilie, egumen de Baia de Aramă,

vinde un loc de prăvălie în târg lui Iovan

Hârgotescul.

XXXII/3

Orig.

1752

(7260)

1

4.

-

Înscrisul dat de Hagi Constantin Stoenescu din Baia

de Aramă în pricina de judecată dintre Răduţu Jarco

din Stăicu şi moşnenii Godeşti din Cătunul de Jos,

pentru părţile lor dintr-o moară pe apa Motrului.

1772

iunie 4

1

174

XXXII/4

Orig.

5.

-

Zapisul prin care Mihail monahul, nepotul

defunctului Milco Băiaşu, vinde lui C. Stoenescu din

Baia de Aramă toată pertea sa de moşie din Valea

Mare, din Brusturi şi din muntele Buzul, precum şi

vadul şi moara de pe Apa Neagră, cu 54 de taleri bani

5.

XXXII/5

Orig.

1778 septembrie

13

2

6.

-

Hotărnicia Divanului Craiovei pentru moşia dintre

hotarele Strimţişorul, Necşeşti şi Negoeşti din judeţul

Mehedinţi, urmare a pricinii de judecată între cetaşii

din satul Strâmtu, judeţul Mehedinţi, şi alţii din

acelaşi sat, pentru cumpărături.

XXXII/6

Origi., rupt la îndoituri

1780

iunie 13

-

7.

-

Cartea cu care Filaret, episcopul Râmnicului Noului

Severin, hirotoniseşte pe Dumitraşco, sin popa

Gheorghe, ca să „diaconicească” la biserica din satul

Bălteni cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, judeţul

Gorj.

XXXII/7

Orig., difolio, sigiliu episcopal

oval, în tuş negru

1784

iulie 20

-

8.

-

Înscrisul boierului orânduit de Isprăvnicia Mehedinţi

cu privire la alegerea şi împărţirea moşiei Iupca de

Sus, stăpânită de-a valma între cetele de moşneni din

acest hotar al judeţului Mehedinţi.

XXXII/8

Orig.

1785

martie 12

1

9.

-

Jalbă prezentată de Răduţu Jarcu din Stăicu, judeţul

Mehedinţi, domnului Ţării Româneşti, prin care se

plânge de vărul său Ioviţă şi nepoţii săi din Lupşa de

Sus pentru moşia Lupşa de Sus şi cere alegerea şi

hotărnicia acestei moşii de către polcovnicul Sandu

Degerăţeanu şi căpitanul za lefegii Mihai Ştiucă.

XXXII/9

Orig. şi copie

1786

noiembrie

2

3

10.

-

Porunca ispravnicului de Gorj către zapciul plăşii

Gilortului de Jos pentru o pricină de moşie cu Bălaşa

Cepleanca.

XXXII/10

Orig.

1787

aprilie 15

1

11. 1241 Porunca lui Mihail Constantin Suţu vv. către

Costache Suţu biv vel cămăraş, caimacamul Craiovei,

1792

aprilie 14

-

175

ca să cerceteze pricina de judecată despre care face

referire jalba alăturată (lipseşte), înfăţişând părţile, iar

în caz de nemulţumire chemându-i la Divan.

XXXII/11

Orig., rupt lipsă 1/2

12.

-

Porunca ispravnicilor de Mehedinţi către vătaful

plaiului Cloşani pentru vânzarea la licitaţie a

bunurilor hoţilor din acel plai.

XXXII/12

Orig.

1796

august 3

1

13.

1114

Zapisul prin care Ion Melerea îi dă cumnatului său,

Constandin Grecescu, livadia <din ogaş> drept zălog

pentru sumele de bani împrumutate în mai multe

rânduri de la acesta.

XXXII/13

Orig., rupt

<sec.

XVIII - a

doua

jumăt.>

1

14.

1113

Zapisul dat de Dumitru sin Vladu împreună cu Dincă

Teleşmanu şi alţii lui Gheorghe Peucan ca să

stăpânească împreună cu fraţii săi un „par de moară”

la <Noşmitul în Vâlcea>.

XXXII/14

Orig.

<sec.

XVIII -

a doua

jumăt.>

1

15.

-

Zapisul pentru hotarul de moşie Grigorescul din

Miculeşti, judeţul Mehedinţi.

XXXII/15

1800

iulie 9

1

16.

-

Înscrisul Isprăvniciei Mehedinţi cu judecata şi

alegerea în pricina dintre Ioana Basicoaia de la satul

Broşteni cu Matei şi Ioan Burteşti de la satul Lupşa,

pentru 37,5 stânjeni de moşie în hotarul Lupşei,


XXXII/16

Orig.

1803

august 4

1

17.

-

Adeverinţă dată de Gheorghe Benga din Sămărineşti,

judeţul Mehedinţi, fiicei sale minore rezultată din

căsătoria sa cu Ioniţă Mămăligă, pentru o dulamă

cumpărată de la socru-său cu 65 de taleri şi lăsată

zestre minorei sale fiice.

XXXII/17

Orig.

1803 septembrie

14

1

18.

-

Jalbă prin care Joiţa Bonţoaica din Craiova se plânge

Căimăcămiei Craiovei împotriva lui Matei

Cernătescu pentru pretenţii neîntemeiate asupra unui

loc din Craiova, vândut de Joiţa logofătului Tudor.

XXXII/18

Orig.

1805

ianuarie

12

2

19. - Jalbă prin care Ioan Godescu, pandur din Stăicu, se 1819 1

176

plânge ispravnicilor judeţului Mehedinţi pentru

abuzurile comise de căpitanul de panduri Răduţoiu,

tot din acelaşi sat, pe timpul cât acesta a slujit sub

comanda lui Tudor Vladimirescu în războiul ruso-

turc din 1806-1812.

Cere să fie sprijinit să-şi primească „acareturile”

însuşite cu forţa de căpitanul Răduţoiu.

XXXII/19

Orig.

iulie 17

20.

-

Listă de băniţile de grâu şi de porumb împrumutate

de locuitori din satele Prunişor, Degeraţi, Peri, Valea

Satului, Poiana, Severineşti, Valea Alunului,

Corcova, Imoasa, Gârbovăţ, Lupşa, Lumnic, Ercea,

Selişteni de la moşia Prunişor a lui Costache

Glogoveanu, cu condiţia ca la 100 de băniţi (baniţa

de 25 ocale) să dea un spor de douăzeci de baniţe, sau

să restituie împrumutul în bani: 5 parale ocaua.

XXXII/20

Orig.

1821

mai 14

15

21.

-

Înscris prin care Gheorghe Benga din Samarineşti

împlineşte zestrea fiicei sale, Bălaşa, din acareturile

defunctului căpitan Dumitru Gârbea soţul ei, dându-i

bunuri la Brezniceni în locul celor de la Gârbovăţ

pentru paguba şi lipsa zestrei fiicei sale.

XXXII/21

Orig., 1 filă, plus o copie

legalizată de Arhivele Statului

1824

februarie

6

1

22.

-

Jalbe, zapise şi înscrisuri, foi de zestre privind bunuri

şi persoane din Broşteni – Mehedinţi şi împrejurimi,

(donate de prof. Victor Căpăţână din Broşteni, judeţul

Mehedinţi).

XXXII/22

Orig.

1828

martie

28-

1880

martie 31

52

23.

-

Diata lui Gheorghe Benga din satul Samarineşti către

soţia şi fiul său Alexandru prin care le împarte averea

sa imobilă şi mobilă, cheltuielie şi veniturile sale din

afacerile făcute în comerţ etc.

XXXII/23

Orig., degradat şi lipsă la mijloc.

1831

9

24.

-

Zapise, jalbe şi alte înscrisuri privitoare la bunuri ale

familiilor Ruptureanu şi Stan Borcoş din Ruptura,

judeţul Mehedinţi, respectiv Samarineşti, pricini de

judecată şi demersuri pentru exploatarea moşiilor

deţinute.

XXXII/24

Orig. şi copii

1831-

1872 1831-1872

104

177

25.

-

Înscris prin care Sfatul Administrativ al Principatului

Ţării Româneşti aşază pe Niţă Răduţoiu din satul

Poiana, judeţul Mehedinţi, în rândul boierilor mazili.

XXXII/25

Orig.

1832

iulie 7

1

26.

-

Înscris al Sfatului Administrativ al Principatului

Ţării Româneşii prin care Nicolae Ion Tibru din satul

Cloşani, judeţul Mehedinţi, este aşezat în rândul

boierilor mazili.

XXXII/26

Orig.,

1832

iulie 7

1

27.

-

Jalbă prim care Niţu Răduţoiu din satul Stăicul,

judeţul Mehedinţi, se plânge Logofeţiei Dreptăţii

împotriva ceauşului Istrate Calotescu din Cerneţi

pentru pretenţii din timpul revoluţiei lui Tudor

Vladimireacu, când căpitanul Ioan Răduţoiu i-a

„călcat” casa.

Cere să i se restituie moşia din hotarul Lupşa însuşită

în mod abuziv.

XXXIII/27

Orig., şi copie

1833

iunie 5

4

28.

-

Jalba lui Nicolae Retezeanu către judecătorii

judeţului Mehedinţi împotriva lui Mihai, fiul

preotesei din satul Popeşti, plasa Baia, pentru

pagubele pricinuite cu vitele şi animalele sale, de la

cârciuma din Stroieşti, pe moşia reclamantului.

Rezolvarea judecătorilor.

XXXII/28

Orig.

1833

noiembrie

23

2

29.

-

Contract Iohan Rahn.

XXXII/29


1835

iulie 4

1

30.

-

Înscris privitor la o fântână aflată pe locul cumpărat

la mezat de Lupescu, situat între locul lui Drăghicean

Robul şi Andronache Castrici, răscumpărată, prin

unire, cu 450 lei.

XXXII/30

Orig.

1838

iulie 4

1

31.

-

Înscris prin care mai mulţi locuitori îndatoraţi şi

împrumutaţi adeveresc că au dat lui Gheorghe Ilie din

Cerneţi, pentru facere de bine şi ajutoare, doi stânjeni

de moşie în hotarul Severineşti, pentru un loc de

prăvălie în Cerneţi şi 150 lei.

1836

ianuarie

7

2

178

XXXII/31

32.

-

Înscris prin care moşnenii Stroeşti, Enculeşti,

Radoslavi şi Gârjobi se învoiesc asupra modului cum

să stăpânească moşia lor moşnenească în hotarul

Lupşa de Sus, judeţul Mehedinţi.

XXXII/32

Orig.

1837

iunie 17

1

33.

-

Carte de alegere a părţilor de moşie din hotarul

Motrul Sec ale lui lui Gheorghe Câlcioiu, ginerele lui

Mihai Tămâşi.

Hotarnic: Nicolae Ioan Tâbru.

XXXII/33

Orig., margini degradate

1838

februarie

19

1

34.

-

Diplomă prin care Alexandru Dimitrie Ghica, domn

al Ţării Româneşti, acordă rangul de pitar lui

Drăghicean Hârgot.

XXXII/34

Fotocopie

1838

august 30

1

35. - Bon pentru înzestrarea armatei în valoare de 500 lei.

XXXII/35

Imprimat

1840 1

36.

-

Atestat - recomandare către înalta stăpânire eliberat

de obştea deputaţilor de mahalale din Cerneţi,

deputatului, membrului în magistratul oraşului şi în

judecătoria de comerţ, Gheorghe Ilie.

XXXII/36

Orig.

1842

februarie

24

1

37.

-

Diata lui Niţă Răduţoiu din satul Stăicu, judeţul

Mehedinţi, prin care îşi împarte averea moştenitorilor

săi.

XXXII/37

Orig. şi copie

1842

noiembrie

22

3

38.

-

Atestat eliberat de obştea deputaţilor mahalalelor

oraşului Cerneţi lui Gheorghe Ilie, deputat şi membru

în magistratul oraşului, de felul în care şi-a îndeplinit

mandatul.

XXXII/38

Orig.

1843

februarie

24

1

39.

-

Zapis cu care Dina, fiica lui Pavel Andreescu din

satul Costeni, judeţul Gorj, vinde pitarului Hârgot de

la oraşul Baia partea sa de moşie în hotarul Văeni, 4

stânjeni fiind vânduţi mai dinainte preotului Dinu

Licăreţi.

XXXII/39

Orig.

1845

mai 14

1

40. - Înscris prin care Mihalache Constantin Gociu vinde 1846 1

179

căprăriului Iordache Grivei din Mătăsarii de Sus

partea sa de moşie de zestre la Mătăsari şi Brădet,

moştenire, la Runcurel şi Valea Jgheabului, cu 157

lei şi 20 parale.

XXXII/40

Orig.

iulie 6

41.

-

Preotul şi aleşi satului Lupşa de Sus, judeţul

Mehedinţi, răspund la poruncă Subocârmuirii plăşii

Motru de Sus în legătură cu jalba lui Ion Stroescu

împotriva lui Mihai Murescu, ambii din satul Lupşa

de Sus, pentru neînţelegeri.

Sigiliul satului.

XXXII/41

Orig.

1846

iulie 6

1

42.

-

Listă pentru banii de zeciuială ceruţi de Ocârmuirea

judeţului Mehedinţi după numărul de familii, la satul

Miculeşti, plasa Motru de Sus.

XXXII/42

Orig.

1849

august 22

1

43.

-

Actul de aducere la îndeplinirea a hotărârii Înaltului

Divan – Secţia I din Bucureşti ( nr. 37 din 12

noiembrie 1846) asupra „formulării” moşiei Baia de

Aramă, proprietatea fostului domn Gheorghe

Bibescu.

XXXII/43

Copie

1850

decembrie

5

44.

-

Comandantul Polcului nr. 3, polcovnicul Solomon,

scrie porucicului Băliţă Miculescu să primească toată

amoniţia spitalicească şi toate obiectele de la spitalul

regimentului, de la fostul cvartir.

XXXII/44

Orig.

1850

decembrie

19,

Craiova

1

45.

-

Departamentul din Lăuntru către Magistratul oraşului

Turnu Severin cu privire la plata furtunului unei

tulumbe de incendiu, reclamată de fabricant.

XXXII/45

Orig.

1855

octombrie

7

1

46.

-

Diplomă de înobilire a lui Costachi Nicolai de către

prinţul Nicolae Conachi Vogoride.

XXXII/46

Orig, cu parte ilizibilă

<1856 –

1857>

1

47. - Foaie de zestre făcută de Gheorghe Elinescu din

Miculeşti fiului său înfiat.

XXXII/47

Orig.

1858

iulie 24

1

48. - Foaie de zestre pentru Elisabeta, căsătorită cu Ion 1858 1

180

Hâldan, la Cloşani.

XXXII/48

Orig.

septembrie

8

49.

-

Proces/verbal de inspecţie a parohiei Igiroasa, la 11

iulie 1958, de către protoereul raionului Turnu

Severin şi sinodicoanele bisericilor din satele

Arvăteşti şi Igiroasa.

XXXII/49

Orig.

1958 -

1967

6

50.

-

Scrisoarea episcopului Calinic al Râmnicului pentru

moşnenii mezinci de la Mehedinţi şi alegerea unor

stânjeni de moşie.

XXXII/50

Orig.

1863

mai 23, Rm.Vâlcea

1

51.

-

Comunicarea Ministerelor de Interne, Agricultură şi

Lucrări Publice către Nicolae Tibru cu

încunoştiinţarea că a fost numit primar al oraşului

Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi, ca urmare a

alegerii sale de către oraş.

XXXII/51

Copie

1864

august

15

1

52.

-

Act de răscumpărare: Departamentul Finanţelor

atestă că Dimitrie Caluda a răscumpărat dreptul de

embatic pentru un vad de moară în comuna Bistriţa,

judeţul Mehedinţi, respectiv 138 de stânjeni pătraţi,

în izlazul locuitorilor clăcaşi împroprietăriţi plătind

39,30 lei.

XXXII/52

Orig.

1870

aprile 29

1

52

bis.

-

Livretul militar al dorobanţului Bogdan Gligore din

comuna Marga, judeţulMehedinţi, participant la

războiul de independenţă din 1877 – 1878 cu

Batalionul I Dorobanţi Mehedinţi.

XXXII/52 bis, orig., tipăritură

pag. 1 şi 2, jumătate lipsă

<1875>

21

53.

-

Act de vânzare prin care Nicolae Dimitrie Caluda

vinde lui Alex. Popescu o moară pe apa Bistriţa,

judeţul Mehedinţi, cu 580 de galbeni austrieci,

respectiv 6815 lei noi.

XXXII/53

Orig.

1876 septembrie

25

2

54.

-

Livretul militar al dorobanţului Bogdan Gligore din

comuna Marga, judeţul Mehedinţi, participant la

războiul de independenţă din 1877-1878 cu

Batalionul I Dorobanţi Mehedinţi.

XXXII/54

<1877>

21

181

Orig., imprimat., p. 5-46

55.

-

Raportul primarului oraşului Turnu Severin către

Ministerul Instrucţiunii Publice cu privire la

construirea localului de liceu în Turnu Severin pe

locul destinat de oraş în acest sens.

XXXII/55

Orig.

1888

decembrie

30

1

56.

-

Actul punerii pietrei fundamentale a clădirii Liceului

externat din Turnu Severin.

XXXII/56

Orig.

1890

august 24

1

PACHETUL nr. XXXIII

1.

-

Decretul nr. 2303 din 10 iulie 1891 pentru denumirea

de şcoli secundare, licee şi gimnazii din ţară, între

care şi cel din Turnu Severin: Liceul „Neagoe

Basarab” Turnu Severin.

XXXIII/1

Fotocopie

-

2

2.

-

Situaţia şcolară a elevilor Şcolii profesionale de fete

Turnu Severin la finele anului şcolar 1894 – 1895.

XXXIII/2

Orig.

1895

iulie 30

2

3.

-

Firma „Amedeo Aurelli” din Roma (Italia) scrie

Liceului „Traian” din Turnu Severin în legătură cu

materialul didactic solicitat privitor la vulcanii din

Italia.

XXXIII/3

Orig., limba franceză

1897

august 26

1

4.

-

Act vânzare: Ion I. Presură din satul Gârniţa, comuna

Ghelmegioaia, judeţul Mehedinţi, vinde lui Alex.

Popescu din comuna Zegaia partea sa, două zile cu

nopţile lor, în fiecare lună în moara Ciutura din

comuna Bistriţa, judeţul Mehedinţi, cu 180 lei.

XXXIII/4

Orig.

1897

octombrie

10

2

5.

-

Invitaţia la serata dansantă cu tombolă din 17

ianuarie 1898 a Liceului „Traian” Turnu Severin.

XXXIII/5

Concept

1897

decembrie

25

1

6.

-

Apelul preotului Bisericii „Acoperământul Maicii

Domnului” din Tulcea şi lista de subscriere

încredinţată lui G. Bibicescu.

XXXIII/6

Orig.

1898

aprilie

3

7. - Scrisoare prin care protopopul Bartolomeu Baiulescu

din Braşov scrie lui I.G. Bibicescu pentru o subvenţie

1898

decembrie

1

182

de bani necesari terminării bisericii Braşov – Cetate.

XXXIII/7

Orig.

4/16

8.

-

Tablou indicativ de măsurătoarea locurilor de casă şi

împărţirea izlazului locuitorilor lotaşi din com.

Stigniţa, jud. Mehedinţi, împroprietăriţi pe

proprietatea statului Stigniţa.

XXXIII/8

Orig.

1905

martie 21

4

9.

-

Act de stare civilă privind pe Maria Tomasič, născută

la Veglia, Istria.

XXXIII/9

Orig., limba sârbă

1913

Martie 23

1

10.

-

Înalt ordin de zi pe oaste adresat de regele Carol I cu

prilejul campaniei militare din 1913.

XXXIII/10

Copie

1913

iulie 31

1

11.

-

Înscris pentru punerea pietrei fundamentale la

clădirea Gheorghe Vlădescu din Vânju Mare, judeţul

Mehedinţi.

XXXIII/11

Orig., hârtie pânzată

1913

noiembrie

9

1

12.

-

Personal – Ausweis ( Bilet de identitate) al Elenei M.

Romanescu din Turnu Severin.

XXXIII/12

Orig., lb. germană şi română

1917

martie 25

1

13.

-

General de brigadă Emil Russo din Bucureşti

împuterniceşte pe avocatul Corneliu C. Rădulescu din

Turnu Severin în procesul cu arendaşul moşiei

Izvoarele, judeţul Mehedinţi, col. Bozetescu.

XXXIII/13

Orig.

1818 septembrie

9

1

14.

-

Foaie de identitate provizorie eliberată de Consulatul

Italiei la Bucureşti Mariei Tomasič, născută la

Veglia, Istria.

XXXIII/14

Orig.

1919

octombrie

17

1

15.

-

Lista cărţilor despre România sau despre chestiuni

româneşti publicate în Franţa şi Elveţia, în perioada

1914-1918, aparţinând delegaţiei României la

Conferinţa de Pace de la Paris.

XXXIII/15

Copie dactilografiată

<1919>

11

16. - Pantru acţiuni a câte 500 lei eliberate lui D. Dimitriu

de Cartea Românească, societate anonimă, emisiunea

a II-a, nr. o46426, o464427, 0464428, 0464429 şi

1920

iulie 1

10

183

0464430.

XXXIII/16

Orig.

17.

-

Bilet de liberă petrecere eliberat de Brigada specială

de siguranţă din Turnu Severin Mariei Tomasič din

Istria, supusă italiană.

XXXIII/17

Orig.

1921

martie 29

-

18.

-

Corespondenţă şi acte justificative privitoare la

construirea monumentului eroilor din comuna

Rovinari, judeţul Gorj, cu Pompiliu Costescu din

Turnu Severin.

XXXIII/18

Orig. şi copii

1923-

1924

10

19.

-

Descrierea diferitelor metode de analize de labrator şi

a unor boli contagioase care au aparţinut medicului

dr. căpitan T. I. Bibicescu.

XXXIII/19

Copii semnate

1925

noiembrie

21

20.

-

Invitaţia lansată de directorul Internatului Liceului

„Traian” din Turnu Severin la inaugurarea noului

local al acestei instituţii şcolare.

XXXIII/20

Tipăritură

1926 septembrie

27

1

21.

-

Carnet de identitate al soldatului Pandelică Rafael din

Regimentul „ Negru Vodă”.

XXXIII/21

Orig.

1926

februarie

1

2

22.

-

Răspunsul public intitulat „Epilog la memoriul unui

atentat cultural”, formulat de prof. Alex. Bărcăcilă la

ordinul Ministerului Instrucţiunii de a închide

Internatul liceului.

XXXIII/22

Imprimat

1926

octombrie

4

2

23.

-

Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor,

bilet de loterie pentru tragerea din 1 ianuarie 1928

preţul 40 lei.

XXXIII/23

Imprimat, 3 exemplare

1928

ianuarie

1

-

184

24.

-

Apelul către severineni cu prilejul împlinirii unui

deceniu de la înfăptuirea Unirii din decembrie 1918,

la serbările din 3 şi 4 iulie /1928/ organizate de

Palatul Cultural şi Biblioteca „I.G.Bibicescu” Tr.

Severin.

XXXIII/24

Imprimat

<1928>

1

25.

-

Articole din presa mehedinţeană privitoare la şcoli şi

slujitorii lor, mai ales critice.

XXXIII/25

Articole de presă decupate

1938

8

26.

-

Profesorul Alexandru Bărcăcilă: scurtă prezentare a

vieţii şi activităţii sale.

XXXIII/26

Orig.

1933

iunie 6

1

27.

-

Simion Mehedinţi scrie lui Alexandru Bărcăcilă,

directorul Liceului „Traian” din Turnu Severin, în

legătură cu participarea sa la o serbare organizată la

Universitatea liberă din Turnu Severin.

XXXIII/27

Orig.

1933

octombrie

22

1

28.

-

Apel electoral către alegătorii mehedinţeni pentru a

vota pe Cornel Rădulescu, candidatul Partidului

Agrarian - Constantin Argetoianu.

XXXIII/28

Imprimat

<1933>

1

29.

-

Adresa prin care Academia Română comunică

profesorului Teodor Costescu că că a fost ales

membru de onoare al ei.

XXXIII/29

Xerox

1934

iunie 15

2

30.

-

Intinerariul excursiei Liceulu „Traian” Tr. Severin,

din 18-21 mai 1935, scara 1:400.000.

XXXIII/30

Copie

1935

mai

1

31.

-

Bugetul Fundaţiei „Petru şi Constantina Mişoiu” pe

anul 1935/1936 de pe lângă Primăria Turnu Severin,

fundaţia constituită în azilul de orfani de tată şi de

mamă „Petre şi Constantina Mişoiu” , Turnu Severin.

XXXIII/31

Orig.

1935 septembrie

19

4

32.

-

Împrumutul intern de consolidare 3%, 1935, a

României, un titlu de 300 lei, 5 titluri de 1.000 lei şi 2

titluri de 2000 lei, cu dobândă 3%.

XXXIII/32

<1935>

10

185

Orig., imprimat

33.

-

Tipăritura „Era nevoie de arestarea lui Gh. Trocan”,

comentariu juridic al avocaţilor apărători Corneliu C.

Rădulescu şi Vasile Gr. Cameniţă în cazul asasinării

lui Marius Vorvoreanu, om politic din Mehedinţi, în

toamna anului 1935.

XXXIII/33

Tipăritură

<1936>

23

pag.

34.

-

Corespondenţă adresată medicului militar Th.G.

Bibicescu: programul cursului introductiv cu medicii

consultanţi la dispensarele rurale de puericultură

(1938), schiţa unei aplicaţii tactice (dispozitivul

serviciului sanitar al Diviziei 9, în apărare), extras din

regulamentul provizoriu asupra serviciilor şi etapelor,

instrucţiuni pentru diagnosticarea tifosului

exantematic (mai 1944), indicaţii pentru profilaxia

ostaşilor Diviziei 4 de Munte împotriva plaudismului

(august1944), timpul probabil în aprilie 1957,

instrucţiuni pentru terapeutica gazelor de război,

scrisoarea şi studiul primit de la Const. D. Stănescu,

nepotul dr. T. G. Bibicescu.

XXXIII/34

Orig., copii şi tipărituri

1938

ianuarie

12 -

1957

33

35.

-

Locuitorii comunei Brezniţa de Ocol, judeţul

Mehedinţi, se plâng rezidentului regal al ţinutului Olt

că pământul comunei lor a fost arondat abuziv şi

ilegal comunei Izvorul Bârzii, Magheru şi oraşului

Turnu Severin, prin noua arondare şi ca urmare a

împropietăririlor din 1888 şi următoarea. Cer să li se

restituie cătunele şi trenurile luate.

XXXIII/35

Orig., 2 file în anexă cu schiţa

comunei înainte de arondare

<1938-

1940>

4

36.

-

Cuvântarea preşedintelui consiliului de administraţie

al Palatului Cultural din Turnu Severin în faţa

adunării, prin care îşi exprimă adeziunea la politica

împotriva Uniunii Sovietice promovată de Ion

Antonescu şi guvernarea sa.

XXXIII/36

Copie dactilografiată

<1940-

1941>

5

37.

-

Articolul despre moartea veteranului războiului

pentru independenţă, Petre Tomescu, din comuna

Brezniţa de Ocol, prezentat în ziarul „Cuvântul

nostru” din Turnu Severin.

XXXIII/37

Articol de ziar

1942

ianuarie

15

1

186

38.

-

Scrisori şi cărţi poştale adresate de pe front de

sergentul Dem. Păsărescu din Cojmăneşti, judeţul

Mehedinţi, părinţilor şi rudelor sale din ţară.

XXXIII/38

Orig., 7 scrisori şi 5 cărţi poştale

1942 septembrie

15 -

1943

martie 6

-

39.

-

Bilantul la 31 martie 1942 şi contul de gestiune,

precum şi bugetul pe exerciţiul financiar 1942-1943

al comitetului şcolar al Liceului „Traian” din Turnu

Severin.

XXXIII/39

Tipăritură.

<1942>

2

40.

-

Circulara către părinţii elevilor lansată de Şcoala

Normală „Spiru Haret” Turnu Severin, în legătură cu

situaţia şcolară şi obligaţiile material-financiare

pentru noul an şcolar.

XXXIII/40

Orig.,

1944

august 14

1

41.

-

Program artistic susţinut de elevii Liceului „Traian”

din Turnu Severin cu piesa muzicală „Cenuşereasa”

de prof. Claudia Giurescu şi de orchestra Liceului şi a

celui de fete din Turnu Severin.

XXXIII/41

Tip.

După

1944

2

42.

-

Programul concertului susţinut de elevii Liceului

„Traian” şi elevele Liceului Teoretic de Fete din

Turnu Severin, sub conducerea muzicală a

profesorului Petre Severin.

XXXIII/42

Tipăritură

1945

aprilie 2

1

43.

-

Programul concertului susţinut de orchestra Liceului

„Traian” din Turnu Severin, sub conducerea muzicală

a prof. P. Severin.

XXXIII/43

Tipăritură

1946

mai 24

2

44.

-

Proces-verbal de inspecţia căminului cultural

„Propăşirea” din comuna Colareţ, judeúl Mehedinţi,

şi chestionare pe ianuarie şi februarie 1949 pentru

căminul cultural din Valea Copcii.

XXXIII/44

1947-

1949

3

45.

-

Cuvânt pentru elevii şi profesorii Liceului „Traian”

din Turnu Severin, adresat de Alexandru Bărcăcilă,

fost profesor şi director al acestui liceu.

XXXIII/45

Orig.

1967

august 15

2

46. - Scrisoare prin care prof. dr. Iancu Jianu, medic 1967 1

187

emerit, comunică directorului Liceului „Traian”

Turnu Severin că doreşte să-i doneze casa lui din

strada Independenţei nr. 6, precum şi o parte din

colecţia sa documentară.

Solicită ca liceul să intervină la Ministerul

Învăţământului în acest sens.

XXXIII/46

Orig.

octombrie

16

47.

-

Profesorul Alexandru Bărcăcilă, fost profesor şi

director al Liceului „Traian” din Turnu Severin,

răspunde profesorului Ovidiu Vişan în legătură cu

proiectele din 1967 ale Planului de dezvoltare şi

afirmare a zonei.

XXXIII/47

Orig.

1967

august 16

2

48.

-

Scrisoare adresată de Institutul Franţei – Academia

de Ştiinţe lui P. M. Carjeu privitor la volumele despre

Petre Sergescu donate de acesta şi modul cum vor fi

repartizate în reţeaua de biblioteci şi arhive.

XXXIII/48

Fotocopie, lb. franceză

1970

aprilie 3,

Paris

1

49.

-

Madelina Barbu Sergescu scrie profesorului Achim

Costea din Drobeta-Turnu Severin în legătură cu un

articol despre Petre Sergescu, scris de acesta.

XXXIII/49

Orig.

1973

mai 29

2

50.

-

Emil Vora din Bucureşti scrie profesorului Ovidiu

Vişan după întâlnirea prilejuită de festivităţile de la

Turnu Severin din 7-8 iunie 1974.

XXXIII/50

Orig.

1974

iunie 18

1

51.

-

General în rezervă T. Paulian, din Bucureşti, scrie

profesorului Ovidiu Vişan de la Lieul „Traian” din

Turnu Severin să sprijine omagierea memoriei

profesorului I.Şt. Paulian în Turnu Severin, cu

prilejul împlinirii a 40 de ani de la deces şi oferă

bibliotecii liceului un nr. de 50 de cărţi.

Tabelul acestora.

XXXIII/51

Orig.

1976

iulie 3

2

52.

-

Scrisoare „În memoriam” lansată de P.M. Cârjeu în

legătură cu placa comemorativă în granit amplasată

pe casa lui Petre Sergescu din Paris, devenită

Biblioteca română Pierre Sergesco – Marya

Kasterska Sergesco din Paris.

XXXIII/52

1978

februarie

2,

Paris

1

188

Xerox, lb. franceză

53.

-

Expoziţia filatelică „Danubius 81”, catalog,

organizată în Drobeta-Turnu Severin între 15-22

noiembrie 1981.

XXXIII/53

Tipăritură

1981

noiembrie

-

54.

-

„Columna”, publicaţia studenţilor şi cursanţilor

lectorului românesc din Finlanda, Turku, 1982.

XXXIII/54

Tipăritură

1982

mai

-

55.

-

Plicul filatelic „Dr. Ştefan Odobleja (1902-1982)”,

editat din iniţiativa filateliştilor din Drobeta-Turnu

Severin.

XXXIII/55

Imprimate

<1982>

3

pli-

curi.

56.

-

Imnul Liceului „Traian” din Turnu Severin, partitură

muzicală, versuri de Gherghinescu Vania, muzica de

Constantin Civitu.

XXXIII/56

Orig., calc, 1 filă

F.d.

1

57.

-

Note asupra Bibliotecii române „Petre Sergescu –

Marya Kasterska” din Paris, întocmite de P. M.

Cârjeu.

XXXIII/57

Copie, lb. franceză

F.d.

6

58.

-

Extras din repertoriul bibliotecilor şi organismelor de

documentare, lansat la Paris în anul 1971 de

Direcţiunea Bibliotecilor şi a Lecturii Publice, poziţia

244 bis, partea privitoare la Biblioteca „Petre

Sergescu” din Paris.

XXXIII/58

Fotocopie, lb. franceză

F.d.

1

59.

-

Notiţă bibliografică despre Petre Sergescu, născut la

1893, în Turnu Severin şi decedat la Paris la 21

decembrie 1954.

XXXIII/59

Copie, lb. franceză

F.d.

3

60.

-

Prospecte medicale referitoare la unele produse ale

industriei de medicamente româneşti.

XXXIII/60

Imprimate

F.d.

75

61.

-

Scrisori şi cărţi poştale trimise de învăţătorul

mehedinţean Gheorghe Topală rudelor şi prietenilor

din Bistriţa, judeţul Mehedinţi în timpul campaniei

militare din 1916-1918.

XXXIII/61

1916-

1918

23

file

+

23

cărţi

189

Orig. poşt.

62.

-

Zapisul cu care Stanca Dumitru Petucă logofăt din

Cerneţi împreună cu fiul şi fiica sa vând lui Anastasie

Costea Simigiu via lor din dealul Gârdanului, cu

pivniţa şi un loc din drum în vale, cu 460 taleri,

vânzare în rupt.

Scriitor popa Constantin din Dumbrăviţa.

XXXIII/62

Orig., hârtie difolio

1824

decembrie

20

2

63.

-

Corespondenţă adresată de Subocârmuirea plăşii

Blahniţa satului Zmărdăşteţu (porunci în diferite

probleme de administraţie locală, jalbe pentru

soluţionat etc.) în perioada 20 aprilie 1850 – 5 august

1850 = 45 file.

Idem, comuna Bucura, 1859 şi 1865, f. 46-49.

Idem, comunele Pătulele şi Valea Anilor, 1865, f. 50-

54.

Plata otaştinei viei de la Bistriţa de către macedo-

românul Vasile Gh. Ghiculescu, în 1889, şi dovadă

de liberă şedere în ţară.

XXXIII/63

Orig. şi copii

1850 aprilie 20 - 1915 martie 31

1850-

1915

57

64.

-

Instrucţiunile cârmuitorului judeţului Mehedinţi către

administraţiile satelor (aleşii satelor) cu privire la

cunoaşterea, urmărirea, combaterea şi raportarea

epizotiilor („Enstrucţii pentru boli dintre care

epizotii”).

XXXIII/64

Copie

<1850-

1858>

2

65.

-

Planul de verificarea şi diviziune a terenului delimitat

locuitorilor din comuna Horeşti pe proprietatea

Grigore Miculescu.

XXXIII/65

Orig.

1894

1

66.

-

Tablou indicativ pentru măsurătoarea şi diviziunea

terenului delimitat în 1864 în comuna Horeşti pe

proprietatea Mariei Grigore Miculescu.

XXXIII/66

Orig.

1897

martie 2

2

67.

-

Proces-verbal de aplicare la faţa locului a delimitării

şi împărţirii terenurilor prevăzute în „Tabloul

indicativ”.

XXXIII/67

Orig.

1897

aprilie 1

2

68. - Memoriul locuitorilor din Ploştina şi Leurda, judeţul 1907 11

190

Mehedinţi, către Ministerul de Interne şi preşedintele

Consiliului de Miniştri, pentru pământ şi împotriva

arendaşilor.

XXXIII/68

Fotocopie

martie 1

69.

-

Carnet cu note de serviciu în campania militară din

Bulgaria al sergentului Iordache Constantin din

Turnu Severin, cu Regimentul 5 Artelierie din Tg. Jiu

– coloana 10 Infanterie.

XXXIII/69

Orig.

1913

august 30

47

70.

-

Număr de ordine ştampilat pe pânză de 17 x 4,5 cm.

şi purtat de sergentul major Iordache Constantin din

Turnu Severin pe timpul prizoneratului din anii 1916-

1918 în Austro-Ungaria.

XXXIII/70

Orig.

1916

1

71.

-

Schiţă în creion cu amplasamentul Castelului de Apă

al oraşului Turnu Severin şi sectorizarea oraşului în

12 părţi, întocmită de sergentul major Iordache

Constantin, ajutor de comandant la serviciul de

pompieri din oraş.

XXXIII/71

Orig.

1916-

1918

2

72.

-

Publicaţiunea nr. 557 a Comisiei interimare a

oraşului Turnu Severin prin care, în conformitate cu

ordinul Administraţiei Militare în România şi al

Comandaturii 22, se aduce la cunoştinţa populaţiei

cantitatea de făină pentru o zi, de persoană, şi modul

cum se ve face aprovizionarea şi sancţionarea

contravenţiilor.

XXXIII/72

Tipăritură

1918

martie 11

1

73.

-

Legitimaţie eliberată de Comandatura 22 Mehedinţi

din Turnu Severin lui Iordache Constantin din Turnu

Severin.

XXXIII/73

Orig., lb. germană

1918

mai 2

1

74.

-

Personal – Ausweiss (bilet de identitate) nr. 2798 B

eliberat lui Iordache Constantin din Turnu Severin,

de Poliţia Turnu Severin.

XXXIII/74

Orig., lb. germană

1918

mai 22

1

75. - „Memoriile mele şi amintiri asupra războiului

european 1914-1918”, scrise de sergentul major

Iordache Constantin din Regimentul 5 Artilerie din

1933

decembrie

- 1934

144

+ 18

foto

191

Tg. Jiu (combatant şi căzut prizoner) după

„prescurtările” scrise într-un carnet şi terminat la 12

septembrie 1918.

În anexă se află un număr de 12 fotografii alb-negru,

6 x 9 cm, cu oraşul Turnu Severin văzut din Castelul

de Apă al oraşului, fotografii datate iulie 1942 de

Constantin Iordache.

XXXIII/75

Orig.

martie 10

76.

-

Ordinea de bătaie întocmită de sergentul Iordache

Constantin, comandantul secţiei 1 din coloana 10

Infanterie a Regimentului 5 Artelierie din Tg. Jiu,

aflat în campania militară din Bulgaria în anul 1913.

XXXIII/76

Orig.

1913

iunie 23-

1913

august 1

2

77.

-

Tabel nominal al Secţiei 1 din coloana a 10-a

Infanterie a Regimentului 5 Artelierie Tg. Jiu,

întocmit de comandantul acestuia pentru bunurile

date fiecărui subordonat în campania bulgară din vara

1913.

XXXIII/77

Orig.

1913

iunie -

august

2

78.

-

Conferinţele şi conferenţiarii care au expus, în

perioada 30 noiembrie 1924 – 12 decembrie 1942, de

la tribuna Universităţii libere din Turnu Severin

pentru românii din ţară şi de peste hotare (de pe valea

Timocului şi din Banatul Iugoslav mai ales)

XXXIII/78

Copie

1924

noiembrie

30 -

1942

decembrie

12

-

79.

-

Operaţiunile Diviziei 1-a în sectorul Dunăre – Cerna

de la 1.10.-23.11.1916.

XXXIII/79

Orig.

1916

64

80.

-

Bătălia 1-a de la Tg. Jiu 10-16 octombrie 1916.

XXXIII/80

Orig.

1916

74

81.

- Jurnal de operaţii al Regimentului 94 Infanterie P.O.

pe luna februaire 1945

XXXIII/81

Orig.

1945

10

82.

Jurnal de operaţii al Regimentului 95 Infanterie P.O.

pe luna februarie 1945

XXXIII/82

Orig.

1945

32

83. Idem – pe luna martie 1945

XXXIII/83

1945 40

192

Orig.

84.

Idem – pe luna aprilie 1945

XXXIII/84

Orig.

1945

29

85.

Idem – pe luna mai 1945

XXXIII/85

Orig.

1945

25

86.

Depunerea jurământului militar de către soldaţii

Batalionului 2 Corp de Gardă (în faţă, protopopul

Coriolan Buracu, confesorul Batalionului).

XXXIII/86

Foto

1934

1

87.

Manifest prin care feldmareşalulul Iosif Bem le

solicită grănicerilor bănăţeni sprijinirea revoluţiei

maghiare împotriva împăratului de la Viena

XXXIII/87,

Xerox

1849

aprilie

2/14

1

88.

Comitetul Militar din Orşova Veche înştiinţează

Comitetul Civil din Caransebeş asupra reluării

serviciului de poştă, asupra refugiaţilor şi asupra

reluării sensibile a afacerilor comerciale

XXXIII/88,

Orig., lb. germană

1849 mai

23,

Orşova

Veche

1

89.

Comenduirea din Caransebeş solicită

Comandamentului Militar să urgenteze, în interesul

aprovizionării, trimiterea la Orşova a unui transport

consistent de vite

XXXIII/89,

Orig. lb. germană

1849 mai

25, Caransebeş

1

90.

Informare a agentului austriac de la Turnu Severin

către omologul său din Orşova privind alegerea lui

Carol I ca principe al României şi formarea

guvernului român

XXXIII/90,

Orig., lb. germană

1866 mai

24,

Turnu

Severin

1

91.

Situaţia repartizării efectivelor de la companiile

existente la pace la companiile care se înfiinţează la

război conform ordinului nr. 4590 din 31.12.1866 al

Ministerului de Război, tabel centralizator de posturi

de pază şi efectivul acestora în anul 1774 la cele trei

stări de veghe.

XXXIII/91,

Xerox

1866;

1774

2

92. Organizarea teritorială a regimentelor grănicereşti;

harta generalatului bănăţean

XXXIII/92

1745-

1767

2

193

Xerox

PACHETUL nr. XXXIV

1.

-

Zapis pentru 86 stânjeni de moşie vânduţi în Zegaia.

Martori – Scriitor.

XXXIV/1

Copie din sec. XIX

1683

martie 7

1

2.

-

Însemnarea pentru vânzarea balotenilor; ce au vândut

căpitanului Preda de la Zegaia boboicanii, la Bobaiţa.

XXXIV/2

Orig.

<1712>

1

3.

-

Carte de judecată dată de Diamandi mare căpitan za

Cerneţi pentru vănzarea de moşie la Hinova, din

partea boboicanilor.

XXXIV/3

Orig.

1742 septembrie

16

1

4.

-

Înscris pentru schimb de moşie, 86 de stânjeni alături

de Zegaia.

XXXIV/4

Copie

1775

august 15

1

5.

-

Carte de alegere la Fântâna Domnească, părţi de

moşie.

XXXIV/5

Orig.

1778

august 2

1

6.

-

Poruncă de la Isprăvnicia Mehedinţi pentru

cercetarea de pricină de stăpânire la Fântâna

Domnească.

XXXIV/6

Orig.

1781

mai 11

1

7.

-

Jalba lui Răducan Baloteanu logofăt către domnul

ţării pentru dajdie la mazili.

XXXIV/7

Orig.

1785

iulie 23

1

8.

-

Poruncă a ispravnicilor de Mehedinţi şi către boierii

orânduiţi să cerceteze pricina lui Preda Baloteanu

pentru nişte pruni.

XXXIV/8

Orig.

1786

iulie 17,

noiembrie

1

9.

-

Zapisul lui Preda Baloteanu pentru cheltuieli de

judecată privind moşia Balota.

XXXIV/9

Orig.,

1786 septembrie

3

1

10.

-

Zapis în favoarea polcovnicului Ioniţă Izvoranu

pentru 15 parale împrumutate.

XXXIV/10

Orig.

1798

iulie 7

1

194

11.

-

Poruncă a Isprăvniciei Mehedinţi pentru o pricină de

stăpânire în moşia şi moara de la Hinova.

XXXIV/11

Orig.

1790

august 6

1

12.

-

Poruncă a Judecătoriei Mehedinţi pentru pricina unor

pruni tineri în moşia Balota, scuturaţi de silnicie.

XXXIV/12

Orig.

1792

iulie 8

1

13.

-

Poruncă de la Judecătoria Mehedinţi către zapciul

plăşii Ocolul de Jos pentru pricină la Fântâna

Domnească.

XXXIV/13

Orig.,

1792

iulie

20-22

1

14.

-

Carte de alegere şi stăpânire de livezi dată de

Judecătoria Mehedinţi în pricina dintre Radu Buzărin

cu nepotul său Răducan Baloteanu, în hotarul

Preşneniori.

XXXIV/14

Orig.

1792

mai 7

2

15.

-

Judecătoria Mehedinţi orânduieşte pe Mihai Ţăroi de

la Izvor şi pe C. Bălulescu să cerceteze pricina pentru

viile dinspre Huşniţa.

XXXIV/15

Orig.

1796

august 27

2

16.

-

Judecătoria Mehedinţi cheamă la judecată pe Mihai

Pripasul şi pe alţii pentru blane şi stobori (stâlpi) la

moşia Preşniori.

XXXIV/16

Orig.

1794 septembrie

21

1

17.

-

Jalbă de la Nicolcea şi Răducan din Fântâna

Domnească către caimacamul Craiovei pentru nişte

cai furaţi.

XXXIV/17

Orig.

1800

iunie 29

1

18.

-

Jalbă a moşnenilor din Fântâna Domnească.

XXXIV/18

Orig.

După

1800

1

19.

-

Poruncă a ispravnicului judecător de Mehedinţi către

zapcii plăşii Ocolul de Jos pentru pricina lui Răducan

Baloteanu.

XXXIV/19

Orig.

1804

mai 29

1

20.

-

Porunca judecătorului Mehedinţi către zapciul plăşii

Ocolul de Jos pentru pricina lui Răducan Baloteanu

din Fântâna Domnească cu răzeşii pentru stăpânire de

moşie hotărnicită.

1804

august

4-21

1

195

XXXIV/20

Orig.

21.

-

Diata lui Răducan baloteanu din Zegaia.

XXXIV/21

Orig.

1809

decembrie

5

2

22.

-

Judecătorul judeţului Mehedinţi către polcovnicul

Vasile Ghelmegeanu să cerceteze pricina dintre

Nicola Cojocaru cu vărul Baloteanu pentru nişte

pruni.

Raportul de cercetare făcută.

XXXIV/22

Orig.

1815 septembrie

7-9

2

23.

-

Zapis de la Zegăianu pentru Traşcă Baloteanu pentru

schimb de pământ între Prunişor şi Dâlbociţa.

XXXIV/23

Orig.

1818

mai 21

1

24.

-

Adeverinţă prin care fraţii Baloteanu se învoiesc să

stăpânească moştenirea părintească de la Marmanu.

XXXIV/24

Orig.

1825 septembrie

1

1

25.

-

Isprăvnicia judeţului Mehedinţi orânduieşte oameni

care să cerceteze pricina lui Gheorghe Baloteanu din

Zegaia, pentru tăiere de viţă de vie.

Raportul de cercetare.

XXXIV/25

Orig.

1825

ianuarie

30-

1826

februarie

3

1

26.

-

Jalba lui Dumitraşco Baloteanu şi tovarăşului său,

Ioniţă Megan, pentru stăpânirea a câţiva stânjeni de

moşie în hotarul Dâlbociţa, prezentată boierilor

ispravnici.

Răspuns.

XXXIV/26

Orig.

1826

decembrie

11

1

27.

-

Diata lui Dumitraşco Baloteanu.

XXXIV/27

Orig.

1827 septembrie

3

2

28.

-

Dovadă de achitarea banilor la câştiului Sf. Dumitru

şi Gheorghe de către Ghinescu din Zegaia.

XXXIV/28

Orig.

1829

aprilie

22-

1830

aprilie 22

1

29.

-

Diata Păunei, soţia lui Dumitraşco Baloteanu, din

Zegaia.

XXXIV/29

Orig.

1830

iulie 26

2

30. - Ispravnicul judeţului Mehedinţi porunceşte preotului 1830 1

196

din Cerneţi să cerceteze şi să împace pe Dumitraşca

Baloteanu cu alţii pentru nişte curele de pământ.

XXXIV/30

Orig.

aprilie 25

31.

-

Carte de cercetare a pricinii Stancăi, soţia lui

Ghinescu, cu fratele său, Gh. Baloteanu, şi

Dumitrache pentru zestre rămasă.

XXXIV/31

Orig.

1830

mai 15

1

32.

-

Adeverinţa data de oamenii care au mers şi au

măsurat stânjenii de moşie de la Fântâna Domnească

aflaţi în prigonire de către Ghiţă Opran, din cei ai lui

Ghiţă Baloteanu.

XXXIV/32

Orig.

1831

iulie 12

1

33.

-

Carte de judecată a Judecătoriei Mehedinţi pentru

stânjenii de moşie cumpăraţi de Ioniţă Fântâneanu în

hotarul Balota de la moşneni.

XXXIV/33

Orig.

1832

martie 19

1

34.

-

Înscris dat de Marco Abagiu din Cerneţi, chezaş, lui

Dumitrache Pancea pentru datorie la Daia Ghinescu

de la Zegaia.

XXXIV/34

Orig.

1837

aprilie 4

2

35.

-

Diata Dumitraşco Matei Baloteanu de la Zegaia către

nepoţii săi.

XXXIV/35

Orig.

1843 septembrie

26

2

36.

-

Însemnări de fân şi clăci, Floarea, prioteasa.

XXXIV/36

Orig.

1844

1

37.

-

Socoteala Floarei, prioteasa, pentru datoriile către

proprietatea şi pentru ierbăritul vitelor.

XXXIV/37

Orig.

1846

aprilie 23

1

38.

-

Înscrisul lui Nicole Megan din Zegaia pentru 2

stânjeni de moşie vânduţi lui Ghiţă Ghinescu în

hotarul Balota.

XXXIV/38

Orig.

1846

august 5

5

39.

-

Socoteala datoriilor ierbăritul vitelor Floarei,

prioteasa, pe anul 1846.

XXXIV/39

Orig.

1846

aprilie

1

40. - Contract pentru 315 lei împrumutaţi de Ştefan Ioniţă 1847 2

197

Abagiu din Cerneţi de la Şt. Baloteanu.

XXXIV/40

Orig.

mai 28

41.

-

Adeverinţă de bani împrumutaţi de Dumitrache

Baloteanu de la Ilie Abagiu.

XXXIV/41

Orig.

1847

februarie

13

1

42. - Ierbăritul pe 1847 datorat de Floarea, prioteasa.

XXXIV/42

Orig.

1847

aprilie

1

43.

-

Jalba lui Petre Daia şi Ion Ciocşirescu din Zegaia

către Subocârmuirea plăşii Ocolul.

XXXIV/43

Orig.

1847

mai 20

1

44.

-

Ierbăritul pe 1848 datorat de Floarea, prioteasa.

XXXIV/44

Orig.

1848

aprilie

1

45.

-

Adeverinţă lui Dumitraşca pentru 100 lei

împrumutaţi.

XXXIV/45

Orig.

1849

decembrie

15

1

46. - Ierbăritul pe 1849 datorat de Floarea, prioteasa.

XXXIV/46

Orig.

1849

1

47. - Idem pe anul 1850.

XXXIV/47

Orig.

1850 1

48.

-

Jalba lui Ghinescu şi altora din Zegaia pentru pădurea

lor şi a lui Toma Strâmbeanu din Craiova.

XXXIV/48

Orig.

1854

iunie 16

2

49.

-

Relaţia ing. Al. Popovici pentru vecinătatea dinspre

moşia Balota a moşiei Zegaia.

XXXIV/49

Orig.

1858

octombrie

14

1

50.

-

Foaie de zestre dată de Ioana Stanomir şi soţul ei, din

Zegaia, fiicei lor Maria.

XXXIV/50

Orig.

1867

noiembrie

5

1

51.

-

Procura dată de moşnenii Zăgăieni – Baloteni în

pricina de hotărnicie cu mânăstirea Tismana, de a fi

reprezentaţi.

XXXIV/51

Orig.

1869

ianuarie

9

2

52. - Procura ispravnicului judeţului Mehedinţi către

Răducan Izvoranu şi Const. Furtună pentru cercetarea

1806

iulie 23

1

198

în pricina a două prăvălii cumpărate de la Ghiţă

Pleşoianu şi raportul de cercetare.

XXXIV/52

Orig.

53.

-

Raport al inginerului oraşului Severin către Comisia

de înfiinţare a acestui oraş privitor la clădirea unui

pod peste apa Craioviţa spre Schele Cladovei.

Lista de materiale.

Altă corespondenţă.

XXXIV/53

Orig. şi copii

1842

-

54.

-

Două adrese ale Eforiei Şcoalelor către profesorul

normal din Cerneţi: trimitere „Fii Săteanului” şi 52

de bilete pentru candidaţii atestaţi învăţători.

XXXIX/54

Orig.

1845 septembrie

2

55.

-

Poruncă a domniei privitoare la duminici şi sărbători.

XXXIV/55

Copie

1841

1

56.

-

Dosar cu corespondenţă privitoare la îmbunătăţirea şi

înfrumuseţarea oraşului Cerneţi.

XXXIV/56

Orig. şi copii

1833

22

57.

-

Înştiinţări de fapte şi evenimente (scoateri la licitaţii,

vite de pripas etc.), aduse la cunoştinţa satului Şimian

de către Subocârmuirea plăşii Ocolul; registru.

XXXIV/57

Filele 58-56 lipsă din ele.

1841

66

58.

-

Diplomă prin care Sfatul Administrativ al

Principatului Ţării Româneşti acordă lui Mihai

Constantin Râmescu din satul Miculeşti aşezare în

rândul boiernaşilor mazili.

XXXIV/58

Xerox

1832

octombrie

7

1

59.

-

Paşaport eliberat de Ocârmuirea judeţului Mehedinţi

şi Ministrul din Lăuntru lui Ioan sin Ilie Horcea şi

tovarăşului său Pătru Raţu, pentru trecerea în Austria.

XXXIV/59

Orig., pecete deteriorată, în

chinovar

1845

1

60.

-

Hotărnicia moşiei Miculeşti, judeţului Mehedinţi, a

căpitanului Scarlat Baitler, întocmită de ing. hotarnic

Emanuel Pohl la scara 1: 10.000 Şerban Vodă.

XXXIV/60

Xerox, plus planşe plan

1878

august 8

5

61. - Genealogia familiei Miculescu din Cerneţi – 1984 9

199

Mehedinţi, întocmită de inginer silvic pensionar Ion

Zăvoianu din Miculeşti, pe baza mărturiilor date de

doamna Foarţă din Drobeta-Turnu Severin, născută în

Germania în anul 1920.

XXXIV/61

ianuarie 3

62.

-

Omagiul lui Constantin Rădulescu-Motru din partea

colegilor, colaboratorilor, prietenilor, admiratorilor şi

foştilor elevi, la împlinirea a 88 de ani.

XXXIV/62

Xerox

1956

februarie

15

1

63.

-

Diplomă acordată de preşedintele comitetului de

organizare a împlinirii a 135 de ani de la moartea lui

Eufrosin Poteca şi 125 de ani de la naşterea lui

Constantin Rădulescu-Motru.

XXXIV/63

1993

octombrie

16

1

64.

-

Două plicuri filatelice: 135 ani de la moartea lui

Eufrosin Poteca şi 125 de ani de la naşterea lui

Constantin Rădulescu-Motru, tipărite de Asociaţia

filatelică Mehedinţi.

XXXIV/64

2 plicuri filatelice

1993

octombrie

65.

-

Tudor Al. Popescu numit paracliser la biserica din

Ciovârnăşani la 1 martie 914; carte de judecată dată

de Judecătoria Ocolului Rural Ciovârnăşani la o

contestaţie a lui Tudor Al. Popescu pentru prestaţie

(1922) şi la o alta din 1920 pentru lipsă de la serviciu

de strajă.

XXXIV/65

1920;

1922

4

66.

-

Acte privitoare la soţii Constantin şi Elena Mătuşanu

în campania militară din vest cu Comandamentul

Armatei a 4-a române.

XXXIV/66

Xerox

1945

mai –

august

5

67.

-

Foaie de zestre dată de ………..fiicei sale la

căsătoria cu Constantin Toma din Craiova.

XXXIV/67

Sigiliu

1834

decembrie

28

2

68.

-

Foaie de zestre dată de Grigorie lui Kir Mihalache,

feciorul lui Kir Constantin Hagiulo.

XXXIV/68

1836

noiembrie

15

2

69.

-

Diplomă de patentar de clasa a 3-a acordată de Sfatul

administrativ al Ţării Româneşti lui Mihai Tabacu

pentru a putea ţine prăvălie şi a se negustori cu

amănuntul bucurându-se de toate drepturile legitime.

XXXIV/69

1838

1

70. - Afişe – program pentru susţinerea unor concerte în 1846 5

200

Hermanstadt.

XXXIV/70

Tipărituri

noiembrie

-

decembrie

71.

-

Hotărâre a Tribunalului Comercial Dolj privind

formarea unei cărţi de licitaţie pe numele lui Pătru

Ion Moţăţeanu pentru o casă în oraşul Craiova.

XXXIV/71

Orig.

1864

octombrie

5

1

72.

-

Zapis de împrumut al lui Ion Buciu din Cerneţi

pentru suma de 200 de galbeni.

XXXIV/72

Orig.

1865

1

73.

-

Înscris dat de Andrei Lan, birjar din Craiova, la mâna

lui Maer Coen pentru 1575 de lei împrumutaţi de la

acesta pe timp de 4 luni.

XXXIV/73

Orig.

1866

1

74.

-

Zapis de împrumut a 54 de galbeni dat de Andrei

Ioan birjar.

XXXIV/74

Orig.

1867

noiembrie

28

1

75.

-

Petiţie şi raport în legătură cu intenţia

întreprinzătorului B. Ferrari de a construi la „gara

drumului de fier” din Turnu Severin” ,,unde se

deschise un mic atelier”, „o baracă” (un stabiliment)

cu mâncăruri „pentru lucrătorii drumului ferat”, cu

respectarea legislaţiei de profil.

XXXIV/75

Facsimile

1874

martie 3 –

aprilie 17

2

76.

-

Monografia Atelierelor C.F.R Turnu Severin

(realizări economice), schiţa monografică a Uzinei de

Vagoane Turnu Severin (1882 -1972), chestionare

lansate unor vechi salariaţi ai Atelierelor pentru

întocmirea monografiei, răspunsuri la aceste

chestionare, tabele, documentare şi documentaţie

tehnică a unor corpuri de clădire, acte normative

privind personalul C.F.R.

XXXIV/76

Orig. şi copii

1882-

1884

-

77.

-

Autorizaţie de înmormântare pentru defuncta Elena

Mihail din Câmpulung Muscel.

XXXIV/77.

Orig.

1891

1

78. - Chestionar lansat în 1969 pentru întocmirea 1906- -

201

monografiei Atelierelor de reparat locomotive cu

aburi şi vagoane C.F.R. Turnu Severin; răspunsuri la

acest chestionar date de foşti tehnicieni ai atelierelor;

comunicare privind: activitatea secţiei de vagoane în

perioada 1 octombrie 1932 – 31 decembrie 1940;

monografia întocmită în 1972, cu prilejul împlinirii a

90 de ani de la înfiinţarea Atelierelor; capitol din

lucrarea (comunicare) privind activitatea sindicală

desfăşurată la Ateliere de-a lungul timpului;

fotografii cu personalul Atelierelor şi diferite sectoare

de lucru înainte şi după al Doilea Război Mondial

1906-1957.

XXXIV/78

Orig, copii, foto

1987

79.

-

Dosarul inspectorului C.F.R. de la Atelierelor din

Turnu Severin, D.I.Tipărescu, cuprinzând: certificatul

de capacitate pentru recunoaşterea calităţii de

conducător de locomotive; tablou de serviciu; adresa

Direcţiei Generale a C.F.R. de înştiinţarea trecerii în

pensie; fotografia lui D. Tipărescu şi a altor înalţi

funcţionari ai Atelierelor C.F.R.; brevetul de acordare

a calităţii de ajutor de maistru de atelier.

XXXIV/79

Orig.

1909-

1939

-

80.

-

Dosarul inginerului Gheorghe Filimon, salariat al

Atelierelor C.F.R. Turnu Severin (cuprinzând

certificatul de absolvire a cursului primar elementar;

certificatul de absolvire al şcolii medii de Ateliere şi

Material Rulant C.F.R; adrese de înştiinţare privind

evoluţia salariaţilor în ierarhia profesională şi în

materie de retribuire).

XXXIV/80

Orig. şi copii

1921-

1956

-

81.

-

Manuscrise de la foştii salariaţi privind: activitatea

culturală desfăşurată în cadrul Atelierelor Principale

C.F.R. Turnu Severin în perioada 1934-1959;

Societatea „Lira” C.F.R. TurnuSeverin; activitatea

culturală artistică în intervalul 1934-1942; fişa

inginerului Ioan Coste, fost şef de secţie vagoane

marfă în cadrul Atelierelor; investiţii, programe, afişe

şi fotografii de la manifestările culturale şi

spectacolele date de formaţiile artistice ale Atelierelor

în perioada 1925-1959.

XXXIV/81

Orig. şi copii

1925-

1959

-

82. - Planul oraşului Turnu Severin cu Cartierul Nou, 1931 -

202

Scara: 1:10000.

XXXIV/82

Orig.

83.

-

Manuscris conţinând referinţe monografice

referitoare la Şcoala de elevi meseriaşi a Atelierelor

C.F.R. Turnu Severin, fotografii cu elevi şi profesori

ai şcolii în diferiţi ani, inclusiv cu prilejul

aniversărilor de la absolvire de către unele promoţii,

fotografii înfăţişând momente din activitatea sportivă

desfăşurată de Atelierelor C.F.R. din Turnu Severin

în perioada 1934-1959; regulament pentru înfiinţarea

şi funcţionarea şcolilor de ucenice din atelierelor şi

depourilor C.F.R.

XXXIV/83

Orig., copii, foto

1934-

1959

-

84.

-

„Lămuriri” asupra legii conversiunii datoriilor

agricole” material difuzat de Iulian Predescu –

prefectul jud. Mehedinţi.

XXXIV/84

Tipăritură

1934

-

85. - „Studentul român” an. II, nr. 5 din 29 februarie 1936.

XXXIV/85

Tipăritură

1936 -

86.

-

Articol de presă intitulat „Educatorii de la Turnu

Severin”, cu referire la Al. Bărcăcilă (semnat P.

Tipărescu).

XXXIV/86

Extras

1939

-

87.

-

Planul general al municipiului Bucureşti şi

împrejurimilor, Scara 1: 15000.

Întocmit de g-ral Ctin. Teodorescu.

XXXIV/87

Orig.

<Înainte

de

1944>

-

88. - Manifest antinazist lansat de aviaţia aliată.

XXXIV/88

Tipăritură

1944 -

89.

-

Legitimaţii de participant la Conferinţa Tineretului

Progresist - Regionala Oltenia şi la Congresul

Tineretului Progresist.

XXXIV/89

1945

septembrie

-

octombrie

2

90.

-

Legea electorală din 1946, certificate de alegător,

buletin de vot pentru alegerile din 1946, „Scrisori

către Ion”, materiale de propagandă naţional –

ţărănistă”.

XXXIV/90

Orig., copii, tipărituri

1946

-

203

91.

-

Ordine de zi a Conferinţei sindicatelor U.S.U.S.

C.F.R.

XXXIV/91

Tipăritură

1946

29 iunie -

30 iulie

-

92.

-

Extras din „Severinul liber” privind restructurarea

mişcării sindicale din Turnu Severin ( articol semnat

de C. Bălulescu).

XXXIV/92

Extras

1947

iulie 28

-

93.

-

Amintirile lui Constantin Bălulescu cu privire la

Asociaţia sportivă de la Atelierele Principale C.F.R.

Turnu Severin.

XXXIV/93

Orig.

După

1955

-

94.

-

Autobiografie şi amintiri ale lui Const. Bălulescu

privind perioada cât a fost director al Atelierelor

C.F.R. Principale Turnu Severin ( 1 ianuarie1951 – 9

septembrie1955).

XXXIV/94

Orig.

1951-

1955

-

95.

-

Harta politico-administrativă a R.S.R. Scara 1:

850.000. Întocmită de Gh. Iacob şi I. Velcea.

XXXIV/95

Orig.

1965

-

96.

-

Harta judeţului Mehedinţi.

XXXIV/96

Orig.

După

1968

-

97.

-

Harta judeţului Mehedinţi.

Scara 1: 250.000.

XXXIV/97

Orig.

După

1968

2

98.

-

Schiţa teritorului municipiului Drobeta-Turnu

Severin. Scara 1: 1.0000. Întocmită de

D.S.A.P.C. Craiova – Filiala Tr. Severin.

XXXIV/98

Orig.

1970,

februarie

-

99.

-

Referinţe biografice cu privire la ing. Ion

Severineanu, originar din Schela Cladovei, unul din

primii directori ai Atelierelor C.F.R. din Turnu

Severin (1896); fotografia lui I. Severineanu (1982).

2 f. + 1 foto.

XXXIV/99

Orig. şi foto

1982

2 + 1

foto.

100.

-

Plan de situaţie schematic al Uzinei de Vagoane

Turnu Severin. Scurtă prezentare a Uzinei Mecanice

Turnu Severin, întocmită de Ion Soşea şi Mihai

1965 -

1972

-

204

Onică.

XXXIV/100

Orig. şi copii

101.

-

Caiet manuscris anonim de versuri provenind

probabil de la un elev de liceu.

XXXIV/101

Orig.

După

1870

-

PACHETUL nr. XXXV

1.

-

Trei acte în limba turcă.

XXXV/1

Orig., lb. turcă

F.d.

3

2.

-

Documente militare aparţinând soldatului Şerban

Pătru şi Grecu C. Ioan: brevete de decorare în 1878 şi

1927, jurământ din 25 martie 1916, ordin de lăsare la

vatră din 27 mai 1939 şi livret.

XXXV/2

Orig.

1878-

1926-

1927-

1939

-

3.

-

Pliant cu opt imagini fotografice, tipărit în limba

germană. Cuprinde: Expoziţia generală română din

1906; o vedere de pe lac; Arenele Romane; turnul lui

Ţepeş Vodă; biserica „Sf. Nicolae”, pavilonul regal;

cula boierească.

XXXV/3

8 fotografii tipărite

<1906>

-

4.

-

Trecerea în revistă a… „cotelor electorale” (1923,

decupaj din presă) şi Turnu Severin – conferinţă

cultural – religioasă (Em. Lega); apel electoral lansat

de dr. C. Gruescu, în 1930, către alegători; „Luaţi

aminte” - versuri despre conversiunea datoriilor;

manifest lansat de aviaţia anglo-americană în 1942-

1944, intitulat „Români” şi „Factorul timp”; adresă a

Casei de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor către Em.

Lega.

XXXV/4

Orig. şi copii

1923-

1944

6

5.

-

Poliţe şi cărţi de valoare pentru ziaristul Emanoil

Lega din Turnu Severin.

XXXV/5

Orig.

1926-

1927

35

6.

-

Ghidul kilometric cifrat al şoselelor bune pentru

turism din România. Special pentru automobiliştii şi

turişti cu individualizare la purtător.

XXXV/6

1937

24

pag.

205

Tipăritură, 24 pagini

7.

-

Harta stării drumurilor din România şi informaţii de

turism, editată de Oficiul de Turism şi Automobil

Club Regal al României, scara: 1: 125.000, pe suport

de hârtie.

XXXV/7

Hârtie pliantă, lb. franceză şi

română

1936

-

8.

-

Zapise privitoare la săliştea ce se cheamă sat

Matieşeşti şi locul Strâmtura ( Moldova – Vaslui).

XXXV/8

Orig., degradate

Sec.

XVII

4

9.

-

Ausweis dat de Komandatura de Etapă d-nei Ana M.

Ionescu pentru a putea transporta 500 l de vin din

Dealul Curila la Turnu Severin prin Poarta Albă.

XXXV/9

Orig.

1917

februarie

16

2

10.

-

Tabloul corpului de avocaţi din judeţul Gorj pe anul

1929.

XXXV/10

Tipăritură

1929

1

11.

-

Tabloul membrilor corpului de avocaţi pledanţi din

judeţul Gorj pe anul 1939.

XXXV/11

Tipăritură

1939

1

12.

-

Tabloul avocaţilor definitivi din judeţul Mehedinţi pe

anul 1947.

XXXV/12

Tipăritură

1947

1

13.

-

Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari din Colegiul

Reg. Craiova.

XXXV/13

Tipăritură

1958

9

14.

-

Statutele Societăţii cooperativa de Producţie

„Lumina” din comuna Miculeşti.

XXXV/14

Tipăritură

1910

39

pag.

15.

-

Certificat de botez al lui Constantin D. Ionescu.

XXXV/15

Xerox

1895

iulie 2

1

16.

-

Diplomă de premiu acordată elevului din cls. IV,

Constantin D. Ionescu în anul şcolar 1905-1906.

XXXV/16

Xerox

1906

1

17. - Diplomă acordată de Societatea Ştiinţifică – literară „

Tinerimea Română” elevului Constantin Ionescu din

1914

mai 25

1

206

cls a VII-a a Liceului din Tr. Severin.

XXXV/17

Xerox

18.

-

Legitimaţie eliberată de Societatea „Dante Aligheri”

lui Constantin D. Ionescu pentru anul şcolar 1914-

1915.

XXXV/18

Xerox

1914

octombrie

19

1

19.

-

Informare de presă privind conferinţa ţinută la 16

aprilie 1916 la Pătule de către studentul C. Ionescu

sub titlul „ Întregirea neamului şi datoria studenţiei”

XXXV/19

Xerox

1916

mai 1

1

20.

-

Certificat eliberat de Şcoala Comercială din Turnu

Severin lui Constantin Ionescu privind perioada cât a

fost suplinitor la această şcoală.

XXXV/20

Xerox

1918

octombrie

2

1

21.

-

Decretul de numire a lui Constantin D. Ionescu în

calitate de impiegat definitiv cls. I la Institutul

Geologic al României.

XXXV/21

Xerox

1919

iulie 25

1

22.

-

Certificat eliberat de decanul Facultăţii de filozofie şi

litere din Bucureşti lui Constantin D. Ionescu privind

trecerea examenului general de licenţă.

XXXV/22

Xerox

1920

decembrie

2

1

23.

-

Certificat eliberatde Institutul Geologic al României

lui C. D. Ionescu privind perioada cât a lucrat ca

impiegat la această instituţie.

XXXV/23

Xerox, 2 exemplare

1920

1

24.

-

Certificat eliberat de directorul Liceului „Traian” din

Turnu Severin, Al. Bărcăcilă, lui C.D.Ionescu privind

perioada lucrată ca suplinitor la acest liceu.

XXXV/24

Xerox

1923

mai 3

1

25.

-

Pagină din „Monitorul Oficial” cu profesorii din

învăţământul secundar reuşiţi la examenul de

capacitate, limba română printre ei şi C.D.Ionescu.

XXXV/25

Xerox

1923

august 26

1

26. - Idem, limba italiană.

XXXV/26

Xerox

1923

august 26

1

207

27.

-

Adresă a Ministerului Instrucţiunii către C.D.Ionescu

prin care este anunţat că a fost numit provizoriu în

învăţământul secundar de băieţi.

XXXV/27

Xerox

1923 septembrie

18

1

28.

-

Carte poştală trimisă din Italia lui C.D.Ionescu de

către Cezar Petrescu.

XXXV/28

Carte poştală

1924

februarie

19

1

29.

-

Scrisoare trimisă lui C.D.Ionescu de Societá Generale

delle Messagerie Italiane.

Xerox, lb. italiană

1924

aprilie 1

1

30.

-

Scrisoare către C.D. Ionescu trimisă de N. Georgescu

– Tistu.

XXXV/30

Xerox

1927

iunie 13

1

31.

-

Adresă prin care C.D.Ionescu este înştiinţat că a fost

delegat cu conducerea Şcolii „Domnul Tudor”.

XXXV/31

Xerox

1927

august 16

1

32.

-

Adresă prin care Ministerul Instrucţiunii îl anunţă

C.D.Ionescu asupra numirii ca profesor cu titlu

definitiv în învăţământul secundar.

XXXV/32

Xerox

1928

ianuarie

21

1

33.

-

Pagină din „Monitorul Oficial” cu profesorii

definitivi din învăţământul secundar printre care şi

C.D.Ionescu.

XXXV/33

Xerox

1928

ianuarie

27

1

34.

-

Colaj de cărţi de vizită primite de C.D.Ionescu de la

N. Cartojan şi Tudor Vianu.

XXXV/34

Xerox

1931

octombrie

22

2

35.

-

Adresă a Casei Luminii către C.D.Ionescu privind

reluarea ciclului de conferinţe la care urma să

participe şi destinatarul.

XXXV/35

Xerox

1934

februarie

14

1

36. - Scrisoare trimisă lui C.D.Ionescu de către Ion Pillat.

XXXV/36

Orig.

1934

aprilie 3

1

37.

-

Adresă a Casei Luminii prin care se anunţă ţinerea

conferinţei „ Gr. Alexandrescu – omul şi opera” de

către prof. C.D.Ionescu.

XXXV/37

1936

ianuarie

31

1

208

Xerox

38.

-

Scrisoare a lui Tudor Vianu către C.D.Ionescu.

XXXV/38

Xerox

1939

noiembrie

21

1

39.

-

Idem.

XXXV/39

Xerox

1939

decembrie

6

1

40.

-

Adresă prin care Liceul „Traian” îl anunţă pe

C.D.Ionescu că i-a fost aprobată gradaţia a-IV-a.

XXXV/40

Xerox, 2 exp.

1940 septembrie

11

1

41.

-

Memoriu scris de C.D.Ionescu privind activitatea lui

didactică, pedagogică şi literară.

XXXV/41

Xerox, 2 exp.

1941

decembrie

1

1

42.

-

Foaie de inspecţie încheiată la inspectarea lui

C.D.Ionescu.

XXXV/42

Xerox

1943

noiembrie

12

1

43.

-

Adresa Liceului „Traian” prin care care îl înştiinţează

pe prof. C.D.Ionescu că a fost însărcinat cu

inspectarea şi îndrumarea gimnaziilor unice din

Mehedinţi.

XXXV/43

Xerox

1946

mai 28

1

44.

-

Foaie de inspecţie a prof. C.D.Ionescu de la Liceul

„Traian”.

XXXV/44

Xerox, 2 exp.

1946

mai 13

1

45.

-

Adresă a revistei „Ramuri” către C.D.Ionescu privind

trimiterea unei sume de bani pentru colaborare.

XXXV/45

Xerox

După

1947

1

46.

-

Comunicare a Comitetului Provizoriu Mehedinţi

către C.D.Ionescu privind schimbarea încadrării

salariale.

XXXV/46

Xerox

1949

1

47.

-

Memoriul lui C. D. Ionescu către Ministerul

Instrucţiunii pentru a demisiona din postul de director

al Liceului „Traian”.

XXXV/47

Xerox

F.d.

1

48.

-

Adresă prin care C.D. Ionescu este anunţat de

Ministerul Instrucţiunii că a fost numit membru al

comisiei de bacalaureat în Timişoara.

F.d.

1

209

XXXV/48

Xerox

49.

-

Idem, comisie de bacalaureat în Timişoara.

XXXV/49

Xerox

F.d.

1

50.

-

Program al Fundaţiilor Culturale Regale – Subsecţia

Turnu Severin privin conferinţele din acest oraş,

printre ele şi cea rostită de C.D.Ionescu intitulată

„Transhumanţa în Mehedinţi”.

XXXV/50

Xerox

F.d.

1

51.

-

Studiu privind „Transhumanţa în Mehedinţi” de

C.D.Ionescu.

XXXV/51

Xerox – hartă

F.d.

1

52.

-

Idem.

XXXV/52

Xerox

F.d

1

53.

-

Harta unor rostiri româneşti (întocmită de

C.D.Ionescu) după Atlasul lingvistic al lui Weigand.

XXXV/53

Xerox

F.d.

1

54.

-

„Ecouri din Occident”, manuscris de C.D.Ionescu.

XXXV/54

Xerox

F.d

1

55.

-

„G. Ibrăileanu. Privind viaţa”, manuscris de

C.D.Ionescu.

XXXV/55

Xerox

F.d

1

56.

-

„ Privighetoarea de Ada Negri”, ms. de I. Cetină

(pseudonim pentru C.D. Ionescu).

XXXV/56

Xerox

F.d.

1

57.

-

Notaţii ale lui C.D. Ionescu (maxime).

XXXV/57

Xerox

F.d.

1

58.

-

„Expr. din Alexandria”, notaţii de C.D. Ionescu.

XXXV/58

Xerox

F.d.

1

59.

-

-

„Transmiterea sunetelor”, după N. Georgescu-Tistu,

notaţie de C.D. Ionescu.

XXXV/59

Xerox

F.d.

1

60.

-

„ Din graiul nostru”, de I.A. Candrea şi Th. Speranţia

(ms. de C.D. Ionescu).

XXXV/60

F.d.

1

210

Xerox

61.

-

„ Chestionar folkloric” de N.Georgescu –Tistu, coleg

şi prieten cu C.D. Ionescu.

XXXV/61

Xerox, 2 ex.

F.d.

1

62.

-

Pagină de manuscrise semnată de C.D.Ionescu

privind-------trimiterea în Mehedinţi.

XXXV/62

Xerox

F.d.

1

63.

-

Recenzia prof. Alexandru Andrei la apariţia lucrării

„Prin munţii Mehedinţului – ed. II.

XXXV/63

Xerox

1978

2

64.

-

„O monografie literară a Mehedinţului” – articol

semnat în „Ramuri” de Al. Dima, la retipărirea

lucrării „Prin munţii Mehedinţului”.

XXXV/64

Xerox

1978

2

65.

-

Articol publicat de Ion Hodoş în „Ramuri” despre

lucrarea lui C.D. Ionescu „Prin munţii Mehedinţului”.

XXXV/65

Xerox

F.d.

1

66.

-

Idem – publicat de Ovidiu Papadima.

XXXV/66

Xerox

F.d.

1

67.

-

C.D. Ionescu – fotografie

XXXV/67

Foto

F.d

1

68.

-

Manifest electoral difuzat de P.S.D. C.Titel Petrescu.

XXXV/68

Tipăritură

F.d.

1

69.

-

Plic filatelic editat de Societatea „ Vodiţa”, cu prilejul

împlinirii a 620 de ani de la prima atestare

documentară a mănăstirii.

XXXV/69

Un plic

F.d.

1

70.

-

Ziarul „ Tribuna” (nr. 352 bis) din 15 noiembrie

1935, o reeditare a numărului acestui ziar, care a

anunţat asasinarea lui Marius Vorvoreanu.

XXXV/70

Tipăritură

1995

-

71.

-

Chemare adresată de Emil Constantinescu,

preşedintele Convenţiei Democrate din România,

locuitorilor din Turnu Severin şi Mehedinţi de a

participa la întâlnirea din 24 octombrie 1995, cu

ocazia comemorării lui Marius Vorvoreanu.

1995

1

211

XXXV/71

Tip., 5 exemplare

72.

-

Programul zilei de 24 octombrie 1995 privind vizita

conducerii Convenţiei Democrate în Mehedinţi.

XXXV/72

Tipăritură

1995

1

73.

-

Invitaţie de participare la comemorarea lui Marius

Vorvoreanu în ziua de 24 octombrie 1995 la Biserica

„ Maioreasa” din Turnu Severin.

XXXV/73

Tipăritură

1995

2

74.

-

„In Memoriam Marius Vorvoreanu (1886 – 1935) –

textul discursului rostit de Tudor Răţoi, directorul

D.J.A.N. Mehedinţi, la comemorarea lui Marius

Vorvoreanu din 25 octombrie 1995 de la Biserica

„Maioreasa” din Turnu Severin.

XXXV/74

Orig.

1995

4

75.

-

Chemare a comitetului de organizare adresată

locuitorilor din Strehaia pentru a participa la

sărbătorirea împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea

Liceului „ Matei Basarab” şi a 350 de ani de atestarea

a Mănăstirii Strehaia ( 7-8 oct. 1995).

XXXV/75

Orig.

1995

1

76.

-

Diplomă jubiliară acordată de Consiliul local Strehaia

Arhivelor Statului Mehedinţi cu prilejul împlinirii a

40 de ani de la înfiinţarea Liceului „ Matei Basarab”

şi a 350 de ani de la înfiinţarea Mănăstirii Streahia.

XXXV/76

Orig.

1995

1

77. - Medalie jubiliară confecţionată cu prilejul împlinirii a

150 de de învăţământ primar la Strehaia (1838-1988)

şi 40 de ani de învăţământ gimnazial ( 1948-1988).

XXXV/77

Orig.

1988 -

78.

-

Insignă avânt în exergă textul „Şcoala Generală

Strehaia 1838-1988”.

XXXV/78

Orig.

1988

-

79.

-

Caiet de amintiri al lui Gheorghe Petre Roşianu din

Turnu Severin ( între altele despre Teodor Costescu).

XXXV/79

Orig.

F.d.

53

80. - Caiet de amintiri al lui Petre P. Roşianu, economist

din Turnu Severin (între altele despre bombardarea

F.d. 38

212

oraşului în 1944) .

XXXV/80

Orig.

81.

-

Relaţii despre sculptorul Gheorghe D. Anghel, date

de P. Roşianu, nepotul său.

XXXV/81

Orig.

1997

11

82.

-

„În amintirea vitejilor Gherciu Gheorghe şi Holtea

Manea din comuna Voloiac, judeţul Mehedinţi, morţi

pentru ţară în războiul de neatârnare din 1877 -1878,

Patria recunoscătoare”.

XXXV/82

Xerox

1878

1

83.

-

Dare de seamă întocmită de Petre Sergescu, în

legătură cu al doilea Congres al matematicienilor

români, Turnu Severin, 5-9 mai 1932.

XXXV/83

Tipăritură, xerox

1935

10

84.

-

Adresă a Institutului Franţei prin care mulţumeşte

d-lui Cârjeu pentru trimiterea lucrărilor lui Petre

Sergescu.

XXXV/84

Xerox

1970

aprilie 3

1

85.

-

Text omagial scris de R. Almagia în legătură cu Petre

Sergescu, unul din animatorii Congresului

Internaţional de Istoria Ştiinţelor, desfăşurat în 1956

în Italia, an în care a murit şi P. Sergescu.

XXXV/85

Xerox

1956

1

86.

-

Act prin care Sfatul administrativ al Ţării Româneşti

îl aşază pe Gheorghe Hergot din târgul Baia de

Aramă în orânduiala boiernaşilor mazili.

XXXV/86

Xerox

1854

1

87.

-

Adresă a Ministerului de Interne, Agricultură şi

Lucrări Publice către primarul oraşului Baia de

Aramă prin care îl anunţă că domnul ţării l-a investit

în funcţie şi că trebuia să parcurgă procedura de

preluare a administraţiei oraşului.

XXXV/87

Xerox

1864

1

88.

-

Texte transmise de Postul de Radio „Europa Liberă”,

înregistrate şi transcrise de Constantin Bălulescu din

Turnu Severin, pe teme de istorie a românilor.

XXXV/88

Orig.

<1970 -

1980>

170

213

89.

-

Petiţie a locuitorului Vasile Bogdan din comuna Gura

Motrului către prefectul judeţului Mehedinţi pentru a

fi scutit de zilele de prestaţie, ca participant la

războiului de independenţă.

XXXV/89

Orig.

După

1878

1

90.

-

Bilet de liberare la vatră al Direcţiei Militare

Teritoriale a oraşului Bucureşti pe numele Vasile

Bogdan, participant la campania din 1877-1878,

pentru a fi scutit de zilele de prestaţie.

XXXV/90

Orig.

După

1878

1

91.

-

Libret militar pe numele caporalului Nicolae Topală

din contingentul 1907

XXXV/91

Orig.

1907-

1916

2

92.

-

Carte de identitate eliberată pe numele lui Gheorghe

Ianculescu din satul Podeni.

XXXV/92

Orig.

1931

noiembrie

20

7

93.

-

Hotărâre a Comisiunii comunale pentru constatarea şi

evaluarea pagubelor de război privindu-l pe Anton

Leoncedis din Turnu Severin

XXXV/93

Orig.

1920

noiembrie

13

2

94.

-

Scrisoare semnată Dinu Muscal către avocatul Ion

Bojincă din Turnu Severin privind istoricul clădirii

Tribunalului Mehedinţi

XXXV/94

Orig.

1991

decembrie

10,

Bucureşti

2

PACHETUL nr. XXXVI

1.

-

Rapoarte, note, pliante, programe, extrase de presă

etc. în legătură cu participarea ansamblului folcloric

„Izvoraşul” la festivalurile internaţionale de creaţie

populară din Austria şi Belgia, precum şi a corului

„Doina” la manifestările corale din Iugoslavia şi la

Festivalul Naţional Coral „Ioan Vidu” din Lugoj.

XXXVI/1

Orig., tipărituri

-

-

2.

-

Fotografie reprezentând corul „Doina” la faza

judeţeană „ Cântarea Patriei”.

XXXVI/2

Foto

1974

-

3.

-

Idem.

XXXVI/3

Foto

1974

-

214

4.

-

Idem.

XXXVI/4

Foto

1974

-

5.

-

Fotografie reprezentând corul „Doina” pe scena

Radiodifuziunii Române, la concursul formaţiilor

corale.

XXXVI/5

Foto

1976

-

6.

-

Fotografie reprezentând corul bărbătesc „Doina”.

XXXVI/6

Foto

1968

-

7.

-

Fotografie reprezentând pe Constantin Civitu,

dirijorul corului „Doina”.

XXXVI/7

Foto

1967

-

8.

-

Fotografie reprezentând formaţia de căluşari ai

ansamblului folcloric „Izvoraşul”.

XXXVI/8

Foto

1974

-

9.

-

Fotografie reprezentând afişul unui spectacol susţinut

de ansamblul folcloric „Izvoraşul” din Drobeta-

Turnu Severin.

XXXVI/9

Foto

1979

-

10.

-

Fotografie reprezentând afişul unui spectacol susţinut

de ansamblu folcloric „Izvoraşul” la Drobeta-Turnu

Severin.

XXXVI/10

Foto

1973

-

11.

-

Fotografie reprezentând diploma obţinută de grupul

vocal „Horia” al Casei Municipale de Cultură din

Drobeta-Turnu Severin în cadrul Festivalului

Naţional „Cântarea României” (etapa judeţeană).

XXXVI/11

Foto

1979

-

12.

-

Fotografie reprezentând diploma obţinută de grupul

vocal-instrumental al Casei Municipale de Cultură

din Drobeta-Turnu Severin în cadrul Festivalului

Naţional „Cântarea României” (etapa judeţeană).

XXXVI/12

Foto

1979

-

13.

-

Fotografie reprezentând grupul de instrumentişti ai

Casei de Cultură din Drobeta-Turnu Severin, într-un

spectacol avându-l ca solist pe Nelu Bălăşoiu.

XXXVI/13

Foto

1962

-

215

14.

-

Idem (solistă Firan Marina) .

XXXVI/14

Foto

1962

-

15.

-

Fotografie reprezentând un dans de fete cu ocazia

unui spectacol susţinut la Casa de Cultură din

Drobeta Turnu Severin.

XXXVI/15

Foto

1969

-

16.

-

Fotografie reprezentând formaţia de dansuri condusă

de Vicco Tomasi pe insula Ada-Kaleh.

XXXVI/16

Foto

1970

-

17.

-

Fotografie reprezentând formaţia de dansuri condusă

de Vicco Tomasi pe insula Ada – Kaleh.

XXXVI/17

Foto

1968

-

18.

-

Fotografie reprezentând un grup de instrumentişti din

formaţia condusă de Vicco Tomasi pe insula Ada-

Kaleh.

XXXVI/18

Foto

1968

-

19.

-

Fotografie reprezentând o secvenţă din spectacolul de

pe stadionul „1 Mai” din Drobeta-Turnu Severin

consacrat aniversării a 1850 de ani de la atestarea

documentară a oraşului.

XXXVI/19

Foto

1972

-

20.

-

Idem.

XXXVI/20

Foto

1972

-

21.

-

Fotografie reprezentând pe interpreta de muzică

populară Mariana Drăguţ.

XXXVI/21

Foto

1973

-

22.

-

Idem, Aneta Tătaru.

XXXVI/22

Foto

1973

-

23.

-

Idem, Ioana Petruţ.

XXXVI/23

Foto

1973

-

24.

-

Idem, Zizi Ghizdavu.

XXXVI/24

Foto

1973

-

25.

-

Idem, Angelica Stoican.

XXXVI/25

Foto

1978

-

216

26.

-

Fotografie reprezentând pe interpretul de muzică

populară Sâu Stelian.

XXXVI/26.

Foto

1973

-

27.

-

Idem.

XXXVI/27

Foto

1973

-

28.

-

Idem, Gheorghe Birău.

XXXVI/28

Foto

1973

-

29.

-

Idem, Gheorghe Ciobanu.

XXXVI/29

Foto

1973

-

30.

-

Idem, Constantin Milu.

XXXVI/30

Foto

1973

-

31.

-

Idem, Marin Tudor.

XXXVI/31

Foto

1973

-

32.

-

Idem, Bucur Sorescu.

XXXVI/32

Foto

1973

-

33.

-

Idem, Dumitru Constantin.

XXXVI/33

Foto

1973

-

34.

-

Fotografie reprezentându-l pe Ilie Mărţuică, dirijorul

ansamblului folcloric „Izvoraşul”

XXXVI/34

Foto

1973

-

35.

-

Fotografie reprezentând un moment din festivităţile

consacrate împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea

corului „Doina” – dezbateri şi opinii pe marginea

evenimentului.

XXXVI/35

Foto

1967

-

36.

-

Idem.

XXXVI/36

Foto

1967

-

37.

-

Idem.

XXXVI/37

Foto

1967

-

38.

-

Idem.

XXXVI/38

Foto

1967

-

39.

-

Idem.

XXXVI/39

1967

-

217

Foto

40.

-

Idem.

XXXVI/40

Foto

1967

-

41.

-



corului „Doina” – înmânarea de distincţii pentru

membrii acestuia.

XXXVI/41

Foto

1967

-

42.

-

Idem.

XXXVI/42

Foto

1967

-

43.

-

Fotografie reprezentând un moment din fesivităţile


corului „Doina”- prezentarea expoziţiei organizate cu

acest prilej.

XXXIV/43

Foto

1967

-

44.

-

Idem.

XXXVI/44

Foto

1967

-

45.

-



corului „Doina”- dezvelirea bustului profesorului

I.St. Paulian.

XXXVI/45

Foto

1967

-

46.

-

Idem.

XXXVI/46

Foto

1967

-

47.

-

Idem.

XXXVI/47

Foto

1967

-

48.

-

Idem.

XXXVI/48

Foto

1967

-

49.

-

Pagina 3 a ziarului „Datina” din 18-19 septembrie

2004, unde în cadrul rubricii „Valori mehedinţene”

este prezentată activitatea teatrală a actorului Aurel

Nicolaciuc.

XXXVI/49

Extras de presă

2004

1

50.

-

Diplomă acordată de către Centrul Cultural

Mehedinţi lui Aurel Nicolaciuc pentru activitatea de

peste 50 ani în slujba teatrului cu prilejul zilei

2007

-

218

„Mondiale a Teatrului”.

XXXVI/50

PACHETUL nr. XXXVII

1.

-

Zapis prin care Hagi Constantin Stoenescu scuteşte

de clacă şi alte îndatoriri pe orăşanii din Baia de

Aramă.

XXXVII/1

Copie legalizată eliberată de

Direcţiunea Generală a Arhivelor

Statului în anul 1941

1780

februarie

10

2

2.

-

Zapis prin care Alexandru Verdeş vinde săliştea casei

lui din Baia de Aramă jupânesei Marina şi feciorilor

Hârgoteşti.

XXXVII/2

Copie

1785

ianuarie

17

1

3.

-

Copie de pe zapisul din anul 1633 prin care Matei

Basarab vv. face danie lui Avram Bărceanu şi fraţilor

săi un trup de moşie în Cătunul de Jos şi le întăreşte

acestora alte cumpărături de moşii.

XXXVII/3

1816

ianuarie

17

2

4.

-

Adeverinţă dată lui Dumitru Vreju de către Gherase

Egumen prin care se atestă că acesta din urmă i-a dat

un loc de casă .

XXXVII/4

Orig.

1824

iunie 9

1

4.a.

-

Idem.

XXXVII/4-a

Copie legalizarea de Judecătoria

Balta.

1824

iunie 9

1

5.

-

Carte de împărţeală a hotarului Burbilor, judeţul

Mehedinţi.

XXXVII/5

Orig.

1832

mai 1

1

5.a.

-

Idem. Copie legalizată eliberată de D.R.C. a

Arhivelor Statului.

N.B: la fila 2, schiţa arborelui genealogic al familiei

Spineanu întocmită de A.C. Spineanu în anul 1990.

XXXVII/5.a

1832

mai 1

2

6.

-

Carte de împărţeală a moşiei Bârâiacu între moşnenii

Bârceni.

XXXVII/6

Orig.

1836

ianuarie

20

1

7.

-

Idem, fiind consemnată şi nemulţumirea vecinilor lor,

moşnenii ot „Cracul Muntelui”.

XXXVII/7

Orig.

1836

ianuarie

20

1

219

8.

-

Dovadă eliberată de Tribunalul Mehedinţi în care se

arată că G. Spineanu s-a prezentat la judecată dar n-a

avut cu cine se înfăţişa.

XXXVII/8

Orig.

1839

mai 10

1

9.

-

Zapis prin care Radu Pascotă vinde în rupt mai

multor moşneni o bucată de moşie în hotarul

Bârâiacu.

XXXVII/9

Orig.

1842

decembrie

4

1

10.

-

Zapis prin care Steful sin Dumitrache Florea vinde

lui Gheorghe sin Ivan Cojocari jumătate din grădina

părintească.

XXXVII/10

Orig.

1843

iulie 16

1

11.

-

Zapis prin care Dinuţ Mischie împrumută 120 lei de

la Gh. Spineanu.

XXXVII/11

Orig.

1945 septembrie

15

1

12.

-

Zapis prin care Staicu din Padeş vinde popii

Gheorghe sin popa Pătru Bobei partea sa de

moştenire.

XXXVII/12

Orig.

1847

ianuarie

15

1

13.

-

Jalba lui Sămen şi Enache Popescu din Padeş

adresată Ocârmuirii judeţului Mehedinţi împotriva lui

Săman Morega care le-a luat o parte din vie.

XXXVII/13

Original

1850

iulie 10

2

14.

-

Zapis prin care Ioniţă Băescu vinde lui Gh.

Crăiniceanu partea sa de prăvălie din Baia de Aramă.

XXXVII/14

Orig.

1852

ianuarie

8

2

14.a.

-

Idem.

XXXVII/14.a

Copie

„

2

15.

-

Diata Ilincăi, fata lui Nicola Morega, prin care îl

numeşte pe nepotul său Gheorghe Spineanu să aibă

grijă de averea ei şi a fiicei sale.

XXXVII/15

Orig.

1852

aprilie 8

1

16.

-

Carte de împărţeală a Subadministraţiei plaiului

Cloşani pentru rezolvarea pricinii dintre Gh.

Spineanu, preotul Vintilă din satul Padeşu cu preotul

Constandin Balotescu şi cetaşii săi, moşnenii

Izvernari, din Plaiul Vâlcan, pentru tăieri de pădure

1857

iunie 16

1

220

din moşia acestora din urmă.

XXXVII/16

Orig.

17.

-

Ordinul suprefectului plaiului Cloşani, Hergotu,

adresat consiliului comunei Padeşu pentru mutarea

şcolii lângă casa comunală.

XXXVII/17

Orig.

1864

martie 31

1

18.

-

Fragment final dintr-un act dat de Gheorghe sin

Constantin Căpitan Pârvu Purecu.

XXXVII/18

Orig.

1865

aprilie 16

1

19.

-

Înscris privind averea lui Gheprghe Crăiniceanu,

încheiat cu prilejul căsătoriei acestuia cu Maria, fiica

răposatului Nicola Lungulescu din comuna Bala de

Jos.

XXXVII/19

Orig.

1865 septembrie

1

1

20. - Zapis prin care Radu sin Trăilă Bobei şi soţia sa

Maria vând în rupt cinci stânjeni din moşia lor Stâna

Mare logofătului Dinuţă Spineanu.

XXXVII/20

Orig.

1866

aprilie 1

1

21.

-

Zapis prin care Sămion sin Răduţă Bobei din Padeşu

vinde în rupt lui Dinuţă Spineanu doi stânjeni şi

jumătate din moşia lui pe muntele Stâna Mare.

XXXVII/21

Orig.

1867

decembrie

12

1

22.

-

Zapis prin care George al Elenii Modoranii vinde în

rupt logofătului Dinuţă Spineanu trei stânjeni şi

jumătate din moşia de pe muntele Stâna Mare.

XXXVII/22

Orig.

1868

decembrie

16

1

23.

-

Carte de judecată a Judecătoriei plaiului Cloşani

privind pricina dintre Gheorghe Crăiniceanu din Baia

de Aramă şi Pârvu Şontea din Bala de Sus, pentru o

datorie de 10 sfanţi.

XXXVII/23

Copie autentifcată de judecătorie

1869

mai 9

1

24.

-

Chitanţă prin care Dinuţă Spineanu îl împrumută pe

Nicolae Tatomir din Negoieşti cu 33 sfanţi şi

jumătate.

XXXVII/24

Orig.

1871

martie 1

1

25. - Raportul Consiliului comunal Baia de Aramă privind

furtul de bani şi de obiecte din pivniţa lui Gheorghiţă

1871

august 28

2

221

Crăiniceanu.

XXXVII/25


Subprefectura plăşii Cloşani

26.

-

Carte de judecată a Judecătoriei de pace a plaiului

Cloşani privind pricina dintre Catrina, fiica

decedatului Iovan Cojocaru din Baia de Aramă, şi G.

Crăiniceanu din acelaşi oraş, pentru un gard ce voia

să-l facă acesta din urmă.

XXXVII/26

Copie autentificată de judecătorie

1871 septembrie

2

2

27.

-

Chitanţă prin care Dinuţă Spineanu îl împrumută pe

Nicolae Tatomir din Negoieşti cu 42 sfanţi.

XXXVII/27

Orig.

1872

ianuarie

12

1

28.

-

Invitaţie la nunta lui N.D. Spineanu cu Alexandrina

N. Gheorghiu, naşi fiind d-nul şi d-na Grigore G.

Tocilescu.

XXXVII/28

Orig.

1887

ianuarie

2

29.

-

Ordonanţa de adjudecare nr. 91 a Tribunalului

judeţului Mehedinţi privind averea Elenei N.G.

Bibescu din plaiul Cloşani.

XXXVII/29

Copie

1892

ianuarie

24

5

30.

-

Act de vânzare prin care Iancu Sămen Coman, N.V.

Stanilov şi Elena Modorani (născută Stanilov) vând

locuri de casă şi alte terenuri lui Gh.V. Stanilov,

comerciant.

XXXVII/30

Orig.

1900

decembrie

11

1

31.

-

Contract prin care obştea locuitorilor târgului Baia de

Aramă donează Ministerului de Război 4 ha şi 8750

m.p. teren de acest oraş.

XXXVII/31

Copie

1906

februarie

25

1

31.a.

-

Contract prin care obştea locuitorilor târgului Baia de

Aramă donează Ministerului de Război 4 ha şi 8750

m.p. teren de acest oraş.

XXXVII/31-a

Copie

1906

februarie

25

1

32.

-

Adresa Primăriei Baia de Aramă către prim-

preşedintele Tribunalului Mehedinţi privind actul de

vânzare-cumpărare ce urma a se încheia între Elena I.

Zanfirescu şi C.D.Spineanu.

XXXVII/32

1907

martie 26

1

222

Orig.

33.

-

Act de vânzare încheiat între Elena I. Zamfirescu şi

Mariţa T. Grădinaru în calitate de vânzătoare şi C.D.

Spineanu în calitate de cumpărător al unui teren

plantat cu pruni.

XXXVII/33

Ori.

1907

aprilie 30

2

34.

-

Act de vânzare prin care Ion Zanfirescu vinde lui

C.D. Spineanu dreptul său de moştenire din Baia de

Aramă.

XXXVII/34

Copie

1907

aprilie 30

1

34.a.

-

Idem.

XXXVII/34-a

Copie

1907

aprilie 30

1

35.

-

Act de vânzare a unui teren de grădină din Baia de

Aramă, încheiat între Gh. V. Stăniloiu şi C.D.

Spineanu.

XXXVII/35

Orig.

1909

mai 19

2

35.a. - Idem.

XXXVII/35-a

Copie

„ 2

36.

-

Act de vânzare a unui teren încheiat între Obştea

locuitorilor târgului Baia de Aramă şi M.L.P., teren

necesar construirii unei locuinţe pentru personalul

Serviciului Tehnic al oraşului

XXXVII/36

Copie

1909 septembrie

13

1

37.

-

Act de vânzare a unui teren de ½ ha încheiat între

Obştea târgului Baia de Aramă şi Alex. I. Corlăţeanu

din Turnu Severin.

XXXVII/37

Copie

1912

ianuarie

23

1

38.

-

Act de vânzare prin care Dumitru Gh. Crăiniceanu

din Craiova vinde lui C.D. Spineanu averea mobilă şi

imobilă rămasă de la tatăl său în hotarul oraşului Baia

de Aramă.

XXXVII/38

Orig.

1918

decembrie

17

1

38.a.

-

Idem.

XXXVII/38-a

Copie

„

1

39.

-

Act de vânzare încheiat între Obştea Baia de Aramă

şi Sava Petrescu pentru o bucată de pământ loc de

casă în oraş.

1926

mai 20

1

223

XXXVII/39

Copie

39.a.

-

Idem.

XXXVII/39.a

Copie

Ţ„

1

40.

-

Act de donaţie făcut de Obştea târgului Baia de

Aramă lui Marius Vorvoreanu, fost prefect, pentru un

plaţ de casă în oraş.

XXXVII/40

Copie autentificată de Judecătoria

Baia de Aramă

1927

februarie

4

1

40.a.

-

Idem.

XXXVII/40-a

Copie

„

1

41.

-

Proces-verbal încheiat de V. Ştefănescu, procuror

general pe lângă Curtea de Apel Craiova, şi V.I.

Velican, inspector general în M.A.D. – Direcţia

Izlazurilor, în urma cercetării la faţa locului a

izlazului comunal ce aparţinea locuitorilor din Baia

de Aramă.

XXXVII/41

Copie

1928

iulie 2-3

2

41.a.

-

Idem.

XXXVII/41.a

Copie

„

1

42.

-

Monografia familiei Hârgot întocmită de colonelul

Ion Spineanu.

XXXVII/42

Xerox

1928

24

43.

-

Act de răscumpărare a dreptului de embatic pentru un

loc de pe moşia statului Baia de Aramă eliberat lui

C.D. Spineanu, cu nr. 797.

XXXVII/43

Orig.

1933

iunie 20

1

44.

-

Idem., nr. 798.

XXXVII/44

Copie

„

1

44.a.

-

Idem.

XXXVII/44.a

Copie

„ „

1

45.

-

Scrisoare lui C.D. Spineanu adresată fiului său,

Adrian C. Spineanu, în care face şi o scurtă

geanalogie a familiei Spineanu.

XXXVII/45

Orig.

1935

decembrie

15

1

46. - Act de vânzare prin care preotul Ion Predescu vinde 1936 1

224

fiului său Mihail Predescu toată averea imobiliară din

oraşul Baia de Aramă.

XXXVII/46

Copie

47.

-

Cererea unei părţi a cetăţenilor din Baia de Aramă

adresată prim-procurorului Tribunalului Mehedinţi

pentru a se cerceta abuzurile săvârşite de unii din

membrii obştii păşunii comunale.

XXXVII/47

Copie

<1943

iunie 23>

1

48.

-

Arborele genealogic al familiei Spineanu, întocmit de

Adrian C. Spineanu.

XXXVII/48

Copie

1947

aprilie 1

1

49.

-

Articolul lui V. Pârvănescu „Dicţionarul geografic al

jud. Mehedinţi” de N. D. Spineanu, publicat în ziarul

Viitorul nr. 428, an III.

XXXVII/49

Extras de presă

1970

octombrie

10

1

50.

-

Schiţa gospodăriei C.D. Spineanu din Padeş,

întocmită de A. Spineanu.

XXXVII/50

Xerox

1974

1

51.

-

Schiţele gospodăriei C.D. Spineanu din Baia de

Aramă, Vila Han, Moara Chirimba din Apa Neagră,

întocmită de A. Spineanu.

XXXVII/51

Xerox

1975

1

52.

-

Schiţele Stânei de oi „Stâna Mare”, moara, piva şi

dependinţele de la Apa Neagră – Negoieşt, întocmită

de A. Spineanu.

XXXVII/52

Xerox

1975

1

53.

-

Monografia familiei Spineanu intitulată „Familia

Spineanu 1500-2- - - Portrete şi Amintiri”, scrisă de

A. C. Spineanu;

XXXVII/53

Manuscris-copie xerox

1990 septembrie

10

23

54.

-

Zapis prin care Nicolae Şchiopescu vânde vărului

său, Constandin Iovan, partea ce i se cuvenea din

Cerveniţa, parte vândută în rupt cu 11 lei şi 10 parale.

XXXVII/54

Orig.

1850

martie 1 –

aprilie 30

2

55.

-

Înscris cu care Ion Gheorghe Văleanu dăruie un dric

de pământ în dosul Cerneţilor, dinspre Borogea,

pentru a fi pomenit după moarte atât el cât şi soţia.

1861

august 16

1

225

XXXVII/55

56.

-

Foaie de zestre dată de Paraschiva fiului său cu

menţionarea bunurilor mişcătoare şi nemişcătoare

cuprinse în zestre.

XXXVII/56

Orig.

1861

noiembrie

14

1

57.

-

Înscris în care Ion al lui Gheorghiţă din comuna Peri

vinde un dric de pământ din Valea Mare cu 5 galbeni

şi 2 sfanţi.

XXXVII/57

Orig.

187</3?>

iunie 16

1

58.

-

Act de încredinţare sub cuvânt de onoare dat de Iovan

Doscan, Mihai Onchea, Mihai Popescu şi Ghiţă

Păcuraru, toţi din Tâmna, cu privire la succesiunea

consăteanului lor Mihai Paşolea.

XXXVII/58

Orig.

1875

martie 5

1

59. - Certificat emis de Primăria Tâmna în baza registrului

său de condamnaţi cu privire la situaţia numiţilor Ion

Doscan şi Ion Ioniţă.

XXXVII/59

Orig.

1909

martie 1

1

60.

-

Certificat emis de Primăria Tâmna privindu-l pe

numitul Popescu Dumitru care, întrucât mai avea un

frate militar, cere să fie scutit de satisfacerea stagiului

militar.

XXXVII/60

1919

mai 14

1

61.

-

Autorizaţie pentru funcţionarea unui cazan de ţuică

eliberat de Primăria Tâmna pe numele lui Mustaţă

Nicolae.

XXXVII/61

Orig.

După

1936

1

62.

-

Act de vânzare cu care D. Cerbulescu, învăţător din

comuna Peri, vinde lui Nicolae Gh. Iancu din acelaşi

sat o bucată de pământ în satul Borogea.

XXXVII/62

Orig.

1938

august 31

1

63.

-

Contract de vânzare cu care Traşcă Popescu din Peri

vinde Mariei C. Pavel din aceeaşi comună o bucată

de teren „din cel mojnean” situat în hotarul comunei

Peri, la locul „Ogaşul Fântânii”.

XXXVII/63

Orig.

1938

octombrie

8

2

64.

-

Act de împăcare între Ilie Cupă şi Ion D. Toma cu

cetaşii săi.

XXXVII/64

1863

noiembrie

2

1

226

Orig.

65.

-

Carte de horărnicie a moşiei Barbu B. Saidac din

Samarineşti.

XXXVII/65

Orig.

1883

mai 30

6

66.

-

Almanahul Statului pe anu 1839.

XXXVII/66

Copie xerox cu problemele ce se

referă la judeţul Mehedinţi).

1839

1

67.

-

Idem..

XXXVII/67

Copie

1840

18401840

1

68.

-

Idem.

XXXVII/68

Copie

1842

1

69.

-

Idem.

XXXVII/69

Copie

1853

1

70.

-

Prezentarea Sistemului Hidroenergetic şi de

Navigaţie „Porţile de Fier”.

XXXVII/70

Copie

F.d.

f.a

-

71.

-

Contract de vânzare-cumpărare a unui plaţ de casă în

Turnu Severin, încheiat între Primăria oraşului şi

Dumitra Udrescu.

XXXVII/71

Orig.

1924

2

72.

-

„Insigne Congregaţione de Virtuosi al Pantheon” –

acordată lui Ippolito Lepri.

XXXVII/72

Orig.

1839

1

73.

-

Idem.

XXXVII/73

Orig.

1840

1

74.

-

Studiu tehnic realizat asupra podului lui Traian şi

Castrului Drobeta de I.C.P.I.L.A Bucureşti (piese

scrise şi desenate) .

XXXVII/74

Orig.

1988

9

75.

-

Idem - asupra clădirii Halei Radu Negru.

XXXVII/75

Orig.

1989

7

76.

-

Programul simpoziomului „1 Decembrie – ziua

naţională a României”, organizat la 30 noiembrie

1999 la Palatul Cultural din Drobeta-Turnu Severin.

1999

2

227

XXXVII/76

Orig.

77.

-

Mapa Colocviului redactorilor şefi ai publicaţiilor,

posturilor de radio şi televiziune în limba română din

afara graniţelor României (programul, expunerea de

motive, lista participanţilor, publicaţii aduse, proces-

verbal al delegaţilor), 12-16 decembrie 2000 –

Drobeta-Turnu Severin.

XXXVII/77

Orig. şi tipărituri

2000

17

78.

-

Mapa simpozionului organizat de Camera de Comerţ

şi Industrie Mehedinţi la 27 octombrie 2000 cu

ocazia împlinirii a 135 de ani de la înfiinţarea

instituţiei (invitaţie, brevet, diplomă jubiliară, număr

festiv al buletinului informativ, medalie jubiliară-

toate acordate directorului D.J.A.N. Mehedinţi).

XXXVII/78

Orig.

2000

6

79. - Corespondenţă, note, informaţii privind pe generalul

Gaşpar Ion şi participarea sa la apărarea Severinului

în august 1944.

XXXVII/79

Copii

F.a 97

80.

-

Afişe, apeluri, corespondenţă, extrase de presă

privind activitatea civică, electorală şi parlamentară a

lui Mihai Buracu şi a fratelui său Octavian Buracu,

poeziile scrise în timpul detenţiei, publicaţia cu titlul

„Memento”.

XXXVII/80

Orig. şi tipărituri

2000

70

81.

-

Tabele nominale cu: membrii comisiei de cultură din

Camera Deputaţilor; conducătorii autoritaţilor locale;

comisia de cultură a judeţului; comisia de cultură a

consiliului local; comisia administrativă a judeţului;

rapoarte privind activitatea pe anul 2001 şi proiecte

pentru 2001 ale instituţiilor culturale din Mehedinţi:

Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a

Tradiţiei şi Creaţiei Populare; Muzeul Regiunii

Porţilor de Fier; Şcoala de Arte „Gh. Anghel”;

Ansamblul profesionist de cântece şi dansuri

„Danubius”; Biblioteca judeţeană „I. G. Bibicescu”;

Casa municipală de cultură; starea culturii şi a

instituţiilor culturale ale judeţului Mehedinţi în

februarie 2001 (materiale documemntare cu prilejul

vizitei în judeţul Mehedinţi a membrilor Comisiei de

Cultură din Camera Deputaţilor)

2001

februarie

8-10

31

228

XXXVII/81

Orig. şi copii

82.

-

Brevet al lui Alexandru I al Serbei prin care i se

acordă lui Ion V., directorul Şantierului Naval din

Turnu Severin, ordinul Sf. Sava în gradul de

comandor, adresă a Ministerului Afacerilor Străine

prin care se acordă lui I. V. autorizaţia de a purta

insemnele ordinului.

XXXVII/82

Orig.

F.d.

-

83.

-

Atestat prin care Comisia Doctoricească a

Principatului Ţării Româneşti acordă lui Iohan

Climent dreptul de a practica meseria de doctor

mamoş.

XXXVII/83

Orig.

F.d.

-

84.

- Extras de presă (din ziarul „Pro Sport” din 14 martie

2011) cu privire la fosta insulă Ada Kaleh

XXXVII/84

Extras de presă

2011

1

85.

- Extras de presă (2011) evocând prezenţa artistului

elveţian Vico Toriani în Ada Kaleh

XXXVII/85

Extras de presă

1

Întocmit,

Prof. Nicolae Chipurici,

Prof. Mite Măneanu,

Prof. dr. Tudor Răţoi

Documents

Colectia de Documente.pdf