Colegiul Economic Administrativ Iași ECOURI și PERSPECTIVE · ECOURI și PERSPECTIVE Colegiul Economic Administrativ Iași REVISTA COLEGIULUI ECONOMIC ADMINISTRATIV, nr. 1 / anul

ECOURI și PERSPECTIVE

Colegiul Economic Administrativ Iași

REVISTA COLEGIULUI ECONOMIC ADMINISTRATIV, nr. 1 / anul școlar 2018-2019 REVISTĂ MAGAZIN CALEIDOSCOP DESTINATĂ ELEVILOR DIN CICLUL LICEAL Fondată la Iași în 2006 APARE SEMESTRIAL v

nr.1 NOIEMBRIE

REVISTA COLEGIULUI ECONOMIC ADMINISTRATIV, nr. 1 / anul școlar 2018-2019 Revistă Magazin Caleidoscop destinată elevilor din ciclul liceal Fondată la Iași în 2006 APARE SEMESTRIAL ISSN 2501-6636 ISSN-L 2501-6636 Membri de onoare ai colectivului de redacție: Prof. dr. Gabriela Țiplic – director Prof. Pintilei Nicoleta – director adjunct REDACȚIA: Prof. dr. Ilie Eliza Prof. dr. Horceag Elena Prof. dr. Copăcel Natalia-Alina Prof. Arhire Roxana Prof.psihopedagog Morărașu Violanda Stoleriu Bianca, clasa a IX-a G Gugulică George, clasa a XI-a F Macari Dragoș, clasa a XI-a F Burduhosu Nicoleta, clasa a XI-a C Lauș Delia, clasa a XI-a C Ciobanu Mihaela, clasa a XI-a C Adresa redacției: Colegiul Economic Administrativ Iaşi, Strada Sãrãriei nr.35 Telefon/fax: 0232.267.669 ; 0232.216 .450 Email: [email protected] Web: www.colegiul-economic.ro

ECOURI ȘI PERSPECTIVE Revista Colegiului Economic Administrativ

Revistă Magazin Caleidoscop destinată elevilor din ciclul liceal Fondată la Iași în 2006

nr. 1 anul școlar 2018 - 2019

1

ECOURI D I N L ITERATURĂ

Pagina 2 - ECOURI LITERARE, DIALOGURI INTERDISCIPLINARE - PARTEA I PROF. MAGDA BARCAN

NOUA DEZORDINE MONDIALĂ ÎN ȘAH

Pagina 7 – ELEMENTE DE EVALUARE LA LITERATURA ROMÂNĂ PROF. ELENA HORCEAG

Pagina 13 - RĂZBOI

PAVĂL IULIA, CLASA a IX-a G

Pagina 15 - MAMA PAVĂL IULIA, CLASA a IX-a G

Pagina 16 - ÎNTUNERIC





2

ECOURI L ITERARE, D IA LOGURI INTERDISC IPL INARE - PARTEA I

PROF. MAGDA BARCAN

NOUA DEZORDINE MONDIALĂ ÎN ȘAH

"Predau șah la mai multe școli dintr-o metropolă occidentală. Am mereu cu mine o tablă de

demonstrație, pe care le arăt copiilor funcția diferitelor piese și explic regulile de mutare.

Copiii, majoritatea între 7 și 10 ani, băieți și fete, de toate etniile și culorile, majoritatea înscriși

la șah de gura părinților.

- Deci, copii, la șah avem 16 piese albe și 16 negre. Albul mută primul și...

Un băiețel mai închis la culoare întrerupe:

- E întotdeauna așa? Albul mută mereu primul?

- Da, răspund eu și vreau să continui. Și putem să mutăm ori un pion ori...




3

- Nu e corect, întrerupe un altul. Ar trebui să mute amândoi primii. Sau negrul să mute primul,

că au fost mereu persecutați în istorie...

- Așa e regula, cineva trebuie să mute primul, albul e doar o culoare oarecare, nu e nimic

superior, haideți să trecem mai departe. Așadar, cea mai importantă piesă de la jocul de șah este

regele...

Clasa murmură. O fetiță ridică mână.

- Mama mi-a zis că regina e cea mai importantă piesă.

- Nu chiar, zic eu cu blândețe, regina e și ea foarte importantă, de fapt, ca să știți, regina este

cea mai puternică piesă din joc....

Copiii par mulțumiți cu asta, mai ales fetele afișează un zâmbet de satisfacție.

- Regina e foarte puternică pentru că poate juca la fel ca tura și ca nebunul.

Fetele protestează.

- Cum puteți spune că o regină mută la fel ca un nebun? Dvs jigniți femeile!

- Nu, dragii mei, așa este jocul. Nebunul este această piesă (o arăt) care merge mereu strâmb,

adică în diagonală.

- Nebun este un cuvânt urât. Nu trebuie să râdem de cei cu dizabilități mentale.

- Bun, dacă nu vă place „nebun”, să știți că în engleză se cheamă „episcop”, ca la biserică.

Putem să îi spunem „episcop”.

Alte proteste.

- Dumneavoastră ne vorbiți acum de religie, aici este o școală laică.

- Ok, Ok, încerc să îi calmez, atunci păstrăm numele de nebun. Sau mai bine, bufon. Nebunul

era în trecut bufonul care făcea regii și reginele să râdă. Așa e bine? O să îi spunem bufon.

Copiii se calmează. Mergem mai departe.




4

-Cum spuneam, chiar dacă regina e cea mai puternică piesă, totuși regele e cel mai important, pentru

că dacă se pierde regele, s-a terminat partida, ai pierdut. Uite, regele este această piesă, care are o

cruce pe coroană.

- Crucea este semn religios. De ce nu are o semilună? Sau nici un semn? Cred că ar trebui să

îi scoatem crucea, ca să nu ofensăm pe cei de altă religie. Așa am învățat la orele de educație civică.

- Cine se ofensează? Mă uit prin clasă și văd un băiat cu figură orientală. Mohamed, așa te

cheamă, da? Te simți ofensat de această cruce de pe capul regelui?

Băiețelul mă privește aiurit.

- Ce înseamnă ofensat, dom’ profesor?

- Ofensat înseamnă supărat. (Mă minunez de mine însumi, ce repede îmi găsesc sinonimele...).

Este cum te simți atunci când un alt copil îți ia prăjitura sau jucăria favorită, poftim!

- Eu nu am prăjitură și nici jucărie. Sunt din Siria.

Trebuie să schimb vorba, discuția asta nu prevestește nimic bun.

- Așadar, regele...

- Există un singur rege? Întrerupe un băiețel blond.

- Unul pentru fiecare culoare. Unul negru și unul alb. La fel și cu reginele. Una albă și una

neagră.

- Nu se poate să fie doi regi albi sau două regine albe? întrerupse iar o fată.

- Nu, zic eu categoric.

Un murmur de dezamăgire.

- Păi nu e corect. Noi știm că există și familii cu doi tați sau două mame. Ar trebui să se poată,

nu e corect așa.

Încep să îmi pierd răbdarea.

- Uite, la șah este așa. Șahul s-a inventat într-o țară străină, acum foarte mult timp, și așa era

pe atunci. Să trecem mai departe...




5

- Păi, poate atunci erau mai înapoiați, și femeia nu avea drepturi, și nici cuplurile de același

sex, dar acum nu mai este așa. Nu trebuie să mai existe discriminare.

Oftez. E cazul să trec să explic alte piese, care nu posedă sex, și nici religie. Regele cu cruce și regina

m-au băgat în bucluc.

- Așa, deci, continuăm. O altă piesa specială este calul. Calul are avantajul unic că poate sări

peste alte piese. Un nebun – pardon bufon – nu poate avansa aici, la h3 (arăt pe tablă), dacă un pion

îi blochează calea. În schimb, calul poate să sară direct de la g1 la f3. (arăt mișcarea).

- Deci numai calul poate face asta, să sară peste alte piese? copiii sunt iarăși în blocaj. Dar nu

e corect. Are un avantaj special. Nu este egalitate fața de celelalte piese.

- Da, așa este, zic eu încurcat, dar e normal să îi acordăm unele drepturi, pentru că este singurul

animal din joc. Regele, regina, bufonii, pionii-sunt toți oameni, turnul este un obiect, calul este

singurul animal. Trebuie să compenseze într-un fel.

- Așa da, se luminează copiii.

- Dar, dom profesor-sare un alt băiat-nu e corect să exploatăm animalele, mai ales la război.

Ele nu au nici o vină pentru conflictele între oameni.

Uff, ce lungă a devenit ora asta! Poate reușesc să scap cu o schimbare de nume, cum am făcut cu

nebunul.

- Dacă nu vă place să îi spuneți cal, atunci îi spunem “cavaler”.

Copiii simt că e doar un truc.

- Dar cavaler e cineva călare pe un cal. Tot chinuim animalele.

Simt că explodez.

- Cal, cavaler, măgar, ce contează? Trebuie să îi spunem într-un fel! Avion e bine, că tot

zboară peste ceilalți?

- Da, da! E bine așa. Avion e bine.

Și iată cum calul a ajuns avion. Trecem mai departe.

La explicarea capturii, a fost relativ simplu:




6

- Deci aici, în poziția asta, calul alb, adică avionul, a capturat, adică a luat prizonier un nebun,

adică un bufon negru.

- Cum adică prizonier? Ce se întâmplă cu bufonul?

- Nimic, nu mai joacă mai departe. A plecat. A părăsit câmpul de bătălie.

- Aha, se luminează copiii – adică e un fel de refugiat.

- Refugiat! Perfect! Asta e cuvântul potrivit. Merci (nu mai am putere să lupt cu ei).

Ajungem în fine să povestim despre pioni.

- Ăștia mici, de aici din față, sunt pionii. Ei sunt un fel de soldați, care avansează în teritoriul

inamic. Dacă ajung cumva pe ultima linie, se pot schimba în regină. Într-o partidă de șah, am putem

avea – dacă toți pionii se schimbă în regină, 9 regine albe pe tablă.

Fetele se înfurie, fac gălăgie, iar băieții își ascund un zâmbet de satisfacție.

- Un singur rege și 9 regine??? Femeia nu este egala bărbatului în acest joc, nu e frumos. Nu

ne place șahul. Nu mai venim la orele dvs.

Soneria mă salvează. Copiii își strâng caietele, băieții mă salută cu respect, fețele ies îmbufnate din

clasă.

Întreb un băiat:

- Ce oră ați avut înainte de ora de șah?

- Am avut literatură și am discutat despre desenele animate ale lui Walt Disney. Doamna

profesoară ne-a explicat cum Disney a fost rasist, islamofob și misogin. Albă ca Zăpada era albă, de

ce în Aladin hoțului i se tăia mâna, în Lion King nu s-a prezentat nici un om african....

Acum înțeleg. Școala modernă care rescrie istoria. Nu contează ca în „Lion King” nu era deloc

vorba despre oameni... Îmi strâng catrafusele și părăsesc școala. Mă bucur că lecția s-a terminat la

timp. Tocmai urma să explic o poziție de mat în care albul ar fi sacrificat regina. Nu știu dacă aș fi

scăpat întreg....” - autor anonim.




7

ELEMENTE DE EVALUARE LA L ITERATURA ROMÂNĂ

PROF.DR. ELENA HORCEAG

Problemele evaluării au reţinut atenţia tuturor celor implcaţi în racordarea învăţământului

românesc la fluxul de achiziţii moderne ale societăţii. Rolul ei a fost reconsiderat şi aşezat pe poziţii

de factor determinant care trebuie focalizat permanent, atât la nivel macrostructural, al sistemului

educaţional, în componentele sale, cât şi la nivelul microstructurii lecţiei ca unitate minimală a unei

discipline.

Ioan Jinga „defineşte evaluarea ca fiind un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii

instructiv- educative cu obiectivele planificate (evaluarea calităţii), cu resursele utilizate (evaluarea

eficienţei) sau cu rezultatele anterioare (evaluarea progresului)”1 şi subliniază că evaluarea este un

proces (nu un produs), deci o activitate etapizată, desfăşurată diacronic, că ea nu se rezumă la notarea

elevilor, ci vizează domenii şi probleme mult mai complexe, implicând un şir de comparaţii, aprecieri

care optimizează activitatea didactică la toate nivelurile ei.

SNEE consideră că „ Evaluarea educaţională este procesul de colectare sistematică orientată

de obiective definite, a datelor specifice privind evoluţia şi/sau performanţa evidenţiată în situaţia de

evaluare, de interpretare contextuală a acestor date şi de elaborare a unei judecăţi de valoare cu

caracter integrator care poate fi folosită în diverse moduri, prespecficate însă în momentul stabilirii

scopului procesului de evaluare”2

Definiţiile cercetătorilor ieşeni converg în a sublinia că sensul termenului evaluare îngăduie

diferite conotaţii „ în funcţie de realităţile de care încearcă să dea seamă: evaluarea sistemului,

evaluarea aşezământului de învăţământ, evaluarea programelor, evaluarea profesorilor, evaluarea

elevilor etc”3 şi detaliază aceste conotaţii prin referire la aspecte generale ale problemei.

Din seria acestor probleme care interesează eseul de faţă, funcţiile evaluării trebuie avute în vedere

în dezvoltarea oricăror consideraţii particulare despre aceasta. Ea deţine funcţia de control al atingerii

obiectivelor proiectate în demersul oricărei discipline de studiu, dar şi al obiectivelor instituţionale,

spre exemplu, îndeplinind aici funcţia de reglare a sistemului, de ameliorare şi optimizare a

rezultatelor care permite exercitarea funcţiei de prognosticare a măsurilor şi activităţilor preconizate;

1 Manual de pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2001, p.386. 2 Evaluarea curentă şi examenele, Editura Prognosis, 2000, p. 10. 3 Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura Polirom, 1998, p. 172.




8

nu în ultimul rând, ea îndeplineşte funcţia de clasificare şi selecţie,determinând clasificarea,

ierarhizarea în domeniul unde se aplică, funcţia de certificare, specifică finalului de studii (de

exemplu examenul de bacalaureat), cea educativă, care conturează interesul constant pentru studiu şi

perfecţionare continuă, şi funcţia socială, determinantă în relaţia şcolii cu comunitatea. Toate acestea

se regăsesc şi la nivelul didacticii unei discipline în particular, deci şi în cea a literaturii.

Tipurile de evaluare prezente aici sunt cele comune cu cele generale: „iniţială sau predictivă,

de progres sau formativă, finală sau sumativă”4 iar instrumentele de evaluare sunt cele tradiţionale

( probe orale, probe scrise, probe practice, acceptate în unele tratate şi cu titulatura de test, numai că

modernizate şi ele în ultima perioadă, prin tipurile de itemi care le compun) şi cele alternative grupate

şi de Mihaela Secrieru, sub titulatura de moderne, identificabile în multitudinea de publicaţii ale

SNEE în ultimii opt ani: observarea sistematică a elevilor, investigaţia, proiectul, portofoliul, tema

pentru acasă, tema de lucru în clasă, autoevaluarea etc. Despre modernitatea temei pentru acasă ca

modalitate de evaluare la literatură, rezervele practicianului sunt destul de mari, însă celelalte

modalităţi constituie procedee apreciative de natură formativă care îşi disting definitiv valoarea în

aplicabilitatea lor în disciplina frumosului prin cuvânt care este literatura.

Un loc aparte în evaluarea sumativă, de final de semestru sau de final de studiu l-a căpătat eseul, ca

formulă integratoare de apreciere a progreselor didactice şi formative la literatură, prin baremul

detaliat pe care îl presupune. De asemenea, evaluarea răspunsului oral al elevului cu implicaţii

desăvârşite în atingerea competenţei specifice de comunicare pe care trebuie să o dobândească acesta

în finalul studiului liceal.

I.

Evaluarea prin proiecte- procedeu holistic de apreciere a progresului şcolar la literatura română.

Introdusă de curând între metodele de predare-evaluare, metoda amintită în subtitlu şi-a dovedit în

ultimii ani de abordare didactică valenţe nebănuite în implicarea elevului în învăţare şi evaluare. Deşi

presupune un timp îndelungat de proiectare din partea profesorului şi o perioadă destul de îndelungată

de activitate independentă individuală sau în grupe, din partea elevului, conţinutul curriculum-ului

de literatură se pretează la o astfel de abordare metodico-evaluativă care permite recunoaşterea

calităţilor nelimitate de abordare a textului/textelor literare. Ea are o serie de valenţe educative pe

care nu multe metode le au: posibilitatea negocierii unor componente, cum este tema, metodele de

investigaţie, stuctura produsului etc., ce dau evaluării un caracter democratic, împărţind între profesor

şi elevi decizia educaţională, responsabilizând astfel moral elevul de propria formare şi performanţă.

4 Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, p.135.




9

Rezultate demne de memorat s-au obţinut cu ajutorul aplicării acesteia la unităţile de învăţare „

Romantismul- M. Eminescu”- clasa a XIa- „Simbolismul- cromatica în poezia românească”- clasa a

XI-a, „ Romanul- evoluţia romanului românesc”- clasa a X-a iar optimismul acestor rezultate

îndeamnă la prelungirea experienţei care trebuie să devină o constantă, cel puţin anuală, la clasele

care permit acest lucru.

Beneficiind de o circularitate a demersului didactic, proiectul începe în clasă şi se termină în clasă,

dar presupune un demers independent îndelungat, ce nu constă doar în parcurgerea sterilă a unei

bibliografii critice, ci şi în conceperea unui produs creativ cu tema negociată. Se propun mai multe

asemenea teme din care elevii, iniţiaţi deja în fenomenele/ aspectele abordate pot să-şi aleagă,

conştient, una dintre ele, în conformitate şi cu preferinţa pentru ea, putând, de asemenea, să se expună

unei trageri la sorţi realizată în clasă atunci când nu pot hotărî singuri sau când atmosfera negocierii

nu este democratică (oricărui profesor realist îi sunt cunoscute astfel de momente „nedemocratice” în

clasa de elevi). La unitatea de învăţare „ Romanul” din clasa aXI-a se recurge la teme de tipul: „

Temele romanului românesc interbelic”, „ Ipostaze ale artei narative în romanul românesc interbelic”,

„Ipostaze ale artei caracterizării personajului în romanul românesc interbelic”, „ Sursele de inspiraţie

ale romanului românesc interbelic”,

„ Romanul românesc interbelic în critica literară”, etc., cvasiidentice ca grad de dificultate al

documentării, chiar dacă inegale conceptual.5 Etapa stabilirii temei o dată parcursă, profesorului îi

revine sarcina de mediator al distribuirii ei. Se realizează acest lucru printr-o varietate de metode, de

la distribuirea în funcţie de rezultatele observate de cadrul didactic pe parcursul unităţii de învăţare

în exersarea competenţelor, activitatea de proiect permiţând astfel o aprofundare a deficitelor şi/sau

o validare a performanţelor, până la realizarea unui brainstorming, modalitate subliniată de

cercetători, provocat de întrebări referitoare la tema aleasă care să stabilească focarele de interes ale

elevilor, fără concluzionare imediată. Tragerea la sorţi, atunci când este vorba despre mai multe teme

este o altă posibilitate.

Este cazul sublinierii relevanţei activităţii în echipă şi în cazul evaluării prin proiect, deoarece

dezvoltă responsabilităţi care proiectează competenţa literară în corelaţie directă cu competenţa

socială şi culturală a educatului, dezvoltându-i aptitudinile de autoevaluare şi de interevaluare.

Etapa stabilirii bibliografiei critice nu este o etapă de negocieri, profesorul reprezentând în acest caz

autoritatea intelectuală care fixează reperele informaţionale. Este bine ca lista bibliografică să nu fie

5 Dintre ele un real succes l-au avut „ Ipostaze ale artei caracterizării personajului în romanul românesc interbelic”- poate şi pentru că personajul este principalul mijloc de transmitere a mesajului operei literare, pentru lectorul nespecializat care este elevul de liceu şi „ Sursele de inspiraţie ale romanului românesc interbelic”, datorită curiozităţii nelimitate şi a ancorării în realitate ale adolescentului de clasa a XI-a.




10

mai lungă decât este necesar, cu indicaţii precise ale capitolelor din cărţile alese, pentru a se evita

timpii morţi în lucrul individual. Forma produsului proiectului e negociabilă, deoarece elevul sau

grupa care parcurge o astfel de evaluare îşi cunoaşte resursele materiale de care dispune, dar şi pentru

că proiectul poate/ trebuie să fie o metodă interdisciplinară, în care poate interveni suportul

informaticii (în documentare, dar şi în prezentare). În exemplul discutat la unitatea de învăţare

Romanul, el s-a finalizat printr-un referat prezentat în Power Point şi ilustrat cu reproduceri din

internet, cunoscută fiind familiarizarea timpurie a tinerilor cu activitatea informatică şi cu valenţele

ei6. Produsul unui proiect poate fi şi o broşură şi un pliant, o pagină de revistă sau ziar, o carte, ghiduri

de studiu, piese de teatru etc., atâta vreme cât pune în valoare creativitatea elevilor, relevându-şi

valenţele croscurriculare.

Criteriile de evaluare se stabilesc sau se reamintesc tot în această etapă preliminară,

punctându-se clar cele trei elemente care se vizează constant cu formularea clară a performanţei

maxime şi celei minime: calitatea documentării, a produsului şi a prezentării/ dezbaterii acestuia.

Pentru documentare, performanţa maximă a fost apelul la minim trei surse bibliografice care tratau

tema echipei iar cea minimă, a măcar uneia. Pentru produs s-au folosit criteriile similare evaluării

subiectului al treilea de la proba scrisă a examenului de bacalaureat7 iar pentru cele ale prezentării

standardele de performanţă ale răspunsului oral pregătit dar şi creativitatea (vezi anexa). Se anunţă

ca permisă autoevaluarea şi interevaluarea, prin posibilitatea de a pune întrebări a colegilor.

Perioada lucrului individual este bine să se stabilească pe măsura nevoilor de documentare

asupra temei şi a celor impuse de realizarea produsului, de aceea activitatea de proiect presupune o

riguroasă proiectare prealabilă, neadmiţând nici prea multe abateri în respectarea termenelor care n-

ar fi modelatoare pentru elevi. În toată această perioadă, profesorul urmăreşte consultaţiile solicitate

de realizatori, nu numai pentru constatarea interesului, cât şi pentru îndrumarea corectă, evitarea

deficienţelor în documentare, evidenţiindu-şi rolul de partener în evaluare şi nu de judecător rece.8

Este bine să se aloce, pe cât posibil o oră de lucru în clasă la proiect, penru a se putea monitoriza

distribuţia sarcinilor în echipă, colaborarea şi documentarea într-o anumită etapă a ei etc.

În ultima etapă a activităţii, care trebuie să se desfăşoare într-o oră, grupele au avut la

dispoziţie câte zece minute pentu susţinere, care s-a produs atât prin expunere cât şi prin expunere cu

suport informatic, a referatelor predate înainte cu câteva zile profesorului pentru evaluarea

produsului. S-a remarcat susţinerea unor echipe care au avut roluri bine stabilite, implicând toţi

6 Pentru a se evita carenţele acestei surse în documentare şi pentru a se putea reevalua constant competenţa ortografică, încă punctată la examenele de final de ciclu, s-a cerut ca forma finală a produsului să fie redactată de mână 7 Cu ale cărui forme de evaluare elevul trebuie pregătit din timp, pentru dezvoltarea deprinderilor de autoevaluare. 8 Pentru demersurile necesare în această etapă de căutare şi interpretare, vezi Mihaela Secrieru, op. cit., p. 120




11

membrii în expunere, pentru a le permite evaluarea, dar şi unul dintre neajunsurile acestui tip de

activitate, susţinerea monocordă prin lectură. Membrii echipelor celorlalte le-au adresat întrebări şi

au realizat o clasificare a celor mai bune prezentări, referatele corectate rămânând în biblioteca clasei

pentru a fi consultate pentru teză. Produsul predat profesorului a fost însoţit de chestionarul de

autoevaluare şi de nota acordată de componenţii echipei întregii activităţi, care a fost luată în

considerare prin medie de profesor în nota acordată unitar tuturor membrilor, dacă nu au existat

precizări suplimentare din partea lor-cine a lucrat mai mult, cine a lucrat mai puţin etc. Prin

intermediul acestui proces de evaluare şi revizuire elevii îşi dezvoltă abilitatea de a deveni căutători

de informaţie independenţi9.

Relevanţa unei astfel de evaluări este globală, permiţând unui profesor, care îşi cunoaşte

elevii, să se afirme creativ chiar şi în etapele de evaluare didactică. Ea poate avea şi neajunsuri majore

dacă tema este tratată artificial şi importată de pe site-urile cu referate care poluează internet-ul sau

copiată vag din cărţile de comentarii sau dacă în echipele de lucru, în care nu se supraveghează corect

lucrul individual, se permite existenţa unor membri căpuşă etc

II.

Avantaje și limite ale probelor scrise. Eseul argumentativ între adevărata competență de susținere

a unei opinii și standardizarea excesivă.

Considerat de SNEE, în Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Editura Aramis, Bucureşti,

2001, item cu răspuns deschis deci subiectiv, eseul a descins între modalităţile de evaluare specifice

literaturii, din zona mai largă a culturii, care trebuie să fie principalul mediator al educaţiei. El

înseamnă acceptarea exprimării libere, într-o formă stilistică sau alta, semnificaţie pe care o are

termenul eseu în etimologia sa, ca un canon cultural al ultimului secol, impus de scriitori încă din

perioada interbelică, şi în literatura română.

„ Itemul de tip eseu cere elevului să construiască un răspuns liber, în conformitate cu un set de cuvinte

date, fie cu un text oferit. Cu cât cerinţele sunt mai precis formulate şi mai direct ilustrate în schema

de notare, cu atât creşte fidelitatea punctării ( Gronlund, 1981, p.231)”10

O astfel de evaluare are şi ea un pronunţat caracter integrator din perspectiva însumării competenţelor

specifice literaturii, mai ales în ciclul superior al liceului, unde elevul focalizează examenul final ai

cărui itemi al testului sunt eseuri. Ei ar trebui să realizeze, după acelaşi SNEE, „ o evaluare globală

a unei sarcini de lucru, din perspectiva unui obiectiv care nu poate fi evaluat cu ajutorul itemilor

9 Vezi Mihaela Secrieru, op. cit., p.121, care citează pe Pappas şi Tape, 1997 10 SNEE, op. cit., p.49




12

obiectivi”11 şi să „construiască o imagine coerentă a modului de interacţiune reală a cunoştinţelor,

conţinuturilor şi a abilităţilor”12

Clasificarea tipurilor de eseu didactic se realizează după criteriul structural, pentru că sunt luate în

considerare atât dimensiunile lor cât şi etapele demersului logic care stau la baza realizării.

Eseurile folosite în evaluarea la literatura română, sugerate şi de conţinuturile şi competenţele

urmărite de curriculum-ul specificat în programe, eseul cu răspuns restrâns, eseul structurat, eseul

nestructurat sunt dublate de eseul liber care vizează creativitatea, originalitatea dezvoltă (ar trebui)

elevului nu numai conştiinţa literaturii şi a concepţiei despre ea, ci şi competenţele de exprimare

scrisă, dar ridică şi unele dificultăţi pentru actorii câmpului educaţional: pentru elev implică un efort

mult mai mare de concentrare şi de sistematizare, dar şi reale exerciţii de dezvoltare a capacităţii de

argumentare, deci competenţă retorică, pentru cadrul didactic, creativitate în construirea itemului, dar

şi acurateţe în elaborarea baremului, care să permită o conştientizare a limitelor minime şi maxime

de atins pentru elev în realizarea acestuia.

Bacalaureatele ultimilor ani au acordat o maximă importanţă eseurilor argumentative prin

includerea celor structurate şi semistructurate, care au înlocuit clasicele analize, sinteze şi comentarii

( cel puţin în teorie).

N.B: Acest eseu l-am publicat în volumul Simpozionului Național Valențe europene în educație,

Editura PANFILIUS, Iași-2008, într-o lucrare mai extinsă.

11 ibid 12 ibid




13

RĂZBOI


Creier, inimă și vise

Iubire și uși deschise.

Teamă și pritetenie,

Totul e speranță vie.

Oameni, viață, libertate,

Zâmbete, lacrimi deșarte

Adio copilărie…

Viața-mi pare acum pustie!

Mereu am căzut în vise,

Mereu am căutat uși deschise,

Mereu am urât iubirea,

Mereu m-a cuprins mâhnirea.

Acum mă lupt cu mine…

Pentru tine.

Durerea și binele,

Teama și suspinele.




14




15

MAMA

PAVĂL IULIA, CLASA a IX- a G

Un zâmbet rătăcit pe față,

Un zâmbet diluat...

Și o privire mohorată

Un cap în jos plecat.

Ce suflet poate avea ea...

Zâmbește când mă vede

Dar știu că-n urma mea

Las lacrimi și durere.

În fața ei, mereu am spus...

Că sunt și voi fi bine.

N-am vrut nicicând să spun ceva

Ce are să o deprime.

“Mai stai!” Îmi spune inima,

Dar mintea se grăbește,

Un suflet gol, lăsat în urmă,

Un spin ce o lovește.

Are mâini reci,

Le simt pe buze…

Dar tot nu intră-n casă…




16

Își ia la revedere,

Pe bancă se așează.

Acum... Nu s-a mai abținut...

A plâns când am plecat...

Am încercat s-o consolez,

Dar ea a continuat.

Mi-a spus că plânge...

Zi și noapte

Gândindu-se la mine.

ÎNTUNERIC

PAVĂL IULIA, CLASA a IX- a G

Simți tăcerea...

Tăcerea ce curge prin vene.

Apa din ochi...

Durere așterne.

Lacrimile cad,iar zâmbetul piere

E prea multă tăcere!




17

ECOURI D IN ISTORIE

Pagina 18 - CENTENARUL MARII UNIRI A ROMÂNILOR ELEV: BURDUHOSU NICOLETA

Pagina 22 – CENTENARUL MARII UNIRI A ROMÂNILOR 2018

ÎNAPOI ÎN TIMP… IOANA SAMOLINSCHI, clasa a XI-a C

Coordonator: prof. dr. IILIE ELIZA

Pagina 26 - IMAGINEA ROMÂNIEI ÎN PRESA INTERNAȚIONALĂ ÎN PERIOADA POSTBELICĂ CRIVOI ALEXANDRA, a XII-a B

Coordonator: prof. dr. ILIE ELIZA




18

CENTENARUL MARI I UNI R I A ROMÂNILOR

BURDUHOSU NICOLETA, CLASA , a XI-a C

CENTENARUL MARII UNIRI A ROMÂNILOR

2018 ÎNAPOI ÎN TIMP…

Întregul an 1918 a fost, este și va fi un an deosebit de important pentru istoria românilor, bogat

în evenimente care ne-au marcat destinul. Acest an reprezintă bilanțul luptei românilor pentru

întregirea noastră ca stat unitar. La început a fost unirea Basarabiei cu România, în 27 martie 1918,

mai apoi, a Bucovinei cu România, în 28 noiembrie 1918, iar toate acestea au culminat cu unirea

Transilvaniei , la 1 decembrie 1918.

După cum observăm unirea tuturor provinciilor românești a fost realizată pe parcursul

întregului an 1918. Procesul a fost etapizat, programat și dus la îndeplinire cu multă pricepere. Astfel,

întregul an 1918 este important și plin de semnificații, motiv pentru care este corect să vorbim de

Anul Centenar 2018.




19

Istoria României Mari nu începe acum 100 de ani așa cum ne place nouă să spunem ci, începe acum sute de ani în urmă. Ea începe cu Burebista și Decebal, și continuă, bineînțeles, cu Mihai Viteazu care a înfăptuit pentru prima dată unirea tuturor statelor românești în anul 1600. A.I.Cuza continuă și înfăptuiește România Mică formată din Moldova și Țara Românească, urmând ca un german pe nume Carol I să înfăptuiască România din Moldova, Țara Românească, Dobrogea și Cadrilaterul.

Urmează anul 1916, moment în care România intră în Primul Război Mondial. Timp de 2 ani,

soldații noștri s-au sacrificat. Regele Ferdinand și Regina Maria au fost mereu în mijlocul oamenilor

cu toate că nu aveau sânge românesc și nici un motiv pentru care să-și sacrifice un trai comod pentru

o țară mică din Sud-Est-ul Europei abia cunoscută.

Povestea României Mari s-a clădit pe 3 elemente:

- sacrificiu;

- dragoste de pământ;

- credință.




20

De-a lungul istoriei românilor, personalități importante au marcat destinul țării:

-Regele Ferdinand care și-a trădat familia și Germania-țara de origine, urmând ca familia lui să-l

șteargă din toate documentele pentru că a hotărât ca România să intre în război împotriva Germaniei;

-Regina Maria care și-a sacrificat confortul și a ales să meargă în rândul soldaților să-i îngrijească și

să le citească rugăciuni;

-Iuliu Maniu căruia, deși i s-a propus funcția de guvernator al Ungariei dacă renunță la ideea unirii

Transilvaniei cu România, a renunțat la această funcție spunând că el își dorește unirea și a luptat

până și-a văzut visul împlinit;

-Alexandru Vaida-Voievod care a avut un rol esențial în unirea Transilvaniei cu România și odată

cu instaurarea regimului comunist a fost arestat timp de un an de zile urmând ca din următorul an sa

fie arestat la domiciliu, iar Pantelimon Halippa care a luptat cu patos pentru unirea Basarabiei cu

România a fost închis la Sighetu Marmației , fără judecată.

Și nu în ultimul rând, să nu uităm de sacrificiul eroilor care s-au jertfit pentru fiecare palmă

de pământ.

ÎN PREZENT…

Acum, în anul 2018, după 100 de ani de la 1 decembrie 1918 ar trebui să ne gândim fiecare: Noi ce am sacrifica pentru țara noastră?




21

Toți ar trebui să ne schimbăm comportamentul, mentalitatea și să ne dorim mai cu patos să ne luăm țara înapoi pentru că am cam uitat de ea, o vindem bucată cu bucată și uităm să apreciem. Ar trebui să nu mai aruncăm cu gunoaie la propriu și la figurat în țara noastră pentru că AVEM O ȚARĂ ABSOLUT MINUNATĂ!

LA MULȚI ANI, ROMÂNI! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!




22

CENTENARUL MARI I UNI R I A ROMÂNILOR

IOANA SAMOLINSCHI, clasa a XI-a C

"Și cât de sfântă era ziua aceea [1 decembrie 1918], cum se îmbrățișau românii, cât de senină le era fața, cum au uitat fiecare de ce religie, de ce confesiune și cărei clase aparține! Se vedeau că sunt fiii aceluiași neam, care se înfățișau nu numai în haine frumoase, ci curățindu-și și sufletul, ca astfel lepădând toate patimile și toate urile, să intre în pământul făgăduinței." (Fragment din discursul lui Ștefan Cicio-Pop, rostit în Camera Deputaților la 1 decembrie 1932)

În 1918, la sfârșitul primului război mondial, Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au unit cu

Regatul României. Această unire a fost ratificată în 1920 prin Tratatul de la Trianon (în cazul

Transilvaniei, Crișanei, Banatului și Maramureșului), prin Tratatul de la Versailles (în cazul

Basarabiei) și prin tratatul de la Saint Germain (în cazul Bucovinei). România anexase, de asemenea,

Cadrilaterul, după înfrangerea Bulgariei în 1913, în cadrul celui de-al doilea război balcanic. Astfel,

suprafața și populația României s-au dublat în numai 5 ani, iar cel mai important, întreg poporul

român era cuprins pentru prima oară între granițele unui singur stat.

România Mare - termenul „România Mare” a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din

1920, nu ca un concept iredentist sau expansionist, ci ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu

dimensiunile geo-politice anterioare.

România Mare a existat în această formă până în 1940. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-

Molotov din 1939 - ultimatumul sovietic de „retrocedare imediată a Basarabiei și a Bucovinei de

nord” (26 iunie 1940) și Dictatul de la Viena (30 august 1940) - România a pierdut o treime din țară




23

fără să fi tras un foc de armă. Termenul nu a fost niciodată denumirea oficială a statului român, nefiind

înscris în Constituție.

Ce înseamnă Centenarul Marii Uniri?

În anul 2018 comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918:

desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La

început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România

(28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara

Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar

în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?

Dacă ar fi să rezumăm în câteva idei, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, toți cei care simt românește sărbătoresc:

Credința românilor care au făcut Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, ROMÂNIA.

Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români. Năzuința românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei.




24

Tenacitatea liderilor și a elitelor românești care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină realitate.

Eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil.

Nesupunerea românilor în fața imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele și neacceptarea unei sorți potrivnice.

Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire.

Rațiunea românilor de a căuta în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor legitime și valorificarea acestor ocazii.

Ce umbrește Centenarul Marii Uniri?

O scurtă privire aruncată asupra hărții României anului 2018 și a celei din 1918 ne arată că

bucuria Centenarul Marii Uniri nu poate fi deplină. România nu mai arată ca acum 100 de ani, după

Marea Unire. În 28 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România este sfâșiată, din nou,

și pierde Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței. Umbra acelei zile, tragice pentru România, este încă

resimțită de întreaga suflare românească. Comemorarea Centenarului României, pe lângă o sărbătoare

plină de bucurie, trebuie să fie și un motiv de reflecție, dar mai ales de conștientizare că e de datoria

noastră să refacem ceea ce au pus în operă românii în ziua de grație 1 decembrie, a anului 1918.

Cuvintele lui Nicolae Titulescu, rostite la Ploiești, în 3 mai 1915, la întrunirea Acțiunii

Naționale, în chestiunea Ardealului, adaptate la anului 2018, prin înlocuirea Ardealului cu Basarabia,

Bucovina și Ținutul Herței, trebuie să răsune în mințile și inimile oricărui om care simte românește!




25

Problema care se pune azi României, e înfricoșător, dar simplu; sau România pricepe datoria

pe care i-au creat-o evenimentele în curs, și-atunci istoria ei abia începe, iar viitorul ei va fi o

răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e „mâine”,

cu ochii mari deschiși la tot ce e „azi” nu pricepe, și înlemnită stă pe loc, și atunci istoria ei va înfățișa

pentru vecie exemplul unic și mizerabil, al unei sinucideri viețuite.

Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare! România nu poate fi

întreagă fără Ardeal! (Nicolae Titulescu – 3 mai 1915)

Deci, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să știm că România nu este întreagă fără

Basarabia și fără nordul Bucovinei!

Un factor realizator al Unirii a fost armata română. Eroismul militarilor români şi valoarea

conducerii armatei române au fost demonstrate în bătăliile din toamna şi iarna lui 1916 de pe Valea

Jiului, din Dobrogea apoi cele din 1917 de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz în ciuda disproporţiilor

materiale şi umane. Per ansamblu, armata română a imobilizat o întreagă armată germană care ar fi

putut înclina balanţa pe frontul de Vest contra Franţei şi Angliei.

REPREZENTANȚI:

• Regele Ferdinand

• Mareşalul Alexandru Averescu

• Mareşalul Constantin Prezan

• Generalul Eremia Grigorescu




26

Romanii sunt entuziasmati pentru ca in acest an sarbatoresc Centenarul Marii Uniri,

exprimându-și bucuria prin diferite proiecte și activități. Un bun exemplu este parteneriatul dintre 3

școli din Iași (Colegiul Economic Administrativ, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” și Colegiul

National „Garabet Ibraileanu”) cu liceul de peste Prut „Vasile Alecsandri” Chișinău.

Această sărbătoare a fost promovată prin afișe și panouri cu ajutorul căror, fiecare

persoana cu suflet de roman își putea reaminti de împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire.

IMAGINEA ROMÂNIE I ÎN PRESA INTERNAȚIONALĂ ÎN PER IOADA

POSTBEL ICĂ

CRIVOI ALEXANDRA, XII B

Coordonator: prof. dr. ILIE ELIZA

O caracteristică generală a presei internaționale în ceea ce privește România după 1989 este aceea

că la început a fost bine informată. În același timp se cuvine să precizăm că a interpretat și prezentat

această informație conform propriilor valori și propriilor interese.

Odată cu Revoluția din decembrie 1989 România ieșit din conul de umbră în care intrase și a

beneficiat de toată atenția lumii prin transmisiile în direct ale televiziunii Române. În acei ani,

imaginea României s-a degradat treptat din cauza lipsei de reforme și de schimbări radicale.

Presa internațională și, îndeosebi cea din SUA, Franța sau Germania a fost foarte interesată de

situația României după prăbușirea comunismului. Au fost publicate articole despre politică, mediul

sindical, mediul social, mediu de afaceri, catastrofe naturale, incidente cu pierderi de vieți omenești,

performanțe sportive sau alte subiecte care păreau interesante.

Exemple de titluri din presa internațională:

"Hotii români gazează și jefuiesc turiștii britanici pe Riviera Franceză“

"O româncă a ajutat sute de rromi să înșele statul britanic cu 2,6 milioane de lire sterline"

"Die Welt: 80% dintre prostituatele din Germania provin din România și Bulgaria"




27

"O vedetă româncă - implicată în scandalurile sexuale ale lui Berlusconi"

"Italia: Români arestați pentru că furau monede din Fontana di Trevi"

Cel mai mare șoc pe care l-a avut

opinia publică internațională în

legătură cu România a fost provocat

de situația copiilor abandonați în

orfelinate. Aceștia trăiau în condiții

mizere, la limită supraviețuirii. Foarte

mulți copii de acolo erau infestați cu

virusul HIV. Reacțiile la textele și

imaginile prezentate au fost

immediate. Intregul scandal a început

la 3 luni după căderea regimului

communist, când reporterii de la

Spiegel TV au pătruns în centrul

groazei, au filmat şi au făcut publice

acele imagini într-un documentar.

Sunt imagini atât de înfiorătoare

înâtt astăzi ar fi putea fi supuse

cenzurii pentru a nu afecta emoțional

privitorii. Deși suferințele acestor

copii sunt rezultate ale sistemului

comunist care, ca orice regim totalitar

îi neglija pe acei indivizi care nu

puteau fi utili societății, perpetuarea

situației la câteva luni după revoluție a

demonstrat că mentalitățile sunt greu

de schimbat. Astfel, România a primit

o lovitură de imagine, demonstrându-

se că tranziția și educarea indiviziilor

cu privire la drepturile omului

presupun eforturi considerabile din

partea statului și a societății. A apărut




28

o puternică dorință de adoptare a copiilor din România sau au apărut fundații internaționale care să

managerieze situația.

Un alt eveniment post-revolutionar care s-a repercutat negativ asupra imaginii României în lume au

fost mineriadele. Acestea au demonstrat faptul că, deși România avea o Constituție și instituise

declarativ principiul statului de drept, autoritățile proaspăt instalate au generat abuzuri tocmai pentru

că doreau să se mențină la putere. Imediat după Revoluţie, Hotelul Intercontinental din Bucureşti s-

a transformat în centru internaţional de presă. România era un loc prea interesant pentru a nu fi

prezentă în publicaţiile străine. Presa străină descoperea o Românie în degringoladă şi povestea

despre pierderea capitalului de imagine câştigat în decembrie 1989. Apogeul e atins în 13-15 iunie

1990.

'MINERII PREIAU CONTROLUL ÎN BUCUREŞTI', 'CINCI OAMENI AU MURIT ÎN BUCUREŞTI ÎN URMA

SCHIMBURILOR DE FOCURI DIN TIMPUL REVOLTELOR', 'MINERII ÎL APĂRĂ PE ILIESCU' sunt câteva

din titlurile apărute în presa internaţională.

Christopher Walker: „Opozanţii Frontului care au vorbit cu jurnaliştii străini și au

avertizat că lucrurile ar putea degenera în război civil”. Britanicul Christopher Walker lucra

la The Times. A ajuns în România, ca mai toţi corespondenţii străini, la câteva zile după izbucnirea

Revoluţiei. A trăit toate momentele cruciale ale anului 1990, dar niciunul nu l-a marcat precum

venirea minerilor.




29

Imaginea unei ţări este un construct artificial; ea nu se impune de la sine, ci este redimensionată

prin reprezentările celorlalţi. Ceea ce spun alţii că ar fi România se constituie în ultimă instanţă în

fragmente care compun profilul imagologic al ţării, profil care, în măsura în care este difuzat de

instanţa mediatică internaţională, se inserează şi în mentalul colectiv al spaţiului occidental.O




30

abordare analitică a modului în care a fost înfăţişată România în presa străină de după anul 1989

relevă câteva dimensiuni prin care a fost construit portretul mediatic al ţării. În ceea ce priveşte

conceptul de manipulare, acesta nu trebuie înţeles neapărat şi nu numai în sens negativ, el fiind, mai

degrabă, o formă de rescriere în funcţie de contextul de receptare a textelor jurnalistice. Jurnaliştii-

traducători se văd nevoiţi să adapteze informaţiile referitoare la evenimente internaţionale la propria

realitate naţională, în funcţie de relevanţa ştirilor pentru publicul-ţintă, precum şi în funcţie de

cunoştinţele şi cultura generală a acestuia.

Bibliografie

• https://www.bing.com/images/search?q=romania+in+perioada+interbelica&go=Search&qs=

ds&form=QBIR

• https://www.google.ro/search?q=revolutia+de+la+1989&gws_rd=cr,ssl&dcr=0&ei=l54lWu

3aMIHPa9funOAP




31

ECOURI D IN ECONOMIE

Pagina 32 - FIRMELE DE EXERCIȚIU ÎN ȘCOALA NOASTRĂ F.E. ELEGANCE S.R.L




32

F IRMELE DE EXERCIȚ IU ÎN ȘCOALA NOASTRĂ

F.E. ELEGANCE S.R.L

Slogan: Îndrăznește, visul ți se împlinește!

FE ELEGANCE SRL

1. Cine suntem?

Totul a început în anul 2015 când firma de exercițiu a fost înființată de către colegii noștri mai

mari, aceasta urmând să desfășoare activități de design specializat.

Noi, elevii clasei a XI-a C, am preluat firma în anul 2018 și am dorit să-i extindem aria de competențe

adăugând obiectului deja existent și organizarea de evenimente.

În dorința de a lucra în echipă, de a ne evidenția competențele și de a ne integra mai mult în domeniul

economic, am participat la Târgul Național al Firmelor de Exercițiu de la Bacău din data de 12 aprilie

2019, de unde ne-am întors cu o diplomă intitulată „locul II” la secțiunea „cele mai multe tranzacții”.




33

Am dorit ca prin această participare să ne dezvoltăm abilitățile profesionale, să ne valorificăm

potențialul intelectual și creativ, să încheiem parteneriate între școală și comunitate, să promovăm

oferte educaționale și imaginea unității de învățământ.

A fost o experiență plăcută din care fiecare a învățat câte ceva și reprezintă un pas în alegerea

domeniului.

F.E. ELEGANCE S.R.L îți transformă visele în realitate!

Ne ocupăm de organizarea unor evenimente memorabile, la un preț accesibil. Pentru amenajarea

locuinței tale îți putem oferi cele mai moderne variante de design.

Unde ne puteți găsi?

Adresă: Str. Sărărie nr. 35 Iași

Tel: 0232267669

Email: [email protected]

Web: www.feelegance.wordpress.com

F.E. ELEGANCE SRL în detaliu...

Misiune

Misiunea firmei este de a investi permanent în modernizarea tehnologiilor folosite, furnizarea de

noi soluții și îmbunătățirea celor existente, oferind astfel clienților noștri garanția unor produse care

să corespundă în totalitate celor mai exigente cerințe și așteptări.

Viziune

Viziunea noastră este de a deveni prima alegere a clientului autohton în organizarea

evenimentelor și designului interior pe piața locală și de specialitate. Suntem o companie de încredere

și inspirăm respect, seriozitate, onestitate, integritate și responsabilitate.

Ne propunem să obținem performanțe financiare care să ne propulseze în topul celor mai bune

firme în domeniu, lăsând totodată o amprentă pozitivă asupra societății și a mediului înconjurător.

ORGANIGRAMA




34

Principalii furnizori

Principalii clienți




35

Principalii concurenți




36

Ce oferim?

Produse și servicii ce se regăsesc în catalogul nostru




37

“Munca excelentă este făcută de cei care nu se tem să fie măreți”

Fernando Flores




38

ECOURI D I VERSE

Pagina 39 - ACTIVITĂȚILE CABINETULUI DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

Pagina 46 - DRUMUL SPRE CORECTITUDINE “EDUCAȚIA ESTE ÎNTOTDEAUNA UN ORIZONT, NU O DESTINAȚIE” -NICOLAE IORGA

ANTI LUIZA ALEXANDRA CLASA a X-a I

Pagina 47 - EDUCAŢIA PENTRU DEMOCRAŢIE ŞI LIBERTATE ELEVI: COJOCARU TEODORA XII F, DASCĂLU IOANA a XII- a F

PROFESOR COORDONATOR: CAMELIA DULICHE

Pagina 49 - LIMBA- CHEIA FERMECATĂ ELEV : ANTI LUIZA- ALEXANDRA CLASA a X- a I

Pagina 50 - PRIMĂVARA ÎN SUFLETUL MEU

ELEV : ANTI LUIZA- ALEXANDRA CLASA a X- a I

Pagina 52 - DIN ACTIVITĂȚILE ȘCOLII NOASTRE FII CETĂȚEAN EUROPEAN!




nr. 1 anul școlar 2018 – 2019

39

ACTIV ITĂȚ ILE CABINETULUI DE AS ISTENȚĂ PS IHOPEDAGOGICĂ

Interesul şi preocuparea pentru autocunoaştere, pentru identificarea şi managerierea trăirilor

interioare şi a manifestărilor exterioare, pentru dobândirea şi menţinerea unui confort psihic, pentru

formarea unor capacităţi de relaţionare pozitivă, de comunicare calitativă, de integrare în viaţa

comunitară, de rezolvare a situaţiilor problematice într-o manieră elegantă, onestă, fără a face uz de

violenţă, de formare a unor conduite şi atitudini sanogene reprezintă factori ce transformă ora sau

şedinta de consiliere în minute necesare şi captivante pentru elevi.

O personalitate complet integrată în societate trebuie să posede instrumente de

automanagement şi dezvoltare personală. Acest proces se iniţiază cu o bună autocunoaştere a

calităţilor şi defectelor, a punctelor tari ce urmează a fi dezvoltate şi a celor slabe ce pot fi ameliorate,




40

continuând cu acceptarea individualităţii şi aprecierea obiectivă a propriei persoane. Procesul firesc

care își urmează cursul prin împăcarea cu sine şi promovarea propriei persoane, înseamnă

descoperirea de sine și dorința de a fi propriul tău prieten, cel mai bun şi cel mai onest. Progresiv, cu

paşi mici, dar siguri, ne preocupăm de formarea abilităţilor de viaţă independentă: abilităţi sociale

precum comunicarea interpersonală, lucrul în echipă, acceptarea diferenţelor de opinii,

managementul conflictelor, empatia, acceptarea şi oferirea suportului social, organizarea resursei de

timp, capacitatea de limitare a efectelor negative ale stresului, abilitatea de menţinere a bunei

dispoziţii şi de control a emoţiilor negative precum frica, furia, invidia, ruşinea sau a resentimentele,

abilităţi cognitive precum luarea deciziilor, rezolvarea de probleme şi implementarea soluţiei, abilităţi

de argumentare, convingere sau negociere, competenţe de gestionare a situaţiilor de risc şi de

alegere a unui stil de viaţă sănătos ce presupune o conduită alimentară potrivită, îmbinarea

echilibrată a activităţii intelectuale, cu cea fizică şi odihna. La fel de importantă este și dozarea

eforturilor, crearea unor rezerve fizice şi psihice necesare atunci când starea de bine este greu

încercată. Aceste abilităţi formate în etape asigură flexibilitate personală și un nivel bun de adaptare

la situaţii de schimbare rapidă.

Serviciile de consiliere, în cadrul orei de consiliere şi orientare sau în mediul securizant al

cabinetului de asistenţă psihopedagogică, promovează elemente de psihopedagogie centrată pe

nevoile elevului, pe interesul superior al copilului. Procesul de consiliere este un proces „viu”, cu o

dinamică emoţional – cognitivă specială, iar exerciiţiile propuse permit elevilor explorarea drumului

interior, căutarea prin labirintul minţii şi al inimii, ale celor mai potrivite soluţii sau căi de urmat, decizii

responsabile sau acţiuni de realizat. Un inventar de exerciţii stimulative pe care cadrul didactic îl

are la îndemână poate transforma ora de consiliere şi orientare într-un cadru care oferă elevilor

ambianţa necesară exersării cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor, formării de abilităţi practice,

adaptate diferitelor situaţii de viaţă, suportul necesar motivării pentru autodepăşire şi autorealizare.

Rolul consilierii este, cu precădere, unul proactiv, ceea ce înseamnă că, ea încearcă prevenirea

situaţiilor de criză personală, educaţională şi socială şi, mai mult, urmăreşte dezvoltarea personală,

educaţională şi socială a elevilor.




41

Consilierea şcolară se axează pe unitatea triadică familie - copil - şcoală, ea fiind preocupată

de realizarea unei armonii între cei trei termeni ai relaţiei, în vederea desfăşurării unei educaţii

eficiente şi a dezvoltării optime a personalităţii copilului.

În procesul de consiliere şcolară se încearcă provocarea unei schimbări voluntare în atitudinile

şi comportamentul clientului. Prin metodele şi tehnicile utilizate, consilierul urmăreşte să ofere sprijin

clientului pentru ca el să se adapteze mai eficient atât propriei sale personalităţi, cât şi realităţii

sociale în care trăieşte. Astfel, consilierea şcolară are ca scop fundamental sprijinirea clientului pentru

ca acesta să devină capabil să se ajute singur, să se înţeleagă atât pe sine însuşi, cât şi realitatea

înconjurătoare.

Feed-backul beneficiarilor activităților de consiliere individuală, de grup sau colectivă este

realist și apreciativ.

Ce facem noi la cabinetul de asistență psihopedagogică?




42




43

Cu toții știm că în zilele de azi tot mai mulți copii au probleme de integrare, adaptare,

comunicare, socializare. De aceea, cabinetul de asistență psihopedagogică vine în ajutorul copiilor cu

probleme și nu numai.

Indiferent de vârsta pe care o ai, doamna consilier știe cum să îți vorbească, ce tehnici să aplice pentru

a afla ce trebuie și cu ce probleme te confrunți. Discuțiile sunt alternate mereu cu activități de joc sau

desen pentru a vă atrage atenția și captiva interesul. La prima întâlnire veți stabili baza relației dintre

voi și anume, „încrederea”, iar tot ce se întâmplă în cabinet este confidențial. În permanență,

doamna consilier menține legătura între profesori, elevi și părinți cu scopul de a descoperi

problemele de comunicare dintre aceștia și de a propune soluții.

Ne ajută în orientarea spre carieră, implicându-ne în activități de autocunoaștere și dezvoltare

personală și asistă în formarea deprinderilor și atitudinilor utile în luarea deciziilor. Mereu are un

zâmbet de dăruit, o inimă mare deschisă tuturor, o mână întinsă, caldă, un suflet larg, plin de

bunătate. Toate acestea ne atrag în cabinetul dumneaei. Învățăm împreună să ne folosim resursele

interioare și să credem în potențialul de care dispunem, să ne construim în fiecare zi propriul viitor.

(Burduhosu Andreea Nicoleta, clasa XI a C)

Creativitatea, responsabilitatea, încrederea de sine clădirea propriilor valori și principii de

viață sunt doar câteva atribute, caracteristici pe care ni le dezvoltăm în mediul călduros și primitor al

cabinetului, întreținut cu căldură și deschidere de către doamna profesor consilier. Prin ședintele de

consiliere, atât individuale, cât și de grup, fiecare beneficiar se cunoaște și înțelege mai bine, învață

să se accepte și să se respecte, să-i înțeleagă pe ceilalți așa cum sunt, să fie spontani și autentici în

relațiile cu semenii, să-și schimbe atitudinile sau comportamentele care au efecte negative, să

depășească situațiile stresante sau să le tolereze pe cele frustrante. Este bine să pășiți pragul

cabinetului când vă simțiți triști, îngrijorați, neînțeleși, slăbiți de energie, sau când întâmpinați

dificultăți în comunicarea cu familia, colegii sau când vă confruntați cu o problemă personală de orice

natură. Exteriorizând-o și verbalizând-o, singuri veți identifica și soluțiile. Doamna consilier vă

însoțește atent în acest demers centrat pe soluții și nu pe probleme. Pe mine activitățile de la cabinet

m-au ajutat să-mi dezvolt creativitatea și imaginația, să-mi descopăr și să-mi pun în valoare anumite




44

caracteristici “ ascunse” sau să cunosc și să lucrez în echipă cu elevi de la alte clase sau chiar din alte

licee. (Ivan Alexandra, clasa a XII a I)

Liceul înseamnă pe langă o vehiculare profundă de noțiuni sau informații, și o perioadă în care

se produc cele mai surprinzătoare transformări în noi, ca personalități unice, originale și irepetabile.

Datorită acestei frumoase, tumultoase perioade de vârstă experimentăm fiorii primelor iubiri, dar și

cei ai primelor dezamăgiri, momente de încântare, mirare, căutare, dar și cele de insatisfacție și

tristețe. Fiecare elev primește note bune sau note mai puțin bune. În toate aceste situații, ușa

cabinetului de asistență psihopedagogiăa este deschisă, iar doamna consilier ne stă întotdeauna la

dispoziție. Activitățile de consiliere ne dau doza de entuziasm ce ne ajută să percepem viața exact așa

cum este ea, în mod transparent, obiectiv și flexibil. Cele mai multe probleme se rezolvă prin

comunicare, iar pentru a dialoga ai nevoie de un prieten care nuu este nimeni altul decât doamna

consilier. Eu mi-am antrenat abilitățile de viață, creativitatea socială și inteligența emoțională prin

activitățile de la cabinet în care m-am implicat cu bucurie și încredere. (Gălbău Iulia, clasa a XI a I)

Vă împărtășesc o experiență deosebită în relația cu serviciile cabinetului. Ambientul fiind unul

stimulativ am reușit să mă pregătesc cu o lucrare care a primit premiul întâi la concursul de eseuri

“Mai avem nevoie de modele, de eroi?”Acesasta realizare mi-a adus satisfacție, mulțumire și

încrederea că pot face multe alte lucruri frumoase dacă am alături un profesor bun care să mă

îndrume. (Georgiana Aura Ladan, clasa a XI a A)

Ședințele de consiliere individuală, pe lângă faptul că te liniștesc, îți aduc aminte, ca pe o axă

a vieții, de ceea ce făceai în copilăria timpurie, în perioada de gradiniță, școală primară și gimnazială.

Un domn sau o doamnă consilier poate ține locul unui părinte. Când te simți încurcat, depășit,

neliniștit, obosit sau singur e bine să faci o vizită la cabinet fără rețineri. Sunt temeri sau frământări

care ne macină și ele se rezolvă ușor, fără să ne dăm seama, în doar câteva întâlniri cu doamna

consilier. După fiecare ședință starea de bună-dispoziție creștea. Am înțeles că fiecare elev e

deosebit, că am un start bun în viață și că sunt capabilă să obțin tot ceea ce îmi doresc. Doamna e

calmă, deschisă și mereu cu zâmbetul pe buze. Am cunoscut-o și la orele de curs și, cu timpul, am

colaborat în activități de proiect precum “Ziua Gestului Frumos”, “De impact e toleranța”, “Școala

pentru Valori Autentice”.( Zaharescu Beatrice, clasa a XI a I)




45

Putem cunoaște mai bine multe

aspecte ale vieții de adolescent cu

ajutorul cabinetului de asistență

psihopedagogică: să ne dezvoltăm

capacitatea de autocunoaștere, să ne

îmbunătățim abilitatea de a ne

exprima și înțelege emoțiile și

sentimentele, să înțelegem diferitele

transformări prin care trecem în

anumite perioade ale vietii, să ne

cultivăm respectul de sine, să ne

gândim la opțiunile importante în

viața, să fim ascultați și să primim

răspunsuri la întrebările noastre, să

identificăm ceea ce vrem cu adevărat

și cum să ne accesăm resursele de care

avem nevoie pentru a ne atinge

scopurile propuse, să conștientizăm

propria convingere despre împlinire și

succes. (Darie Carmen, clasa a X a I)

Prin ședintele de consiliere

învățăm să folosim puterea gândurilor

și a cuvintelor pozitive, să ne sporim

energia personală și capacitatea de

acțiune. Însoțiți de profesori, părinți și consilier ne creăm un cadru de transformare și dezvoltare

personală, orientat spre a fi prezent, autonom și creativ.




46

DRUMUL SPRE CORECTI TUDINE

“EDUCAȚIA ESTE ÎNTOTDEAUNA UN ORIZONT, NU O DESTINAȚIE” -NICOLAE IORGA

ANTI LUIZA ALEXANDRA CLASA a X- a I

Trebuie Regulile trebuiesc respectate.

Am 20 ani am 20 de ani

Numeralele de la 20 în sus sunt urmate obligatoriu de prepoziția “de” Dragele mele

dragile mele

Aragazuri aragaze mi-ar place

mi-ar plăcea

Colinzi colinde Refrenuri

refrene

Festivale

festivaluri

Drajee

drajeuri

Dezăpezire

deszăpezire

Curcubee

curcubeie

Așează

așază Chitări

chitare

Biscuite

biscuit

Greșală

greșeală




47

EDUCAŢIA PENTRU DEMOCRAŢIE Ş I L IBERTATE

ELEVI: COJOCARU TEODORA XII F, DASCĂLU IOANA a XII- a F

PROFESOR COORDONATOR: CAMELIA DULICHE

Educaţia pentru democraţie este un proces complex şi de lungă durată iar noi, elevii,

suntem în permanență implicaţi în viaţa socială prin apartenenţa la familie, participarea la grupurile

de joc şi de învaţare, relaţiile specifice pe care le stabilim cu diverse instituţii şi organizaţii din

comunitatea în care trăim.

Procesul de socializare are un rol foarte important în formarea unei atitudini civice corecte.

Educaţia pentru democraţie în şcoală se realizează fie prin ore alocate special, fie prin intermediul

activităţilor care ţin de viaţa şcolii, de la organizarea unei serbări, până la participarea elevilor în




48

structuri reprezentative de conducere şi oferă profesorilor şi elevilor posibilitatea de a discuta

despre:

• modul în care sunt constituite şi funcţionează societatea şi statul,

• rolul fiecăruia dintre noi in cadrul acestora,

• valorile importante ale societăţii şi ale organizării politice a societăţii,

• modurile în care putem acţiona şi ne putem comporta în viața publică, în calitate de cetăţeni.

1. Democraţie - valori – principii

Democraţia este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea cetăţenilor la procesul de

conducere. Acest regim politic se defineşte prin separarea puterilor în stat, alegeri libere, pluralism

politic, respectarea drepturilor şi libertăţilor oamenilor, domnia majorităţii şi protecţia minorităţilor.

Democraţia presupune existenţa unor valori precum: libertatea, dreptatea, egalitatea. Acestea

reprezintă idealuri pentru care oamenii au luptat dintotdeauna şi, în acelaşi timp, repere pe baza cărora

s-au creat normele ce reglementează viaţa în societate.

Statul democratic, constituit pe principiile democraţiei garantează şi promovează libertăţile

personale, în limitele stabilite de lege, este statul în care oamenii trebuie să trăiască în libertate, de

aceea, cetăţenii trebuie:

* să aibă dreptul la conduite şi opinii proprii,

*să se bucure de securitatea personală a domiciliului şi a bunurilor pe care le posedă,

*să îşi poată exercita libertatea de exprimare şi de a vota conducătorii.

Prin urmare, o democraţie nu poate funcţiona de la sine, fără contribuţia cetăţenilor. A fi

cetăţean într-un stat democratic este un lucru care se învată de-a lungul întregii vieţi de la cele

mai fragede vârste.

2.Libertatea

Libertatea reprezintă o valoare politică alături de egalitate, dreptate, democraţie, fiind

considerată cheia pentru înţelegerea acestora. Putem considera că, a fi liber înseamnă, în accepţiune

largă, a nu fi împiedicat să faci ceea ce îţi doresti să faci; deci libertatea este concepută ca absenţă

a constrângerilor. Această definiție generală este rezultatul unei reflecții istorice în care au fost

accentuate în diferite moduri legăturile libertății cu alte noțiuni, precum cele enunţate mai sus. Putem




49

vorbi de mai multe tipuri de libertate cum ar fi libertatea politică, socială, personală, economică,

religioasă, de exprimare etc.

Pentru J.S. Mill, libertatea este determinată de raporturile dintre individ și societate. Astfel,

sfera libertății umane cuprinde libertatea lăuntrică (libertatea de conștiință), libertatea de exprimare,

libertatea alegerii unui stil de viață, libertatea de asociere liber consimțită. Mill consideră că, în afara

unor situații excepționale (ex: scurte perioade de criză ale comunității), societatea nu se poate

amesteca în mod legitim în sfera privată a individului. Filosoful precizează că orice imixtiune a

societății în sfera libertății individului conduce la uniformizare şi oprirea dezvoltării acestuia.

3. Libertate şi democraţie

Esenţa democraţei constă în acordarea unor libertăţi care să poată pune în valoare aptitudinile

individuale şi colective dar şi îngrădirea anumitor libertăţi care ar putea aduce prejudicii societăţii.

Democraţia nu poate acorda libertăţi ca şi când un anumit individ ar fi singur pe lume. Prin urmare,

“Democraţia are reguli, libertatea nu, de aceea este necesară libertatea democratică”spune Ioan

Teodosiu-Ioniţă. În acelaşi sens se exprima şi Ion Heliade-Rădulescu, un mare scriitor, filolog și

om politic român, într-un citat celebru, că “Democraţia şi libertatea adevărată, mai înainte de toate,

cer moralitate”.

L IMBA- CHEIA FERMECATĂ


„Limba este o comoară deschisă pentru orice doritor de a o cunoaşte şi a o vorbi corect, fiind o cheie fermecată spre sufletul oricărui om.” - Mihai Cucereavii -INVETERAT= în care s-a înrădăcinat un anumit defect ( despre defecte,vicii ) înrădăcinat -A INVECTIVA = a spune invective la adresa cuiva, a insulta -EFRENAT = neînfrânat, nestăpânit; fără măsură, excesiv -TORDANT =foarte caraghios, amuzant, comic




50

-CATIGORIE = levetire, calomnie, defăimare -SODOM = mulțime, sumedenie ( de oameni, de animale), cantitate mare; prăpăd, nenorocire, pustiire -DEPEIZA = a (se) îndepărta din locul de origine; a (se) dezrădăcina -INFRUCTUOS = care nu dă rezultatele așteptate, care nu dă roade; zadarnic, inutil, nefructuos -DELATOR = persoană care face o delațiune;denunțător, pârâtor -EURITMIE = armonie de sunete, de linii, de mișcări

PRIMĂVARA ÎN SUFLETUL MEU


Primăvara reprezintă perioada în care lăsăm

petalele florilor de cireș să ne inunde trupurile,

strigătele mielușeilor să ne cuprindă auzul, iar

căldura soarelui să ne ajungă în suflete.

Pentru mine, primăvara este un anotimp cu

adevărat special, așadar prefer să îmi petrec timpul

alături de oameni dragi.

De fiecare dată când pășesc în curtea bunicilor

mei, sunt întâmpinată de cele mai catifelate

îmbrățișări, de cele mai puternice caractere și de

chipuri splendide.

Curtea bunicilor mei este plină de flori, pomi

fructiferi și de mici viețuitoare. Sunetul dur al




51

lanțului vechi, care ajută la introducerea găleților în fântână, se îmbină cu sunetul apei cristaline care

curge din izvorul situat în apropierea locuinței lor.

În timp ce savuram turta dulce preparată cu sârguință de bunica mea, îmi împleteam o coroniță

din zambilele mov, roz și albe din grădina largă.

Bunicul meu m-a întrebat cum e primăvara în sufletul meu, iar după câteva momente de

liniște, i-am răspuns cu glas timid, că primăvara din sufletul meu e asemenea primăverii din curtea

lor.

Am început să alerg desculță printre firele de iarbă rece, după un fluture de smarald. În timp

ce simțeam plăcuta atingere a plantelor de sub tălpile mele, gândurile mi-au fost invadate de amintiri,

de fragmente din copilărie, de momentele în care alergam cu prietenele mele prin aceleași locuri,

când mângâiam mielușeii abia născuți, sau când aprindeam lumânările în ziua de Paști, alături de

familie.

O lacrimă sărată mi-a acoperit obrazul drept, deoarece îmi era dor de momentele în care

simțeam cu adevărat că soarele, asemenea unui rege, odată cu venirea primăverii își întărește soldații,

respectiv razele, și acționează cu mai multă forță asupra lumii.

Așezată pe pătura cusută de bunica mea, priveam cu entuziasm o rândunică grijulie care își

construia un cuib într-un colț al casei. De asemenea, mi-a fost captată atenția și de un păianjen care

îsi construia propria pânză. A fost nevoie de multă liniște pentru a putea urmări acțiunea acestuia,

însă fiecare moment a meritat.

Albinele vecinei Maranda se hrănesc cu nectarul florilor din livada bunicilor mei. E o

adevărată încântare să asculți micile insecte, deoarece te încarcă cu bucurie.

Bunicii mei mi-au oferit darul dragostei, mai ales față de natură, de oameni și de animale. Ei

m-au îndrumat întotdeauna spre o viață corectă,spre iubire și spre pace, așadar le voi fi veșnic

recunoscătoare, cu atât mai mult, în perioada primăverii, atunci când emoțiile sunt intensificate,

credința este sporită, iar gingășia naturii este într-o continuă evoluție.




52

DIN ACT IV ITĂȚ ILE ȘCOL I I NOASTRE

FII CETĂȚEAN EUROPEAN!


5 octombrie 2018

Invitați: Ioana Pruteanu de la Europe Direct Iași și voluntar Daniela Ursu

Biblioteca de Prim ajutor – decembrie 2018




53

Spectacol de colinde – Decembrie 2018




54

Școală juridică la Colegiul Economic Administrativ Iași

17 octombrie 2018

Participanți: elevi ai claselor IX D, IX E, IX G

Responsabili: Prof. CIOBANU CRINA, Prof. CĂPRIȚĂ MARINELA, Prof. BUDEANU MARIA

Invitați: Maria Păduraru – Dialog în Justiție

Educație juridică

Scriitori în școli - Activitatea s-a desfășurat în cadrul FILIT(Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iași) și a fost coordonată de prof. Elena Horceag și prof. Ivanov Claudia




55




56

Biblioteca școlii noastre

O zi la teatru... Spectacol-concert de Ada Milea, desfășurat în cadrul Festivalul Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iaşi (FITPTI) - adaptare după Ian McEwan, Visătorul




57

THE DREAMER

Într-o lume în care suntem învăţaţi de mici că trebuie să fim mereu „numărul 1″, că trebuie să

respectăm regulile rutinei zilnice, un copil îndrăzneşte să îmbogăţească această realitate cu vise

năstruşnice, cu personaje fabuloase şi întâmplări neaşteptate. În aventurile sale fantastice, zecile de

păpuşi ale surorii sale mai mici iau în stăpânire spaţiul casei, iar motanul bătrân al familiei are ascuns

în blană un fermoar fermecat, prin care se deschide o altă lume. Un spectacol-concert, în care orice

sunet poate deveni muzică, iar visele devin la fel de importante ca faptele reale. (Raluca Naclad)

Desenul pentru copertă a fost realizat de Climente Matei Alexandru, elev al clasei a IX-a F

ECOURI și PERSPECTIVE

Colegiul Economic Administrativ Iași

REVISTA COLEGIULUI ECONOMIC ADMINISTRATIV, nr. 1 / anul școlar 2018-2019 REVISTĂ MAGAZIN CALEIDOSCOP DESTINATĂ ELEVILOR DIN CICLUL LICEAL

Fondată la Iași în 2006

APARE SEMESTRIAL

Documents

Colegiul Economic Administrativ Iași ECOURI și PERSPECTIVE · ECOURI și PERSPECTIVE Colegiul Economic Administrativ Iași REVISTA COLEGIULUI ECONOMIC ADMINISTRATIV, nr. 1 / anul