Upload
dragomirserban
View
247
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 1/25
2.2.4. Despre natura comer țulului internaționaladministrat:
Acordurile de liber schimb șiOrganizația Mondială a Comer țului
– vehicule ale protecționismului
2.2.4.!. Acordurile de "iber #chimb – un truc semantic
Ne întâlnim adesea, cercetând viziunile din domeniu, cu enunțuri elaborate
parcă înadins ambigue. Vom lua în discuție, în această secțiune, logica
internă a opiniei comune că acordurile de liber schimb și Organizația
Mondială a Comerțului (O.M.C. conduc la liberalizarea economiilor țărilor
membre. Chiar și autori pro comerț liber, cunoscuți ca !ind "împotrivacurentului# actual și care înțeleg consistența măsurilor unilaterale în a$ara
s$erei OMC într%un mod utilitarist&, susțin necesitatea acordurilor
comerciale între țări sau regiuni ca mi'loc de etindere a liberului schimb, în
principal datorită a două) motive importante*
1 “În primul rând, O.M.C. este un forum preocupat cu liberalizarea comerțului, dar nu estesingura metodă de a atinge acest obiectiv. În ciuda dicultăților istorice ale politiciicomerciale unilaterale n conte!tul "#$, liberalizarea unilaterală a comerțului desfășurată n
afara O.M.C., nu este doar e!trem de importantă, dar n multe moduri e mai puternică și maiprofundă, atunci când se realizează n afara O.M.C. $șa cum %rin& 'indse( menționează narticolul său, țări precum )oua *eelandă, C+ile, Me!ic, și altele, au fost preocupate dereformarea politicilor comerciale, cum ar reducerile tarifare n afara negocierilorcomerciale multilaterale. O astfel de liberalizare se bazează pe un consens politic intern cuprivire la interesul economic național al acestora, n astfel de liberalizări, indiferent depoliticile urmărite n străinătate. Motivația nu este reciprocitatea, ci o acceptare a beneciilorde eciență care va nsoți o astfel liberalizare. -rin, /ouglas $., Do We Need the WTO0C$O 2ournal3, 4ol. 15 nr. 6, ianuarie, 7888, p. 696. Însă e o nțelegere nșelătoare aliberalizării, credem noi, ntrucât eciența nu poate un criteriu determinat n mod obiectivind :udecată antreprenorială, și care n orice caz nu poate criteriul forte;dominant nfavoarea acesteia.
7 -rin, $. /ouglas, Free Trade Agreements and Customs Unions, +e 'ibrar( of <conomicsand 'ibert(, 7887. =oate accesat la adresa>+ttp>;;.econlib.org;librar(;<nc1;?reerade$greementsandCustoms#nions.+tml
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 2/25
(& câștigurile economice din comerțul internațional sunt consolidate șiîmbunătățite, atunci când mai multe țări sau regiuni sunt de acord cu oreducere reciprocă a barierelor comerciale. +rin lărgirea piețelor,liberalizarea concertată a comerțului crește concurența și specializarea
între țări, o$erind ast$el un impuls mai mare e!cien ței, și veniturilorconsumatorilor.
() reducerile multilaterale a barierelor comerciale pot reduce opozi țiapolitică asupra comerțului liber în !ecare dintre țările implicate. cestlucru se datorează $aptului că grupurile care alt$el s%ar ! opus sau ar !$ost indi$erente la re$orma comercială s%ar putea alătura campanieipentru comerțul liber în cazul în care văd oportunități de eport cătrealte țări membre ale acordului comercial.
ceste motive sunt, în înțelegerea noastră, îngăduitoare în mod
ne'usti!cat, iar să privim acordurile comerciale între state ca !indpromotoarele comerțului liber ar ! o simplă amăgire. -usținem acest lucru
bizuindu%ne pe câteva rațiuni.
Mai înainte însă, în ast$el de analize, e utilă, pretindem, o oarecare
prudență, câtă vreme sunt autori chiar din actualul curent de gândire, care
au pus la îndoială adevărul unor ast$el de abordări. ntr%un cunoscut studiu
re$eritor la tipurile de politică comercială ale di$eritelor țări, /ose arată că
politica comercială a țărilor membre 0..1.1 și O.M.C. nu a devenit mai
liberală după aderare $ață de cea a non%membrilor. utorul utilizează o
metodologie cantitativă de nu mai puțin de 23 de tipuri de măsurare (toate
metodele cantitative de măsurare eistente a gradului de liberalizare și a
politicilor comerciale pentru a determina acest lucru, a'ungând la
rezultatele amintite* "Nu eistă aproape nici o di$erență sesizabilă între
membrii 011 4 OMC si non%membri în privința nivelurilor tari$are,
măsurilor de acoperire a barierelor netari$are, măsurilor bazate pe prețuri,
măsurilor de deschidere, și așa mai departe.#5 -au, să reținem rezultatele
unui alt studiu, unde, $olosindu%se de metode de cercetare empiric%
6 /ose, ndre6 7., Do WTO Members Have A More Liberal Trade Policy? 8or9ing +aperNr. :5;<, National =ureau o$ >conomic /esearch, Noiembrie )??), p. &:.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 3/25
cantitative, același economist; ne indică lucrul că tezele ce pretind că
sisteme precum 0..1.1. sau O.M.C. au încura'at semni!cativ comerțul între
țările membre, nu sunt deloc susținute de datele empirice.
@in vechea tradiție economicăA știm că, de ceea ce este nevoie în comerțul
liber este respectarea drepturilor de proprietate de către participanți, și nu
de reguli și regulamente care su$ocă schimburile, ori de susținere a
liberalizării pentru motive greșite ca spre eemplu acela că determină
e!cientizarea respectivelor sectoare. cest din urmă concept, presupune o
aplicare cu discernământ în analizele economice. -ă ne întrebăm cum ar
arata o situație în care, e!ciența cuiva se bazează pe a$ectarea veniturilor
altcuivaB >a nu poate ! una tocmai binevenită. Orice re$erire la gradul de
e!ciență trimite vrând%nevrând înapoi la proprietate. Numai proprietarul își
poate cântări e!ciența acțiunilor sale potrivit scopurilor stabilite de el însuși.
>!ciența, !ind o 'udecată antreprenorială, nu poate ! un criteriu în mod
obiectiv determinat, și care în orice caz nu poate ! criteriul $orte4dominant
în $avoarea liberalizării comerciale. O susținere coerentă și armonioasă a
liberalizării și comerțului liber vizează irevocabil susținerea drepturilor de
proprietate. Odată ridicată această teză, întrerup aici re$eririle privitoare la
conceptul e!cienței căruia, mai târziu în lucrare, îi vom dedica o întreagăsecțiune.
Comerțul internațional actual este, în $apt, un comerț administrat de către
birocrații organizațiilor internaționale. -e impune prompt întrebarea* care ar
! motivul pentru care indivizii ar avea nevoie de organisme suprastatale
@ /ose, ndre6 7. Do We Really Know That the WTO Increases Trade? publicat în The American conomic Review Vol. :;, Nr.. & (Mar., )??;, p. :3%&&;.
9 +entru a nu crea eventuale con$uzii precizăm că ne re$erim îndeosebi la autori ceau susținut în mod coerent acest lucru precum cei ce $ăceau parte din !coala de la!alamanca, iar mai târziu spre eemplu* Cantilion, apoi =astiat și mai puțin laeconomiștii consacrați ca !ind adepții liberului schimb ca -mith, /icardo sau Milldar care agreau în diverse grade implicarea statului în schimburi și deci înproprietatea privată.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 4/25
pentru a se anga'a în tranzacțiiB Știm de asemenea, că de%a lungul timpului,
comercianții nu au simțit nevoia de a în!ința ast$el de organisme, libertatea
schimburilor !ind esențială. n cazul apariției neînțelegerilor, comercianții
aderau la o $ormă de soluționare non%'uridică* arbitra'ul comercial. Nu
numai că era mai rentabil să se descurce $ără instrumentele coercitive ale
statului, dar acest lucru aducea mai multă concordanță relațiilor de a$aceri,
întărindu%le pe termen lung. @e pildă, sunt notabile observațiile pro$esorului
de istorie Derold uerbach cu privire la acest lucru*
+e masură ce limitele geogra!ce, religioase și ideologice ale comunitățiis%au diminuat, legăturile comerciale se consolidau. n mod paradoal,urmărirea interesului propriu și a pro!tului a generat propriile sale
valori comunitare, pe care arbitra'ul comercial le eprima.Endividualismul competitiv al pieței a $ost veri!cat de necesitatea de amenține relațiile armonioase între oamenii care $ăceau a$aceri împreună.FG..H Odată ce activitatea comercială s%a stabilizat într%o economie depiata, comercianții au $ost evident în $avoarea păstrării valorilor anti%
'uridice. Ostilitatea lor $ață de soluționarea 'udiciară a litigiilor nu s%adiminuat până ce tribunalele, la începutul secolului al nouăsprezecelea,și%au moderat propriile lor doctrine anti%comerciale. +oate părea ciudatcă într%o cultură economică etrem de competitivă, comercianții șioamenii de a$aceri au păstrat cea mai durabilă relație cu soluționareanon%'uridică a litigiilor.2
-e cuvine, desigur, ca aceste observații istorice să !e îndreptate rotund cu
ideea că pentru economiști, de la dam -mith încoace, dar și cu mult timpînaintea lui, $aptul că din urmărirea propriilor interese bene!ciază întreaga
societate, nu este un lucru paradoal. @in contră. @ar nu aceasta este însă
direcția de sondare anunțată. O minimală consultare a documentelor
curente legate de comerțul între națiuni ne dezvăluie eistența a numeroase
mențiuni legate de reglementarea comerțului, și nu de asigurarea respectării
anga'amentelor contractuale. Continuând pe !rul investigației noastre, un
alt motiv ar putea !, așa cum este considerat astăzi, acela că accederea într%o organizație de $elul celor eistente în prezent, ar stimula dezvoltarea
schimburilor din acea țară. r crește volumul comerțului și ar dezvolta piața
A$uerbac+, 2erold "., Justice without Law?:Resoling Dis!utes Without Law"ers# New $or%:O&'ord Uniersit" (ress# 15B6, p. @6 @@.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 5/25
liberă. nsă dacă așa stau lucrurile, de ce în ast$el de stu$oase acorduri
comerciale bi sau multilaterale, ceea ce apare tot mai $recvent sunt tipurile
de bariere ce pot ! $olosite, precum și numeroase mențiuni cu privire la
reglementarea comerțului între țăriB Inii economiști arată cum în constituția
americană au $ost nevoie de numai A; de cuvinte pentru a stabili comerțul
liber cu țări precum Canada și Meic. sta pentru ca mai târziu, în cordul
Nord%merican de Jiber -chimb, care o!cial s%a instituit în &::5 (și intrat în
vigoare la & ianurie &::; tocmai ca o $ormă de nemulțumire $ață de
procesul încet și greoi de liberalizare din cadrul 0..1.1., să se a'ungă la
peste )??? de pagini dintre care :?? erau cote tari$are, iar obligațiile
membrilor vizau reduceri de doar &?K a tari$elor vamale pe o perioadă de
&A ani.< ceste acorduri $uncționează după vechiul principiu "apărătorul
taelor vamale, al cenzurii, al controlului cursurilor de schimb, al
controlului prețurilor susține un program pozitiv care $urnizează locuri de
muncă vameșilor, cenzorilor și birocraților însărcinați cu controlul prețurilor
și al cursului de schimb.#3 0..1.1. ce își propunea să îndepărteze din calea
tranzacțiilor economice guvernele și birocrații, nu a reușit vreme de A? de
ani să diminueze implicarea guvernelor în comerț. stăzi Lnestemata
încoronată a comerțului gestionat este Organizația Mondială a Comerțului.Enstituit pentru a înlocui 011, tratatul său de ):.??? de pagini este visul
birocraților devenit realitate. orța sa de conducere vine de la cei care văd
locurile de muncă guvernamentale ca civilizarea pieței (care alt$el în opinia
lor ar $uncționa ca legea 'unglei. n timp ce aceste ):.??? de pagini spun
puțin despre liberalizarea comerțului, spun $oarte mult despre
D “)o ta! or dut( s+all be laid on articles e!ported from an( state. )o preferences+all begiven b( an( regulation of commerce or revenue to t+e ports of one "tate over t+ose of
anot+er> nor s+all vessels bound to, or from, one "tate, be obliged to enter, clear, or pa(duties in anot+er) Wh" *anaged Trade is Not Free Trade# %atemarco, Eobert n $(au,Manuel ?., Not a +ero,-um .ame# the !arado& o' e&change, #niversidad ?ranciscoMarroFuin, Guatemala, 788D. p. AD.
B '.. Mises, (lani/carea li0ert1ț ii și alte eseuri, <ditura #niversității “$le!andru -oanCuza din -ași, 7817, p. A1.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 6/25
reglementarea a orice altceva.:# Că omul a a'uns să !e civilizat tocmai prin
comerțul neîngrădit, prin avanta'ele esențiale ce derivă din caracterul
voluntar al acestuia ca pacea, cooperarea % întotdeauna avanta'oasă de
ambele părți între persoane din categorii religoase, etnice și sociale di$erite,
sau diviziunea muncii % ce permite îmbogățirea omului, e se pare, în
versiunea modernă, o teză a intelectualilor și !lozo!lor incapabili să se
îngri'ească de lucrurile actuale și practice. @impotrivă* omul nou e implicat
în viața administrativă a cetății, e cel adaptat la situațiile curente. >
tehnocratul care propune întotdeauna măsuri "civilizatoare#de etindere a
aparatului statal. =irocrații își mențin $uncțiile din cadrul structurilor
instituionale ale comerului internaional propunând documente, comisii și
avize în scopul privilegierii anumitor membri. cest lucru ar putea !
sintetizat în motto%ul s"ntem #entr" comer ț "l liber c$t% vreme n" a&ectea'%
#rod"c%torii in("enț i și loc"rile noastre de m"nc% administrativ%. Ce alt
scop ar putea avea politica de incriminare a dumpingului bunăoarăB
Numeroase analize și calcule, măsuri de prevenire, evaluare și combatere
sunt necesare pentru determinarea și soluționarea "problemelor# prețurilor
de dumping. Chiar și cei care nu practică dumpingul, !ind anchetați,
cheltuiesc timp și resurse !nanciare pentru a%și proba nevinovăția,contribuind în realitate la consolidarea $uncțiilor administrative și prote'area
intereselor antreprenorilor politici.
@acă $acem, mai departe, distincțiile indispensabile între integrarea
politică care "presupune epansiunea teritorială a puterii statului de a
impozita i de a reglementa proprietatea (adică de a epropria# și
integrarea economică care "reprezintă o lărgire a diviziunii inter%personale
i inter%regionale a muncii i a participării la schimburile derulate pepiaă,#&? atunci putem încadra managementul birocratic al comerțului ca
$ăcând parte din procesul de integrare politică a țărilor membre, totodată
5 2e3i cartea Freedom to Trade: Re'uting the New (rotectionism# <dard '. Hudgins,Cato -nstitute, 155D, p. @A.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 7/25
!ind lipsit de instrumentul vital al calculului economic și al stimulentelor
sănătoase, prezente în cadrul inițiativelor private. ără calcul economic,
costurile acțiunilor birocratice nu pot !, prin urmare, cunoscute sau
măsurabile, iar deciziile ne!ind ale unor proprietari, vor ! deturnate de la
scopurile reale, așa cum ar ! avut loc în acordurile ( voluntare economice
între antreprenorii privați. iind imposibil de calculat, acțiunile
$uncționarilor ce se îngri'esc de acordurile de liber schimb sau de cele din
cadrul O.M.C. nu pot ! numite decât în mod meta$oric Lservicii#. >istând
necesitatea înlesnirii trecerii prin mecanismele greoaie ale sistemului
birocratic trasate politic și de a nu%și periclita activitatea prin așa numitele
practici neloiale (respectarea reglementărilor privind* mediul, standardele
de calitate, prețurile, concurența sau proprietatea intelectuală $uncțiile
birocratice se împânzesc și în companiile private. -e etind și mai tare
oazele de haos calculațional. n plus, date !ind constrângerile legate de
aspecte privind legislația privatizărilor,a concurenței, deschiderea unor
sectoare către mediul etern sau ponderea investițiilor străine % care pot
a$ecta s$era activitățiilor antreprenoriale interne, crește potențialitatea
activităților de corupere a $uncționarilor publici.
de a modi!ca, reinterpreta sau stopa aspecte speci!ce privind legislațiaprivatizărilor, statutul investițiilor străine care pot a$ecta s$era activitățiilor
antreprenoriale interne.
n cele din urmă, teza con$orm căreia acordurile comerciale sau comerțul
mondial gestionat de către organizațiile suprastatale, nu este un comerț
liber, nu ar trebui să surprindă prea mult astăzi lumea economiștilor. -ă
cităm în acest sens, un economist prestigios, $ost consilier al directorilor
O.M.C. și 0..1.1. care atrage atenția asupra acestei erori* )mareleeconomist *acob +iner a s"bliniat ,n -./01 c$nd a &ost solicitat de c%tre
2omisia 2arne3ie s% scrie "n ra#ort #rivind aran4amentele comerciale de
18 Hoppe, HansIHermann, Teoria socialismului și a ca!italismului, -nstitutul 'udig von Mises Eomânia, 7818, p. 7B5 I 758.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 8/25
d"#% r%'boi1 c% Acord"rile de Liber !chimb 5A6L6!67 n" ,nseamn% liber
schimb6 8n tim# ce acestea elimin% tari&ele #entr" ț %rile membre1 ele
s#oresc de asemenea1 handica#"l 5#entr" orice tari& e9tern dat7 ca
nonmembrii s% :e a&ectaț i vis;a;vis de #rod"c%torii ț %rilor membre #e #ieț ele
ț %rilor membre1 im#lic$nd1 #rin "rmare1 #rotecț ia ,m#oriva lor6 Așadar1
A6L6!6 a" do"% &aț ete< s"sț in comer ț "l liber și se retra3 sim"ltan ,n
#rotecț ie#&& % a!rmând câteva pagini mai încolo, că puțini birocrați și
politicieni "înțeleg într%adevăr deosebirea dintre .J.-. și liberul schimb#.&)
@upă ce am ridicat succint câteva îndoieli asupra con!gurației des$ășurării
comerțului în cadr"l Acord"rilor de Liber !chimb1 e util să eaminăm mai
departe principiile ce stau la baza O.M.C., în vederea sesizării e$ectelor
comerțului administrat sub auspiciile acestei organizații.
2.2.4.2 Organizația Mondială a Comer țului $ vehicul către un
comer ț liber sau
controlat
11 Vezi cartea =ree trade today a pro$esorului de economie și drept de la ColumbiaIniversitP Dagdish =hag6ati ($ost pro$esor al lui +aul 7rugman, apărută în )??) la+rinceton IniversitP +ress, la pagina &?3.
17 Ebidem, p. &&2. -au într%o altă lucrare, când analizând e$ectele acordurilor pre$erențialeasupra comerțului liber scoate în evidență caracterul politic al cordurilor de liberschimb*"@espite a QurrP o$ activitP to launch an >ast $rican Common Mar9et and theJatin merican ree 1rade rea, nothing transpired. 8hPB 1he reason 6as prettP simple.1he developing countries in Ruestion 6anted to allocate the diSerent import%substituting
activities among themselves bP bureaucratic decisions and then support these allocationsand intra%+1 specialization bP managed trade, instead o$ liberalizing trade amongthemselves and letting the mar9et decide 6ho got 6hat o$ the activities. 1he sheerdiSicultP o$ bureaucratic allocations, and the politics that 6ould attend such decisions, gotthe 6hole eSort mired in the mud. 1rade should lead to production specializationT these+1s tried to do it the other 6aP around, putting the cart be$ore the horse. Termites in thetradin3 system< how #re&erential a3reements "ndermine &ree trade, Dagdish =hag6ati.,)??3, O$ord IniversitP +ress, Enc., p. 5?.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 9/25
Edeea în!ințării unei organizații în planul reglementării schimburilor
comerciale între țări nu a $ost nouă. -%au vechiculat înainte de O.M.C.
proiecte ca Organizația Multilaterală a Comerțului sau Consiliul Comerțului
Mondial, și chiar s%a încercat constituirea unei Organizații Enternaționale a
Comerțului. 1oate acestea aveau în comun obiectivul reglementării și
plani!cării comerțului mondial în numele liberului schimb. Je6 /oc96ell
amintește că prin denumirea actualei O6M626 s%a dorit să se scape de
asocierea cu birocrația Acord"l"i >eneral #entr" Tari&e și 2omer ț * Lla
s$ârșitul /undei IruguaP, în decembrie, reprezentantul -.I.. al comerțului
Mic9eP 7antor a schimbat numele birocrației. @e acum în colo va !
Organizația Mondială a Comerțului, sau O.M.C. cest titlu are mai multă
UgravitateU, a spus $ostul :9er al ollP6ood%ului, și sună mai puțin
birocratic.#&5
cest pas al trans$ormării acordurilor din 0..1.1. într%o organizație
mondială, a însemnat internaționalizarea intervenționismului* trecerea de la
intervenționismul național la cel internațional. irmele naționale dispun
acum de spri'inul guvernului și pe piețele globale. -uplimentar produselor,
se eportă ast$el și protecționism. +e lângă e$ectul de retaliere protecționistal celorlalți competitori eterni, se stabilesc și dezvoltă măsuri de prote'are
și intervenție comune, compatibile între ele* Lpoliticile comerciale ale
di$eritelor țări interacționează între ele, ceeea ce este echivalent cu a spune
că interacțiuni eistă și ,ntre #ieț ele #olitice #e care se determin% nivel"rile
și bene:ciile #rotecț iei#.&;
>ste evident deci că nu doar numele organizației s%a dorit să rezoneze cu
a$acerile și economiile libere, ci întreaga recuzită terminologică a$uncționarilor O.M.C. ici, unii economiști, ce susțin tot mai vehement că
16 Rockwell, Llewellyn H. Jr, Stop the WTO, The Free Market, februarie , 1994.
1@ Negrecu, !rago ,ș Protec ionismul netarifar - evolu ii i tendin e în ările dezvoltateț ț ș ț ț , e"itura
#cono$ic%, 199&, '. ()9.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 10/25
O.M.C., !ind apana'ul lumii libere, este în esență un aran'ament al
corporatiștilor dornici să liberalizeze toate piețele, s%au lăsat probabil $urați
de peisa'. >ste adevărat că în negocierile comerciale multilaterale sunt
prezente terminologiile de a$aceri, comerciale și economice. @ar, deși avem
termeni precum com#etiț ie1 el este unul de tip politic și nu economic, deși
avem ne3ocieri comerciale el nu sunt totuși negocieri de a$aceri între
antreprenori, ci negocieri politiceT este prezent de asemenea conceptul de
comer ț liber deși în realitate e vorba de comerț reglementat. >plicația
rezidă în $aptul că !lozo!a economică a organizației este cea convențională.
Operând cu o teorie neoclasică de echilibru a pieței, se inglobează concepte
și politici re$eritoare la modelul concurenței per$ecte, concurența loială,
comerțul corect sau cunoaștere per$ectă, care, așa cum vedem noi lucrurile,
sunt lipsite de realism și prezintă contradicții teoretice în interiorul
propriului sistem. ntreg limba'ul și stimultentele create în cadrul acestei
instituții sunt, indiscutabil, de natură să pună dialogul și rezultatele
acestuia, în cheie politică. Ja întâlnirea din &::; de la Marra9esch, cei ce
au semnat documentul de în!ințare a acestei $aimoase organizații nu au $ost
antreprenorii, !rmele sau agenții economici, ci miniștrii a &&< țări (din cele
&); ce au participat. Nu proprietarii din diverse țări au decis în mod pașnic(comercial regulile și standardele asupra propriilor schimburi. Ce se
discuta în cadrul /undei IruguaP privea desigur politicienii, !ind întru totul
programe4aspecte de politică comercială* tae vamale, bariere netari$are,
comerul cu produse tropicale, comerul cu produse provenite din resurse
naturale, comerul cu tetile i con$ecii, comerul cu produse agricole,
revizuirea prevederilor 0..1.1. salvgardarea, completarea i actualizarea
acordurilor încheiate la rundele anterioare, reglementarea di$erendelordintre pările contractante, subveniile și taele compensatorii, aspectele
comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, aspectele comerciale
ale măsurilor investiționale, comerul cu servicii sau $uncionarea -istemului
Comercial Enternațional.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 11/25
2.2.4.2.!. O e%aminare liber schimbistă a principiilor O.M.C.
ceste teme de negociere eprimă, în înțelegerea noastră, mai degrabă
politizarea comerțului decât promisa libertate acordată schimburilor.
Con$orm obiectivelor sale de deschidere a piețelor către competiție,
principalul lucru ce trebuia $ăcut e încă departe de a ! îndeplinit* Lcomerțul
liber real, constând în scăderea unilaterală a barierelor comerciale, este
nemaiauzit la OMC. Jibertatea economică ar lăsa birocrații săi în esență cu
nimic de $ăcut.#&A ctivitatea O.M.C. este una de tip politic cu toate
elementele caracteristice s$erei politice* competiție de tip politic și
antreprenoriat politic, stimulente speci!ce și decizii colectiv%coercitive
asupra întreprinzătorilor%proprietari. rgumentăm că sistemul de reguli
creat în cadrul acesteia, se bazează pe principii ce nu promovează
numaidecât comerțul liber*
& +rincipiul nediscriminării % cuprinde cele două clauze* (& clauza națiunii
celei mai $avorizate în virtutea căreia o țară membră nu trebuie să $acă
discriminări între membrii O.M.C. acordând tuturor membrilor un tratament
egal (orice avanta' tari$ar pe care l%a con$erit unuia trebuie alocat tuturorcelorlalți membri și (b clauza tratamentului național ce interzice acordarea
unui tratament privilegiat, di$erențiat bunurilor economice naționale $ață de
cele din import, odată a'unse pe piața internă. =arierele la intrare !ind
permise. cest principiu rezonează mai mult cu politicile protecționiste și
denotă o înțelegere redusă a $uncționării economiei de piață din cel puțin
două motive* implică alte legi și regulamente ce se suprapun peste comerțul
liber care are propriile legi și instituții (proprietatea privată, moneda liberăși sănătoasă și nu e o 'udecată bine cumpănită să îți propui să obți un
comerț nediscriminat și liber prin noiane de documente și regulamente care
îngreunează schimbul. >ste destul de probabil ca aplicată consecvent,
19 "+ee+an, 2ames# This 4sn5t Free Trade# +e ?ree Mar&et, vol.1D.nr. D, iulie,1555.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 12/25
clauza tratamentului național să aibă consecințe neintenționate. ceasta ar
putea însemna o urmărire și supraveghere continuuă, ce ar trans$orma
O.M.C. într%un =ig =rother Comercial Mondial, însă care totuși nu și%ar
putea îndeplini pe deplin scopurile de vreme ce măsurile cu caracter
naționalist din interiorul țării pot ! nesesizabile, indirecte, iar altele total
permise. șa cum se întîmplă de obicei, la orice pas aparatul statal, prin
intervențiile sale pe piața autohtonă, este capabil să pre'udicieze, să
discrimineze bunurile și serviciile din străinătate prin o$erirea de stimuli
(!scali, bancari, monetari, e.t.c. !rmelor naționale în toate stagiile lor de
producție și distribuție, concomitent cu obstrucționarea și îngreunarea
activității sau accesului !rmelor străine. cestea !ind o problemă de
strategie a politicii comerciale ce aparține guvernelor în cauză. Ja ce ne%am
putea aștepta în replicăB Ja în!ințarea unor agenții teritoriale ale O.M.C.
care să asigure transparența și punerea în aplicare a măsurilor
nediscriminatoriiB m a'unge tocmai la birocrația și politizarea comerțului
de care se dorea să se scape prin $ondarea organizației. cest principiu al
nediscriminării e criteriul de căpătâi al sistemului comercial internațional, și
pare cel puțin la nivel retoric. agreat de toată lumea* de la tehnocrați și
decidenții politici la companiile multinaționale și consumatori. nsă la acestprincipiu "corect politic#, s%a a'uns din cauza intervențiilor pe care tot statul
le%a des$ășurat și nu piața. @in aceste motive, suntem de părere că nu
nediscriminarea trebuie să !e considerată o virtute a comerțului
internațional, ci libertatea lui. +e piața liberă a nu discrimina e nimic altceva
decât o inepție. Orice individ când alege să întreprindă o acțiune,
discriminează. @acă un student având o bancnotă de &?? de lei decide să
meargă la bibliotecă tot anul și nu să își cumpere cărțile, am putea spune cădiscriminează autorii citiți. @iscriminează scriitorii naționali și editurile
locale în momentul în care decide să achiziționeze o carte din import,
discriminează producătorii și dealerii de mașini, și toată industria auto dacă
pre$eră să meargă cu metroul ori cu bicicleta. @ar ar ! absurd ca toți aceștia
să îi ceară socoteală. +roprietarul bancnotei (dobândită prin mi'loace
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 13/25
pașnice, economice !ind, în mod legitim, singura persoană care%i poate
decide destinația. Ja $el de esențial și !resc e ca principiul libertății
schimburilor și al respectării proprietății private să primeze în sistemul
comercial global și nu cel al nediscriminării. -e desprinde, în mod logic, din
cele spuse, constatarea noastră că prin clauza tratamentului național, cu
permiterea $olosirii barierelor comerciale la intrare, sau a obstrucționării
bunurilor economice ce provin din unele țări ce practică un comerț "neloial,
nu se construiesc ușor temeliile unui comerț liber, iar ceea ce se dorește prin
tratamentul egal din ambele clauze, socotim a ! o himeră ce poate avea mai
mult e$ecte contrare.
() +rincipiul competiției corecte % are în vedere asigurarea unor condiții
echitabile de des$ășurare a shimburilor comerciale, permițând combaterea
practicilor stabilite ca !ind neechitabile, prin mi'loace protecționiste. -%au
stabilit ca !ind incorecte, viciind competiția, următoarele* (a dumpingul, (b
subvenționarea, (c achizițiile publice, (d nerespectarea standardelor de
mediu, (e a drepturilor de proprietate intelectuală, ($ a drepturilor
consumatorilor, (g practicile anticoncurențiale și altele. Competiția corectă
este un concept ce $ace parte din modelul neoclasic dominant ce trece cu vederea și obstrucționează tocmai ce s%a dorit prin $ăurirea acestui
principiu* intensi!carea procesului concurențial. Dustețea promovată prin
această linie de argumentare este greșit înțeleasă. cest concept presupune
stări de echilibru, cunoaștere per$ectă și o concurență pură și per$ectă în
care nu se ține cont chiar de cei care generează acest proces pe piața liberă,
dând naștere la prețuri, și anume antreprenorii și consumatoriiT când de $apt
în realitate, eistă incertitudine, și nici%o constantă, competiția e dinamică,cunoșterea e dispersată și unică. șa încât, privim cu scepticism așa zisele
îngri'orări ale competiției corecte*
(a+racticarea dumpingului este o practică antreprenorială obișnuită și
legitimă a proprietarilor ce e inadecvat să o apreciem ca !ind
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 14/25
pre'udiciatoarea competitorilor sau a competiției. @e $apt intensi!că
concurența. Elegitim ar ! să se considere că altcineva și nu proprietarul să
hotărască prețul bunurilor de care dispune în mod legitim.
(b-ubvenționarea denaturează $ără îndoială concurența și alocarea deresurse. Cu toate acestea, din $aptul că partenerii comerciali străini au
activitățile de eport subvenționate, nu decurge că e bene!c la nivelul
întregii economii, să se răspundă similar, taând populația și lipsind alte
sectoare de $ondurile ce ar ! putut ! obținute prin cheltuielile membrilor
acesteia, sau chiar !ind direct impozitate. poi, dacă observăm că
subvenționarea bunurilor străine e un bene!ciu pentru cetățenii țării
importatoare, atât în calitatea lor de consumatori, cărora li se !nanțează
consumul, cât și în cea de producători ce $olosesc componente mai ie$tine,
atunci e cât se poate de limpede că nu reiese de aici ca !ind tocmai
oportun de luat măsuri de combatere.
(cCeea ce trebuie să ne preocupe nu este asigurarea pe piețele de stat (care
cel mult pot simula $uncționarea unora adevărate a unor licitații
transparente și nediscriminatorii, în regim de concurență sporită, câtă
vreme problema de $ond e cu totul alta. Cea mai importantă problemă
privind achizițiile publice este aceea că înainte, în timpul, și după
momentul selecției respectivelor bunuri economice, lipsesc criteriile
economice. @orințele publicului râmân necunoscute $ără capacitatea
realizării de calcule economice.
(dntre comerț și a$ectarea mediului nu e o legătură cauzală. ie și dacă ar
eista, ar ! mult mai legitim, etic și e!cient ca problemele de mediu să se
rezolve nea$ectând drepturile de proprietate ori opțiunile de consum(!ecare individ ținând cont de propriul său grad de dezvoltare și
prosperitate îndreptate către sporirea consumului neecologic, alegând
ast$el (temporar sau nu, o schemă societală cu o producție mai mare și un
comportament mai puțin gri'uliu în privința poluării. /ezolvarea în această
manieră voluntară este o$erită de către mecanismul pieței. >ste știut $aptul
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 15/25
că responsabilitatea survine odată cu stabilirea drepturilor de proprietate
clar de!nite. @acă, și mai ales în ce moment, conservarea mediului este o
prioritate pentru cetățeni, se va reQecta în deciziile lor de consum. >a nu
se aQă însă în opoziție cu schimbul. +rotecția mediului se ampli!că de
regulă odată cu creșterea nivelului de trai % ce e adusă tocmai de libertatea
schimburilor comerciale. Nu credem deci că subvenționarea bazată pe
rațiuni ecologice, impunerea unor standarde, etichetarea, măsurile de
penalizare, intervențiile și altele de acest gen având scopul prote'ării
mediului încon'urător, sunt adecvate unei soluționări echitabile, înQoritoare
sau sănătoase.
(eolosirea drepturilor de proprietate intelectuală (@.+.E. în scop
protecționist a devenit o practică $oarte des întâlnită. >le îi con$eră
deținătorului un privilegiu de monopol, interzicând celorlalți să își utilizeze
în moduri precise, și stabilite de către ei înșisi, bunurile !zice pe care le
dețin. Și acest lucru nu este nici legitim și nici nu conduce neapărat la mai
multă inovare&2. vem această credință, întrucât susținem teoria autorilor
libertarieni care au chestionat&< critic logica științi!că pe care se spri'ină
proprietatea intelectuală. @acă socotim a ! consistentă și adevărată analiza
acestora, atunci înseamnă nu numai că schimbul nu ar trebui ! torsionat
după legile @.+.E., dar și, mai important, $aptul că nu pot ! stabilite drepturi
de proprietate asupra ideilor din mintea unei !ințe umane. ceastă direcție
de argumentare are la bază următoarele*% creația nu poate genera proprietateT drepturile de proprietate legitime
sunt* proprietatea asupra propriului corp, asupra bunurilor !zice obținute
prin apropiere originală, trans$erurile pașnice și producția% @.+.E. nu respectă regula aproprierii originale care stă la baza oricărei
intrări legitime în posesie
1A =oldrin Michel, Jevine, @avid, A3ainst Intellect"al Mono#oly1 pag. &3;%)?3
1D 7insella, -tephan N, A3ainst Intellect"al Pro#erty1 )??3.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 16/25
% numai resursele rare pot ! deținuteT bunurile intelectuale !ind bunuri non%
rare% originea unei idei nu poate ! un criteriu etic pentru însușirea lorT ideile se
pot regăsi în mințile multor oameniT ar însemna să ai controlul asupra
ideilor și acțiunilor celorlalți oameni. $ace comerț cu producători precum cei chinezi, care decodi!când prin
propriile resurse intelectuale ce au văzut la alții, dau o anume $ormă
proprietății lor dobândite prin mi'loace economice4non%agresive, nu ar
trebui ! interzis.
($ @repturile consumatorilor. n numele prote'ării drepturilor consumatorilor
se întreprind $orme bine aran'ate de protecție a anumitor grupuri, de
regulă acestea !ind alcătuite din producători. Jegitim vorbind, singurulcare poate să constate dacă a su$erit un pre'udiciu al proprietății sale este
chiar consumatorul. apt este că, de cele mai multe ori, consumatorii nu
sunt îngri'orați de presupusele pagube produse de unele activități sau
strategii comerciale. Ne interesează acest aspect deoarece este necesară
aprecierea celui vătămat asupra daunelor ce i%au $ost cauzate, altminteri
"obiectiva# invocare a consumatorului rămâne doar o întrebuințare
ingenioasă a antreprenoriatului politic. O altă problemă este că
"suveranitatea consumatorilor# este $olosită și în sens invers. > adevărat că
producătorii, pentru a realiza pro!turi, trebuie să țină seama de
satis$acerea urgentă a nevoilor de consum selectând cea mai bună variantă
de a întreprinde acest lucru. @ar această Lobligație# provine din motivul
pro!tului. Consumatorul nu poate avea vreun drept asupra stabilirii
prețurilor sau a elementelor ce țin de procesul de producție și
comercializare a bunurilor deținute de agenții economici, după cum nici
producătorul nu poate decide, în locul consumatorului cantitatea, tipul și
calitatea produselor ce urmează a ! achiziționate. @repturile nu sunt ale
Lconsumatorilor#sau ale Lproducătorilor# ci ale proprietarilor.
(gCombaterea practicilor anticoncurențiale întețește alocarea de protecție iar
protecția, la rândul ei, aduce privilegii monopolistice. O consistentă
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 17/25
literatură dedicată analizării $enomenului concurenței, argumentează din
perspectiva teoriei concurenței libere într%un mod pertinent, eempli!când
prin cazuri celebre, lucrul că* monopolurile, cartelurile și alte ast$el de
înțelegeri între !rme, sunt capabile să restricționeze concurența, dar nu de
unele singure, ci numai cu a'utorul barierelor instituționale. st$el, un
monopol pe o piață liberă, și deci cu acces liber la intrare, este greu de
realizat. n orice $el, monopolul de piață, nu are aceleași consecințe
negative pentru consumatori și concurență, cum se întâmplă în cazul celui
instrumentat cu a'utorul guvernelor. +e piața liberă, poate eista o editură
care publică lucrări unice la prețuri eorbitante. Cu toate acestea, acest tip
de monopol nu putem a!rma că este vătămător la nivelul consumatorilor,
întrucât ceea ce primează este dreptul legitim de proprietate al
o$ertantului. Cei care își procură cărți de la acesta, alegând prin urmare în
mod voluntar, nu poate învinui pe singurul o$ertant cu care poate $ace
aceste tranzacții, de o încălcare a drepturilor sale de proprietate. n
privința prețului considerat a ! ridicat este imposibil de încadrat altcumva
decât preț al pieței. >ste și cazul $ormării de carteluri, de $uziuni, care pe
piata liberă sunt caracterizate de instabilitateT neeistând posibilitatea de a
își calcula dimensiunea optimă a !rmelor, este mult mai oportun pentruantreprenori să acționeze de așa manieră încât să satis$acă cele mai
urgente nevoi ale pieței. Mai cu seamă, nu este 'usti!cat ca diversele
avanta'e competitive aQate în tolba antreprenorilor de piață să !e
considerate practici neloiale care inhibă accesul pe piață a altora. +ot ! cel
mult bariere naturale. /eglementările și intervențiile antitrust sunt
îndreptate către probleme întru totul $alse.
-e impune să evidențiem un învățămând tras din problemele de $ață*
oamenii implicați în schimb, vor să bene!cieze de acesta nu să !e egali.
tunci pentru cine se dorește această pretinsă egalitateB oarte puțini
autori din paradigma dominantă de gândire $ormulează un răspuns analitic
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 18/25
rezonabil privind politica comerțului echitabil. @ominic9 -alvatore este unul
dintre ei. >l atașează comerțului echitabil un caracter protecționist*
LComerțul liber se bazează pe conceptul de laissez%$aire și lipsa deinter$erență cu sistemul de tranzacționare. Comerțul echitabil, pe de altă
parte, se re$eră la reglementările unilaterale a ceea ce este permis și cenu este. +rocedurile de punere în aplicare a comerțului echitabil demulte ori s$ârșesc prin a ! măsuri protecționiste. șa cum subliniazăinger (&::&, p. )&. ,n #olitica intern% comer ț "l corect a a4"ns s%,nsemne dre#t"l la #rotecț ie6 @iscutarea comerțului corect, însă, a împinsapărătorii unui sistem comercial multilateral liber în de$ensivă1 deoarecenimeni nu poate argumenta într%adevăr împotriva corectitudinii încomerț.#&3
n alte cuvinte, în numele egalitarismului se adoptă de $apt măsuri ce
determină cu adevărat inegalități, de vreme ce nu competiția liberă $ace
obiectul acestui principiu, este de'a evident că vor eista "indivizi care
trăiesc din propriile e$orturi și cei care pro!tă de constrângerea
organizată#.&:
5 +rincipiul liberalizării. plicarea acestui principiu e $ăcută în mod
birocratic și e politizată, a'ungându%se la un anumit grad de libertate a
schimburilor, obținut treptat prin dezbateri ce au loc în cadrul rundelor de
negocieri având rezultate modeste pentru anvergura, resursele alocate șipretențiile anunțate*
@e la crearea 011 în &:;<%&:;3 au avut loc opt runde de negociericomerciale. noua rundă, cea de la @oha din Watar este în curs dedes$ășurare în prezent. Ja început, rundele de negocieri s%au concentratpe scăderea tar!elor, în special cele vamale, asupra bunurilor importate.Ca rezultat al negocierilor, la mi'locul anilor &::?, ratele tari$are alețărilor industriale asupra bunurilor industriale au scăzut în mod constantla mai puțin de ;K.)?
1B Trade protectionism and welfare in the United States , ca'itolul 14, *n +olu$ul e"itat "e !o$inickal+atore- Protectionism and world welfare, a$bri"ge /ni+erity 0re 199, '. 1(.
15 alin, 0acal, Lieralismul , '. (2.
788orld 1rade Organization En$ormation and >ternal /elations @ivision, @nderstandin3WTO, )?&&, p. &&.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 19/25
/emarcăm operarea cu un concept di$erit al liberalizării $ață de cel
autentic, preluat din cordurile de Jiber -chimb și 0..1.1. ce conține
aceleași tipuri de stimulentele perverse descrise mai înainte, și în care s%au
păstrat neatinse câteva din concepțiile mercantiliștilor (mă re$er spreeemplu la politicile de stimulare a eporturilor și restricționare a
importurilor dar adăugându%se și altele noi.
Multilateral trade agreements no6 $ocus on providing assistance toeporters through more government intervention, not on openingborders and tariS reduction. or eample, since &:2; the Enternational1rade Centre, the 81O, and the Inited Nations Con$erence on 1radeand @evelopment have been 6or9ing together to assist small economiesthrough their eport%led development and integration in internationaltrade. Countries see9 trade agreements inso$ar as those agreements
encourage onlP their eport industries, but not the Qo6 o$ imports as6ell.)&
n cadrul OMC lipsesc deci stimulentele adoptării unei asemenea politici
autentice. /eiterăm $aptul că liberalizarea înseamnă nu doar eliminarea
obstrucționării schimburilor de către state, de tipul celor propuse (taele
vamale, pla$onări cantitative e.t.c., dar și a standardelor de toate tipurile
(de mediu, calitative, cantitative, de securitate e.t.c., și a tuturor
reglementărilor și imitiunilor asupra schimburilor, ce nu pot ! con$orme cu
obiectivele creării unui comerț într%adevăr liber.
dăugăm aici că o politică de liberalizare înseamnă și trecerea la o monedă
liberă și sănătoasă stabilită și emisă în a$ara sistemului băncilor centrale, nu
doar simpla asigurare a unor politici nemanipulatorii ale autorităților
monetare. ăcând rabat de la oricare dintre ele, liberalizarea va ! una de
supra$aă, !ind utilizată ca o modalitate de îmbogăire a $uncionarilor i a
grupurilor de interese. +resupunând o politică de liberalizare în care
moneda este lăsată în continuare în aparatul statal i nu decisă prin
m'iloace economice, atunci trebuie să înelegem că nu am eliminat nici pe
departe mi'loacele de alocare protecionistă* statul dispunând în continuare
71 @orobaț, Carmen >lena, =orei3n Policy and Domestic Policy Are b"t One!ystem, Endependent /evie6, )?&A, &:.5, p. 52:.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 20/25
de un instrument esențial de distribuire a privilegiilor, i chiar $oarte
oportun în ceea ce privete reacia publicului, ale căror venituri sunt
e$oliate "so$t# prin mecanismele monetare. ără o monedă veritabilă, e
neîntemeiat din partea economitilor onești să avanseze ideea că prin
comerul diri'at și gestionat de cadrul instituțional al O.M.C. se realizează
structura $avorabilă liberalizării schimburilor, când de $apt, în continuare
"statul se aQă în postura de a domina întreg sistemul economic i chiar
întreaga societate.#)) @in aceste motive unii autori sunt de părere că "doar
Lprivatizare#, în absena unui sistem legal $uncional, nu înseamnă acelai
lucru cu a crea o piaă. +ieele au ca $undament domnia legiiT privatizările
euate nu sunt eecuri ale pieei, ci eecuri ale statului în a crea temeliile
legale ale pieei.#
0radualismul este mi'locul de obținere a libertății, propriu statului, care
având alte scopuri și o înțelegere greșită a liberalizării, încearcă să atenueze
din e$ectele puternice ale acesteia atrâgând în realitate chiar suprimarea
lor. Emplicațiile unei asemenea metode nu sunt deloc de negli'at. n
subcapitolul acestei lucrări privitor la calculul economic ce descria
importanța $undamentală a acestui instrument într%o societate, am văzut că
limitarea sau depărtarea de la $uncția $undamentală a generării prețurilorîntr%o economie, și anume schimburile libere între proprietari, înlătură
calculul economic rațional. ără posibilitatea calculelor economice corecte
este viciat întreg procesul economic iar continuarea politicilor protecționiste
ar conduce spre destrămarea societății civilizate. ntorcându%ne după
prezentarea acestor accentuări, să observăm că gradualismul nu $ace decât
să mențină în continuare, în di$erite grade, politica protecționismului sub
pretetul apariției diverselor bloca'e de tipul măsurilor reciprocității.@evelopatoare, de asemenea, este retorica utilizată în acest sens* "opening
mar9ets can be bene!cial, but it also reRuires ad'ustment# are immediatelP
$ollo6ed bP the assertion that "81O agreements allo6 countries to
77 /othbard, N. MurraP, Pleodoarie #entr" o moned% s%n%toas%, editura Liberalis,)?&5, p. )2.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 21/25
introduce changes graduallP# (81O )?&&, emphasis added#)5 . considera
că "aceste pauze sunt bune prin aceea că permit membrilor să digere
acordurile anterioare și să%și conserve energia pentru viitoarele negocieri
comerciale multilaterale,#); e, am putea spune, încă un caz ce evidențiază că
meta$orele nu trebuie să inlocuiască raționamentele economice. > destul de
limpede că unele state par a avea nevoie de un proces de "digerare# de zeci
de ani, ceea ce ne 'usti!că să susținem că acestea nu pot ! o strategie
înțeleaptă4prudentă, cum se crede. ceste lungi "pauze# denotă mai mult
decât înțelegerea greșită a măsurilor de dereglementare a pieței, și anume
$olosirea lor ca instrument protecționist.
@in perspectiva pe care noi o împărtășim, a unei analize limpezite de
presupozițiile multilateralismului comercial, e de la sine înțeles să se impună
ecluderea totală din calea comerțului a co%proprietarului neinvitat, dar
aceasta se poate obține mult mai ușor printr%o strategie unilaterală a
liberalizării, și nu prin negocieri politice sub auspiciile O.M.C., așa cum prea
optimist consideră mulți autori liberali, chiar dacă înțeleg $oarte bine că nu
e înțeleaptă așteptarea ca celalți membrii să $acă la $el pentru a putea
bene!cia de deschiderea economiei către mediul internațional*
" @e ce să ne supunem populația la mai multe tae și restricții numaipentru că alte țări $ac acest lucruB +entru a împrumuta o analogie de laeconomista britanică Doan /obinson, nu este deloc înțelept să aruncibolovani în propriul port doar pentru că vecinii tăi au țărmuri stâncoaseși inaccesibile, care îți îngreunează accesul. spune că n";mi voi acordadre#t"l de a ale3e dintr;o 3am% lar3% de #rod"se ie&tine și b"ne1 dac% t"n" &aci la &el reprezintă un sacri!ciu, și nu represalii iscusite.#)A
@i$erența dintre susținătorii OMC și apărătorii comerțului liber se poate
sesiza și din acest mod de abordare al măsurilor reciproce. Mai mult, un
76 @orobaț, Carmen >lena, =orei3n Policy and Domestic Policy Are b"t One!ystem1 p. 5<?.
7@ Er6in, @ouglas, Do We eed the WTO1 p. 5AA.
79 Norberg, Dohan, n apărarea capitalismului global, editura Jibertas +ublishing, )?&?, p.&&<%&&3.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 22/25
apărător consecvent al principiului reciprocității % ce e strâns legat de
politica instituțională a liberalizării, ar trebui să observe că o aplicare a unor
măsuri protecționiste într%o țară membră înseamnă același tip de măsuri și
pentru celelalte. șa cum North a observat "ceea ce vrea el este o situaie
L$ără tae vamale# pe cealaltă parte a graniei i o lege Lpro%tae vamale#
pe această parte a graniei. Vrea ca americanii să poată vinde orice vor, la
cel mai bun pre posibil oamenilor de pe partea cealaltă a graniei. @ar el
nu vrea ca oamenilor de pe partea cealaltă a $rontierei să le !e permis de
către lege să le vândă oamenilor de pe această parte a graniei la cel mai
bun pre posibil FGH Ceea ce este acceptabil pentru o persoană este
acceptabil i pentru cealaltă. Orice constituie o politică economică
îneleaptă într%o parte a graniei constituie o politică îneleaptă i pe
cealaltă parte.#)2
șadar, stă în natura lucrurilor ca în cadrul acordurilor politice,
programele de liberalizări autentice să nu poat% avea prea mulți susținători.
Jogica competiției politice ne arată că incitativele sunt îndreptate puternic
către susținerea proiectelor de etindere a protecției, ne!ind niciodată o
lipsă de idei în privința proiectelor investiționale cu $ondurile altora.
-timulentele acționează și în sensul maimizării duratei și ariei de acțiune amandatelor de către bene!ciarii acestora % tehnocrații, ce cu a'utorul
coerciției legilor din cadrul cordurilor de Jiber -chimb hotărâte de ei și de
către omologii lor de odinioară, sunt acum în măsură să valori!ce și
calitatea de proprietari, sau, după caz, co%proprietari nedoriți, a tuturor
proprietăților legitime ale di$eriților oameni prinși în mecanismul acordurilor
$ără voia lor. Concurența politică e accelerată puternic și prin deprinderea
îndeosebi rapidă a abilităților parazitare ale altor aspiranți, dornici să obținăaccesul la monopolul mașinăriei birocratice. +rocesul competițional de acest
tip asigură selecția la vâr$ tocmai a celor mai abili birocra ți și antreprenori
7A North, 0arP1 TariBs as Wel&are;!tate conomics1 Mises @ailP, Jud6ig von Mises Enstitute, 5?iulie, )?&).
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 23/25
politici în aria epandării protecției și a măsurilor intervenționiste. > utopic
să crezi că îi poți convinge pe aceștia să renunțe la aceste avanta'e susținând
liberalizarea prin intermediul OMC)<. și al statelor membre ca unici
catalizatori ai libertății schimburilor. Nu de la reglementator te aștepți sa !e
un promotor al libertății.
-ub pretetul dereglementării totale a comerțului, sunt instituite noi
măsuri privilegiatoare ce generează o întreagă piață politică cu decidenți și
antreprenori politici, dar și clienți politici (ne$ertili la nivel social, atrași de
$avorurile o$erite pe spinarea populației, ce sunt bine organizați în vederea
menținerii acestora. lterantiva $avorurilor politice (obținute adeseori cu
mari costuri nu poate ! o investiție pro!tabilă pentru 'ucătorii de pe
această piață. 1recerea la o piață adevărată, cu competiție și clientelă reală,
cu eliberarea clienților captivi și rede!niri structurale adecvate aceastei
piețe, ar însemna pierderea avanta'elor asigurate de barierele comerciale.
ceste lucruri $ac tot mai di!cilă și nerentabilă (costurile ar depăși
bene!ciile aplicarea politicii liberalizării. +utem considera gestionarea
birocratică multilaterală a liberalizării ca !ind e!cientă, doar în măsura în
care e de dorit epansiunea sau păstrarea pieței protecționismului. nsă
această piață, in'ustă și costisitoare pentru populație, e o !cțiune ce nu îșipoate îndeplini scopurile declarate și nu poate ! niciodată cu adevărat
înQoritoare la nivelul societății. șa cum se poate constata istoric, odată cu
acceptarea eistenței unor asemenea piețe, se acceptă de $apt etinderea
puterii coercitive ce nu mai poate ! limitată și în consecință, revenirea la o
modalitate pașnică de a $ace schimburi, liber consimțite de către
întreprizătorii privați, devine nu anevoioasă ci nedorită. Nu revenirea la
7D șa cum utopic susține în opinia mea @ouglas Er6in nădă'duind că economiștii liberalipot stabili sau schimba obiectivele politicienilor remunerați tocmai din etinderea statului*"Noi ar trebui să menținem OMC concentrată cât mai mult posibil către reducereamăsurilor la $rontieră și nu să etindem în grabă agenda sa dibuind noi teme (dintre caremulte sunt îndreaptă rapid spre nicăieri, oricum, atunci când eistă o mul țime de a $ace cuprivire la problemele vechi.# Op.cit., p. 5AA.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 24/25
politicile liberalismului clasic care naiv credea că poate limita dezvoltarea
statului este prin urmare soluția, ci înlocuirea lor cu un proces de piață
competitiv, singurul consecvent cu respectarea proprietăților legitime.
lte principii sunt cel al (; încura'ării dezvoltării și re$ormei economice
care prin acordarea de concesii și asistență țărilor în curs de dezvoltare ce
se aează în principal pe mărirea perioadelor de implementare a
acordurilor, asistență tehnică și menținerea barierelor comericale, ignoră și
contrazice ceea ce și%a propus O.M.C. prin promovarea unui comerț mondial
deschis. +iețele locale au o pro$undă nevoie de schimbarea mentalității
protecționiste, nu de tergiversări prin asistență specială și concesii
comercialeT și al (A predictibilității % prin măsuri de supraveghere periodică
a politicilor comerciale naționale încercându%se asigurarea unui mediu de
a$aceri transparent și stabil, menținut în stadiul actual tocmai prin aplicarea
politicilor O.M.C. de deschidere incompletă a piețelor. ccentul cade pe
stabilitatea politicilor comerciale naționale și a mediului comercial $ără a
pune cu adevărat presiune pe eliminarea măsurilor protecționiste.
O!cial (sau am putea spune super!cial interpretate, pozițiile ce susțin
protecționismul în cadrul O.M.C. sunt etrem de puține. nsă, dacă operăm
cu un anumit discernământ metodologic, observăm cel puțin următorullucru* conceptul liberalizării uzitat aici, permite aplicarea de măsuri cu
puternice e$ecte de prote'are ale economiilor și companiilor naționale. Mai
mult, interesele naționale, de tipul prote'ării pieței interne se bucură de o
mai bună protecție sub cupola acestei instituții în cazul unor dispute
comerciale. +rin urmare, prin crearea Organizației Mondiale a Comerțului, așa cum s%a
putut credem constata din tezele de mai sus, au $ost înlocuite vechile
instrumente protecționiste (de tipul taelor vamale și a contingentelor cu
cele ale noului protecționism. Cu un asemenea cadru comercial multilateral,
oricât de optimiști am !, nu găsim ca procesul concurențial să se intensi!ce
radical, ori ca în urma negocierilor multilaterale să rezulte o liberalizare
autentică.
7/23/2019 Comertul administrat OMC
http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 25/25