Traducere neoficiala

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor

Impactul liberei circulaţie a lucrătorilor în contextul extinderii Uniunii Europene

Raport privind prima fază de punere în aplicare (de la 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2008) a dispoziţiilor tranzitorii stabilite în Tratatul de aderare din 2005 şi care răspunde solicitărilor

făcute în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite în Tratatul de aderare din 2003

1

1. INTRODUCERE

1.1. Obiectul prezentului raport Acest raport are două obiective, şi anume sa constituie baza pentru Consiliu:

in examinarea primilor doi ani de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor, conform paragrafului 3 al anexelor VI şi VII din Tratatul de aderare a Bulgariei si Romaniei din 2005,

şi in reexaminarea dispoziţiilor tranzitorii1 ale tratatului de aderare din 2003 prevazute in paragraful 4 din anexele V, VI, VIII, IX, X, XII, XIII şi XIV, în urma solicitarilor exprimate de către Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Lituania, Polonia, Slovenia şi Republica Slovaca (primite la data de 10 septembrie 2008) şi Ungaria (primita la 29 septembrie 2008)2.

In cadrul acestui raport se prezinta pe scurt datele statistice si analitice prezentate în raportul "Ocuparea forţei de muncă în Europa” din 2008, care ar trebui să fie consultat pentru mai multe detalii asupra referintelor, inclusiv cele privind studiile3 care sunt citate aici.

1.2. Libera circulaţie a lucrătorilor: o libertatea fundamentala Libera circulaţie a persoanelor este una dintre libertăţile fundamentale garantate de dreptul comunitar. Aceasta include dreptul resortisanţilor UE de a se deplasa liber într-un stat membru pentru a ocupa un loc de munca şi de a domicilia pe teritoriul acelui stat impreuna cu familiile lor4. Libera circulaţie a lucrătorilor împiedică statele membre să introduca în domeniul ocupării forţei de muncă discriminari directe sau indirecte, bazate pe naţionalitate împotriva cetăţenilor Uniunii şi membrilor familiile lor. De asemenea, garanteaza egalitatea de tratament in materie de locuinţe şi de avantaje fiscale sau sociale.

1.3. Dispoziţii tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor

Tratatele de aderare din 2003 şi 2005 permit statelor membre să restrângă temporar accesul liber pe pieţele muncii5 pentru lucratorii originari din state membre care au aderat la UE în 2004 (cu excepţia Maltei şi Cipru) şi 2007. Aceste "aranjamente tranzitorii" se pot aplica numai lucratorilor salariati, nu

1 Privitor la raportul Comisiei privind primii doi ani de implementare a dispoziţiilor tranzitorii, a se vedea COM (2006) 48.2 Acest raport nu priveste imigratia provenind din ţări terţe.3 Comisia Europeană, Ocuparea forţei de muncă în Europa (2008). Capitolul 3: mobilitatea geografică a forţei de muncă în contextul extinderii Uniunii Europene. Raportul va fi disponibil pe adresa: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=119&langId=en

4 Din punct de vedere juridic, este necesar să se distinga, intre libera circulaţie a lucrătorilor (Articolul 39 CE), libertatea de stabilire a lucrătorilor independenţi (articolul 43) şi libertatea de a furniza servicii (articolul 49). Directiva privind detaşarea lucrătorilor este legata de acestea din urmă şi nu face obiectul nici unei măsuri de tranziţie, deşi în conformitate cu alineatul 13 din dispoziţiile tranzitorii cuprinse în anexele la fiecare din Tratatele de aderare din 2003 şi 2005, Germania şi Austria, pot să restricţioneze furnizarea transfrontalieră a serviciilor de servicii în anumite sectoare sensibile, care implică detaşarea temporară a lucrătorilor.5 Prin termenul de "UE-15" se inteleg toate statele membre care au format Uniunea Europeană înainte de 1 mai 2004, "UE 10" toate ţările care au aderat la UE la 1 mai 2004, prin "UE-8" UE-10, mai puţin Cipru şi Malta, prin UE-25 " toate Statele membre care formau UE înainte de 1 ianuarie 2007 şi UE-2, Bulgaria şi România.

2

si lucratorilor independenti sau altor categorii de cetăţeni ai Uniunii6. Fără a aduce atingere acestor restricţii, un stat membru trebuie să acorde întotdeauna preferinţa unui lucrător bulgar, român sau din UE-8, fata de lucrătorii care sunt resortisanţi din ţări terţe în ceea ce priveşte primul acces pe piata muncii.

Organizarea şi mecanismele dispoziţiilor tranzitorii în temeiul tratatelor de aderare 2003 şi 2005 sunt practic identice. Perioada totală de tranziţie, pentru o perioadă de maxim şapte ani, este împărţita în trei faze (formula 2 + 3 + 2). Condiţii diferite se aplică pentru fiecare din aceste etape:

În timpul fazei iniţiale de doi ani, accesul lucrătorilor din EU-8 şi UE-2 este reglementat de legislaţia naţională a celorlalte state membre. După cei doi ani, Comisia trebuie să prezinte un raport care să permită Consiliului să examineze această primă fază de aplicare a dispozitiilor tranzitorii;

Statele membre pot extinde aplicarea măsurilor naţionale si pentru a doua fază suplimentara de trei ani , cu condiţia sa informeaze Comisia înainte de sfârşitul primei faze. In lipsa unei astfel de notificari, se aplică dreptul comunitar care garantează libera circulaţie a lucrătorilor.

Aceste limitări se termina în mod normal la sfârşitul celei de-a doua faze. Cu toate acestea, un stat membru care menţine măsurile naţionale de la sfârşitul celei de-a doua faze, poate continua să le aplice până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării, dacă exista sau pot să apară perturbări grave pe piaţa muncii, şi după informarea Comisiei.

Dispoziţiile tranzitorii vor înceta să se aplice în mod irevocabil la data de 31 decembrie 2013, în ceea ce priveşte Bulgaria şi România, şi la 30 aprilie 2011, pentru UE-87.

1.4. Bulgaria şi România

Cincisprezece state membre aplică restricţii privind lucrătorii din Bulgaria sau România, în timp ce alte zece au deschis piaţa muncii8. Ca urmare a diferitelor măsuri adoptate de aceste cincisprezece state membre, accesul pe pietele muncii este supus unor sisteme juridice diferite. Dintre cele cincisprezece state membre, sapte au introdus simplificari, care constau in proceduri accelerate sau proceduri simplificate (Austria, Belgia, Luxemburg) in derogari de la obligaţia de a obţine un permis de muncă pentru profesii în anumite sectoare sau desfasurate in anumite condiţii (Danemarca, Ungaria, Italia) sau in eliberarea permiselor de muncă fără a lua în considerare situaţia pieţei naţionale de ocupare a forţei de muncă (Austria, Franţa, Ungaria, Germania). Cea de-a doua fază a perioadei de tranziţie va începe la 1 ianuarie 2009. Pana la sfârşitul acestei perioade, statele UE-25 care decid să ridice restricţii pot reintroduce astfel de măsuri în conformitate cu procedura de salvgardare din tratatul de aderare, dacă piaţa muncii sufera sau exista riscul de a suferi perturbări. Statele UE-25 care doresc să continue aplicarea restricţiilor trebuie să informeze Comisia, înainte de 31 decembrie 2008, sfarsitul primei faze.

6 A se vedea dispoziţiile referitoare la Germania şi Austria.7 7 Pentru mai multe informaţii privind dispoziţiile tranzitorii, a se vedea: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=466&langId=fr

8 Pentru mai multe detalii cu privire la politicile din statele membre, a se vedea tabelul de prezentate la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=466&langId=fr

3

1.5. Statele membre UE-8

Dintre cele cincisprezece state membre menţionate mai sus, unsprezece au deschis piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din UE-8. În ceea ce priveşte celelalte patru state membre, Austria aplică o procedură simplificată pentru o lista de 65 de ocupaţii şi nu solicita un permis de muncă si nici analiza situaţiei pieţei muncii pentru alte trei profesii, Belgia a introdus o procedura rapida pentru ocupaţii in care se inregistreaza un deficit de personal, Danemarca nu solicita permise de muncă pentru locuri de muncă reglementate de un acord colectiv şi Germania nu subordoneaza angajarea anumitor categorii de ingineri situatiei de pe piata internă a muncii. Ungaria a aplicat masuri bazate pe reciprocitate si a restricţionat accesul pe piaţa muncii pentru lucrătorii din statele UE-15 care au introdus măsuri restrictive lucrătorilor maghiari, insa nu este nevoie de permis de munca pentru lucratorii calificati şi nu ia in considerare situatia de pe piaţa fortei de muncă pentru anumite categorii de muncitori necalificaţi. Restricţii privind libera circulaţie a lucrătorilor din UE-8 ar trebui să se încheie la 30 aprilie 2009. Statele membre care aplică restricţii pot sa le menţina şi după această dată dacă piaţa forţei de muncă sufera sau poate suferi perturbări grave, cu condiţia ca masurile sa fie notificate Comisiei înainte de 1 mai 2009. Prin limitarea temporara a liberei circulaţii a lucrătorilor, dispoziţiile tranzitorii deroga de la una dintre libertăţile fundamentale consacrate în dreptul comunitar. Conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie orice derogare de la libertăţile fundamentale trebuie să fie strict interpretată. Condiţiile în care statele membre sunt autorizate sa mentina restrictiile privind accesul la pieţele muncii, în timpul celei de-a treia faze sunt, de asemenea, supuse unei stricte interpretari.

4

Tabelul 1: Politicile statelor membre privind lucrătorii din noile state membre

Statul membru Lucrătorii din UE-8/UE-15 Lucrătorii din BG şi RO/UE-25

UE-15 Belgia Restricţii cu simplificări Restricţii cu simplificăriDanemarca Restricţii cu simplificări Restricţii cu simplificăriGermania Restricţii cu simplificări* Restricţii cu simplificări*Irlanda Acces liber (de la 1 mai 2004) RestricţiiGrecia Acces liber (de la 1 mai 2006) RestricţiiSpania Acces liber (de la 1 mai 2006) RestricţiiFranţa Acces liber (de la 1 mai 2008) Restricţii cu simplificăriItalia Acces liber (de la 27 iulie 2006) Restricţii cu simplificăriLuxemburg Acces liber (de la 1 noiembrie 2007) Restricţii cu simplificăriOlanda Acces liber (de la 1 mai 2007) RestricţiiAustria Restricţii cu simplificări*Portugalia Acces liber (de la 1 mai 2006) RestricţiiFinlanda Acces liber (de la 1 mai 2006) Acces liber, obligaţia

înregistrării pentru monitorizareSuedia Acces liber (de la 1 mai 2004) Acces liberMarea Britanie

Acces liber (de la 1 mai 2004), obligatorie schema de înregistrare pentru monitorizare

Restricţii

UE-10 Rep. Cehă Nu se aplică măsuri reciproce Acces liberEstonia Nu se aplică măsuri reciproce Acces liberCipru - Acces liber, obligaţia

înregistrării pentru monitorizareLetonia Nu se aplică măsuri reciproce Acces liberLituania Nu se aplică măsuri reciproce Acces liberUngaria Se aplică măsuri reciproce

(simplificări de la 1 ianuarie 2008)Restricţii cu simplificări

Malta - RestricţiiPolonia Nu se aplică măsuri reciproce (17

ianuarie 2007)Acces liber

Slovenia Nu se aplică măsuri reciproce (25 mai 2006)

Acces liber, obligaţia înregistrării pentru monitorizare

Slovacia Nu se aplică măsuri reciproce Acces liberUE-2 Bulgaria - Nu se aplică măsuri reciproce

România - Nu se aplică măsuri reciproceSursa: DG EMPL. Notă: *Restricţiile se aplică de asemenea şi detaşării lucrătorilor în anumite sectoare

5

2. Extinderea mobilitatii intracomunitare dupa extindere

2.1. Cetăţeni bulgari sau români care locuiesc în alt stat membru

Dimensiunea exactă a fluxurilor de mobilitate în urma extinderii este dificil de determinat, pentru că datele existente sunt incomplete şi graniţele dintre statele membre sunt larg deschise. Cu toate acestea, statisticile şi datele privind populaţia furnizate de Ancheta asupra forţei de muncă din Uniunea Europeana sugerează că numărul de cetăţeni bulgari şi români, cu reşedinţa în UE 25 a crescut de la 690 000 (2003) la aproximativ 1.8 milioane (la finele 2007); acest proces a început cu mult înainte de aderarea celor doua state, in ianuarie 2007 (vezi Tabelul A1). Aceste cifre corespund unei medii de creştere netă de aproximativ 290 000 de persoane pe an. Românii reprezinta aproximativ 19% din totalul migranţilor intracomunitari, dintre cei care au locuit intr-un alt stat membru în ultimii patru ani, iar bulgarii aproximativ 4% (Figura 1).

Figura 1: Cetatenia migranţilor intracomunitari (grupa de vârstă 15-64 ani), 2007 (în % din totalul migranţilor)

Sursa: Eurostat, Ancheta asupra Forţei de Muncă, 2007. NB: Prin migranţi recenti intracomunitari se inteleg persoanele care locuiesc într-un alt stat membru, de cel mult patru ani.

Principala lor destinaţie a fost Spania, care a primit mai mult de 50% dintre cetatenii români şi bulgari, care au migrat recent in UE. Pentru români, Italia (care a primit aproximativ 25% dintre ei) este pe cea de-a doua poziţie; fluxurile înregistrate spre alte state membre au fost mult mai reduse şi nu au depasit 2% din total. Pentru migranţii originari din Bulgaria, cea de-a doua destinatie importanta a fost Germania (15%) iar Grecia, Italia, Franţa,Regatul Unit al Marii Britanii şi Cipru au primit cote relativ egale din resortisantii celorlalte state (Tabelul 2).

6

Tabelul 2: Principalele destinatii ale migranţiei recente intracomunitare in 2007 (grupa de vârstă 15-64 ani)

Nationalitatea cetăţenilor UE care sunt rezidenti de cel mult de patru ani în alt stat membru

În conformitate cu destinaţia lor principală (% din total)

Polonia 59% in Regatul Unit 17% in Irlanda 11% in GermaniaRomania 57% in Spania 26% in Italia 2% in Regatul UnitGermania 33% in Franta 22% in Austria 18% in Regatul UnitRegatul Unit 39% in Franta 20% in Spania 18% in IrlandaFranta 35% in Regatul Unit 16% in Germania 16% in BelgiaPortugalia 31% in Spania 28% in Franta 28% in Regatul UnitBulgaria 56% in Spania 15% in Germania 7% in GreciaSlovacia 55% in Regatul Unit 21% in Cehia 11% in IrlandaItalia 26% in Spania 23% in Regatul Unit 21% in FrantaLituania 52% în Regatul Unit 33% in Irlanda 10% in GermaniaAlte state 38% in Regatul Unit 17% in Germania 9% in FrantaToate naţionalităţile 18% in Regatul Unit 32% in Spania 10% in Irlanda

Sursa: Eurostat, Ancheta asupra Forţei de Muncă, 2007.

Deşi semnificativa în termeni absoluţi, populaţia cetăţenilor bulgari si romani în cauză este modestă, comparativ cu populaţia totală a ţărilor gazda. Între 2003 şi 2007, proporţia cetatenilor bulgari şi români în populaţia din UE-15 a crescut de la 0,2 la 0,5%, cu diferenţe semnificative fiind inregistrate de la un stat membru la altul (tabelul A1 şi grafic A1). În 2007, cea mai mare proportie de cetateni români sau bulgari a fost inregistrata in Spania şi Italia (1.9 şi, respectiv, 1,1%) (Figura A2).

Cele doua state membre au, de asemenea, cea mai mare proporţie de lucrătorilor bulgari şi români, sositi recent. Cu toate acestea proportia lucratorilor recent sositi din state terte este mult mai mare (Tabelul A3).

2.2. Cetăţeni din UE-109 care isi au resedinta într-un stat membru

Odata cu extinderea Uniunii din 2004, 1,1 milioane de persoane s-au adaugat la numărul de cetăţeni UE-10 care au resedinta într-un stat membru al UE-15. Aceasta populaţie este acum de aproximativ 2 milioane de persoane, faţă de 900 000 înregistrate in 2003, (numărul resortisantilor UE-2/UE-10 care trăiesc într-un stat membru UE 2/UE 10 este, de obicei, neglijabil) (Tabelul A2).

9 Cea mai mare parte a datelor includ Malta si Cipru impreuna cu UE-8 (în UE-10) pentru un punct de vedere exhaustiv privind schimbările rezultate din extindere. Cifrele implicate fiind mici, efectul asupra rezultatelor este neglijabil.

7

In medie, proporţia resortisanţilor din ţările terţe sau a cetăţenilor din alte ţări din UE-15 care îşi au reşedinţa în statele membre din UE-15 este superioară proporţiei resortisanţilor din UE-10 sau din UE-2 ca pouplaţie, chiar după doi ani de la extindere.

În aproape toate statele membre, numărul sositilor recent din state terţe depăşeşte numarul persoanelor venite din alte state membre, excepţii fiind doar Irlanda şi Luxemburg. Mai mult decât atât, în cele mai multe state UE-15, imigrarea din alte ţări a fost mai mare decât cea din UE-10 şi UE-2.

In Irlanda a sosit de departe cel mai mare numar din UE-10 comparativ cu dimensiunea populaţiei, aproximativ 5% din populaţia activa provenind din state UE-10, urmata de Regatul Unit al Marii Britanii, unde această cifră este egală cu 1,2%. Austria şi Luxemburg au de asemenea o proporţie semnificativă de nou veniţi din UE-10, dar semnificativ mai mică decât în Regatul Unit sau Irlanda. Acesta proporţie este foarte scăzuta în toate celelalte state membre, chiar şi în Suedia, care nu a aplicat niciodată restricţii la libera circulaţie a lucrătorilor sau in statele membre care au deschis pieţele lor de muncă în 2006.

2.3. Fluxul de mobilitate văzut din ţara de origine

O analiză a situaţiei in ţările de origine, prezinta un tablou foarte contrastant în statele UE-2 şi UE-10, cu state cu o mobilitate foarte ridicata şi alte state cu o mobilitate redusă. Plecarea cetăţenilor români în alte state membre în timpul ultimilor patru ani reprezinta aproximativ 2,5% din populaţia românească de vârstă activa (Figura 2). În Bulgaria, rata corespunzătoare a mobilităţii este egală cu 1,7%. Dintre toate ţările Uniunii Europene, Lituania a înregistrat cea mai ridicata rata de mobilitate recentă: 3.1% din cetăţenii din această ţară au plecat să trăiască într-un alt stat membru in ultimii patru ani; urmatoarele pozitii sunt ocupate de Cipru (3%), Polonia (2%) şi Slovacia (2%). Deşi substanţiale, ratele de mobilitate intracomunitara pentru Letonia şi Estonia sunt considerabil mai mici. Este interesant de observat că Portugalia a înregistrat de asemenea o rată de mobilitate recenta intracomunitara semnificativa (1,2%), precum si, în mai mică măsură, Irlanda şi Olanda.

Din contra, ratele înregistrate în Republica Cehă şi Ungaria sunt destul de mici, fiind inferioare sau echivalente ratelor inregistrate in numeroase state membre UE -15. Pentru Slovenia, Malta şi Luxemburg, cifrele sunt prea mici pentru a fi statistic fiabile.

Pe termen lung, daca luam in calcul inclusiv imigranţii care au părăsit ţara lor de orgine de mai mult de patru ani, Portugalia şi Irlanda sunt statele cu cea mai mare proporţie de cetăţeni care trăiesc în alt stat membru (9% şi respectiv 8,2%).

8

Figura 2: Procentul de mobilitate în funcţie de ţara de origine - cetăţeni UE care trăiesc într-un alt stat membru (grup de varsta 15-64 ani) (procent din populatia de varsta activa din statul de origine)

Sursa: Eurostat, Ancheta asupra Forţei de Muncă în cadrul Uniunii Europene; date anuale.

NB: Aceste cifre nu includ persoanele nascute şi care au trait mereu intr-un alt stat membru. Datele disponibile pentru Luxemburg, Malta şi Slovenia sunt insuficiente pentru a fi relevante.

2.4. Fluxurile de mobilitate şi detaşarea temporară

După extindere, mobilitatea (precum şi mişcările recente intercomunitare in general) a avut în mare măsură o natură temporară. Conform datelor primite de la anumite state membre, numerosi lucratori mobili se duc în alt stat membru, pentru câteva luni, sau chiar câţiva ani, dar nu intenţionează să se stabilească acolo definitiv. Datele privind Regatul Unit arată de exemplu că aproape jumătate din cetatenii UE-8 care au venit pentru a lucra în Regatul Unit, începând din 2004, au plecat deja. Acelasi lucru se poate spune si despre Irlanda10.

Detasarea temporara a lucrătorilor este, de asemenea, un element important in ecuatia mobilitaţii. Într-adevăr, un număr semnificativ de lucratori provin nu numai din noile state membre, dar şi din UE-15 şi UE-25 (grafic A3 şi 4).

2.5. Evolutia fluxului de mobilitate

Un nou val de mobilitate a lucratorilor provenind din noile state membre pare puţin probabil. Fluxul de mobilitate a lucratorilor din UE-10 spre Marea Britanie şi Irlanda, se pare, ca a atins vârf în 2006, si a scăzut semnificativ în 2007 şi primul trimestru 2008 (grafic A5 şi 6). In plus, se pare că migraţia de întoarcere a personanelor care trăiesc în Regatul Unit este in crestere11. Mai mult decât atât, deschiderea pieţelor pentru lucrătorii din UE-8, în majoritatea statelor UE-15 începând din 2006 a condus la o redistribuire limitata a fluxurilor migratorii catre alte state membre. Cu toate acestea, studiul privind persone straine venite recent (tabelele A1 şi A2) sugerează că această deschidere nu a condus la noul aflux al lucrătorilor din UE-8.

10 Vezi Pollard si al. (2008).

11 Vezi Pollard si al. (2008).

9

Chiar şi în cazurile Bulgariei şi României, numeroase persoane emigrasera deja in cursul ultimilor ani pentru a lucra in UE. Toate datele indica ca majoritatea celor care doreau sa emigreze au făcut-o deja şi că posibilitatea unui nou val de emigrare, prin urmare, este puţin probabil. În plus, toate principalele ţări de origine din cadrul UE, au înregistrat o rapidă creştere a veniturilor şi o reducere a şomajului în ultimii ani (graficele A7 şi 8). Ca rezultat, tentatia de a emigra pare ca s-a diminuat si forta de munca disponibila in UE-2/10 ar trebui să continue să scada12. Mai mult, avand in vedere declinul tinerei generaţii, numărul de lucrători potenţial mobili din UE-2/10, se reduce şi va frana probabil mobilitatea geografica a fortei de munca în cadrul Uniunii Europene.

Având în vedere evoluţia actuală a economiei, este probabil ca scaderea cererii de forta de munca va modera fluxul de lucrători in Uniunea Europeana. De exemplu, recenta încetinire economică inregistrata in Irlanda şi Regatul Unit a condus deja la un declin în numărul de nou veniţi şi, în paralel, o creştere a migraţie de întoarcere. Aceste tendinte demonstreaza că libera circulaţie a lucrătorilor asigura o flexibilitate dubla: lucrătorii imigraeaza atunci cand cererea de mana de lucru exista şi pleaca în cazul în care condiţiile de muncă devin mai puţin favorabile.Exemplele din Suedia, Finlanda, Grecia si Portugalia (unde accesul la piata fortei de munca a fost liber imediat si unde numarul celor noi sositi este mai putin numeros) precum si Germania şi Austria (unde accesul la piata fortei de munca a fost restrans dar numarul lucratorilor a fost mai mare) arata faptul că restricţiile privind accesul la piaţa forţei de muncă au o influenţă limitată asupra distribuţiei intracomunitare a mobilitatii. În cele din urmă, fluxurile de mobilitate sunt subordonate altor factori, cum ar fi cererea globală de forţa de muncă si efectele retelelor create de persoanele straine care sunt deja rezidente sau limba. În cele din urmă, restricţiile nu au ca efect decat sa întârzie ajustările de pe piata muncii. Ele pot chiar spori utilizarea de munca neînregistrata şi antreneaza consecinte sociale care nu sunt de dorit pentru lucratori nedeclarati ca si forta de munca in situatie legala13.

Din 2004, experienţa arată că ridicarea restricţiilor privind accesul pe piaţa fortei de munca reduce probabilitatea pentru cetăţenii noilor state membre de a lucra la negru. Se estimează, de exemplu, că până la 40% din lucrătorilor din UE-8 care au aplicat pentru înregistrare în anul 2004 erau probabil deja în ţara atunci cand Regatul Unit al Marii Britanii a deschis piaţa muncii14. Conform studiilor efectuate în Olanda, ocuparea clandestina a forţei de muncă a cetăţenilor din UE-8 fără obtinerea permiselor de muncă a scăzut după ce Olanda a decis să deschidă piaţa muncii in 200715.

3. Caracteristicile principale ale migranţilor intracomunitari

3.1. Statut pe piaţa forţei de muncă

Marea majoritate a celor care au părăsit recent, Bulgaria, România şi UE-10 au migrat in scop de muncă. Datele colectate pentru 200716 arată că migrantii recenti din Bulgaria şi România au o rată de

12 Vezi Pollard si al. (2008).

13 Vezi Comunicarea Comisiei COM (2007) 628 din 24/10/2007 "Intensificarea luptei împotriva muncii nedeclarate.

14 Ministerul de Interne al Regatului Unit (2004)15 Ministerul Afacerilor Sociale şi Ocuparii forţei de muncă din Olanda (2007) 16 Trebuie menţionat faptul că în unele state membre (de exemplu: Spania şi Irlanda) condiţiile economice, s-au deteriorat recent şi au un impact negativ asupra performanţei lucrătorilor naţionali şi străini de pe piaţa

10

ocupare aproximativ echivalenta cu rata înregistrata în UE-15 şi în mod semnificativ mai mare decât rata generala de ocupare din România şi Bulgaria (Graficul A9). Rata medie de ocupare a forţei de muncă a migranţilor intracomunitari din UE-10 este chiar mai mare.

Rata medie a şomajului lucrătorilor din Bulgaria şi România care intra în UE-15 este mai mare decât rata medie observată în UE-15. Cu toate acestea este mai mica decat rata inregistrata in cazul lucratorilor nou sositi din statele terte. Pentru migranţii recenti din UE-10, rata este putin mai mare decat rata media înregistrată în UE-15.Majoritatea cetăţenilor din UE-10/2, care au migrat recent pentru a-şi gasi un loc de munca sunt salariati in timp ce mai puţin de 10% sunt lucratori independenti.

3.2. Vârsta şi sex Media de varsta a lucrătorilor mobili din Uniunea Europeana este mult mai mica decat varsta medie a populatiei active din ţările de origine şi ţările gazdă. Aproape 80% dintre muncitorii care au părăsit recent UE-10 şi aproape 70% din cei care provin din UE-2 au mai puţin de 35 de ani. În medie, femeile par mai bine reprezentate în rândul migranţilor din UE-2, în timp ce in ceea ce priveste migratia din UE-10 raportul femei /barbati este similar cu cel din ţările de origine şi ţările gazdă.

3.3. Profesii, competente şi sectoare Nou veniţii în Bulgaria şi România au tendinţa de a lucra în special în agricultură, construcţii, hoteluri, servicii de catering şi servicii casnice. Cei din UE-10 au găsit în cea mai mare parte locuri de muncă în industria manufacturiera, constructii, restaurante, servicii catre companii şi la domiciu persoanelor fizice (Tabelul 3).

Tabelul 3: Ocuparea forţei de muncă pe activitati economice pentru totalul fortei de munca din UE-15, comparativ cu migratia recenta din UE -10/2 în 2007 (în % din totalul populatiei active pe fiecare grup) Activitate economică (NACE)

totalul fortei de munca din UE-15

Migranţie recenta UE -10

Migranţie recenta UE - 2 (BG / RO)

Agricultură 3.1 2.3 7.1Pescuit 0.1 0.0Minerit şi exploatare în miniera

0.2

Industria manufacturiera

17.5 25.3 10.0

Productie si distributie de energie, gaze şi apă

0.7

Constructii 8.3 13.2 28.4Comerţ cu ridicata şi comerţul cu amănuntul

14.3 12.1 6.3

Hoteluri şi restaurante 4.6 13.3 13.2Transport, depozitare şi comunicaţii

6.1 7.7 2.0

Intermedieri financiare 3.3Imobiliar, închirieri şi 10.6 9.4 6.4

11

servicii de afaceriAdministratie Publica 7.4Educatie 7.1 2.0Sănătate şi actiuni sociale

10.7 6.3 3.1

Servicii colective, sociale si personale

4.9 4.0 2.1

Servicii casnice 1.3 2.1 19.4Organizatii extrateritoriale

0.1

Sursa: EFT comunitar, date anuale.

Migranţii din UE-10 care au sosit ultimii ocupa locuri de muncă care necesita mai degrabă competente intermediare, si mai ales locuri de munca putin calificate. Sunt rare cazurile in care exercita meserii cu un nivel inalt de calificare. Ponderea lucrătorilor mobili recent sositi in UE-2 angajaţi în meserii cu un nivel inalt de calificare este si mai mica. Un mare numar dintre ei lucreaza in artizanat si ocupa locuri de munca care necesita o calificare foarte redusa.

Tabelul 4: Ocupaţiile lucrători rezidenţi în comparaţie cu cele ale imigranţilor recenti din UE-10/ 2 în 2007 (în% din total)

Profesii totalul fortei de munca din UE-15

Migranţie recenta UE -10

Migranţie recenta UE2 (BG / RO)

Profesii inalt calficate

Membri ai executivului si corpului legislativ, cadre superioare din administratia publica

8.8 2.6

Profesii intelectuale si stiintifice

13.9 4.3 3.1

Profesii intermediare 17.4 5.2 2.4Profesii cu o calificare medie

Angajati tip administrativ 11.9 4.4 2.0Personal de serviciu şi vanzatori magazin / piaţă

13.9 17.6 16.0

agricultori şi lucratori calificati in munci agricole şi pescuit

2.5 2.9

Artizani si meserii de tip artizanal

13.6 16.0 28.3

Operatori instalatii si masini 8.1 18.0 4.4Profesii cu o calificare redusa

Lucratori necalificati 9.9 31.0 39.1

Sursa: EFT comunitar, date anuale.

12

În general, lucrătorii mobili în UE-10/2 au îmbogăţit gama de calificari a forţei de muncă din UE-15. Proporţia absolvenţilor de învăţământ superior în rândul migranţilor recenti din UE-10/2 pare uşor mai mică decât cea din UE-15. În plus, proporţia care au un nivel mediu de educaţie este mai mare decât în cea din UE-15, si în timp ce proportia lucrătorilor necalificaţi in randul migrantilor recenti UE 2 nu este mai mare decât cea din UE-15, ea este net mai scăzuta in ceea ce priveste migranţii din UE-10 (grafic A9). Cu toate acestea, comparaţia între proporţia de lucrători în UE-10/2 care au calificare medie şi înaltă şi proporţia celor care ocupa locuri de muncă ce necesita calificare medie sau necalificata indică faptul că nu toti exercita o profesie care sa corespunda nivelului lor de calificare.

Ponderea lucrătorilor cu înaltă calificare în rândul imigranţilor recente este, în medie, puţin mai mare decât în totalul forţei de muncă din ţările lor de origine. Cu toate acestea, procentul migrantilor recenti cu calificare medie tinde să fie mai mic decât în totalul forţei de muncă, în timp ce ponderea migranţilor necalificati este relativ mai mare. În general, aceste date nu par să indice faptul că UE-10/2 sufera de un exod disproporţionat a lucrătorilor cu înaltă calificare.

4. Impact asupra economiei, piaţei forţei de muncă şi societatii

4.1. Impactul asupra creşterii economice, PIB pe cap de locuitor şi inflaţiei

Fluxurile de mobilitate UE-10/2 au avut un impact pozitiv semnificativ asupra creşterii economice în UE. Un studiu a arătat că, fluxurile suplimentare de mobilitate din UE-8 între 2004 şi 2007 au condus la cresterea PIB-ului total in UE extinsa cu aproximativ 0,17% pe termen scurt şi de 0.28% pe termen lung. În aceeaşi perioadă, fluxurile de mobilitate UE-2 au dus la o creştere a PIB-ului de 0,15% pe termen scurt şi de 0,27%, pe termen lung17. De asemenea, în acelaşi studiu se precizeaza că impactul asupra PIB-ului pe cap de locuitor în ţările gazdă este practic zero pe termen scurt şi uşor pozitiv pe termen lung. Alte studii confirmă faptul că aceste fluxuri au avut un efect pozitiv asupra PIB-ului total si au un impact moderat asupra PIB pe cap de locuitor18.

În plus, cercetarile arată că mobilitatea forţei de muncă din statele membre, a contribuit la reducerea presiunilor inflaţioniste, în cele mai multe ţări gazdă, insa a antrenat o creştere (temporară) a inflaţiei în ţara de origine19.

4.2. Impactul asupra finanţelor publice, sistemelor de protecţie socială şi serviilor publice

Deşi există variaţii conform cu diferite funcţii ale sistemelor de protecţie socială şi diferitelor niveluri de administrare, impactul migraţiei recente si a fluxurilor de mobilitate asupra finanţelor publice şi a sistemului de asistenţă socială (inclusiv finanţarea acestuia) este neglijabil sau pozitiv la nivel naţional. De exemplu, datele din Regatul Unit arată că o singura minoritate de resortisanţi UE-8 a solicitat prestaalocatii sau ajutor pentru locuinta finantat prin impozitare20. In unele cazuri migratia si fluxurile de mobilitate au exercitat o presiune în vederea organizării la nivel local de servicii în domeniile educaţiei, locuintei şi sanatatii21.

17 Vezi Brücker si al. (2008).18 Vezi de exemplu Barrel si al. (2007)19 Vezi de exemplu Barrel si al. (2007) şi Blanchflower si al. (2007)20 Ministerul de Interne al Regatului Unit (2008). 21 Pentru o privire de ansamblu, a se vedea nota de subsol 3.

13

4.3. Impactul asupra salariilor şi a ocupării forţei de muncă

Practic toate studiile disponibile indică faptul că, mobilitatea fortei de muncă după extindere a avut un impact redus asupra salariilor şi asupra încadrarii în muncă a lucrătorilor locali. Aceste studii nu indică dezechilibre puternice pe piata muncii cauzate de mobilitatea intracomunitara, chiar şi în statele membre care înregistrează afluxurile de muncă cele mai masive.

De exemplu, un studiu arată că salariul mediu în UE-15 este doar cu 0.08% mai mic pe termen scurt în comparaţie cu ce ar fi fost fără sosirile suplimentare de lucrători mobili din UE-8. Pe termen lung incidenţa este zero. Pe termen scurt, impactul asupra ocupării forţei de muncă este, de asemenea, foarte mic, creşterea medie a ratei şomajului în UE-15 fiind estimata la doar 0.04 puncte procentuale pe termen scurt. Pe termen lung, intrarea lucrătorilor din UE-8 nu a avut nici un impact, consecinţele fiind, de asemenea, minime in ceea ce priveste mobilitatea UE-222. Chiar şi ţinând cont de diferenţa de aptitudini în rândul lucrătorilor, repercusiunile tind sa fie moderate pentru toate categoriile de calificari. Diverse studii confirma această analiză de impact asupra salariilor şi ocuparii23.

Trebuie menţionat faptul că aceste efecte induse de fluxul de mobilitate sunt izolate şi că alţi factori care afectează salariile şi ocuparea forţei de muncă nu au fost luati în considerare. Datele privind principalele ţări de destinaţie în Europa arată că salariile şi indemnizaţile nominale au continuat să crească în mare măsură şi şomajul a scăzut în cele mai multe cazuri, chiar şi pentru lucrătorii mai puţin calificaţi şi în sectoarele care au experimentat sosiri recente masive de lucrători din alte state membre (grafic A10, 11 şi 12 şi nota de subsol 3).

4.4. Transfer de bani catre ţările de origine

Remitenţele lucratorilor care se afla in strainatate pot reprezenta o importantă sursă de venituri pentru ţara de origine, şi pot contribui la creşterea economica prin dezvoltarea cererii globale si finantarea investiţiilor în educaţie sau în crearea de afaceri capital-intensiv . Datele privind remitenţele arată că acestea au o puternică contribuţie la PIB în mai multe state membre din UE, în special în Polonia, ţările baltice şi în special în România şi Bulgaria (grafic A13).

4.5. Exodul creierelor şi lipsă de forţă de muncă în ţara de origine În unele ţări, emigrarea lucrătorilor - mai ales tineri – a suscitat preocupări legate de exodul creierelor şi lipsa forţei de muncă. Mai multe rapoarte arată că emigrarea a determinat un deficit de munca în unele ţări, cum ar fi ţările baltice şi Polonia.

Cu toate acestea, în multe ţări, deficitul de forta de munca a crescut si datorită altor factori decât emigrarea, şi anume, puternica creştere economică, populatie activa relativ redusa în special printre tineri şi persoanele mai în vârstă şi o mobilitate interna redusa. În plus, deficitul de forţă de muncă afectează anumite sectoare ale economiei (de exemplu, construcţii, hoteluri şi restaurante) şi anumite profesii (în domeniul de sănătate de exemplu). De asemenea, diferenţele dintre calificările persoanelor emigrate şi mana de lucru din ţările de origine par a fi mici şi, sugerează că exodul creierelor este,

22 Vezi nota de subsol nr 17.23 Vezi de exemplu Longhi si al. (2004 şi 2008), Lemos şi PORTES (2008), Blanchflower si al. (2008), Doyle si al. (2006), Pajares (2007), Baas si al. (2007), BMWI (2007) şi Prettner Stiglbauer (2007).

14

probabil, limitat. Ar trebui remarcat, de asemenea, că nivelul de înscriere în învăţământul superior in UE-10/2 este în creştere în ultimii ani, ceea ce ar putea compensa emigrarea de forta de munca calificata24.

4.6. Impactul social Se pare că in ceea ce priveste conditiile de viaţa a noilor veniţi sunt diferite de cele ale resortisanţilor din ţara gazdă (risc crescut de sărăcie, nivel mai mic de educaţie a copiilor, dificultati de acces la locuinţe, sănătate şi alte servicii sociale), dar până in prezent nici o evaluare globală nu este disponibila cu privire la veniturile şi condiţiile de viaţă ale lucrătorilor, in special bulgari şi români, care au migrat in alte ţări din UE după 1 ianuarie 2007. Studii realizate în unele ţări de origine arată că plecarea unuia sau ambilor părinţi la muncă în străinătate are efecte negative asupra coeziunii familiale şi asupra copiilor25.

5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Lucrătorii din Bulgaria, România şi UE-10 au contribuit pentru a răspunde cererii in crestere de forta de muncă din ţările gazdă. Ei au participat activ la creşterea sustinuta a economiei. Informatiile disponibile arata ca mobilitatea intercomunitara dupa extindere nu a condus - şi probabil nu va conduce- la grave perturbări pe piaţa forţei de muncă.

În plus, se pare că fluxurile de mobilitate din UE-2 şi UE-8 au atins deja maximul lor si cea mai mare parte a mobilitatii intercomunitare a fost de natură temporară. Creşterea rapidă a veniturilor si a cererii de forta de muncă în ţările de origine, combinat cu scăderea semnificativa a numărului de tineri care doresc sa emigreze, par sa conduca la reducerea fluxului de lucrători si va avea ca rezultat probabil o scădere şi mai mare a ofertei în cadrul Uniunii Europene.

În plus, volumul şi direcţia fluxurilor de mobilitate sunt mai influenţate de cererea şi oferta generală de locuri de muncă, precum şi de alţi factori decât restricţiile privind accesul pe piaţa forţei de muncă. Mai mult decât atât, aceste restricţii pot frana ajustările pieţei fortei de muncă şi pot duce la cresterea muncii nedeclarate. Alte soluţii ar putea fi avute în vedere pentru a raspunde mai bine preocuparilor potrivit carora deschiderea pietelor fortei de munca se face in detrimentul rezidenţilor. Aceasta ar putea include politicile de ocupare pentru şomeri (în special cei mai puţin calificaţi) pentru a găsi un loc de munca. Aceasta nu înseamnă că valoarea costului economic şi social a fost nul. Cu toate acestea, experienţa arată că, in locul luarii de masuri de restricţie a accesului pe piata muncii impuse cetăţenilor, alte soluţii permit gestionarea acestor costuri în mod mai eficient. Orice efect privind servicile publice, locuinţele, coeziunea socială, exploatarea sau munca neînregistrata trebuie să fie studiat. Lipsa de condiţii favorabile care să permită lucrătorilor mobili sa se integreze în societatea gazdă, poate conduce la probleme sociale şi la pierderea atuurilor economice ale mobilitatii. Comisia recomandă statelor membre sa consolideze politici de integrare şi incluziune socială pentru lucrătorii mobili şi familiile acestora, prin intermediul măsurilor şi instrumentelor comunitare existente, de exemplu, in materie de

24 Vezi nota de subsol nr 3 şi Brücker et al. (2008). 25 Pentru o privire de ansamblu, a se vedea nota de subsol 3.

15

politica culturală, de limbă şi de educaţie, sau lupta împotriva discriminării şi recunoaşterea competentelor.

Problemele exodului creierelor şi lipsei fortei de muncă din ţara de origine pot fi rezolvate prin măsuri de creştere a populaţiei angajate, continuarea ameliorarii calitatii invatamantului si formarii profesionale, prin asigurarea de condiţii bune de lucru pentru angajaţii din sectorul public, si încurajarea migraţiei de intoarcere sau promovarea mobilitatii interne a muncii şi imigrarii extracomunitare.

Comisia concluzionează că impactul general al mobilităţii după extindere a fost pozitiv. Este de aşteptat ca această comunicare impreuna cu documentele justificative sa ofere statelor membre informaţiile necesare pentru a-si reconsidera poziţiile cu privire la cea de-a doua fază a dispoziţiilor tranzitorii pentru Bulgaria şi România.

În plus, libera circulaţie a lucrătorilor este una din libertăţile fundamentale garantate de tratat. Ea are o contribuţie pozitivă asupra pietelor muncii din Europa şi reprezintă un element esenţial al strategiei europene privind ocuparea la care au subscris toate statele membre. Este, în acelaşi timp, un simbol puternic şi pozitiv al Europei fiecarui cetăţean al Uniunii Europene. În acest scop, statele membre au declarat, când au semnat tratatele de aderare ca se vor avea in vedere cat mai rapid posibil spre o punere integrală în aplicare a acquis-ului comunitar în acest domeniu. Orice decizie luată la acest stadiu, statele membre trebuie să fie pregătite pentru a deschide pieţele lor de muncă pentru a onora angajamentele asumate în cadrul tratatelor.

Comisia consideră că trecerea la libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul UE este un puternic semnal politic, în special la cea de-a cincea aniversare a extinderii din 2004. În consecinţă, invită statele membre sa decida dacă menţin restricţii, dată fiind situaţia de pe pietele muncii, fără a aduce atingere drepturilor lor de a aplica dispoziţii tranzitorii în conformitate cu tratatele de aderare. Comisia recomandă, implicarea deplina a partenerilor sociali în procesul de pregătire a acestor decizii.

Având în vedere tendinţa actuală a economiei şi de potenţialul impact asupra pietei muncii, experienţa arată că mobilitatea transfrontaliera are tendinţa de a se autoregla şi scade în timpul încetinirii economice. Comisia reaminteste că tratatele de aderare conţin o clauză de salvgardare care permite statelor membre care aplică legislaţia comunitară privind libera circulaţie a lucrătorilor sa solicite ulterior reintroducerea de restrictii in cazul in care suferă sau sunt prezumate sa apara perturbări pe piata muncii.

Comisia reaminteşte, de asemenea, că, în conformitate cu Tratatul de aderare, un stat membru care mentine măsurile naţionale care restricţionează libera circulaţie a lucrătorilor la sfârşitul perioadei de cinci ani de la data aderării, poate continua să aplice aceste măsuri până la sfârşitul perioadei de şapte ani, dacă se produc sau pot să apară perturbări grave pe piata muncii, şi după informarea Comisiei. Comisia va indeplini apoi rolul de gardian al tratatelor pe baza dovezilor furnizate de statele membre.

16

ANEXA 1: Statistici

Tabelul A1: Ponderea cetăţenilor străini cu reşedinţa în UE-27, 2003 - 07 (% din totalul populaţiei)

Sursa: Eurostat

17

Tabelul A2: Ponderea cetăţenilor străini cu reşedinţa în UE-27, 2003 - 07 (in 1000)

Sursa: Eurostat

18

Grafic A1: Rezidenti straini in UE, în 2003 - 07 (în% din totalul populatiei rezidente)

Sursa: Eurostat, sursele de date naţionale, DG Ocuparea Forţei de Muncă

Graficul A2: Ponderea în total populaţie a cetăţenilor UE care locuiesc în alt stat membru, 2007 (% din populaţie)

19

Tabel 3: Procentul de noi sositi in totalul fortei de munca (grupa de varsta 15-64 de ani), 2007

Sursa: Eurostat

Graficul A3: Lucratorii detasati dupa tara trimitatoare, 2006 (in 1000)

20

Graficul A4: Lucratori detasati din UE 15 si UE 10 dupa statul primit, 2006 (in 1000)

Graficul A5: Intrarile lucratorilor migranti UE 8 in UK

21

Graficul A6: Intrarile lucratorilor migranti UE 10 si UE2 in Irlanda

Graficul A7: Convergenta PIB per capita 2000-2007

22

Graficul A8: Rata somajului in UE, 200 si 2007

Graficul A9: Impactul socio- economic a mobilitatii recente UE -2/UE 10 in UE 15 (grupa de varsta 15-64) (% din total)

23

Graficul A10: Dezvoltarea veniturilor brute si a salariilor din industrie si servicii (exclusiv administratia publica), 2000 – 2008 (2000=100)

Graficul A11: Rata somajului , 2000- 2008

24

Graficul A12: Rata somajului , 2000- 2008

Graficul A13: Remitentele lucratorilor ca procent din PIB, 2006 (%)

/tt/file_convert/5e47f08edea331129435e735/document.doc

25