I. Comisia Europeana

Comisia europeaneste organul executiv alUniunii Europene. Comisia este responsabil pentru ntocmirea propunerilor legislative, implementarea deciziilor i aprarea tratatelor Uniunii precum i coordonarea activitilor curente ale Uniunii. Comisia funcioneaz ca un cabinet de guvern, format din 27 de membri cunoscui ca comisari (informal).Fiecarestat membru al Uniunii Europeneare un membru n Comisie, iar acetea au obligaia de a reprezenta interesele comune ale UE i nu interesele naionale ale statului din care face parte. Unul dintre cei 27 este Preedintele Comisiei (actualmenteJose Manuel Barroso) este propus deConsiliul Europeani ales de ctreParlamentul European. Consiliul nominalizeaz ceilali 26 de membri ai Comisiei n acord cu preedintele nominalizat, iar ulterior cei 27 de membri ca un singur corp sunt supui votului de investitur a Parlamentului European.Prima Comisie Barroso a intrat n funcie la sfritul anului 2004 iar cea de-a doua Comisie Barroso a intrat n funcie n 2010. Termenul de Comisie este folosit ori pentru ai desemna pe cei 27 de membri aiColegiului Comisarilorsau pentru a desemna inclusiv organismele administrative format din 23.000 de funcionari publici europeni care sunt mprii n departamente numiteDirectorate-GeneraleiServicii.Limbile interne de lucru ale Comisiei sunt engleza, franceza i germana. Membrii Comisiei i cabinetele lor (echipele de lucru) au sediul nCldirea BerlaymontdinBruxelles.Comisia European deriv din una din cele 5 instituii create n sistemul supranaional al Comunitilor Europene, urmnd propunerea luiRobert Schuman(ministrul de externe al Franei) din 9 mai 1950. Funcionnd din 1951 ca nalta Autoritate n Comunitatea European a Crbunelui i Oelului, comisia a suferit numeroase schimbri n privina competenelor i a componenei, sub diferii preedini, implicnd cele trei comuniti.

1.nfiinareaPrima Comisie a fost nfiinat n 1951 drept nalta Autoritate i era format din nou membri sub preedinia luiJean Monnet. nalta Autoritate a fost un organ executiv supranaional a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO). A intrat n funciune pentru prima dat n 10 august 1952 nLuxembourg. n 1958Tratatul de la Romaa instituit dou noi comuniti alturi de CECO, Comunitatea Economic Europeana (CEE) i Comunitatea European a Energiei Atomice (EuroAtom). Totui organele administative ale acestor comuniti erau denumite Comisii i nu nalt Autoritate. Motivul schimbrii denumirii a fost noua relaie dintre executiv i Consiliu. Unele state precum Frana si-a exprimat rezervarea fa de puterile pe care le are nalta Autoritate i ar fi dorit limitarea sau transferul lor ctre Consiliu.Louis Armanda condus prima Comisie a EuroAtom.Walter Hallsteina condus prima Comisie a Comunitii Economice Europene (CEE) care s-a ntlnit pentru prima dat pe 16 ianuarie 1958 la Castelul Val-Duchesse din Bruxelles. Acesta a obinut un acord privind preul cerealelor i a fcut de asemenea o bun impresie rilor tere atunci cnd si-a fcut debutul internaional la negocierile comerciale privind acordul general privind tarifele i comerul. Hallstein a consolidat legislaia european i a nceput s aib un impact important n legislaia naional.

2.Dezvoltarea iniialCele trei organisme, denumite colectiv Executivele Europene, au co-existat pn la 1 iulie 1967 cndTratatul de fuziunele-a combinat ntr-o singur administraie sub preedinia lui Jean Rey. Datorit fuziunii, Comisia Rey a crescut temporar la un numr de 14 membri, dei toate Comisiile viitoare au fost reduse din nou la nou membri, urmnd formula ca fiecare stat membru de dimensiuni reduse s dein un comisar iar statele mari cte doi comisari.Comisia Rey a finalizat uniunea vamal a Comunitilor n 1968 i a militat pentru unParlament Europeanmai puternic i ales direct de cetenii comunitii.n ciuda faptului c Rey a fost primul preedinte al Comisiei unificate, Hallstein este considerat primul preedinte al Comisiei moderne.Comisiile Malfatti i Mansholt au urmat lucrul pentru crearea unei cooperri monetare i prima extindere ctre nord n 1973.O dat cu extinderea, Comisia a crescut la 13 membri sub Comisia Orteli (Regatul Unita primit 2 locuri de comisar din cauza faptului c este un stat mare), care s-a confruntat cu instabilitatea internationala si economic din acea perioad.Reprezentarea extern a Comunitii a fcut un pas nainte cnt Preedintele Roy Jenkins, ales preedinte n ianuarie 1977 dup ce ocupase funcia de Secretar al Afacerilor Interne al Guvernului laburist al Regatului Unit,devenind primul preedinte care particip la summitul G8 din partea Comunitii.Asemenea Comisiei Jenkins, Comisia Gaston Torn a supravegheat extinderea Comunitii spre sud, n timp ce lucra laActul Unic European.

3.Puteri i atribuiiComisia a fost nc de la nceput conceput s acioneze ca o autoritate independent supranaional separat de guvernele naionale. A fost descris ca fiind singurul organism pltit s gndeasc european.Membrii sunt propui de guvernele statelor membre, unul din partea fiecreia, totui acetia au obligaia de a funciona independent i neutru fr a fi influenai de guverne care i numesc. Aceasta contrasteazConsiliul European, care reprezint guvernele,Parlamentul European, care reprezint cetenii iComitetul Economic i Social, care reprezint societatea civil.Conform art. 17 din Tratatului Uniunii Europene, Comisia are cteva atribuii: dezvoltarea de strategii pe termen mediu, conceperea de proiecte legislative i medierea procesului legislativ, reprezentarea UE n negocierile comerciale, emiterea de decizii i reglementri, de exemplu politica privind competiia, concepereabugetului Uniunii Europeneprecum i supravegtherea implementrii tratatelor i legislaiei comunitare. Puteri executive

nainte de intrarea n vigoare aTratatului de la Lisabona, puterile executive ale Uniunii erau deinute de ctreConsiliul Europeancare conferea Comisiei puterea de a exercita anumite atribuii. Totui, Consiliului i era teoretic permis s retrag atribuiile i puterile acordate Comisiei, exercitndu-le direct sau impunnd condiii pentru ale acorda. Acest lucru a fost schimbat deTratatul de la Lisabona, dup care Comisia i exercit puterile doar n virtutea tratatelor. Puterile Comisiei sunt mai restrnse dect a celor pe care le au majoritatea executivelor naionale, n parte din cauza faptului c Comisia nu are atribuii n domenii precum relaii externe, unde puterea este deinut de Consiliul European, care conform unor analize este considerat parte a puterii executive.Avnd n vedere c sub Tratatul de la Lisabona, Consiliul European a devenit o instituie oficial cu puterea de a numi Comisia, se poate spune c cele dou organisme dein mpreun puterea executiv a Uniunii (Consiliul European deine de asemenea puteri executive individuale la nivel naional). Totui, Comisia este cea care deine puterea executiv nUniunea European. Puterile guvernamentale ale Comisiei au fost de un asemenea fel nct fostul prim-ministru belgian, Guy Verhofstadt a propus schimbarea numelui n Guvernul European, afirmnd c actualul nume al comisiei este ridicol. 3.Iniiativ legislativ

Comisia European difer de celelalte instituii prin faptul c numai aceasta are iniiativ legislativ nUniunea European, ceea ce nseamn c numai Comisia poate face propuneri oficiale de legislaie. Puterea legislativ nu are drept la iniiativ legislativ. SubTratatul de la Lisabonanu este permis nici un act legislativ n domeniul politicii externe i de securitate comun. n alte domenii, totui, Comisia i Parlamentul pot cere legislaie comunitar. n cele mai multe cazuri, Comisia iniiaz bazele acelor propuneri, monopolul fiind proiectat pentru a asigura coordonarea i coerena legislaiei Uniunii.Acest monopol a fost contestat de unii care afirm c Parlamentul ar trebui s aib dreptul, la fel ca majoritatea parlamentelor naionale n acest domeniu. Totui, Consiliul i Parlamentul pot solicita Comisiei proiecte legislative, dar Comisia are puterea de a refuza solicitrile, aa cum a fcut n 2008 fa de conveia transnaional colectiv. Sub Tratatul de la Lisabona, cetenii UE au de asemenea posibilitatea s solicite Comisiei s legifereze un anumit domeniu printr-o petiie semnat de un milion de ceteni, dar aceast lucru nu este obligatoriu. Puterile Comisiei pentru a propune legislaie a fost n general centrat pe reglementri economice. Ea a prezentat un numr mare de reglementri bazate pe principiul precauiei. Aceasta nseamn c reglementarea dreptului de preemiune are loc n cazul n care exist un pericol credibil pentru mediu sau asupra sntii umane, de exemplu combaterea schimbrilor climatice i limitarea organismelor modificate genetic. Acest lucru este spre deosebire de reglementrile de ponderare pentru efectul lor asupra economiei. Astfel, Comisia propune adesea legislaie mai strict dect n alte ri. Avnd n vedere dimensiunea pieei europene acest lucru a fcut ca legislaia UE s influeneze puternic piaa mondial. Recent, Comisia a nceput s creeze o legislaie penal european. n 2006, o deversare de deeuri toxice n largul coasteiCoasta de Filde, de pe o nav european a determinat Comisia s analizeze legislaia de combatere a deeurilor toxice. ComisarulFranco FrattiniiStavros Dimasau prezentat ulterior ideea infraciunii ecologice. Dreptul lor de a propune legislaie penal a fost contestat laCurtea de Justiie a Uniunii Europeneiar aceasta a admis contestaia. ncepnd cu 2007, singurele propuneri de legislaie penal a fost directiva pentru drepturile de proprietate intelectual, precum i o modificare a deciziei cadru din 2002 contra terorismului, interzicerea incitrii la activiti de terorism, recrutarea (n special pe internet) i antrenarea.

4.AplicareaO dat ce legislaia este trecut de Consiliu i Parlament, devine responsabilitatea Comisiei s se asigur c ea este implementat i aplicat. Comisia facea asta n primul rnd prin intermediul statelor membre sau prin intermediul ageniilor sale. Pentru adoptarea msurilor tehnice necesare, Comisia este asistat de comisii formate din reprezentaii ai statelor membre i a lobby-urilor publice(un proces cunoscut cu jargonulcomintologie).n plus, Comisia este responsabil pentru punerea n aplicare a bugetului UE, asigurnd, mpreun cu Curtea de Conturi, c fondurile UE sunt cheltuite corect.n special, Comisia are datori de a se asigura c tratatele sunt respectate i chiar de a obliga statele membre sau alte institutii s respecte legislatia si tratatele prinCurtea de Justiie a Uniunii Europene. n acest rol este cunoscut neoficial ca gardian al tratatelor. n cele din urm, Comisia are de asemenea atribuii pentru reprezentarea extern a Uniunii, alturi de statele membre i de Politia Comun pentru Afaceri Externe i Politica de Securitate, reprezentnd Uniunea n organisme precumOrganizaia Mondial a Comerului. Este de asemenea un obicei ca Preedintele Comisiei s participe la reuniunile G8.5.OrganizareComisia i are sediul principal laBruxelles, unde se afl biroul preedintelui i sala de sedin a Comisiei care se afl la etajul 13 al Cldirii Berlaymont. De asemenea, Comisia i desfoar activitatea n numeroase alte cldiri dinBruxellesiLuxembourg. Atunci cnd Parlamentul European se ntrunete nStrasbourg, comisarii se ntlnesc de asemenea acolo, n CldireaWinston Churchillpentru a avea posibilitatea de a participa la dezbaterile Parlamentului. Comisia este mprit n departamente cunoscute sub numele de Direcii Generale (DG) care pot fi asemnate ministerelor din statele membre. Fiecare acoper domenii specifice, cum ar fi agricultura sau justiia i drepturile cetenilor sau a serviciilor interne, cum ar fi resursele umane i traducere i sunt conduse de Directori-Generali, care rspunde n faa unui comisar. Portofoliul de comisar poate fi susinut de ctre mai multe Direcii Generale, ele pregtind propuneri legislative si directive care sunt aprobate de majoritatea comisarilor i sunt transmise ctreParlamentul Europeani ctreConsiliul Uniunii Europenepentru examinare.Au existat critici c fragmentarea structurii Directoratului General duce la pierderi financiare considerabile. n plus, direciile generale pot exercita un control considerabil asupra unui comisar astfel nct comisarul s aiba ct mai putin timp s nvee i s preia controlul asupra personalului lor.n conformitate cu datele publicate de Comisie, 23.043 de persoane au fost angajate de Comisie ca oficiali sau agenti temporari n aprilie 2007. n plus fa de acetia, au fost angajati ca personal externalizat 9019 persoane (de exemplu, agenti contractuali, experti nationali detasati, experti tineri, stagiari, etc).Cea mai mare direcie general este Direcia General pentru Traduceri, cu un personal de 2186 , cei mai multi fiind de nationalitate belgian (21,4%), probabil pentru c majoritatea activitilor au loc la Bruxelles.Serviciul Civil European este condus de un Secretar General, n prezent Catherine Day. 6. Cadrul legalConf. disp. art. 211 pp din Tratatul CE i art. 124 ppEURATOMComisia este un organ comunitar. n viitoarea Constituie European cadrul legal al Comisiei este reglementat de art. 25, III-250 din proiectul de constituie. Comisia nu a avut pn acum mari competene n domeniul Colaborrii poliieneti i justiiare n domeniul penal, precum i n cel al Politicii externe i de securitate comune a UE (deci n sfera definit de cel de-al II-lea i al III-lea pilon). Acest lucru se poate ns schimba odat cu noua constituie elaborat de Conventul European, cu condiia ca aceasta s fie ratificat de toate cele 27 de state membre i deci s intre n vigoare.

7.Viitorul comisiei

Tratatul privind noua constituie a Europei prevede la art. I-26 alin. 5 i 6 reducerea pe termen lung a numrului membrilor comisiei la 2/3 din numrul statelor membre. Numai prima comisie, numit la intrarea n vigoare a constituiei va mai fi alctuit din cte un cetean al fiecrui stat membru. Dup acest prim mandat comisia inclusiv preedintele i ministrul de externe al UE va fi compus dintr-un numr de membri egal cu dou treimi din numrul statelor membre, cu excepia cazului n care Consiliul European nu va hotr cu unanimitate de voturi modificarea acestui numr. Reducerea numrului de membri ai comisiei are ca scop creterea eficienei activitii acesteia, resp. a capacitii de aciune a comisiei ntr-o UE lrgit. Principiul rotaiei posturilor, conform cruia membrii comisiei micorate vor fi alei din rndul statelor membre, este prevzut i n proiectul de constituie. Conform Tratatului Constituional preedintele comisiei va fi ales de parlament, la propunerea Consiliului de Minitri, lucru care va contribui la creterea legitimitii democratice a comisiei i va ntri n general poziia preedintelui fa deConsiliul EuropeaniConsiliul de Minitri.

8. Membrii comisieiComisia actual a fost aleas deParlamentul Europeanpe 9 februarie 2010.ComisarImaginePortfoliuStatPartidNote

Jose Manuel BarrosoPreedintePortugaliaPopularNaional:PSD

Catherine AshtonPrim-Vicepreedinte;Afaceri Externe i Politica de SecuritateMarea BritanieSocialistNaional:Laburist

Viviane RedingVice-preedinte;Justiie, Drepturi Fundamentale i CetenieLuxembourgPopularNaional:CSV

Joaquin AlmuniaVice-Preedinte;CompetiieSpaniaSocialistNaional:PSOE

Siim KallasVice-Preedinte;TransportEstoniaLiberalNaional:PER

Neelie KroesVice-Presedinte;Agenda DigitalOlandaLiberalNaional:VVD

Antonio TajaniVice-Preedinte;Industrie i AntreprenoriatItaliaPopularNaional:PDL (Italia)

Maro efoviVice-Preedinte;Relaii Inter-Instituionale i AdministraieSlovaciaSocialistNaional:Smer

Olli RehnVice-Preedinte;Afaceri Economice i Monetare.FinlandaLiberalNaional:KeskustaA fost fcut Vice Preedinte i a obinut noi responsabilit fa de euro, n 2011.[40]

Janez PotonikMediuSloveniaLiberalNaional: LDS

Andris PiebalgsDezvoltareLetoniaPopular

Michel BarnierPiaa Intern i ServiciiFranaPopularNaional:UMP

Androulla VassiliouEducaie, Cultur, Multilingvism i TineretCipruLiberalNaional:EDI

Algirdas SemetaTaxare i Uniunea Vamal, Audit i Anti-FraudLituaniaPopular

Karel De GuchtComerBelgiaLiberalNaional:VLD

John DalliPolitica de Sntate i ConsumMaltaPopularNaional:PN

Mire Geoghegan-QuinnCercetare, Inovare i tiinIrlandaLiberalNaional:FF

Janusz LewandowskiPrograme Financiare i BugetPoloniaPopularNaional:PO

Maria DamanakiAfaceri Maritime i PescuitGreciaSocialistNaional:

Kristalina GeorgievaCooperare Internaional, Ajutoare Umanitare i Situaii de Criz]]BulgariaPopularNaional: propus de

Gnther OettingerEnergieGermaniaPopularNaional:CDU

Johannes HahnPolitic RegionalAustriaPopularNaional:VP

Connie HedegaardAciune pentru climatDanemarcaPopularNaional:KFP

Stefan FuleExtindere i Politica European de VecintateRepublica CehSocialistNaional:SSD

Laszlo AndorOcuparea forei de munc, Afaceri Sociale i IncluziuneUngariaSocialistNaional:MSZP

Cecilia MalmstromAfaceri InterneSuediaLiberalNaional:FP

Dacian CioloAgricultur i Dezvoltare RuralRomniaPopular[41]Naional: propus dePD-L

II.Componenta

Comisia este organismul care reuneste ansamblul functiilor executive in cadrul Comunitatilor si a Uniunii, iar urmare acestui loc pe care il ocupa in cadrul triunghiului institutional principalele sale competente sunt legate de punerea in executare a dispozitiilor tratatelor si a actelor normative comunitare si de supravegherea modului in care sunt realizate obiectivele Uniunii.Cadrul general al functiilor pe care le are aceasta institutie este fixat in cuprinsul art.155 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, iar competenta sa este indicata intr-o multitudine de articole din cuprinsul Tratatelor comunitare.1. Principala competententa a Comisiei este aceea de a veghea asupra felului in care statele si institutiile comunitare pun in aplicare dispozitiile tratatelor si a actelor emise in executarea lor. Ea trebuie sa se asigure ca legislatia Europeana este corect aplicata de catre Statele membre si ca ansamblul cetatenilor si operatorilor pietei unice profita de echilibrul care a fost creat.In acest sens: - vegheaza asupra modului in care sunt puse in aplicare programele de dezvoltare a politicilor agricole comune si face propuneri pentru cresterea eficientei de implementare a acestor politici;- examineaza preturile in domeniul transporturilor internationale si stabileste conditiile in care se deruleaza activitatile in acest sector- supravegheaza modul in care sunt respectate regulile de libera concurenta si ancheteaza cazurile in care se presupune ca aceste reguli au fost incalcate- verifica compatibilitatea ajutoarelor acordate de catre un stat unor intreprinderi, pentru a preintampina distorsionarea concurentei- inventarieaza impreuna cu fiecare stat membru dispozitiile legislative nationale, in vederea armonizarii acestor legislatii la exigentele comunitare- supravegheaza evolutia economica a fiecarui stat membru, sens in care ii poate transmite recomandari si prezinta in Parlamentul European rapoarte cu privire la rezultatele acestor supravegheri- dezvolta dialogul cu partenerii sociali europeni- administreza Fondul social european- verifica stadiul in care se gaseste procesul de reducere a diferentelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor defavorizate si prezinta o data la trei ani un raport asupra acestor chestiuni in fata Parlamentului European- intocmeste anteproiectul de bugetPentru punerea in practica si finalizarea competentelor, Comisia dispune de mecanismele oferite de art. 169 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, de dreptul de a emite avize, prin care invita statul in cauza de a se conforma intrun anumit timp dat, iar in masura in care aceasta nu se conformeaza, poate sesiza Curtea de Justitie pentru aplicare de sanctiuni.In caz , ea intreprinde masuri impotriva celor care nu se achita de obligatiile ce le revin prin tratate, fie ca ei apartin sectorului public sau celui privat. Ea poate, de exemplu, sa initieze urmariri contra Statelor membre care nu aplica directivele europene, sesizand Curtea de Justitie atunci cand acestea nu se conformeaza in mod deliberat.Printre, altele, Comisia controleaza modul de acordare a subventiilor de catre guvernele nationale propriilor industrii si autorizeaza alocarea de ajutoare de catre Stat, in limitele prescrise prin dreptul comunitar.In cazuri grave de incalcare a legislatiei in domeniul concurentei, Comisia poate aplica amenzi intreprinderilor recunoscute ca fiind culpabile de violarea regulilor stricte impuse de UE.2. Atunci cand Tratatele comunitare dispun, Comisia participa la derularea procesului decizional care are loc la nivelul altor institutii comunitare, sens in care emite avize si recomandari, la solicitarea Parlamentului European, a Consiliului sau din propria initiativa, atunci cand considera acest lucru ca fiind necesar. Rolul acestor acte (avize si recomandari) este acela de a ajuta institutiile comunitare in derularea procesului decizional care are loc la nivelul lor, avand in vedere interesul general, in vederea finalizarii obiectivelor propuse de constructie europeana.3. Are putere de decizie proprie, pe care art. 155 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana o confera Comisiei, decezii elaborate dupa parcurgerea unui proces legeslativ specific.O situatie deosebita este reglementata in cuprinsul art. 228 par.4 din tratatul instituind Comunitatea Europeana, modificat prin art.G pct.80 din Tratatul privind Uniunea Europeana, potrivit caruia Comisia poate aproba in numele Comunitatii, modificari ale unor acorduri incheiate cu terte state sau organizatii internationale, atunci cand acestea dispun ca astfel de modificari se pot face dupa o procedura simplificata.Daca in tratatele instituind Comunitatea Europeana si cel instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice, Comisia, Comisia cu cateva exceptii, exercita un rol preponderent executional, in Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului ea este principalul for decizional, emitand decizii si recomandari, dupa consultarea ori obtinerea acordului Consiliului (art.14)4. Principal rol in ansamblul institutiilor comunitare, de a propune proiecte legislative. Initiativa legislativa consta in proiecte de acte normative adresate Consiliului, pe care acesta le ia in discutie si le supune adoptarii, precum si in recomandari pe care Comisia le trimite primei institutii, acestea servind ca suport pentru adoptarea unui act normativ.Desi dreptul la initiativa legislativa al Comisiei, pare a fi de o importanta subsidiara fata de cea legislativa, constituie totusi o arma destul de puternica in mana ei, intrucat ea poate bloca procesul decizional, prin retragerea proiectelor de acte normative de pe masa de lucru a Consiliului, atunci cand aprecieaza ca imprejurarile care au determinat promovarea proiectelor s-au schimbat radical, ori cand constata o lipsa de interes legislativ din partea Consiliului, manifestata in amanarea dezbaterii proiectelor vreme indelungata. O astfel de initiativa poate fi luata si atunci cand Comisia considera ca intr-o anumita conjunctura, fiindu-i prezentat Consiliului un proiect, acesta l-ar adopta dar cu numeroase si substantiale modificari, ceea ce ar implica aparitia riscului denaturari continutului proiectului.Comisia indeplineste acest rol de pregatire a noilor politici europene, nu pentru a apara interesele sectoriale sau pe cele ale diferitelor tari, ci in functie de propria sa apreciere a intereselor Uniunii si a cetatenilor sai.In domeniul cooperarii interguvernamentale, ea poate emite propuneri, ca si Statele membre.Toate aceste atributii au facut ca aceasta institutie sa fie considerata motorul Uniunii Europene.5. Comisiei ia fost conferita si competenta de reprezentare, ea fiind cea care deruleaza negocierile pentru incheierea unor acorduri intre Comunitate si tertele state sau organizatii internationale (art.228 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, astfel cum a fost el modificat prin art.G pct. 80 din Tratatul privind Uniunea Europeana).Comisia este responsabila de negocierea acordurilor comerciale si de cooperare cu terte tari sau grupuri de tari din intreaga lume. Conventia de la Lom, care apropie UE de tarile in curs de dezvoltare ale Africii, Caraibilor si Pacificului (ACP), este considerata ca un model de cooperare Nord-Sud. Mai recent, Comisia a negociat acordul de liberalizare a schimburilor in cadrul Rundei Uruguay, cat si crearea noii Organizatii Mondiale a Comertului (OMC) in numele UE.6. Noile responsabilitati ale Comisiei Europene. Comisia s-a dezvoltat in ritmul evolutiei Uniunii Europene, de la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului in anii '50 pana la Comunitatea Europeana a anilor '70 si '80, si apoi la Comunitatea Europeana de astazi.Actul unic European din 1986, care a constituit prima punere la punct a tratatelor, si Tratatul asupra Uniunii Europene din anul 1992 au confirmat si extins campul de actiune al UE si responsabilitatea Comsiei in noi domenii, precum: mediul, educatia, sanatatea, protectia consumatorilor, dezvoltarea retelelor de transport, cultura, fara a omite Uniunea Economica si Monetara.Comisia are responsabilitati importante in ce priveste programele de ajutorare si de dezvoltare in terte tari. Spre exemplu, ea este insarcinata cu gestionarea programelor PHARE si TACIS, care vizeaza acordul unei asistente tehnice in Europa Centrala, de Est si republicile din fosta Uniune Sovietica. Finantarea procesului de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, acesta este asistata prin trei programe: PHARE, ISPA si SAPARD, ultimele doua fiind promovate de UE in sprijinul tarilor candidate incepand cu anul 2000.

Programul PHARE (Poland and Hungary Assistance for the Restructure of the Economy) acorda asistenta concentrata pe:- Dezvoltare institutionala- Consolidarea infrastructurii de reglementare legislativa necesara compatibilitatii cu acquis-ul comunitar- Investitii pentru asigurarea coeziunii economice si socialeRomania, beneficieaza de asistenta Uniunii Europene prin programul PHARE inca din 1991, primind in perioada 1991-2000 cca. 1,4 miliarde EURO ca asistenta financiara nerambursabila.Incepand cu anul 1998, sprijinul PHARE pentru Romania este alocat in proportie de 70% pentru investitii si infrastructura si de 30% pentru consolidarea institutionala.Un important program PHARE, demarat in 1999 se numeste Programul RICOP si prevede acordarea de asistenta financiara in valoare de 100 milioane EURO pentru atenuarea efectelor sociale ale restructurarii, fiind in stransa conexiune cu implementarea acordurilor negociate cu FMI si Banca mondiala. Acest program finanteaza masuri privind:- plati compensatorii pentru disponibilizari de personal- diminuarea impactului social asupra restructurarii industriale- finantarea institutiilor in IMM-uri- asistenta intreprinderilor in procesul de restructurareIn radul societatii civile, a tinerilor si studentilor in special, se bucura programele comunitare, schimburile profesionale, educative si culturale intre europeni finantate prin bugetul national PHARE. In vederea participarii la aceste programe, fiecare stat candidat trebuie sa plateasca anual din buget sub forma unui tichet de participare, o contributie financiara care poate merge pana la 50% din costul programului. Restul de 50% este asigurat de programul PHARE.Romania a participat la programele comunitare din 1998 in domenii ca: educatia si pregatirea profesionala a tineretului, cultura, sanatate, politici sociale, protectia mediului, cercetare si dezvoltare tehnologica. Aceasta participare intensificandu-se dupa anul 2000. In prezent tara noastra participa la 16 programe comunitare cum ar fi: Socrates II (2000-2006); Leonardo da Vinci II (2000-2006); Tineret (2000-2006); Combaterea discriminarii (2001-2006).Programul ISPA( Instrument pentru politici Structurale de Pre-aderare) reprezinta un sprijin financiar financiar in vederea reabilitarii si modernizarii infrastructurilor de mediu si transport. In cadrul acestui program, Romania beneficieaza in perioada 2000-2006 de o asistenta financiara nerambursabila din partea UE de cca. 1,5 miliarde EURO. In gestionarea acestui program un rol important revine autoritatilor responsabile cu implementarea masurilor ISPA care organizeaza licitatii, contracteaza si efectueaza platile, asigura realizarea tehnica a proiectelor.Programul SAPARD (Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala). Este instrumentul financiar pentru agricultura si dezvoltare rurala, care are ca obiectiv esential implementarea acquis-ului comunitar in domeniile respective si consolidarea cadrului necesar dezvoltarii durabile a sectorului agricol si zonelor rurale. Agentia SAPARD a fost acreditata de Comisia Europeana, pentru Romania la 30 iulie 2002, institutie juridica, aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei, Padurilor si Mediului. Are in subordine 8 birouri regionale de implementare a programului SAPARD, printre care un birou si la Alba Iulia.Contributia financiara anuala a UE alocata Romaniei, in cadrul acestui program, se ridica la 155 milioane EURO.Programul se deruleaza pe baza de proiecte, in sectoarele public si privat, fiind stabilite pentru inceput doua domenii prioritare:- Dezvoltarea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole- Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii ruraleComisia este in integralitatea sa antrenata in activitatile interguvernamentale definite prin tratatul de la Maastricht in domeniul politicii externe si de securitate comuna (PESC), cat si in cel al cooperari judiciare si al politiei.7. Limitele puterii Comisiei Europene. Chiar daca beneficieaza de drept de initiativa, Comisia nu este cea care ia principalele decizii privind politicile si prioritatile UE. Aceasta responsabilitate revine uneori Consiliului Uniunii Europene, ai carei membri sunt ministrii guvernelor Statelor membre si in numeroase cazuri Parlamentului European.Ea participa la reuniunile acestora, cat si la discutiile referitoare la propriile proiecte de propuneri legislative.In plus, presedintele Comisiei participa, alaturi de sefii de stat si de guvern ale Statelor membre, la reuniunile semestriale ale Consiliului European. El ia parte, in egala masura, ca reprezentant al ansamblului Uniunii Europene, la Adunarea economica anuala a Grupului celor sapte tari cele mai industrializate (G7).Comisia este responsabila in fata Parlamentului European, care are puterea de a o scoate din functiile sale, prin depunerea de motiuni de cenzura sau de incredere.Comisia participa la toate sesiunile Parlamentului European, in cadrul carora trebuie sa explice si sa justifice politicile sale.Ea trebuie sa raspunda si intrebarilor scrise sau orale puse de catre membrii Parlamentului.Functiile Comisiei antreneaza, in mod regulat, interventia Curtii de Justitie, care se pronunta in ultimul termen asupra problemelor de drept European.Pe de o parte, Comisia sesizeaza Curtea de Justitie, atunci cand directivele sau reglementarile sale nu sunt respectate de catre guverne sau intreprinderi si, pe de alta parte, ele insele se adreseaza Curtii atunci cand nu sunt de acord cu amenzile impuse de Comisie.Gestiunea bugetului comunitar de catre Comisie este supusa controlului Curtii de Conturi, al caror rol consta in garantarea bunei utilizari de catre Comisie a banilor contribuabililor europeni.Scopul comun urmarit de cele doua institutii consta in eliminarea fraudei si risipei.Pe baza raportului Curtii de Conturi, Parlamentul European elibereaza Comisia de responsabilitatea pentru executia fiecarui buget anual.Comisia lucreaza in stransa colaborare cu cele doua organe consultative ale Uniunii, Comitetul economic si social si Comitetul regiunilor pe care le consulta asupra celei mai mari parti a proiectelor sale de acte legislative.