Comisia Zonală pentru Monumente Istorice nu agreează Parcul Olosig - Mihai Viteazul, legat de glie

Neavând încă avizul Prefecturii Bihor pentru mutarea statuii lui Mihai Viteazul, săptămâna trecută, Primăria Oradea a mai primit o lovitură prin faptul că nu a primit aviz nici pentru noul amplasament din Parcul Olosig unde se doreşte relocarea monumentului.

În timp ce Piaţa Unirii este în şantier, singurele obiective publice care încă mai rezistă sub asaltul buldoescavatoarelor şi pickamerelor sunt cele două statui ale lui Emanuil Gojdu şi Mihai Viteazul. Hotărârea nr. 895 din 12 demebrie 2015 a Consiliului Local Oradea, cea de mutare a statuii lui Mihai Vteazul în Rogerius, nu are nici acum avizul Instituţiei Prefectului Judeţului Bihor. În plus, plângerilor Asociaţiei Culturale Mihai Viteazul li s-a alăturat şi sesizarea văduvei sculptorului Alexandru Gheorghiţă. Georgeta Gheorghiţă reclamă faptul că, împreună cu soţul defunct, au efectuat statuia ecvestră a voievodului român, în baza unui contract încheiat cu Asociaţia Culturală Mihai Viteazul. Dezvelirea statuii a avut loc pe 19 august 1994.

"Reamplasarea acestei statui în orice alt spaţiu fără acordul prealabil al autorilor şi al celor care au contribuit financiar aduce o atingere gravă însăşi operei. Există oare vreo aprobare de la noi, autorii?", se arată în plângerea prealabilă a sculptorului Georgeta Gheorghiţă.

Cadrele militare în rezervă s-au mobilizat, astfel că problema a ajuns să fie cunoscută la nivel naţional. Primarul Ilie Bolojan a primit o scrisoare deschisă din partea col. (r) dr. Mircea Dogaru, preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.

Istorie pe genunchi

"La cumpăna anilor 1600-1601, România înscrisă pe harta Europei, între Tisa şi Nipru, între Snyatin şi Balcani, de Mihai Viteazul, mai rezista, în condiţiile agresiunii concentrice a marilor puteri de atunci, doar prin garnizoanele de la Oradea şi Ineu. Acesta a fost motivul hotărâtor pentru care noi, militarii, pe atunci activi, am militat pentru şi am susţinut financiar, în 1992, la iniţiativa dlui. general Corneliu Lungu, proiectul ridicării şi amplasării monumentului închinat primului Întregitor de Ţară, Mihai Viteazul, în Piaţa Unirii din Oradea. Inexplicabilă insistenţa dvs. de a dezafecta monumentul şi de a-l muta într-un cimitir unguresc marginal, insistenţă care constituie, pe cale de consecinţă, o blasfemie sau, de ce nu, un act de trădare naţională", menţionează Mircea Dogaru.

În plus, joia trecută, a avut loc şedinţa Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice nr. 6, care nu a agreat noul amplasament propus de Primăria Oradea, la intersecţia străzilor Corneliu Coposu şi Lacul Roşu, pentru statuia lui Mihai Viteazul. Totodată, poziţia Comisiei Zonale a fost însuşită şi de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, care a recomandat Comisiei Naţionale pentru Monumente de For Public păstrarea statuii pe actualul amplasament. Noul amplasament, între blocuri şi un turn de apă, a fost considerat de către specialişti ca fiind nepotrivit ţinând cont de notorietatea şi rezonanţa personalităţii marelui voievod român. Dacă avizul Comisiei Zonale are doar un rol consultativ, în schimb de soluţia Direcţiei Judeţene de Cultură trebuie să se ţină cont la Comisia Naţională pentru Monumente de For Public din Bucureşti, care va avea ultimul cuvânt.

Monumente istorice reabilitate fara avizDaca mai multe monumente istorice din Suceava precum Palatul Administrativ si Casa memoriala Ion Creanga au fost reabilitate fara aviz, altele, printre care se numara statuia lui Stefan cel Mare de langa Cetatea de Scaun, dar si ruina Curtii Domnesti, sunt in stare avansata de degradare.

Potrivit unui raport privind starea monumentelor istorice din judetul Suceava, prezentat joi in Colegiul Prefectural de catre Aurel Buzincu, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Suceava, mai multe monumente se afla in stare avansata de degradare, existand riscul ca ele sa se prabuseasca in orice moment, scrie Mediafax.

Printre acestea se numara Cazinoul din Vatra Dornei, Gara Itcani, Biserica AMD a fostei manastiri din Ilisesti, Biserica de lemn din Forasti, Casa Hopmeier din Suceava, Conacul Varnav-Liteanu din Liteni, cladirea fostei BCR din Siret sau Conacul de la Calafindesti.

In plus, Aurel Buzincu a mentionat si ca exista cladiri care au fost reabilitate fara aviz, printre acestea numarandu-se Gara Burdujeni, Primaria Vatra Dornei, cladirea Palatului Administrativ din Suceava sau Casele memoriale din Falticeni Dragoslav, Eugen Lovinescu, Ion Creanga si Mihail Sadoveanu.

Casa de Cultura si corpul principal al Universitatii, propuse pentru Lista monumentelor de arhitectura

Unele dintre acestea insa se afla tot in stare de degradare, ca urmare a interventiilor neasistate de specialist, un exemplu elocvent reprezentandu-l acoperisul cladirii Palatului Administrativ care a fost inlocuit cu unul din tabla, montandu-se si instalatii de climatizare fara aprobare.

"Este vorba mai ales despre multe dintre lucrarile de canalizare care s-au executat in localitati urbane si rurale si care au traversat perimetre de interes arheologic. In astfel de situatii, distrugerile sunt totale, iremediabile, iar cu aceste sapaturi care modernizeaza ignorand cultura, pot sa dispara pagini importante din istoria si cultura locala si nationala", a spus directorul Directiei pentru Cultura Suceava.

De asemenea, el a mai subliniat si faptul ca exista cazuri de expunere in exces a amenajarilor publicitare, ce au ca efect agresarea vizibilitatii monumentului, uneori si prin material de "gust indoielnic".

"Desi exista o legislatie a publicitatii, autoritatile administratiei publice locale nu se grabesc sa o puna in aplicare, sacrificand destul de des monumentul si ambianta acestuia de dragul venitului pe care publicitatea il aduce in bugetul local", a aratat Buzincu.

El a sesizat si cazuri de incalcare a legislatiei si chiar de distrugere, un exemplu fiind reprezentat de situatia de la Fabrica de bere Solca sau Fabrica de spirt Radauti.

El a precizat si ca exista nenumarate imobile cu semnificatie istorica si culturala carora nu li se acorda importanta cuvenita, subliniind ca exista riscul modificarii sau chiar a disparitiei lor. 

Vechea fabrica de bere a fost abandonataTranzactionata in urma cu cativa ani intre omul de afaceri Ioan Zapodeanu si o firma din Bucuresti, vechea fabrica de bere din Pacurari, declarata monument istoric, a fost abandonata de proprietari in mod intentionat

In conditiile in care din ansamblul de cladiri care compunea fabrica au mai ramas doar cateva ziduri de sprijin, intentia de declasare de pe lista monumentelor istorice este cat se poate de clara. "Noi i-am mai amendat in cursul lunii trecute pe proprietarii acestei cladiri monument istoric si le-am pus in vedere sa asigure paza, protectia si intretinerea acestui obiectiv, conform obligatiilor ce le revin proprietarilor de imobile monumente istorice. Deoarece proprietarul nu a luat nici o masura in sensul celor dispuse de noi, i-am mai aplicat o amenda de 5.000 de lei", a declarat Ciprian Chirita, seful Directiei Control Intern din cadrul Primariei.