Legea penală mai favorabilă: comparaţie între amânarea aplicării pedepsei şi

suspendarea executării pedepsei în lumina Noului Cod penal

Lect. univ. dr. Daniel NIŢU

Facultatea de DREPT,

Universitatea Babeş-Bolyai

Project supported by a grant from Norway

Situaţia premisă:

• Ipoteza 1: săvârşirea unei infracţiuni anterior 01.02.2014, procesul fiind încă pendente;

• Ipoteza 2: suspendare condiţionată / sub supraveghere dispusă anterior datei de 01.02.2014, termenul de încercare fiind în curs.

2

Ipoteza 1 - Art. 5 C.pen. Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei

Criterii generale pentru determinarea legii penale mai favorabile în cursul procesului

– în ordinea cronologică a verificării

3

a) Modificare condiţii de incriminare

- introducerea unor circumstanţe atenuante sau agravante -de ex., art. 175 alin. (1) lit. i) C.pen. 1969 vs. art. 188 alin. (1) C.pen.;

- apariţia unor cauze justificative, cauze de neimputabilitate.

b) Modificare condiţii tragere la răspundere penală

- plângere prealabilă, împăcarea;- cauze de nepedepsire / reducere a pedepsei;- termene de prescripţie, cauze de întrerupere a cursului

prescripţiei etc.

4

c) Modificare regim sancţionator

- ex.: ierarhia speciilor de pedeapsă; limite de pedeapsă (durată / cuantum) în cazul păstrării speciei de pedeapsă; analiza pedepselor complementare în cazul unor limite identice pentru pedepsele principale;

- posibilitatea incidenţei unor noi modalităţi de individualizare a executării pedepsei: - renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

5

TERMINOLOGIA NOULUI COD- succesiune progresivă: renunţarea la aplicarea pedepsei →

amânarea aplicării pedepsei → suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei

A) renunţare - instanţa nu stabileşte o pedeapsă – unicul element legat de pedeapsă este cel privind maximul special prevăzut de lege; pedeapsa nu este individualizată judiciar între minimul şi maximul prevăzut de lege.

B) amânare - instanţa stabileşte o pedeapsă în concret (amendă sau închisoare de cel mult 2 ani), iar apoi amână aplicarea acesteia -art. 83 alin. (1) lit. a) C. pen.: „pedeapsa stabilită”; aşadar, pedeapsa este individualizată judiciar de instanţă, între limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege.

6

C) suspendare sub supraveghere - instanţa stabileşte o pedeapsă şi oaplică - art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen.: „pedeapsa aplicată”; singura ipoteză în care se pronunţă o hotărâre de condamnare.

Conform C.pen. 1969: suspendarea (condiţionată / sub supraveghere) consecutivă unei hotărâri de condamnare – aparent Codul penal va fi legea penală mai favorabilă, amânarea ≠ condamnare şi NU atrage decăderi, interdicţii, incapacităţi.

7

PRINCIPIUL PREVALENŢEI CONŢINUTULUI

Art. 16 alin. (2) LPA: - pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse

condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de

încercare sau supraveghere.

8

OBS: - nu există un text similar în LPACP în raport de suspendarea condiţionată;

PROPUNERE (neinclusă în LPACP) de completare a art. 15 LPACP: în cazul în care instanţa consideră că potrivit Codului penal din 1969 sunt aplicabile în cauză dispoziţiile referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei, iar potrivit Codului penal cele privind amânarea aplicării pedepsei, vor fi aplicate în baza art. 5 Cod penal prevederile referitoare la suspendarea condiţionată.

9

• Principiul prevalenţei conţinutului la SC

- o prezumţie legală privind caracterul mai favorabil al SC;

- existenţa prezumţiei poate fi susţinută prin raportare la prevederile art. 15 alin. (1) LPACP: măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.

10

DETERMINAREA LEGII PENALE MAI FAVORABILE

SC vs. A

Principiul prevalenţei conţinutului:

- condiţii de dispunere

- conţinut

- efecte

- termen

11

12

CONDIŢII

DISPUNERE

SC A CONCLUZII

Infracţiunea pedeapsa aplicată: amendă/ închisoare ≤ 3 ani (max. 2 ani concurs)

pedeapsa stabilită: amendă/ închisoare ≤ 2 ani (inclusiv concurs)

SC, pedeapsă concretă

Infracţiunea - maxim special <7 ani

SC, NU

limită legală

CONDIŢII

DISPUNERE

SC A CONCLUZII

Infractorul

(antecedente)

- impediment: condamnareanterioară –închisoarea > 6 luni

- EXCEPŢII: art. 38 C.pen. 1969:

- orice condamnare

- EXCEPŢII: art. 42 lit. a), b) C.pen.

-Art. 9 alin. (2) LPACP (minori)

- munca neremunerată / împiedicarea procesului

- SC

(15 zile – 6 luni; infracţiuni din culpă; condiţii în plus pentru A)

13

14

CONŢINUT SC A CONCLUZII

Măsuri şi

obligaţii de

supraveghere

- - măsuri

- obligaţii

- muncă neremunerată

SC

Obligaţii

civile

- în termen de încercare

- RIL 14/2011

- cel târziu cu 3 luni anterior expirării termenului

-

EFECTE SC A CONCLUZII

Efect imediat

(la rămânerea definitivă a hotărârii)

- pedeapsa principală şi accesorie stabilită şi aplicată NU se execută

- pedeapsa principală şi cele complementare stabilite NU se aplică

Efect definitiv(la împlinirea termenului)

- reabilitare de drept

- nicio decădere, interdicţie, incapacitate

A –teoretic

15

EFECTELE AMÂNĂRII- Art. 90 coroborat cu art. 165 şi urm. C.pen.;- Nu intervine reabilitarea, deoarece nu are obiect: nu există

consecinţe de înlăturat,

Art. 10 lit. b) Legea nr. 290/2004: - în cazierul judiciar se înscriu date privind: renunţarea sau amânarea aplicării pedepsei;

Art. 15 alin. (1) lit. h) : - scoatere din evidenţă atunci când au trecut 2 ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus revocarea sau anularea amânării aplicării pedepsei.

OBS: modificări în legislaţia specială aduse prin LPACPP.

16

Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale

Art. 40 (1) Calitatea de notar public încetează:

f) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârşirea cu intenţie a unei alte infracţiuni.

17

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Art. 65 (1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:

f) condamnarea şi amânarea aplicării pedepsei dispuse printr-o hotărâre definitivă;

– excepţie: pot fi menţinuţi în activitate în cazul infracţiunii de la art. 196 alin. (2)-4 C.pen. Menţinerea în activitate se dispune de către CSM, dacă se apreciază că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere prestigiului profesiei.

18

Legea nr. 188/1999 privind funcţionarii publici

Art. 86 (3) În cazul în care s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală ori achitarea sau renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, suspendarea din funcţia publică încetează, iar funcţionarul public respectiv îşi va relua activitatea în funcţia publică deţinută anterior şi îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

19

Legea 360/2002 privind statutul poliţistului

Art. 69 (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător (...) şi are loc:

i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă;

Art. 65 (6) În cazul în care s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie (...).

20

Termen de încercare vs. termen de supraveghere

SC: 1 an (pentru amendă), maxim 5 ani (3 +2 la închisoare) în cazul suspendării;

vs.

A: termen fix de 2 ani.

- LPACP: stabileşte că acest criteriu este ultimul utilizat în determinarea legii penale mai favorabile.

21

REVOCARE. ANULARE

- instanţa nu va avea în vedere aspectele privind revocarea / anularea (cazuri, condiţii, efecte) pentru determinarea instituţiei mai favorabile.

REVOCARE:

- mai multe cazuri la A. (măsuri / obligaţii de supraveghere);

- ipoteza obligaţiilor civile – similară (RIL 14/2011).

22

REVOCAREA - SC: infracţiune intenţionată comisă în termen şi descoperită în

termen – art. 83 alin. (1) C.pen. 1969- A: infracţiune intenţionată / praeterintenţionată, descoperită în

termen şi pentru care se pronunţă condamnarea – art. 89 alin. (3) C.pen.

Teoretic, dacă pentru I2 se dispune renunţarea / amânarea, revocarea nu este posibilă pentru amânarea de la I1;

Discuţie: - se poate dispune renunţarea sau amânarea pentru I2raportat la condiţiile privind infracţiunea → art. 80 alin. (2) lit. b) C.pen. (renunţare).

23

REVOCARE – ipoteza infracţiunii din culpă- SC - art. 83 alin. (3) C.pen. 1969: dacă infracţiunea

ulterioară este din culpă, se poate aplica suspendarea condiţionată chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendare condiţionată. În acest caz, nu mai are loc revocarea primei suspendări;

- A - art. 88 alin. (4) C.pen.: dacă infracţiunea ulterioară este din culpă, instanţa poate menţine sau revoca amânarea aplicării pedepsei;

Strict literal, se poate aplica o pedeapsă cu executare pentru I2 (culpă) şi să nu se revoce amânarea?

24

ANULARE- construcţia de la SC, preluată la AArt. 89 alin. (1) C. pen., anularea se dispune dacă sunt îndeplinite

condiţiile:a) inculpatul să fi săvârşit anterior dispunerii amânării o altă

infracţiune de care instanţa nu a avut cunoştinţă în momentul în care a dispus amânarea;

b) această infracţiune să fie descoperită în termenul de supraveghere;c) pentru infracţiunea nou descoperită să se aplice o pedeapsă cu

închisoarea.

Alin. (2) al art. 89 C. pen. prevede că în cazul concursului de infracţiuni, dacă pedeapsa rezultată îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 83 C. pen., se poate dispune amânarea aplicării pedepsei.

25

Disfuncţionalităţi

Art. 89 C.pen.: pentru I2 – trebuie să se aplice o pedeapsă cu închisoare;

- Dacă pentru o infracţiune concurentă s-a aplicat pedeapsa, automat pentru rezultantă trebuie aplicată pedeapsa;

- Eronat textul legal: pedeapsă aplicată vs. stabilită.

26

Art. 582 C.proc.pen. - Revocarea sau anularea amânării aplicării pedepsei

(3) Dacă constată că sunt îndeplinite condiţiile art. 88 sau 89 din Codul penal, instanţa, anulând (...) amânarea aplicării pedepsei, dispune condamnarea inculpatului şi executarea pedepsei stabilite prin hotărârea de amânare aplicând apoi, după caz, dispoziţiile cu privire la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

Aşadar, instanţa după ce anulează amânarea aplicării pedepsei, condamnă şi dispune executarea pedepsei stabilite prin hotărârea iniţială de amânare.

27

CONCLUZII:

- prezumţia legală privind caracterul mai favorabil al SC demonstrat;

- posibilă excepţie pe ipotezele în care amânarea nu duce la încetarea calităţii speciale (poliţist, funcţionar public, cadru militar);

- CA Oradea vs. ICCJ.

28

Ipoteza 2 - Art. 6 C.pen. Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei

Art. 15 (1) Măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.

(2) Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

ART. 16 (1) Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.

29

LPACP – reglementare tranzitorie: - continuitatea regimului modalităţii dispuse conform C.pen. 1969

- Instanţa nu va putea da aplicare legii penale noi

- Raţionamentul legiuitorului: C.pen. 1969 –reglementarea mai favorabilă (prezumţia legală)

- Situaţie contrară: art. IX din Legea 104/1992: retroactivitatea modalităţii de individualizare, dacă cea veche nu a fost pusă încă în executare

30

Caz practic:

- suspendare sub supraveghere dispusă definitiv în 17.05.2013 (obligaţia să nu conducă vehicule)

- 15.01.2015: sesizat judecătorul delegat cu executarea cu propunerea încetării obligaţiei – în baza art. 95 alin. (2) C.pen. (modificarea sau încetarea obligaţiilor)

Instanţa dispune încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară

31

• Art. 57 alin. (2) rap. la art. 48 Legea 253/2013

(1) În situaţia în care, pe parcursul termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune constată că se impune modificarea conţinutului unora dintre obligaţiile stabilite în sarcina persoanei supravegheate, impunerea unor noi obligaţii sau încetarea executării unora dintre cele dispuse, sesizează instanţa de executare, potrivit art. 87 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Sesizarea instanţei poate fi făcută şi de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probaţiune.

32

- judecătorul delegat cu executarea a dispus efectuarea referatului de evaluare (concluzii favorabile);

- sesizează instanţa de executare cu propunere de încetare a obligaţiei;

- procurorul de şedinţă susţine propunerea.

Judecătoria respinge ca inadmisibilă cererea, soluţie menţinută în contestaţie de Tribunal

33

Corespondenţa art. 95 alin. (2) cu art.583 C.proc.pen. (revocarea sau anularea)

- în plan procesual, nu există referire la posibilitatea modificării / încetării executării obligaţiilor (la amânare / suspendare sub supraveghere);

- singurul text (indică instanţa competentă): art. 48 Legea nr. 253/2013.

34

Calculul termenului de reabilitare judecătorească. Recidivă (CA BRAŞOV)Ipoteza- 2006: condamnare la 3 ani închisoare, executată integral la 20.08.2009- 12.04.2014: I2- instanţa de fond: • CCR (214/1997; 25/1997): situaţia tranzitorie în

succesiunea legilor penale se iveşte, dacă de la săvârşirea infracţiunii, când ia naştere raportul juridic penal de conflict, şi până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar ulterior până la înlăturarea consecinţelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale, legea aplicabilă este întotdeauna legea cea mai favorabilă

• CCR (265/2014): art. 166 C.pen. cu privire la reabilitare → lex tertia

35

• Astfel, s-a aplicat art. 135 lit. a) C.pen. 1969 (4 ani + ½ x 3 ani), şi s-a reţinut recidiva art. 41 C.pen.

• Conform C.pen., art. 166 alin. (1) lit. a): termenul de reabilitare s-ar fi împlinit la 21.08.2013, astfel că nu se putea reţine starea de recidivă

Soluţia corectă: legea mai favorabilă (C.pen.): - nu încălcare dec CCR 265/2014, nu lex tertia

36

• Instanţa nu poate combina dispoziţii din legi succesive în soluţionarea unei cauze;

• Interdicţia: doar cauza respectivă, nu operează şi asupra unor operaţiuni din trecut;

• În speţă: - legea penală mai favorabilă incidentă pe o unică nouă operaţiune – verificarea termenului de reabilitare pe cele 2 legi (art. 10 LPACP impunea oricum sancţionarea pluralităţii conform C.pen.);

37

• Lipsit de relevanţă legea în baza căreia a fost aplicată pedeapsa: instanţa nu o modifică, în funcţie de ea calculează durata termenului;

• Stabilirea duratei termenului: - o operaţiune distinctă, nouă, supusă principiului general;

• Dacă nu se comitea I2, iar condamnatul sesiza instanţa cu o cerere de reabilitare la 01.02.2014?;

• Raţionamentul instanţei: oricum suferă pe critica lex tertia (în viziunea instanţei) – termen de reabilitare pe C.pen. 1969, dar tratament recidivă pe C.pen.

38

• Art. 10 LPAP susţine soluţia: per a contrario, dacă toate faptele ar fi fost comise pe C.pen. 1969, s-ar fi putut aplica legea mai favorabilă pluralităţii. Aşadar, legiuitorul permite aplicarea art. 5 C.pen. unor noi operaţiuni distincte

• Drept comparat: situaţia similară pe prescripţia executării pedepsei în dreptul spaniol (normele tranzitorii impunea aprecierea globală, iar Trib. Suprem a stabilit că deşi pedeapsa s-a stabilit conform legii vechi, prescripţia executării se va determina conform legii noi, dacă este mai favorabilă)

39

• CONCLUZIE: o singură apreciere pe legea penală mai favorabilă (doar în raport de durata termenului), necombinând dispoziţii din legi diferite

• Punct de vedere trimis de Colectivul de Drept penal al Facultăţii de DREPT UBB în dosar 3465/1/2015 (HP nr. 29/2015 – se impune aplicare art. 5 C.pen. în contopirea unei pedepse stabilite cf C.pen.1969 şi a unei pedepse stabilite cf. C.pen. ambele infracţiuni comise sub imperiul C.pen. 1969)

40

Discuţie: art. 6 C.pen. (pentru pedeapsă) şi apoi art. 5 C.pen. pentru reabilitare?

3 ani închisoare (executată integral la 20.08.2009)

→ redusă pedeapsa la 2 ani (conform art. 6 C.pen.)

→ se consideră executată la 20.08.2008 atunci?

→ incidentă reabilitarea de drept, cf. art. 165 C.pen.?

→ de când începe să curgă termenul? 2008 / 2009?

→ când intervine reabilitarea?

41

Determinarea legii penale mai favorabile. Liberare condiţionată(TRIB. BRAŞOV)

Ipoteza 1I1 – P1 (cf. C.pen. 1969) – incident C.pen. potrivit art. 6 C.pen., se

reduce P1

Liberarea condiţionată?O NOUĂ CAUZĂ – art. 5 C.pen. în procedura distinctă a art. 587

C.proc.pen. O unică operaţiune juridică – o singură apreciere cu privire la legea

mai favorabilă în raport de instituţia liberării (C.pen. 1969)

42

Ipoteza 2

I1 (anterior 01.02.2014) – incident C.pen. potrivit art. 5 C.pen., se aplică P1

Liberarea condiţionată?

- Aceeaşi concluzie: art. 5 C.pen. în cauza nouă privind procedura liberării condiţionate (C.pen.1969 – lege mai favorabilă)

43