Suport de curs online

"Comunicare, strategii si sisteme

contemporane. Cuvant, gest, simbol."

Repere orientative ale cursului online

Semn, Simbol, Comunicare …………………………………………………………p.02

Exemple de atribuire a simbolurilor în comunicare .……………………p.12

Reproduceri și fotografii comparate …………………………………………..p.35

Cele mai cunoscute simboluri și semnificațiile acestora ……………..p.38

Simbolistica culorilor……………………………………………………………………p.48

Simbolistica numerelor……………………………………………………………….p.51

Bibliografie………………………………………………………………………………….p.58

Semn, simbol, comunicare

Un simbol (latină, symbolum, greacă, σύμβολον - simbolon) este o reprezentare

a unui lucru, concept sau calitate.

Semn convențional sau grup de semne convenționale folosit în știință și tehnică

și care reprezintă sume, cantități, operații, fenomene, formule.

Folosirea și manipularea simbolurilor permite comunicarea și explorarea

relațiilor existente între lucruri, concepte și însușiri.

Friederich Nietzsche evoca „stări fiziologice care sunt inerente făpturii umane în

general” şi specifice artistului în particular; el vorbeşte despre o „ascuţime

extremă a anumitor simţuri, astfel că acestea percep - şi creează - un limbaj de

semne cu totul diferit (...); dorinţa de a pronunţa în cuvinte tot ceea ce poate

oferi un semn; o nevoie de a se elibera oarecum prin semne şi gesturi; capacitatea

de a vorbi despre sine printr-o sută de mijloace verbale”.

De aici concluzia că folosirea semnelor şi atribuirea de semnificaţii obiectelor

este o caracteristica umană naturală. Dar aşa cum nici oamenii nu pot exista

izolaţi, iar una dintre condiţiile primordiale de supravieţuire este coexistenţa cu

alţi oameni, astfel şi semnele şi, în special, semnificaţiile lor, există în analogie şi

conexiune.

Rene Guenon:

„ Simbolismul trebuie

să meargă mai departe

și mai presus

de logică ”

Înțelegerea simbolului nu este rezultatul deducției, ci al unei cunoașteri bazate

pe marile intuiții.

Simbolul înseamnă mai mult decât o transcriere de concepte, el reprezintă mai

degrabă o sumă de intuiții asupra subiectului, în sens ontologic, intuiții a căror

transcriere în cuvinte provoacă un decalaj între ce „simți” și gândești și ceea ce

încerci să ordonezi și să „traduci” în cuvinte.

Dezvoltarea, evoluţia şi îmbogăţirea semnificaţiilor a fost una perpetuă,

corespunzând întru totul cu evoluţia şi dezvoltarea umană. Semnele au fost

împrumutate de la o civilizaţie la alta, fiind mereu înzestrate cu o nouă suită de

caracteristici prin schimbul intercultural. Rezultatul actual al acestor continue

schimburi între culturi, religii şi credinţe este o miriadă de interconexiuni atât

între diferite sisteme de semne, cât şi între semnificaţiile atribuite acestora.

Având în vedere contextul actual al globalizării şi al multiculturalităţii, ne este

imposibil să ignorăm faptul că lumea semnelor şi semnificaţiilor este infinită,

multidimensională, într-o continuă dezvoltare, dar care este încă adânc

înrădăcinată în chiar formele primordiale ale semnelor aşa cum au fost ele

create de primii oameni de la începuturile istoriei.

Din această perspectivă aşadar, înţelesurile asociate elementelor trebuie

considerate prin prisma multidimensională a diverselor culturi; acest lucru nu

poate conduce decât la analogii extensive cu semne si simboluri esenţiale sau

regionale pe care ne este imposibil să le cunoaştem în totalitate.

Astfel, Cercul, unul dintre semnele centrale ale simbologiei umane, a fost

dezvoltat în timp, dând curs formării unor simboluri generale precum: inelul,

coroana, nimbul sau aura, cupola în arhitectură, uroborusul în mitologie ş.a.m.d,

care a avut omologi în alte culturi precum semnul enso în cultura japoneză, yin şi

yiang în cultura chineză, discul lui Ra în cultura egipteană etc.

Cercul păstrează, în funcţie de context, atât vechile semnificaţii, dar înglobează şi

noi semnificaţii precum în semnele internaţionale de circulaţie rutieră, în ştiinţele

exacte precum matematica şi fizica, în sistemele de scriere pentru nevăzători

ş.a.m.d.

În cadrul simbolic al figurilor geometrice, cercul ocupă un loc important alături

de centru, cruce, pătrat şi triunghi. Simbolul perfecţiunii, omogenităţii, mişcării

imuabile şi eterne care nu are nici început nici sfărşit.

Pe plan cosmic, simbolizează cerul, în opoziţie cu pătratul care simbolizează

pământul. Este şi simbolul timpului, al veşnicei reînceperi, redate în plan

iconografic prin imaginea şarpelui ce-şi înghite coada (oruborus).

Semnificaţiile variază de la iluminare absolută până la putere şi eleganţă,

simbolizează de asemenea universul dar şi vidul.

Un alt semn care a derivat din simbolistica cercului este inelul, care simbolizează

eternitatea, unitatea, legătura, unirea, fidelitatea.

Rolul său de simbol solar sau lunar poate fi subliniat de metalul din care este

făcut (aur sau argint); în această calitate, poate simboliza căsătoria mistică cu

Domnul (inelul primilor creştini), cunoaşterea şi înţelepciunea. Este simbolul

înţelepciunii şi puterii lui Solomon, atât în Biblie, cât şi în mitologia musulmană,

unde aceasta apare sub numele lui Sulaiman.

Observăm, aşadar, din aceste exemple care au avut ca punct comun, practic,

doar forma geometrică, cercul, că semnele şi, îndeosebi, simbolurile nu pot

exista izolat unele de altele. Semnificaţiile lor se interpătrund constant, formând

o miriadă de conexiuni, o unitate a sensurilor în diversitatea elementelor

semnificante.

Mircea Eliade scria despre gandirea simbolica ca fiind esentiala fiintei umane; ea

preceda limbajul si gandirea discursiva.

Simbolul reveleaza anumite aspecte ale realitatii - cele mai profunde. Rolul celui

initiat in astrologie, psihoterapie, filozofie, religie, arta si alte stiinte umaniste, e

acela de a vedea si a descifra in lume, Semnele.

Simbolul nu trimite (ca in cazul semnului) la obiect, ci se refera la un concept. Ca

forma de cunoastere, simbolul e mai mult decat e fulgerul pentru ploaie. De

exemplu, in tabloul lui Dali, Ispita Sfantului Anton, vedem in cruce mai mult

decat un "aparat al torturii". Crucea se interpune intre profan si sacru, intre

ispita si piosenie. Crucea (ca semn), aparat al torturii devine simbol al

suferintelor interioare si al polaritatii. A fi bun, a fi rau nu isi gaseste solutia

decat prin cruce. Din punct de vedere teologic, pe cruce se absolva pacatul

omenirii, pacatul stramosesc, transgenerational. Cu alte cuvinte sunt absorbite

conflictele interioare. Ele isi gasesc solutia prin cruce, prin suferinta, prin

travaliu si agonie, semn ca omul s-a desavarsit.

Marii psihoterapeuti, ca si marii profeti, mistici, magi, shamani, au avut darul de

a descifra semnele, de a citi in stele, de a citi omul, de a citi natura, si mai ales

de a interpreta visele. Orice interpretare este de fapt o initiere in descifrarea

semnelor. A citi semnele inseamna a te orienta atat la nivelul universului

interior cat si la nivelul universului exterior.

Omul nu poate trai fara semne, el are nevoie de orientare, de a-si fixa un centru,

o cruce, un stalp, un totem de unde sa porneasca. Omul care are darul de a se

orienta dupa semne, traieste intr-un univers imbogatit, intr-o constelatie de

minuni. Pentru el Lumea are o semnificatie.

Simbolul este o poartă către alte realităţi pentru care nu avem reprezentări

fizice, este modul în care putem cunoaşte tot ceea ce nu putem vedea, este

poarta de acces între vizibil şi invizibil, sau acel loc dintre lumi pe care-l

contemplăm pentru a înţelege mai bine.

A simboliza este, într-un fel şi la un anumit nivel, a trăi împreună. Simbolurile se

află în centrul atenţiei noastre, ele fiind chiar inima vieţii imaginative, deoarece

ele dezvăluie secretele inconştientului, subconştientului şi supraconştientului

punând în mişcare resorturile cele mai ascunse ale fiinţei noastre şi oferind noi

perspective asupra necunoscutului şi infinitului.

C.G.Jung: „Simbolul nu restrânge, nu explică. Trimite doar dincolo, către un

sens aflat încă dincolo, un sens insesizabil şi doar vag presimţit, pe care nici un

cuvânt din limba vorbită nu-l poate exprima în mod satisfăcător.“ Valoarea

simbolului este afirmată prin depăşirea a ceea ce este cunoscut pentru a merge

către necunoscut, şi ceea ce este exprimat pentru a te îndrepta către inefabil.

Simbolul este considerat o categorie

transcendentă, a supra-terestrului,

a infinitului ce se revelează,

a omului considerat în totalitatea sa,

deoarece el vorbeşte nu numai

inteligenţei, ci şi sufletului,

fiind acel paralimbaj

care vorbeşte dincolo de cuvinte.

Atâta timp cât un simbol rămâne viu, el reprezintă cea mai bună expresie

posibilă a unui anumit fapt. Simbolul este viu, trăieşte doar atât timp cât

rămâne încărcat de semnificaţie. Când această semnificaţie nu se revelează,

atunci simbolul moare; nu mai posedă decât o valoare istorică.

Descifrarea simbolului ne conduce, către descifrarea tainelor universului,

deoarece simbolul anexează imaginii vizibile acea parte din invizibil, întrezărită

doar ocult, mai precis simbolul este poarta tainică dintre vizibil şi invizibil, uşa

prin care trecem din dimensiunea materială, terestră, în dimensiunea universală

şi sacră.

Finalitatea simbolului poate fi considerată ca fiind cea care ne ajută la

conştientizarea fiinţei umane în toate dimensiunile timpului şi spaţiului, dar şi

de proiecţie în lumea de dincolo, conducându-ne la o înţelegere superioară a

universului şi a tainelor sale.

Arborele sephirot sau arborele vieții în ideologia iudaică este arborele creației.

El se compune din trei triunghiuri, unul cu vârful în sus, deasupra și două cu

vârful în jos, sub el. Există nouă sfere, câte una în fiecare vârf de triunghi, plus

încă două, una aflată între cele două triunghiuri de sus și una chiar în partea cea

mai de jos. Cuvântul ebraic pentru aceste sfere este sephirah (pl. Sephiroth)

care înseamnă număr. Cu excepția "sferei fără număr" celelalte 10 sunt

numerotate. Ordinea numerotării ar fi ordinea actului creației.

Arborele poate fi privit si ca fiind format din trei coloane care corespund celor

trei canale de energie, considerate de mistica orientală ca parcurgând corpul

(coloana din mijloc corespunde coloanei vertebrale).

Arborele prezintă șapte planuri care sunt aproximativ echivalente cu cele șapte

chakre sau “centre energetice" din ezoterismul oriental.

Pliniu, un înţelept al

Greciei antice,

afirma:

„Vedem prin mijlocirea spiritului. A

descifra un mesaj inseamnă a

percepe

o formă simbolică."

Câteva exemple:

Simboluri profesionale

Semne de orientare

Simboluri religioase

În Evul Mediu erau anumite

cuvinte sau semne magice, ca de

ex. talismanele - simboluri

aducătoare de noroc

Simboluri politice

• Simbolurile Uniunii Europene

• Stemă

• Steagurile reprezintă simbolulurile țărilor

• Secera și ciocanul este simbolul comunismului

• fesul la bărbații islamici

În continuare, alte exemple de simboluri intrate în

conștiința publică și devenite automatisme de

comunicare:

Triquetra este derivat din

latinescul tri- („trei”)

și quetrus(„încolțit”). Sensul său

original a fost pur și simplu

„triunghi” și a fost folosit pentru a se

referi la diverse forme cu trei colțuri.

În prezent se refera exclusiv la o

anumită formă mai complicată,

formată din trei vesicae piscis,

uneori având în plus un cerc în

interiorul sau în jurul acesteia.

Triquetra a fost și este folosită ca un simbol al lucrurilor și persoanelor care sunt

în număr de trei, cum ar fi de exemplu Sfânta Treime creștină și altele.

Yin este elementul întunecat; el este trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit,

intim, și corespunde nopții.

Yang este elementul luminos; fericit, plin de vitalitate, activ, strălucitor,

masculin și corespunde zilei.

Yin este adeseori simbolizat de apă și de pământ, în timp ce Yang este

simbolizat de foc și vânt.

STEAUA ÎN 5 COLȚURI

Străvechiul simbol al Soarelui și al mersului Universului, în stânga.

Soarele Negru, în dreapta

Piramida ca simbol al societății umane, aici reprezentarea de pe bancnota de 1 $

și piramida de sticlă de la Luvru (Paris)

Așa-zisul salut satanist este de fapt ... o declarație de iubire

Alchimia :

Creația este un sacrificiu. Nu reușești să creezi și să însuflețești decât

transmițând propria-ți Viața, Sânge, Lacrimi, materiale reproductive, Celule,

Suflet.

În Sumerul mesopotamian, crucea cu raze era simbolul zeului suprem ANU.

Apare si la Tartaria

Anckh, simbolul Vieții este unul dintre cele mai faimoase mesaje ale Egiptului

Antic

Simbolul Siriusian - Ochiul lui Horus predat inițiaților în Școala Antică Egipteană

a Misterelor „arată” cum Glanda Pineală din Creierul Uman a fost locul principal

pentru Creație și Manifestare.

SIMBOLUL

CREȘTIN

AL PEȘTELUI

se pronunță

Min

care inseamna și

Stea

Basorelief sumerian înfățișând un zeu Annunaki ce poartă asupra lui

simboluri celebre pe care le folosim și astăzi

Isis - Statuia Libertatii

Look at the symbol of the belt

of the woman escorting the

Queen.

She is a graduate of the

Masonic Nursing School in

England

Arms of the City of London

„Biblioteca” din Babel

Black

Madonna

Of Czestochowska

icon

Celtic Cross Balancing The Elements / Crucea maramureșeană

Troiţe-cruci

de lemn înscrise în cerc

(roata valahă),

cu braţele depăşind

limita cercului,

şi

prin cruci arhaice

de piatră

de influenţă celtică.

Adorarea Soarelui se întâlneşte şi în unele dansuri populare. Cel mai bun

exemplu este hora care, prin dispunerea ei în cerc, imită rotunjimea Soarelui.

Simbolistica solară este o permanență în biserici porți și alte elemente

arhitecturale. Cercul soarelui este simbolul regenerării

Cele mai des întâlnite simboluri sunt rozeta, cercul, punctul, roata cu

crucea în ea, morişca, cel mai des, sau rombul.

Căluşarii, un ritual arhaic folosit, mai tarziu, de solomonari în vindecări

Boltă de Biserică românească

Poartă de lemn

Simbolistica solară este o permanență și în alte elemente ale vieții de fiecare zi

Fildul de sus, biserica de lemn

Aceste lăcaşuri erau nucleele de

sacralitate în jurul cărora se

structura

şi se desfăşura întreagă viaţă

sătească.

Aveau valoare de „axis mundi”.

Marțișor cu simbolul soarelui înconjurat de apă. Martisorul, este simbolul

sperantei si norocului, daruit celor dragi in fiecare primavara

Blazon brâncovenesc

Blazon cantacuzin

Stema Țării Românești

Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur”. Elementele au evoluat constant. Inițial, crucea a stat în stânga vulturului, dar, în timp, a ajuns să fie ținută în cioc. În privința vulturului, a fost inițial îndreptat spre dreapta, privind spre stânga scutului, cu aripile strânse. Ulterior, vulturul a fost reprezentat cu aripile deschise, privind spre dreapta sau stânga, sub denumirea de aquila valachica.

Steaua și semiluna au fost prezente și înainte de coborârea vulturului, după coborârea lui pe scut, aceste elemente au devenit secundare, fie fiind prezente în stânga crucii, sus, fie, mai târziu, flancând vulturul. Steaua a devenit treptat un soare în perioada modernă.

Creanga de ienupăr apare ulterior vulturului, fiind ținută de acesta în gheare. Și creanga a cunoscut evoluții, devenind un arbust de ienupăr, pe a cărui cracă stătea vulturul. Creanga era înlocuită, în unele reprezentări, cu un câmp verde.

A existat o varietate de culori folosite pentru elementele heraldice. Vulturul a fost reprezentat în culoarea neagră („nisip”) tot, respectiv cu ciocul, ghearele, roșii, dar nu sunt puține cazurile când el apare reprezentat în galben („aur”). În privința culorii fundalului scutului, de la apariția vulturului, el a fost, în general, reprezentat în albastru („azur”), așa cum apare și pe primele steme ale României, dar există și variante în alb („argint”), în purpuriu, galben („aur”) și chiar roșu („gules"). În ce privește steaua și semiluna, ele au fost reprezentate fie ambele în „aur”, fie în „argint” și „aur”, fie ambele în „gules” (roșu). Crucea a fost în „aur” sau în roșu.

FOTO:

Cele mai cunoscute simboluri spirituale din intreaga lume si semnificatiile acestora

Simbolurile vietii au fost inregistrate in istorie si au lasat o impresie psihologica profunda in mintea oamenilor. Doar privind complexitatea si sensul profund al acestor simboluri, ne simtim conectati, plini de viata si in acelasi timp intrigati.

Ce semnificatie au aceste simboluri? Iata care sunt cele mai cunoscute ZECE simboluri spirituale si semnificatiile acestora:

#1. Floarea de lotus

Floarea de lotus este un simbol important in budism, precum si in multe alte culturi estice. Aceasta floare simbolizeaza iluminarea spirituala. In cultura hindusa, floarea de lotus simbolizeaza chakra celui de-al treilea ochi. De asemenea, simbolizeaza echilibrul dintre energiile feminine si energiile masculine. Simbolul, de asemenea, reprezinta o calatorie in intunericul interior si transformarea profunda interioara. Este un simbol al detasamentului, asa cum o picatura de apa aluneca pe o petala.

Floarea Spiritualitatii Floarea de Lotus creste in adancimea lacurilor noroioase, departe de soare. Dar, mai devreme sau mai tarziu, Floarea de Lotus ajunge la lumina, devenind una dintre cele mai frumoase flori care exista pe Pamant. Floarea de Lotus este privita in multe culturi diferite, mai ales in religiile orientale, ca simbol al puritatii, al iluminarii si al renasterii. Caracteristicile acestei flori reprezinta o analogie perfecta a contitiei umane: chiar si atunci cand radacinile sale se afla in cele mai murdare ape, Lotusul da nastere celei mai frumoase flori din lume.

Semnificatia Florii de Lotus in traditia Budista Potrivit budismului, fiecare persoana are potentialul de a deveni o fiinta perfecta, iluminata si este doar o chestiune de timp pana cand fiecare om ajunge la lumina. Budistii cred ca fiecare om trebuie sa renasca de mii de ori, fiinta sa fiind lustruita prin incercarile vietilor anterioare, pana cand acea persoana atinge Nirvana, cea mai inalta stare de constiinta pe care oamenii o pot accesa. Calatoria constiintei de la stadiul de ignoranta spirituala la cel de perfectiune se petrece datorita procesului de reincarnare, un proces care este privit de catre budisti ca fiind unul dureros si dificil. Budisti sunt de parere ca viata este lipsita nedreapta si lipsita de valoare, dar datorita numeroaselor vieti prin care trec, intunericul este eliminat lent. Momentul in care o persoana atinge starea suprema de iluminare, Nirvana, este asemanat cu momentul in care Floarea de Lotus isi arata frumusetea deasupra apelor. De aceea, Buddha este reprezentat asezat pe o Floare de Lotus, simbol al transcendentei suferintelor lumesti si al iluminarii. Multe zeitati orientale sunt reprezentate alaturi de o Floare de Lotus din acelasi motiv.

Semnificatia Florii de Lotus

Floarea de Lotus, atunci cand infloreste, in acelasi timp, isi arunca semintele in jurul sau, aceasta fiind o alta caracteristica speciala a acestei plante. Budistii care au urmat calea “Mahayana”, precum si hindusii, au observat o analogie intre Floarea de Lotus si responsabilitatea pe care o primeste fiecare fiinta care devine iluminata, aceea de a se reintoarce la ciclurile de renastere (Samsara), cu scopul de a ajuta restul oamenilor sa atinga iluminarea. Adica, datorita ajutorului unei singure “flori”, mai multe persoane vor atinge perfectiunea.

Floarea de Lotus cu o mie de petale si cea de a saptea chakra Floarea de Lotus simbolizeaza trezirea constiintei umane si nu numai. De asemenea, Floarea de Lotus simbolizeaza cea de a saptea chakra, cunoscuta sub denumirea de Sahasrara. Potrivit traditiei, aceasta chakra este stimulata prin practicarea meditatiei si a diferitelor stiluri de yoga. Atunci cand aceast centru energetic functioneaza armonios, o stare de constiinta pura, pace, bucurie si comuniune cu Dumnezeu este atinsa. De aceea, aceasta chakra este reprezentata de o Floare de Lotus cu o mie de petale colorate.

Egiptenii si Floarea de Lotus Floarea de Lotus este un simbol des intalnit in mitologia egipteana si in cea hidusa ca simbol al reincarnarii. In ambele culturi legenda spune ca Floarea de Lotus a fost prima forma de viata, aceasta luand nastere in apele unui urias ocean. Floarea de Lotus se inchide pe timpul noptii si se deschide din nou odata cu rasaritul soarelui, acesta fiind motivul pentru care reprezinta simbolul zeului soarelui, Atom.

#2. Hamsa Hamsa este cunoscut ca fiind un semn universal de protectie si este folosit pentru a indeparta persoanele care iti pot face rau, cum ar fi deochiul. Cunoscut sub numele de “ochiul rau”, Hamsa este cunoscut pentru protectia pe care o ofera purtatorului.

Hamsa este cuvantul de origine araba pentru cifra “cinci” si reprezinta cele cinci degete ale mainii. Este unul dintre cele mai cunoscute simboluri universale de protectie.

#3. Ying si Yang

Ying – Yang reprezinta armonizarea dualitatii si unificarea energiilor masculine si feminine. De asemenea, ne aminteste ca echilibrul este cheia vietii.

YIN – YANG: Cum ne afecteaza sanatatea si felul nostru de a fi

Daca veti studia cultura si filosofia orientala, va veti intalni, cu siguranta,

cu termenii “yin” si “yang”. Acestia termeni isi au originea in filosofia si

metafizica chineza. Aceste doua concepte sunt folosite pentru a descrie

natura opusa, dar in acelasi timp complementara a energiei Chi,

echilibrul perfect. Aceasta energie se afla in spatele fiecarei manifestari

a Universului.

Energia Yang este privita ca fiind energia care provine din cer si care se

pogoara pe pamant, iar tendinta naturala a energiei Yin este de a se

inalta de pe pamant spre cer. Inaltandu-se, energia Yin devine din ce in

ce mai lenta si mai rece, in timp ce energia Yang, in coborare, devine din

ce in ce mai densa, mai fierbinte si mai rapida. Ca urmare a acestei

categorizari a celor doua aspecte ale aceleiasi energii, structurile

puternice, solide, impozante, sunt privite ca fiind manifestarea

energiei Yin, in timp ce structurile mici si mai compacte sunt privite ca

fiind manifestarea energiei Yang. Pentru a intelege mai bine cele doua

energii iata cateva exemple ale unor contrarii corespuzatoare

simbolurilor Yin si Yang: femeie (yin) – barbat (yang), intuneric –

lumina, jos – sus, apa – foc, rece – fierbinte, luna – soare.

Yin: pasivitate, racoare, liniste, energie potentiala (putere), rece,

introvertit, diligent, prudent, matern, nesigur, dependent;

Yang: activitate, miscare, putere, constienta de sine, pasiune, extrovertit,

patern, impulsiv, incapatanat, aventuros, independent;

Cea mai importanta lege a Universului pe care trebuie sa o retinem este

aceea potrivit careia nimic nu este in totalitate format din energie

Yang si nimic nu este format complet din energie Yin. Vechi de secole,

simbolul reprezentativ al acestor doua energii exprima cel mai bine

acest adevar. Cele doua portiuni ale simbolului nu sunt in intregime de

culoare neagra sau alba, in acelasi mod in care nimic in viata nu este

complet alb sau negru.

Oamenii care sunt flexibili din punct de vedere fizic si emotional detin in

interiorul lor mai multa energie Yin in comparatie cu persoanele rigide

si inflexibile, care detin in interiorul lor mai multa energie Yan. Noaptea,

atunci cand ne odihnim si ne aflam intr-o stare de pasivitate, aceasta

perioada este privita in mod trational ca fiind dominata de energia Yin,

in timp ce, pe timpul zilei, in momentele de activitate, dominanta este

energia Yang. Iarna, atunci cand este frig si suntem mai putin activi din

punct de vedere fizic, este o perioada dominata de Yin, in comparatie cu

vara, perioada care este dominata de Yang.

Ying si Yang in medicina

Fiecare organ din organismul uman are in structura sa un element Yin si

un element Yang. Anumite organe, ficatul de exemplu este predominant

Yang, altele, cum sunt rinichii, sunt Yin. Chiar daca un organ poate fi

dominat mai mult de una dintre cele doua energii, echilibrul Yin –

Yang este mentinut in intreg organismul, deoarece suma totala a acestor

doua aspecte ale aceleiasi energii trebuie sa se afle in echilibru.

Este important sa remarcam faptul ca organismul nostru nu se afla

intotdeauna intr-un echilibru constant ale acestor energii, Yin si Yang.

Chiar si atunci cand organismul este sanatos din punct de vedere fizic,

pot exista schimbari subtile de la o energie la cealalta. Atunci cand o

persoana devine furioasa, de exemplu, energia predominanta

este energia Yang, iar in cazul in care aceasta se calmeaza poate

redeveni dominanta energia Yin.

Medicina traditionala chineza sustine ipoteza potrivit careia afectiunile

organismului uman sunt cauzate de dezechilibre ale celor doua energii,

iar pentru a ne recapata sanatatea echilibrul trebuie restabilit.

Activitatile care solicita din punct de vedere fizic organismul si care sunt

dominate de aspecte practice sunt considerate ca fiind Yang, in timp ce

activitatile precum cititul, discutiile, munca de cercetare sunt privite ca

fiind activitati Yin. Munca depusa in echipa este privita ca fiind Yin, in

timp ce munca individuala este privita ca fiind Yang.

Una dintre cele mai frumoase descrieri a modului in care functioneaza

cele doua energii ne-a fost lasat mostenire de Bruce Lee, citat de

catre Cyrille Javary:

“Atita vreme cat vom persista in a separa yin si yang nu putem spera sa le

atingem. Daca cineva vrea sa ajunga undeva cu bicicleta nu va putea sa

impinga ambele pedale concomitent caci va ramine pe loc. Pentru a

avansa trebuie sa impinga o pedala si sa o elibereze pe cealalta, simultan.

Miscarea completa consta in impinge/elibereaza. Impingerea este

urmarea eliberarii si fiecare dintre ele devine, respectiv, cauza celeilalte.”

#4. Floarea Vietii

Intalnita in majoritatea religiilor majore de pe tot globul, floarea vietii este considerat a fi cel mai important simbol al geometriei sacre. Simbolul poate fi folosit ca o metafora care ilustreaza legatura existenta in univers, intre orice forma a vietii si a spiritului. Floarea contine un set de simboluri secrete, cunoscut ca Fructul Vietii. Prin acesta se pot descoperi cele mai importante si sacre secrete ale universului.

#5. Arborele vietii

Arborele vietii a fost un simbol reprezentativ pentru un numar foarte mare de culturi si de religii din intreaga lume. De asemenea, cunoscut si ca “Arborele Cosmic”, arborele vietii este asociat cu nasterea, viata, moartea si renasterea in cercul vietii. Din crestinism aflam ca acest arbore s-a aflat in Gradina Edenului. Din acest copac Adam si Eva au luat si au mancat fructul interzis.

Arborele vietii este folosit de catre samani pentru a calatori intre cele trei lumi, lumile superioare, mici si mijlocii si este considerat a fi sacru de cei care practica Asatru. De asemenea, se crede ca acest arbore reprezinta o metafora pentru creierul uman.

#6. Ankh

Ankh este un foarte cunoscut simbol egiptean. Aceasta hieroglifa egipteana este un simbol al vietii lungi. Se spune ca egiptenii foloseau acest simbol in timpul practicilor sexuale pentru a-si regenera energia sexuala in momentul orgasmului. In general, simbolul Ankh a fost asociat cu viata vesnica si cu regenerarea.

#7. Pentagrama

Acesta este simbolul religiei pagane Wicca si este declarat a fi un simbol al omului. Se spune ca cel care poarta acest simbol este protejat de rau. Coltul de sus reprezinta spiritul, iar celelalte patru colturi reprezinta cele patru elemente.

#8. Vulturul

Cunoscut si sub numele de “spiritul etern” sau “Marele Spirit”, vulturul este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale traditiei nativilor americani. Cunoscut sub numele de “creatorul tuturor”, vulturul este conducatorul cerului si se spune ca atunci cand este chemat poate ajuta un discipol sa ajunga la copacul vietii.

#9. Caduceul

În mod eronat folosit ca simbol de mai multe organizatii din domeniul sanatatii, caduceul este simbolul lui Hermes si infatiseaza doi serpi incolaciti in jurul unui baston inaripat. Caduceul ofera baza unui simbol astrologic, reprezentand planeta Mercur. Acest simbol, de asemenea, este o reprezentare a energiei de viata. Cei doi serpi reprezinta energia Kundalini care se ridica de la baza coloanei, unul fiind feminin si unul masculin.

#10. Sarpele

Un simbol de temut, sarpele este unul dintre cele mai cunoscute simboluri spirituale din lume. In unele culturi sarpele este foarte apreciat, in timp ce in alte culturi este privit ca fiind simbolul raului. In crestinism, sarpele este mentionat ca fiind “diavolul”, in timp ce in culturile estice, sarpele este un simbol al energiei primordiale de viata, un simbol al mortii si al renasterii.

ROȘU

Roșu este culoarea cea mai vibrantă și ce captează atenția cel mai ușor.

Această culoare are proprietatea de a ne stimula glandele suprarenale și

neuronii. Deoarece este atât de captivantă, roșu este o culoare ideală atunci

când vrem să ieșim la plimbare sau să facem exerciții, pentru că ea ne

energizează și ne sporește rezistența.

Pe lângă faptul că face parte din culorile excitante, roșu este și un simbol al

iubirii și pasiunii. Mai multe studii au demonstrat faptul că bărbații găsesc

mult mai atrăgătoare femeile care se îmbracă în roșu. Deci, dacă îți place

această culoare, o poți folosi pentru a-ți accentua trăsăturile, la fel ca un ruj

sau un accesoriu de păr.

Dar ai grijă: expunerea excesivă la roșu ne poate face să ne simțim stresați,

frustrați sau chiar nervoși.

GALBEN

Atunci când ne gândim la galben, de obicei prima senzație ce ne cuprinde este

căldura soarelui, motiv pentru care această culoare funcționează de

minune ca antidepresiv. Dacă ne expunem la culoarea galben, organismul

nostru eliberează un neurotransmițător numit serotonină, ce este strâns legat

de sentimentul de fericire.

Mai multe studii au demonstrat că această culoare sporește puterea de

concentrare și stimulează sistemul nervos. Dacă ai de vopsit un birou sau

orice spațiu unde va fi nevoie să-ți dezlănțui talentul creativ, culoarea galben

este o variantă pe care ar trebui să o iei în considerație.

Pe de altă parte, bebelușii tind să plângă mult mai mult în camerele vopsite în

galben, iar, în astfel de medii, multe persoane au dificultăți de concentrare sau

insomnie. Și, nu în ultimul rând, multe alimente au această culoare, iar mai

multe studii sugerează că galbenul ne poate stimula metabolismul.

ALBASTRU

Mai multe studii sugerează că albastrul este una din culorile ce pot

stimula creativitatea minții umane și, în plus, a fost dovedit că aceasta

poate avea un efect calmant. Însă, expunerea prelungită la culoarea albastru

poate provoca depresiesau tristețe.

Albastrul este asociat cu răceală, dar și cu seriozitatea și caracterul oficial,

motiv pentru care această culoare este deseori folosită în cadrul logourilor

adoptate de diferite companii.

Creierul nostru percepe obiectele albastre ca fiind mai ușoare ca greutate,

ceea ce explică de ce halterele mici de la sălile de forță sunt în general vopsite

în această culoare. Nefiind o culoare comună în rândul alimentelor, albastru

este deseori asociat cu otrava și ne poate face să ne pierdem pofta de mâncare.

NEGRU

Această culoare simbolizează autoritatea, puterea, inteligența și

cunoașterea. De mult timp asociată cu eleganța și oferind un efect de

slăbire, negrul este cea mai populară dintre culorile folosite în industria

modei.

În plus, negru mai sugerează și îndrăzneala și agresivitatea, motiv pentru care

este deseori folosită de echipele sportive ce vor să-și intimideze adversarii

(cum ar fi echipa de rugby All Blacks din Noua Zeelandă).

ALB

Albul este cea mai neutră dintre toate culorile, fiind aproape un sinonim cu

puritate și curățenie. Rochiile de mireasă, hainele pentru bebeluși și

uniformele medicilor și a asistentelor medicale—toate aceste sunt albe în mod

obișnuit.

Această culoare ne poate da, simultan, o senzație de curățenie și

sofisticare, iar în același timp va lumina orice încăpere, răspândind o

atmosferă de calm.

VERDE

Verdele este culoarea naturii și, grație efectului său calmant și a

aspectului plăcut, este folosită în cadrul designului interior mai

mult decât orice altă culoare. Această culoare reduce stresul și captează

atenția, motiv pentru care multe școli își dotează sălile de clasă cu table verzi.

De asemenea, clienții tind să petreacă mai mult timp—dar și să cheltuiască

mai mulți bani—în magazinele cu un decor verde.

ROZ

De obicei asociată cu feminitatea, rozul este cea mai romantică dintre toate

culorile. Rozul este cunoscut pentru abilitatea sa de a calma firile

anxioase și a reduce anxietatea, motiv pentru care mulți părinți decorează

camerele copiilor lor cu această culoare—din același motiv, anumite închisori

vopsesc pereții spațiilor comune în roz.

Oricât de mult ai încerca, îți va fi foarte greu să te enervezi într-o încăpere roz,

pentru că mușchii tăi cardiaci vor avea un timp de răspuns mai lent.

MOV/VIOLET

De mult timp asociat cu regalitatea, luxul și sofisticarea, culoarea mov

conferă oricărei persoane care o poartă un aer de avuție și

eleganță. Această culoare încurajează gândurile profunde și spiritualitatea.

În plus, a fost demonstrat faptul că movul este benefic pentru persoanele care

au probleme sexuale, ceea ce-l face să fie o culoare ideală pentru orice

dormitor conjugal.

PORTOCALIU

Foarte stridentă, oferind beneficii asemănătoare cu cele ale

galbenului, portocaliul este una din cele mai bune culori pe care le poți

alege dacă vrei să-ți îmbunătățești dispoziția și să fii mai

vigilent.Combinată cu roșu, o să fii treaz și plin de energie toată ziua!

Portocaliul stimulează apetitul dar și activitatea mintală, ceea ce-l facă

să fie o culoare foarte utilă dacă trebuie să înveți pentru un examen.

Un posibil model de interpretare simbolică

Cinci secrete surprinzătoare ascunse

în mari opere de artă În artă există întotdeauna un substrat necunoscut, iar de multe ori ceea ce

vedem cu ochiul liber nu este întregul mesaj pe care autorul a vrut să-l

transmită. În acest articol vă dezvăluim câteva dintre cele mai puțin cunoscute

și surprinzătoare istorii din spatele unor opere de artă celebre.

Răzbunarea lui Salvador Dali

Cele două tablouri ale lui Dali, realizate la 29 de ani distanță

Tabloul „Fata de la fereastră” a fost pictat în 1925, când Salvador Dali avea

doar 21 de ani. Deoarece nu o cunoștea încă pe viitoarea lui soție, Gala, Dali a

folosit-o drept sursă de inspirație pe sora lui, Ana Maria. În timp, relația lor s-a

înrăutățit, iar faimosul pictor chiar a afirmat: „Uneori, scuip pe portretul

surorii mele și-mi face o reală plăcere să fac asta”. Ana Maria nu putea accepta

un astfel de comportament, mai ales din partea propriului frate.

Astfel, în 1949, Ana Maria a scris o carte despre celebrul artist,

denumită „Salvador Dali văzut prin ochii surorii sale”. Pe Dali l-a înfuriat atât

de tare acest gest, încât nu i l-a iertat niciodată surorii lui. Drept răzbunare

pentru cartea scrisă de Ana Maria, în 1954 Dali a pictat „Tânără virgină

autosodomizată de propria castitate”, în care poziția și părul modelului, dar și

peisajul și paleta de culori au fost practic preluate din „Fata de la fereastră”.

Soția, înlocuită cu amanta în „Danaë”

Danaë, pictată în 1636

În anii ’60, o cercetare cu raze X a celebrului tablou „Danaë”, al lui Rembrandt,

a scos la iveală un mare secret. În versiunea originală a operei de artă, muza

lui Rembrandt, Danaë, avea fața soției pictorului, Saskia.

După ce Saskia a murit, în 1624, Rembrandt a transformat fața lui Danaë în

cea a amantei lui, Geertje Dircx. Aceasta n-a fost singura transformare prin

care a trecut tabloul.

În 1985, era să fie distrus complet, după ce un bărbat a aruncat acid sulfuric

pe pictură, iar apoi a tăiat-o de două ori cu cuțitul. După ani de restaurări,

tabloul a fost salvat, iar acum este expus la Muzeul Ermitaj.

Bătrânul pescar cu două fețe

Cele două imagini ascunse în tabloul lui Tivadar

În 1902, pictorul maghiar Csontváry Kosztka Tivadar a creat tabloul

„Bătrânul pescar”. Deși la o primă vedere pare banal, tabloul are ceva special.

Practic, prin această pictură, Tivadar a încercat să transmită ceva ce a rămas

neobservat până după moartea sa.

Dacă pui o oglindă la mijlocul tabloului, poți obține două imagini: cea a lui

Dumnezeu (partea dreaptă a pescarului) și cea a Diavolului (partea stângă a

pescarului). Astfel, Tivadar a dorit să sugereze că atât latura pozitivă, cât și cea

întunecată fac parte din om.

Camera galbenă a lui Van Gogh

Camera din Arles, 1888

În 1888, Vincent van Gogh a achiționat o cămăruță în orașul Arles, din Sudul

Franței, unde s-a ascuns de artiștii și criticii parizieni. În luna octombrie a

acelui an, van Gogh a început să picteze „Camera din Arles”.

Ce surprinde, însă, la această pictură este paleta de culori extrem de stridente

alese de van Gogh tocmai pentru a simboliza confortul și siguranța.

Unii specialiști susțin că alegerea neobișnuită a culorilor se datorează, de

fapt, tratamentului pe care îl lua van Gogh împotriva epilepsiei. Aparent,

medicamentele îi îngreunau percepția culorilor și de aceea ar fi ales verdele și

roșul.

Tabloul care l-a readus la viață pe Gauguin

Etapele vieții umane, surprinse în tabloul lui Gauguin

Acest faimos tablou al lui Paul Gauguin trebuie „citit” de la dreapta la stânga.

El este o alegorie a vieții spirituale și fizice a omului, care începe cu nașterea

sufletului (bebelușul care doarme, aflat în partea dreaptă a imaginii) și se

sfârșește inevitabil cu clipa morții (pasărea care ține în gheare o șopârlă, din

partea stângă a tabloului).

Intitulat „De unde venim? Cine suntem? Încotro ne îndreptăm?”, tabloul a

fost pictat de Gauguin în timpul refugiului din Insulele Tahiti, într-o perioadă

de depresie profundă.

Când a finalizat tabloul, care trebuia să reprezinte testamentul său spiritual,

Gauguin a încercat să se sinucidă cu arsenic. Însă pictorul a greșit doza, iar

încercarea a eșuat, spre norocul lui: imediat după aceea, lucrurile au luat o

turnură pozitivă în cariera și viața lui Gauguin.

Bibliografie

ÎN LIMBA ROMÂNĂ 1. Adkinson, R. (coord.), (2009), Simboluri sacre. Popoare, religii, mistere,

Editura Art, București; 2. Bourdieu, P., (1998), Regulile artei, Editura Univers, Bucureşti; 3. Boutaud, J-J., (2003), Comunicare, semiotică şi semne publicitare – Teorii,

modele şi aplicaţii, Editura Tritonic, Bucureşti; 4. Cabin, Ph., Dortier, J.-F. (coord.) (2010), Comunicarea: Perspective actuale,

Editura Polirom, Iaşi; 5. Ciochinaru, S., (2005), Strategii și sisteme comntemporane”, Editura

Victor, București; 6. Ciochinaru, S., (2013), Comunicare instituțională, Editura Dobrogea,

Constanța. 7. Cîrnu, R., M., (2004), Publicitatea sau arta de a convinge, Editura Didactică

şi Pedagogică R.A., Bucureşti; 8. Dâncu, V. S., (1999), Comunicarea simbolică, Editura Dacia, Cluj; 9. Duck, St., (2000), Relaţiile interpersonale – A gândi, a simţi, a interacţiona,

Editura Polirom, Iaşi; 10. Dupu, C., (2002), Conflict şi comunicare, Editura Gnosis, Bucureşti; 11. Eco, U., (1991), Lector in fabula, Editura Univers, Bucureşti; 12. Habermas, J., (2000), Conştiinţă morală şi acţiune comunicativă, Editura

All, Bucureşti; 13. Habermas, J., (2005), Sfera publică şi transformarea ei structurală, Editura

Comunicare.ro, Bucureşti; 14. Joannes, A., (2009), Comunicarea prin imagini, Editura Polirom, Iaşi; 15. Levi-Strauss, Cl., (1978), Antropologia structurală, Editura Politică,

Bucureşti; 16. McQuail, D., (1999), Comunicarea, Editura Institutului European, Iaşi; 17. Miege, B., (1998), Gândirea comunicaţională, Editura Cartea Românească,

Bucureşti; 18. Miege, B., (2000), Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi; 19. Peirce, Ch. S., (1990), Semnificaţie şi acţiune, Editura Humantias,

Bucureşti;

20. Rovenţa-Frumuşani., D., (1999), Semiotică, societate, cultură, Editura Institutului European, Iaşi;

21. Sebeok, Th. A., (2002), Semnele: O introducere în semiotică, Editura Humanitas, Bucureşti;

22. Van Cuilenburg, J. J., Scholten, O., Nomen, G. W., (2000), Ştiinţa Comunicării, Editura Humanitas, Bucureşti;

ÎN ALTE LIMBI DECÂT LIMBA ROMÂNĂ 1. Adler, R. B., Rodman, G., (2006), Understanding Human Communication,

Oxford University Press, Oxford, New York; 2. Bateson, G., Ruesch, J., (1988), Communication et Société, Edititon Seuil,

Paris; 3. Bel, B., Brouwer, J., Das, B., Parthasarathi, V., Poitevin, V., (2010),

Communication, culture and confict, sage Pbl, London, New York, New Delhi;

4. Collins, R., Curran, J., Garnham, N., Scannell, P., Schlesinger, Ph., Sparks, C., (1986), Media, Culture and Society – A Critical Reader, Sage Publications, London, Beverly Hills, Newbury Park, New Delhi;

5. Eadie, W. F., (ed.) (2009), 21st Century Communication: A Reference Handbook, Sage Pbl., London New York New Delhi.

6. Feather, J., (2000), The Information Society – A Study of Continuity and Change, Library Assoociation Publishing, London;

7. Hartley, J., (2002), Communication, Cultural and Media Studies, Routledge, London and New York;

8. Hovland, C. J., Janis, I.L., Kelly, H. H., (1953), Communication and Persuasion – Psychological Studies of Opinion Change, New Haven and London Yale University Press.

9. Georgi R., (2011), Saints et symboles. Les clefs pour decrypter, Editions de la Martiniere groupe, Paris;

10. Scannell, P., Schlesinger, Ph., Sparks, C. (1992), Culture and Power – A Media, Culture and Society Reader, Sage Pbl., London, Beverly Hills, Newbury Park, New Delhi;

11. Sills, D., (eds.) (1972), International Encyclopedia of the Social Sciences, MacMillan & Free Press, London and New York;

12. Yazdani, M., Barker, Ph., (2000), Iconic Communication, Intellect, Bristol Uk, Portland USA.