Comuniştii Lui Stalin Au Organizat Un Adevărat Genocid Prin Înfometare Împotriva Ţăranilor Ucraineni

7/18/2019 Comuniştii Lui Stalin Au Organizat Un Adevărat Genocid Prin Înfometare Împotriva Ţăranilor Ucraineni

http://slidepdf.com/reader/full/comunistii-lui-stalin-au-organizat-un-adevarat-genocid-prin-infometare-impotriva 1/17

Comuniştii lui Stalin au organizat un adevărat genocid prin înfometare împotriva ţăranilor ucraineni, Holodomorul.

În ciuda unor tentative ale istoriografiei ruseşti, care încearcă să transmită mesajul că ucrainenii sunt fraţii mai mici ai ruşilor şi că destinele celor două popoare sunt strâns unite, adevărul istoric este că bolşeviciiruşi au organizat una dintre cele mai îngrozitoare tentative de a-i extermina pe ţăranii ucraineni. De la sfârşitul anilor 1920, în Ucraina a început colectivizarea pe scară largă a pământurilor. Primele victime alecomuniştilor ruşi au fost tocmai cei mai muncitori dintre ţărani, aşa-numiţii kulaci, care posedau gospodării mai răsărite. Scenariul prin care au fost distruşi kulacii avea să fie aplicat şi în România în timpulofensivei pornite de comunişti împotriva chiaburilor, proces care avea să ducă la distrugerea micilor gospodării ţărăneşti (pentru că marile exploataţii agricole erau deja confiscate de către bolşevici), lacolectivizarea agriculturii şi la ruinarea a milioane de oameni. Cei mai înstăriţi dintre săteni au fost maltrataţi, schingiuiţi, închişi în temniţe şi chiar ucişi în stil mafiot pentru faptul că au îndrăznit să îşi apere avutul. În Ucraina, tabloul a fost completat de o foamete de mari proporţii, declanşată intenţionat de către Stalin. Întreaga producţie de alimente a fost confiscată de către bolşevici, iar milioane de ucraineni au fost lăsaţi

să piară, pur şi simplu, de foame. Acest genocid îndreptat împotriva ucrainenilor este cunoscut în istorie sub numele de Holodomor.

Bază pentru Armata Albă

Ura bolşevicilor faţă de ucraineni avea motive întemeiate. Şi asta pentru că Ucraina a fost una dintre zonele din Imperiul Ţarist care s-a opus din răsputeri comunizării. În condiţiile în care Rusia semnase Paceaseparată de la Brest – Litovsk cu Puterile Centrale, cea mai mare parte a regiunilor agricole din Ucraina au trecut sub controlul Germaniei. În acest condiţii, în regiunile ucrainene controlate de germani nu s-aprodus Revoluţia bolşevică, iar după înfrângerea Puterilor Centrale, tocmai aceste regiuni au reprezentat una dintre cele mai puternice baze ale ofiţerilor din aristocraţia rusească, rămaşi fideli monarhiei ruseşti,care au pus bazele Armatei Albe, o structură militară care a luptat împotriva comuniştilor atât în vestul fostului Imperiu ţarist, cât şi în Siberia. Armata Albă a luptat împotriva Armatei Roşii, organizată de LeonTroţki pentru a-i distruge pe toţi cei care se opuneau bolşevicilor. În Ucraina, trupele Armatei Albe au fost comandate de generalul Anton Ivanovici Denikin, cel care comandase şi trupele ruseşti trimise pe frontuldin România în timpul primului război mondial pentru a susţine Armata Regală Română în lupta cu Puterile Centrale. Generalul Denikin, ale cărui trupe recrutaseră un mare număr de ucraineni, a comandat şiofensiva albilor din vara anului 1919, care urmărea cucerirea Moscovei. Însă Armata Albă a fost înfrântă de Armata Roşie la 400 de kilometri depărtare de Moscova, nu departe de actuala graniţă dintre Rusia şiUcraina.

Armata Roşie, Armata Albă şi Armata Verde

În zonele controlate de trupele comandate de generalul Denikin, acesta a încercat să pună capăt abuzurilor comise de bolşevici. Armata Albă a suferit însă, în ciuda sprijinului acordat de occidentali, înfrângeredupă înfrângere şi a fost forţată să se retragă spre sud-vest. Victoriile bolşevicilor ruşi au fost favorizate şi de faptul că trupele Armatei Albe au fost divizate. Cele din Ucraina de azi erau sub comanda generalului

Anton Ivanovici Denikin, iar cele care luptau în Siberia erau sub comanda amiralului Kolceak. Mai mult, naţionaliştii ucraineni au proclamat o republică independentă, iar forţele naţionaliştilor ucraineni luptau atât împotriva Armatei Roşii, cât şi a Armatei Albe. Împreună, naţionaliştii şi anarhiştii au format Armata Verde, aflată în conflict militar cu celelalte două mari grupări armate din Rusia. În aceste condiţii, Armata Albă s-a retras în Crimeea, la începutul anului 1920. Generalul Anton Ivanovici Denikin a demisionat de la conducerea Armatei Albe şi a plecat, cu ajutorul unui vapor, la Constantinopole, apoi s-a refugiat în Occident. Lacomanda trupelor Armatei Albe a venit unul dintre cei mai capabili generali ai armatei ţariste, baronul Peter Wrangel, din aristocraţia baltică şi cu origini germanice. Din martie până la finalul anului 1920, el acontinuat rezistenţa antibolşevică în Crimeea. Peter Wrangel a recunoscut republica ucraineană proclamată de naţionalişti. În acest context, Armata Verde s-a autodizolvat.

Marea evacuare a lui Wrangel

De ce au încercat bolşevicii ruşi să-i extermine pe ucraineni20 Februarie 2014

1 2

E-MAIL PRINT RSS SHARE MĂRIME TEXT

de CLAUDIU PADUREAN3174VIZUALIZARI| COMENTARII 2

Naţionaliştii ucraineni s-au alăturat Armatei Albe, iar anarhiştii, care au format mai întâi Armata Rebelă din Crimeea, s-au alăturat Armatei Roşii. În cele din urmă, Armata Albă a încetat rezistenţa. Însă baronulPeter Wrangel a refuzat să accepte prizonieratul, mai ales că bolşevicii au organizat o campanie brutală de reprimare a ultimelor focare de rezistenţă din Ucraina. El a organizat ultimele rămăşiţe ale Flotei Ţariste în ceea ce a rămas în istorie sub numele de Flota lui Wrangel.

Baronul rus a organizat o adevărată evacuare în masă a combatanţilor din ultimele teritorii libere ale Rusiei şi Ucrainei. Militarii din Armata Albă au ajuns în Turcia, apoi s-au răspândit în tot Occidentul. Ultimiivoluntari din Armata Albă au părăsit Crimeea în 14 noiembrie 1920.

O resurecţie a mişcării naţionaliste ucrainene avea să se producă în timpul celui de-al doilea război mondial, când armata organizată de Stepan Bandera în teritoriile ucrainene controlate de Germania nazistăavea să se producă în cel de-al doilea război mondial. La o primă vedere, pare de neînţeles de ce ucrainenii, popor slav, declarat drept popor inferior de către nazişti, au decis să se alăture germanilor. Însăadevărul istoric este acela că atrocităţile comise de bolşevici după înfrângerea Armatei Albe şi lichidarea ultimelor focare de rezistenţă din Ucraina, atrocităţi care au culminat cu Holodomorul, au fost motivulpentru care mii de tineri ucraineni s-au înrolat în trupele SS pentru a se răzbuna pe comuniştii ruşi. Iar după reocuparea Ucrainei de către trupele sovietice a urmat un nou episod de răzbunare atroce, pusă la calede Stalin. Milioane de oameni au fost deportaţi în interiorul URSS, sute de mii au fost închişi în lagăre de exterminare, iar zeci de mii au fost pur şi simplu lichidaţi la intrarea trupelor sovietice în satele ucrainene.

De ce i-a deportat Stalin pe tătarii din Crimeea

6 Martie 2014

http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/de-ce-au-incercat-bolsevicii-rusi-sa-i-extermine-pe-ucraineni-326698.html



http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/de-ce-au-incercat-bolsevicii-rusi-sa-i-extermine-pe-ucraineni-326698-main_pic1.html


mailto:?body=Un%20prieten%20iti%20recomanda%20ca%20fiind%20interesant%20un%20articol%20de%20pe%20site-ul%20http://www.romanialibera.ro%20%0APentru%20a%20citi%20integral%20articolul,%20acceseaza%20link-ul%20de%20mai%20jos.%0A%0Ahttp%3A%2F%2Fwww.romanialibera.ro%2Fromania-libera%2Fromania-libera%2Fde-ce-au-incercat-bolsevicii-rusi-sa-i-extermine-pe-ucraineni-326698.html&subject=Recomandare%20articol


http://print_article%28%27/index.php?section=articol&screen=print&id=326698%27,700,719);


http://www.romanialibera.ro/rss/cultura/aldine-3.xml


http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/de-ce-au-incercat-bolsevicii-rusi-sa-i-extermine-pe-ucraineni-326698-pagina1.html


http://www.romanialibera.ro/autor/claudiu-padurean-162.html











1 2

E-MAIL PRINT RSS SHARE MĂRIME TEXT

de CLAUDIU PADUREAN

5037VIZUALIZARI| COMENTARII 12

În conflictul din Crimeea, tătarii se opun încercărilor de a alipi peninsula din Marea Neagră Rusiei. În mod suprinzător pentru cei care nu cunosc culisele istoriei acestei bucăţi de pământ, tătarii crâmleni saucrimeeni refuză orice demers care i-ar aduce din nou sub tutela Moscovei. Şi asta pentru că tătarii crimeeni au încă proaspete în minte nenumăratele tragedii individuale provocate de decizia satrapului roşu de laKremlin, Iosif Visarionovici Stalin, de a-i deporta pe tătari în Uzbekistan.

Drama din mai 1944

Drama tătarilor crimeeni a început în 11 mai 1944. Comitetul de Stat al Apărării din Uniunea Sovietică, întrunit sub preşedinţia lui Stalin, a decis deportarea în întregime a acestei populaţii. Sarcina de a duceaceastă decizie până la capăt i-a revenit unuia dintre cei mai duri ofiţeri ai NKVD-ului, Ivan Alexandrovici Serov, omul de încredere al lui Stalin şi al şefului aparatului de represiune sovietic, Lavrenti Beria. IvanAlexandrovici Serov nu a avut nevoie decât de o săptămână pentru a organiza deportarea tătarilor. În data de 18 mai 1944, trupele NKVD erau deja prezente în satele tătărăşti din Crimeea.

Deportarea tătarilor era bazată de un scenariu simplu: trupele NKVD înconjurau satul. Apoi, tătarii erau anunţaţi că vor fi deportaţi peste două ore şi că au voie să îşi ia cu ei doar ceea ce pot transporta în mână.

Apoi, tătarii erau urcaţi în camioanele NKVD şi duşi până în cea mai apropiată gară, unde erau apoi înghesuiţi în vagoane de vite. Condiţiile în care erau transportaţi tătarii din Crimeea nu difereau prea mult decele în care naziştii îi transportau pe evrei la Auschwitz.

Foarte mulţi tătari au murit din cauza condiţiilor în care au fost transportaţi. Sunt mărturii ale supravieţuitorilor care arată că primele raţii de hrană le erau oferite deportaţilor abia atunci când garniturile de trenajungeau prin stepele Kazahstanului. Apă nu primeau decât foarte rar. Ajunşi în Uzbekistan, tătarii erau debarcaţi şi forţaţi să mărşăluiască între 100 şi 200 de kilometri în condiţii dure. Documentele epocii aratăcă au fost situaţii în care supravieţuitorii drumului infernal de pe calea ferată au improvizat plute, pe care i-au aşezat pe bătrânii fără puteri şi pe copiii mici, apoi aceste plute erau trase în sus, pe cursul râurilor,până în zonele desemnate de ofiţerii NKVD drept vatră a viitoarelor aşezări. Bineînţeles, tătarii deportaţi au fost supuşi unui adevărat regim de exterminare. Documente din arhivele sovietice arată că întregulpopor al tătarilor din Crimeea a fost deportat în trei zile. În seara de 18 mai, au fost deportate aproximativ 90.000 de persoane. În seara de 19 mai, au mai fost deportate încă aproximativ 165.000 de tătari, iar îndata de 20 mai au fost trimişi dincolo de Munţii Ural încă 174.000 de tătari. Până la prăbuşirea Uniunii Sovietice, tătarii crâmleni nu au avut voie să se întoarcă acasă. După anul 1991, însă ei au început să revinăpe vechile lor pământuri, ocupate acum de ruşi. În total, în prezent, circa 300.000 de tătari au revenit în Crimeea, urmaşii celor deportaţi de Stalin. În Uzbekistan mai trăiesc circa 450.000 de tătari – cei deportaţi şiurmaşii lor – care nu au mai reuşit să revină acasă. În Turcia trăiesc circa cinci milioane de urmaşi ai tătarilor care au fugit din Crimeea în Imperiul Otoman după ce ruşii au ocupat peninsula, în timpul împărăteseiEcaterina a II-a. Iar aproximativ 50.000 de tătari mai trăiesc în Dobrogea şi în Cadrilater.

Motive de ură

Decizia de a deporta un popor întreg a fost luată de Stalin din ură şi din teamă. În perioada războiului civil care a urmat revoluţiei bolşevice, tătarii au fost una dintre populaţiile care s-au împăcat cel mai greu cu jugul bolşevic. Crimeea a fost ultimul colţ de pământ din Europa unde au rezistat armatele antibolşevice, iar mulţi dintre cei care s-au opus terorii roşii cu arma în mână au fost îmbarcaţi în flota baronului PeterWranghel, adică rămăşiţele flotei imperiale ruse din Marea Neagră, şi s-au refugiat la Constantinopole. Tătarii care au rămas în Crimeea au trebuit să suporte un regim deosebit de dur. Pentru că marxiştiiconsiderau că religia ar fi ”opiumul popoarelor”, multe moschei au fost închise şi transformate în magazii. Pământurile tătarilor au fost confiscate şi administrate în colhozuri, gospodării agricole colective care auinspirat mai târziu şi Cooperativele Agricole de Producţie din România. Duritatea bolşevicilor ruşi faţă de tătari era sporită deoarece mulţi dintre ei socoteau că au ocazia să îşi ia o revanşă istorică pentru ceea ceistoriografia rusească numeşte ”jugul mongol”, adică dominarea cnezatelor ruseşti de către hanatele mongole şi tătăreşti. Ura reciprocă dintre tătari şi ruşii din Crimeea era atât de accentuată încât după ceGermania nazistă a intrat în război contra Uniunii Sovietice, mulţi tătari au luat arma în mână pentru a lupta contra bolşevicilor. În Crimeea s-au format aşa-numitele Comitete Naţionale Tătăreşti, care au începutsă stârpească pe cont propriu formaţiunile de sabotori bolşevici rămase în peninsulă. Mai mult, zeci de mii de tătari, atât cei din Crimeea, cât şi cei de pe Volga, au decis să se înroleze în armata germană.Documentele naziste arată că au existat circa 70.000 de musulmani, care au format 26 de batalioane, care au primit uniforme SS şi au fost trimise pe front să lupte împotriva bolşevicilor. Valoarea militară atătarilor din Crimeea l-a impresionat inclusiv pe şeful SS, criminalul Heinrich Himmler.

Sub impresia eroismului tătarilor, Himmler şi-a revizuit teoria superiorităţii rasiale. Dacă până atunci, Himmler susţinea existenţa unei presupuse rase superioare, Herrenvolk, reprezentată de arieni, care ar fipredestinaţi istoric să domine ceea ce el numea rase inferioare, Untermensch, şeful SS a decis că arienii nu sunt singura rasă superioară şi a început să spună că tătarii fac parte dintr-o rasă superioară, la rândullor, rasă care a dominat Asia şi din care ar fi făcut parte mari cuceritori, precum Attila, Gingis-Han, Tamerlan, dar şi strămoşii japonezilor, aliaţi cu germanii. Himmler aprecia religia musulmană, pe care, spredeosebire de Creştinism, o credea potrivită pentru un războinic. Şeful SS încerca să reînvie, pe de altă parte, vechea religie păgână a germanilor. Tătarii erau îndemnaţi să se înroleze în armata nazistă şi de cătreliderii lor religioşi, care credeau că pot distruge bolşevismul ateist. Ca o paranteză, însuşi marele muftiu al Ierusalimului a mers în Bosnia pentru a-i încuraja pe musulmanii din Balcani să se înroleze în SS pentrua lupta împotriva comuniştilor şi a evreilor. Înfrângerea germanilor i-a lăsat pe tătarii din Crimeea la discreţia duşmanilor lor ruşi. Iar decizia de a deporta acest popor în totalitatea sa nu a putut fi îmblânzită nicimăcar de faptul că, totuşi, 20.000 de tătari crâmleni au luptat în rândurile Armatei Roşii.

http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/de-ce-i-a-deportat-stalin-pe-tatarii-din-crimeea-328190.html


http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/de-ce-i-a-deportat-stalin-pe-tatarii-din-crimeea-328190-main_pic1.html


mailto:?body=Un%20prieten%20iti%20recomanda%20ca%20fiind%20interesant%20un%20articol%20de%20pe%20site-ul%20http://www.romanialibera.ro%20%0APentru%20a%20citi%20integral%20articolul,%20acceseaza%20link-ul%20de%20mai%20jos.%0A%0Ahttp%3A%2F%2Fwww.romanialibera.ro%2Fromania-libera%2Fromania-libera%2Fde-ce-i-a-deportat-stalin-pe-tatarii-din-crimeea-328190.html&subject=Recomandare%20articol


















Ca o paranteză, deportarea in integrum a tătarilor din Crimeea a avut consecinţe economice dezastruoase. Pentru ani la rând, cultura tutunului a dispărut în peninsula care producea unele dintre cele mai fine şimai apreciate soiuri de tutun din lume, iar creşterea cămilelor, o ocupaţie tradiţională a tătarilor, a dispărut aproape cu totul, la fel ca şi creşterea cailor de rasă. Tătarii din Crimeea au putut să îşi regăseascăpământurile strămoşeşti abia după destrămarea Uniunii Sovietice. Mulţi dintre ei se luptă cu ruşii care controlează administraţia locală pentru a-şi recupera proprietăţile. Iar posibila trecere a peninsulei încomponenţa Rusiei ar putea genera un nou exod al tătarilor, către fraţii lor de sânge din Turcia.

ijuteriile ultimilor ţari

Se întorc în Rusia tezaurele Fabergé

Acasă » Arte » Piaţa de artă

Oul cu boboc de trandafir

„Palatul Şuvalov” găzduieşte noul muzeu dedicat creaţiilor orfevrului ţarilor, Fabergé, cu rarisime ouă de Paşte. Colecţiile aarţin magnatului rus !i"tor !e"selberg. #n v$rstă de %& de ani, acesta

este tiul de self'made'man, fiind considerat al atrulea cel mai bogat om din (usia. )e rofesie inginer feroviar, a fondat *n +- ruul „(enova” şi *n +/ a intrat *n business'ul etrolului şi

gazelor. #n 0--& a creat „1nited Coman2 (usal”, gigantul mondial *n aluminiu. #n 0-+-, a fost ales de reşedintele 3edvedev entru a conduce Fundaţia „4tolcovo”, resonsabilă de omonimul

Centru entru 5novaţii de la „4ilicon !alle2” din (usia.

Fastul 5meriului ţarist re*nvie la 4an"t Petersburg *ntr'un muzeu rivat dedicat Fabergé'ului. 5niţiativa *i aarţine omului de afaceri multimilionar a cărui avere este *n 6ur de +%,% miliarde de

dolari şi care *n 0--7 a adus *n ţară cele mai imortante creaţii ale orfevrului referat al (omanovilor, multe dintre ele ce au aarţinut magnatului american 3alcolm Forbes, disărut *n + -.

8otul a *nceut *n urmă cu +- ani, c$nd „4ot9eb2:s” anunţa la ;e< =or" v$nzarea unei fantastice colecţii de caodoere din care făceau arte „ouă imeriale”, create entru familia ţarului.

Pentru !e"selberg s'a rezentat oortunitatea de a *ntoarce *n (usia o serie d in aceste minunate oere de orfevrerie v$ndute de bolşevici *ntre +0- şi +>-. ?şa *nc$t, *naintea evenimentului, el

a ac9iziţionat 0-- de iese direct de la familia Forbes entru o cifră care s'a situat *n 6ur de +-- de milioane de dolari. 4unt două fundaţii rin care omul de afaceri moscovit şi'a realizat

roiectele culturale şi filantroice „89e @in" of 8ime”, cu un rogram de recuerare a comorilor de identitate rusă, şi „89e Cororate Fund (enova”. )uă ce *n ultimul deceniu a organizat

numeroase eAoziţii itinerante at$t *n (usia, c$t şi *n eAterior, rintre care la !atican şi la „!enaria (eale” de la 8orino, *n sf$rşit, !e"selberg şi'a *mlinit visul, acela de a deţine o autentică

comoară. „;u mi'am eAus niciodată un asemenea ou Fabergé *n casa mea, deoarece am considerat că este u n bun ublic”. Colecţia sa este astăzi evaluată la este /%- de milioane de dolari, la

care *n ultimul tim s'a mai adăugat *ncă 7.--- de asemenea obiecte reţioase, orţelanuri, bronzuri şi icturi, eAuse *n „Palatul Şuvalov”.

http://www.cotidianul.ro/

http://www.cotidianul.ro/arte/

http://www.cotidianul.ro/piata-de-arta/

http://www.cotidianul.ro/

http://www.cotidianul.ro/arte/

http://www.cotidianul.ro/piata-de-arta/



Un splendid Faberge cu frunze de trifoi

@a inaugurarea oficială a eAoziţiei, acesta şi'a eAus roria filosofie. „3i'am dorit să creez un muzeu legat de istoria (usiei din secolul al B!555'lea $nă *n secolul BB. 1nul dintre simbolurile

acestei erioade, Carl Fabergé, a6unsese la o *naltă artă a orfevreriei. ?m dorit ca vi zitatorii să vadă nu numai frumuseţea eAoziţiei, dar să simtă şi siritul eocii”.

#n acest sco, „Palatul Şuvalov” de e r$ul Fontan"a este un tiic eAemlu de ar9itectură eclectică a clasicismului t$rziu şi ;eo'(enaşterii şi a fost refăcut cu restaurări eAtrem de costisitoare.

Construit către sf$rşitul secolului al B!555'lea, *n +&, edificiul devine rorietatea lui ;ar2s"in, iar *n +/7 trece *n rorietatea contelului Şuvalov, soţul doamnei de curte 4ofia ;ar2s"ina.

(evoluţia din octombrie şi aoi asediul oraşului au sc9imbat soarta aristocraţiei care locuia *n alate, ce a avut numeroase daune, iar *n +% alatul a devenit Casa Prieteniei. #n 0--, Fundaţia

„89e @in" of 8ime” *ncee laborioasa restaurare.



Ou Faberge Petru cel Mare, 1903



3uzeul ce reuneşte *ntreaga colecţie a lui ! i"tor !e"selbrg conţine acum cele nouă ouă imeriale. Dste vorba desre „ouă imeriale”, comandate mai *nt$i de ţarul ?leAandru al 555'lea şi aoi

de ;icolae al 55'lea entru Paşte. 8radiţia a fost introdusă de enultimul suveran (omanov, care *n +//% a comandat un asemenea ou imerial entru a fi dăruit soţiei sale, 3aria Fiodorovna.

)in cele &+ de o uă, c$teva s'au ierdut, %0 au fost realizate entru (omanovi, iar c$teva au rămas neterminate din cauza (evoluţiei din octombrie.

„4ă faci din viaţă artă şi din artă viaţă” era una dintre afirmaţiile marelui creator orfevru, bi6utier de la Curtea (omanovilor, Carl Fabergé.



Ou cu lăcrămioare, oferit de Nicolae al !lea "arinei #n 1$9$



4eria eAclusivelor şi eAtrem de reţioaselor ouă create de Peter Carl Fabergé entru ţarii (usiei a *nceut odată cu Paştele din +//%. Earul ?leAandru al 555'lea i'a comandat bi6utierului un ou

reţios e care să'l dăruiască ţarinei 3aria Feodorova, cu ocazia *mlinirii a 0- de ani de la nunta lor. Earul dorea să'i ofere soţiei sale un obiect reţios care să'i amintească de un obiect similar

din colecţia familiei sale din )anemarca.

%elebrul ou Memoria lui &zo'

Peter Carl Fabergé, renumitul orfevru al ţarului, născut la 4an"t Petersburg, era fiul unui bi6utier foarte areciat. )uă ce a călătorit *n lume, vizit$nd marile muzee şi rincialele ateliere ale

orfevrilor din ermania, Franţa şi ?nglia, s'a re*ntors *n (usia, iar *n +//7 a fost numit furnizorul oficial al Curţii 5meriale. uăle Fabergé au devenit faimoase la 3oscova, desa, Giev şi

@ondra. Frumuseţea oerelor era o mărturie nu numai a creativităţii sale laborioase, dar şi a materialelor reţioase, a te9nicii emailului, care constituia secretul Fabergé entru a obţine acea

strălucire rin alicări de $nă la & straturi de email, iesele fiind aoi introduse *n cutoare seciale, la /-- de grade. 8oate ouăle erau create de o ec9iă de artizani anga6aţi entru o anumită

erioadă, duă roiectul desenat de Carl Fabergé.



Oul cu portretele familiei imperiale

3agnificul „4alon albastru” din „Palatul Şuvalov” găzduieşte cele mai reţioase iese ale colecţiei Fabergé şi ale artizanilor ruşi ca 3i9ail Per"9in, care lucra la el c$nd Carl Fabergé a fost numit

„Hi6utierul ţarului”. 4ă amintim „Oul Renascentist”, creat dintr'un unic bloc de calcedonia, decorat cu aur, diamante, rubine şi smaralde, datat +/7, face arte dintre uţinele eAemlare

realizate entru ţarul ?leAandru al 555'lea, care a murit la uţin tim duă ce l'a rimit.



Oul (ena)terii oferit de &le*andru al !lea Mariei Fiodoro'na

1n alt celebru ou imerial este „ Oul cu boboc de trandafir”, e care ţarul ;icolae al 55'lea l'a oferit soţiei sale, ?le"sandra Fiororovna, cu care s'a căsătorit la uţin tim duă moartea

ţarului ?leAandru al 555'lea. Dste insirat de cea mai frumoasă grădină de trandafiri din ermania, „(osen9o9e”, din )armstadt. ul era smălţuit *n culoare roşie, festonat cu aur şi diamante şi

conţinea şi un boboc de trandafir ictat *n email galben. #năuntrul lui se aflau două surrize, astăzi disăruteI un inel cu rubin *n formă de lacrimă şi un diamant mare din coroana imerială.

?cest ou a fost ăstrat mult tim *n Palatul de 5arnă.



Oul creat #n 190+ pentru (otscild

1nul dintre cele mai frumoase ouă'bi6uterie, referatul lui 3alcolm Forbes, a fost „ Încoronarea”, creat *n +/&. 4e sune că este cel mai frumos, decorat cu email galben, cu tiica te9nică

„guilloc9é”, cu incizarea unor buline la surafaţa oului, duă un desen geometric, şi c are conţinea o reroducere fidelă a unei trăsuri imeriale folosite *n timul ceremoniilor, realizată din aur,

latină, email şi ietre reţioase. #nălţimea lui era de +0 centimetri. Dste dintr'un email galben'auriu, cu aur *ncrustat cu diamante şi stemele (usiei, un motiv reluat duă mantia ţarinei

*mbrăcată entru solemnităţi.

1n alt ou deosebit de valoros este cel numit al „Crinilor din vale” J+//K, acoerit de + miniaturi, & *n formă ovală, care *nc9ideau *n ele ortrete, şi altele *n formă dretungiulară, cu scene

istorice, care celebrau cei +% ani de domnie a lui ;icolae al 55'lea.



Oul cu -ăina .elc, de aur, #n interior cu un ou!surpriză

„Oul Mărgăritar” era creat din aur, diamante, rubine, erle, cristal de rocă, fildeş, cu delicate lăcrămioare e un fond de email roşu, iar florile erau comuse din erle şi diamante tăiate *n

formă de rozetă. 4urriza constă *n miniaturile ersoanelor iubite, ţarul ;icolae *mreună cu fiicele sale lga şi 8atiana. ? fost oferit de ;icolae al 55'lea ţarinei ?le"sandra Feodorovna. ?cest ou

este *n stilul ?rt ;ouveau, e care *mărăteasa *l arecia foarte mult. Fabergé ştia că roşul era culoarea referată a ţarinei şi că lăcrămioarele erau florile e care le iubea foarte tare. #n fiecare

rimăvară, ?le"sandra avea camerele alatului line cu buc9ete imense de flori. @i se adăugau erlele, bi6uteriile cele mai iubite. )e altfel, Fabergé a creat secial entru ea un coş cu

lăcrămioare care a rămas e biroul său $nă la (evoluţia din + +&.



.o's lucrat #n stilul Faberge

Primul ou intitulat „Găina de aur” este acoerit *n eAterior cu email alb şi este destul de auster, dar succesivele Fabergé'uri şi'au ermis orice fantezie, fără niciun fel de limite, c9iar reet$ndşi coiind diferite motive ale ieselor anterioare. )uă moartea lui ?leAandru al 555'lea, ele au fost oferite fiului său, ;icolae al 55'lea, sau ?le"sandrei Fiodorovna, soţia sa. Şi acestea erau

elaborate cu emailuri şi geme reţioase, dar mai ales conţineau fantastice surrize adesea legate de (usia şi de (omanovi.

#n alt ou se afla un mu6ic dans$nd, emailat *n roşu.

@a fel de imresionant este şi „Oul-pom”, cu c9eie, oferit de ţarul ;icolae al 55'lea ţarinei mame 3aria Fiodorovna *n +++.



.o's rusesc Faberge

„Oul Învierii” are *n interior un ui de găină *n cristal de rocă, cu diamante, include scena „;aşterii )omnului”, *ntre doi *ngeri, realizată *n aur şi emailuri. C9iar şi iedestalul *ntregii

comoziţii este decorat cu erle şi emailat.

„Oul celei de a XV-a aniversări”, creat *n +++, a fost descris ca un ou de mari dimensiuni, *n email alb oalescent, cu g9irlande verzi smălţuite, cu 0 de diamante roz faţetate, un diamant

*n formă de rozetă, + miniaturi realizate de ictorul miniaturist !asili Luiev şi două medalii datate +/7 şi +++. Pe vremea aceea el costa +.--- de ruble.





Ou Faberge cu elefant, din pietre pre"ioase

#n muzeu ot fi admirate slendide creaţii ale 3anufacturii Fabergé, activă la 4an"t Petersburg *ncă din +/70, ce a avut aoi atru sedii *n (usia şi unul la @ondraI bi6uterii, ceasuri, rame de

fotografii smălţuite şi *ncrustate cu ietre dure. #ntr'o sală aurită, sunt etalate aşa'numitele „b6ets de vertu”, incluz$nd foarte multe cutii *n aur şi ortrete ale ţarilor. colecţie de argintării

ruseşti din secolul al B!555'lea este etalată *n 4ala (oşie, ca şi un somtuos „Govs9”, tiicul reciient entru vin *n formă de barcă, donat *n +/ d e ;icolea al 55'lea rinţului oliţ*n şi realizat

de Mulius (aaort.

Oul cu ceas

)ar eAoziţiile cu Fabergé'uri se *nt$lnesc şi *n alte ţări euroene, recum cea desc9isă recent la „Gunst9istorisc9es 3useum” din !iena. ?ici se află este +- de obiecte de artă aarţin$nd

3uzeului din Gremlin şi 3uzeului 3ineralogic „Fersman” din 3oscova, constituite de marele orfevru şi bi6utier al familiei imeriale, Fabergé. DAoziţia are *n centru atru ouă imeriale care

rerezintă v$rful obiectelor de artă legate de familia (omanov. @a !iena, oera lui Fabergé se confruntă cu cea a bi6utierilor ruşi Carl Hlan", Pavel vcinni"ov şi 5van Nlebni"ov.

?ceste creaţii ale lui Fabergé se disting de cele contemorane rin linie şi rin lu crătura imecabilă. 8otul este erfect realizat, la cel mai *nalt nivel, fiind create de orfevri minunaţi. 4tilul lui

Fabergé e unic şi nimeni nu a reuşit $nă azi să'l *ntreacă. rologiul de e oul creat entru (ot9sc9ild este cel mai scum, fiind intrat de6a *n uinness Hoo", dar d uă ărerea mea este cel mai

frumos. iesă valoroasă este şi „ul 5merial *n scoarţă de mesteacăn de Garelia”, realizat de Fabergé entru ţar, de Paşte, *n ++&, care are acelaşi destin cu (usia.



Ou cu surpriză, un co) de flori

Creaţiile lui Fabergé, c9iar şi cele mai simle, atunci c$nd a6ung *n casele de licitaţii *nregistrează cotaţii de tot resectul. )e cur$nd, o bombonieră Fabergé, cu marca Nenri" Oigstrom, de la

4an"t Petersburg, *n aur *n două culori, decorată cu emailuri translucide şi cu rubine şi diamante, a fost v$ndută la Casa „C9ristie:s” din @ondra entru >//.--- de euro. Provenea din colecţia

lui eorge 5 al reciei. ramă rotundă Fabergé, *n două culori, *n aur şi email „guilloc9é”, din atelierul lui 3ic9ael Per"9in, din 4an"t Petersburg J+/'+->K, a fost cumărată de la Casa

„C9ristie:s” din @ondra entru 7>.--- de euro. 1n vas din sticlă de ametist, montat *n argint aurit, semnat Fabergé, din acelaşi atelier al lui 3ic9ael Per"9in, datat +/-, a fost ad6udecat la ;e<

=or", la Casa „4ot9eb2:s”, *n +& arilie 0-+0, entru %0.--- de euro. 1n orologiu de masă, *n formă de 6umătate de lună, *n argint aurit, bătut cu diamante, din acelaşi atelier al lui Per"9in,

datată +/%, a fost cumărat la „4ot9eb2:s” @ondra, *n acest an, entru >7.--- de euro.

Documents

Comuniştii Lui Stalin Au Organizat Un Adevărat Genocid Prin Înfometare Împotriva Ţăranilor Ucraineni