49
Drept Comunitar I Curs 01 – 25.02.2010 Augustin Fuerea, Evelina Ristea, Oana Salomia (cercul de drept comunitar – concurs European Law Moot Court ) Titlu VI – Integrare Euro-Atlantica – art. 148 (2) – aplicarea prioritara a Dreptului Comunitar. Nu avem distinctie ca in cazul aplicarii Tratatelor in drepturilor omunului ( care se aplica norma mai favorabila). PPE – prezenta , participare , examen. 1. Prezenta – simpla prezenta nu conteaza.Scrii pe altul -2 puncte 2. Participare – la seminar prin dezbateri Saptamana 5/6 , 10 – teste – sinteze + cerc de drept comunitar – poti obtine puncte – 5 mai – ziua Europei. Tematica generala 1. Evolutii de natura istorica si conceptuala a) Aparatia ideii de unitate la nivel european b) Aparatia comunitatilor europene c) Delimitari conceptuale 2. Dezvoltarea constructiei comunitare (inainte de dec. 2009) / europeana ( in deoseb dupa dec. 2009) a) Dimensiunea calitativa – perfectionarea institutiilor comunitare si a constructie comunitare in general; b) Dimensiunea cantitativa – extinderea sau largirea comunitatilor europene prin aderarea unor noi state; 3. Ordinea juridica a comunitatilor europene , respectiv dupa dec. 2009 – ordinea juridica a uniunii europene a) Notiunea / conceptul de ordine juridica a comunitatilor europene respectiv a Uniunii Europene; b) Principiile care guverneaza ordinea juridica a CE respectiv UE;

Comunitar Curs

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Comunitar Curs

Drept Comunitar I

Curs 01 – 25.02.2010

Augustin Fuerea, Evelina Ristea, Oana Salomia (cercul de drept comunitar – concurs European Law Moot Court )

Titlu VI – Integrare Euro-Atlantica – art. 148 (2) – aplicarea prioritara a Dreptului Comunitar. Nu avem distinctie ca in cazul aplicarii Tratatelor in drepturilor omunului ( care se aplica norma mai favorabila).

PPE – prezenta , participare , examen.

1. Prezenta – simpla prezenta nu conteaza.Scrii pe altul -2 puncte2. Participare – la seminar prin dezbateri

Saptamana 5/6 , 10 – teste – sinteze+ cerc de drept comunitar – poti obtine puncte – 5 mai – ziua Europei.

Tematica generala 1. Evolutii de natura istorica si conceptuala

a) Aparatia ideii de unitate la nivel europeanb) Aparatia comunitatilor europenec) Delimitari conceptuale

2. Dezvoltarea constructiei comunitare (inainte de dec. 2009) / europeana ( in deoseb dupa dec. 2009) a) Dimensiunea calitativa – perfectionarea institutiilor comunitare si a constructie

comunitare in general;b) Dimensiunea cantitativa – extinderea sau largirea comunitatilor europene prin aderarea

unor noi state;3. Ordinea juridica a comunitatilor europene , respectiv dupa dec. 2009 – ordinea juridica a

uniunii europenea) Notiunea / conceptul de ordine juridica a comunitatilor europene respectiv a Uniunii

Europene;b) Principiile care guverneaza ordinea juridica a CE respectiv UE;c) Criteriile de clasificare/ ierarhizare ori sistematizare a normelor care compun dreptul

comunitar european respectiv dreptul UE. (izvoarele dreptului comunitar si al dreptului UE).

4. Caracteristici comnunitare / ale UEa) Caracteristicile comunitatilor / ale UE ca entitati b) Caracteristicile dreptului comunitar / ale UE

5. Sistemul institutional al comunitatii europene / al UE a) Delimitarile conceptuale / notionale b) Principiile care guverneaza activitatea institutiilor comunitare

Page 2: Comunitar Curs

c) Institutiile UE / organele UE, institutiile ale comunitatii europene/ organe ale CE- Parlamentul European- Consiliul European - Consiliul - Comisia Europeana- Curtea de Justitie a Uniunii Europene (denumiri noi) :

Tribunalul ( de prima instanta)Tribunalul de ....

- Banca centrala europeana- Curtea de Conturi

Organizare , functionare, atributii / competente

Bibliografia1. Obligatorie

- manualul Uniunii Europene – ed. III – A. Fuerea – editura UJ – Bucuresti 2006 – NU ARE LISABONA

- Drept Comunitar al Afacerilor ( mai mult pentru semestrul II – anul viitor adica) – ed. II – UJ – Bucuresti 2006

- Caiet de seminar de drept comunitar – R. Popescu , M. Dumitrascu 2. Facultativ

- toate lucrarile pe care le-a scris Fuerea (paginile finale din lucrarile de mai sus) !!! ATENTIE : cea nu a scris Fuerea sau nu a recomandat nu e bun

Exemplu – termenul de resortisant – care a fost tradus gresit ca si cetatean – el nu poate fi tradus si trebuie definit de fiecare stat in parte prin legea de ratificare.

- Revista Romana de Drept Comunitar- Revista de Drept public – a scris in el despre tratatul de la Lisabona- Revista de insolventa a UNPIR – nr. 1 /2010 – un al prim articol tot despre tratatul de la Lisabona- Curierul Judiciar - Revista Dreptul - Revista studii de drept romanesc ( Academia Romana) - Palatul de justitie- Analele UB – seria drept

EVOLUTIILE DE NATURA ISTORICA SI CONCEPTUALA

1. APARITIA IDEII DE UNITATE LA NIVEL EUROPEANPlasarea in timp a aparitiei ideii de unitate la nivel european se face diferit in functie de categorii socio-profesionale diferite ( a se vedea sociologii, politologii, teologii, filosofii, economicii, istoricii, juristicii).

Page 3: Comunitar Curs

Sunt trei curente de opinie formulate de istorici : Charles Zorbaine – Constructia Europeana – trecut, prezent si viitor – ed. 3 Bucuresti – 1998 – traducere in limba romana, ulterior fiind republica. 1. Plaseaza in tmp astfel de origini inca din antichitate;2. Identifica originiile idei de unitate la nivel european cu unele evenimente care s-au petrecut

la un astfel de nivel si anume de exemplu campaniile lui Napoleon – care intre altele au urmarit si conotatii integratoare. Ultima infrange – Waterloo – 1815 – Europa statelor unite se va intampla prin forta imprejurarilor.Fuerea – Inevitibilitatea aderarii Romaniei la UE.

3. Face trimiteri la faptul ca astfel de origini apartin primei jumatati al sec. 20 – perioada care a fost esentialmente marcata de cele 2 razboaie mondiale. Atunci apare conceptul de comunitati ale UE.

Ce e UE ? Pana la dec. 2009 – era o entitate sui generis – ce se sprijinea pe cei 3 piloni (care s-au desfintat si au devenit politici ale UE) – fondata pe baza Tratatului de la Maastrich – 1992/ 1993 (a intrat in vigoare) :

1. Comunitatile Europene - !!! doar acest pilon avea personalitate juridica pana la 1 dec. 2009.2. Politica externa de securitate comuna3. Justitii si afaceri interne ( ulterior – Cooperare si justitie ... )

De aceea parte din demersul nostru va fi destinata Comunitatilor Europene.

2. Aparitia Comunitatilor Europene

Juristii se indentifica in mod clar cu cel de al 3-lea trend de opinie ( originile in prima jumatate al sec. 20).

Contributii Romaniei – au fost faorte multe lucrari in prima jumatate a sec. XX – 1938 , 1942- mai multe lucrari – romanii vorbesc de unitate de moneda europeana , circulatie libera a marfurilor – Andrei Popesc, Ion Jinga – Organizatii Europene si Euro-atlantice – Lumina Lex – 1999 – pg. 4-5.

Contextul aparitiei este dat de cele doua razboaie mondiale. Sfarsitul celui de al doilea razboi mondial – falimentul Ligii Natiunilor, aparitia UN – semnarea cartei – 1945 – San Francisco. Acest context este dat de teama unei a III-a conflagratii mondiale.

De aceea Carta vorbeste de izbavirea generatiilor viitoare de razboi. De asemenea spune ca statele trebuie sa fie iubitoare de pace.

Aparitia ONU – insemna declansarea procesului multiplicarii organizatiilor internationale.

G. Isaac – Dupa cel de al doilea razboi mondial sefii de stat si de guvern inteleg faptul ca obiective in comun pot fi realizate si altfel decat pe calea armelor.

O Europa unita a vrut si Napoleon – de exemplu dar pe calea armelor.

1948 – Uniunea vamala a statelor membre ale Beneluxului – a fost luat ca model pentru UE.

Page 4: Comunitar Curs

1949 – Consiliul Europe ( Londra – tratat)

Alte tratate – tratatul de la Varsovia etc.

1950 – Aparitia primei comunitati europene a carbunului si otelului.

Curs 02 – 04.03.2010

In anul 1950 presedintele Organizatiei Nationala a Planificarii (Jean Monet) a fundamentat teza realizarii controlului international asupra productiei de carbune si otel din Franta si Germania.

De ce carbunele si otelul ? Atat carbunele si otelul reprezentau ramuri de baza ale industriei de armament. De ce Franta si Germania? Deoarece cele 2 state erau mari puteri si influentau evolutiile in plan international.

Ce s-a dorit pe fond o data cu fundamentarea acestei teze ? S-a dorit prevenirea celei de a 3-a conflagratii mondiale. Cum ? Prin transformarea productiei de razboi intr-o productie de pace si bineinteles urmarindu-se in mod implicit inlaturarea dezastrelor produse de cele 2 razboaie mondiale si obtinerea bunastarii mondiale, a popoarelor, statelor, Europei occidentale.

Teza fundamentata de catre Jean Monet a fost lansata public in acelasi an 1950 la data de 9 mai de catre Robert Schuman care in acea perioada era ministru al afacerilor externe din Franta.

Ziua de 9 mai se aniverseaza de atunci ca fiind ziua Europei dobandind in acest fel cea de a 3-a conotatie istorica : Declaratia de independenta a Romaniei (1877) , Ziua Victoriei (1945).

Teza fundamentata de catre Jean Monet a fost lansata public prin intermediul unei declaratii apartinand lui Rober Schuman – anunta planul cu privire la infiintarea a primei comunitati europene : Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului.

Planul in cauza (Planul Schuman) nu genereaza efecte juridice, adica nu da nastere la drepturi si obligatii. Avea numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adresa. La acest plan adera in continuare pe langa Franta si Germania alte 4 state: Italia si Belgia, Olanda , Luxembrug ( Benelux-ul) in total 6 state.

Aceste 6 state semneaza la Paris tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, tratat care ( semnat la 18 aprilie 1951) a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani, motiv pentru care la 23 iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele si pe cale de consecinta si prima comunitate europeana si-a incetat existenta.

Retinem ca in anul 1956 politicianul belgian Paul Henry Spook a elaborat raportul cu privire la infiintarea a incare 2 comunitati europene si anume :

- Comunitatea Economica Europeana (CEE)- Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM/ CEEA)

Page 5: Comunitar Curs

Raportul Spook (se citeste Spac) in mod similar planului Schuman nu genera efecte juridice avand numai rolul de a orienta conduita celor 6 state fondatoare CECA (Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului).

Pe cale de consecinta la 25 martie 1957 cele 6 state fondatoare CECA au semnat la Roma tratatele de instituire a celor 2 comunitati europene : CEE, EURATOM/CEEA. Tratatele de la Roma au intrat in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata / nelimitata.

Aceste doua tratate au facut obiectul unor modificari succesive, cea mai noua modificare fiind cea realizata prin tratatul de la Lisabona (2007 - !!! regula este a enuntului anului semnarii nu al intrarii in vigoare) . Prin tratatul de la Lisabona – Uniunea Europeana a inlocuit CE (fosta CEE).

Prin tratatul de la Maastricht (1992 – intrat in vigoare 1993) CEE – s-a tranformat in CE.

Atunci cand CECA si-a incetat existenta (2002) atunci CE a preluat activul si pasivul, care la randul ei a fost succedata de UE.

Si deci Romania a ramas stat membru al UE si al EURATOM/CEEA.

Pentru a exista si pentru a functiona comunitatile europena au infiintat (fiecare) institutii (proprii) in 4 mari domenii si anume:

- Domeniul decizional; - Domeniul executiv;- Domeniul controlului politic;- Domeniul jurisdictional.

Rezulta un total de 4X3 = 12 institutii. Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de institutiile infiintate prin tratatul de la Paris. Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma se simplifica si se uniformizeaza (in majoritatea lor) daca le raportam la institutiile infiintate prin tratatul de la Paris (sub aspectul denumirilor). Din motive de cooerenta si celeritate (rapiditate) institutiile similare din cadrul celor 3 comunitati europene au fuzionat dand nastere unor institutii unice pentru toate cele 3 comunitati.

Fuziunea a avut caracter procesual (s-a realizat gradual, treptat). Aceasta a inceput cu insitutiile juridictionale ( 1958), a continuat cu institutiile controlului politic ( 1960) si s-a desavarsit cu institutiiile executive si decizionale ( prin tratatul de la Bruxelles din 1965 intract in vigoare in 1967 cunoscut sub denumirea de Tratatul instituit o cumisie unica si un consiliu unic sau tratatul de fuziune.

Institutiile nou rezultate in urma procesului de fuziune duc la indeplinire atributii, competente inscrise in toate cele 3 tratate institutive.

Page 6: Comunitar Curs

Institutii Decizionale Executive Control politic JuridictionaleCECA Consiliul Special

de MinistriiInalta Autoritate Autoritatea

ComunaCurtea de Justitie

CEE = CE – UE Consiliul Comisia Adunarea Curtea de JustitieCEEA/ EUROATOM

Consiliul Comisia Adunarea Curtea de Justitie

Rezultat in urma fuziunii (care s-a desfasurat in mai multe etape)

Consiliul de ministrii (1965)

Comisia Europeana (1965)

Adunarea parlamentara europeana (APE) (1960)

Curtea de Justitie (1958)

Maastricht (1992) Consiliul Uniunii Europene

Comisia Europeana

Parlament European (rezolutie 1962)

Curtea Europeana de Justitie ( in practica Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene)

Lisabona Consiliul - !!! diferit de Consiliul Europei (care are 47 de state)

Comisia Europeana

Parlament European

Curtea de Justitie a Uniunii Europene ( este format din 3 instante – sistemul jurisdictional al Uniunii Europene)

DEZVOLTAREA CONSTRUCTIEI COMUNITARE / EUROPENE

1. Dimensiunea calitativa – perfectionarea institutiilor comunitare si a contructiei comunitare in general

2. Dimensiunea cantitativa – extinderea sau largirea comunitatilor europene prin aderarea unor noi state

DIMENSIUNEA CALITATIVA

Cunoaste 3 etape succesive si anume este vorba despre:

- Crize si esecuri- Reflexii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor- Texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta , adaugii , modifica ori completa

prevederile initiale, originare ale tratatelor institutive. 1. CRIZE SI ESECURI = in evolutia contructiei comunitare au fost inregistrate mai multe crize si

esecuri. Retinem insa atentia doctrinei majoritare a domeniului, criza provocata de politica scaunului gol practica de catre Franta in perioada iulie 1965 – ianuarie 1966. Aceasta s-a finalizat prin ceea ce poarta denumirea de Compromisul de la Luxembourg.

Page 7: Comunitar Curs

Contextul : acesta este dat de faptul ca tratatele institutive au inscris in continutul lor faptul ca in prima perioada a constrictiei comunitare ( pana in anul 1965) deciziile vor fi adoptate cu unanimitate de voturi. Incepand cu anul 1965 urma a se face trecerea de la votul unanim la votul majoritar. Pentru prima perioada a constructiei comunitare s-a apreciat ca fiind oportuna adoptarea deciziilor prin votul unanim dat fiind caracterul pronuntat eterogen al nivelurilor de dezvoltare economico-sociale existente in statele membre de dupa cele 2 razboiare mondiale. Votul unanim permitea invocarea dreptului de veto de catre fiecare stat membru in cazul in care deciziile adoptate nu raspundeau intereselor avute. Apreciindu-se ca pana in anul 1965 ar fi fost posibila o relativa egalizare a nivelurilor de dezvoltare , votul majoritar ar fi devenit oportun, necesar. In acest context a trecerii de la votul unanim la votul majoritar, Franta a declarat ca ii sunt puse in pericol grav interesele in domeniul agriculturii si a declarat ca va practica politica scaunului gol ( nu mai particip la adoptarea deciziilor in cadrul Consiliului). Nedorindu-se renuntarea la prezenta Frantei in cadrul Comunitatilor Europene (Franta in calitate de initiator si motor al constructiei comunitare) s-a ajuns la un compromis ( Compromisul de la Luxembourg).

Compromisul : consta in faptul ca incepand cu 1 ianuarie 1966 , deciziile importante vor fi adoptate tot cu unanimitate de voturi, in timp de deciziile mai putin importante vor cunoaste trecerea la votul majoritar.

Cel mai nou compromis este cel cu Irlanda.

Curs 03 – 11.03.2010

Criza provocata de scaunul gol , efectele ei s-au perpetuat in timp , astfel nici pana astazi nu s-a reusit trecerea completa la sistemul de vot majoritar.

VOT UNANIM VOT MAJORITARConsecinte pozitive Consecinte Negative Consecinte pozitive Consecinte NegativeStatele membre luate individual de a invocat dreptul de veto

Un astfel de mod unananim afecteaza celeritatea adoptarii legislatiei (procesului decizional)

Pentru Comunitatile Europene (deciziile se iau cu o mai mare rapiditate)

Statele membre nu mai au drept de veto

Exemplu de problema care este disputata si statele nu se inteleg : retelele trans-europene (contruirea unei rute cat mai scurte de la E la V , si de la N la S).Din 1965 pana in 2010 se comprima numarul de domenii in care se cere unanimitate pentru adoptarea unei decizii fara insa a disparea complet. Exem. Marea Britanie nu a fost de accord cu trecerea la sistemul de vot majoritar in domeniul fiscalitatii.Germania s-a opus in cazul materiei de migratie.

Page 8: Comunitar Curs

Vot Unanim Vot Majoritar0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1965 - 2010

Materii de domenii

REFLECTII CU PRIVIRE LA DEPASIREA CRIZELOR SI ESECURILOR

Au caracter abstract si deci nu au efecte juridice (nu tin , nu leaga, nu obliga) si au numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. (Planul Schumann si Raportul Spaak) Ele pot dobandi continutul, forma rapoartelor, a planurilor, a sintezelor, a dezbaterilor si altele.

TEXTE DE DREPT POZITIV CARE AU ROLUL DE A REVIZUI SAU COMPLETA PREVEDERILE INITIALE ORIGINARE ALE TRATATELOR INSTITUTIVE

Drept pozitiv – dreptul scris in vigoare la un moment dat. (Discutie diferenta intre dreptul natural si dreptul pozitiv – de la DPI).

Actele modificatoare – toate cele care au aparut dupa cele 3 tratate.

1. Tratatul de la Bruxelles ( 1965 semnat – 1967 in vigoare)- Se adauga modificarile intervenite succesiv in materie financiara in anii 1970 – 1975. 2. Actul unic european (1986 semnat, 1987 in vigoare)3. Maastricht – 1992,1993 4. Amsterdam – 1997, 19995. Nisa – 2001, 20036. Lisabona – 2007, 2009- La care se adauga tratatele de aderare (inclusiv tratatul de aderare al Romaniei la UE ratificat

prin Legea nr. 157/2005 )

Page 9: Comunitar Curs

DIMENSIUNEA CANTITATIVA

Largirea Comunitatilor Europene prin aderarea unor noi state. La nivelul comunitatilor europene specific este faptul ca extinderea acestora sub aspectul statelor membre a avut caracter de continuitate. Din 1957-1958 cand s-au infiintat celelalte 2 comunitati europene, pana in prezent comunitatile s-au extins gradual , de la cele 6 state fondatoare la 9, 10, 12, 15,25, 27 de state cate numara in prezent Uniunea Europeana ( procesul de extindere a apartin insa comunitatilor europene).

Ce este caracteristic ? din 1957-1958 au fost solicitate numai solicitari cu privire la dobandirea statului de stat asociat ori a statutului de stat membru al Comunitatilor Europene. Nu a fost formulata nici o cerere cu referire la renuntarea la statutul de stat membru sau stat asociat (de altfel tratatele institutive si cele modificatoare pana la tratatul de la Lisabona, nu au inscris in continutul lor nici o prevedere in acest sens).

Primul instrument juridic prin care se reglementeaza posibilitatea reununtarii la statutul de stat membru este tratatul de la Lisabona. Spunem ca o problema a fost totusi in acest proces de extindere, este vorba despre Norvegia de 2 ori consecutiv a refuzat prin referendum aderarea la Comunitatile Europene. Ultimul refuz a intervenit in toamna anului 1994 cu prilejul referendumului organizat chiar in conditiile in care in primavara aceluias an s-a ajuns la un compromis de la Oslo (sau compromisul pestelui – pentru ca viza explorarea si exploatarea resurselor piscicole). Procentul a fost destul de strans ( 41,8 – 58,2 %). Unele motive ar fi ca Norvegia este un stat foarte dezvoltat. Anual se desfasuara sondaje de opinie dar niciodata nu s-a depasit procentul de 50% pentru aderare.

Statelor membre (cele 27) ale CE respectiv UE (de la 1 dec 2009) se adauga 2 state candidate : Croatia si Turcia, la care se adauga si state cu stat de potential candidate : Macedonia (FYROM) – cu mentiunea de ca exista rezerve din partea Greciei; Muntenegru; Serbia; Kosovo (chiar daca era sub monitorizare ONU); Albania ( - a incheiat un acord comercial si se multumeste cu un astfel de statut); Bosnia-Hertegovina.

A doua prioritate sunt statele ex-sovietice :Moldova; Uraina; Georgia; Armenia; Azerbaigian.

Mai sunt Elvetia si Norvegia care posibil la un moment dat sa adere si ele la UE. Elvetia din 2002 a devenit membru ONU. Disparitia bi-polarismului practic nu mai aduce avantaje statelor. Austria a renuntat in 1995 (cand a aderat) si in mod declarativ (formal) in 1997.

Statutele succesiv dobandite de catre Romania cu raportare la Comunitatile Europene

1. Stat asociat – acest statut a fost dobandit in temeiul Acordului European Institutuind o Asociere intre Romania si Comunitatile Europene pe de o parte si statele membre ale acestora pe de alta parte. A fost semnat in 1993 , ratificat tot in 1993 si intrat in vigoare la 1 feb 1995. Deci a avut acest statut din 1995 - pana in dec 1999.

2. In dec 1999 cu prilejul reuniunii de la Helsinki a fost luata decizia aplicarii tezei startului comun si a finish-ului diferentia (din Spaak) – a fost luata decizia declansarii negocierea aderarii cu toate statele asociate (12) si finalizarea acestor negocieri cu fiecare stat in parte in functie de indeplinirea criteriilor de aderare inscrise in cele 31 de capitole de negociere.

Page 10: Comunitar Curs

Astfel se declanseaza cel de al doilea statut dobandit de tara noastra -> Romania stat candidat la aderare. A inceput din anul 2000 si s-a finalizat in 17 dec 2004 cand politic au fost declarate inchise negocierile de aderare pentru Romania.

3. Stat in curs de aderare – declansat de terminarea negocierilor si in 2005 s-a semnat tratatul de aderare (dupa avizul conform – Parlamentul European 13 aprilie). Statul acesta a durat de la 25 aprilie 2005 (data semnare) pana la 31 dec 2006.

4. De la 1 ian 2007 – Romania devine stat membru al Comunitatilor Europene.

In anul 2003 (iunie) a fost depus la Thesaloniki a fost depus tratatul „ O constitutie pentru Europa” si prevedea intrarea in vigoare a sa la 01.11.2009. Prevedea dobandirea personalitatii juridice de catre UE.

In 2004 a fost adoptat tratatul si semnat in octombrie si atunci se stabileste ca data de intrare in vigoare la 01.11.2006. De ce? La 11 martie 2004 au avut loc atentatele de la Madrid ceea ce a atras atentia liderilor europeni despre pericolul terorismului.

Romania a semnat la 25 aprilie 2005 2 instrumente cu aplicare alternativa:

- Actul de aderare – este de natura sa consfinteasca statutul Romaniei ca stat parte la 2 tratate cel instituit CE si tratatul instituid EUROATOM – respectiv ca Romania devine membru la cele 2 conventii europene

- Protocolul – statutul ca stat parte la tratatul O constitutie pentru Europa, respectiv stat membru al Uniunii Europene.

Totul era sub semnul intrebarii daca intra sau nu intra in vigoare tratatul CPE.

Cum CPE nu a intrat in vigoare atunci s-a aplicat actul de aderare. Art. 148 Constitutie – foloseste denumirea de act de aderare.

Pana la urma s-a semnat tratatul de la Lisabona.

CAPITOLUL III – ORDINEA JURIDICA A UNIUNII EUROPENE (Dreptul Uniunii Europene – pana in 2009 – Dreptul comunitar european. Izvoarele dreptului comunitar european.

Curs 04 – 18.03.2010

Notiunea = un ansamblu de norme care guverneaza raporturile stabilite intre CE (inainte de 2009), Uniunea Europeana ( + Comunitatea Europeana a Energiei Atomice) si statele membre, statele in curs de aderare , statele condidate la aderare,statele asociate, statele terte si alte organizatii internationale si persoanele care apartin statelor membre.

Principiile care guverneaza ordinea juridica a CE/UE

Principiul asimilarii, incorporarii, absorbtiei dreptului comunitar, respectiv a dreptului UE in sau de catre dreptul national, respectiv dreptul intern al statelor membre. Dreptul comunitar rerpezinta o noua tipologie de drept .

Page 11: Comunitar Curs

Acest principiu se regaseste in 2 caracteristici ale dreptului comunitar/UE este vorba despre caracteristica : aplicarea directa a dreptului comunitar/UE in dreptul national 2. Aplicabilitatea imediata in dreptul intern.

Principiul prioritatii – a preminentei , prevalente – a dreptului comunitar/UE in raport cu dreptul national al statelor membre. Constitutia Romaniei art.148.

Mai sunt si alte principii pe care le vom studia laintitutii UE.

Clasificare : In doctrina domeniului exsita mai multe criterii. In majoritatea doctrinarilor : criteriul fortei jurdice a normelor ce compune dreptul comunitar (aqqui- ul comunnitari).

Privind in ansamblu :

- Izvoarele primare;- Izvoare secundare.

Privit stricto sensu o astfel ca clasificare pune in evidenta

Izovare :

- Izvoarele primare,- Izvoare secundare- Accordurile externe la CE/UE- Izvoare complementare - Izvoare nescrise.

In ordinrea importantei (Curtea de Justitie): Izvoare primare, Principii de drept, Accordurile externe, izvoare derivate, izvoare complementare.

Izvoarele primare

Aceste sunt edictate si adoptate de catre stat in calitate de subiect de drept international in temeiul suveranitatii pe care statul o are.

Au valoare constitutionala deoarece nu se poate deroga de la ele.

Toate celelalte categorii de norme trebuie sa fie conforme.

2 categorii:

1. Tratatele institutive (izvoare primare/originare) :- Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului semnat de catre cele 6

state fondatoare ( Franta , Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxembourg) la Paris la 18 aprilie 1951 , intrat in vigoare 23 iulie 1952, pentru o perioada de 50 de ani , motiv pentru care la 23 iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele si pe cale de consecinta prima comunitate europeana si-a incetat existenta.

Page 12: Comunitar Curs

- Tratatele de instituire a Comunitatii Economica Europenea si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice ( EurAtom) semnate de catre aceleasi state fondatoare CECA , la Roma la 25 martie 1957, intrate in vigoare la 25 ian 1958 pentru o perioada nedeterminata, acestea au fost modificate, cea mai noua modificatoare apartining tratatului de la Lisabona, din 2007 intrat in vigoare in 2010 tratat prin intermediul caruia Uniunea Europeana se substituie si ii succede Comunitatii Europene. Acelasi tratat modifica si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice.

2. Tratatele modificatoare -Tratatul de la Bruxelle 1965/1967.................... Tratatul de la Lisabona..............inclusiv tratatele de aderare.

Izvoarele derivate(secundare) – au un caracter subsecvent raportate la izvoarele primare ,deci nu trebuie sa deroge de la izvoarele primare. Izvoarele derivate sunt adoptate de institutii in activitatea lor.

- Regulamentul – este similar legii din dreptul intern. Opereaza prin generalizare si abstractizare. Este obligatoriu in toate elementele sale. Orice aplicare incompleta este interzisa. Regulementul nu este susceptibil de transpunere, adica regulamentul este direct aplicabil in ordinea juridica a statelor membre.Exista norme care prin natura lor se adreseaza subiectelor de drept intern din toate statele membre. Exista si izvoare care se adreseaza doar anumitor state (exem. doar statelor nou aderate in UE). De asemenea ele pot fi norme care pot fi de rezultat sau de mijloace. Regulamentele sunt de principiu norme de rezultat, dar pot fi si de mijloace. Un regulament stabileste mai clar conditiile. Directive sunt mai flexibile si sunt obligatorii dar in ceea ce priveste rezultatul nu si modul prin care se ajunge la acel rezultat. Regulamentul este obligatoriu pentru toate statele europene. Din al doilea punct de vedere , regulamentul fiind o norma inflexibila, este obligatoriu atat cu privire la rezultatul final cat si in ceea ce priveste mijloacele prin care poate fi atins un astfel de rezultat.

- Directiva = este mai flexibila decat regulamentul . Isack: Directiva urmeaza tehnicii legii cadru completat cu decretele nationale. Sunt doua trepte de aplicare. Spre deosibire de regulament directiva nu este direct aplicabila. Este necesar sa fie transpusa in legislatia interna, care transpunere se notifica. Directiva nu se aplica direct dar poate produce efecte directe atunci cand (exem. 2004/38): 1. Sa fi expirat perioda de transpunere; 2.O anumita prevedere a directivei sa nu se fii transpuns. Acea prevedere se aplica direct. Din primul punct de vedere directiva spre deosebire de regulament ca regula generala este obligatorie pentru subiectele de drept intern din anumite state membre numai. Pe cale de exceptie (dar exceptia tinde sa devina regula) directiva se poate adresa si subiectelor de drept intern din toate statele membre, dar cand se intampla acest lucru se specifica in continutul ei. Din cel de al doilea punct de vedere, directiva spre deosebire de regulament este obligatorie numai cu privire la rezultatul final de atins ( este o norma de rezultat) , lasand la dispozitia statelor membre acele forme pe care le considere pentru atingerea, obtinerea rezultatului final .

Page 13: Comunitar Curs

1

A

B

2

C

D

Directiva are ca scop armonizarea legislatiilor statelor membre. Ea mai intai trebuie transpusa prin orice act dar trebuie sa se respecte principiul echivalentul formelor sau paralelism, adica daca la nivel intern acel domeniu era reglementat prin lege, vom avea ca instrument de transpunere legea , daca avem ordin, atunci intrument va fi tot un ordin , etc. Trebuie ca transpunerea sa fie publica, sa fie neechivoce, trebuie respectat termenul de transpunere ( termen de decadere imperativ) , masurile nationale de transpunere trebuie notificate Comisiei (abia atunci vor produce efect – iar daca nu sunt notificate atunci Comisia nu va putea sa considere obligatiile statului Roman ca fiind indeplinite – si poate actiona la Curte – infrigement). In termenul de transpunere statele trebuie sa se abtina de a lua masuri care sunt contrare directivei (jurisprudenta Curtii).

- Decizia – Pot. Art. 249 din Tratatul instituind CE este obligatorie numai pentru destinatarii desemnati. Nu se aplica in oridinea juridica interna , ea face obiectul transpunerii (atunci cand nu are destinatari desemnati) si nu se transpune atunci cand sunt destinatari desemnati si se va notifica, deosebindu-se de regulament si asemanandu-se cu directiva. Din primul punct de vedere, decizia, spre deosebire de regulament , dar asemanator directivei ca regula generala, este obligatorie numai pentru subiectele de drept intern precis determinate din anumite state membre. Din cel de al doilea punct de vedere, asemanator regulamentului, dar spre deosebire de directiva este obligatorie atat cu privire la rezultatul de atins cat si in ce priveste mijloacele prin intermediul carora se poate ajunge la indeplinirea scopului final. Potrivit actualei prevederi decizia se adreseaza tuturor

doar exceptional anumitor subiecti de drept determinati.

Regulament = A + C

Directiva = B+D

Decizia= B+ C

- Recomandarea- Avizul

Recomandarea si avizul - nu sunt izvoare derivate in sensul de mai sus. Nu produc efecte juridice ci au numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. Uneori au caracter premergator adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie, exem. scriem avizul conform dat de Parlamentul European, tratatului de aderare a Romaniei si Bulgarie la Comunitatile Europene in data de 13 aprilie 2005 , premergator semnarii tratatului de aderare din data 25 aprilie 2005.

TEMA sesiunea de comunicari : Uniunea Europeana – efectele jurdice ale acesteia.

Page 14: Comunitar Curs

Curs 06 – 01.04.2010

........................................

Scoala dualista : dreptul intern si cel international sunt doua sfere care functioneaza independent una de cealalta si ca ori de cate ori vreau sa apelez la dreptul international in dreptul intern atunci el trebuie mai intai sa fie sa-l treaca (transforme) in dreptul intern. Asa se intampla in Italia, nu in Romania.

Scoala monista: cele doua sfere se intepratund. Doua teorii legate de cine are prioritate? Cel intern sau cel international.

Toate aceste teorii nu mai au relevanta pentru ca dreptul UE este bazat pe ideea monista cu prioritatea dreptului UE. De acea Italia si-a modificat constitutia.

Efectul direct consta in posibilitatea pe care o are norma juridica a UE de a crea drepturi si obligatii in sarcina perosnelor fizice si juridice. Efect direct are Regulamentul de asemena efect direct au Tratatele Uniunii Europene, Deciziile si in anumite conditii Directivele. Dintre toate acestea singurul caruia ii este recunoscut efectul direct prin Tratat este Regulamentul. Toate celelalte au dobandit efect direct prin hotararile Curtii de Justitie.

Referitor la Directiva, stiim foarte bine ca Directiva se transpune, transpunerea se realizeaza intr-un termen prevazut chiar in continutul Directivei atunci statul poate fi sanctionat pentru neindeplinirea sarcinilor ce ii revin ca membru al UE (infrigement).

Romania este invinuita ca nu a transpuns complet o Directiva cu privire la calitatea apei de imbaiere (arhipelaguri, bazine de inot , etc.) . Motivul pentru care Comisia Europeana considera nu este transpunsa complet este ca nu am preluat articolele cu privire la arhipelaguri. Daca vine un investitor si face niste arhipelaguri artificiale.

In ani `90 in Italia, exista o directiva la nivelul UE prin care angajatii erau protejati din partea statului cu o anumita suma de bani daca angajatorul intra in faliment. Ea nu a transpuns si a fost acuzata de care curte ca nu si-a indeplinit obligatia. Atunci un cetatean (Frankovici) solicita banii in temeinul directivei. Procesul a fost suspendat si a intrebat CJUE, la care CJUE a raspuns ca DA cu indeplinirea conditie: in anumite conditii directiva are efect direct:

- Netranspusa sa contina drepturile pentru cetateni sau persoane jurdiice;- Termenul de transpunere sa se fi implinit- Drepturile sa fie identificabile = sa rezulte in mod expres si nu in mod implicita.

Cea de a treia caracteristica care in vedere aplicarea prioriara a dreptului public. In caz de conflict intre 2 norme intoteauna va prevala norma UE.

Legat de prioritatea dreptului UE , in doctrina au fost formulate 4 teorii:

1. Teoria armornizariii dreptului national cu cel european - norma juridica interna se modifica in concordanta cu dreptul UE este vorba despre 2 etape: 1.Armonizarea premergatoare aderarii,

Page 15: Comunitar Curs

etape in cursul careia statele candidate elaboreaza legislatie proprie in acord cu cerinte stabilite de UE. 2. Armonizarea post-aderare - In aceasta etapa statele membre statele membre trebuie sa isi compatibilizeze legislatia in domeniile care exced competentele Uniunii.

2. Teoria substituirii dreptului intern cu cel comunitar – in cazul regulamentelor acestea iau locul legislatiei interne paralele (paralelism legislativ).

3. Teoria coordonarii dreptului UE cu cel national – norma juridica interna se coordoneaza cu cea a UE , orlul de coordonator revenindu-i normei UE.

4. Teoria coexistentei dreptului UE si cel national – nu se produc modificari in legislatia interna a statelor membre deoarece normele juridice ale UE si cel nationale se completeaza unele pe altele. Exem. legislatia comerciala in Romania.

Revista : Palatul de justitie nr.3 /2010

CAPITOLUL : SISTEMUL INSTITUTIONAL AL UNIUNII EUROPENE

PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZA ACTIVITATEA INSTITUTIILOR UNIUNII EUROPENE (COMUNITATILOR EUROPENE)

1. Principiul autonomiei de vointa – se regaseste in 2 aspecte principale: 1. Institutiile UE isi pot elebora si adopta propriile regulamente de organizare si de functionare. 2. Aceleasi institutii UE au competenta de a-si numi proprii functionari. La nivelul ONU – numirea revine in competenta Secretariatului General. Autonomia de vointa a institutiilor UE nu se confunda insa cu personalitatea juridica. Pentru ca regula este cea potrivit careia institutiile UE nu au personalitate juridica. Exceptia fiind data de faptul ca Banca Centrala Europeana are personalitate juridica. Institutiile UE in general mai putin BCE nu au personalitate juridica pentru ca in raporturile la care participa acestea nu se regasesc in nume propriu, aceste se regasesc in reprezentarea Comunitatilor Europene/ Uniunii Europene (dupa 1 dec 2009), aceste din urma avand personalitate juridica. In cadrul acelor raporturi institutiile UE reprezinta Comunitatile/ Uniunea in temeiul mandatului dat de catre statele membre prin Tratatele institutive si modificatoare.

2. Principiul atribuirii de competente - din motive de coerenta si celeritate institutiile UE duc la indeplinire numai acele atributii sau competente stabilite in mod expres prin Tratatele institutive si cele modificatoare. La acest nivel nu este permisa indeplinirea unor atributii implicite/ deduse.

3. Principiul echilibrului functional – intruneste 2 componente: 1. Separarea puterilor (Uniunii) – Puterea legislativa, Puterea Executiva, Puterea

Judecatoreasca.absenta raporturilor de subordonare in materie decizionala. Executivul si Judicatoreasca sunt subordonate spiritului legii , rezultatul muncii Legislativului. Presupune 2 aspecte : 1. o intitutie nu poate delega/transfera atributii sau competenta altei institutii si invers( nu

poate primi nu poate accepta).2. o intitutie prin activitatea pe care o desfasoara nu trebuie sa obstructioneze o alta

institutie in activitatea pe care o desfasoara si invers ( sa nu fie nici ea obstructionata).

Page 16: Comunitar Curs

2. Colaborarea – separarea puterilor comunitarea nu exclude ci presupune colaborarea intre intitutiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri. Exem. elaborarea , adoptarea si aplicarea bugetului UE: Comisia europeana: anteproiectul de buget (in temeiul estimarilor realizate de catre celelalte institutii) , proiect pe care il transmite Consiliului -> Consiliul adopt proiectul de buget pe care il transmite Parlamentului Europena -> Parlamentul adopta sau respinge bugetul. Curtea de conturi se ocupa de controlul general al conturilor, iar in ultimul rand in ce priveste sistemul jurisdictional solutioneaza litigiile aparute in legatura cu bugetul UE.

Colaborarea intre institutiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri.

Page 17: Comunitar Curs

Curs 07 – 08.04.2010

DELIMITARI CONCEPTUALE:

- caracterul atipic al structurii institutionale a UE – de ce ne intereseaza ? pentru ca UE este un stubiect special de drept international, care imprumuta structuri atat de la state cat si de la organizatii internationale. a) Structura institutionala atipica, non-clasica a UE – originala

In comparatie cu Consiliul Europei (5 mai 1949 – statutul de la Londra) este diferita – 1. Debilerativ – Adunarea Parlamentara ; 2. Executiv – Comitetul de ministrii ; 3. Secratariatul; + Curtea Europeana a Drepturilor Omului – organ infintat printr-un act al Consiliului Europei ( Conventia 1950/1953). La nivelul UE – de la inceput o structura cvadi-partita – Initiat 3X decizional, executiv, control politic, jurisdictionala -> au devenit 1X. – la nivelul UE se face distinctia intre Institutiile si Organele UE. Deosebirea se intemeiaza pe criteriul participarii la decizie – adica Institutiile UE participa direct la decizie ocupand un loc ierarhic superior daca le raportam la organele UE in timp ce Organele UE – au caracter tehnic/ auxiliar:

- Pregatesc decizia comunitara;- Asigura continuitatea activitatii institutiilor intre reuniunile acestora (in deoseb in cazul institutiilor care nu au functionare permanenta si nu numai);- Urmaresc aplicarea deciziei prin intermediul monitorizarii generale sau speciale;

Organele ocupa ierarhic un loc inferior.

INSTITUTIILE conform TFUE: Consiliul European (Consiliul – fost Consiliu al Uniunii Europene); Comisia ( asa spune tratatul, dar in doctrina se vorbeste depre Comisia European); Parlamentul European; Curtea de Justitie a Uniunii Europene ( Sistemul jurisdictional al Uniunii Europene format din : Curtea de Justitie; Tribunalul (fost Tribunal de Prima Instanta); Tribunaul functiei publice; Curtea de conturi; Banca centrala europeana (sunt asezate cronologic). – in tratatul de la Lisabona BCE – este trecuta mai inante de Curte de conturi deoarece este considerata mai importanta, are personalitate juridica;

Unele organe tehnice auxiliare detin un astfel de statut numai temporar pana a deveni institutii. Cu titlu de exemplu : Curtea de Conturi care la origini a avut caracter tehnic-auxiliar (delegatii pentru conturi si comisarii pentru conturi) iar prin Maastricht (1992) a dobandit statul de institutie a UE in acord cu obiectivele stabilite in domeniu (acele obiective care vizeaza realizarea uniunii economice si monetare).

Alt exemplu: BCE care tot dupa tratatul de la Maastricht isi gaseste originile si anume stabilirea etapelor pentru trecerea la moneda unica (Comitetul Monetar (1995) – la origini, Institutul Monetar European (1998)).

Page 18: Comunitar Curs

ORGANE CARE AU CARACTER TEHNIC AUXILIAR – in timp asistam la multiplicarea organelor care au caracter terhnic auxiliar: o multiplicare determinata pe de o parte datorata a faptului ca asistam la o consistenta prezenta a unui numar mai mare de domenii care cad sub incidenta unei competente exclusive ale UE ( exem. politica agricola, comerciala, politica externa si securitate (presedintele Consiliului European – Inaltul Reprezentant – Serviciul European de Diplomatie (cu un numar de 5000-7000 de oameni) – 3 niveluri : Cosiliul, Comisie, statele membre).

- Cele mai multe multe poarte denumirea de COMITETE – motiv pentru care in doctrina domeniului tendinta aceasta de infiintare a cat mai multor comitete este criticata sub denumirea de fenomenul comitologiei (interpredent cu fenomenul eurocratie – care este data de 2 chestiuni : birocratie si tehnocratie).

- Serviciul European de Diplomatie; Comitetul reprezentantilor permanenti (COREPER 1 si 2) ; Comitetul regiunilor (dpdv a lui Fuerea – va deveni institutie); Comitetul economic si social (Comitetul economic social european); Comitetul pentru vize; Comitetul special pentru agricultura si se doreste infiintarea (Lisabona): Comitetul pentru securizarea frotierelor exterioare ale UE.

CONSILIUL EUROPEAN – acesta nu se confunda cu Consiliul ( fostul Consiliul Uniunii Europene) si ambele cu organizatia Consiliul Europei;

CRITERIILE DE DELIMITARE INTRE CONSILIUL EUROPEAN SI CONSILIUL:

- CRITERIUL APARITIEI: a) Consiliul European – a aparut pe cale neconventionala (adica a aparut prin intalnirile la varf

ale sefilor de stat si de guvern ulterior fiind consacrata conventional existenta sa – prin Tratatul de la Maasctricht – foarte multi au apreciata ca fiind o entitate sui generis – intalnirea de la Londra 1977 (Fuerea – deja caracter institutional) ; tratatul de la Lisabona consacra Consiliul European – institutie a Uniunii Europene;

b) Consiliul (Consiliul UE) – a aparut pe cale conventionala – prin tratatele institutive. Astfel potrivit Tratatului de la Paris a aparut Consiliul Special de Ministrii, iar potrivit tratatelor de la Roma purta denumirea de Consiliu (dupa tratatul de fuziune de la Bruxelles – Consiliul de ministrii, Maastricht – Consiliul al UE, Lisabona – Consiliu).

- CRITERIUL COMPONENTEI:a) Consiliul European – are in componenta sa sefii de stat si/sau de guvern + presedintele

Comisiei Europene; Dupa tratatul de la Lisabona – la reuniunile Consiliul European participa si Inaltul Reprezentant pentru Afacerile Externe si Politica Externa (ca si vice-presedinte). Sefi de stat si/sau de guvern = in legislatia UE – doar „si”, in doctrina domeniului „si/sau”, pentru ca sintagma „sefii de stat si de guvern” – este folosita atunci cand ne raportam la institutia ca atara (Consiliului European – componenta sa) – in cadrul ei intalnim si sefi de stat si de guvern – diferenta este data de forma de guvernamant. Sintamga sef de stat sau de guvern – atunci cand se face vorbire despre reprezentarea statelor membre ale UE in Consiliul European.

Page 19: Comunitar Curs

b) Consiliul (Consiliul UE) – este format : Ministrii Afacerilor Externe (Consiliul General al UE) Ministrii Afacerilor Externe + Ministrii de Resort din Statele Membre

(Finante,Agricultura etc) in functie de ordinea de zi – Consilii sectoriale sau Consilii Specializate.Reuniunile sunt conduse de Inaltul Reprezentant.

- CRITERIUL ATRIBUTIILOR INDEPLINITE: a) Consiliul European – duce la indeplinire cu precadere „atributii de natura politica” si in

subsidiar atributii de natura legislativa (deblocheaza procesul legislativ la nivelul Consiliului).b) Consiliul (Consiliul UE) – atributii de natura legislativa – fiind legislativul Uniunii Europene –

nu mai este veritabilul legislativ deoarece imparte decizia cu Parlamentul European.

(Etapele parcurse de Consiliul European in evolutia sa).

La nivelul cercului stiintific este 20 aprilie – termenul limita.

Page 20: Comunitar Curs

Curs 08 – 14.04.2010

APARITIA SI EVOLUTIA CONSILIULUI EUROPEAN

Acesta a aparut pe calea intalnirilor la varf ale sefilor de stat si/sau de guvern.

In evolutia sa consiliul a cunoscut 3 etape distincte:

I. 1964 – 1967 – etapa in cadrul careia sefii de stat si / sau de guvern cu prilejul reuniunilor la care participau au analizat numai intamplator si unele probleme care faceau obiectul contructiei europene.

II. 1969 – 1975 – etapa in cadrul careia pe agenda de lucru a reuniunilor sefilor de stat si / sau de guvern au fost inscrise distinct si probleme care faceau obiectul afacerilor europene.

III. 1976 – pana in prezent – este etapa in cadrul careia Consiliul European a cunoscut evolutii fara precedent, in sensul prerogativelor/ atributiilor dobandite, adica dupa reuniunea de la Londra ( 1977) Consiliul European a dobandit si prerogative de natura legislativa.

ATRIBUTIILE CONSILIULUI EUROPEAN

I. Atributii de natura politica - sunt : 1. Stabileste strategia de urmat in cadrul constructiei europene;2. Elaborarea orietarilor pe care le are in vedere constructia europeana; 3. Fixarea liniilor directoaree are constructiei europene; 4. Identificarea noilor domenii de interes pentru constructia europeana;

II. Atributii de natura legislativa : participa la deblocarea procesului decizional la nivelul Consiliului ( in deosebi in cazul in care unele norme se gasesc in procedura decizionala perioade mai mari de timp – stand-by). Exem. Directiva Bolk(en)stein – in privinta liberei circulatie a serviciilor – 2006/123.

Pentru indeplinirea atributiilor sale Consiliul European infiinteaza o serie de organe tehnice auxiliare (comitetele) care pot avea caracter permanent, temporar (pana la 12 luni – daca depasesc pot deveni permanente) si ad-hoc .In indeplinirea atributiilor sale elaboreaza o serie de documente/acte cum ar fi:

- Deciziile cu privire la cele mai importante probleme ale constructiilor europene (se materializeaza atributiile politice)

- Directive care de regula presupun transmiterea la alte institutii ale UE adica presupun transmiterea la cu precadere la Consiliu;

- Declaratiile comune pentru 2 sau mai multi sefi de sta sau de guvern cu privire la unele aspecte esentiale/vitale ale societatii internationale; (exem. interventia din Irak). – in materie de politica externa si securitate- normele nu au caracter obligatoriu – au numai caracter orientativ – statele pot avea si opinii separate.

Page 21: Comunitar Curs

!!! :Atat Consiliul cat si Consiliul European (art. 230) (anterior era audiat numai Consiliul) sunt audiate de catre Parlamentul European in conditiile prevazute de regulamentele de procedura al Consiliului European si al Consiliului.

Consiliul European se intruneste de 2 ori pe semestru la convocarea presedintelui sau. La lucrarile Consiliului European participa in plus (pe langa sefi de stat si /sau de guvern si presedintele Comisie Europene ) presedintele Consiliului dar si Inaltul Reprezent al Uniunii pentru Afacerile Externe si Politica de Securitate. Potrivit Tratatului de la Lisabona in ce privestge Consiliul European cand ordinea de zi o impune, membrii Consiliului European pot decide sa fie asistati fiecare de catre un ministru, iar in ceea ce il priveste pe Presedintele Comisiei si acesta poate fi asistat de catre un membru al Comisiei in functie de ordinea de zi.

Tot in cazul in care situatia o impune Presedintele CE poate convoca o reuniune extraodinara in afara celor 2 care se desfasoara in mod obisnuit semestrial.

Consiliul se pronunta prin consens asupra deciziilor adoptate, exceptie facand cazul in care Tratatele dispun altfel.

Art. 235 TFUE – Consiliul European hotaraste cu majoritate simpla in cazul problemelor de procedura precum si pentru adoptarea regulamentului de procedura.

Potrivit aceluias articol in cazul votului exprimat fiecare membru al Consiliului European poate primi delegare din partea unui singur alt membru (stat). – exceptie face situatia in care hotararile se adopta cu majoritate calificata – intr-o astfel de situatie se aplica art. 16 (4) ( 2014 – 55% din membrii) din TUE si art.238 din TFUE.

In cazul in care Consiliul European se pronunta prin vot Presedintele acestuia si Presedintele Comisiei nu participa la vot. Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu impiedica adoptarea deciziilor rezultate in urma deliberarilor Consiliului European pentru care este necesara unanimitatea. Presedintele Parlamentului European poate fi invitat de catre Consiliul European pentru a fi audiat.

La activitatea Consiliului European participa si Secretariatul General avand rol de asistenta (este al Consiliului).

Pot. Art. 236 – din TFUE – Consiliul European adopta cu majoritate calificata dupa cum urmeaza :

- Decizia de stabilire a listei formatiunilor Consiliului altele decat formatiunea Afacerilor Generale si a Afacerilor Externe pot. Art. 16 (6) (Consiliul se intruneste in cadrul formatiunilor lista acestora fiind adoptata potrivit art. 236).Consiliul Afacerilor Generale asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni ale Consiliului.Acesta pregateste reuniunile Consiliului European si urmareste aducerea la indeplinire a masurilor adoptate in colaborare cu Presedintele Consiliului European si cu Comisia. Consiliul Afacerilor Externe eleboreaza actiunea externa a Uniunii in conformitate cu liniile strategice stabilite de Consiliul European si asigura coerenta actiunii Uniunii.

Page 22: Comunitar Curs

- In al doilea rand Consiliul European adopta cu majoritate calificata o decizie referitoare la Presedintia formatiunilor Consiliului cu exceptia celei de Afaceri Externe in conformitate cu acelasi art. 16 (9) din TUE Presedintia formatiunilor Consiliului cu exceptia celei de Afaceri Externe este asigurata de catre reprezentantii statelor membre in cadru Consiliului dupa un sistem de rotatie egal in conditiile stabilite potrivit art. 236 din TFUE.

In ce priveste Consiliul Europea acesta isi alege presedintele cu majoritate calificata pentru un mandat de 2 ani si jumatate cu posibilitate reinoiirii mandatului o singura data potrivit art. 15 (5) TUE (modificat prin Lisabona).In caz de impiedicare sau de culpa grava (neobtinere majoritatii calificate, isi indeplineste defectuos sarcinile) Consiliul European poate hotara sa inceteze mandatul presedintelui tot cu majoritate calificata.Art. 15 (6) – TUE – precizeaza atributiile presedintelui Consiliului European:

- Prezideaza si impulsonieaza lucrarile Consiliului European; ( prezideaza veghind la celeritatea desfasurarii activitatii);

- Asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European in cooperare cu presedintele Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului de Afaceri Generale;

- Actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European;- Prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului European –

asigura la nivelul sau si in aceasta calitate reprezentarea externa a Uniunii Europene in problemele referitoare la Politica Externa si de Securitate Comuna dar faca a aduce atingere atributiilor Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate.Presedintele nu poate exercita un mandat national.

Curs 09 – 21.04.2010

CONSILIUL

A aparut pe care conventionala si s-a numit succesiv : Paris – Consiliul Special de Ministrii, Roma – Consiliul, Bruxel – Consiliul de ministrii, Maastricht- Consiliul UE, Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa (esuat) – Consiliul de ministri, Tratatul de la Lisabona – Consiliu.

Ce este ? O institutie interguvernamentala. Fiind formata din reprezentanti ai guvernelor statelor membre care prin exercitarea dreptului de vot pot angaja guvernele statelor membre.

Acesta (Consiliul) apara interesele statelor membre.

COMPONENTA :

- Ministrii afacerilor externe (Consiliul Afacerilor Generale)

Page 23: Comunitar Curs

- Pe langa acesti si alti Ministrii de resort ( Consilii Sectoriale sau Specializate in functie de problemele inscrise pe ordinea de zi – pe agricultura, pe finante, mediu etc. )

EXAMEN : DATA DE 20 MAI – primele 3 grupe la ora 14 – 7 subiecte punctuale.

FUNCTIONAREA CONSILIULUI (avem in vedere TFUE)

CONSILIUL - este institutia interguvernamentala a UE care promoveaza , apara si garanteaza interesele statelor membre. A aparut pe cale conventionala , numinduse:

- Paris – Consiliul de la Paris- Roma – Consiliul- Bruxsel – Consiliul de ministrii- Maastrich – Consiliul al UE- Lisabona – Consiliu

ATRIBUTII :

- Impreuna cu Parlametul European functiile legislativa si bugetara;- In plus indeplineste si functii de definire a politicilor si de coordonare a acestora potrivit

conditiilor inscrise in tratate;

COMPONENTA CONSILIULUI

- Este format din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru imputernicit sa angajeze guvernul statului membru in cauza pe care il reprezinta si sa exercite dreptul de vot;

- Consiliul se intruneste la convocarea presedintelui, din initiativa membrilor sai ori din initiativa Comisiei (de completat)

- Intrunirea (reuniunea) acestora se realizeaza in cadrul diferitelor formatiuni;

FUNCTIONAREA CONSILIULUI

- 3 aspecte principale:A. Exercitarea Presedintiei ( a nu se confunda cu presedentia Consiliului European) – In ce

priveste presedintia formatiunilor Consiliului cu exceptia formatiunii Afaceri externe este asigurata de catre reprezentantii statelor membre in cadrul Consiliului dupa un sistem de rotatie egal (6 luni) in conditiile stabilite potrivit art. 236 din Tratatul privind functionarea UE (fostul tratat instituind Comunitatea Europeana); + Maastricht (pe astea 2 se bazeaza Uniunea astazi);

Page 24: Comunitar Curs

Art. 236 -Consiliul European adopta cu majoritate calificata decizia de stabilire a formatiunilor Consiliului altele decat Afaceri Generale si Afaceri Externe – deoarece acestea sunt stabilite prin tratat (consiliul european este superior consiliului) pot. Art. 16 (6);A doua decizie este decizia referitoare la presedintia formatiunilor Consiliului, exceptie facand afacerile externe ( care este asigurata prin tratat de Inaltul Reprezentant).

Ordinea initiala de exercitare a presedentiei a fost stabilite prin Tratatele institutive. Ulterior aceasta ordine s-a schimbat. De ce? Considerentul care are in vedere principiul deplinei egalitati ai statelor membre, principiul potrivit caruia statele care in cadrul unui ciclu complet au exercitat presedintia in prima jumatate a anului , in continuare exercita o astfel de deminitate in cea de a doua jumatate a anului.Al doilea considerent se refera la permanenta procesului de extindere a UE , fapt care a determinat majorarea intervalului de timp la care vine randul fiecarui stat sa exercite o astfel de demnitate; (gradual de la 3 ani, la 13 ani jumatate).Romania – anul 2019 sem II. (no Base)

Presedintele in exercitiu – convoaca la initiativa sa. Acesta stabileste ordinea de zi potrivit agendei presedintiei corelata cu sarcinile TROIKA (cele 3 presedentii – cea anterioara, prezenta, viitoarea).O astfel de ordine de zi se transmite membrilor consiliului cu suficient timp inaintea reuniun ilor, care membrii ai consiliuluipo formula propune adamente care fac obiectul validarii ,aprobarii in cadrul consiliului reunit/intrunit.

B. Existenta organelor care au caracter tehnic auxiliar – legislativul UE este consiliu, nu este o institutie cu functionare permanenta (ca si Comisia), continuitatea activitatii sale este asigurata de catre organele tehnice auxiliare. In cadrul lor revine secratariatului general care asista consiliul in activitatea sa., secretariat care se gaseste sub autoritatea unui SG numit de catre Consiliul. Conssiliul – hotaraste c u majoritat simpla in prinvinta organizarii SG,Tot cu majoritate simpla hotaraste consiliulul, si in chestiunile de procedura, precum s in prinda regulamentului saa de procedura. Alaturi de SG la nivel consiliu isi desfasoara actiivtatea mai multe comitete (fenomenul comitologie).

Cel mai important comitent este comitetul reprezentantilor permanenti. CRP 1 si 2 – comitetul care este format din reprezentanti permanenti ai guvernelor statelor membre avand in responsabilitate pregatirea lucarilor consiliului si executarea mandatelor care ii sunt incredintate de catre acesta. CRP – poate adopta decizii de procedura in situatiile prevazute de regulamentul de procedura ali consiliului.

Page 25: Comunitar Curs

Exemple de organe auxiliarea:- Comitetul regiunilor (- vegheaza la apllicarea princpipului subsiduaritatii).- Economic si Social (EcoSoc mic – cel mare este cel de la ONU)- Comitetul monetar (actual Banca centrala europeana) etc.

Aici si-ar gasi locul si agentiile (Fuerea):- Agentia Europeana a Medicamentelor- Agentia pentru nediscriminare

C. Regulile si metodele de exercitare a dreptului de vot

Potrivit art. 16 (3) din TUE Consiliul hotaraste cu majoritate calificata cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel.

EXCEPTII

DUPA 1 NOI 2014 - incepand cu 1 noi 2014 majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 55% din membrii Consiliului cuprinzand cel putin 15 dintre acestia si reprezentand acele state membre care intrunesc cel putin 65% din populatia Uniunii;

Minoritatea de blocare (de blocaj) – trebuie sa cuprinda cel putin 4 membrii ai Consiliului. In caz contrar se considera a fi intrunita majoritatea calificata.

Majoritatea calificata – este ce prezizata la art. 205 din Fostul tratat instituid CE – in cazul hotararilor pentru care este necesara majoritatea calificata voturile membrilor ( STATELE) se distribuie astfel:

- Cele mai multe voturi sunt detinute de statele mari: acestea au cate 29 de voturi – Franta , Germania, Anglia, Italia;

- Urmeaza inca 2 : Spania si Polonia : 27 de voturi;- Romania ( locul 7): 14 voturi;- Olanda – 13 voturi;- ... Malta : 4 voturi; - in total 345;

Deci majoritaea calificata este nevoie de 2/3 din 345. S-au luat in calcul populatia, teritoriu si forta economica. In Parlament diferenta este mai mare pentru ca s-a luat in calcul doar populatia.

Celelalte conditii privind votul cu majoritate calificata sunt stabilite la art. 238 (2) din TFUE :

- Prin derogare de la cele anterior spune (art. 16 (4) TUE) incepand cu 1 noiembrie 2014 si sub rezerva dispozitiilor stabilite prin protocolul privind dispozitiile tranzitorii in cazul in care Consiliul nu hotareste la propunerea Comisiei sau a Inaltului Reprezentant, majoritatea calificata se defineste egala cu cel putin 72% ( nu 55%) din membrii consiliului reprezentand statele membre participante care reunesc cel putin 65% din populatia Uniunii.

Page 26: Comunitar Curs

Potrivit aceluias art. 16 (5) TUE dispozitiile tranzitorii privind definitia majoritatii calificate care se aplica pana la 31 oct. 2014 precum si cele care se vor aplica in perioada 1 noi 2014 , 31 martie 2017 (extensie pentru Irlanda) sunt prevazute in Protocolul privind Dispozitiile tranzitorii.

Institutia Consiliului se intruneste in sedinta publica atunci cand delibereaza si voteaza un proiect de act legislativ. In acest scop fiecare sesiune a Consiliului se imparte in 2 secvente distincte si anume (1) prima este cea consacrata deliberarilor privind actele legislative ale Uniunii, cea de a doua (2) este acea destinata activitatilor fara caracter legislativ.

Hotararile consiliului se considera adoptate (potrivit majoritatii calificate) in cazul in care intrunesc cel putin 232 de voturi (din 345) exprimand votul favorabil al majoritatii membrilor , caz in care in temeiul TCE acestea trebuie adoptate la initiativa Comisiei.

In celelalte cazuri hotararile se considera adoptate daca intrunesc cel putin 232 de voturi exprimand votul favorabil al cel putin 2/3 dintre membrii.

Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentanti nu impiedica adoptarea hotararilor Consiliului care necesita unanimitatea.

Potrivit art. 239 TFUE in caz de vot fiecare membru al Consiliului poate primi mandat din partea unui singur alt stat membru.

In ce priveste mecanismul de adoptare a deciziei tot incepand cu 1 noi . 2014 si sub rezerva dispozitiilor tranzitorii stabilite prin protocol, in temeiul tratatelor in cazul in care nu toti membrii Consiliului participa la vot majoritatea calificata se defineste potrivit alin (3) din art. 238 al TFUE astfel :

- Situatia (1) majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 55% din membrii Consiliului care reunesc cel putin 65% din populatia acestor state (similar celei anterior prezentate);

- minoritatea de blocare a adoptarii unei decizii in acest caz trebuie sa includa cel putin numarul minim de membrii din Consiliu care sa reprezinte mai mult de 35% din populatia statelor membre participante plus un membru, in caz contra majoritatea calificata se considera ca a fost intrunita;

- Situatia (2)prin derogare de la situatia anterioara in cazul in care Consiliul nu hotareste la propunerea Comisiei (situatia mai restrictiva) sau a Inaltului Reprezentant, majoritatea calificata este cel putin 72% din membrii Consiliului care reunesc cel putin 65% din populatia respectivelor state;

CONDITIILE IN CARE PUBLICUL POATE AVEA ACCES LA DOCUMENTELE CONSILIULUI

- Ele sunt stabilite prin Regulamentul de procedura al Consiliului, Regulament adoptat potrivit art. 255 (3) din TCE.

- Consiliul stabileste cazurile in care actionand in calitate de legiuitor faciliteaza accesul la documente mentinand in egala masura eficienta procesului de luare a deciziilor.

Page 27: Comunitar Curs

In toate cazurile cand Consiliul actioneaza in calitatea sa de legiuitor rezultatele si explicatiile privind voturile precum si declaratiile inscrise in procesul verbal sunt facute publice.Consiliul poate solicita Comisiei sa efectueze toate studiile pe care le considera oportune pentru realizarea obiectivelor comune si poate solicita sa-i prezinte propuneri corespunzatoare.In cazul in care Comisia nu prezinta nici o propunere trebuie sa comunice Consiliului motivele din care nu formuleaza propuneri.

Page 28: Comunitar Curs

Curs 10 – 29.04.2010

Cum se considera majoritatea calificata pana la 1 noi 2012 – tratatul de la Lisabona este un tratat nu de anulare (nu se declara nule tratatele anteriore) ci de este un tratat de modificare a TUE (Maastricht) , TCE (tratatul constituind CE) – care se transforma in TFUE. TFUE – este tratatul de modificare inclusiv a TCEEA – dar aici e o probleme (scapare) sau au vrut a fi mai suplii, de ce ? pentru ca si acesta a fost modificat ( EUROATOM).

CONSILIUL (continuare)

Acesta stabileste salariile , indemnizatiile si pensiile ale Presedintelui Consiliului European, ale Presedintelui Comisie, ale Inaltului Reprezenta pentru Afacerile Externe si politica de securitate, ale membrilor comisiei, ale presedintilor membrilor si grefierilor CJUE, precum si ale Secretarului General al Consiliului (care se gaseste sub autoritatea Consiliului).

Consiliului stabileste indemnizatiile care tin loc de remuneratie. Aceste salarii nu fac obiectul impozitului la nivel national.

COMISIA EUROPEANA

Comisia promoveaza interesul general al Uniunii, adoptand initiativele corespunzatoarele in acest scop. Aceasta asigura aplicarea tratatelor precum si a masurilor adoptate de catre institutii in temeiul acestora.

Comisia (guardian al tratatelor institutive si modificatoare) supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul CJUE.

Executa bugetul si gestioneaza programele uniunii, exercitand in egala masura functii de coordonare, de executare si de administrare potrivit conditiilor inscrise in tratate.

Exceptie facand politica PESC (Fuerea are rezerve – deoarece unul din vicepresedintii Comisiei este Inaltul reprezetant al afacerilor externe si politica de securitate) si alte cazuri prevazute de tratate Comisia asigura reprezentarea externa a Uniunii.

Tot Comisia adopta initiativele de programare anuala si multi-anuala a Uniunii in vederea incheierii unor acorduri inter-insititutionale.

Denumirea comisiei

- Tratat de la Paris- Inalta Autoritate;- Tratatele de la Roma – Comisia;- Bruxelles- Comisia Europeana (denumire pe care o pastreaza si in prezent)

ACTELE UE

- Acte legislative – in ce priveste acestea pot fi adoptate numai la propunearea Comisiei cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel. (regula este ca initiativa apartine Comisiei).

Page 29: Comunitar Curs

- Alte acte decat cele legislative- regula este ca acestea se adopta Comisiei numai in cazul in care tratatele prevad acest lucru (situatia inversa);

DESEMNAREA MEMBRILOR COMISIEI

In ce priveste mandatul acestora este de 5 ani. Membrii Comisiei sunt alesi pe baza competentelro generale dar si pe baza angajamentului lor fata de ideea europeana dintre personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta.Comisia isi exercita responsabilitatile in deplina independenta, motiv pentru care , membrii acesteia nu solicita si nu accepta instructiuni din partea nici unui guvern, institutie, organ, oficiu sau agentie. Ei se abtin de la orice act incompatibil cu natura functiilor lor sau cu indeplinirea sarcinilor pe care le au.

Potrivit TUE modificat prin TFUE art. 17 (4) – Comisia numita intre data in intrarii in vigoare a tratatului ( Comisia actuala) si 31 octombrie 2014 este formata cate un resortisant al fiecarui stat membru , inclusiv presedintele si Inaltul Representant care este unul dintre vicepresedintii acesteia.

Incepand cu 1 noi 2014 Comisia este formata dintr-un numar de membrii , incluzand presedintele si Inaltul Reprezentant corespunzator cu 2/3 din numarul statelor membre atat timp cat Consiliul European nu decide modificarea acestui numar hotarand cu unanimitate de voturi.

In continuare membrii Comisiei (dupa 2014) sunt alesi dintre resortisantii statelor membre in conformitate cu un sistem de rotatie strict egal intre statele membre care sa reflecte diversitate demografica si geografica a tuturor statelor membre. (initial s-a dorit sa fie membrii permanenti (cei fondatori) – dar s-a renuntat) . Acest sistem se stabileste de catre Consiliul European, care hotareste in unanimitate potrivit art. 244 TFUE.

La art. 244 TFUE stabileste urmatoarele principii:a) Statele membre sunt tratate in mod absolut egal in ceea ce priveste stabilirea ordinii rotatiei

si a duratei prezentei resortisantilor (nu reprezentatilor – am dat peste cap ce am spus mai devreme – anume ca sunt independenti) in cadrul Comisie. – in consecinta observam ca diferenta dintre numarul total de mandate detinute de reprezentantii a 2 state membre nu trebuie sa fie niciodata mai mare de 1.

b) Este principiul potrivit caruia ca sub rezerva dispozitiilor precizate la litera a , fiecare dintre comisiile succesive este constituita astfel incat sa reflecte in omd satisfacator diversitatea demografica si geografica a statelor membre.

DESEMNAREA IN MOD CONCRET ( procedura desemnarii) – a presedintelui si a membrilor acesteie

Page 30: Comunitar Curs

Luand in considerare alegerile parlamentare europene (mandatul este tot de 5 ani) si dupa ce procedeaza la consultarile necesare Consiliul European hotarand cu majoritate calificata propune Parlamentului European un candidat pentru functia de presedinte al Comisia.

Acest candidat propus de catre Consiliul European , este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care il compun. In cazul in care candidatul respectiv nu intruneste majoritatea Consiliul European hotarand tot cu majoritate calificata propune in termen de o luna un nou candidat care este ales de catre Parlamentul European potrivit aceleias proceduri.

ALEGEREA CELORLALTI MEMBRII AI COMISIEI

Initiativa apartine Consiliului. Acesta de comun acord cu presedintele deja ales adopta lista celorlalte personalitati pe care le propune pentru a fi numite in calitate de membrii ai Comisiei. Alegerea acestora se face pe baza sugestiilor statelor membre.

Atat presedintele cat si Inaltul Reprezentant al Uniunii, respectiv ceilalti membrii ai Comisiei sunt supusi in calitate de organ colegial unui vot de aprobare a Parlamentului European. Dupa ce este aprobate ea se numeste de Consiliului European hotarand cu majoritate calificata.

STATUTUL MEMBRIILOR COMISIEI

Pe durata mandatului lor membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala remunerata sau nu. La instalarea in functie , de altfel, acestia se angajeaza solemn sa respecte pe durata mandatului si dupa incetarea acestuia obligatiile impuse de mandat in special fiind vorba despre , obligatia de onestitate si de prudenta in a accepta anumite functii si avantaje.

In cazul nerespectarii acestor obligatii Curtea de Justitie sesizata de Consiliu care hotareste cu majoritate simpla , sau de catre Comisie , poate decide dupa caz, destituirea persoanei in cauza sau decaderea din dreptul la pensie ori din alte avantaje echivalente.

INCETAREA MANDATULUI MEMBRILOR COMISIEI

Sediul materiei este reprezentat art. 246-248 TFUE.

Potrivit art. 246 TFUE – in afara de inlocuirea ordinara (la implinirea mandatului) si de deces functiile membrilor Comisiei inceteaza in mod individual prin demisie sau prin destituire.

Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este inlocuit pe perioada ramasa pana la incheierea mandatului de un nou membru avand aceasi cetatenie , numit de catre Consiliu , de comun acord cu Presedintele Comisiei dupa consultarea Parlamentului European.

Consiliul , in continuare, hotarand in unanimitate la propunerea Presedintelui Comisiei poate decide ca numai este necesara inlocuirea in special in cazul in care durata ramasa pana la incheierea mandatului membrului Comisiei este scurta.

Page 31: Comunitar Curs

Presedintele Comisiei – situatie obligatorie- in caz de demisie , de destituire sau de deces este inlocuit pentru diferenta de mandat. De asemenea in cazul Inaltului Reprezentant daca se inregistreaza demisia , destituirea, decesul si el este inlocuit pana la incheierea mandatului.

In cazul demisie tuturor membrilor Comisiei acestia raman in functie si continua in perioada ramasa pana la incheirea mandatului (pana la inlocuirea lor respectiv) sa gestioneze afacerile curente.

Art. 247 – in cazul in care un membru al Comisiei nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiei sale sau cand a comis o abatere grava el poate fi destituit de Curtea de Justitie la plangerea Consiliului hotarand cu majoritate simpla sau la plangerea Comisiei.

Presedintele Comisiei poate modifica repartizarea responsabilitatilor (art. 248) intre membrii Comsiei intre membrii Comisiei in timpul mandatului.

Membrii Comisiei isi exercita functiile atribuite de catre presedinte in conformitate cu autoritatea pe o are.

Comisia isi stabileste regulamentul de procedura pentru a asigura functionarea sa si a serviciilor proprii. Comisia asigura publicarea regulamentului in cauza.

Executivul european publica in fiecare an cu cel putin o luna inainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European un raport privind activitatea Uniunii.

Hotararile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor care o compun. Cvorumul este cel stabilit de regulamentul de procedura al Comisiei.

Comisia in calitate de organ colegial raspunde in fata Parlamentului European. Parlamentul European poate adopta o motiune de cenzura impotriva Comisiei.

In acest caz membrii Comisiei trebuie sa demisioneze in mod coelctiv din functiile lor. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si Inaltul Reprezentant.

PARLAMENTUL EUROPEAN

.... – lipsit , de luat

Page 32: Comunitar Curs

CURTEA DE CONTURI

........

Initiat au aparut delegatii pentru conturi si comisarii pentru conturi.

Trecerea CC din categoria de organisme tehnice in institututii s-a realizat prin Tratatul de la Maastricht

Rangul lui CC si BCE – a crescut pentru ca pun in aplicare obiectivul realizarii uniunii economice si monetare.

Chiar daca denumirea ar sugera faptul ca o astfel de institutie ar avea prerogative juridictionale, CC nu este o jurisdictie. Denumirea i-a fost consacrata din motive de prestigiu.

Curtea de conturi asigura controlul conturilor Uniunii. Controlul regularitatii si legalitatii creantelor bugetare si nebugetare.

COMPONENTA SI FUNCTIONAREA CURTII DE CONTURI

In prezent numara 27 de membrii , desemnati de catre state. Acestia sunt numiti dupa aprobarea Consiliului care Consiliu hotaraste cu majoriate calificata.

Membrii CC sunt desemnati de catre guvernele statelor membre dintre personalitatile care au apartinut sau apartin in statele membre , institutiilor de control extern, personalitati care au dobandit o calificare speciala in acest domeniu si care trebuie sa prezinte toate garanatiile de independenta. Acestia duc la indeplinire un mandat de 6 ani cu posibilitatea reinnoirrii.

Dintre membrii este ales un presedinte pentru un mandat de 3 ani (cu posibilitatea reinnoiri).

Membrii CC pe timpul mandatului trebuie sa-si exercita functiiile in deplina independenta , in interesul general al Uniuni, adica nu trbuie sa solicite sau sa accepte instructiuni de la niciu un guvern, instituie , organ, oficiu sua garatiei.

Observam ca statutul de membru al Curtii este incompatibil cu desfasurarea oricarei alte activitati profesionale renumerate sau ne remuneatae

......

TFUE: la instatalarea in funcie ,memrii CC se anhajeazza in dom soemln sa respecte pe toata durata mandatului sidupa incetarea acestuia obligatiiile impuse prin bandat : obligatii : de onestitata si de prudenta.

.....

Curtea de Conturi functioneaza ca un organism colegial, fiecarui membru al CC fiindu-i repartizat unui sector specific de activitate;

Page 33: Comunitar Curs

Curtea de consturi cunoaste activitatea in cadrul camerelor. Exista si o camera care tine legatura cu institutiile simira de la nice l national;

Activitatea CC se finalizeaza prin adoptarea unor avize/ rapoarte anulae cu majojorsitatea membrilor care o compun.

Avizele CC – au caracter consultativ . Totusi ele se publica in JOUE.

Atributii

- Atributiile de control si atributiile consultative; - Atributiile de contral : aceasta examineaza aspetele de legalitate si regularitate a totalitatii

veniturilor si cheltuielilor Uniunii indiferent daca acestea sunt bugetare sau nu . ( are responsabilitatea exercitarii controlului permanent a contului UE.)

- Curtea exercita controlul pe domenii asupra institutiilor si statelor membre in masura in care acestea au beneficiat de fonduri ale Uniunii Europene.

- Atributii consultative: exercita o functie de asistenta a autoritatilor bugetare.

Incetarea mandatului

- TFUE - in afara de schimbarea ordinara si de deces functiile membrilor CC inceteaza in mod individual prin demisie sau destituire declarata de Curtea de Conturi; oricare ar fi motivul de incetare a mandatului, persoana in cauza este inlocuita pana la incheierea mandatului;

BANCA CENTRALA EUROPEANA (BCE)

Punerea in aplicare a obiectivelor stabilite prin tratatul de la Maastricht. Pentru realizarea obiectivelor a fost Comitetul Monetar (in prima etapa).

I. Comitetul monetar II. Institul monetar european (1 ian 1999 – moneda de cont)III. Banca centrala europeana ( 2002 – monedele nationale ale celor 12 state membre care au

acceptat si au indeplinit criteriile de convergenta au fost inlocuite cu EURO)

Este o institutie a UE care are rolul de a emite si administra moneda unica EURO.

Nu au trecut din cele 15 ( de atunci) – nu au trecut 3 : UK, Danemarca si Suedia.

Este singura institutie care are personalitate juridica. Este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de moneda EURO. Este independenta in exercitarea competentelor si in administrarea finantelor sale.

Impreuna cu bancile centrale nationale , BCE constituie potrivit art. 282 TFUE sistemul european al bancilor centrale (SEBC).

Page 34: Comunitar Curs

Politica monetara a Uniunii este condusa de Banca Centrala Europeana si de Bancile Centrale Nationale ale statelor membre ale UE a caror moneda unica este EURO.

Sistemul European al Bancilor Centrale este condus de organele de decizie ale BCE. Obiectivul principal al acestui sistem european al bancilor centrale reprezentandu-l mentinerea (asigurarea) stabilitatii preturilor.

Fara a aduce atingere acestui obiectiv SEBC sprijina politicile economice generale in cadrul Uniunii tocmai pentru a contribui la indeplinirea obiectivelor acesteia.

In ce priveste atributiile BCE aceasta adopta masurile necesare indeplinirii misiunilor sale. De observat este ca statele membre care nu au trecut la moneda unica EURO , precum si bancile centrale nationale din aceste state membre, isi pastreaza competentele in domeniul monetar.

Organizarea Bancii Centrale Europene – la acest nivel intalnim un Presedinte, un Vice-presedinte, un comitet executiv si un Consiliu al Guvernatorilor.

Presedintele , Vice-presedintele si ceilalti membrii ai Comitetului Executiv sunt numiti de catre Consiliul European , acesta din urma hotarand cu majoritate calificata la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlementului European si a Consiliului Guvernatorilor Bancii Centrale Europene dintre persoanele a caror autoritate si experienta profesionala in domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute.

Mandatul acestora este de 8 ani si nu poate fi reinoit.

Numai resortisantii statelor membre pot face parte din Comitetul Executiv.

Consiliul Guvernatorilor este format din membrii Comitetului Executiv si din Guvernatorii Bancilor Centrale Nationale din EURO Zone.

Comitetul Executiv are in componenta sa un Presedinte, un Vice-presedinte si alti 4 membrii. Potrivit art. 284 alin (3) din TFUE, BCE prezinta Parlamentului European , Consiliului European , Consiliului si Comisiei un raport anual privind activitatea sistemului european al bancilor centrale (SEBC) si politica monetara din anul precedent si din anul in curs.

Presedintele BCE prezinta acest raport Consiliului si Parlamentului. Presedintele BCE si ceilalti membrii ai Comitetului Executiv pot la cererea Parlamentului European sau din propria initiativa sa fie audiati de catre Comisiiile de specialitate ale Parlamentului European.

ORGANELE TEHNICE ALE UE

Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social si Banca Europeana de Investitii – cele mai importante.

3 coli albe de hartie + buletin + carnet de student.

Page 35: Comunitar Curs

Exemple subiecte:

- Dezvoltarea cantitativa – enuntati cel putin 5 etape ale acesteia;- Ce presupune functionarea Consiliului UE ( 3 chestiuni)- Execitarea presedintiei Consiliului;- Atributiile Parlamentului European;- Tratatele instiutive ale CE; - Aplicabilitatea directa, imediata, prioritara (subiecte separate);- Efectul direct al Directivei;- Modalitatea de exercitarea a dreptului de vot in dreptul comun (care e regula);