CURS 1. CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN DEMOGRAFIE

Întrebări pe care le auzim zi de zi…

¨ Câte persoane vor mai trăi în România în 2050?¨ Vor fi mai mulți romi decât români în 2050?¨ Se căsătoresc oamenii mai rar decât în trecut?¨ Sunt mai multe femei sau mai mulţi bărbaţi?¨ Trăiesc bărbații mai mult sau mai puțin decât femeile?¨ Vor fi mai mulţi tineri sau mai mulţi bătrâni?

¨ Ce efecte au toate aceste schimbări asupra politicilor educaționale/sociale, asupra strategiilor firmelor, a partidelor politice etc?

Speranţa de viaţă la naştere pe sexe (2008)

82,3577,69Greece

82,4176,24Portugal

82,4778,43Netherlands

82,5975,53Slovenia

82,6777,63Germany

83,0678,11Luxembourg

83,0978,45Cyprus

83,0979,02Sweden

83,278,4Norway

83,2579,98Iceland

83,2876,47Finland

83,2877,75Austria

84,1878,49Italy

84,3278,01Spain

84,6179,83Switzerland

84,8377,6France

85,4379,99Liechtenstein

femeibărbaţi femeibărbaţi

76,5272,41Macedonia

77,0369,78Bulgaria

77,2269,71Romania

77,6366,29Lithuania

77,7766,97Latvia

78,2569,97Hungary

78,9870,84Slovakia

79,5168,7Estonia

79,6672,43Croatia

80,0271,26Poland

80,5274,06Czech Republic

80,9976,52Denmark

81,7977,56United Kingdom

82,377,53Ireland

82,3377,08Malta

Piramida vârstelor

Ce este demografia?

¨ ”Demografia este o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum.” (Rotariu, p 14)

Populație

¨ Sumă, agregat sau colectivitate de persoane care trăiesc pe un anumit teritoriu, delimitat corespunzător¤ Ex: populaţia României, populaţia Bucureştiului

¨ Grup de persoane constituit în raport cu o caracteristică oarecare, care nu este neapărat teritorial㤠Ex: populaţie școlară, populaţie în vârstă de muncă

¨ Populațiile din demografie - populații mari, conținând un număr de indivizi suficient de ridicat pentru a putea stabili regularități statistice

Evenimente ce afectează volumul populației

Există 4 evenimente primare ce influențează direct dimensiunea demografică:

¨ Nașterile și decesele ce determină mișcarea naturală a populației

¨ Imigrările și emigrările (ce sunt componente ale mișcării migratorii – teritoriale)

Intrări în populație: nașterile și imigrările

Ieșiri din populație: decesele și emigrările

Alte 2 evenimente secundare care influeneţează indirect:

¨ Căsătoriile și divorțurile au acțiune demografică indirectă (sau mediată) ce vizează constituirea și disoluția familiilor

Ecuația fundamentală a mișcării populației

¨ Populaţia T1 = Populaţia T0 + N - D + I- E

¨ N – numărul de născuți

¨ D – decese

¨ I – imigrări

¨ E - emigrări

¨ Dacă N>D atunci avem creștere naturală pozitivă

¨ Dacă D>N atunci avem creștere naturală negativă sau scădere naturală

Evenimente demografice – fenomene demografice

¨ Eveniment demografic – unitate statistică în demografie reprezentând cazul de naștere, deces, căsătorie, divorț¤ Prin extensie, se referă și la schimbarea domiciliului legal

(migrația), schimbarea statutului profesional etc.

¨ Fenomen demografic – ansamblul evenimentelor demografice de același tip

¨ nașterea este un eveniment demografic în timp ce natalitatea este fenomen demografic; în mod similar moartea și mortalitatea, căsătoria și nupțialitatea; divorțul și divorțialitatea

Evenimente demografice – fenomene demografice

Evenimente demografice – fenomene demografice

Evenimente demografice Fenomene demografice

Nașteri Fertilitate/natalitate

Decese Mortalitate

Imigrări ImigrațieEmigrări EmigrațieCăsătorii Nupțialitate

Divorțuri Divorțialitate

Fertilitatea și natalitatea nu sunt două fenomene demografice diferite, ci unul singur, ce se referă la nașteri. Cei doi termeni se folosesc pentru a desemna forme diferite de exprimare a acestui fenomen.

Variabile demografice - Structura populației

¨ Variabile demografice - acele caracteristici ale populației care intervin în mod diferențiat în producerea evenimentelor demografice. ¤ Variabile principale: sexul și vârsta

¤ Alte variabile (secundare sau sociale): stare civilă; nivel de școlaritate, ocupația, mediul de rezidență, etnia

¨ Structura populației reprezintă distribuția indivizilor la un moment dat

Procese demografice

¨ Schimbări ale valorilor indicatorilor demografici (modificări ale componentelor structurale, a natalității, mortalității etc.)

¨ Vorbim de procese demografice atunci când tendința este structurată și are consecințe vizibile saupra volumului populației sau asupra compoziției acesteia. ¤ Exemplu: Îmbătrânirea demografică

Caracteristicile și procesele sistemului demografic (după Trebici, p 48-49)

Trăsăturile elementului

Procesele elementului

Caracteristicile sistemului

Procesele sistemului

Calitatea de membru

Naștere, deces și migrație (imigrare și

emigrare)

Mărimea •Creștere, spor datorită natalității și

imigrației; •scădere datorită

mortalității și emigrației

Vârstă Îmbătrânire Structură pe vârstă Redistribuție a vârstelor

Sex - Structură pe sex Redistribuție după sex

Domiciliul stabil Migrație internă Repartiție după domiciliu

Redistribuție după domiciliu

Ocupație Mobilitate ocupațională

Structură după ocupație

Redistribuție după ocupație

Cohortă/generație/promoție

¨ Cohortă - totalitatea persoanelor care, în decursul unui anumit interval de timp, au trăit unul și același eveniment demografic (naștere, căsătorie etc.). ¤ Ex: cohorta celor care au divorţat în anul 2014

¨ Generație – cohortă specială, cuprinzând persoanele născuteîn același interval de timp (de obicei un an)¤ ”generația 1995”: totalitatea indivizilor născuți între 1 ianuarie și

31 decembrie 1995

¨ Promoție – cohortă specială cuprinzând persoanele care au încheiat căsătorii în aceeași perioadă de timp (în decursul unui an) ¤ promoţia celor căsătoriţi în 2014

Analiză transversală

¨ Modalitate de descriere și de analiză a unei mase de evenimente demografice (nașteri, decese, căsătorii) în decursul unei perioade de observare (an, de ex.), în care evenimentele respective sunt examinate din punctul de vedere al structurii lor, al variației în funcție de vârsta sau durata lor, nu însă în funcție de cohortele sau generațiile care au furnizat aceste evenimente ¤ Analiza masei de decese într-un an repartizată pe vârste

¤ Analiza masei de născuți vii repartizați pe anii de vârstă ai femeilor din populația în vârstă fertilă (15-49 ani),

¤ Analiza masei de căsătorii repartizate pe ani de vârstă ai populației nupțiabile

Analiză longitudinală

¨ Analiză a evenimentelor demografice care au loc într-o cohortă sau generație în decursul întregii vieți a acesteia, de unde și expresia ”analiză pe cohorte”. ¤ Ex: urmărirea deceselor într-o generație concretă, de la vârsta de 0

ani până la vârsta i ani, când dispare ultimul reprezentant al acestei generații

¤ Analiza unei generații feminine de la vârsta de intrare în populația fertilă, până la ieşirea din vârstă fertilă (15-49 ani)

Risc demografic

¨ Risc – posibilitate obiectivă ca o persoană dintr-o populație sau subpopulație să sufere un anumit eveniment demografic

¨ În acest scop, populația trebuie riguros delimitată pe grupe omogene capabile să aibă evenimentul respectiv¤ Riscurile diferă de la o populație la alta, de la o subpopulație la alta

¤ Riscului de deces îi este expusă întreaga populație, riscului de divorț este expusă numai populația căsătorită

¨ “populația expusă riscului la căsătorie este formată de indivizii care nu sunt căsătoriți (celibatari, văduvi, divorțați) și care au atins vârsta minimă legală de căsătorie.”(Rotariu, 2003:48)

Indicatori

¨ Valori absolute / valori relative

¨ Mărime relativă – raport capabil să exprime un fenomen, înlăturând particularitățile acestuia legate de efectivul populației studiate

¨ Tipuri de indicatori (pe lângă cei clasici – medie, mediană, etc):¤ Raport¤ Rat㤠Probabilitate

Raport

¨ Valoare obținută prin împărțirea unei cantități la alta¨ Indică mărimea relativă a numărătorului față de numitor

Ex:¨ Raportul băieți/fete la naștere (numărul de nașteri de băieți la 100

de nașteri de fete). ¨ Raportul copii-femei (numărul de copii cu vârste între 0 și 4 ani

împărțit la numărul de femei cu vârste între 15 și 44 sau 14 și 49 de ani)

Rată

¨ Indicator statistic care măsoară frecvența unui eveniment în raport cu o populație sau subpopulație statistică din care provine evenimentul respectiv.

¨ rată = E / Pmediu*1000¨ Unde E = masa de evenimente demografice dintr-o perioadă

(un an, de obicei)¨ Pmediu=numărul populației medii (la mijlocul perioadei)

Ex: Rata de natalitate – numărul de născuți vii (evenimente petrecute în parcursul unui an calendaristic) la populația medie a anului respectiv

Tipuri de rate

¨ Rată specifică – rată sau indice ce se calculează pentru o subpopulație oarecare (de exemplu rata specifică de mortalitate a populației de 20-24 ani)

¨ Rată brută – rată sau indice ce se calculează pentru o populație generală, compusă din grupe, fără să se ia în considerare lipsa de comparabilitate, sau efectul unor fenomene de perturbare ¤ Ratele brute de mortalitate ale populațiilor A și B sunt determinate

nu numai de ratele specifice pe vârste, care sunt diferite, ci și de structura pe vârste, care este diferită de la o populație la alta

Tipuri de rate

¨ Rată standardizată – rată calculată pentru a anihila efectul denaturant al unor structuri diferite și pentru asigura comparabilitatea

¨ Rată de moment – rată calculată pe baza datelor curente, de obicei pe o perioadă de un an, pentru contemporani. Este rata asociată analizei transversale. În mod obișnuit, datele statistice oferă posibilități numai pentru calculul acestor rate

¨ Rată de cohortă sau generație – rată calculată pentru o cohortă (reală sau ipotetică), prin raportarea masei evenimentelor la o populație inițială. Este rata asociată analizei longitudinale, având în principiu caracter deprobabilitate

Probabilitate

¨ Raport în care numărătorul conține tot numărul evenimentelor petrecute (ca și la rată), în vreme ce la numitor apare populația la începutul intervalului (cea din care sunt recrutați indivizii participanți în evenimentele de la numărător).

¨ Probabilitatea este simiară cu ratele cu excepția faptului că ia în considerare numărul de persoane expuse riscului la începutul intervalului de timp în loc de numărul mediu de persoane (populația aflată la mijlocul intervalului).

Exemple

¨ Probabilitatea de deces – probabilitatea pe parcursul unui an calendaristic, a unei categorii de indivizi care existau la 1 ianuarie și din rândul cărora, în cursul anului, s-a produs o sumă de decese

¨ Probabilitatea de deces între naștere și vârsta de 5 ani

¨ Probabilitatea de a supraviețui între 20 și 25 de ani – probabilitatea ca o persoană de exact 20 de ani să trăiască până la 25 de ani împliniți

Probabilitate - Condiții

¨ Condiții pentru probabilități:1. populația este clar definită la începutul intervalului;

2. Pe parcursul perioadei respective nu există intrări în sau ieșiri din populație cu excepția celor contabilizate la numărător;

3. Toate evenimentele de la numărător implică indivizi existenți în populație la începutul intervalului;

4. Toți indivizii de la momentul inițial sunt supuși riscului la evenimentul demografic respectiv.

Rolul sociologiei în demografie (Rotariu, pg 9)

¨ Arsenalul metodologic mai bogat, prin transferul de metode specifice sociologiei spre zona demograficului

¨ Rigoarea paradigmelor explicative, necesară atunci când este vorba de a ieși din zona analizei demografice propriu-zise și de a privi componenta demografică ca un fragment al realității sociale complexe

Structura cursului

Lecţie TemăL1 Ce este demografie/De ce studiem demografia, noţiuni fundamentale. Structura cursuluiL2 Surse de date în demografieFenomene demograficeL3 MortalitateL4 MortalitateL5 Nupţialitate şi divorţialitateL6 FertilitateL7 Evaluare partialăL8 MigraţieL9 MigraţieStructură de populaţie şi caracteristiciL10 Structura pe sex şi vârstăL11 Structură în funcţie de alte variabile L12 Îmbătrânire demograficăEvoluţii demograficeL13 Proiecţii de populaţieL14 Politici de populaţie