DANILET, Vasilici-Cristi

Studii: licenfiat in studii jwidice, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza,' din Iagi,Facultatea de Drept (1998); curs postuniversitar de qtiinle penale la Facultatea deDrept a Universitatii de Vest din Timipoara (2001); master ln drept gtiin{e penale gicriminalistici (2002) 9i dbctor in drept (2013) la Facultatea de Drept a UniversitiiJii,pabe9-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Activitate: judecdtor (din 1998); consilier al minishului justi{ieie005-2007); membruin Comisia pentru Eficien{a Justiliei din cadnrl Consiliului Er.ropei e005-2006);membru in grupul de lucru pentru redactarea profilului magistratului (2006);participant la redactarea comentariului la Principiile de la Bangalore privind conduitajudiciar[ adoptat la nivel ONU (Viena 2007); formator la Institutul Nalional alMagishaturii, disciplina ,,Etici qi deontologie judiciard" (din 2008); membru lncorsiliul Superior al Magistraturii (2011-2016); participant la lucririle convenlieiNa{iunilor unite impotriva corupliei unde s-a adoptat Ghidul de implementare gicadrul de evaluare a Nt ll din UNCAC (Pananra, 2013); expert intemalional pentrureforma justifiei qi integritate judiciarE ln Albani4 Bosnia qi Hertegovina,Bulgaria, Cehi4 Macedonia, Moldova, Muntenegru, polonia, Tunisia, Turcia,Ucraina (2008-2016).

Publicafii: 16 carti gi monografii h calitate de autor sau coautor, printre care:,,Factorii de presiune gi conflictele de interese. Ghid pentru judecitori" (2007),,,Eficienfa gi echitateajusti{iei. Standarde europene" (traduceri, 2008), ,,Corupfia qianticorupfia ln sistemul juridic" (2009), ,,Ghid de mediere', (2010), ,,Justilia inopinii qi amlize,2004-2010" (2010), ,,Admiterea la INM 9i tn magistrahui. Ghidpractic gi legislativ Q012,2013,2014,2016,2017), ,,Crhjd, de mediere penal6"(2014), ,,Concws de admitere INM qi magistraturd. proba l: Grile. penal qiprocesual pernl" Q014,2015,2016,2017); ,,Unde-i lege nu-i tocmeall', (2014),,,Educa{ie juridici pentru liceeni. Ghid despre drephri 9i justilie" e0L6), ,,Legeape-nJelesul tinerilor"; peste 40 de studii gi articole publicate in revistele de spe-cialitate; peste 700 de articole de atitudine privind reforma sistemului juriJic,independentajustitiei, impa4ialitate magistratilor, integritateajudiciari publicatepe blogul personal la adresa http://cristidanilet.wordpress.cotn qi pe site-ulwww. crist idanil et.ro.

Premii gi distincfii: premiu de excelenli pentu activitatea in reforrryj justitiei, GaIaPremiile Media de Excelen(i, C\i-Napoca (2003); premiul ,,Mircea Manolescu"acordat de uniunea Jurigtilor din Romdnia pentru lucrarea ,,corup{ia gi anticoruplia insistemul jwidic" (2009); diploma de onoare 9i titlul de ,,Ambasador al Medierii"acordat la GaIa Mediatorilor, organtzzti, de Consiliul de Mediere gi CentulInternational pentru solutionarea Disputelor - Romania (2013); premiul la categoria,,Cel mai implicat angajat in campaniilproiecte de implicare in comunitate,, la Gala,,Oameni pentu oameni" orgjanlzale de Asocialia pentru Relafii Comunitare (2014);diploma de apreciere pentru contibufii la educa{ia juridice preuniversitara" GalaJuridice (2016).

Cristi Danilef

Concurs de admitereINM

'i MAGISTRATURA

2018

Proba 3: Interviul. Etici qi deontologie judiciari

Editura C.H. BeckBucureqti 2018

AVERTISMENT!la,vand in vedere amploarea luatd de fenomenul fotocopierii lucrbrilor de specia-litate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentia cd, potrivit art. 14 $i 140 dinLegea nr. 8/1 996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, reproducerea operelorsau a produselor purtltoare de drepturi conexe, daci respectiva reproducere a fostefectuatd ftrd autorizarca sau consimlimdntul titularului drepturiloi recunoscute delegea mentionati, constituie infrac{iune qi se pedepsegte cu inchisoare sau cu amend.d.Prin reproducere, conform legii, se inlelege realizlr;e1 integrald sau parliali, a uneiaori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,prin orice mijloace qi sub orice formd.

Nu vi facefi pirtagi la distrugerea cd$iit

Editura C.H. Beck este acreditatl CNATDCU gi este consideratiedituri cu prestigiu recunoscut.

Concurs de admitere INM 9i MAGISTRATURA 2018Proba 3: Interviul. Etici 9i deontologie judiciariCopyright O 2018 - Editura C.H. Beck

Toate drepturilerczewate Editurii C.H. BeckNicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd ftrd acordul scris al EdituriiC.H. Beck.Drepturile de distribuJie in striinltate apar{in in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiDANILET, CRISTI

Concurs de admitere INM gi magistraturi 2018. proba 3 -interviul, etici pi deontologie profesionali / Cristi Danilet. -Bucuregti : Editura C.H. Beck, 2018

ISBN 978-606-1 8-0790-1

34

Editura C.H. BeckCalea Plevnei, nr.172, et. 3-4, Sector 6, BucureqtiTel.: 021.410.08.47; 021.410.08.73Fax: 021.410.08.48E-mail: comenzi@beck.ro

Redactor; Oana DobrilescuTehnoredactor: Cdtdlin Mantu

Cuprins

Prefafl........

Abrevieri....

PARTEA I

A.Interviul ca prob[ de concurs .............................1

$ 1. Conditiile de intrare in magistraturd ........... 1

$2. Concursul de intrare in magistraturd ................. ....,,....,,.2

$3. Proba de interviu ....................3

$4. Prima componentd a interviului .................4

$5. A doua componentd a interviului ...............4

$6. A treia componentA a interviului ................5

$7. A patra component[ a interviului .............13

$8. Notarea interviului... .............15

B. Dileme ale eticii judiciare Principiile de la Bangalore.........16

$ 1. Cei trei ,,i" ........ 16

$2. Profesionalismul........ ...........17

$3. Eticajudiciar6............ ...........18

$4. Principiile de la Bangalore .......................18

$5. Cele 6 virtu1i....... ..................19

C. Metodologia privind orglntzure gi desflqurarea probeiinterviului din cadrul concursului de admitere...................23

PARTEAA II.A

A. Instrumente nafionale privind magfutratii...........................25Legeaff. 161 din 19aprilie2003 privind unele misuri

pentru asigurarea transparenfei in exercitarea demni-tdlilor publice, a frmcliilor publice gi in mediul de

afacei, prevenirea gi sanctionarea coruptiei. ................,... 25

Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutulj udecdtorilor qi procurorilor, republic atl ............,............. 29

XI

XIII

25

VI Proba 3: Interviul. Eticd 8i deontologie judiciard

Codul de procedure pena16......... .......................43Codul penal........... ........................44Codul deontologic al judecdtorilor qi procurorilor................ 5 5Regulament de organizare qi funcJionare a Consiliului

Superior al Magistraturii.................. .............60Carta interprofesionalS a judecdtorilor, procurorilor gi

avoca{ilor romdni........ ..............63Ghid privind rela\ia dintre sistemul judiciar din

RomAnia gi mass-media.................. ..............67Profilul magistratului in sistemul juridic din Romdnia .........92

B. fnstrumente internafionale privind judecitorii.................102Principiile deBazd, ale ONU privind Independenta

Justitiei (1985)......... ...............r02Declaratia de la Brijuni cu privire la Principiile de

Independen{d a Justi}iei (2015)......... ..........107Recomandarea CM(20 I 0)12 cl privire la j udecdtori :

independen{a, efi cienla gi responsabilitdlile ................... I I 6Avizul CCJE nr. 1 (2001) referitor la standardele

privind independen(a puterii judecdtoreqti qiinamovibilitatea judecitorilor. Concluzii ................. ...... l}g

Avizul CCJE nr. 2 (2001)privind finantarea gi adminis-trarea instantelor cu referire la eficienfa sistemuluijudiciar gi la articolul 6 al Convenliei Europeneprivind Drepturile gi Libertd{ite Fundamentaleale Omului. Concluzie... .........130

Avizul CCJE nr. 3 Q002) asupra principiilor gi regulilorprivind care guverne azd conduitaprofesionald ajudecitorilor, in mod deosebit etica, comporta-mentele incompatibile gi imparfialitatea.5o) Concluzii privind rdspunderea .............. 130

Avizul CCJE nr. 4 Q0l3)privind formarea inilialdgi continud specificejudecdtorilor la nivel nafionalqi european. Recomanddri .,.....132

Avizul CCJE nr. 5 (2003) referitor la regulile gipracticile privind desemndrile la Curtea Europeanda Drepturilor Omului. Subliniere... .............134

Cuprins VII

Avizul CCJE nr. 6 (2004 ) cu privire la procesul echitabil

intr-un termen rezonabil qi rolul judecdtorilor in acest

proces, ludnd in considerare mijloacele alternative de

solulionare a disputelor. Rezumatul recomanddrilorgi al concluziilor............ .........I34

Avizul CCJE nr. 7 (2005) privind,justitia qi societatea".

Rezumatul recomanddrilor qi concluzii ................ " ........ 143

Avizul CCJE nr. S (2006) cu privire la ,,rolul judecito-rilor in proteclia statului de drept qi a drepturiloromului in contextul terorismului". Sumarul

recomanddrilor qi concluziilor............. .......148

Avizul CCJE nr. 9 (2006) privind ,,rolul judec6torilor

nalionali in asigurarea unei apliciri efective a

dreptului internalional gi european". Sumarul

recomanddrilor qi concluziilor...............:....'............-....--I49Avizul CCJE nr. 10 (2007) referitor la,,Consiliul

Justitiei in serviciul societitii". Rezumatulconcluziilor gi recomanddrilor..........'... .'....151

Avizul CCJE nr. 11 (2008) privind ,,calitateahotdr6rilorjudecdtoregti". Principalele concluzii gi recomand5ri..... 1 5 3

Avizul CCJE m. 12 Q009) al CCJE 9i Avizul nr- a Q009)al CCPE privind relafiile dintre judecitori qi procurori . . .... I 5 6

Magpa Carta aJudecdtorilor (Principii fundamentale),

2010........... .........159

Avizul CCJE nr. 13 (2010) privind rolul judecitorilorin executarea hotdrArilor j udecdtore gti. I. Concluzi i ..... " I 62

Avizul CCJE nr. 14 (2014) privind justilia gi tehnologiileinformatice. F. Concluzii - Recomand6ri "........'............ 1 63

Avizul CCJE nr. 15 (2012) privind specializareajudecdtorilor. Concluzii .'.......164

Avizul CCJE nr. 16 (2013) privind relaliile dintrejudecdtori qi avocali. V. Recomanderi............................ 1 65

Avizul CCJE nr. 17 (2014) asupra evaludrii activitSlijudecdtorilor, calitilii justifiei si respectdrii indepen-

denlei sistemului judiciar. J. Recomanddxi ............'.. - -. ". 166

Avizul CCJE nr. 18 (2015) privind pozi\iaputeriijudecitoregti qi relatia ei cu celelalte puteri ale

VflI Proba 3: Interviul. Eticd Si deontologie judiciard

statului in democratia modernd. VIII: Rezumatulideilor principale............ .........169

Avizul CCJE nr. 19 Q0t6) privind rolul pregedinlilorde instanfe. V: Concluzii qi recomanddri ....17I

Avizul CCJE nr. 20 Q0l7) privind rolul instanfelor inaplicarea uniformd a legii. VIII: principaleleconcluzii qi recomanddri ............... r.. !..... ;. !....... ! .............. 17 3

Declarafie RECJ privind etica judiciard (20 I 0) .................. 17 6Principiile de la Bangalore privind conduita judiciard

Q001,2002,2007)Comentariu asupra Principiilor de la Bangalore

privind conduita judicimde00T) ...............200Carta universali a judecdtorului (lgg9, 20 17) .......,........... 340

C. Instrumente intemafionale privind procurorii..................352Linii Directoare ale ONU privind Rolul procrnorilor

(leeO) .................3s2Recomandarea CM (2000)19 privind Rolul procuro-

rului in sistemul judiciar penal ...................359Avizul CCPE nr.l (2007)privind,,Modalitiifi de imbu-

nltilire a cooperdrii interna{ionale tn domeniuljustitiei penale". Rezumatul recomanddrilor .................. 3 69

Avizul CCPE m. 2 (2008) privind,,,A.lternativelela urmdrirea penald". Concluzii.... ..............370

Avizul CCPE nr. 3 (2008) privind,,Rolul MinisteruluiFublic in afara domeniului justitiei penale',.Rezumahrl recomanddrilor ............... ..........372

Avizul CCPE nr. 5 (2010) cuprivire la,,Rolul Ministe-rului Public gi justi{ia pentru minori' (extr as) ................ 37 4

Avizul CCPE nr.6 QUll) cu privire la relafiiledintre procurori qi administrafia penitenciarelor.III. Conc1u2ii.................. .........379

Avizul CCPE w.7 (2012) privind,,Managementulresurselor de care dispune Ministerul public,,.fV. Recomanderi.............. ......,379

Aviz;til CCPE nr. 8 (2013) cu privire la relafiile dintreprocurori gi mass-media. IV. Recomand5xi .................... 3 g0

Cuprins IX

Avizul CCPE w.9 Q0l4) privind normele qi principiileeuropene referitoare la procuroriCARTA DE LA ROMA....... ......................382

Avizul CCPE nr. 10 (2015) privind rolul procurorilorin investigafiile penale. Listi de recomandiri ................ 3 85

Avizul CCPE nr.ll Q0l6) al CCPE privind calitateaqi eficienla activitS|ii procurorilorn inclusiv in luptaimpotriva terorismului gi a crimei organizate.Recomanddxi .......386

Avizul CCPE w.12 Q0I7) asupra rolului procurorilorin privinfa drepturilor victimelor qi martorilorin procedurile penale. Recomanddri ...........388

Ghid european cu privire la etica qi conduitaprocurorilor (,,Ghidul de la Budapesta", 2005) ..............390

D. Rugiciunea unui judectrtor.............................r...........,....,3n

PARTEA I

A.Interviul ca probi de concurs

$1. Condifiile de intrare in magistraturl

Admiterea in magistraturd a judecdtorilor qi procurorilor se faceexclusiv prin concurs, pe baza competenfei profesionale, a aptittt-dinilor qi a bunei reputa{ii, in condilii de transparenld qi egalitate.Cel care se prezintb la concursul de admitere in magisttahnd,trebuie si indeplineascd cumulativ urmdtoarele condilii prevdzutein art. 14 alin. (2) din Legea nr.30312004t:

a) arc cetd{enia romdnd, domiciliul in Romdnia gi capacitatedeplind de exerciliu;

b) este licen{iatin drept;c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal qi se bucuri de o

bund reputafie;d) cunoagte limba romdnS;e) este apt, din punct de vedere medical gi psihologic, pentru

exercitarea funcfiei.Pentru candidatul la concursul de recrutare directd in magis-

traturd se cere in plus condifia definerii unei anumite calititi, dincele expres ndtate in art. 33 alin. (1) din Legea rr. 30312004: foqtiijudecdtori gi procurori care gi-au incetat activitatea din motiveneimputabile, personalul de specialitate juridici prevdzut la art. 87alin. (1), avocalii, notarii, asistenfii judiciari, consilierii juridici,personalul de probatiune cu studii superioare juridice, ofiferii depolilie judiciard cu studii superioare juridice, grefierii cu studiisuperioare juridice, persoanele caxe au indeplinit funcfii de specia-litate j uridicd in aparatul Parlamentului, Administra{iei Preziden-

fiale, Guvemului, Cu4ii Constitulionale, Avocatului Poporului,

I Legea w. 303/2004 privind statutul judecitorilor gi procurorilor,republicatd (M.Of. nr.826 din 13 septembrie 2005).

2 Proba 3: Interviul. Eticd Si deontologiejudiciard

Curfii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de

Cercetdri Juridice al Academiei Rom0ne gi Institutul Romdn pentruDrepturile Omului, cadrele didactice din invdldm6ntul juridic supe-

rior acreditat, precum qi magistralii-asistenli de la inalta Curte de

Casatie gi Justilie, cu o vechime in specialitate de cel pulin 5 ani.

$2. Concursul de intrare in magistraturi

Potrivit Regulamentului privind concursul de admitere gi

examenul de absolvire a Instifutului NaJional al Magistraturiir qi

Regulamentului privind organizarca gi desftgurarea concursului de

admitere in magistraturlz sunt trei probe de concurs, grupate indoui etape3:

l. prima etapd esle eliminatorie gi constd in suslinerea a doudprobe scrise eliminatorii :

a) un test-grild de verificare a cunogtin{elorjuridice, suslinut laurmitoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, dreptpenal, drept procesual penal;

b) un test-grild de verificare a ra{ionamentului logic.2. a doua etapd constd in suslinerea unui interviu in fata comi-

siei de examinare.

Numai candidatii declarati admiSi la testul-grild de verificare a

curogtintelor juridice pot participa la testul-grili de verificare a

ralionamentului logic. Nota oblinutd la prima etapd este suma noteloroblinute la probele cu cele doui teste-grild, calculati in raport cuurmltoarea pondere: testul-grild de verificare a curoqtinlelor juridice -70oh, tefi1-gnl6 de verificare a rafionamentului logic - 30%.

1 Aprobat prin Hotdrdrea Plenului CSM nr. 43912006. Ultima modifi-care a fost adusi prin Hotir6rea CSM nr. 68312017 .

2 Aprobat prin Hotirdrea Plenului CSM nr. 279/2012. Ultima modi-ficare a fost adusd prin Hotdrdrea CSM nr.68212017.

3 Anunlurile pentru concursul din acest an se vor posta pe site-ul INM lasfbrqitul lunii iunie 2018. Probele se vor desfigura in lunile august-octom-brie 2018. Dacd se va aproba si un concurs pentru recrutarea directd inmagistraturd, acesta se va desfdqura simultan cu cel de admitere la INM.

Interviul ca probd de concurs 3

Sunt declara{i admiEi tn etapa a doua candidalii admiqi la fieca-rc dintre cele doud probe, in ordinea descrescdtoare a notei ob{i-rrrrtc la prima etapd, in limita dublului numdrului de locuri scoaselrr concurs, atunci cdnd acesta este mai mare de 100, respectiv inlinlita triplului numSrului de locuri scoase la concurs, atunci cAnd;rccsta este mai mic sau egal cu 100. Numdrul candidalilor admigirrr ctapa a doua se suplimenteazdin cazul mediilor egale cu cea a

r rlt i rnului candidat admis.

$3. Proba de interviu

Proba interviului se susline in fala comisiei de examinare dinr,irrc fac parte un psiholog, unjudecdtor, un procuror, un cadru uni-vcrsitar gi un pedagog. Intervievarea candidalilor are drept scop

irlcntificarea aptitudinilor, motivajiilor qi elementelor de eticd spe-t:ilice profesiei de magistrat. Se urmdregte, de asemenea, si se vadlrlircd individul este incd educabil, dacd se preteazd la func{ia de

rrragistrat qi la efortul sus{inut intelectual gi de continui pregdtire

l)c care trebuie si il depunl in deceniile urmitoare.Potrivit Metodologiei privind organizarea qi desfisurarea

interviului elaborati de INM, interviul constd in investigarea a

patru aspecte:a) figa de prezentarc;b) aptitudinile specifice profesiei de magistrat;c) motivalia pentru a accede in profesia de magistrat;d) elemente de eticd specifice profesiei.Elaborarea subiectelor gi examinarea candidalilor sunt realizate

tlc comisia de examinare. Suslinerile orale se inregistreazd audio;irrregistrdrile se pdstreazd un an, dupi care se distrug. La cererea

dvs., dupi sfhrgitul concursului, aveti dreptul de a intra in posesia

irrregistrdrii audio gi a borderourilor de notare din partea fiecdruirnembru al comisiei de interviu, precum gi a raportului intocmit de

psiholog in urma verificdrii aptitudinii psihologice, dar numai cele

care se referd la dvs., nu gi la al{i concuren{i1.

I Acest drept este prevdzut de Hotdrdrea Plenului CSM nr. 92612014.

4 Proba 3: Interviul. Eticd Si deontologiejudiciard

$4. Prima componenti a interviului

inainte de a incepe interviul propriu-zis ve{i completa o figa deinterviu. Formularul acestei fiqe se publicd pe internet, pe paginade web a INM, de unde il ve{i descbrca qi il veli completa pdnd ladata prezentirii la interviu. Figa de prezentare completatd o vefipreda reprezentanlilor comisiei de admitere.

Aceasti fiqd de prezentare este un instrument destinat a oferiinforma(ii preliminare comisiei care va realiza interviul. Fiqa nu se

noteazd, ci are o valoare informativd.Formularul folosit p6nd acum cuprinde date din C.V.: numele gi

prenumele; Universitatea qi anul absolvirii facult{ii de drept; domeniide interes profesional; alte studii universitare absolvite sau in curs deabsolvire; ocupafia actual6; alte experienle profesionale; modeleprofesionale/umane/culturale (argumentafi in maxim 50 de cuvinte);limbi strdine cunoscute (nivel incepdtor, mediu sau avansat); abilit{iopemre computer; hobby-uri (activitnJi preferate pentru timpul liber).

55. A doua componenti a interviului

Se verificd dacd cel care concureazd are aptitudini specificepentru profesia de magistrat: comunicd eficient, gdndeqte autonom,are capacitatea de a rezolva probleme qi de a coopera cu cei dinfafa sa, este sincer, spontan, argumenteazd ce susline, inlelegerealitdlile sociale, inlelege conceptele, utilizeazd corect limbarom6n6. Se verifici motivafia pentru a accede in profesia de magis-trat, atet aspectele intrinseci (axiozitate, interes gtiintific, spiritjusti{iar etc.), cdt qi cele extrinseci (venit, stabilitate etc.). La ches-tiunea de etic6 intereseazi capacitatea de a identifica problemeleaflate in discuJie, analizarea opliunilor posibile, implicarea concu-rentului in elaborarea soluliei.

Membrii comisiei vd vor examina incd de la primul moment incare intrali in sald - deci aveli grijS cum sunte{i imbrdcati, cumsalutati, cum vd miqca{i, cum vd aqeza\i. Limbajul corpului spunemulte despre caracterul unui om. Refineli cd indecenta sau senzua-litatea nu iqi au locul in sala de examinare.

Interviul ca probd de concurs 5

in fala comisiei se va incepe o discu{ie referitor la pregltireatlvs. anterioari qi la motivul pentru care doriJi sd optaJi pentrulirnc{ialprofesia de magistrat, eventual de ce vreli sd renunta}i la ocirricrd pe care o ave{i in prezent. Nu vd axali pe chestiunile exclu-siv rnaterialiste, ci insistali pe chemarelvocatie, importanla socialdrr lrrofesiei, traditia in familie, stadiul actu;al al societdlii etc.

Veli fi intreba{i despre pasiuni, calitdli, defecte. Despre lucrurirlillcile qi stresante pe care le-ali frcut sau intdmpinat. Despreyrrofesii sau ocupalii anterioare gi despre familie. Despre prezenlatlvs. pe relelele de socializare. Despre cdrfi citite, ftlme vdzute,strrdii urmate. Despre calitdti care vd recomandd qi lucruri care mailrcbuie imbunltdlite in ceea ce vi priveqte. Dacd a{i avut vreunr:ontact cu organele judiciare pAnd acum. Dacd ali apelat lar r rodalitdli neoneste pentru a vd rczolv a problemele cu autoritdfile.

Se agteaptd idei qi argumente, nu sd citali din cdrfi - de aceeavir recomand sd nu indicali ca referin{5 ,,standardele de lallangalore", sd nu mentionali ,,observatorul informat gi rezonabil"

;i sd nu aduceli vorba nici mlcar de lucrarea subsemnatului.Nu duceli analizele la extrem, nu vd exprimali defavorabil cuplivire la sistemul de justilie gi magistra{i - incd nu ii cunoaqtetistrficient qi, pdnd la urm6, acolo veji lucra. Ardta{i cum ve}i evoluaca om dacd veJi devenili magistrat gi ce beneficii va avea sistemultlacd vd va primi printre membrii sdi.

Fili flexibili qi deschigi, dar fermi. lntrebdrile uneori mai durerrdresate de membrii comisiei nu trebuie si le interpretali dreptrrtacuri, ci relinefi cd ei incearci sd vd cunoasci. Dacd este cazul,contraziceti-i, dar cu argumente factuale.

Vorbi{i politicos, nu faceji gesturi ample, nu vd permitelilarniliaritSli nepotrivite. Adoptali un ton calm, egal, cu un ritm altliscursului potrivit (nici extrem de alert, grdbit sau precipitat, darrrici tdrdgdnat, moale sau nesigur).

$6. A treia componenti a interviului

Puteli primi de comentat citate sau maxime care ar legdturd custatul, legea, dreptatea, libertatea, justitia, cunoaqterea. Iatd mai josLrnele dintre cele primite de concurenJii din anii treculi:

6 Proba 3: Interviul. Eticd qi deontologiejudiciard

,,Aface o lege Si a nu o aplica, inseamnd a autoriza lucrul pecare vrem sdJ interzicem ". (cardinalul Richelieu)

,,Aface o nedreptate este mai rdu decdt a o suporta". (Socrate)

,,A fi curajos nu inseqmnd a te arunca tnainte tn orice pri-mejdie, cu orice risc, ci a fi hotdrdt sd fii tntotdeauna de parteaadev drului ". (Plutarh)

,,A pedepsi trebuie sd insemne totdeauna a indrepta. A suprimanu e a pedepsi ". (Nicolae Iorga)

,,A te judeca pe tine tnsuli este mult mai greu decdt a-i judecape altrii. Dacd ajungi sd te judeci cum trebuie, tnseamnd cd eSti

tntr-adevdr un om intelept". (Antoine de Saint-Exup6ry),,A te lupta cu tine insuli este lupta cea mai grea; a te tnvinge pe

tine tnsuli este biruinla cea maifrumoasd". (Leibniz)

,,Acolo unde inceteazd vigoarea legilor Si autoritatea apdrdto-rilor ei, nu poate exista nici libertate Si nici siguranld pentrunimeni ". (W. Shakespeare)

,,Adevdrul este ceea ce simplificd lucrurile, nu ceea ce creeazdhaosul ". (Antoine de Saint-Exupdry)

,,Adevdrul ne face liberi". (Nicolae Steinhardt)

,,Auritd e calea de mijloc". (tlorafiu),,ista-i principiul tegii: Mai bine sd scape noudzeci Si noud de

vinovali decdt sdfie condamnat pe nedrept un singur nevinovat".(James Joyce)

,,Bucuria celui ce pedepseSte e mai rea decdt vina celui cegre$eqte ". (Nicolae lorga)

,,Caracterul ii dd omului libertatea interioard". (Titu Maiorescu)

,,Cea mai bund asigurare a succesului unei legi este ca sdrdspundd unei necesitdli general resimlite Si sd fie admisd de ceamai mare parte a societdlii, cdci otunci fiecare membru alsocietdlii devine un colaborator sigur. Dar legiuitorul are datoriasd evite apelul la pasiunile rele qi la instinctele josnice". (SpiruHaret)

,,Ceea ce-ti lipseSte lmprumutd de la tine tnsuli". (MarcusP. Cato)

,,Cei mai cumplitri surzi sunt cei care nu vor sd audd". (DenisDiderot)

Interviul ca probd de concurs 7

,,Cel carezdmbeSte in loc sd se tnfurie va fi tntotdeaunamai puternic". (proverb japonez)

,, Cel ce poartd sabia dreptdlii trebuie sd fie pe cdt de corect, peatdt de drept". (W. Shakespeare)

,,Cel moi puternic om este cel care se stdpdneSte pe sine".(Seneca)

,,CiteSte legile cu ochii bine deschisi Si respectdJe <<orbeSte>".(Tudor Muqatescu)

,,Conducdtorii calcd legea mai mult decdt cei care-i urmeqzd".(Tucidide)

,,Congtiinla valoreazd cdt o mie de martori". (Marcus Fabius

Quintilianus),,Cu cdt un stqt e mai corupt, cu atdt are legi mai multe". (Tacit)

,,Cum sd cred in adevdruri absolute, cdnd tnsdsi noliunea de<absolut> e creatd de relativitatea cugetdrii omenegti? Oare nucumva nevoia de absolut, departe de afi o tdrie, nu-i decdt o sldbi-ciune a judecdlii omului? " (Mihai Codreanu)

,,CunoaSterea nu se bazeazd numai pe adevdr, ci ;i pe eroare".(Carl Jung)

,,Dacd trddarea, Jdydrnicia, neloialitatea ar rdmdne nepedep-site, societatea ar ajunge ca o arend de fiare sdlbatice, sftsiindu-se una pe alta". (George Bemard Shaw)

,,Datoriile nu sunt sentimente. A face ceea ce trebuie nuinseamnd, tntotdeauna, aface ce tli place". (Honore deBalzac)

,,Demnitatea constd nu din a poseda onoruri, ci din con;tiinlacd le meritdm". (Aristotel)

,,Dreptatea/Justifia nu poate exista doar pentru o parte, cinumai pentru amdndoud". (Eleanor Roosevelt)

,,Dreptatea fird putere este neputincioasd, puterea fird drep-tate este tiranicd". (Blaise Pascal)

,,Dreptatea se poate amdna, dar zadarnici, niciodatd".(V. Bogrea)

,,Dreptul evolueazd paralel ca nevoile sociale". (Nicolae Titrlescu),,Este odevdrat cd tnchisoarea, spdruurdtoarea Si roata asi-

gurd in chip excelent supunereafald de legi". (Anatole France)

,,Excesul de pedeapsd nu duce oare la stingerea delictului,ajungdnd prin aceasta la o rdsturnare de silualii, vina delinc-

8 Proba 3: Interviul. Eticd Si deontologiejudiciard

ventului fiind tnlocuitd cu vina represiunii, /dcdnd din vinovat,victimd, din datornic, creditor Si pundnd deJinitiv dreptul de parteacelui ceJ violase? " (Victor Hugo)

,,Experienla nu este ceea ce li se tntdmpld; este ceea cefaci cuce li se tntdmpld". (Aldous Huxley)

,,Experienla este cel mai dur profesor, pentru cd tntdi tli ddtestul qi apoi tli spune care era leclia". (Vemon Sanders Law)

,,Fericirea nu tnseamnd absenla problemelor, ci abilitatea de ate descurca cu ele". (Jack Brown)

,,Faceli legi, ca Si cum toli oamenii ar fi rdi; ei se vor strecurasau le vor ocoli. Numai cei de treabd li se supun Si suferd dincauzs lor". (Maurice Maeterlinck)

,,Fapta este totul, gloria nu tnseamnd nimic". (Goethe)

,,Fdrddelegea trebuie stinsd mai repede decdt un incendiu".(Heraclit)

,,Fii sincer fald de tine insuli ;i atunci nu mai poli fi fals faydde cineva". (William Shakespeare)

,,Greutdlile se tnmul|esc cdnd ne apropiem de lintd". (Goethe)

,,imprejurdrile neprielnice nu ne fac ceea ce suntem, dar ne

aratd cine suntern". (La Rochefoucauld),,inva1d din greSelile altora, nu vei avea timp sd le faci pe

toate ". (Alfred Sheinwold),,Justilia este arta binelui Si a echitdtrii". (Publius Iuventius

Celsus)

,,La un nivel inferior al concepliei, omul se supune legiifiindcdea emand de la o autoritate; la un nivel superior, fiindcd iSi ddseama cd legea este ralionald". (Georg Brandes)

,,Legea e moqrtd cdnd triumJd sceleralii". (Anatole France)

,,Legea iSi gdsegte suprema justificare in binele pe care il facesau nu societdlii dintr-un anumit loc Si dintr-o anumitd epocd".(Albert Camus)

,,Legea nu e libertatea tnsdSi, ci doar granila ei ". (HeirnichHeine)

,,Legea tuturor e libertatea, care se s/iirqeSte acolo unde tncepelibertatea altuia. Eu sunt un sclav al libertdtii". (MaximilienRobespierre)

Interviul ca probd de concurs 9

,,Legile unui popor Si drepturile sale nu pot purcede decdt de lael insuSi". (Mihai Eminescu)

,,La un nivel inferior al concepliei, omul se supune legiifiindcdea emand de la o autoritate; la un nivel superior, fiindcd iSi ddseama cd legea este rationald". (Georg Brandes)

,,Legile sunt ficute pentru cei tnlelepli, nu ca sd nu facd rdu, cica sd nu li sefacd". (Epicur)

,,Lung este drumul cu reguli, scurt Si eficient prin exemple".(Seneca)

,,Lucrul cel mai important este sd nu tncetezi sd pui tntrebdri".(Albert Einstein)

,,Modul tn care privim lucrurile derivd din legdtura noastrd cuucele lucruri ". (Montesquieu)

,,Nu cere oamenilor ce nu le-qi putut da: tnvdldturi drepte".(C. Noica)

,,Nu e mai mqre pedeapsa pentru un ticdlos decdt cd nu-SigdseSte tmpdcarea cu sine". (Seneca)

,,Nu existd o justilie absolutd, ci numai un contract tncheiat intreoameni pentru a nu se vdtdma unii pe al|ti qt a nu fi vdtdmali".(Epicur)

,,Nu intdmpldrile tulburd minlile oamenilor, ci felul in careprivesc ei ceea ce Ii se tntdmpld". (Epictet)

,,Nu merge pe unde te duce drumul, mergi pe unde nu existddrum si lasd o urmd". (Ralph Waldo Emerson)

,,Nu tot ce e ingdduit, e onest; multe tngdduie legile qi totuSi nu lepoli sdvdrSifird sd-li calci conStiinta". (Joharures Honterus)

,,Nu pot condamna in mod absolut decdt cei care ar fi inocenlila modul absolut". (Albert Camus)

,,O mare greSeald sd te crezi mai mult decdt eSti ori sa tepreluieSti mai pulin decdtfaci". (J.W. von Goethe)

,,O virtute tmpinsd peste o qnumitd limitd tncepe afi o curatdmeteahnd ". (I.L. Caragiale)

,, Omul - primul dialog al naturii cu divinitatea ". (Goethe)

,,Omul cqre nlt se sinchiseSte sd vadd cdt mai departe va suferi,desigur, nenorocirea care se apropie ". (Confucius)

,,Omul sd-Si tngdduie a spune nurnai ce ii place lui insuSi sdasculte". (Aristotel)

10 Proba 3: Interviul. Eticd;i deontologiejudiciard

,,Omul puternic este cel care dd dovadd de stdpdnire de sine".(Aristotel)

,,Ordinea /drd libertate gi libertatea fird ordine sunt la fel de

ddundtoare". (Theodore Roosevelt)

,,Orice prost pbate critica ;i condamna, dar e nevoie de

caracter ;i control de sine pentru afi tnyelegdtor ;i iertdtor" @aleCarnegie)

,,Pedeapsa urmeazd de aproape pdcatul, deoarece se naste

chiar tn clipa Si odatd cu pdcatul. Oricine aqteaptd pedeapsa, osuferd; Si oricui i se cuvine, o asteaptd. Rdutatea tSi fiureqtechinuri tmpotriva ei insdsi, ca viespea care tnleapd, ficdnd rdualtuia, dar mai mult sieSi, cdci cu aceasta iSi pierde acul Si putereape veci". (Michel de Montaigne)

,,Pentru a tnlelege cd cerul e peste tot albastru nu e nevoie sa

faci ocolul lumii". (Lucian Blaga)

,,Principiul cel mqi fecund in calamitdlile publice este igno-ranla. De perfecliunea legilor depinde virtutea cetdfienilor, iarperfecliunea legilor depinde de progresele omeneSti. Pentru a ficinstit trebuie sdfii luminar". (Claude Adrien Helv6tius)

,,Sd avem convingerea cd dreptateaface puterea;i cu aceastd

credinld sd tndrdznim sd nefacem datoria pdnd Ia capdt, afa cum

o tnlelegem". (Abraham Lincoln),,Sd intrebi e o ruqine de moment, sd nu intrebi e o ruSine de o

viald " . (Haruki Murakami),,Simlurile nu insald, tnsald raliunea". (Goethe)

,, Sd fii liber nu tnseamnd sd faci tot ce vrei, ci sd Stii cd poli sd

vrei". (J.P. Sartre)

,,Sd fii mereu cel mai bun, sd fii mereu deasupra tuturor".(Homer)

,,singurul lu,cru care std intre tine ;i obiecttvul tdu este

povestea de doi lei pe care li-o tot repeli continuu tn minte despre

cum tu nu poli reuSi". (Jordan Belfort),,Spune adevdrul Si atunci nu va trebui sd lii minte nimic".

(Mark Twain),,Societatea care se pldnge de parazilii ei se osdndeSte tntru-

cdtva qi pe sine tnsdqi; parazilii se tncuibd numai unde este mur-ddrie, fizicd sau morald". (Lucian Blaga)

Intewiul ca probd de concars

,,Toli oamenii se aseamdnd prin cuvinte, numai faptele tideosebesc". (Moliere)

,,Trebuie sd ai tncredere in abilitdlile tale ;i apoi sd fii destuldc puternic ca sd le Ltrmezi". (Rosalynn Carter)

,,Un stat care se foloseSte de legi rele, dar respectate, std maipresus de acela care qre legi bune, dar nelinute in seamd".('Iucidide)

,,Unde nu existd lege, nu existd nici libertate". (J.J. Rousseau)

,,Viciile unui popor sunt ascunse totdeauna tn oddnculIegislaliei sale". (Claude Adrien Helv6tius)

,,Vrei sa fii cunoscut de toli? Sd nu cunoqti pe nimeni".(Publius Syros)

,,Voinla tuturor este izvorul fiecdrui drept... Ceea ce un popornu poate hotdrt asupra sa tnsugi, Iegislatorul nu poate sd hotd-rascd asupra poporului". (Goethe)

,,Ai grijd cu cine te tnsoleSti dacd vrei sd-lifie bine".,,Cele mai importante virtuli ale unui om sunt stdpdnirea de

sine Si spiritul de dreptate".,,Cine fnal1d o ;coald, ddrdmd o temnild".,,Cu cdt sunt mai multe legi, cu atdt sunt mai multe nedreptdli".,,Dacd reprimi o greSeald poli sd corectezi o sutd".,,Dacd cea mai inaltd dintre instanle Si-ar tnchide porlile celui

mai umil cetdlean, tntreg sistemul judiciar s-ar prdbuSi".,,Dacd nu-li asumi greqelile, nu-li vei putea asuma nici

victoriile".,,Etica, echitatea Si principiile justiliei nu se schimbd odatd cu

timpul".,,Experienla nu este cel mai amabil invdldtor, dar e sigur cel

mai bun".,, Respectarea legii este garanlia libertdlii ".

,,inyelepciunea vie1ii e simpld: sd incerci sd lasi lucrurile maibune in urma ta".

,,Judecdtorul care exagereazd prea mult tn a pdrea infailibilriscd sdfie nedrept".

,,Lasd intotdeauna ceva prin locurile prin care treci".,, Magistrali! Legea nu trebuie sd fie tn mdinile voastre o armd

care ucide, trebuie sdfie cel mult o nuia!"

ll