Concurs Frontiera pag. 25 - politiadefrontiera.ro · æi tinerelor neveste. Se purta la mânã, la gât, mai rar la picior, mai nou, la piept, la reverul hainei. Dupã 9-12 zile,

Revista conåine Supliment legislativ

l NR. 2/2006 l 36 PAGINIl NR. 2/2006 l 36 PAGINI

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

www.

polit

iadef

ront

iera.r

o

Concurs Frontiera pag. 25

n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920n Serie nouã - nr. 650

l PE SCURT l PE SCURT l PE SCURT l l DIN SUMAR l

REDACÅIA(E-mail: [email protected],

Intranet: [email protected])

Redactor-æefInspector principal Marius IONESCU(E-mail: [email protected])

Secretar de redacåieinspector Gabriel CRÃCIUN(E-mail: [email protected])

Redactori:inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCUFotoreporter

agent-æef adjunct Iulian PUICÃAbonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I - subinspector Diana Maria Protopopescu, IGPF æi IV - poliåiæti de

frontierã din cadrul SPF Sânnicolau Mare, IJPF Timiæ;

fotografii realizate de Gabriel Crãciun æi Iulian Puicã

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,la Direcåia de Trezorerie æi Contabilitate

Publicã a Municipiului Bucureæti.Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãr:Subinspector Ætefan ANDREESCU

Layout: Alexandru BARBUTipar

S.C. AMMA PRINT SRL-BucureætiTel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: [email protected]

Ediåia s-a încheiat la 28 februarie 2006Preå: 3 lei (RON)

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

Frontiera - nr. 2/20062

Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, a solicitat în data de 24 februarie a.c., cu ocazia vizitei în România a directorului general al Gãrzii Civile spaniole (Guardia Civil), Carlos Gomez Aruche, sprijinul în vederea identificãrii æi aducerii în faåa justiåiei a grupãrilor de interlopi români care funcåioneazã pe teritoriul spaniol. Ministrul Vasile Blaga a arãtat cã aceste grupãri, dintre care cea mai importantã este „Clanul Clãmparu”, afecteazã grav imaginea României æi a cetãåenilor români care muncesc cinstit în Spania.

Ministrul administraåiei æi internelor a mulåumit autoritãåilor spaniole, prin intermediul reprezentanåilor Gãrzii Civile, pentru modul în care Spania i-a primit pe muncitorii români.

Directorul general al Guardia Civil a arãtat la rândul sãu cã problema grupãrilor de români

implicate în crima organizatã este o preocupare importantã æi pentru ministerul spaniol de interne. „Migraåia legalã este o bogãåie pentru Spania iar muncitorii români au uæile deschise în aceastã åarã”, a apreciat oficialul spaniol, însã autoritãåile sunt îngrijorate de fenomenul migraåiei ilegale, care este asociat cu crima organizatã. Nu doar românii sunt implicaåi în activitãåi infracåionale pe teritoriul spaniol, cele mai periculoase grupãri fiind alcãtuite din albanezi æi columbieni, a precizat Carlos Gomez Aruche.

Directorul general al Guardia Civil s-a aflat în România æi pentru a participa la finalizarea Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã între Poliåia de Frontierã Românã, Guardia Civil æi Jandarmeria Francezã Maritimã (a se vedea pag.7).

Ministrul administraåiei æi internelor criticã, într-un interviu acordat MEDIAFAX, faptul cã foæti æefi eliminaåi din Poliåie ocupã acum funcåii similare în Poliåia comunitarã æi afirmã cã a cerut întocmirea unei evidenåe, pentru clarificarea acestei situaåii: “Cu ce nu sunt însã de acord: nu de puåine ori, unii dintre cei care au fost eliminaåi din sistem din cauza modului în care s-au comportat sau chiar a unor infracåiuni pe care le-au comis, sunt surprins sã-i vãd astãzi ca æefi de poliåii comunitare. Am ordonat inspectorului general al Poliåiei Române sã facã o astfel de evidenåã æi o s-o fac publicã.”

Vasile Blaga mai explicã de ce a propus

comandanåi din cadrul Jandarmeriei la conducerea Serviciului de Protecåie æi Pazã (SPP): “Eu, în momentul în care am fost solicitat, am propus oamenii, probabil, printre cei mai buni pe care i-am avut, dintr-un motiv foarte clar: în acest an, România este gazda Summit-ului Francofoniei. Este o încercare cu care România nu s-a mai confruntat æi sunt puåine state ale lumii care au gestionat astfel de situaåii. Pe parcursul acestui an, mai ales în decada a doua a lunii septembrie, în România vor veni peste 68 de æefi de state æi de guverne, mulåi dintre ei din state în care manifestãrile teroriste sunt la ordinea zilei æi tot aceætia vor pleca în cursul a douã-trei zile.“

Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, a efectuat în perioada 17 – 18 februarie a.c., o vizitã oficialã în Republica Cehã, la invitaåia omologului ceh, Frantisek Bublan. Dialogul dintre cei doi miniætri s-a axat în principal pe pregãtirea aderãrii României la Uniunea Europeanã.

Cehia va vota împotriva unei eventuale activãri a clauzei de salvgardare, care sã ducã la amânarea aderãrii României la Uniunea Europeanã, în cazul în care se va ridica aceastã problemã, a anunåat în 17 februarie a.c. ministrul ceh de interne, care a mai arãtat cã apreciazã în mod deosebit eforturile depuse de România în vederea pregãtirii pentru aderare æi progresele importante înregistrate în ultimul timp. „Cehia este în mãsurã sã înåeleagã amploarea acestor eforturi, ca urmare a faptului cã a parcurs un traseu similar, ceea ce îi face pe cehi sã fie solidari cu aspiraåia României de a adera la Uniunea Europeanã“.

România a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeanã cu o clauzã de salvgardare, care prevede posibilitatea Consiliului de a decide, cu majoritate calificatã

æi în baza unei recomandãri fãcute de cãtre Comisie, sã amâne aderarea cu un an, pânã la 1 ianuarie 2008, în cazul în care au fost observate deficienåe majore în îndeplinirea de cãtre România a unuia sau a mai multor angajamente æi cerinåe ce fac referire la patru aspecte specifice legate de capitolul „Concurenåã“ æi la æapte aspecte ale capitolului „Justiåie æi Afaceri Interne“. Clauza prevede cã România trebuie sã accelereze considerabil modernizarea echipamentului æi infrastructurii la frontiera verde, albastrã æi în punctele de trecere a frontierei, precum æi continuarea întãririi capacitãåii de analizã a riscului æi recrutarea celor 4.438 de agenåi æi ofiåeri de poliåie de frontierã æi, în special, sã asigure ca nivelul ocupãrii posturilor la frontierele cu Ucraina, Moldova, litoralul Mãrii Negre sã fie realizat cât mai aproape de 100%, pânã la data aderãrii. De asemenea, România trebuie sã implementeze toate mãsurile necesare pentru a combate efectiv imigraåia ilegalã, inclusiv prin întãrirea cooperãrii cu åãrile teråe“.

SERVICIUL COMUNICARE PUBLICÃ AL MAI

Dialog româno-spaniol

Interviu acordat de ministrul Vasile Blaga Agenåiei Mediafax

Cehia este solidarã cu România

v CNP în atenåie .............. pag. 8v Pro æi contra verificãrii diagramei tahograf ....... pag. 21v Planul unic multianual de investiåii pentru securitatea frontierei ...................... pag. 22 v Motivaåia profesionalã æi aæteptãrile „Euroagenåilor” pag. 26v SISF ............................. pag. 30v Divertisment ................ pag. 35

l DIN SUMAR l

v - Interviu cu æeful IJPF Mehedinåi, comisar-æef Ion MIRESCU

pag. 4

v Capturã impresionantã: 32.859 pachete de åigãri netimbrate

pag. 11

v Reportaj: Inspectorat cu dublã frontierã

pag. 12

3Frontiera - nr. 2/2006

Obiænuim sã ne organizãm existenåa orientându-ne dupã un sistem de mãsurare æi divizare a anului, care are la bazã cunoætinåe empirice æi calcule riguroase matematice. Calendarul, cel care ne ajutã sã ne organizãm activitatea - termenul provine în româneæte din latinescu calendae - este un “depozitar al memoriei colective” în care “sãrbãtorile sunt o cosmologie” æi conåin manifestãri organizate dupã anume program. Sãrbãtorile sunt forme sociale ale vieåii religioase care au rol comemorativ æi aniversar. În sistemul obiceiurilor æi credinåelor din ciclul calendaristic sunt consemnate informaåiile de care trebuie sã åinã seama omul pentru ca viaåa sa æi a familiei, bunurile, gospodãria cu toate ale ei, chiar întreaga naturã care îl înconjoarã sã existe æi sã se dezvolte în siguranåã æi cu rezultate optime.

Luna martie, numitã la români marå sau mãråiæor provine din lat. Martius. Pentru zonele cu climã temperatã æi patru anotimpuri, ea este prima lunã de primãvarã æi este asociatã cu acel moment din an când vegetalul adormit sau amoråit se revigoreazã. Începând cu aceastã lunã, progresiv, plantele æi insectele, târâtoarele æi animalele pãdurii se trezesc. În vechiul calendar roman, 1 martie marca Anul Nou. Pentru comunitãåile tradiåionale româneæti, caracteristic pentru luna martie este începutul muncilor agricole, aratul æi semãnatul, curãåatul grãdinilor æi livezilor, scoaterea din iernat a stupilor de albine æi, în unele locuri, intrarea ciobanilor în serviciu de la 1 martie. Încã din sec. al XIX-lea documente ne furnizeazã informaåii conform cãrora între sãrbãtoarea Dragobetelui æi cea a Mãråiæorului au avut loc substituiri sau practici comune, Dragobetele fiind asociat, uneori, cu ziua de 1 martie. Cel mai important eveniment, act cultural, era confecåionarea mãråiæorului, de cãtre femei, din douã fire rãsucite de culoare roæie æi albã (lânã, amici, bumbac, mãtase). Firul astfel impletit era numit mãråiæor, mãråiguæ, marå, mãråug æi simboliza sângele, viaåa æi, implicit, sacrificiul æi puritatea. Era purtãtorul identitãåii celei care îl confecåiona æi era dãruit copiilor, fete æi bãieåi, fetelor æi flãcãilor, chiar æi tinerelor neveste. Se purta la mânã, la gât, mai rar la picior, mai nou, la piept, la reverul hainei. Dupã 9-12 zile, la venirea berzelor sau când înfloreau primii pomi era depus pe o tufã înmuguritã sau pe un pom înflorit însoåit de o scurtã incantaåie prin care fetele cereau sãnãtate æi frumuseåe: “Cine poartã mãråiæoare „Nu mai e pârlit de soare”. În Grecia, unde sunt obiceiuri asemãnãtoare, ca æi în Bulgaria, se crede cã mãråiæorul apãrã pielea fragedã a copiilor æi tinerelor fete de soarele primãverii æi le asigurã o bunã stare de sãnãtate. Unii specialiæti fac legãtura între practica mãråiæorului æi Misterele din Eleusis. Vechimea confecåionãrii æi purtãrii ænurului este atestatã în scrierile Sf. Ioan Gurã de Aur. Cu timpul, la români i s-a adãugat acestuia o amuletã, la început sub forma unei monezi de argint - pentru ca purtãtorii lui sã fie curaåi ca argintul - aramã sau chiar

aur. Astãzi amuleta îmbracã forme diverse - flori, gângãnii, pãsãri, animale, personaje cu valoare simbolicã din cultura momentului - care sunt purtãtoarele unor mesaje afective. Ele sunt confecåionate din materiale diverse, foarte diferite faåã de metalul iniåial care avea æi o simbolicã proprie.

Cea mai veche atestare a obiceiului, la români, dateazã de la începutul sec. al XIX-lea æi se aflã în Condica limbii româneæti, un dicåionar lexicon manuscris realizat de boierul Iordache Golescu (7 volume). Calitatea ritualã a firului rãsucit era datã de implicarea directã a femeii în confecåionare æi este legatã de calitatea ei de a procrea, de a fi “dãtãtoare de viaåã”, de semantica sacrificiului, actele dãruirii æi rãscumpãrãrii. Vegetalul trezit la viaåã pe care se depune obiectul dupã trecerea zilelor când el a stat în contact cu trupul purtãtorului devine el însuæi un mediator între omul pe care îl substituie din acel moment æi starea lui de sãnãtate æi prosperitate. În realizarea tuturor acestor acte, în societatea tradiåionalã femeia avea un rol de mediator. Începând cu prima zi a lunii martie se instituie, progresiv, autoritatea femininã, personalitatea femeii fiind “încastratã” în zilele babelor, 9 la numãr, perioadã exemplificatoare æi încãrcatã de moralã, dacã avem în vedere legenda babei Dochia. Aceastã bãtrânã ursuzã, îæi persecutã nora æi o supuse unor dificile încercãri, pe care ea le trece cu ajutor divin. Între altele, i se cere tinerei nãpãstuite sã aducã fragi, sau flori de fragi, în prima zi a lui marrtie, ca sã certifice venirea primãverii. Crezând cã vremea rea a trecut, bãtrâna Dochia pleacã la munte cu oile. Ploile care se dezlãnåuie æi gerul care le urmeazã o “îngheåatã” sau o “petrificatã”, transformând-o într-un exemplu aflat la îndemâna tuturor privitorilor - pietrele Dochiei, aflate în diverse locuri în munåii României - pentru acele femei-mame care uitã cã îndatorirea lor este sã apere æi sã întãreascã familia æi nu sã o distrugã. Bãtrâna Dochia nu moare, ci este condamnatã la o existenåã veænicã, în nemiæcare, reper exemplar pentru ceea ce nu trebuie sã fie femeia.

Mãråiæorul este una dintre practicile rituale supuse unui spectaculos æi activ proces de deritualizare æi desacralizare. Bine primit æi chiar dezvoltat în mediile urbane, acceptat de toate categoriile populaåiei, îæi schimbã, progresiv conåinutul mesajului. El poate exprima o gamã întreagã de semnificaåii, de la ataæamentul pentru partener, la manifestarea respectului pentru superiorul ierarhic. Prin cumpãrarea celor douã componente - firul împletit æi amuleta - rãscumpãrãm actul sacrificial care, simbolic, era efectuat de femeie æi care este preluat, acum, de un ins specializat. Renunåãm, de bunã voie, la rolul de “oficianåi”. Mãråiæorul este unul dintre cele mai vechi æi specifice obiceiuri din tradiåia româneascã, purtãtor al unei afectivitãåi æi generozitãåi exemplare.

Cercetãtor ætiinåific doctor Sabina ISPAS

MÃRÅIÆOR

v Falsificarea paæaportului românesc model 1994

pag. 18

4 Frontiera - nr. 2/2006

Poliåia de Frontierã are nevoie de îmbinarea vieåii ordonate

a grãnicerului, vigilenåei P.C.T.F.-istului æi

tenacitãåii poliåistului

Dialog

- Interviu cu æeful IJPF Mehedinåi, comisar-æef Ion MIRESCU

- Domnule inspector-æef, cum vede un fost poliåist colectivul actual de poliåiæti de frontierã pe care îi manageriazã, având în vedere cã aceætia provin atât din structurile grãnicereæti, de Poliåie de Frontierã, Poliåie precum æi din sursã externã. Având în vedere cerinåele exprimate de ministrul Vasile Blaga cu ocazia Analizei Activitãåii Poliåiei de Frontierã Române pe 2005, de îmbunãtãåire a pregãtirii profesionale, puteåi afirma cã se face muncã de poliåie calificatã?

- Rolul æi importanåa Poliåiei de Frontierã Române în actuala etapã a preaderãrii noastre la U.E. este tot mai evident.

De modul cum ne îndeplinim misiunile depinde decizia forurilor europene de a ne încredinåa, pe mai departe, sarcina de a apãra frontiera viitoare a U.E., de a asigura, împreunã cu celelalte instituåii de stat, siguranåa cetãåenilor, climatul civic æi mediul de afaceri al investitorilor strãini.

Acest deziderat nu poate fi realizat decât având o Poliåie de Frontierã puternicã, cu lucrãtori bine pregãtiåi profesional, corecåi æi loiali.

Unificarea foråelor structurii grãnicereæti cu cele de P.C.T.F. sub emblema Poliåiei de Frontierã a constituit un prim pas în formarea unei instituåii de tip nou, moderne, compatibilã cu poliåiile europene.

Pentru consacrarea acestei instituåii era necesarã experienåa unor poliåiæti care au fãcut parte din linia întâi a luptei pentru prevenirea æi combaterea criminalitãåii organizate. Structurile operative din componenåa inspectoratelor au nevoie de lucrãtori devotaåi, cu experienåã în activitatea de culegere a informaåiilor, de cercetare penalã, cu abilitãåi în domeniul criminalitãåii informatice, a depistãrii falsurilor æi altor genuri de infracåiuni complexe.

În urmã cu æase luni am gãsit la I.J.P.F. Mehedinåi cadre din toate cele trei arme, inclusiv personal provenit din sursã externã.

Temelia de construcåie a noii instituåii exista deja. Mi-am dat seama cã sosise timpul ca aceste cadre sã aibã un numitor comun – cel al probitãåii profesionale.

Ecoul aspiraåiei noastre a fost perceput æi susåinut substanåial de conducerea D.P.F. Timiæoara, care ne-a sprijinit permanent pentru a apropia æi omogeniza efectivele

din subordine - „rolul giuvaergiului este acela de a ælefui piatra preåioasã”. Rezultatele au început sã aparã. Marea parte a cadrelor de la frontiera verde, punctele de frontierã æi cele din formaåiunile informativ-operative desfãæoarã activitãåi de poliåie calificatã, folosind autorizat aproape toatã gama de metode æi mijloace de lucru specializate ale poliåiei.

- În ce mãsurã experienåa dumneavoastrã æi-a pus amprenta asupra activitãåii subordonaåilor în domeniul culegerii, prelucrãrii æi valorificãrii informaåiilor, a datelor de interes pentru activitatea operativã?

- Mult timp nu am crezut cã pot pleca din cadrul Poliåiei Române, conætient fiind de pasiunea æi credinåa care m-a legat de aceastã meserie. Succesele remarcabile pe care le-a obåinut D.P.F. Timiæoara, condusã de domnul comisar-æef de poliåie Mircea Chirilã, în vara anului 2005, pe linia combaterii migraåiei ilegale, a traficului de droguri m-au atras æi provocat determinându-mã sã optez pentru a-mi continua activitatea în cadrul Poliåiei de Frontierã.

Pe tot parcursul activitãåii profesionale, am beneficiat de dascãli æi æefi profesionali remarcabili, care au devenit mentorii mei æi pe care nu vreau sã-i dezamãgesc vreodatã. Am lucrat în funcåii de execuåie æi manageriale, în structurile speciale ale poliåiei æi serviciului intern de informaåii, în domeniul de combatere a criminalitãåii organizate, investigare a fraudelor æi corupåiei.

Experienåa acumulatã trebuia pusã în valoare æi am simåit cã pot fi mai util într-o structurã care are nevoie de îmbinarea vieåii ordonate a grãnicerului, vigilenåei P.C.T.F.-istului æi tenacitãåii poliåistului.

Ceea ce ætiam sã fac mai bine însemna în acel moment o prioritate pentru noul loc de muncã. Împreunã cu celelalte cadre din conducerea inspectoratului æi a S.P.F.-urilor, ne-am orientat atenåia asupra lucrãrilor importante æi am dezvoltat un management al muncii informative specific poliåiei de frontierã, punând accent pe toate etapele, de la culegerea pânã la valorificarea æi exploatarea informaåiilor.

Activitatea s-a îmbunãtãåit simåitor

æi suntem în ascensiune. Dovada celor exprimate o constituie cazurile pe care le avem în documentare informativã æi cercetare împreunã cu reprezentanåi locali ai D.I.I.C.O.T., D.G.I.P.I., S.R.I. æi alte instituåii abilitate în combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere.

- Cum vedeåi conceptul de analizã risc în viitor pentru Poliåia de Frontierã?

- Pentru a putea combate efectiv infracåionalitatea transfrontalierã organizatã, precum æi alte tipuri æi forme ale acesteia este important sã cunoaætem åinta acestora. Atât ameninåãrile cu privire la securitatea internã, cât æi cele cu privire la frontierele åãrii, trebuie sã fie din timp identificate, pentru a putea fi contracarate în mod eficient, activitate care trebuie sã fie desfãæuratã într-o manierã profesionalã pe baza informaåiilor obåinute.

Aæa dupã cum se cunoaæte, informaåia obåinutã în prima fazã, în stare brutã, reprezintã doar o cunoaætere în formã primarã a unor activitãåi, evenimente, fenomene, stãri etc.

Pentru ca informaåia sã prindã contur, sã aibã substanåã æi sã fie de folos este absolut nevoie ca aceasta sã fie supusã unui proces de analizã, în urma cãruia ea va deveni, cu adevãrat o informaåie cu valoare operativã.

Având în vedere acest lucru este necesarã interpretarea æi evaluarea rapidã a informaåiei, în vederea luãrii imediate a unor decizii corecte æi oportune de cãtre factorii de decizie, fapt care a dus la apariåia unui intermediar (analistul) între cei care se ocupã cu culegerea de informaåii æi factorul de decizie (beneficiar).

În consecinåã, analiætii de informaåii din cadrul Compartimentelor de Analizã de Risc ale Poliåiei de Frontierã, în procesul de analizã a informaåiilor trebuie sã evidenåieze datele care lipsesc, punctele slabe dar æi cele tari, sã identifice riscurile æi ameninåãrile, dar mai ales ce trebuie fãcut pentru direcåionarea foråelor abilitate cu aplicarea legii în combaterea fenomenului infracåional, atât cel transfrontalier, cât æi cel de crimã organizatã.

Este evident efortul conducerii M.A.I. æi al I.G.P.F., susåinut de programele de finanåare externã în dotarea tuturor compartimentelor


de analizã a riscurilor, cu echipamente de ultimã generaåie, în prelucrarea æi procesarea informaåiilor.

Pentru eficientizarea acestor structuri avem nevoie de analiæti profesioniæti care sã aibã cunoætinåe æi abilitãåi practice în domeniu, la care sã ajungã operativ informaåiile din zonele de responsabilitate

Analiza de risc, ca activitate, va trebui sã devinã cât mai curând punctul forte al Poliåiei de Frontierã, atât în ceea ce priveæte identificarea riscurilor æi ameninåãrilor cu privire la securitatea frontierelor interne, cât mai ales cu privire la viitoarele frontiere externe ale U.E., în vederea luãrii din timp, de cãtre factorii de decizie în aplicarea managementului de frontierã, a mãsurilor de contracarare a acestor ameninåãri æi de tragere la rãspundere a celor vinovaåi.

- Care este pãrerea dumneavoastrã despre monitorizarea traficului pe fluviul Dunãrea, având în vedere æi ultimele dotãri cu tehnicã informaticã primite de inspectorat?

- Monitorizarea traficului naval în zona de competenåã a I.J.P.F. Mehedinåi constituie o componentã a supravegherii executate pentru combaterea migraåiei ilegale æi îndeplinirea atribuåiunilor specifice care ne revin la frontiera fluvialã.

Faptul cã în prezent fluviul Dunãrea constituie coridorul VII paneuropean de transport, asigurând accesul direct spre åãrile spaåiului Schengen a resurselor æi mãrfurilor din estul Europei, a determinat, pe lângã creæterea numãrului operatorilor implicaåi æi diversificarea activitãåilor desfãæurate pe fluviu æi în porturi æi sporirea riscurilor legate de migraåia ilegalã, contrabandã æi chiar al ameninåãrilor teroriste.

Plecând de la aceastã realitate, consider cã monitorizarea traficului naval trebuie sã furnizeze, pe lângã date statistice legate de timp, numãr, capacitate de transport, echipaj æi date referitoare la structura încãrcãturii, itinerarul de deplasare, locuri æi porturi în care a staåionat anterior, intrãri în zona de competenåã æi alte informaåii menite sã ne ajute în prevenirea æi descoperirea faptelor ilegale, întãrirea siguranåei traficului, îmbunãtãåirea modalitãåilor de intervenåie în cazuri potenåial periculoase, inclusiv operaåiuni de salvare, limitare æi combatere a poluãrii fluviului.

În acest scop, a fost demaratã activitatea de creare a unei baze de date cuprinzând informaåii referitoare la mijloacele de transport naval æi membrii echipajelor care au sãvâræit fapte infracåionale sau despre care sunt suspiciuni cã ar fi implicaåi în activitãåi ilegale. Alimentarea acestei baze de date se face atât cu informaåii culese de elementele din dispozitiv æi personalul celor douã puncte ale Poliåiei de Frontierã cu specific naval din structura I.J.P.F. Mehedinåi, cât æi cu cele rezultate în urma acåiunilor de cooperare cu celelalte instituåii cu atribuåiuni în zonã: cãpitãniile porturilor, vama etc.

Corelarea datelor obåinute au condus deja la apariåia suspiciunilor legate de activitãåile desfãæurate de unele nave: buncheraj ilegal, contrabanda cu produse petroliere, acestea intrând automat într-un program de supraveghere permanentã la intrarea în zona de competenåã a inspectoratului.

O creætere a nivelului calitativ al activitãåii de monitorizare a traficului naval

se va realiza în momentul intrãrii în funcåiune a sistemului River Information System, aflat în curs de implementare de cãtre Autoritatea Navalã Românã.

Devenind beneficiari ai bazei de date a acestui sistem, vom putea obåine în timp real informaåii referitoare la poziåie, itinerare, activitãåi desfãæurate de o anumitã navã, precum æi scurtarea timpului de verificare æi valorificare. Aceasta va duce implicit la creæterea eficienåei acåiunilor mijloacelor de mobilitate navalã proprie æi, nu în ultimul rând, la economisirea de foråe æi resurse.

În acest sens, compartimentul analizã risc a fost dotat cu 3 calculatoare PENTIUM 4, cu memorie 3 GHZ, 3 imprimante, 1 switch, 1 UPS.

- În zona de responsabilitate a I.J.P.F. Mehedinåi, care sunt principalele activitãåi ilegale pe care poliåiætii de frontierã trebuie sã le combatã? Printre acestea se numãrã æi braconajul piscicol?

- În zona de responsabilitate a I.J.P.F. Mehedinåi, poliåiætii de frontierã se confruntã cu fenomene infracåionale dintre cele mai diverse. În momentul de faåã avem în lucru cauze complexe aproape pe toate liniile de muncã astfel: cauze cu persoane traficate în åãrile membre U.E., pentru ceræetorie, muncã la negru æi prostituåie, acåiuni de trecere a frontierei de stat de cãtre persoane folosind documente false æi prin substituire de persoanã, comerå ilicit cu åigãri netimbrate, trafic cu droguri de mare risc, cu conexiuni transfrontaliere, cazuri de contrafacere æi piraterie care afecteazã drepturile de proprietate intelectualã æi alte drepturi conexe.

Avem în lucru æi cazuri de braconaj piscicol, dar împreunã cu celelalte instituåii abilitate stã în puterea noastrã sã le rezolvãm în mod oportun æi profesionist.

- Dacã aåi fi nevoit sã-i atrageåi pe subordonaåi la realizarea proiectului managerial, cum i-aåi convinge în 200 de cuvinte?

- În primul rând ar trebui sã mã conving cã toåi cunosc acest obiectiv, scopurile æi necesitatea acåiunilor ce trebuie întreprinse pentru realizarea lui.

Multã informare, multã deschidere din partea mea faåã de cerinåele æi propunerile subordonaåilor, analizã în grup (în echipã) a problemelor operative, încredere în specialiæti.

Pentru îndeplinirea obiectivelor pe care mi le-am propus am în vedere urmãtoarele: desfãæurarea de controale cu feed-back, constructive, în urma cãrora toåi cei implicaåi (controlor-controlat) sã înveåe ceva, sã facã propuneri æi sã vinã cu soluåia de rezolvare a constatãrilor negative, promovarea valorilor prin aprecierea obiectivã a personalului (omul potrivit la locul potrivit), respectarea regulamentelor privind disciplina în muncã, aplicarea promptã a regulamentelor în situaåia confruntãrii cu abateri disciplinare, acordarea de stimulente materiale numai celor care s-au remarcat prin munca desfãæuratã æi rezultatele obåinute, încredere în subordonaåi æi încurajarea permanentã pentru atragerea în îndeplinirea obiectivelor instituåiei noastre.

A consemnatMarius IONESCU

Instantanee personaleComisar-æef Ion MIRESCU

Data æi locul naæterii: 3.07.1961, localitatea Boteni, judeåul Argeæ;

Starea civilã: Cãsãtorit, soåia este ofiåer economist la Centrul Medical Judeåean Mehedinåi, din cadrul Direcåiei Medicale a M.A.I.; are doi copii.

Studii:- 01.12.1999 – 30.09.2000 -

Universitatea Bucureæti-Facultatea de Drept, studii postuniversitare de specializare în domeniul ætiinåe penale-criminologice.

- 15.09.1992 – 30.07.1995 - Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”- Facultatea de Poliåie, licenåiat în ætiinåe juridice, Specialitatea drept;

- 15.09.1985 – 23.08.1988 - Æcoala de ofiåeri activi a M.I. – Arma Poliåie – specializarea economic. Diplomã de absolvire-curs cu durata de 3 ani, acordarea gradului de locotenent.

Aptitudini æi competenåe profesionale:- curs de investigaåii pentru reprimarea

delictelor economice æi corupåiei – mai 2002, cu reprezentanåi ai Corpului Naåional al Poliåiei æi Procuraturii din Spania;

- curs de perfecåionare în culegerea de informaåii – 1993, U.M. 0215 Bucureæti (D.G.I.P.I.);

- curs de specializare Poliåie Economicã –1991 – Centrul de Studii Postacademice Bucureæti;

Experienåã profesionalã:- 15.08.2005 - pânã în prezent æeful IJPF

Mehedinåi;- 01.09.2003 - 15.08.2005 - æeful

Serviciului de Combatere a Crimei Organizate æi Antidrog din cadrul IPJ Mehedinåi;

- 10.06.2000 - 01.09.2003 - æeful Serviciului Poliåiei Economico-Financiare din cadrul IPJ Mehedinåi;

- 23.08.1999 - 01.06.2000 - æeful Biroului de Protecåie Internã din S.I.P.I. Mehedinåi;

- 01.07.1998 – 23.08.1999 - locåiitor æef Serviciu Informaåii æi Protecåie Internã Mehedinåi din cadrul D.G.I.P.I.;

- 01.02.1994 – 01.07.1998 – Æeful Biroului de Informaåii Mehedinåi din U.M. 0215 Bucureæti;

- 11.06.1992 – 01.02.1994 – ofiåer specialist III la Serviciul de Informaåii Mehedinåi din U.M. 0215 Bucureæti;

- 01.09.1990 – 01.06.1992 – ofiåer operativ la Biroul Poliåiei Economice din cadrul Poliåiei Municipiului Drobeta Turnu Severin;

- 01.10.1988 – 01.09.1990 – ofiåer operativ la Biroul Pazã æi Ordine din cadrul Poliåiei Municipiului Drobeta Turnu Severin;

- 23.08.1988 – 01.10.1988 – ofiåer operativ la Biroul Cercetãri Penale al Poliåiei Vânju Mare din IPJ Mehedinåi.

Limbi strãine: Francezã.Pasiuni: istoria, filozofia (pasiune

formatã ca fiu al localitãåii unde s-a nãscut Petre Åutea), sportul æi filmele documentare; activeazã ca sportiv jucãtor de tenis de câmp la Clubul Sportiv „Victoria” al IJPF Mehedinåi æi a participat la mai multe competiåii interne organizate de M.A.I.

Este adeptul principiului cã orice profesie are æi drepturi dar mai ales îndatoriri æi crede în vorbele unui mare filozof: „Prin munca noastrã scoatem mult din puåin, ceva din nimic æi adãugãm neîncetat la ce este bogãåie în lume”.

Apreciazã: onoarea, demnitatea, loialitate æi perseverenåa.

Detestã: duplicitatea, infatuarea æi critica excesivã.


Domeniu de activitate: inginerie Descrierea companiei: productie spoturi

TV æi programe Telelearning - Perioada: martie 1997-mai 1998 definirea cerinåelor pentru studio;

bugetarea, achiziåia, instalarea æi implementarea echipamentelor de studio; æcolarizarea æi conducerea celor nouã tehnicieni subordonaåi; monitorizare, depanare æi utilizare a echipamentelor de studio;

Referinåe, alte observaåii: - scrisoare de recomandare a patronului

•Realizator programe/Tehnician de sunet în studiouri de producåie

Firma, localitatea: Radiourile ProFM,

Europa Liberã (studioul din Bucureæti), Total FM æi Uniplus (nr. angajati: 25-50)

Domeniu de activitate: Media/Culturã/Publicaåii

Descrierea companiei: posturi de radio private din Bucureæti

Perioada: noiembrie 1990 – august 1996

Realizare programe; producåie spoturi publicitare æi promo-uri; redacåie; la Radio Total - instalarea æi implementarea echipamentelor de studio;

Referinåe, alte observaåii: - scrisori de recomandare

STUDII: Universitatea Politehnicã

Bucureæti (1989 - 1996)Facultatea: ElectronicãTelecomunicaåii Liceul German Bucureæti (1976 - 1988)Profil de Matematicã-Fizicã. Germana ca

limbã maternã.

APTITUDINI: dinamic, învãå repede, deschis

Aptitudini manageriale:Subordonaåi: 25-50 Buget administrat: 10 - 50.000 euro

ALTELE: dublã cetãåenie: româna æi germana. Traduceri simultane æi consecutive la seminarii, congrese æi târguri (Germanã-Românã-Germanã; Englezã-Românã-Englezã; Germanã-Englezã-Germanã).

Hobby: Calculatoare/Internet, Turism/Excursii, Muzica, Sport, Întâlniri/Comunitate

Directorul Centrului de Comunicaåii æi Tehnologia

Informaåiei din IGPF

subcomisar Radu Niculiu(35 ani, Bucureæti, cãsãtorit) E-mail: [email protected]

OBIECTIV:Domeniu de activitate urmãrit: inginerie Experienåã relevantã în domeniu: 15 ani. EXPERIENÅÃ: - Perioada: 1 ianuarie 2006 - prezent

- director al Centrului de Comunicaåii æi Tehnologia Informaåiei din IGPF

Domeniu de activitate: Inginerie Obiectiv principal: realizarea,

implementarea æi operarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;

Coordonarea a 50 de specialiæti în domeniul IT & C;

•FreelancerFirma, localitatea: Studiouri producåie

Audio/Video - Bucureæti (nr. angajati: 25-50)

Domeniu de activitate: Media/Culturã/Publicaåii

Perioada: august 2005 - decembrie 2005

Spoturi audio, Videoclipuri, Documentare

•Examinator Patente în domeniul Telecom/Reåele Calculatoare/Multimedia/VoIP

Firma, localitatea: Oficiul European de Patente Munchen/Germania (nr. angajaåi: peste 3000)

Domeniu de activitate: Telecomunicaåii Descrierea companiei: examinare

patente (echivalentul OSIM-ului la nivel european)

Perioada: aprilie 2000-iulie 2005 înåelegere æi sintezã a conceptului unei

invenåii; cautare în baze de date; analizã comparativã; decizie ca rezultat al analizei; expertizã;

REFERINÅE, ALTE OBSERVAÅII:scris si vorbit fluent în cele trei limbi

oficiale ale Oficiului European de Patente: Germanã, Englezã, Francezã

• Inginer de sunetFirma, localitatea: Hessischer Rundfunk,

Frankfurt/Main (nr. angajaåi: 1000-3000) Domeniu de activitate: inginerie Descrierea companiei: post regional

al land-ului Hessen (Germania) cu opt programe de radio æi unul TV;

Perioada: iulie 1998 - aprilie 2000 tranzit de la echipamente de studio analoge la cele digitale - implementare, æcolarizare a colegilor departamentului tehnic æi utilizare; realizare æi producåie programe; producåie spoturi publicitare; monitorizare æi întreåinere echipamente de studio;

Referinåe, alte observaåii: - scrisoare de recomandare a directorului tehnic

•Inginer de StudioFirma, localitatea: Satcom Gemini GmbH,

Frankfurt/Main (nr. angajaåi: 50-100)

În perioada 14 – 21 februarie a.c. la sediul IGPF s-a desfãæurat un seminar de lucru cu tematica „ Analiza de Risc la nivelul Poliåiei de Frontierã ”. Activitatea a fost organizatã de Biroul Analizã de Risc din cadrul IGPF cu finanåare din partea TAIEX (Tehnical Assistance Information Exchange Instrument), beneficiari fiind reprezentanåii structurilor de analizã de risc de la nivel teritorial.

Seminarul a fost prezidat de experåi de nivel internaåional: Jukka Savolainen din partea Consiliului Europei, Marko Arminen - Garda de

Coastã Finlandezã, Detlef Karioth - Poliåia Federalã Germanã, Gilles Bernard - Ministerul de Interne Francez æi Pedro

ANALIZÃ DE RISC CU PARTICIPARE EUROPEANÃ


Manager C.V.

Convenåia privind implementarea sistemului de supraveghere æi control la Marea Neagrã ajunsã la final

Martin - Garda Civilã Spaniolã. În deschiderea activitãåii chestorul

Neculai Burnichi, adjunctul inspectorului general al PFR, a subliniat importanåa analizei de risc atât la nivel instituåional cât æi în perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã, fapt subliniat æi de prezenåa Eleonorei Vergeer, reprezentant al Comisiei Europene în cadrul Delegaåiei Comisiei Europene la Bucureæti. La deschiderea activitãåii a fost prezentã æi Cornelia Suicã, coordonator al echipei JAI în cadrul Delegaåiei Comisiei Europene.

Printre tematicile abordate în cadrul acestui seminar s-au numãrat Analiza de Risc Tacticã, Strategicã, æi Operaåionalã, profilig-ul ca metodã de lucru zilnicã æi managementul fluxului informaåional. Activitatea s-a bucurat æi de prezenåa lui Mihai Nãstase, din cadrul Unitãåii Naåionale Europol, care a prezentat structurile, formele de cooperare æi definiåii Europol pentru conceptele de ameninåare æi analizã de risc.

Seminarul s-a dorit a fi un atelier de lucru, cuprinzând æi un exerciåiu practic care s-a desfãæurat în zona de

competenåã a DPF Oradea æi s-a bucurat æi de prezenåa inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor principal de poliåie Nelu Pop. Astfel, cu sprijinul Directorului Direcåiei Poliåiei

de Frontierã Oradea, comisar-æef Ioan Buda, care æi-a adus un aport deosebit la organizarea æi desfãæurarea acestei aplicaåii, a fost pus în practicã un exerciåiu considerat de cãtre experåi a fi primul de acest fel la nivel european. Au fost simulate æase treceri ilegale a frontierei de stat, urmãrindu-se felul în care a fost folosit analiza de risc

pentru dispunerea elementelor æi reacåia acestora. Rezultatul pozitiv obåinut a fost confirmat æi de reåinerea în timpul exerciåiului a unor cetãåeni turci care încercau sã treacã fraudulos frontiera.

Concluziile aplicaåiei practice au fost prezentate chestorului principal de poliåie Nelu Pop, subliniindu-se consideraåia experåilor strãini pentru modul în care au acåionat poliåiætii de frontierã orãdeni æi faptul cã desfãæurarea acestui exerciåiu este considerat un semn de bune intenåii din partea poliåiei de frontierã române în perspectiva aderãrii la UE.

Alãturi de perfecåionarea pregãtirii personalului care lucreazã în cadrul structurilor de analizã

de risc æi evidenåierea unor posibile modalitãåi de îmbunãtãåire a activitãåii pe aceastã linie, rezultatele seminarului s-au materializat æi în creionarea åintelor pentru un proiect viitor twinning, bazat pe nevoile estimate.

Adrian LÃZÃROAIA

Convenåia a fost încheiatã între Ministerul Administraåiei æi Internelor, Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã æi Ministerul de Interne din Regatul Spaniei, Divizia Serviciului Fiscal, de Coastã æi de Frontierã din Garda Civilã-partener principal æi

Jandarmeria Naåionalã Maritimã din Franåa-partener secundar.

Bugetul a fost de 700.000 euro, iar

perioada de implementare a fost de 18 luni, începând cu luna august 2004.

Conducerea proiectului: din partea Spaniei-lider de proiect Rafael Garcia Herranz, consilierul de preaderare Andres Jimnez Garcia, din partea Franåei-Gilbert Aublé, din partea României, lider

de proiect-comisarul æef Cristian Rogojeanu, .

Obiectivele principale ale convenåiei au fost: • îmbunãtãåirea capacitãåii operative a personalului din domeniu •creæterea mobilitãåii, capacitãåii æi sprijinului tactic • întãrirea abilitãåilor æi cunoætinåelor personalului PFR • îmbunãtãåirea capacitãåii de intervenåie pentru personalul operativ • echipare æi desfãæurarea

primei încercãri de dezvoltare a Sistemului de Comunicaåii æi IT al PFR • dezvoltarea sistemului de schimb de

informaåii între nivelele operative ale PFR æi instituåiile similare naåionale • dezvoltarea unui Sistem Integrat pentru Supravegherea Coastei Mãrii Negre.

Componentele Convenåiei au fost: < elaborarea unei strategii de supraveghere æi control la frontiera maritimã < dezvoltarea æi implementarea sistemului de supraveghere æi control.

Garda Civilã a sprijinit instituåiile poliåieneæti ale statului român pentru adaptarea la cerinåele UE æi a sprijinit Poliåia de Frontierã Românã în domeniul resurselor umane æi în ceea ce priveæte conducerea.

La festivitatea de finalizare printre participanåi s-au numãrat ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga, inspectorul general al PFR chestor principal Nelu Pop, ambasdorul Spaniei, primul consilier al ambasadei Republicii Franceze la Bucureæti, directorul general Guardia Civil-Carlos Gomez Arruche æi alåi oficiali.

Ætefan ANDREESCU


Proiect


Au fost elaborate trei propuneri de modificare a H.G. 1.305/ 2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare æi funcåionare a CNP (modificatã æi completatã de Hotãrârea nr. 237/2003 æi Hotãrârea nr. 1.600/2003), în care s-a prevãzut scoaterea din activitate a preæedinåilor consiliilor teritoriale sau, mãcar, alocarea unui numãr de ore pentru desfãæurarea activitãåilor specifice CNP æi remunerarea acestora, modificãri ce pânã în prezent au fost respinse de conducerea ministerului; implicarea în elaborarea proiectului de modificare a statutului poliåistului, care în prezent se aflã la Direcåia Juridicã a MAI (se aæteaptã aprobarea modificãrii statutului funcåionarului public) urmând ca aceasta sã fie retrimis pentru consultãri instituåiilor MAI. Din nefericire pentru noi, problema contribuåiilor la CASS a fost rezolvatã în sens negativ prin pronunåarea Înaltei Curåi de Casaåiei æi Justiåie asupra Recursului în Interesul Legii ce a avut ca obiect soluåiile contradictorii pe care instanåele de judecatã, din diferite judeåe, le-au dat în cauzele în care poliåiætii au chemat în judecatã ministerul pentru restituirea contribuåiilor la CASS. Reprezentanåii BEC au precizat cã, în prezent, aæteaptã motivarea æi publicarea în Monitorul Oficial a acestei decizii pentru ca ea sã poatã fi contestatã la organismele internaåionale, alãturi æi de prevederile ce au suspendat prima de vacanåã. Tot în acest sens reprezentanåii BEC au precizat cã s-a ajuns la un acord de principiu cu conducerea MAI, ca CASS-ul sã fie plãtit din fondurile ministerului (solicitând suplimentarea acestora), însã Ministerul Sãnãtãåii, cãruia i s-a cerut, primul, un punct de vedere (aceastã decizie trebuie aprobatã de Guvern), nu a fost de acord cu aceastã înåelegere.

În referire la norma de echipare, la solicitarea CNP, conducerea ministerului a dat asigurãri cã aceasta va fi plãtitã pânã în luna mai, anul acesta. În domeniul altor drepturi ale membrilor CNP, BEC poartã discuåii cu principalele bãnci pentru obåinerea unor credite cu dobândã redusã pentru membrii organizaåiei.

La final preæedinåii consiliilor teritoriale au solicitat lãmuriri reprezentanåilor BEC cu privire la mãrirea cotizaåiei lunare plãtite de membrii (de la 5 la 8 RON), diferenåele între organizaåiile profesionale cum este CNP-ul æi organizaåiile sindicale precum æi sprijinul în rezolvarea problemelor ce privesc uniformizarea coeficienåilor de salarizare æi a sporurilor între Poliåie æi Poliåie de Frontierã, viitorul agenåilor PF ce nu au absolvit liceul æi realizarea asigurãrilor CASCO pentru autovehiculele din dotare. Rãspunsurile au venit din partea domnului Liviu Butunoi, care a fãcut referire la prevederile Statutului CNP, care prevede o indexare a contribuåiei în raport cu rata inflaåiei; la faptul cã CNP nu are calitate activã procesualã, spre deosebire de sindicat, deci nu poate intenta un proces în numele membrilor sãi æi a asigurat preæedinåii consiliilor teritoriale cã BEC a adus la cunoætinåa conducerii ministerului problemele sesizate de poliåiætii de frontierã. Despre viitorul agenåilor care nu au liceul terminat reprezentantul BEC a precizat cã s-a gãsit o soluåie temporarã, aceea de a solicita transferul la Jandarmerie, însã atât ofiåerii cât æi agenåii care nu au studii corespunzãtoare trebuie sã înåeleagã cã fãrã studii nu existã viitorul sigur în MAI.

Æedinåa s-a încheiat cu desfãæurarea alegerilor pentru funcåiile de vicepreæedinte æi de membru al Consiliului Departamental al CNP din PFR. Pentru funcåia de vicepreæedinte a fost ales comisarul-æef Ion Cîåescu - IJPF Arad, iar pentru funcåia de membru a fost ales comisarul-æef Ilie Clement - IJPF Giurgiu.

Alexandru BARBU

Vineri, 24 februarie a.c., la sediul IGPF, a avut loc reuniunea Consiliului Departamental al Corpului Naåional din Poliåia de Frontierã.

În prezenåa reprezentanåilor Biroului Executiv Central – Marin Gruia, vicepreæedinte; Liviu Butunoi, trezorier-æef æi Dãnuå Dobreanu, membru în Comisia de Resurse Umane æi Probleme Sociale - a preæedinåilor consiliilor teritoriale (cinci absenåi), preæedintele consiliului departamental, comisarul-æef Gheorghe Enache, a prezentat principalele activitãåi desfãæurate de structura pe care o prezideazã de la ultima reuniune (22 martie 2005) æi pânã în prezent. Astfel, au fost supuse atenåiei realizãrile æi problemele cu care se confruntã consiliul departamental æi consiliile teritoriale. La capitolul realizãri au fost menåionate: • implicarea CNP în procesul de pregãtire a personalului, un exemplu în acest sens fiind sprijinul financiar (25 mii RON) acordat Æcolii de Agenåi de la Oradea pentru dotarea sãlii de sport • avizarea de cãtre reprezentanåii CNP a lucrãrilor privind avansãrile în grad, ocuparea funcåiilor vacante de agenåi æi ofiåeri, precum æi definitivarea pe funcåii • consilierea membrilor CNP aflaåi în faåa Consiliilor de Disciplinã • acordarea de ajutoare financiare (conform normelor elaborate de BEC) pentru membrii CNP ce au avut nevoie de asistenåã juridicã (fiind acuzaåi pentru fapte în legãturã cu serviciul) sau tratament medical (ex.: consiliul teritorial Iaæi); ajutor financiar pentru deces (ex.: c.t.-urile Cãlãraæi, Timiæ æi Iaæi), accident de muncã (ex.: c.t. Suceava) sau pentru înlãturarea calamitãåilor naturale (ex.: c.t. Timiæ) • posibilitatea încheierii de asigurãri RCA în condiåii preferenåiale, negociate de CNP.

Dintre greutãåi au fost enumerate: • nealocarea de spaåii pentru buna desfãæurare a activitãåii structurilor CNP de la nivelul PFR (ex.: consiliul departamental - IGPF, c.t.-urile din Cãlãraæi, Maramureæ, Iaæi, Galaåi, Olt, Suceava æi altele) • lipsa consultãrii structurilor CNP de cãtre conducerile profesionale atunci când se dispun mãsuri ce afecteazã situaåia poliåiætilor de frontierã (ex.: Cãlãraæi æi Maramureæ)

• lipsa timpului necesar desfãæurãrii activitãåilor specifice pe linie de CNP, întrucât majoritatea membrilor CNP desfãæoarã activitãåi operative.

Principala lipsã în activitatea consiliului departamental al CNP din PFR a fost neimplicarea unor preæedinåi de consilii teritoriale în buna desfãæurare a activitãåii organizaåiilor pe care le conduc. Situaåia a permis ca, în unele cazuri, drepturile poliåiætilor de frontierã sã nu fie apãrate. În acest sens, anumite consilii teritoriale nu au åinut adunãrile generale la timp sau chiar deloc, n-au fost aduse la cunoætinåa

membrilor materialele transmise de la consiliul departamental æi biroul executiv central al CNP, nu s-au desfãæurat acåiuni pentru atragerea de noi membrii sau în folosul membrilor organizaåiei. Din nefericire, activitatea structurilor teritoriale se rezumã la activitatea preæedintelui, ceea ce nu este normal, întrucât toåi membrii biroului executiv trebuie sã-æi aducã aportul, iar acolo unde aceætia nu manifestã interes ei trebuie sã fie propuæi pentru schimbare.

Reprezentanåii BEC au prezentat, în continuare, principalele demersuri pe care structura pe care o reprezintã le fac în scopul îmbunãtãåirii activitãåii CNP – modificarea OMI 300/2004 privind activitatea de management resurse umane din unitãåile MAI, în sensul faptului cã destituirea se poate face numai în douã cazuri: la reorganizare æi ca urmare a unei sancåiuni de trecere într-o funcåie inferioarã.

Întâlniri

În ziua de 24 februarie, la sediul MAI, a avut loc întâlnirea conducerii Direcåiei Informare æi Relaåii Publice a MAI cu redactorii-æefi ai publicaåiilor editate de Aparatul Central æi unele structuri din componenåa ministerului. De asemenea, au fost prezenåi redactorii-æefi ai Redacåiilor

Radio æi TV-Film ale MAI. Scopul întâlnirii a fost de a se identifica problemele cu care se confruntã publicaåiile, de a se gãsi soluåii pentru rezolvarea acestora æi pentru a se îmbunãtãåi atât conåinutul cât æi grafica revistelor. Cu aceastã ocazie au fost prezentate, la propunerea æefului

Direcåiei Informare æi Relaåii Publice, inspector principal Dãnuå Cãrbunaru, douã filme editate de Studioul TV al MAI, analizându-se mesajele transmise de acestea precum æi elemente de care trebuie sã åinã seamã un jurnalist pentru a redacta un material - sã fie pe placul cititorului æi, în acelaæi timp, sã fie create cât mai multe portrete ale lucrãtorilor din minister.

Marius IONESCU

Presa MAI îæi strânge rândurile

CNP DIN NOU ÎN ATENÅIEwww.cnpromania.ro

Frontiera - nr. 2/20068


MIJLOACE DE MOBILITATE NAVALÃ PERFORMANTEPENTRU

POLIÅIA DE FRONTIERÃ

Poliåiætii de frontierã cu sufletul îndrãgostit de fruntariile albastre pot considera, fãrã falsã modestie, anul 2005 ca fiind un an bun, un an care a însemnat, dincolo de alte împliniri profesionale, æi dotarea cu noi æi moderne mijloace de intervenåie.

Pe scurt, în anul 2005 au fost introduse în serviciul PFR, pe frontiera de est, 12 æalupe de supraveghere æi control portuar, 10 ambarcaåiuni de abordaj, control æi salvare, 20 ambarcaåiuni cu motor ataæabil æi 6 ambarcaåiuni pe pernã de aer, mijloace cu motorizãri æi dotãri de ultimã generaåie, achiziåionate prin fonduri PHARE totalizând peste 6 milioane euro.

Mai tânãrã ni se înfãåiæeazã acum æi componenta de mobilitate navalã a IJPF Caraæ Severin; în urma vizitelor desfãæurate în sectorul de responsabilitate al inspectoratului de cãtre ofiåerul de legãturã BPOL la Ambasada Republicii Federale Germania Michael Lange – acesta a decis sã sprijine la modul concret eforturile poliåiætilor de frontierã marinari pentru securizarea frontierei æi a fãcut demersuri pentru donarea

cãtre acest inspectorat, din partea Ministerului Federal de Interne German, a douã ambarcaåiuni fluviale de patrulare. Dupã finalizarea procedurilor legale, la data de 13 decembrie 2005 a avut loc la SPF Moldova Veche ceremonialul oficial de oferire a celor douã ambarcaåiuni, acestea intrând în dotarea inspectoratului æi începând sã execute misiuni specifice. Motorizarea æi dotãrile ambarcaåiunilor, construite de firma JEANNEAU, sunt de ultimã generaåie.

Aæadar, fãrã îndoialã cã trãgând linie æi adunând, chiar am avut un an bun.

Exceptând, desigur, cele douã ambarcaåiuni primite recent ca donaåie, (în cazul cãrora volumul considerabil de muncã necesar parcurgerii etapelor legale a fost comprimat pe parcursul a 6 sãptãmâni), toate celelalte 49 mijloace achiziåionate æi intrate în dotarea structurilor PFR sunt rod al eforturilor depuse vreme de trei ani în proiectele PHARE 2002; ne-am propus atunci achiziåionarea acestor mijloace, æi dupã parcurgerea tuturor

procedurilor anul 2005 a fost anul intrãrii în serviciul operaåional pe frontiera albastrã, al acestora.

Nu trebuie sã omitem nici derularea procedurilor legale de achiziåionare a celor trei nave maritime de supraveghere de la Ministerul Federal de Interne German, proceduri finalizate la data de 9 decembrie 2005 prin ceremonialul oficial de predare æi

prin înmânarea pavilioanelor.În perioada 12 – 20 februarie a.c., a

avut loc predarea cãtre transportator a navelor, împreunã cu piesele de schimb aferente æi încãrcarea acestora la bordul heavy-liftului specializat pentru astfel de misiuni.

La ora la care citiåi aceste rânduri æi dacã ETA se va dovedi corect, începând cu data de 10 martie 2006, navele vor fi deja în portul Constanåa, acostate la dana 0. Speranåa noastrã este cã aceste performante mijloace achiziåionate în cursul anului trecut, îi vor ajuta pe poliåiætii de frontierã marinari sã asigure, în continuare, un viitor bun componentei de mobilitate navalã a Poliåiei de Frontierã Române, conferind semnificaåii æi în plan profesional urãrii tradiåionale „Vânt bun din pupa!”.

Tomiåã DOGARU

Caracteristici principale ale ambarcaåiunilor JEANNEAU

• Model: M.F. 580;• Lungime: 5.72 m;• Pescaj: 0.34 m;• Numãr persoane ambarcate: 6;• Greutate fãrã motor: 895 kg;• Capacitate rezervor C.L.: 100 litri;• Accesorii: staåie radio VHF;

compas, GPS, girofar, sirenã æi proiector; 2 colaci æi 4 veste de salvare; trusã medicalã... etc.

• Propulsie: motor în doi timpi EVINRUDE E–tec model E90DPL cu injecåie directã, nu necesitã rodaj, nu necesitã încãlzire, perioada de garanåie 3 ani în care nu sunt necesare revizii.

10 Frontiera - nr. 2/2006 11Frontiera - nr. 2/2006

Ætiri

În prima jumãtate a lunii februarie, poliåiætii de frontierã teleormãneni s-au confruntat cu mai multe cazuri de sustragere a unor componente metalice provenite de la vagoanele casate æi tãiate pentru fier vechi din incinta staåiei CFR Turnu Mãgurele - Port.

Indivizii, de la care s-au recuperat aproximativ 40 tone de fier vechi, acåionau atât ziua, cât æi noaptea, în grupuri mici pentru a nu atrage atenåia. Ei nici nu bãnuiau cã poliåiætii de frontierã dispun de mijloace moderne de observare, care pot sesiza prezenåa persoanelor æi animalelor de la distanåe foarte mari.

Acåionând în baza unor informaåii conform cãrora, din zona staåiei CFR Turnu Mãgurele - Port, mai multe persoane sustrag componente metalice provenite de la vagoanele casate æi tãiate pentru fier vechi, echipajul compus din agenåii Ionel Pica æi Alin Zgarta, de la SPF Turnu Mãgurele, au reåinut patru persoane care transportau cu douã cãruåe aproximativ 500 kg de metal.

Cei în cauzã au fost conduæi la sediul poliåiei de frontierã, unde au fost identificaåi ca fiind, Ionel M., de 35 ani, Vasile G., de 19 ani, Dafina V., de 32 ani æi Ramona S., de 18 ani, toåi din Turnu Mãgurele.

La numai douã zile, aproximativ în acelaæi loc, agenåii Geani Tãnase, Cristian Draghici æi Marinel Andronache, de la acelaæi sector PF, l-au reåinut pe Ciprian P., de 19 ani, din Turnu Mãgurele, care încãrcase din aceeaæi sursã cantitatea de 900 kg fier vechi.

În seara urmãtoare, ag. sef adj. Valentin Pîrvu, agenåii Alexandru Bãlãceanu, Adrian Dumitrescu æi Adrian

Istrãtescu, din cadrul Detaæamentului de intervenåie al IJPF Teleorman , l-au luat la întrebãri pe Dan V., de 32 ani æi Niculae B., de 30 ani, ambii din Turnu Mãgurele, care aveau în cãruåã aproximativ 400 kg de metal. Aceætia susåineau ca au gãsit fierul aruncat pe câmp, însã din cercetãri a rezultat cã au fost vãzuåi în incinta staåiei CFR, încãrcând fierul în cãruåã.

În aceeaæi zonã, agenåii Cornel Moldoveanu æi Mihai Raicu i-au oprit pe Ciprian P. (mai veche cunoætinåã a poliåiætilor de frontierã) æi Olga P., de 33 ani, din Turnu Mãgurele, care transportau în cãruåã peste 500 kg de metal.

Considerând cã Ciprian îi poartã ghinion, Olga P. a acåionat æi a doua zi, însã cu un alt “partener”, Lucian P., de 29 ani. Nici de aceasta datã nu a avut succes, deoarece cantitatea de peste 500 kg de fier pe care o încãrcase cu mari eforturi (numai componente voluminoase), a fost descãrcatã tot în curtea poliåiei de frontierã.

Cei doi nu au renunåat însã aæa de uæor, chiar dacã poliåiætii de frontierã le întocmiserã dosar penal pentru

infracåiunea de furt calificat. Ei au acåionat din nou, fiind reåinuåi a doua zi de cãtre agenåii Florin Mihai æi Dan Costea, însoåiåi de elevul stagiar Alexandru Avram, chiar în timp ce încãrcau “metalul preåios”.

În cursul aceleiaæi seri metalul a atras æi alåi “magneåi” în persoana lui Florea S., de 45 ani, din Bucureæti æi Gheorghe S., de 40 ani, dintr-o localitate de pe raza judeåului Ilfov. Aceætia se aflau la rude în Turnu Mãgurele æi aflând de “comoara” din port, s-au gândit cã n-ar fi rãu sã “producã” ceva. În acest sens au sustras 400 kg de fier vechi, pe care însã nu au apucat sã-l valorifice fiind reåinuåi de cãtre agenåii Ninel Soare æi Cristian Chivu.

Niculina V., de 35 ani, din Turnu Mãgurele, a reuæit sã “agoniseascã” 300 kg în mai puåin de douã ore, Dumitru V., de 30 ani, a încãrcat 200 kg, iar Costel B. de 20 ani æi Adrian B., de 21 ani, 300 kg. Æi ei au fost opriåi din acåiune de cãtre poliåiætii de frontierã de la SPF Turnu Mãgurele.

Æi ca sã demonstreze cât este de “curajos”, ca sã nu-i spunem inconætient, Ciprian P., primul “partener” al Olgãi P., a mai acåionat o datã, fiind æi de aceastã datã descoperit cu 300 kg de fier vechi de cãtre agenåii Florin Cirnaru æi

elevul stagiar Alexandru Avram, care ne-a demonstrat de pe acum ca va deveni un bun poliåist de frontierã.

Prejudiciul de peste 120 milioane lei vechi, produs de cãtre „magneåii” Reviziei de Vagoane de Marfã Roæiori de Vede, din gestiunea cãreia a fost sustras fierul vechi, va fi recuperat de cãtre societatea respectivã.

Tuturor celor în cauzã, li s-au întocmit acte premergãtoare æi sunt cercetaåi sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de furt calificat, urmând ca la finalizarea cercetãrilor, organele în drept sã dispunã mãsurile impuse de legislaåia în vigoare.

Mihaiåã SAFTA

ATACURI REPETATE ALE „MAGNEÅILOR”

În seara zilei de 10 februarie a.c., în jurul orei 19.30, la PTF Cenad, pe sensul de intrare în åarã, s-a prezentat la control un cetãåean italian M.C., la volanul unui autovehicul marca Porsche Chayenne, fabricat în 2005. Lucrãtorul de serviciu, agentul æef Radu Tarapin, care tocmai trebuia sã iasã din turã,

verificând documentele de cãlãtorie precum æi cele ale autovehiculului, a avut suspiciuni cu privire la maæinã, deoarece aceasta aparåinea unei firme de leasing iar conducãtorul avea o procurã de la o altã firmã-care era beneficiara contractului.

Agentul l-a anunåat pe æeful de grupã, subinspectorul Ciprian Mãnoiu, care a luat mãsura verificãrii acestuia prin Punctul de Contact Oradea. Rãspunsul a

sosit într-un timp foarte scurt, confirmând faptul cã autoturismul fusese declarat furat în urmã cu o jumãtate de orã.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit lucrare penalã cetãåeanului italian, reåinând în sarcina acestuia sãvâræirea infracåiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale æi uz de fals.

Ioan VASILE

Autoturism furat din Italia, descoperit la Cenad


În ziua de 25 ianuarie a.c., agenåii Dãnuå Rotunjeanu æi Florinel Ciungu, din cadrul Detaæamentului de Intervenåie al IJPF Olt, aflaåi în exercitarea atribuåiilor de serviciu æi în baza unei informaåii, au oprit pentru control un autoturism marca Ford Tranzit la volanul cãreia se afla numitul C.S.V., din municipiul Craiova.

Poliåiætii de frontierã au trecut la legitimarea persoanei în cauzã æi i-au cerut sã prezinte pentru control autoturismul în

cauzã, moment în care au depistat 2.274 pachete de åigãri, netimbrate, de diferite mãrci în valoare de 3.911 RON, fãrã a avea documente de provenienåã.

Întrebat asupra provenienåei acestora, cetãåeanul în cauzã a declarat faptul cã le-a achiziåionat din piaåa centralã din municipiul Craiova, în scopul vânzãrii acestora în diferite localitãåi din judeåele Olt æi Vâlcea.

Cel în cauzã a fost sancåionat

contravenåional, iar întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

Cercetãrile continuã, în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale.

Mãdãlin CROITORUpurtãtor de cuvânt al IJPF Olt

Ofiåeri din Biroul C.I.T. æi poliåiæti de frontierã din cadrul Detaæamentului de Intervenåie al IJPF Mehedinåi au reåinut, în cadrul unor acåiuni în foråã de combatere a traficului de åigãri, desfãæurate în zona de competenåã, cantitatea de 32.859 pachete de åigãri netimbrate, în valoare de aproximativ 33.000 euro.

Astfel, în baza unor informaåii deåinute la nivelul IJPF Mehedinåi, în ziua de 11 februarie a.c., în decurs de numai opt ore, au cãzut în plasa poliåiætilor de frontierã patru cetãåeni, care, cu autoturisme proprii sau aparåinând altor persoane, transportau cantitãåi însemnate de åigãri netimbrate, fãrã acte de provenienåã, care erau destinate recomercializãrii pe piaåa ilegalã.

Primul depistat, la ora 10.30., a fost un craiovean în vârstã de 22 de ani,

care, fiind oprit în cadrul unui filtru pe comunicaåia Oræova-Tr. Severin, la intrarea în municipiul Oræova, nu a putut

prezenta acte de provenienåã pentru cantitatea de 9.900 pachete de åigãri marca V.P., pe care le transporta cu autoturismul personal. Acesta a declarat cã a cumpãrat åigãrile din mai multe localitãåi din vestul åãrii, în scopul revânzãrii în unele comune din apropierea municipiului Craiova.

O orã mai târziu, poliåiætii de frontierã l-au oprit în trafic pe un vâlcean în vârstã de 21 de ani, care transporta, cu un autoturism aparåinând unei alte persoane, cantitatea de 9.960 pachete de åigãri marca Ronson, de asemenea fãrã acte de provenienåã... dar însoåite de aceeaæi poveste, a recomercializãrii åigãrilor.

Au urmat un severinean, în vârstã de 30 de ani, cu privire la care poliåiætii de frontierã aveau suspiciuni de mai

mult timp cã se ocupã cu comercializarea åigãrilor netimbrate æi care, oprit în trafic la intrarea în judeåul Mehedinåi, nu a putut prezenta acte de provenienåã pentru cantitatea de 10.000 pachete de åigãri netimbrate marca Ronson pe care le transporta în autoturismul propriu. Apoi a fost rândul altui severinean, în vârstã de 23 de ani, în maæina cãruia se aflau 2.999 pachete de åigãri netimbrate marca Ronson, tot fãrã acte de provenienåã.

Întreaga cantitate de 32.859 pachete de åigãri, în valoare de 115.995 RON, a fost ridicatã în vederea confiscãrii, persoanele depistate fiind sancåionate contravenåional, continuându-se cercetãrile faåã de aceætia sub aspectul probãrii comiterii infracåiunii de speculã.

Valeriu PERA, purtãtor de cuvânt al IJPF Mehedinåi

TRANSPORT DE TUTUN CU PROBLEME

CAPTURÃ IMPRESIONANTÃ: 32.859 PACHETE DE ÅIGÃRI NETIMBRATE

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali constãnåeni au descoperit, într-un container, în cursul zilei de 15 februarie a.c., 260 preæuri din material textil, în valoare de aproximativ 2.080 RON.

Astfel, la un control fizic amãnunåit asupra mãrfurilor dintr-un container sosit din China pentru un agent economic, cu sediul social declarat în Bucureæti, încãrcat cu articole diverse, au fost descoperite, nedeclarate, 260

preæuri din material textil. Bunurile au fost confiscate de

cãtre organele vamale conform prevederilor H.G.1.114/2001 æi predate comisionarului vamal pe baza de proces -verbal de custodie.

Societatea comercialã a fost sancåionatã contravenåional de cãtre organele vamale cu suma de 2.500 RON. Valoarea estimativã a bunurilor reåinute este de 2.080 RON.

Camelia PAPAZICU

MÃRFURI NEDECLARATE CONFISCATE


Situat în partea de vest a åãrii, acolo unde România are frontierã cu Republica Serbia-Muntenegru æi cu Ungaria, judeåul Timiæ ocupã locul I pe åarã ca întindere, cu o suprafaåã de 8.697 km pãtraåi. La vest se învecineazã cu judeåul Arad, la est cu Hunedoara iar în sud-est cu Caraæ-Severin. Aæezarea geograficã a judeåului este foarte avantajoasã din punct de vedere economic, aflându-se la întretãierea celor

mai importante drumuri europene, acolo unde unde culturile æi civilizaåia din vest interferã cu cele din est. Douã capitale europene sunt în apropriere: Belgradul, la doar 170 km de Timiæoara æi Budapesta, la 300 km distanåã. De asemenea, capitala Austriei-Viena este la o distanåã de 550 km, egalã practic cu cea dintre Timiæoara æi Bucureæti.

Timiæul este traversat de douã drumuri europene, E 70, care intrã în åarã dinspre Serbia-Muntenegru pe la Punctul de Frontierã Moraviåa æi face legãtura, prin Timiæoara, cu sudul åãrii æi cu Bucureæti, respectiv E 671, care face legãtura între Timiæoara æi Arad, iar mai departe, prin Vama Nadlac, cu Ungaria.

De asemenea, judeåul Timiæ este strãbãtut de drumurile naåionale: Timiæoara – Sânnicolau Mare, Oraviåa – Moraviåa, Lugoj – Bocæa – Reæiåa, Lugoj – Fãget – Ilia.

Judeåul beneficiazã de o climã temperatã de tranziåie, cu influenåe submediteraneene ceea ce determinã ca temperatura medie anualã sã fie peste 10 ˚C, chiar dacã excepåional au fost înregistrate temperaturi maxime de 41 ˚ C (16 august 1952) æi minime de -35 ˚C (în 29 ianuarie 1963).

Din punct de vedere al reliefului, judeåul are douã treimi din teritoriu acoperite cu câmpii traversate de râurile Timiæ, Bega æi Bârzava. La est câmpia se ridicã blând

printre dealurile acoperite de vii æi livezi spre înãlåimile medii ale Munåilor Poiana Ruscã, culminâd cu Vârful Padeæ (1374 m).

La 1 ianuarie 2003 populaåia judeåului era de 662.209 locuitori, peste 60% dintre aceætia locuind în zona urbanã, reprezentatã de douã municipii – Timiæoara (308.885) æi Lugoj, precum æi cinci oraæe –Sânnicolau-Mare, Jimbolia, Buziaæ, Fãget

æi Deta, respectiv 75 comune, cuprinzând 317 sate.

Din punct de vedere al structurii etnice 83,4% dintre locuitorii judeåului sunt români, 7,5% maghiari, 2,4% rromi iar 2,1% germani æi alte naåionalitãåi. Structura religioasã a populaåiei este de 78% persoane de religie ortodoxã, 10,6% de religie romanã-catolicã, 4,2% de religie penticostalã, 1,9% de religie reformatã æi 4,4% alte religii.

„Aceeaæi Mãrie, însã cu altã pãlãrie”

La nouã luni de la inundaåiile abãtute asupra localitãåilor Ionel, Otelec, Cruceni æi Foieni am hotãrât sã revedem judeåul Timiæ, de aceastã datã pentru a realiza un reportaj în care sã cuprindem toate sectoarele poliåiei de frontierã timiæene.

Aæadar, am început prima noastrã zi la sediul Sectorului Poliåiei de Frontierã Deta, situat în localitatea cu acelaåi nume, în Câmpia Banatului, la 40 km sud de Timiæoara æi la 7,5 km nord de frontiera cu Serbia-Muntenegru. Zona este traversatã de Râul Bârzava, de la est la vest, æi de Timiæ pe direcåia

nord-sud vest. În zona de

responsabilitate se gãsesc 15 localitãåi cu æase primãrii æi æase posturi de poliåie.

Sectorul are o dezvoltare de front de 44, 150 km, din care 37 km pe uscat iar restul pe apã. La sediul sectorului l-am întîlnit pe comisarul Gheorghe Polimaru, care

åine locul æefului de sector, întrucât aceastã funcåie este vacantã. Din cei æapte ofiåeri, 66 de agenåi æi opt pfac, 70% locuiesc

în Timiæoara. Aceætia, neavând asigurat transportul, fac naveta aproape zilnic pe cont propriu, situaåia fiind similarã tuturor sectoarelor din judeå.

Chiar dacã sectorul Deta deåine frontierã externã UE, mare ne-a fost mirarea sã observãm cã, dintre cele douãzeci de maæini câte avea sectorul, doar un aro æi o autospecialã Volkswagen funcåionau, restul autoturismelor urmând sã fie casate.

De asemenea, aici nu existã nici mãcar un fax, iar cele douã calculatoare abia se miæcã. Comunicarea în timpul serviciului este aproape imposibilã din cauza staåiilor de emisie-recepåie care au acumulatorii uzaåi. Chiar dacã sunt ceva probleme cu åinuta noilor încadraåi din sursã externã, comisarul Gheorghe Polimaru sperã ca pânã în luna martie, când vor veni experåii strãini, aceastã problemã sã fie rezolvatã iar întreg personalul sã dovedeascã o bunã pregãtire.

În cursul anului trecut, la nivelul sectorului au fost întocmite 16 lucrãri penale, dintre care 14 pentru migraåie ilegalã, în care au fost reåinute 24 de persoane æi douã pentru furt æi infracåiuni la regimul circulaåiei, fiind aplicate 474 contravenåii.

Precara dotare este completatã de profesionalismul poliåiætilor de frontierã æi buna cooperare din zona de responsabilitate

cu populaåia.Pentru a surprinde un echipaj al

sectorului la lucru ne-am îndreptat spre ieæirea din localitatea Denta, unde i-am întâlnit pe agentul æef adjunct Dumitru Baciu æi agentul Gabor Æanta. Sfidând temperatura de minus 5-6 ˚C, aceætia executau post control pe comunicaåie neavând, cum existã pe frontiera de est, nici un autoturism în care sã se mai încãlzeascã din când în când. Veniserã cu trenul pânã în Gara Denta, unde efectuaserã un control iar acum îæi executau serviciul pe comunicaåii.

Reportaj

INSPECTORAT CU DUBLÃ FRONTIERÃ


Sectorul de la limita judeåului

Am mers apoi la Sectorul PF Moraviåa, situat la o distanåã de 60 km de municipiul Timiæoara, fiind cel mai sudic sector al inspectoratului. Acesta se învecineazã cu

SPF Oraviåa, din cadrul IJPF Caraæ-Severin, iar în partea dreaptã cu SPF Deta. Are în zona de responsabilitate 19 localitãåi, iar din cei 38, 18 km dezvoltare de front, 739 de metri sunt pe apã.

Æeful de sector, comisarul Marian Croitoru, a fost numit în urmã cu douã luni la comandã. De la acesta am aflat cã sectorul acåioneazã pe douã mari direcåii de activitate: zona verde - cu misiunea de supraveghere a frontierei de stat æi PPF Stamora –Moraviåa, cu douã specificuri Rutier æi Feroviar.

Problema deficitului de personal s-a rezolvat, iar personalul încadrat din sursã externã trebuie sã acumuleze în perioada urmãtoare toate deprinderile practice ale specificului muncii la acest sector. Æi aici, cam 80% din personal vine la serviciu din Timiæoara cu mijloace proprii.

Dotarea sectorului este oarecum similarã celei a SPF Deta. Ca mijloace de transport, sectorul are douã microbuze Volkswagen, folosite cu preponderenåã pe comunicaåii æi o autospecialã cu termoviziune, iar clãdirea sectorului este singura din localitate care nu are gaze.

Planificarea în serviciu a personalului,

dupã cum ne spunea æeful sectorului, se face de cãtre æeful de turã æi se executã în regim de 12 cu 24, 12 cu 48 de ore. O problemã o constituie faptul cã nu toåi lucrãtorii sunt suficient de bine pregãtiåi pentru a lucra în punct, astfel cã rotirea turelor la punct este dificilã.

La nivelul sectorului, în cursul anului trecut, au fost 133 de lucrãri penale æi 730 de contravenåii. Numeroasele rezultate în plan operativ se datoreazã æi existenåei punctului de frontierã.

Din evenimentele de frontierã, s-a constatat cã persoanele care intenåioneazã în prezent sã treacã fraudulos frontiera de stat sunt, de regulã, cetãåeni români returnaåi sau cetãåeni din Republica Moldova care încearcã sã ajungã în statele Uniunii Europene. Aceætia obåin informaåii referitoare la traseul de urmat, apoi se deplaseazã în localitãåile din zona de frontierã, de unde îæi continuã deplasarea pe jos. De multe ori se apeleazã la cãlãuze plãtite, care cunosc foarte bine terenul æi au legãturi cu persoane din statul vecin.

Numai anul acesta poliåiætii de frontierã au reåinut 20 de persoane în încercarea de trecere frauduloasã a frontierei de stat.

Existenåa unui punct de trecere în zona de responsabilitate, la frontiera cu Serbia-Muntenegru, PPF Stamora-Moraviåa, ne-a determinat sã facem o scurtã oprire pentru a vedea cum se desfãæoarã activitatea colegilor noætri de aici. Æeful de sector, împreunã cu æeful de turã, subinspectorul Valerian Dragomir, ne-au prezentat punctul æi specificul acestuia. Astfel, se

lucreazã pe patru benzi pe sens pentru persoane, pentru tiruri existând o bandã comunã pe sensul de intrare pentru intrare-ieæire. Câte doi agenåi pe fiecare sens, un dispecer, un lucrãtor la pazã æi æeful de grupã compun personalul ce verificã legalitatea documentelor la 160-170 de camioane æi 100 de cãlãtori cât înregistreazã traficul mediu zilnic.

Majoritatea cãlãtorilor sunt sârbi æi români; pentru cetãåenii sârbi se pot acorda vize în punct, dar numai în cele câteva cazuri expres enumerate. Camioanele transportã în general alimente,

materii prime, materiale de construcåii sau autoturisme, în special Dacia Logan. Controlul feroviar se face prin intermediul unor taloane care sunt completate de cãtre cãlãtori, acestea fiind verificate apoi de poliåiætii de frontierã æi în cele din urmã implementate.

Chiar dacã la nivelul întregului sector au fost obåinute de fiecare datã rezultate foarte bune, se impune o dotare mai performantã iar colegii de aici doresc sã aibã la dispoziåie metode de recompensare a informatorilor, pentru încurajarea acestora æi atragerea la o mai bunã cooperare, întrucât în lupta cu migraåia ilegalã munca de informaåii stã la baza muncii de poliåie.

Fostul tãrâm de sub ape

Am încercat apoi sã o luãm pe acelaæi traseu de acum nouã luni, când am dorit sã fim alãturi de poliåiætii de frontierã afectaåi de inundaåii din localitãåile Ionel, Otelec, Cruceni æi Foieni. Urmãtoarea oprire a fost în zona de responsabilitate a SPF Cruceni,

zonã puternic afectatã de inundaåiile din primãvara anului trecut.

Exact în locul în care anul trecut am fost nevoiåi sã înlocuim maæina cu barca, am fost opriåi de poliåiætii de frontierã - agent-æef Marian Dragu æi agent Albert Vigh. Gospodãriile acestor colegi fuseserã afectate de inundaåii în cursul anului trecut. Casa lui Albert Vigh, “cel mai norocos” dintre ei, deæi îi fusese afectatã puternic de inundaåii, reuæise sã se åinã pe picioare dar, datoritã infiltraåiilor apei nu mai prezintã aceeaæi siguranåã. Datoritã acestui fapt, nu a fost ajutat cu reconstrucåia casei întrucât fondurile au fost destinate doar celor care aveau casele prãbuæite. Lui Marian Dragu, cãruia îi fusese dãrâmatã casa, i-a fost fãcutã o alta, dar din lem. Poate ghinionul poliåistului sau faptul cã aceasta

nu a fost prevãzutã inåial cu sobã, ci doar cu centralã a fãcut ca hornul improvizat în fugã de firma constructoare sã determine aprinderea acesteia. Totuæi, vigilenåa lui, a fãcut sã audã trosnind focul în perete æi astfel sã salveze casa, reuæind sã stingã incendiul în timp util. A fost nevoit sã refacã


doar un perete æi o parte din acoperiæ. Luându-ne rãmas bun de la aceæti colegi æi trecând pe lângã celebra cruce de sub ape am ajuns la sediul Sectorului Cruceni. Aici l-am întâlnit pe comisarul Alfredi Apetrei, înlocuitorul la comandã, care ne-a pus în temã cu situaåia sectorului. Pânã în anul 2000, sectorul a funcåionat ca æi companie de grãniceri, asigurând paza æi controlul frontierei, precum æi controlul persoanelor æi mijloacelor de transport ce treceau frontiera prin douã puncte de mic trafic Foeni I æi Foeni 2, actualmente închise în urma introducerii vizei de intrare între România æi Serbia-Muntenegru.

Localitatea Cruceni, unde se aflã sediul sectorului, face parte din comuna Foeni æi se aflã în sud-vestul judeåului, pe malul

drept al râului Timiæ. Zona de competenåã a sectorului are o dezvoltare de 33,7 km, la frontiera cu Serbia-Muntenegru æi se aflã în Câmpia Timiæului.

Activitatea în zona de responsabilitate se desfãæoarã cu trei autoturisme: un Volkswagen Transporter, o Dacie æi un Aro. Ar fi necesar ca fiecare turã sã aibã câte un autovehicul, astfel încât sã poatã interveni la soluåionarea problemelor ivite. Totodatã, o autospecialã cu termoviziune este la fel de necesarã. Serviciile se fac prin patrulare, uneori æi în 3-4 trimiteri atunci când condiåiile meteo impun. Greutãåi mari sunt întâmpinate æi datoritã transportului personalului la æi de la serviciu, datorat lipsei mijloacelor de transport în comun, cadrele fiind nevoite sã se deplaseze cu autoturismele proprietate personalã.

Calculatoarele din dotare sunt din generaåia Pentium I, iar faxul este achiziåionat din bani proprii. Mijloacele de legãturã sunt aproape inexistente datoritã eternei probleme cu acumulatorii staåiilor de emisie-recepåie. Consumabilele, cum ar fi hârtia, tuæul, dosarele æi altele

se asigurã din fonduri personale, cu toate cã uneori nu ai timp sã-åi faci serviciul din cauza numãrului mare de documente care trebuie fãcute.

C o o p e r a r e a este foarte bunã, mai ales cu persoanele din zonã, asta æi datoritã acåiunilor

din timpul inundaåiilor, când poliåiætii de frontierã au acåionat pentru salvarea de vieåi æi bunuri ale oamenilor. Chiar dacã administraåia localã ar trebui sã întreåinã semnele de frontierã, inexistenåa fondurilor determinã amânarea acesteia.

În ceea ce priveæte situaåia operativã, în cursul anului trecut au fost reåinute 12 persoane în încercarea de trecere frauduloasã a frontierei

de stat, dar cele mai multe fapte ilegale au fost în domeniul braconajului æi al transporturilor.

Dorind sã prezentãm cititorilor care este situaåia poliåiætilor de frontierã afectaåi de inundaåii, am fotografiat câteva dintre casele nou construite. Am aflat cã ei au primit ajutoare de la inspectorat, pe categorii de personal, inclusiv de la IPA æi CNP. Totuæi, personalul civil æi sergenåii angajaåi nu au putut beneficia de ajutoare din partea ultimelor douã instituåii întrucât nu pot

fi membrii ale acestora.Statul s-a preocupat de toåi cei cãroroa

li s-au dãrâmat casele în urma inundaåiilor construind pentru fiecare, în funcåie de familie æi de numãrul de copii, locuinåe cu câte una, douã sau trei camere. Au rãmas fãrã ajutor doar cei cãrora nu li s-au dãrâmat dar au pereåii crãpaåi æi acestea nu sunt deloc sigure. Poate, totuæi, în viitor se va gãsi un ajutor æi pentru aceætia.

Chiar dacã majoritatea caselor sunt din bolåari æi schelet metalic, au fost câteva case construite din lemn, ceea ce a stârnit nemulåumiri întrucât toåi æi-ar fi dorit case mai sigure având în vedere cã patru case din lemn nou construite au avut deja probleme, aprinzându-li-se acoperiæul datoritã focului din sobã.

Cel mai vestic sector al åãrii

Pe drumul plin de gropi de la Sânnicolau la Beba Veche am fost opriåi de agentul æef adjunct Laurenåiu Vlãscean æi agentul Ioan Roncov, în localitatea Dudeætii Vechi. Poliåiætii de frontierã executau timp de trei

ore un post control. Dupã ce aceætia ne-au “citit” intenåiile prietenoase, ne-au îndrumat cãtre sediu sectorului. Astfel, am ajuns în cea mai de vest clãdire din cea mai vesticã localitate de pe teritorilul åãrii. SPF Beba Veche a funcåionat pe rând ca pichet de grãniceri, companie de grãniceri æi detaæament de grãniceri, iar ulterior, din 2000, sector al Poliåiei de Frontierã.

Sectorul este unul de tip II; în cadrul acestuia existã Punctul de Trecere a Frontierei de Mic Trafic Vâlcani, prin care, momentan, datoritã introducerii sistemului de vize cu Uniunea Serbia-Muntenegru, nu

se mai efectueazã treceri.La sector am fost întâmpinaåi de

comisarul Relu Popescu, înlocuitor la comanda sectorului, care lucreazã de 20 de ani la aceastã structurã, indiferent cum s-a numit ea. Acesta ne-a prezentat situaåia operativã din sector: trei evenimente cu tentativã de ieæire ilegalã din åarã æi douã evenimente prin reåinerea la intrarea în România dinspre Ungaria. Majoritatea contravenåiilor au fost constatate la procedurile privind accesul în fâæia de protecåie.

Ca dotãri, în afarã, de un Volkswagen transporter æi un Aro folosite, mai sunt alte æase autoturisme Aro care, din cauza consumului mare, sunt trase pe dreapta. Staåiile nu prea funcåioneazã iar lucrãtorii au achiziåionat din fondurile lor un fax æi o imprimantã. Aparatul Midi Binokite este defect, la fel ca æi una din cele trei staåii Matra.

Reportaj


Personalul locuieæte în majoritate în Sânnicolau, iar naveta se executã cu autobuzele ce aparåin unor fabrici din zonã sau cu mijloace personale. O turã este formatã din 7-8 oameni, având cam douã elemente în raion.

De la comisarul Ion Andrei, ofiåer la sprijin misiuni, am aflat cã la nivelul sectorului s-au primit programe de pregãtire pentru noii angajaåi din sursã externã, dar numai pentru primii. Pregãtirea lor a fost dificilã din cauzã faptului cã angajãrile s-au fãcut în valuri. Acum aceætia sunt la curs, urmând ca, dupã trei luni, sã vinã la sector sã lucreze. A fost o persoanã care s-a retras, iar din cei rãmaæi sunt foarte mulåi care au fãcut facultãåi cum ar fi jurnalism, medicinã veterinarã, informaticã, mecanicã. Æi aici problema åinutei este similarã celorlalte sectoare.

Însoåiåi de comisarul Relu Popescu am dorit sã parcurgem distanåa de aproape un km care desparte sectorul de Triplex Confinium. Acesta este situat la intersecåia frontierelor României cu Republica Ungarã æi Uniunea Serbia-Muntenegru. Zona de competenåã se aflã în Câmpia æi Lunca Mureæului de vest, predominante fiind terenurile agricole. Tot aici sunt æi douã zone petroliere: Parcul de sonde Pordeanu æi Parcul de sonde Valcani.

Lângã sector, la sfâræitul lunii mai se organizeazã acåiuni cultural-sportive cu localitãåile din zonã æi corespondentelor acestora din åãrile învecinate.

Sectorul cel mai activ din cadrul inspectoratului

La sediul SPF Sânnicolau Mare am stat de vorbã cu æeful de sector, comisarul-æef Ioan Vasile, care ocupã aceastã funcåie

din mai 2004. Are în subordine punctul poliåiei de frontierã Cenad, deschis traficului i n t e r n a å i o n a l . Sectorul are sediul în oraæul cu acelaæi nume, situat în nord-vestul judeåului Timiæ, cu o întindere de 37,6 km, din care 22,5 pe râul Mureæ.

Sectorul este încadrat în proporåie de 93%, urmând ca încadrarea sã se facã sutã la sutã cu noii angajaåi din sursã externã. Æeful sectorului afirmã cã se vede o diferenåã între agenåii proveniåi de la æcoala din Oradea æi cei din încadrare directã, primii fiind mai receptivi, aceætia ætiu ceea ce vor lucra efectiv, faåã de ceilalåi care cred cã munca de poliåist de frontierã înseamnã doar serviciul în tonetã. Doi dintre aceætia chiar au descoperit douã paæapoarte false, iar trei fete au dorit sã vinã sã lucreze în timpul cât sunt la curs, venind la sector æi cerând sã execute servicii.

SPF Sânnicolau are în dotare douã Volkswagen-uri æi o autospecialã cu termoviziune, dar care este defectã de cinci luni. Aparatul SOPHIE are acumulatorii uzaåi, iar cu cele douã MBK-uri nu se poate vedea la distanåã mare datoritã micilor defecåiuni pe care le au, iar piese de schimb nu se gãsesc.

Infracåiunile cu care se confruntã sunt cele din domeniul migraåiei ilegale, contrabandei sau braconajului, precum æi cele specifice punctelor de trecere: falsuri, substituiri de persoane, trafic de maæini.

Cooperarea cu partea maghiarã este foarte bunã, fiind planificate întâlniri lunare sau ori de câte ori se impune. De asemenea, se executã æi misiuni în cooperare cu aceætia la frontiera verde precum æi schimburi de informaåii.

Accesul la linia de frontierã pe malul Mureæului este îngreunat, chiar inaccesibil în unele locuri din cauza vegetaåiei æi a revãrsãrilor frecvente de ape. Un alt inconvenient este lipsa drumurilor amenajate cãtre linia de frontierã, multe dintre acestea, care sunt perpendiculare pe linia de frontierã, având legãturi cu cele din statul vecin.

În drumul spre PPF Cenad, am fãcut un ocol pe malul Mureæului, unde i-am întâlnit pe agentul Ciprian Iosup æi sergentul Marcel Rada, ce patrulau pe malul râului, mal propice infracåiunilor de contrabandã. Aici s-ar impune, pentru o mai bunã supraveghere a cursului de apã, folosirea unor ambarcaåiuni fluviale.

PPF Cenad, renovat în anul 2004, când s-a trecut de la programul de 8 ore

pe zi la cel non-stop, este singurul punct din judeå la frontiera cu Republica Ungarã. Personalul este repartizat, din punct de vedere numeric æi al planificãrii pe tip de misiuni, de cãtre SPF, unde sunt prevãzute patru ture unice, din care se asigurã personalul necesar atât pentru punct cât æi pentru frontiera verde, prin planificarea æefului de turã. Singura persoanã destinatã distinct pentru

punct este æeful de punct, în persoana comisarului-æef Gheorghe Ciobanu.

Acesta ne-a prezentat situaåia operativã, astfel cã am aflat cum în cursul anului 2005 au fost descoperite 88 de infracåiuni æi aplicate 928 de contravenåii, în timp ce, de la începutul anului, au avut loc æapte infracåiuni æi aplicate 24 de contravenåii.

Dinamica persoanelor prin punct este de 3000-3600 persoane în prima jumãtate

a sãptãmânii, crescând pânã la 4500-4600 în cea de-a doua. Cam 50% dintre aceætia sunt români, iar ceilalåi austrieci, germani, care au rude sau afaceri în România. De asemenea, la sfâræitul sãptãmânii sunt mulåi români care merg la ski în Austria.

În legãturã cu noua lege 248/2006 existã unele probleme legate de minori care tranziteazã punctul pentru cã nu se explicã foarte bine situaåia însoåitorilor, creându-se diferite speåe destul de complicate. Totuæi, se pare cã ea a adus o uæurare a muncii poliåistului de frontierã, datoritã faptului cã nu mai sunt implementaåi cetãåenii cu termenul de æedere depãæit.

Sectorul de tip I cu altfel de tonete

SPF Jimbolia este continuatorul fostului Batalion 44 Grãniceri æi al PCTF Jimbolia, unitãåi care au fost înfiinåate în 1956, respectiv 1970 æi care au asigurat în mod independent, primul paza iar cel de-al doilea controlul trecerii frontierei, într-o perioadã deosebit de complexã, ce æi-a avut apogeul între anii 1975-1989. Aceastã perioadã de tristã amintire, în care cele douã structuri au fost considerate


principalele instrumente ale sistemului comunist menite sã împiedice dreptul la liberã circulaåie, a marcat totuæi o perioadã de eforturi æi sacrificii din partea unui numãr însemnat de cadre æi militari în termen. Situat în câmpia Torontalului, la frontiera cu Uniunea Serbia-Muntenegru, SPF Jimbolia se întinde la frontierã pe 43,64 km, sediul fiind în localitatea Jimbolia, localitate ce îæi are rãdãcinile în secolul al XII-lea, odatã cu venirea ævabilor din nordul Bucovinei.

Turistic, zona reprezintã interes din punct de vedere al agriculturii, numeroæi oameni de afaceri manifestându-æi interesul pentru calitãåile solului æi subsolului, care conåine un soi deosebit de argilã.

Æeful sectorului, comisarul-æef Liviu Nichita, împreunã cu adjunctul sãu, inspectorul principal Valericã Buzatu, ne-au fãcut prezentarea sectorului æi a situaåiei din zona de responsabilitate. Astfel, în subordinea acestuia, se aflã PPF Jimbolia, deschis atât traficului rutier cât æi feroviar æi, bineînåeles, frontiera verde. Dotarea sectorului este æi aici destul de precarã. Cele patru autoturisme aro folosite la turã consumã foarte mult æi, de aceea, sunt folosite cu precauåie. Singurele mijloace noi sunt douã microbuze

Volkswagen pentru transportul efectivelor, un aparat de vedere pe timp de noapte, o Midi Binokite, douã lãmpi UV æi douã endoscoape flexibile.

Din punct de vedere logistic, SPF Jimbolia nu a mai avut asigurate fonduri financiare pentru lucrãri de reparaåii capitale, reparaåii curente sau întreåinere din anul 1995, cele puse la dispoziåie pânã în prezent fiind total insuficiente æi nu asigurã în nici un fel condiåii optime de muncã specifice mileniului al III-lea sau fazei de integrare în U.E. Din punct de vedere al personalului, trebuie menåionat cã media de vârstã este destul de tânãrã, aproximativ 30 de ani. Procentual, se poate aprecia cã, la momentul respectiv, este asigurat 98% ofiåeri æi 85% agenåi.

Situaåia operativã a anului 2005 a marcat o scãdere comparativ cu anul 2004, fapt datorat eforturilor depuse de personalul sectorului æi concepåiei în care s-a realizat acest efort. Astfel, au fost 41 evenimente de frontierã, cu 80 de persoane atât în punct cât æi la frontiera verde, cazuri de migraåie ilegalã, maæini furate sau falsuri æi substituiri de persoane. La contravenåii situaåia stã astfel: 297 de sancåiuni aplicate în cursul anului trecut.

Trebuie semnalat faptul cã, datoritã caracteristicii muncii desfãæurate pânã în anul 1989, existã, încã, reticenåe din

partea populaåiei în sprijinirea activitãåii Poliåiei de Frontierã, atragerea acestora la acåiuni comune fiind destul de dificilã. Este de remarcat cooperarea din ce în ce mai bunã æi mai eficientã, atât cu celelalte structuri ale MAI, cât æi cu organele administraåiei locale.

La nivelul sectorului se apreciazã cã, ultimii ani, ce au marcat o perioadã de reforme profunde în cadrul întregii poliåii de frontierã, au constituit, din pãcate, æi o

perioadã în care atenåia a fost orientatã mai mult spre frontiera de est, ca viitoare frontierã externã, neluîndu-se în calcul cã æi frontiera cu Uniunea Serbia-Muntenegru va deveni tot frontierã externã. Aceastã realitate a cauzat serioase rãmâneri în urmã. Totodatã, se apreciazã cã doar prin devotamentul personalului, acest deficit nu se poate soluåiona, fiind nevoie de intervenåia IGPF, singura structurã care poate sã asigure în prezent diferenåele pronunåate care existã între structurile operative din aceastã zonã de frontierã æi cele similare de la frontiera cu Republica Moldova sau Ucraina.

Dupã ce ne-au fost expuse toate problemele cu care se confuntã, am plecat spre PPF Jimbolia, unde am fost aæteptaåi de subinspectorul Petru Croitoru, înlocuitorul la comanda punctului. Am putut afla astfel cã într-o turã sunt planificaåi 6-7 lucrãtori, de cãtre æeful de turã, care lucreazã în 24 de ore aproximativ cu câte 180 de persoane æi 100 de autoturisme la intrare/ieæire din åarã, din care aproape 60 sunt camioane. La sfâræitul sãptãmânii numãrul acestora creæte deoarece la vecinii maghiari sunt închise trecerile apropiate dinspre ei spre Uniunea Serbia-Muntenegru.

Problemele cu care se confruntã punctul sunt legate de dotare. Încã nu au fost construite tonete, astfel cã lucrãtorii lucreazã în spaåiile amenajate de pe artere ce fac parte din construcåia clãdirii.

Un sector lung

Lãsând în urmã Jimbolia, ne-am îndreptat cãtre SPF Lunga, situat în localitatea cu acelaæi nume. Aceasta face parte din comuna Comloæu Mare iar poliåiætii de frontierã trebuie sã acopere o zonã cu o dezvoltare de 33,4 km. Zona de responsabilitate se aflã în Câmpia Mureæului, având depresiunile lãsate de vãile Galatca æi Soltur, care au secat,

pe traseul lor amenajându-se canale de colectare a apelor în perioade excesive de umiditate.

Însoåiåi de æeful sectorului am mers pânã la punctul de mic trafic Lunga, unde i-am întâlnit pe æeful de turã, subcomisarul Lucian Bucovinean æi agentul Valeriu Dumitrache, care supravegheau frontiera pe aceastã direcåie.

La sediul sectorului am stat de vorbã cu ofiåerii prezenåi, care ne-au expus problemele întregului personal. Dotarea este formatã dintr-un Volkswagen Transporter æi douã Aro, cu care se executã serviciul în raionul de responsabilitate. Nu existã decât o Midi Binokite, iar staåiile funcåioneazã foarte slab. Personalul locuieæte în majoritate în Timiæoara sau Jimbolia, iar transportul se face cu autoturismele proprietate personalã deoarece nu existã alt mijloc de transport. Se pare cã niciodatã sectoarele de tip II nu au avut vreun mijloc de transport pus la dispoziåie pentru transportul acestora.

Ca situaåie operativã, sectorul a avut 13 evenimente de frontierã, cu 25 de persoane implicate, douã lucrãri penale pe linia circulaåiei, un autoturism cu numere de înmatriculare false æi trei furturi. Majoritatea contravenåiilor sunt aplicate la Legea 243 privind pãtrunderea în fâæia de protecåie sau la transporturi fãrã documente. Populaåia a început sã

Reportaj


aibã încredere în poliåiætii de frontierã, prin comparaåie cu anul precedent când nu prea cooperau. Se organizeazã acåiuni comune æi cu celelalte structuri ale MAI æi se coopereazã destul de bine cu instituåiile administraåiei locale. În ciuda dotãrii precare, prin munca întregului efectiv æi sacrificiul acestora se reuæeæte stãpânirea situaåiei operative din sector.

În prezent se constatã un nou model de acåiune al celor care vor sã treacã fraudulos frontiera. Aceætia vin în grupuri de câte douã-trei persoane æi sunt ghidaåi prin telefon de alte persoane de pe teritoriul vecin, evitând astfel sã întrebe populaåia din zonã.

Sunt æi ceva dificultãåi legate de migraåia ilegalã sau traficul de persoane. Existã localitãåi de frontierã în care locuiesc foste cãlãuze, care se pot activa oricând. Chiar în cursul anului trecut a fost desfiinåatã o reåea de cãlãuze.

O altã nemulåumire ridicatã se referã la sistemul de acordare a îngrijirii în cazul în care se îmbolnãveæte un poliåist de frontierã. Acesta este nevoit sã se deplaseze 40 km pânã la sediul inspectoratului, pentru a se prezenta la medicul inspectoratului chiar dacã în mod normal ar trebui ca medicul de familie sã vinã la pacientul bolnav. De asemenea, ar trebui sã i se ofere poliåistului de frontierã din localitãåile depãrtate inspectoratului sã se înscrie la orice medic de familie din localitate æi sã poatã beneficia de reåete compensate.

Cel de-al doilea aeroport

ca mãrime din åarã

Aeroportul Internaåional Timiæoara “Traian Vuia” a fost înfiinåat în 1935, iar în perioada 1964-1976 a fost utilizat doar pentru traficul intern de pasageri, iar din 1980 s-a deschis traficului internaåional. În 1982 s-a aprobat deschiderea æi funcåionarea PPF Aeroport Timiæoara. În prezent, dupã cum am aflat de la æeful de punct, subcomisarul Eugen Cãlin Popa, îæi desfãæoarã activitatea pe aeroport opt companii aeriene æi æapte agenåii transport mãrfuri, având o medie pe zi de aproximativ 50 curse internaåionale de persoane æi douã curse cargo æi curierat, adicã 800 de pasageri zilnic, din care aproape 60% sunt oameni de afaceri din întreaga lume.

Cei 25 de lucrãtori sunt împãråiåi în douã ture, care trebuie sã asigure traficul în 24 de ore. Astfel, ziua sunt 7 agenåi plus un ofiåer iar noaptea 3-4 agenåi plus un ofiåer pe turã, dar cu greu fac faåã fluxului de cãlãtori. Ar fi nevoie de aproximativ 13-14 lucrãtori pe fiecare turã.

Zona supusã regimului de control a poliåiei de frontierã este suprafaåa aeroportului, cu platformele, imobilele æi instalaåiile aferente, în practicã peste 203 hectare dispuse în jurul Aeroportului "Traian Vuia", ceea ce face imposibilã acoperirea întregii zone cu personalul actual.

La specificul Cargo, volumul activitãåilor este în continuã creætere odatã cu sporirea volumului de marfã transportatã, respectiv în jur de 30.000kg marfã.

În statul de organizare nu sunt prevãzute anumite funcåii absolut necesare, cum ar fi cea de adjunct, ofiåer CIT, CTP, CTS sau CP. Pe lângã acestea, lipsesc aproximativ 40 de funcåii de agenåi ce ar trebui sã asigure posturile necesare pentru buna desfãæurare a activitãåii la nivelul cerinåelor UE.

Datoritã faptului cã majoritatea curselor sunt dinspre æi spre Uniunea Europeanã, nu s-au întâmpinat probleme deosebite în domeniul falsurilor. Singurele probleme sunt cele create de cetãåenii din Republica Moldova, care doresc sã plece ilegal spre åãrile Europei æi se prezintã la control cu falsuri foarte bine fãcute.

Referitor la dotare, problemele sunt ridicate de tehnica de calcul æi faptul cã nu sunt conectaåi la reåeaua metropolitanã, verificãrile efectuându-se foarte greu. Cooperarea cu celelalte instituåii din aeroport este în parametrii optimi, aæa cã din acest punct de vedere nu sunt

probleme.Î n d e p l i n i n d

toate obiectivele propuse cu prilejul acestui reportaj æi reuæind sã trecem pe la toate unitãåile din subordinea inspectoratului , ne-am înapoiat cu gândul la vechiul proverb românesc cu privire la aceastã viitoare frontierã externã a UE, la fel cu cea de est, dar acoperitã, din punct de vedere al dotãrii, cu altã pãlarie.

În urma sesizãrii noastre fãcute Serviciului Integrare Europeanã æi Programe din cadul Inspectoratului General, referindu-se la dotarea poliåiætilor de la frontiera cu Serbia, æeful serviciului comisar de poliåie Andrei Voicu ne-a fãcut câteva precizãri:

Aspectele logistice privind dotarea mobilã a Poliåiei de Frontierã rezultã din Strategia de Securizare a Frontierei care este bazatã pe finanåare de la buget prin Planul Multianual de Investiåii æi finanåare prin programe

Phare. Documentele menåionate au fost transmise în repetate rânduri la structurile teritoriale ale Poliåiei de Frontierã.

Comisia Europeanã a aprobat fondurile iniåial pentru frontierele de nord æi est, ulterior æi pentru frontiera cu Serbia. Îîn prezent, în Memorandumul de finanåare 2005, prin care sunt prevãzute investiåii la frontiera cu Serbia, nu s-a semnat. Este de aæteptat ca în perioada 2007-2008 sã fie recepåionate dotãrile prevãzute în Programul Phare pentru frontiera cu Serbia.

Gabriel CRÃCIUNÆtefan ANDREESCU

Reåete tradiåionale regionaleBogracs - reåetã bãnãåeanã pentru

10 persoane

Ingrediente pentru 10 poråii: Carne porc - 1kg, carne viåel – 1kg, carne miel – 1kg, coaste vitã – 1kg, usturoi – 0,150-kg, ardei gras – 1kg, ceapã – 2kg, vin alb - 1 l, boia dulce – 0,010 kg, boia iute – 0,010kg, piper mãcinat – 0,010kg, ardei iute – 0,050kg, sare, vegeta, cimbru, coriandru, foi dafin, pastã tomatã, pãtrunjel verde – dupã gust, unturã – 0,300 kg.

Se pune într-un cazan (ciaun) untura. Se topeæte æi se adaugã coaste vitã, un strat carne amestecatã, un strat ceapã tocatã, ardei julien. Se continuã alternându-se straturile pânã la terminarea cantitãåilor.

Se adaugã vin (nu se pune apã æi nu se amestecã), usturoiul æi celelalte condimente. Se fierbe la foc mic 2 ore ca sã scadã.

Se serveæte cu cartofi nature sau mãmãliguåã, salatã, varzã proaspãtã sau murãturi asortate.

POFTÃ BUNÃ!Mulåumim domnului agent æef principal

Gheorghe Boghean, æeful popotei IJPF Timiæ, pentru talentul sãu de a da bucatelor un gust aparte æi, în acelaæi timp, pentru amabilitatea de a ne oferi secretul uneia dintre mâncãrurile tradiåionale bãnãåene, deæi domnia sa este la origine din Bucovina.

Documentar

#


Falsificarea paæaportului

FILÃ INFORMATIZATÃ VALABILÃ FILE INFORMATIZATE CONTRAFÃCUTE

VALABIL

FALS

FALS

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN TRANSPARENÅÃ FILIGRAN ORIGINAL

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN

TRANSPARENÅÃ FILIGRANE DIFERITE DE CEL ORIGINAL

FALS

FALS

CAPUL DE ACVILÃ DIN STEMA

ROMÂNIEI ESTE IMPRIMAT OFFSET

FRAGMENT DE STEMÃ DE PE

VERSOUL FILEI INFORMATIZATE

FALS

DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT OFFSET CUVÂNTUL «ROMANIA»

ESTE IMPRIMAT CU UN TIPAR PLAT

DESENUL DE FOND ESTE TIPÃRIT CU O IMPRIMANTÃ INKJETCUVÂNTUL «ROMANIA» ESTE REALIZAT CU O IMPRIMANTÃ INKJET

CAPUL DE ACVILÃ

DIN STEMA ROMÂNIEI

ESTE REALIZAT CU O

IMPRIMANTÃ INKJET

MICROTEXTUL FORMAT PRIN

REPETAREA CUVÂNTULUI

ROMÂNIA ESTE IMPRIMAT PE

LAMINATUL DE PLASTIC

MICROTEXTUL ESTE COPIAT DIRECT PE

SUPORTUL DE HÂRTIE

DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT OFFSET CUVÂNTUL «PASAPORT»

ESTE IMPRIMAT CU UN TIPAR PLAT

FALS

FALS

FALS

FALS

DESENUL DE FOND ÆI CUVÂNTUL « PASAPORT » ESTE REALIZAT CU O IMPRIMANTÃ INKJET

VALABIL

VALABIL

VALABIL

VALABIL

VALABIL


românesc model 1994

Pagini realizate cu sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF

FIÆÃ DE ALERTÃ

Vizualizare ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE FILÃ INFORMATIZATÃ VALABILÃ

Vizualizare ÎN LUMINÃ CU RAZE UV FILE INFORMATIZATE CONTRAFÃCUTE

FALS

FALS

FALS

FALS

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE UV PRIN TRANSPARENÅÃ FILÃ INFORMATIZATÃ VALABILÃ

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE UV PRIN TRANSPARENÅÃ FILE INFORMATIZATE CONTRAFÃCUTE

STEMA ROMÂNIEI VIZUALIZATÃ ÎN LUMINÃ

CU RAZE UVSTEMA ESTE IMPRIMATÃ PE

LAMINATUL DE PLASTIC

STEMA ROMÂNIEI VIZUALIZATÃ ÎN LUMINÃ CU RAZE UV

STEMA ESTE COPIATÃ DIRECT PE SUPORTUL DE HÂRTIE

FALS

VALABIL

VALABIL

VALABIL


Ætiri

Poliåiætii de frontierã au depistat un cetãåean român ce încerca sã comercializeze 257 flacoane de apã de toaletã inscripåionate sub diferite mãrci (Armani, Kenzo, Dolce & Gabbana) în valoare de peste 72.000 de lei, care s - au dovedit a fi contrafãcute

În ziua de 11 ianuarie a.c. poliåiæti de frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi din Detaæamentul de Intervenåie al IJPF Vaslui au executat o acåiune având drept scop combaterea contrabandei, comeråului ilicit æi, în special, cu produse contrafãcute.

În timpul acåiunii poliåiætii de frontierã

au oprit pentru control un autocar ce circula pe ruta Bucureæti - Iaæi. În bagajele unui cãlãtor, comerciant ieæean, poliåiætii de frontierã au descoperit 257 flacoane de apã de toaletã având inscripåionate pe ambalaj numele unor mãrci de renume, ambalaje însã de calitate inferioarã produselor originale. Având suspiciuni cu privire la originea acestor produse, în perioada 12.01 - 08.02.2006 poliåiætii de frontierã au identificat societatea din Bucureæti de la care ieæeanul a cumpãrat flacoanele æi au contactat titularii de marcã care în urma expertizãrii produselor au afirmat

cu certitudine cã sunt contrafãcute. Pentru sãvâræirea infracåiunilor de comercializare de produse contrafãcute, concurenåã neloialã æi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã poliåiætii de frontierã i-au întocmit dosar penal directorului respectivei societãåi bucureætene iar flacoanele în valoare de 72.460 RON au fost indisponibilizate în vederea confiscãrii.

Asupra altor doi cãlãtori, æi ei comercianåi ieæeni, poliåiætii de frontierã au mai descoperit o cantitate mare de bunuri, de aceastã datã fãrã documente de provenienåã, constând în principal în îmbrãcãminte, încãlåãminte æi bunuri de igienã personalã. Produsele, în valoare de 12.622 RON, achiziåionate de cei doi comercianåi ieæeni din diverse complexe comerciale din Bucureæti pentru comercializare în municipiul Iaæi, au fost indisponibilizate în vederea confiscãrii iar comercianåii au fost sancåionaåi contravenåional.

Mihai AMURÃRIÅEI,purtãtor de cuvânt al IJPF Vaslui

PARFUMURI CU MIROS DE... CONTRAFACERE

În urma unei acåiuni desfãæurate de poliåiætii de frontierã din cadrul D.P.F. Oradea, în cooperare cu efective din cadrul BCCO Oradea æi S.J.P.I. Bihor, finalizatã la P.T.F. Petea, jud. Satu-Mare, în seara zilei de 4 ianuarie a.c., pe sensul de ieæire din åarã, s-a prezentat conducând un automarfar marca Volvo, înmatriculat în judeåul Mureæ, Ciprian Marius M., de 31 de ani, încãrcat cu corpuri de mobilier pentru o firmã din Belgia.

La controlul de frontierã efectuat de cãtre echipa comunã de control Poliåie de Frontierã-Autoritatea Vamalã s-a constatat cã sigiliul

aplicat pe remorca TIR-ului nu prezenta urme de foråare, însã la o verificare mai atentã a exteriorului automarfarului s-a depistat cã, în spatele cabinei conducãtorului auto, cablul de fixare al prelatei a fost secåionat, fiind lipit de prelatã cu un adeziv special, fapt pentru care s-a trecut la efectuarea unui control total al mijlocului de transport æi încãrcãturii acestuia.

În urma controlului interior efectuat au fost depistate, ascunse între corpurile de mobilier destinate exportului, 60.960 pachete åigãri marca „LM” æi „West”, provenite din

diferite antrepozite fiscale (magazine în regim duty-free), în valoare de 219.456 RON.

Cu aceastã ocazie a fost întocmit un proces-verbal de constatare cu privire la întreaga cantitate de åigãri depistatã în mijlocul de transport, care a fost reåinutã de efectivele BCCO Oradea æi predatã în custodie Biroului Vamal Petea, cercetãrile fiind continuate pentru stabilirea întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspundere penalã a tuturor celor implicaåi în acest caz.

Mircea CHIOREAN

MOBILÃ DE LUX cu... FILTRU

În urma unei acåiuni pe linia combaterii traficului ilegal cu åigãri provenite din magazinele duty-free, poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali arãdeni au depistat, în mijloace de transport, printre care æi în douã autocare, ce intenåionau sã intre în România, aproape 14.000 pachete de åigãri netimbrate care urmau sã fie introduse în åarã, prin PTF Nãdlac. Marfa, în valoare totalã de aproximativ 47.700 RON (477 milioane ROL), a fost reåinutã în vederea confiscãrii.

Astfel, în seara de 19 februarie a.c., la PTF Nãdlac, echipa comunã de control formatã din lucrãtor vamal æi poliåist de frontierã, a

descoperit în cala unui autocar ce venea de la Madrid, cantitatea de 4.000 pachete de åigãri netimbrate, marcile Marlboro æi Marble, mãrfuri nedeclarate æi care depãæeau plafonul admis la trecerea frontierei. În urma verificãrilor ulterioare, s-a stabilit cã marfa aparåinea æoferilor autovehiculului – Alexandru K. (34 de ani), Lilian C. (37 de ani) æi Silviu B. (21 de ani).

În aceeaæi zi au mai fost descoperite în bagajele unor persoane, pe sensul de intrare în åarã, încã 3.580 pachete de åigãri ce depãæeau plafonul admis.

Cu o zi inainte, pe 18 februarie a.c.,

lucrãtorii vamali æi poliåiætii de frontierã arãdeni au descoperit, într-un autocar ce rula pe traseul Szeged – Arad, ascunse æi nedeclarate, în bagajele celor 12 pasageri aflaåi în autocar, aproximativ 6.000 pachete de åigãri, marcile Ronson, V.P., Assos, Monte Carlo, Marble, Raquel etc.

Având în vedere cã întreaga cantitate de åigãri, având o valoare în vamã de aproximativ 47.700 RON (477 milioane ROL), nu a fost declaratã la controlul vamal æi cã depãæea în fiecare caz plafonul admis, a fost reåinutã în vederea confiscãrii de cãtre autoritatea vamalã, conform prevederilor din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei (H.G. nr. 1114/2001)

Diana PROTOPOPESCU

Åigãri comunitare nedeclarate


Multitudinea de acte normative apãrute în ultimii ani prin care se doreæte o reglementare legalã a diferitelor domenii de activitate, modificãrile ce intervin ulterior în conåinutul acestora îngreuneazã, dacã nu sunt cunoscute, activitatea poliåistului de frontierã æi determinã un studiu permanent al legislaåiei, în primul rând pentru a avea informaåia actualizatã dar æi a fi în mãsurã sã o folosim corect în domeniul nostru de activitate.

Nu doresc sã creez impresia cã acest lucru nu se întâmplã în activitatea colegilor noætri însã vin în sprijinul pregãtirii analizând în acest articol un domeniu interesant æi anume cel al documentelor ce dau legalitate modului de efectuare a transporturilor rutiere în trafic internaåional iar pentru cã domeniul vizat este foarte vast în acest numãr voi analiza documentul de transport numit diagrama tahograf, mai precis care este baza legalã æi cât de legal este ca agentul poliåiei de frontierã sã verifice acest document.

Probabil cã vor fi susåinãtori „pro” dar æi „contra” verificãrii de cãtre poliåistul de frontierã a acestui document însã acest aspect indicã o anumitã stare de ambiguitate care în final va trebui clarificatã de cei în drept.

La data de 8.01.2003 a fost încheiat protocolul între Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã æi Autoritatea Rutierã Românã în baza cãreia s-a instituit Metodologia de control a legalitãåii modului de efectuare a transporturilor rutiere în punctele de trecere a frontierei de stat æi în zona de frontierã, prin care sunt inventariate æi indicate documentele care trebuie sã se afle la bordul vehiculelor rutiere înmatriculate în România sau strãinãtate, care efectueazã diferite tipuri de transport (persoane sau mãrfuri), documentele care urmeazã a fi verificate fiind prezentate în cele 10 anexe.

În anexele respective este indicat ca document care va fi verificat de cãtre poliåistul de frontierã æi diagrama tahograf, al cãrei rol æi conåinut este cunoscut de fiecare poliåist.

Deci un argument „pro” verificare. Baza legalã privind transporturile rutiere în România este O.U.G. 109/14 iulie 2005 prin care, la art. 56, punctul 3, se

indicã „controlul în trafic se efectueazã de cãtre personalul autoritãåii competente împuternicit în acest scop, împreunã cu ofiåeri/subofiåeri ai poliåiei rutiere sau ai poliåiei de frontierã dupã caz” iar faptele care constituie contravenåii de la art.58 æi sancåionate prin art. 59 se pot constata æi sancåiona conform art.60 litera b æi de poliåia de frontierã.

Avem tendinåa sã considerãm cã, dacã poliåistul de frontierã are competenåa datã de lege de a controla æi dacã situaåia impune sã aplice anumite sancåiuni contravenåionale atunci, coroborând æi cu prevederile din Metodologia de control, am fi în mãsurã sã verificãm æi diagrama tahograf sau existã cel puåin aceastã tendinåã.

Lucrurile par a se clarifica analizând prevederile O.G. nr.17 din 24.01.2002 privind stabilirea perioadelor de conducere æi a perioadelor de odihnã ale conducãtorilor vehiculelor care efectueazã transporturi rutiere în care la capitolul V, art. 13, punctul 2 se indicã „Ministerul Administraåiei æi Internelor are obligaåia sã sprijine, prin structurile Poliåiei Rutiere æi prin Poliåia de Frontierã, dupã caz, acåiunile de control efectuate de organele abilitate aparåinând Ministerului Transporturilor, Construcåiilor æi Turismului sau Ministerul Muncii, solidaritãåii Sociale æi Familiei, în trafic ori în punctele de trecere a frontierei”.

Art.14, punctul 2 din O.G.17/2002, explicã æi procedura: „deschiderea tahografului va fi menåionatã pe spatele uneia dintre foile de înregistrare, cu indicarea datei, a orei æi a datelor de

identificare referitoare la organul de control æi la instituåia cãreia îi aparåine aceasta”. Prin art. 15, din acelaæi act normativ identificãm faptele care constituie contravenåii, iar art. 17 indicã: „contravenåiile prevãzutã în prezenta ordonanåã se constatã æi se sancåioneazã de cãtre personalul cu atribuåii de inspecåie æi control din cadrul A.R.R. æi/sau de cãtre ofiåerii æi agenåii de poliåie…”

Constatãm cã nu mai sunt menåionaåi poliåiætii de frontierã. Continuând analiza, ne îndreptãm atenåia spre ordinul M.T.C.T. nr. 1061 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind activitatea de control al respectãrii perioadelor de conducere æi a perioadelor de odihnã ale conducãtorilor auto care

efectueazã transporturi auto, în care la art. 2 se menåioneazã: „Activitatea de control al respectãrii perioadelor de conducere æi a perioadelor de odihnã ale conducãtorilor auto care efectueazã transporturi rutiere, se va efectua de cãtre Autoritatea Rutierã Românã – A.R.R. care îndeplineæte proceduri proprii de control (art. 9) iar personalul cu atribuåii de inspecåie æi control al A.R.R. va fi æcolarizat privind cunoætinåele necesare despre tahograf æi file de înregistrare, precum æi cunoætinåele necesare

referitoare la reglementãrile în vigoare privind perioadele de conducere æi perioadele de odihnã ale conducãtorilor auto care efectueazã transporturi rutiere." (art.10)

Argumentele prezentate pot crea o stare de confuzie dar consider cã momentan atributul verificãrii diagramei tahograf revine conform legii reprezentanåilor Autoritãåii Rutiere Române – A.R.R., care posedã atât personal calificat cât æi pârghiile legale necesare æi a cãror prezenåã se face tot mai simåitã pe æoselele din zona de frontierã cât æi în punctele de trecere a frontierei de stat.

Ionel HOTNOGAÆcoala de Pregãtire a Agenåilor

Poliåiei de Frontierã „AVRAM IANCU” - Oradea

Argumente pro æi contra verificãrii

DIAGRAMEI TAHOGRAF


Azi æi mâine

n Dumitru POPESCU Corneliu BIRIUÅÃ

În contextul clauzei de salvgardare specifice privind aderarea la Uniunea Europeanã, România æi-a asumat obligaåia de a elabora æi prezenta un plan multianual unic, care sã permitã Uniunii sã monitorizeze progresele înregistrate în modernizarea infrastructurii æi echipamentelor la frontierã, pânã la aderarea la Schengen. În luna martie 2005, România a îndeplinit angajamentul asumat, prin elaborarea æi transmiterea cãtre Delegaåia Comisiei Europene, a Planului unic multianual de investiåii pentru securitatea frontierei 2005 – 2009.

Ulterior transmiterii Planului unic la Uniunea Europeanã, România s-a angajat sã actualizeze acest document, dupã revizuirea Planului de Acåiune Schengen æi renegocierea contractului încheiat cu EADS pentru realizarea æi implementarea Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF).

La Æedinåa de evaluare a activitãåii Poliåiei de Frontierã Române, desfãæuratã în data de 4 ianuarie a.c., la sediul IGPF, ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, a dispus actualizarea Planului unic multianual de investiåii în cursul lunii ianuarie 2006.

De la elaborarea Planului unic multianual de investiåii pentru securitatea frontierei, în luna martie 2005, æi pânã în prezent s-au desfãæurat o serie de activitãåi cu impact direct asupra acestui document, æi anume:

• în luna mai 2005, Ministerul Administraåiei æi Internelor a decis continuarea Contractului semnat în anul 2004 pentru realizarea æi implementarea Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF), cu condiåia evitãrii oricãror suprapuneri cu Programele PHARE în domeniul managementului frontierei;

• în perioada mai – august 2005 au avut loc analize comune între reprezentanåii MAI æi cei ai EADS, pentru a se stabili aria de cuprindere a contractului dintre cele douã pãråi æi condiåiile de realizare a SISF, astfel încât sã se evite suprapunerile menåionate;

• în perioada septembrie – noiembrie 2005, concluziile identificate ca urmare a analizelor comune au fost materializate în documentele contractuale, prin renegocierea contractului cu firma EADS æi a primei anexe detaliate la acesta, aferente perioadei 2005 – 2006, prin semnarea de acte adiåionale la acestea.

Activitãåile de mai sus au fost prezentate Comisiei Uniunii Europene, în luna septembrie 2005, cu ocazia susåinerii unei documentaåii cu privire la modalitatea de asigurare de cãtre România a unui nivel înalt al controlului frontierelor externe ale UE, prin

realizarea SISF, cu evitarea suprapunerilor dintre Contractul încheiat cu firma EADS, alte achiziåii æi Programele PHARE destinate managementului frontierei României.

În perioada de referinåã a avut loc o serie de evenimente legate de cadrul instituåional al managementului frontierei, care au determinat influenåe asupra actualizãrii Planului unic:

- înfiinåarea Consiliului interministerial pentru afaceri interne æi justiåie, prin H.G. nr. 750 din 14 iulie 2005, cu rol de coordonare a tuturor comisiilor æi comitetelor interministeriale din acest domeniu, inclusiv a Grupului interministerial român pentru managementul integrat al frontierei de stat (GIRMIFS). Conducerea Consiliului interministerial este asiguratã prin co-preæedinåie de cãtre ministrul administraåiei æi internelor æi ministrul justiåiei ;

- modificarea H.G. 943/2001 privind înfiinåarea GIRMIFS, prin H.G. 1248 din 13 octombrie 2005, ca urmare a înfiinåãrii Consiliului interministerial pentru afaceri interne æi justiåie, în sensul:

• reducerii nivelului de reprezentare a membrilor acestui organism, de la funcåia de ministru la cea de secretar de stat;

• asigurãrii preæedinåiei de cãtre secretarul de stat pentru integrare europeanã din Ministerul Administraåiei æi Internelor (faåã de situaåia iniåialã, când preæedinåia Grupului interministerial era asiguratã de cãtre Prim-ministrul Guvernului României)

• adaptarea atribuåiilor GIRMIFS, pentru asigurarea coerenåei acestora cu cele ale Consiliului interministerial;

- reorganizarea Unitãåii de Management a Proiectului pentru Sistemul Integrat al Frontierei, constituitã la nivelul MAI, prin înfiinåarea unei structuri la nivelul IGPF æi a unui serviciu pentru asigurarea secretariatului GIRMIFS, la nivelul structurii centrale a MAI. Aceastã mãsurã, circumscrisã procesului general de descentralizare a competenåelor asigurã condiåiile efective pentru managementul programului de realizare a SISF, stabilind responsabilitãåile în ce priveæte managementul tehnic, comercial æi financiar la nivelul uneia æi aceleiaæi structuri, localizate la principalul beneficiar æi utilizator al sistemului – Poliåia de Frontierã Românã.

Activitãåile sus-menåionate æi analizele aprofundate efectuate au condus la clarificarea concepåiei privind realizarea SISF æi au determinat adoptarea unei abordãri realiste, pragmatice a activitãåilor de realizare a acestui sistem, concretizatã prin:

- focalizarea asupra îndeplinirii mãsurilor prevãzute în Planul de Acåiune Schengen revizuit 2005 cu privire la controlul frontierelor, a cerinåelor acquis-ului comunitar în domeniu pentru asigurarea, la aderare, a

unui nivel înalt al controlului viitoarelor frontiere externe;

- asigurarea din timp a îndeplinirii precondiåiilor pentru aplicarea integralã a acquis-ului Schengen, dupã aderare;

- asigurarea condiåiilor de cooperare æi interoperabilitate între Poliåia de Frontierã Românã æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor - instituåiile naåionale abilitate prin lege pentru controlul frontierei - æi celelalte organisme naåionale cu diferite atribuåii conexe controlului frontierei, în cadrul modelului integrat de management al frontierei.

Elaborarea variantei actualizate a Planului a fost influenåatã æi de unele constrângeri, printre care menåionãm:

- faza incipientã a Programului de realizare æi implementare a SISF prin intermediul Contractului încheiat între MAI æi firma EADS, ceea ce a determinat ca, la momentul elaborãrii documentului, sã fie certe numai investiåiile din perioada de pânã la aderare (anul 2006), aferent Fazei I a Contractului, æi anume:

• implementarea subsistemului IT Back-up al SISF æi a aplicaåiei Visa-online la nivelul tuturor structurilor operative ale Poliåiei de Frontierã;

• elaborarea proiectelor tehnice pentru subsistemele SISF;

- cadrul legal naåional în domeniul investiåiilor de capital, potrivit cãruia investiåiile sunt planificate æi finanåate de-a lungul unui exerciåiu bugetar anual;

- persistenåa unor incertitudini legate de procedurile de contractare a Facilitãåii Schengen - alocarea æi utilizarea fondurilor, precum æi criteriile de eligibilitate pentru proiectele elaborate pe baza Facilitãåii Schengen.

Planul unic multianual urmãreæte sã contribuie la îndeplinirea urmãtoarelor obiective:

• întãrirea securitãåii frontierei României, cetãåenilor sãi æi ai Uniunii Europene;

• asigurarea, la aderare, a unui nivel înalt de control al frontierelor externe ale Uniunii Europene;

• îndeplinirea precondiåiilor de implementare integralã a acquis-ului Schengen (analiza arborescentã a obiectivelor este prezentatã în Figura 1).

Principalele caracteristici ale versiunii actualizate a Planului multianual, elaboratã pe baza æi pentru materializarea cerinåelor æi observaåiilor Comisiei Europene, comparativ cu documentul iniåial, din martie 2005, sunt urmãtoarele:

1. focalizarea asupra modernizãrii infrastructurii æi echipamentului la frontiera verde æi albastrã, destinate asigurãrii unui nivel înalt, uniform, al controlului frontierei, pânã la 31.12.2006, care sã permitã României

Perspective privind Planul unic multianual de investiåii pentru securitatea frontierei


sã îndeplineascã condiåiile de aderare la Uniunea Europeanã, la 1 ianuarie 2007. Investiåiile destinate Poliåiei de Frontierã æi Autoritãåii Naåionale a Vãmilor (pentru segmentul de cooperare vamalã din Capitolul 24 JAI) sunt prezentate distinct, în Anexele 2 æi 3 la Planul multianual;

2. gruparea investiåiilor destinate ministerelor æi instituåiilor din componenåa Grupului interministerial într-o anexã distinctã, reflectând astfel preocupãrile de asigurare a complementaritãåii æi integrãrii controlului frontierei în cadrul general al modelului integrat de management al frontierei, dezvoltat de Catalogul Schengen „Controlul frontierelor externe. Extrãdarea æi readmisia”. Aceste investiåii sunt în atenåia Grupului interministerial æi devin prioritare dupã aderarea la Uniunea Europeanã, în etapa de pregãtire a României pentru îndeplinirea cerinåelor de aderare la Acordul Schengen;

3. reflectarea mecanismului de aderare „în doi paæi” la Uniunea Europeanã æi Acordul Schengen, evidenåierea mai clarã a investiåiilor aferente celor douã perioade. Astfel, Anexa 2 a Planului multianual prezintã investiåiile aferente anului 2005 (investiåii realizate) æi cele planificate pentru 2006, iar Anexa 3 investiåiile din perioada post-aderare, pânã la Schengen (2007 – 2009);

4. clarificarea surselor de finanåare a investiåiilor destinate satisfacerii nevoilor individuale ale managementului frontierei, inclusiv în ceea ce priveæte evitarea suprapunerilor dintre proiectele PHARE æi Contractul EADS. Din acest punct de vedere:

• investiåiile se bazeazã pe 3 surse clare æi distincte de finanåare, æi anume: PHARE, bugetul de stat (care include, distinct, æi co-finanåarea proiectelor PHARE) æi creditul extern garantat guvernamental aprobat prin H.G. 1157/2004;

• Planul multianual reflectã cu claritate evitarea suprapunerilor între proiectele PHARE æi cele realizate prin Contractul încheiat cu EADS, aæa cum a rezultat din renegocierea acestui contract. Valorile sunt înscrise, pentru fiecare investiåie, în rubrici distincte, „PHARE” (æi co-finanåarea aferentã), respectiv „Credit extern”;

• s-a reconsiderat ipoteza de finanåare prin Facilitatea Schengen a investiåiilor din Planul multianual. Se respectã astfel recomandarea expertului Comisiei Europene, cu ocazia misiunii peer-review din iunie 2005. Analizele multifactoriale efectuate la nivelul Ministerului Administraåiei æi Internelor au evidenåiat cã aceastã mãsurã este justã, având în vedere menåinerea incertitudinilor privind procedurile de acces

æi valorificare a fondurilor Schengen Facility. Astfel, s-a impus o abordare precautã privind planificarea acestor resurse. În context, se are în vedere direcåionarea fondurilor Schengen Facility pentru finanåarea investiåiilor destinate pregãtirii, în etapa post-aderare, pentru aderarea la Acordul Schengen, în special pentru marile sisteme informatice – Sistemul Informatic Naåional de Semnalãri, N.SIS - componenta naåionalã a Sistemului Informatic Schengen, extinderea sistemului de comunicaåii fixe în interiorul teritoriului naåional etc.

5. includerea în Planul multianual a cheltuielilor pentru funcåionarea æi mentenanåa infrastructurii æi echipamentelor, atât pentru investiåiile trecute, cât æi pentru cele planificate (viitoare). În acest fel sunt aduse în atenåie costurile de funcåionare æi întreåinere asociate acestor investiåii, a cãror asigurare este indispensabilã protejãrii efortului investiåional. Prin includerea acestor costuri în Planul multianual se aplicã recomandarea expertului Comisiei Europene, formulatã prin Raportul peer – review din iunie 2005.

Planul unic multianual de investiåii pentru securitatea frontierei a fost aprobat prin Decizia nr. 6 din 27 ianuarie 2006 a Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat.

Figura 1 – Analiza arborescentã a obiectivelor

• Securitatea întãritã a frontierelor României æi a cetãåenilor sãi

• Nivel înalt al controlului frontierelor externe UE

• Precondiåiile de implementare integralã a acquis-ului Schengen îndeplinite

Subs i s temul IT&C realizat æi implementat

Legislaåia naåionalã æi procedurile de control al frontierei armonizate cu acquis-ul comunitar

Cadrul instituåional perfecåionat æi compatibilizat, personalul specializat suficient æi adecvat pregãtit

Echipamentele de comunicaåii fixe achiziåionate æi integrate

Echipamentele IT (hardware æi software) achiziåionate æi instalate

Echipamentele de comunicaåii digitale mobile achiziåionate æi integrate

Subsistemul de control al trecerii frontierei realizat æi implementat

Subsistemul de supraveghere a frontierei realizat æi implementat

Echipamente de control al trecerii frontierei achiziåionate æi instalate în punctele de trecere a frontierei

Echipamente de control al trecerii frontierei achiziåionate æi instalate în zonele libere

Echipamente de control al documentelor achiziåionate æi instalate în misiunile diplomatice din strãinãtate

Cãi de comunicaåie modernizate

Facilitãåi portuare modernizate

Noi sedii construite. Sediile existente reabilitate

Dotãri æi facilitãåi pentru sedii realizate

Subsistemul de infrastructurã modernizat

Subsistemul de mobilitate modernizat

Ech ipamen te de supraveghere la frontiera verde achiziåionate æi instalate

Ech ipamen te de supraveghere la frontiera albastrã achiziåionate æi instalate

Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat realizat æi implementat

Fluxuri de pasageri separate

Mijloacele de mobilitate navalã (fluvialã æi maritimã) achiziåionate

Mijloacele de mobilitate terestrã achiziåionate

Cooperarea cu Unitatea Specialã de Aviaåie pentru s u p r a v e g h e r e a frontierei

Subsistemul de suport logistic integrat (pregãtirea resurselor umane, mentenanåã etc. )

Profesionalism

În perioada 23 septembrie - 16 decembrie 2005, subcomisarul Gheorghe Osvat, prim-adjunctul æefului IJPF Bihor, a urmat cursurile “Programului de studii avansate în securitate”, organizate la Centrul european pentru studii de securitate "George C. Marshall”, din localitatea Garmisch-Partenkirchen - Germania, alãturi de alåi 145 de cursanåi, din 34 de åãri reprezentând Statele Unite, Europa æi Euroasia.

Cursul de bazã al programului s-a axat pe studiul politicilor naåionale æi internaåionale de securitate, probleme de apãrare naåionalã, relaåii internaåionale precum æi alte abordãri în aceste domenii.

Pe parcursul cursului s-au efectuat vizite de documentare æi lucru la Bruxelles, unde au fost vizitate sediul Alianåei Nord-Atlantice æi sediul organismelor Uniunii

Europene. De asemenea, la Berlin, au fost vizitate instituåii de apãrare naåionalã a Republicii Federale a Germaniei.

Cunoætinåele transmise au vizat dobândirea unei mai mari înåelegeri a problemelor care influenåeazã securitatea internaåionalã, regionalã æi la nivel naåional a comunitãåii internaåionale, factorii care traseazã strategia naåionalã de securitate precum æi imperativele cooperãrii în deplinã siguranåã.

Misiunea Centrului Marshall este de a crea un mediu mai stabil de siguranåã, prin promovarea instituåiilor æi a relaåiilor democratice de securitate, în special în domeniul apãrãrii naåionale, promovarea unei cooperãri active pentru menåinerea pãcii prin parteneriate durabile între

naåiunile aparåinând Statelor Unite, Europei æi Euroasiei.

«Am avut o oportunitate deosebitã de a întâlni oameni minunaåi, devotaåi, care ne-au pus la dispoziåie toate materialele de interes solicitate, au rãspuns favorabil tuturor solicitãrilor noastre æi au fãcut tot posibilul pentru a nu resimåi depãrtarea de familie.»

Subcomisarul Gheorghe Osvat încadrat de directorul centrului, dr. John Rose (stânga) æi

gen. Charles F. Wald, adjunctul comandantului foråelor americane staåionate în Europa

Pentru un mediu mai stabil de siguranåã

Într-o instituåie în care schimbãrile se succed cu o rapiditate uimitoare, tinerii ofiåeri æi agenåii care ies de pe bãncile æcolilor reuæesc sã se integreze æi sã dea randamentul scontat, în ciuda eventualelor nemulåumiri care apar legate de repartizarea pe posturi.

Conjunctura favorabilã de care au beneficiat, cauzatã de nevoia de întinerire a sistemului cât æi puterea de adaptare la cerinåele care se impun, au dus la promovarea multor tineri ofiåeri.

Unul dintre zecile de exemple care pot fi date vine de la Sectorul PF Oancea, din cadrul IJPF Galaåi, unde îæi desfãæoarã activitatea subinspectorul Petricã Marin. Dupã absolvirea Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, în anul 2003, a luat contact cu realitãåile de la frontiera de est, mai întâi ca ajutor æef turã, ulterior fiind promovat ca æef de turã. Complexitatea activitãåilor de la Sectorul de tip I de la Oancea, care are în subordine æi un punct de trecere a frontierei

rutier, au condus la specializarea ofiåerului pe diferite domenii. Coordonând activitatea agenåilor care efectuau misiuni la frontiera verde cât æi în punctul de trecere, a reuæit sã acumuleze cunoætinåe care sã-i permitã obåinerea unor rezultate remarcabile.

De la descoperirea vestitelor asigurãri auto tip carte verde æi paæapoarte duble, subinspectorul Petricã Marin a coordonat æi acåiuni de reåinere a cetãåenilor români care încercau sã sustragã diferite produse agricole de la fermele din apropierea frontierei.

Ultima perioadã i-a dat posibilitatea tânãrului ofiåer sã-æi punã în practicã cunoætinåele legate de descoperirea autoturismelor de lux furate din åãri din Uniunea Europeanã æi care urmau sã fie scoase ilegal din România pentru a fi înmatriculate în åãri din spaåiul ex-sovietic.

La mijlocul lunii ianuarie, împreunã cu doi agenåi, a identificat doi cetãåeni germani care au încercat sã scoatã din åarã douã autoturisme, un VW Passat æi un AUDI A6, în valoare de peste 35.000 de euro. Autoturismele respective au fost furate din Germania în cursul lunii decembrie 2005 æi, dacã nu erau identificate la Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, æi-ar fi pierdut urma pe undeva prin Rusia sau Ucraina.

Aceste douã autoturisme furate nu sunt singurele exemple care pot fi date: în luna decembrie a anului trecut a identificat un autoturism BMW X5 care, de asemenea, fusese furat din Germania.

În perioada cât æi-a desfãæurat activitatea la Sectorul PF Oancea a întâlnit æi situaåii pe care nu întotdeauna le-a rezolvat aæa cum ar fi trebuit, însã sprijinul oferit de cãtre æefi æi colegi l-au ajutat sã depãæeascã sincopele apãrute.

Bogdan CARP

Portret de poliåist de frontierã


„Subinspectorul Petricã Marin este unul dintre ofiåerii foarte buni ai IJPF Galaåi, acesta adaptându-se foarte bine la specificul activitãåilor în Poliåia de Frontierã. Chiar dacã a avut unele momente în care s-a implicat mai puåin în rezolvarea unor situaåii apãrute æi a fost muætruluit de comanda inspectoratului, ofiåerul a obåinut rezultate foarte bune împreunã cu tura pe care o conduce.

Îl apreciez pe subinspectorul Petricã Marin pentru modul în care se implicã în pregãtirea agenåilor nou încadraåi, pentru modul în care exploateazã aplicaåiile informatice existente la IJPF Galaåi, cãt æi pentru dinamismul specific vârstei.”

Æeful IJPF GalaåiComisar-æef de poliåie

DIDEL BÃDÃRÃU

„Subinspectorul Petricã Marin îæi desfãæoarã activitatea în cadrul S.P.F. Oancea, unde este încadrat ca – ofiåer principal II la Compartimentul Ture Serviciu, fiind repartizat ca æef turã serviciu numãrul I.

Pe toatã perioada cât æi-a desfãæurat activitatea în cadrul turei, s-a afirmat ca un bun profesionist, fãcând dovada cã posedã cunoætinåele æi deprinderile necesare funcåiei pe care este încadrat æi pe care a îndeplinit-o în cadrul turei.

Este preocupat în permanenåã de perfecåionarea pregãtirii profesionale æi de specialitate, participând la diferite cursuri æi convocãri organizate la diferite eæaloane superioare.

A avut întotdeauna o comportare demnã æi civilizatã, este cinstit æi onest, bun coleg, câætigând astfel respectul colegilor æi aprecierea æefilor, nu a creat probleme de naturã disciplinarã æi nu a fost sancåionat disciplinar în perioada în care æi-a desfãæurat activitatea la tura de serviciu.”

Æeful SPF OanceaSubcomisar de poliåie

ZALÃ RENATO

1. Care sunt mãsurile preventive?

a) reåinerea æi arestarea preventivã, obligarea de a nu pãrãsi localitatea æi obligarea de a nu pãrãsi åara;

b) obligarea de a nu pãrãsi localitatea æi obligarea de a nu pãrãsi åara;

c) obligarea de a nu pãrãsi localitatea, obligarea de a nu pãrãsi åara æi arestarea preventivã.

2. Care sunt pãråile în procesul penal?

a) inculpatul, partea vãtãmatã, partea civilã æi partea responsabilã civilmente;

b) învinuitul, inculpatul; c) partea civilã æi partea

responsabilã civilmente.

3. În condiåiile Legii nr. 248 din 20 iulie 2005, privind regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români in strãinãtate, care din urmãtoarele fapte nu constituie contravenåie?

a) reåinerea paæaportului aparåinând unei persoane, de cãtre alte persoane decât cele autorizate;

b) pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentului de cãlãtorie în mod repetat, într-un interval de trei ani;

c) folosirea, titlului de cãlãtorie eliberat cetãåenilor români de cãtre misiunile diplomatice æi oficiile consulare ale României din strãinãtate dupã expirarea valabilitãåii de un an;

4. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, informatorii pot beneficia de recompense financiare?

a) nu, decât în situaåii excepåionale stabilite prin Ordin al Ministrului Admi-nistraåiei æi Internelor;

b) da, cu avizul procu-rorului de caz æi aprobarea ordonatorului secundar de credite;

c) da, în condiåiile stabilite prin ordin al ministrului administraåiei æi internelor æi al procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiåie.

5. Divulgarea informaåiilor, acåiunilor operative, a surselor de informare æi mijloacelor specifice de muncã atrage:

a) rãspunderea discipli-narã;

b) rãspunderea penalã; c) rãspunderea disciplinarã,

contravenåionalã, civilã sau penalã, dupã caz.

6. Protecåia informaåiilor secrete de stat este o obligaåie ce revine?

a) persoanelor autorizate care le emit, le gestioneazã sau care intrã în posesia acestora;

b) persoanelor autorizate care le emit, le gestioneazã sau care intrã în posesia acestora, voluntar sau involuntar;

c) persoanelor autorizate care le emit sau le gestioneazã.

7. Organele poliåiei de frontierã permit ieæirea din åarã a cetãåenilor români minori, în urmãtoarele cazuri?

a) minorul este titular al unui document de cãlãtorie individual æi cãlãtoreæte în strãinãtate neînsoåit de o persoanã fizicã majorã;

b) minorul este înscris în paæaportul unui pãrinte æi cãlãtoreæte în strãinãtate împreunã cu acesta sau, dupã caz, este titular al unui paæaport individual æi cãlãtoreæte împreunã cu unul dintre pãrinåi;

c) minorul este înscris în paæaportul unui pãrinte æi cãlãtoreæte în strãinãtate împreunã cu acesta sau, dupã caz, este titular al unui paæaport individual æi cãlãtoreæte împreunã cu unul dintre pãrinåi, fãrã a mai fi necesarã declaraåia celuilalt pãrinte, numai dacã pãrintele însoåitor face dovada faptului cã minorul i-a fost încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã æi irevocabilã;

8. Restrângerea exercitãrii dreptului la libera circulaåie în strãinãtate a cetãåenilor români poate fi dispusã pentru o perioadã de cel mult trei ani numai în condiåiile æi cu privire la urmãtoarele categorii de persoane?

a) cu privire la persoana care a fost returnatã dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România æi acel stat;

b) cu privire la persoana care a fost condamnatã æi are de executat o pedeapsã privativã de libertate;

c) cu privire la persoana care este urmãritã pentru creanåe exigibile mai mari de 25 milioane lei, datorate unor persoane fizice, persoane juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantatã;

Bibliografie: Codul de procedurã penalã, Legea nr. 182/2002; Legea nr. 248/2005; Legea nr. 39/2003.

NOTÃ: fiecare întrebare are un singur rãspuns corect

I) Precizãri generaleA) Concursul este aprobat æi se

desfãæoarã în conformitate cu Ordinul inspectorului general al PFR nr. 5840 din 06.08.2001 privind înfiinåarea Consiliului Editorial al revistei „Frontiera“.

B) Scopul concursului este de a atrage interesul cititorilor prin oferirea posibilitãåilor de auto-evaluare a cunoætinåelor de culturã profesionalã ale personalului PFR precum æi de câætigare a unor premii.

II) Condiåii de participareA) Rãspunsurile vor fi expediate

în plic închis redacåiei „Frontiera”, pe adresa Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, prin poæta specialã sau civilã.

B) Pe plic se va menåiona obligatoriu „Pentru concursul „Frontiera“ din nr. 2/2006“.

C) Numele întreg al expeditorului va fi menåionat pe verso, la rubrica expeditor, æi va fi consemnat obligatoriu în interior, pe talonul de concurs decupat din revistã.

D) Vor fi luate în considerare plicurile expediate pânã la data de 7 aprilie 2006, conform ætampilei aplicate de poætã, în cazul celei „civile”, inclusiv în cazul celei „speciale”.

E) Nu se admit rãspunsuri colective, pe un singur talon;

o persoanã poate participa la concurs cu maxim 5

taloane.F) Nerespectarea integralã a

condiåiilor de la pct. II lit. D atrage descalificarea, iar cea de la lit. E la limitarea taloanelor.

III) Incompatibilitãåi:A) Nu pot participa în comisia de

evaluare a rãspunsurilor persoanele care au expediat taloane de participare la acest concurs, persoanele implicate în organizarea æi desfãæurarea concursului æi rudele de gradul I-III (inclusiv afinii acestora) nu pot participa la concurs.

B) Personalul Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice din cadrul I.G.P.F. nu poate participa la concurs.

IV) Evaluarea rãspunsurilorA) Aprecierea rãspunsurilor

se efectueazã de cãtre o comisie desemnatã la nivelul IGPF, care acordã un punctaj pentru fiecare rãspuns complet, conform grilei de rãspunsuri.

B) Dintre participanåii care acumuleazã cel mai mare punctaj, vor fi desemnaåi, în ordine descrescãtoare, ocupanåii locurilor I, II, III, iar o persoanã nu poate câætiga decât un singur premiu.

C) În cazul în care doi sau mai mulåi participanåi realizeazã un punctaj egal, desemnarea câætigãtorului locului respectiv se va face prin tragere la soråi. Locurile inferioare, în acest caz, vor fi atribuite tot prin tragere la soråi a rãspunsurilor cu acelaæi punctaj rãmase în concurs.

V) Acordarea premiilor:A) Câætigãtorii vor fi premiaåi

dupã cum urmeazã:Locul I - 1.200 RON,Locul II - 800 RON, Locul III - 600 RON,

Trei menåiuni – 300 RON.

Fond total de premiere = 3.500 RON.

B) Numele câætigãtorilor æi grilele cu rãspunsurile corecte vor fi publicate în revista „Frontiera“.

Ætii æi câætigi!

REGULAMENT

Concurs Frontiera nr. 2/2006#

Talon de concursF R O N T I E R A - nr. 2/2006

Nume æi prenume: .............................................................Adresa: ..............................................................................Gradul: ............................................. Vârsta: .....................Loc de muncã: ...................................................................Tel. acasã: ......................... serv.: ......................................Mobil: ................................................................................

R ã s p u n s u r i

1 . 2 . 3 . 4 .

5 . 6 . 7 . 8 .

ÎNTREBÃRI


Locul I – 1.200 lei RON – cms.-æef Statie Sebastian – SPCPF Oræova;Locul II – 800 lei RON – cms. Pãcalã Grigore – SPCPF Oræova;Locul III - 600 lei RON – agent Blãjanu Cornel - IJPF Brãila;Menåiune – 300 lei RON, agent Ionescu Gabriel Marius – IJPF Olt;Menåiune – 300 lei RON, agent-æef adj. Macovei Petriæor – IJPF Galaåi;Menåiune – 300 lei lei RON, agent Malache Lucian-Georgian, SPF Fãlciu.Rãspunsuri corecte: 1-c, 2-c, 3-b, 4-c, 5-a, 6-a, 7-a, 8-c.

Câætigãtorii concursului din nr.11-12/2005


Studiu

Scoaterea la concurs a unor funcåii de agenåi cu încadrare din sursã externã au fãcut ca mii de oameni sã ia cu asalt structurile Poliåiei de Frontierã în speranåa ocupãrii unui loc de muncã „sigur æi bine plãtit”. În goana dupã aceastã frumoasã obsesie, câåi dintre candidaåi au mai analizat, în prealabil, aspectele cele mai importante ale unei orientãri profesionale? Câåi s-au întrebat: în ce constã munca respectivã?, îmi va place ceea ce fac?, pot face faåã cerinåelor instituåionale æi de mediu? este într-adevãr ceea ce vreau eu sã fac în viaåã?

Ba mai mult, fugind de concurenåa prea mare pe funcåiile de ofiåeri, mulåi oameni cu studii superioare au candidat pentru ocuparea unei funcåii de agent în speranåa cã, sigur sperã ei, în câåiva ani vor promova pe funcåii superioare. Important (pentru moment) este doar sã intre în sistem. Apare iarãæi o întrebare ce ar fi trebuit luatã în calcul la orientarea profesionalã: Care sunt criteriile de promovare, în condiåiile în care numãrul celor cu studii superioare depãæeæte cu mult oferta instituåiei pentru funcåii corespunzãtoare studiilor?

Cu scopul de a depista adevãrata motivaåie a orientãrii profesionale a fost aplicat un chestionar unui lot de 50 de agenåi - 25 bãrbaåi æi 25 femei - proveniåi prin încadrare din sursã externã. Semnificativ este faptul cã, din totalul subiecåilor, 14 au studii superioare de lungã duratã (10 femei æi 4 bãrbaåi), 11 au studii superioare de scurtã duratã (6 femei æi 5 bãrbaåi), din aceætia 6 sunt studenåi la o facultate, iar numai 24 au studii medii (9 femei æi 16 bãrbaåi) æi, prin urmare, suficiente pentru ocuparea funcåiei de agent.

Desigur, subiecåii cu studii superioare, cu bunã ætiinåã au renunåat la profesia pentru care s-au pregãtit acceptând, fãrã o informare completã æi cu speranåa cã vor promova în maxim 2 ani, o profesie inferioarã studiilor, asumându-æi în acest fel un mare risc. Contactul brusc cu riscurile, rigorile æi condiåiile vicioase ale locurilor de muncã, acåiunea agenåilor stresori specifici profesiei, la care se adaugã nesatisfacerea nevoii de autorealizare, de promovare, pot conduce la apariåia unor grave tulburãri de adaptare.

În urma centralizãrii rãspunsurilor date la întrebarea “Care este motivul pentru care aåi ales profesia de poliåist de frontierã?” •40% dintre femei æi 60%

dintre bãrbaåi considerã cã au ales aceastã profesie pentru poziåia socialã ce o conferã (prestanåã, ordine, disciplinã, rigurozitate, profesionalism, respect impus de uniformã) •48% dintre femei æi 60% dintre bãrbaåi considerã cã principalul motiv al orientãrii lor profesionale îl constituie siguranåa locului de muncã •36% din femei æi 48% din bãrbaåi s-au orientat cãtre aceastã profesie datoritã câætigului financiar •8% dintre femei æi 12% dintre bãrbaåi au luat în calcul la alegerea profesiei æi posibilitãåile de promovare.

Rãspunsurile au variat, de la cele directe: „Pentru a avea o carierã æi un trai mai bun”, „Este un loc de muncã

bine plãtit æi sigur” sau... „Motivul acestei alegeri a fost un loc sigur de muncã care îmi va rãsplãti loialitatea æi demnitatea” pânã la cele detaliate: „Am ales aceastã profesie pentru cã presupune rigurozitate, seriozitate, profesionalism, muncã în echipã, æanse de promovare æi, în general, îmi place uniforma militarã pentru cã impune mult respect”, “Am ales aceastã profesie pentru cã oferã mai multe avantaje decât alte profesii ... o profesie cu un anumit grad de disciplinã, nici prea sever, dar nici prea lejer”.

Câåiva subiecåi s-au detaæat net de rãspunsurile celorlalåi, remarcându-se prin ... „originalitate”: „Am ales aceastã profesie din dorinåa de a face ceva diferit de ceea ce fãceam înainte” (deæi din rubricile chestionarului referitoare la profesia anterioarã æi vechimea în muncã, se pare cã subiectul în cauzã nu a mai desfãæurat vreo altã activitate) sau... „Motivul pentru care am ales aceastã profesie este mândria de a servi patria” sau, simplu... „Pentru cã îmi

place æi pentru cã mã caracterizeazã”, „Nu am gãsit un loc de muncã în domeniul în care am terminat facultatea”, „Întotdeauna am cochetat cu ideea de a deveni poliåist, dar înãlåimea a fost un impediment. Acum am avut ocazia de a face acest lucru. Îmi place sã respect legile æi sã urmãresc ca ele sã nu fie încãlcate”.

Orientãrile profesionale au fost fãcute în condiåiile în care, întrebaåi: „Ce ætiaåi despre activitatea poliåistului de frontierã înainte de a opta pentru aceastã profesie?” 70% din totalul subiecåilor cunoæteau doar lucruri elementare sau... „mai nimic” - potrivit câtorva subiecåi („Pãzesc graniåa”, „Se ocupã cu asigurarea securitãåii frontierei”,

„controlul documentelor”, „cã trebuie multã disciplinã æi seriozitate”, „Suficient cât sã mã facã sã aleg aceastã profesie æi sã mã adaptez la cerinåele impuse”, „A fi poliåist înseamnã a fi o persoanã demnã, responsabilã, serioasã”, „Ætiam cã se deplaseazã pe frontierã, are multe restricåii, dar æi multe privilegii”, „Despre activitatea poliåistului de frontierã ætiam cã exercitã o meserie frumoasã æi serioasã”, “Lucruri de bazã, pe care le cunoaæte orice cetãåean”, „Despre activitatea poliåistului de frontierã ætiam cã impune un risc mare æi un efort pe mãsurã”, „Apãrã prima linie a åãrii, combate stãrile de infracåionalitate din preajma frontierei”).

18% din totalul subiecåilor considerã cã au avut cunoætinåe suficiente întrucât au membrii

în familie care sunt poliåiæti de frontierã, iar 12% din bãrbaåi au efectuat stagiul militar la arma poliåie de frontierã.

Rãspunsurile date la întrebarea urmãtoare: „Care sunt aæteptãrile dumneavoastrã de la noul loc de muncã?”, au relevat faptul cã aæteptãrile “euroagenåilor” sunt pe mãsura informaåiilor deåinute despre profesie.

Astfel, femeile “euroagent”, în procent de 80%, pun un accent deosebit pe sistemul relaåional, au o dorinåã acutã de respect æi înåelegere, în special din partea superiorilor: „...spiritul de echipã, o cunoaætere cât mai detaliatã a societãåii, o comunicare cât mai bunã cu societatea”, „Colectivul în care o sã-mi desfãæor activitatea sã fie cu spirit de echipã”, „Aæteptãrile sunt normale. Doresc sã fiu respectatã, înåeleasã æi munca mea sã fie rãsplãtitã corespunzãtor, atât moral, psihic, cât æi financiar”, „Doresc sã am o carierã frumoasã æi bogatã”, „Consider cã noul loc de muncã îmi va schimba radical

Despre motivaåia profesionalã æi aæteptãrile „EUROAGENÅILOR”


În perioada 6-8 februarie a.c., la sediul IGPF a avut loc un seminar cu tema „Educaåia comportamentalã în probleme de poliåie, purtarea în momente conflictuale pe baza analizei tranzacåionale”. Acest seminar face parte din Proiectul pentru implementarea poliåiei de proximitate în România æi a fost condus de cãtre instructori de la Poliåia Naåionalã - comisarul Cãtãlin Dinulescu æi inspectorul principal Adrian Dinu. Participanåi au fost ofiåeri din structurile teritoriale ale PFR, mai exact de la inspectoratele æi sectoarele poliåiei de frontierã.

Problemele discutate au fost cele referitoare la înåelegerea conceptului de proximitate la poliåia de frontierã, adicã apropierea poliåistului de frontierã de cetãåeni æi cunoaæterea problemelor acestora, pentru a veni în întâmpinarea æi rezolvarea lor.

Modul de desfãæurare a fost unul interactiv, seminariætii fiind puæi sã rezolve situaåii care de care mai complexe ce ar putea apãrea pe parcursul activitãåii. Puncte de plecare au fost sinceritatea în discuåii, încrederea reciprocã, spontaneitatea,

eliminarea complexelor æi a inhibiåiilor. Pentru a se realiza æi implementa conceptul de proximitate, poliåistul trebuie sã înåeleagã problemele cetãåenilor æi sã le capteze

încrederea pentru a crea liantul între aceætia æi autoritãåile statului.

Acesta este începutul, urmând ca pe parcursul anului sã urmeze o serie de alte seminarii, unele conduse de cãtre specialiæti din Uniunea Europeanã.

Anghel STOICA

viaåa”, „... Abia acum mã pot simåi un om împlinit pe deplin æi în plan profesional nu numai personal”, „Aæteptãrile sunt mari æi multe, dar sper sã fie aæa cum mã aætept. Nu am lucrat niciodatã, sunt emoåionatã æi timidã, sper sã mã adaptez repede locului de muncã”, „Siguranåã, æefi cu care poåi comunica”.

Pentru 12% dintre femeile „euroagent”, salariul æi posibilitãåile de promovare conteazã: „Aætept siguranåa serviciului, salariul atractiv, responsabilitãåi”, “Sã ajung cât mai departe în aceastã profesie”, „Cel mai mult îmi doresc sã îmi placã ceea ce voi face, sã nu am probleme æi, bineînåeles, cu timpul sã avansez”.

Doar 8% doresc: „În primul rând sã mã integrez, apoi sã fac faåã situaåiilor care vor apãrea æi nu în ultimul rând sã fiu apreciatã pentru ceea ce voi face.

Bãrbaåii... majoritatea (68%), îæi doresc ceva mai puåin: „Sã-mi îndeplinesc cu seriozitate munca”, „Sã respect aceastã profesie æi sã o îndeplinesc conform cerinåelor”, „De la noul loc de muncã aætept o stabilitate mai mare”, „Aætept satisfacåii pe plan profesional”, „Sã mã adaptez cât mai uæor în sistem”, „Sã fie bine”, „Multe împliniri din toate punctele de vedere”, „Sã am un loc de muncã stabil æi sã-mi pot organiza viaåa într-un mod decent”, „O schimbare radicalã a modului de viaåã æi mai multã disciplinã în viaåa de zi cu zi”, „Sã devin mai ordonat æi mai disciplinat”.

Alåii (20%), vor ceva mai palpabil, mai consistent: „Satisfacåie materialã”, „Stabilitate financiarã, climat plãcut în cadrul colectivului”, “O viaåã mai bunã æi siguranåa zilei de mâine”, „Sã fie înåelegere din partea colegilor mai vechi æi sã am satisfacåiile sperate în urma prestãrii acestei munci”.

8% din bãrbaåi ar vrea totuæi mai la... „umbrã”: „Sã nu întâmpin multe probleme”, „Un risc cât mai mic din partea nelegiuiåilor æi o adaptare cât mai rapidã”.

4% declarã: „Sunt convins cã acest loc de muncã, pe lângã statutul special pe care mi-l conferã, îmi asigurã stabilitate æi continuitate”.

Cum speranåa a fost singura care a rãmas în cutia Pandorei, nu-mi rãmâne decât sã le urez în numele colegilor „Bun venit!”, adaptare rapidã, sã aibã parte de satisfacåii profesionale, de relaåii armonioase æi respect reciproc pentru cã aceste aspecte aduc o contribuåie importantã la creæterea eficienåei în muncã, dar mai ales ... sã spere. Visele sigur li se vor împlini (pânã la pensie), dacã vor åine cont de câteva vorbe înåelepte: „A urca înseamnã a te sacrifica. Orice culme e severã” (V. Hugo), „Numai cel ce a acceptat întru totul privaåiunea, orice privaåiune, chiar æi a vieåii, este demn sã pretindã ceva” (K. Tsatsos). Sau vor dezlega vorbele cu tâlc ale lui N. Iorga: „Câte stridii nu pier pentru cã se cautã aceea care cuprinde mãrgãritarul!”.

Mariana CENEA, psiholog la IJPF Mehedinåi

În ziua de 19 ianuarie a.c., IJPF Mehedinåi a fost gazda primei întruniri a ofiåerilor psihologi din garnizoana Mehedinåi, în cadrul Cercului de Psihologie înfiinåat la iniåiativa acestora.

La întrunire au participat din partea SPCPF Oræova - insp. Maria Anton, din partea IPJ Mehedinåi - scms. Romaniåa Ella Grigore, sinsp. Ioana Micle æi insp. pr. Ileana Bogatoniu, din partea IJJ Mehedinåi - lt. Maria Adelina Petrescu, din partea Penitenciarului de Maximã Securitate Dr. Tr. Severin - cms. æef Veronica Apostol, iar din partea IJPF Mehedinåi - subsemnata, în calitate æi de organizator. Scopul principal al întrunirii l-a constituit schimbul de experienåã æi colaborarea pe aceastã linie de specialitate. Din partea conducerii IJPF Mehedinåi a participat comisarul-æef Adrian Mendea - adjunctul æefului IJPF Mehedinåi æi comisarul-æef Ion Gurgu - æeful Biroului MRU din cadrul IJPF Mehedinåi, care au precizat importanåa psihologiei în activitatea poliåiætilor, în general, precum æi necesitatea unor strategii psihologice menite sã creascã eficienåa æi randamentul indivizilor.

Pe ordinea de zi au fost: prezentarea unor referate æi lucrãri, cum ar fi „Consumul

de droguri - o problemã de actualitate” - prezentat de comisar-æef Veronica Apostol sau „Influenåele stilului de conducere asupra climatului organizaåional în instituåiile cu subordonare ierarhizatã, de tip piramidal” - lucrare susåinutã de subsemnata.

De asemenea, s-a prelucrat legislaåia æi documentaåia necesarã obåinerii avizelor de liberã practicã æi a competenåelor necesare pentru desfãæurarea activitãåii de psihologie în domeniul „Ordine publicã æi siguranåã naåionalã”, precum æi metodologia de participare la Conferinåa Naåionalã de Psihologie organizatã de Universitatea "Babeæ - Bolyai" din Cluj - Napoca æi care se va desfãæura în perioada 18 - 21 mai în aceastã localitate.

Întrunirea a fost de bun augur pentru absolut toåi participanåii. Cum problemele pe aceastã linie de specialitate sunt multiple, iar o singurã zi a fost insuficientã pentru clarificarea în totalitate, s-a hotãrât ca, prin rotaåie, fiecare instituåie cu atribuåii în asigurarea ordinii æi liniætii publice din judeåul nostru, sã organizeze astfel de întruniri.

Mariana CENEA

PSIHOLOGIA ÎN MEHEDINÅI - EXEMPLU DE INIÅIATIVÃ,

COLABORARE ÆI COOPERARE

Seminar pe probleme de proximitate


n Neculai BURNICHI

D. Cooperarea cu organizaåii non-guvernamentale

Poliåia de Frontierã Românã va coopera cu organizaåiile non-guvernamentale care au ca obiect de activitate respectarea drepturilor omului, a drepturilor copiilor, precum: Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie, Consiliul Naåional Român pentru Refugiaåi, Înaltul Comisariat O.N.U. pentru Refugiaåi, Organizaåia "Salvaåi Copiii" etc. pentru:

1. realizarea schimbului de date æi informaåii;

2. rezolvarea în comun a unor situaåii care privesc frontiera de stat æi interesele unor cetãåeni români;

3. pregãtirea specificã a personalului Poliåiei de Frontierã pe problemele privind respectarea drepturilor omului;

4. acordarea de asistenåã reciprocã în probleme de interes comun.

E. Colaborarea cu autoritãåile de frontierã ale åãrilor vecine

Cooperarea IGPF cu structurile poliåieneæti de frontierã corespondente sau cu alte organisme poliåieneæti din statele vecine, din alte state ori cu organisme de specialitate internaåionale se realizeazã având la bazã prevederile tratatelor, convenåiilor, acordurilor, protocoalelor æi înåelegerilor încheiate de România cu statele vecine æi alte state, ratificate sau aprobate, potrivit legii.

Pentru asigurarea îndeplinirii prevederilor tratatelor (acordurilor, convenåiilor) privind regimul frontierei de stat încheiate de România cu statele vecine, guvernul român numeæte împuterniciåi de frontierã æi locåiitori ai acestora, dintre ofiåerii Poliåiei de Frontierã Române.

Cooperarea vizeazã: 1. soluåionarea în comun a unor

evenimente de frontierã mai complexe, pe baza documentelor de cooperare bilateralã;


3. pregãtirea æi desfãæurarea în comun a unor acåiuni specifice pentru descoperirea persoanelor care au comis infracåiuni în zona de competenåã;

4. realizarea unor întâlniri între reprezentanåii autoritãåii de frontierã din România æi reprezentanåi ai autoritãåilor

de frontierã din åãrile vecine pentru extinderea colaborãrii æi stabilirea modalitãåilor concrete de materializare a acestora; dezvoltarea cadrului organizatoric de colaborare pe diverse planuri;

6. înfiinåarea de puncte comune de control pentru trecerea frontierei cu statele vecine;

7. încheierea de acorduri cu Ucraina æi Republica Moldova æi de noi acorduri cu Bulgaria, Republica Ungarã æi Iugoslavia privind regimul frontierei de stat, colaborarea æi asistenåa mutualã în problemele de frontierã;

8. încheierea de documente bi-sau multilaterale, ori modificarea æi completarea celor existente în domeniul schimbului de informaåii pentru prevenirea æi combaterea traficului de persoane æi a criminalitãåii transfrontaliere cu statele vecine ori cu alte state interesate;

9. analizarea acordurilor de mic trafic cu Ucraina æi Iugoslavia æi îmbunãtãåirea acestora în conformitate cu cerinåele U.E.;

10. înfiinåarea Punctelor Comune de Contact pentru Frontierã (Galaåi æi Timiæoara, Giurgiu-Ruse, Boræ-Artand, la Marea Neagrã, Port Constanåa etc.). Majoritatea deja funcåioneazã.

În principal, punctele de contact participã la: n combaterea migraåiei ilegale. n furnizarea de informaåii în vederea

sprijinirii acåiunilor specifice desfãæurate de Autoritatea Vamalã în Zona Specialã de Supraveghere. n prevenirea, combaterea æi

sancåionarea infracåiunilor economice æi a fraudelor vamale. n realizarea de contacte cu

autoritãåile implicate în combaterea

infracåiunilor economice cu incidenåã la frontierã. n combaterea criminalitãåii

transfrontaliere, a infracåiunilor de cãIãuzire, a traficului de droguri, maæini furate, de bunuri din Patrimoniul Cultural Naåional æi de mãrfuri contrafãcute æi pirat.

Ca utilitate, Punctele Comune de Contact pentru Frontierã reprezintã: n o formã modernã de cooperare la

frontierã; n asigurarea unui schimb de

informaåii rapid si eficient, în combaterea infracåionalitãåii;

n o garanåie în gestionarea comunã a situaåiei operative prezente.

F. Colaborarea cu autoritãåile de frontierã ale åãrilor membre ale Uniunii Europene æi åãrilor candidate la aderare la Uniunea Europeanã:


2. organizarea æi desfãæurarea unor schimburi de experienåã, a unor documentãri necesare dezvoltãrii orizontului de cunoaætere în domeniul poliåiei de frontierã;

3. planificarea æi asigurarea condiåiilor pentru schimbul de specialiæti, efectuarea unor activitãåi de pregãtire în domeniul combaterii infracåionalitãåii transfrontaliere;

4. constituirea unor grupuri comune de lucru pe probleme ale infracåionalitãåii transfrontaliere;

5. realizarea unor schimburi de experienåã pe probleme ale viabilitãåii structurilor existente, competenåe, mod de acåiune, activitãåii preventive etc.

G. Cooperarea cu alte state: 1. aplicarea cu stricteåe a prevederilor

acordurilor de readmisie pentru cetãåenii proprii æi teråi încheiate cu aceste state;

2. participarea la negocierea unor noi acorduri de readmisie a cetãåenilor proprii æi teråi;

3. schimbul de date æi informaåii de interes reciproc cu autoritãåile poliåieneæti ale acestor state;

4. pregãtirea æi desfãæurarea de acåiuni comune pentru combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere æi a activitãåii reåelelor crimei organizate.

Cooperarea Poliåiei de Frontierã Române pentru supravegherea æi controlul frontierei de stat (V)

Analizã


Sistemul de supraveghere de la Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi-Rutier este folosit din ce în ce mai des pentru dovedirea încercãrilor de mituire a poliåiætilor de frontierã. Introdus atât în scopul monitorizãrii traficului de mãrfuri æi cãlãtori, cât æi pentru prevenirea æi combaterea corupåiei în rândul personalului propriu, sistemul îæi dovedeæte eficienåa de la o lunã la alta.

În data de 30 ianuarie, cu ocazia verificãrii documentelor de cãlãtorie ale unei cetãåene din Ucraina, agentul George Petrache a constatat faptul cã, persoana respectivã nu avea înscris, în viza aplicatã în paæaport, copilul sãu în vârstã de æase ani.

Auzind vestea, Tetyana F., de 28 de ani, i-a spus soåului sãu, cetãåeanul grec Vitali F., de 31 de ani, cã nu îndeplineæte condiåiile pentru a intra în România. Acesta, întreprinzãtor, a încercat sã ofere 100 de euro pentru rezolvarea pe cale amiabilã a celor constatate, motivând cã doreæte neapãrat sã ajungã în Grecia.

La numai douã zile, în data de 1 februarie, cu ocazia efectuãrii controlului documentelor de cãlãtorie ale lui Oleg S., cetãåean ucrainean de 40 de ani, agentul George Petrache, sub coordonarea æefului de grupã, agentul-æef adjunct Ioan Hanta, a observat cã autoturismul pe care îl conducea nu îndeplinea condiåiile tehnice pentru a circula pe teritoriul României.

Încercând o soluåie de compromis, ucraineanul a propus celor doi poliåiæti de frontierã de la PPF Galaåi–Rutier sã le ofere 70 USD pentru a-i permite intrarea în åarã.

Æi de aceastã datã, poliåiætii de frontierã au încercat sã-i explice consecinåele penale ale faptei sale, însã cetãåeanul ucrainean a insistat în încercarea sa de mituire. Drept urmare, poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor doi mituitori actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de dare de mitã, f.p.p. de art. 255 al. 1 C.p., fiind prezentaåi la Parchetul de pe

lângã Tribunalul Galaåi.De menåionat cã agentul George

Petrache, poliåistul de frontierã din cadrul PTF Galaåi-Rutier, care a refuzat, de douã ori, în doar 48 de ore, mita oferitã de persoane certate cu legea, a fost avansat la gradul profesional urmãtor, pentru profesionalismul de care a dat dovadã în îndeplinirea atribuåiunilor de serviciu.

Agentul de poliåie George-Cristian Petrache, în vârstã de 26 ani, absolvent al Liceului de Marinã Galaåi, îæi desfãæoarã activitatea în cadrul IJPF Galaåi din anul 2001, perioadã în care s-a evidenåiat cu rezultate deosebite în activitatea desfãæuratã, deseori fiind recompensat pentru realizãrile sale.

Bogdan CARP

Generic vorbind, corupåia înseamnã abuzul de putere sãvâræit în exercitarea funcåiei publice indiferent de statutul, structura sau poziåia ierarhicã, în scopul obåinerii unui profit personal – direct sau indirect – pentru sine sau pentru altul, persoanã fizicã sau juridicã. Legat de corupåie, vorbeam într-un articol anterior despre luarea æi darea de mitã, ca æi de primirea de foloase necuvenite. Însã din categoria infracåiunilor ce constituie acte de corupåie, face parte æi traficul de influenåã. Cã doar toatã lumea e prietenã cu toatã lumea æi e imposibil sã nu gãsim – vorba lui nea Iancu – de la Ioneasca la Popeasca, apoi Protopopeasca – pe cineva care sã ne rezolve mai pe ocolite problema. Legiuitorul a numit astfel de maæinaåii trafic de influenåã. Aæadar, primirea ori pretinderea de bani ori acceptarea

de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, sãvâræitã de cãtre o persoanã care are influenåã sau lasã sã se creadã cã are influenåã asupra unui funcåionar pentru a-l determina sã facã, ori sã nu facã un act ce intrã în atribuåiile sale de serviciu, constituie acte de corupåie. Pedeapsa pentru o asemenea faptã este pe mãsurã – privare de libertate de la 2 la 12 ani.

Æi când te gândeæti cã drumul drept e cel mai scurt æi sigur eu v-aæ întreba: pentru ce sã vã riscaåi libertatea?

Nu rãmâneåi indiferenåi, vã dãm posibilitatea sã semnalaåi orice faptã de corupåie sãvâræitã de personalul MAI la linia verde anticorupåie, 0800.806.806.

Serviciul Prevenire al DGA

DIRECÅIA GENERALÃ ANTICORUPÅIE VÃ PREVINE (II)

Sesizaåi faptele de corupåie ale

pesonalului MAI la 0800.806.806 - linie telefonicã

gratuitã a Direcåiei Generale

Anticorupåie

Mita nu este sorã cu poliåistul de frontierã


Logisticã

n Dumitru POPESCU

În proiectarea æi construcåia sistemului integrat pentru securitatea frontierei apreciem cã se impune o anume eæalonare. Toate subsistemele sunt supuse principiilor æi regulilor generale specifice sistemului integrat.

Elementele cheie ale sistemului integrat sunt: canalele æi fluxurile informaåionale; relaåiile ce se stabilesc între structurile responsabile; schimburile reciproce de informaåii; analizele de risc (analizele integrate de risc); prevenirea comiterii infracåiunilor transfrontaliere; acåiunile concrete de combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere de cãtre fiecare dintre instituåii sau în cooperare; înlãturarea urmãrilor provocate de infracåionalitatea transfrontalierã.

În accepåiunea noastrã, relaåiile endogene sunt cele care se manifestã în interiorul sistemului între subsisteme æi înãuntrul acestora, iar relaåiile exogene sunt relaåiile care se stabilesc în afara sistemului cu alte sisteme, cu extrasistemul.

Fundamentarea relaåiilor în sistemul integrat este o condiåie esenåialã în funcåionarea întregului mecanism æi apreciem cã trebuie orientatã în urmãtoarele direcåii principale:p Armonizarea legislativã æi proceduralã,

optimizarea organizatoricã æi asigurarea funcåionãrii la standarde europene a instituåiilor cu atribuåii la frontierã (înlãturarea paralelismelor æi suprapunerilor de competenåe în ce priveæte migraåia, azilul, traficul de stupefiante æi celelalte forme de infracåionalitate transfrontalierã);p Managementul unitar al resurselor

(umane, tehnice, tehnologice, informaåionale, logistice, financiare etc.) pe bazã de programe multianuale sectoriale integrate æi utilizarea eficientã a acestor resurse;p Intensificarea acåiunilor de prevenire a

imigraåiei ilegale în România, desfãæurate în teråe

åãri, în special în cele de origine æi de tranzit:n Implementarea sistematicã a

regulilor UE/Schengen referitoare la vize: • continuarea adaptãrii practicilor la politica Uniunii Europene în domeniul vizelor • îmbunãtãåirea caracteristicilor de siguranåã ale colantului vizei naåionale • îmbunãtãåirea capacitãåii administrative a structurilor responsabile cu eliberarea vizelor.n Creæterea rolului oficiilor consulare

în prevenirea intrãrii ilegale în România:• perfecåionarea pregãtirii personalului oficiilor consulare în domeniul descoperirii falsurilor în documente • dotarea adecvatã a oficiilor consulare cu echipamente de descoperire a falsurilor în documente • creæterea gradului de exigenåã în acordarea vizei române pentru cetãåenii din åãrile cu potenåial migrator concomitent cu perfecåionarea metodologiei de verificare a cererilor de acordare a vizelor • elaborarea æi aplicarea unor chestionare complexe æi inteligente în procedura de acordare a vizelor în cadrul reprezentanåelor diplomatice sau consulare ale României æi generalizarea utilizãrii bazei de date cu întrebãri specifice, pentru evaluarea exigentã a oportunitãåii acordãrii vizelor • crearea condiåiilor pentru eliberarea æi verificarea autenticitãåii vizelor prin sistemul informatizat „on-line”.n Întãrirea rolului ataæaåilor de afaceri

interne/ofiåerilor de legãturã în prevenirea migraåiei ilegale: • întãrirea æi extinderea reåelei ataæaåilor de afaceri interne/ ofiåerilor de legãturã în principalele åãri cu potenåial migrator ca æi în cele de tranzit • intensificarea acåiunilor ataæaåilor de afaceri interne/ofiåerilor de legãturã pe linia schimbului de date æi informaåii æi elaborãrii de rapoarte privind riscurile generate de migraåia ilegalã în åara în care îæi desfãæoarã activitatea.n Intensificarea cooperãrii între instituåiile

cu atribuåii la frontierã æi consulate, în vederea depistãrii æi prevenirii migraåiei ilegale;

n Creæterea rolului transportatorilor internaåionali în prevenirea intrãrii/ieæirii ilegale în/din România a cetãåenilor teråelor åãri: • perfecåionarea pregãtirii personalului transportatorilor în descoperirea falsurilor în documente • îmbunãtãåirea conåinutului protocoalelor de cooperare, în domeniul schimbului de informaåii dintre Poliåia de Frontierã Românã, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor æi celelalte instituåii (agenåii) pe de o parte æi transportatorii internaåionali pe de altã parte • stabilirea de metodologii specifice de lucru, efectuarea de analize periodice æi adoptarea unor mãsuri eficiente de eliminare a riscului transportãrii în/din România a persoanelor fãrã documente valabile.

p Controlul æi supravegherea frontierei de stat a României:n Asigurarea unei infrastructuri adecvate

desfãæurãrii controlului æi supravegherii frontierei: • perfecåionarea organizãrii supravegherii frontierei dupã principii moderne • înfiinåarea (modernizarea) æi îmbunãtãåirea organizãrii fluxurilor în punctele de trecere a frontierei • modernizarea æi extinderea reåelei de centre de primire æi cazare a cetãåenilor strãini care solicitã statutul de refugiat æi a celor depistaåi cu æedere ilegalã pe teritoriul naåional.n Asigurarea echipamentelor mobile

æi staåionare, de supraveghere æi control al frontierei terestre, fluviale, maritime æi aeriene (aeroporturi), necesare managementului operaåional (efectiv) al frontierei, adecvat situaåiei de la frontierã. Integrarea acestora într-un sistem unitar eficient de supraveghere æi control al frontierei: • proiectarea æi implementarea sistemului integrat pentru securitatea frontierei • dotarea cu echipamente adecvate, diferenåiat, în funcåie de analizele de risc, studiile de fezabilitate realizate æi dinamica situaåiei operative, în conformitate cu recomandãrile æi cele mai bune practici comunitare • asigurarea eficienåei, prin evitarea paralelismelor, excesului æi disproporåiilor în dotare æi utilizarea intensivã (în comun) a echipamentelor • asigurarea complementaritãåii, compatibilitãåii structurale æi interoperabilitãåii echipamentelor din dotarea instituåiilor cu atribuåii la frontierã • asigurarea echipamentelor de comunicaåii interfaåabile pentru facilitarea schimbului operativ de informaåii între autoritãåi, precum æi a sistemelor informatice securizate corespunzãtor interconectate • menåinerea în stare operaåionalã a dotãrilor printr-un sistem de mentenanåã eficient. n Optimizarea managementului

participativ al frontierei: • îmbunãtãåirea coordonãrii æi cooperãrii operaåionale, dintre toate instituåiile naåionale cu competenåe privind controlul æi supravegherea frontierei • generalizarea efectuãrii controlului æi supravegherii frontierei pe baza analizelor integrate de risc, adaptate tipului de frontierã æi folosite ca instrumente de optimizare a managementului participativ al frontierei, precum æi ca modalitãåi de furnizare a informaåiilor de încredere asupra situaåiei de la frontierã • generalizarea aplicãrii procedurilor de control æi supraveghere prevãzute în cadrul Manualului Poliåistului de Frontierã • monitorizarea eficienåei æi eficacitãåii metodelor æi tehnicilor de management participativ al frontierei;n Asigurarea unei coordonãri interne

unitare æi funcåionale la toate nivelurile a managementului participativ al frontierei:• implementarea Strategiei Naåionale de Management Integrat al Frontierei stabilind clar æi fãrã echivoc acåiunile necesare, responsabilitãåile æi termenele de realizare efectivã a acestora • elaborarea, acolo unde este necesar, a planurilor locale æi naåionale, bazate pe analizele de risc • delimitarea

SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI – o prioritate a integrãrii europene – II


precisã a competenåelor funcåionale ale ministerelor (agenåiilor) pentru optimizarea managementului participativ la frontierã;p Dezvoltarea cooperãrii inter-

instituåionale pe teritoriul naåional:n Perfecåionarea coordonãrii, la nivel

central æi local, stabilirea sarcinilor comisiilor responsabile cu informaåiile, pregãtirea în comun æi receptivitatea la nereguli;n Îmbunãtãåirea comunicãrii între

instituåiile cu atribuåii la frontierã æi stabilirea modului de aplicare a mãsurilor comune ce trebuie desfãæurate pentru realizarea managementului integrat; n Încheierea æi aplicarea efectivã a

protocoalelor pentru schimbul de date æi informaåii între autoritãåile competente (poliåie de frontierã, organe vamale, poliåie, jandarmerie, servicii specializate, autoritãåi judecãtoreæti, parchet, procuraturã, organe locale, alte organisme abilitate);n Perfecåionarea metodelor æi

intensificarea acåiunilor de cãutare pe teritoriul naåional a persoanelor fãrã drept legal de æedere în åarã;n Adaptarea adecvatã a

reglementãrilor privind accesul lucrãtorilor strãini pe piaåa foråei de muncã din România;n Intensificarea acåiunilor în

direcåia prevenirii æi combaterii traficului de fiinåe umane æi exploatãrii sexuale a copiilor;n Perfecåionarea controlului æi

supravegherii bazate pe informaåii, în concordanåã cu legislaåia naåionalã æi cu prevederile acordurilor de cooperare poliåieneascã;n Extinderea acåiunilor de

combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere, pe întreg teritoriul naåional: • evaluarea permanentã a situaåiei la frontierã æi adoptarea mãsurilor specifice în interiorul teritoriului naåional • identificarea æi diminuarea acåiunii factorilor æi condiåiilor generatoare de emigraåie ilegalã, înãsprirea pedepselor æi aplicarea fermã a legii în astfel de cazuri • prevenirea constituirii, depistarea æi desfiinåarea reåelelor de trafic de fiinåe umane æi celorlalte forme de crimã organizatã transfrontalierã, constituite pe teritoriul naåional • organizarea æi desfãæurarea unitarã, coordonatã, de controale complexe mixte pe traseele de tranzit, de cãtre instituåiile abilitate (Poliåia de Frontierã Românã, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, Garda Financiarã, Direcåia de Poliåie Rutierã, Comandamentul Naåional al Jandarmeriei, Autoritatea Rutierã Românã, Registrul Auto Român, Garda Naåionalã de Mediu æi altele);n Adaptarea managementului celor trei

tipuri de frontierã: terestrã, pe apã æi aerianã la cerinåele comunitare;p Amplificarea cooperãrii internaåionale,

bi- æi multilaterale privind managementul frontierei:n Intensificarea cooperãrii cu åãrile vecine

în domeniul managementului frontierei comune: • perfecåionarea cooperãrii manageriale æi operaåionale cu structurile similare din statele vecine (supravegherea alternativã, control în echipe comune etc.) • intensificarea schimbului de informaåii, furnizarea de date relevante æi de încredere, privind situaåia de la frontierã, controalele æi mãsurile de supraveghere aplicate • perfecåionarea canalelor de comunicare æi

activitãåilor desfãæurate în punctele, birourile æi centrele de contact • modificarea sau denunåarea acordurilor de mic trafic æi treceri simplificate æi transformarea treptatã a punctelor de mic trafic/treceri simplificate în puncte de trecere a frontierei deschise traficului internaåional.n Dezvoltarea cooperãrii regionale

cu statele riverane la Marea Neagrã: • impulsionarea cooperãrii prin schimb de date æi informaåii în cadrul Centrului de Informare æi Coordonare la Marea Neagrã de la Burgas (Republica Bulgaria), în scopul monitorizãrii permanente a traficului navelor suspecte • participarea activã la reuniunile anuale ale æefilor poliåiilor de frontierã/comandanåilor gãrzilor de coastã din statele riverane la Marea Neagrã • iniåierea de exerciåii comune, cu participarea navelor poliåiilor de frontierã æi gãrzilor de coastã din statele riverane, pentru extinderea æi perfecåionarea cooperãrii în domeniu. n Intensificarea cooperãrii cu statele

membre ale Uniunii Europene: • schimbul de date æi informaåii, utile æi relevante în domeniul infracåional transfrontalier • încheierea de protocoale/înåelegeri pentru situaåii de readmisie • intensificarea acåiunilor de cooperare cu organismele specifice ale Uniunii Europene în baza înåelegerilor încheiate.n Perfecåionarea mecanismului repatrierii,

în conformitate cu legislaåia naåionalã, a cetãåenilor teråelor åãri care au pãtruns în teritoriul naåional fãrã autorizare;p Fluidizarea traficului legal al

persoanelor æi mãrfurilor la frontierã:n Pregãtirea personalului în vederea

aplicãrii preponderente a procedurii analizei integrate de risc în controlul efectuat la trecerea frontierei de stat;n Dezvoltarea sistemului de analizã

de date æi informaåii printr-un management adecvat al riscurilor;n Creæterea volumului de operaåiuni

în procedurã simplificatã pe baza utilizãrii analizei de risc;n Crearea facilitãåilor pentru primirea de

informaåii relevante care urmeazã a fi folosite în activitatea de investigaåie æi supraveghere vamalã; n Întãrirea controlului operativ al

operaåiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea fenomenului de sustragere de la vãmuire;n Sporirea gradului de responsabilitate

decizionalã a personalului cu privire la introducerea în åarã a mãrfurilor prohibite

sau restricåionate la import æi a celor care pot dãuna mediului înconjurãtor;n Asigurarea condiåiilor de exercitare

a controlului transfrontalier simultan al documentelor de cãlãtorie, mijloacelor de transport æi al mãrfurilor prin alcãtuirea, pregãtirea æi operaåionalizarea formaåiunilor mixte de control (poliåiæti de frontierã, personal vamal, sanitar, personal sanitar-veterinar æi fitosanitar etc.).p Asigurarea resurselor umane

adecvate, din punct de vedere cantitativ æi calitativ prin:n Proiectarea æi desfãæurarea unitarã

a programelor de pregãtire în domeniul managementului modern al frontierei; n Asigurarea necesarului de personal æi

pregãtirea adecvatã pentru metoda de analizã æi evaluare a riscului; n Adaptarea legislaåiei secundare

referitoare la activitãåile de resurse umane în instituåiile cu atribuåii la frontierã, conform noului cadru legislativ proiectat dupã modelul

acquis-ului comunitar, cu reguli clare privind: identificarea, selecåionarea, evoluåia în carierã, evaluarea performanåei profesionale, a stãrii æi practicii disciplinare, motivarea æi recompensarea personalului;n Armonizarea sistemului

de formare æi pregãtire continuã a personalului, cu politicile de management al carierelor profesionale; pregãtirea personalului orientatã pe nevoile de pregãtire identificate în urma analizei modului de desfãæurare a activitãåilor specifice, precum æi pe baza unui sistem de feed-back privind eficacitatea sistemului de formare;n Intensificarea pregãtirii în

domeniul informaticii, limbilor strãine (de circulaåie internaåionalã æi ale åãrilor vecine), cunoaæterii

procedurilor de lucru, legislaåiei, folosirii tehnicii æi echipamentelor, în domeniul aplicativ-tactic, diferenåiat pe categorii de personal æi niveluri ierarhice;n Desfãæurarea de programe comune de

pregãtire specificã practicã a personalului cu atribuåii la frontierã, pe probleme de interes, pe baza acordurilor de cooperare bi- sau multilaterale;n Dezvoltarea unui corp profesionist de

formatori în cadrul centrelor de pregãtire æi sporirea implicãrii celor mai buni experåi în domeniu, în procesul de formare;n Dezvoltarea cooperãrii cu åãrile

membre ale Uniunii Europene æi teråe åãri în domeniul pregãtirii resurselor umane: • încheierea de acorduri bi æi multi-laterale cu organisme specializate pe linia pregãtirii profesionale, în vederea formãrii æi dezvoltãrii competenåelor personalului în corelaåie cu dinamica fenomenului infracåionalitãåii transfrontaliere æi cu practicile europene în domeniu • organizarea de seminarii, simpozioane, conferinåe, ateliere de lucru, cursuri (Academia de varã), schimburi de experienåã pe probleme privind criminalitatea transfrontalierã, la care sã fie invitaåi æi experåi din statele membre UE / statele vecine • iniåierea æi derularea de programe privind pregãtirea de specialitate/ managerialã a personalului, inclusiv pentru elaborarea cerinåelor operaåionale æi a specificaåiilor tehnice pentru achiziåia echipamentelor de supraveghere æi control.


Staåiunea Vatra Dornei a gãzduit, la sfâræitul lunii ianuarie începutul lui februarie, finala de schi a Poliåiei de Frontierã, competiåie ce a contat pentru alcãtuirea lotului PFR pentru Campionatul de schi al Ministerului Administraåiei æi Internelor, competiåie ce s-a desfãæurat, în perioada 9-10 februarie, în aceeaæi staåiune.

Finala PFR a reunit la start peste 20 de poliåiæti de frontierã, iubitori ai sportului de iarnã, ce s-au întrecut în douã probe: schi alpin æi schi fond. Schiorii poliåiæti de frontierã au concurat la categoriile feminin, numai la schi alpin, æi masculin, aceasta din urmã

fiind împãråitã în douã grupe de vârstã, sub æi respectiv peste 35 ani.

La categoria feminin, proba alpinã a fost câætigatã de subinspector Monica Muscelean, DPF Oradea, iar la bãieåi, grupa -35 ani de agent Ion Brana, IJPF Maramureæ. Pe locurile doi æi trei, la bãieåi, s-au clasat în ordine: inspector Marius Nistor, ÆFICP Iaæi æi inspector Lucian Laurus, IJPF Suceava. La categoria schi alpin, grupa +35 ani, podiumul a arãtat astfel: locul I – agent-æef Marcel Æerban, IJPF Satu Mare; locul II – inspector principal Victor Simion, IJPF Arad; locul III comisar-æef Adrian Mendea, IJPF Mehedinåi.

Categoria schi fond, grupa -35 ani: locul I – agent Ilie Marocico, DPF Rãdãuåi; +35 ani: locul I – subcomisar Ionuå Criæu, DPF Rãdãuåi; locul II – comisar Nicolae Paraschiv, ÆFICP Iaæi; locul III – agent-æef principal Petru Matache, IJPF Iaæi. Poliåiætii de frontierã au primit din partea o rgan iza to r i lo r

Direcåia PF Rãdãuåi reprezentat de directorul adjunct subcomisar Marcel Simion æi a reprezentatului IGPF, inspector principal Horaåiu Bãdiåã, diplome æi medalii pentru performanåele obåinute, .

În competiåie cu schiorii profesioniæti ai ministerului (pentru cã unii dintre ei sunt sau au fost sportivi de performanåã ai Clubului Dinamo) poliåiætii de frontierã au trebuit sã se recunoascã învinæi, subcomisar Ionuå Criæu, DPF Rãdãuåi fiind singurul poliåist de frontierã care a urcat pe podium ocupând locul III – schi fond, +35 ani, de altfel æi el un fost sportiv de performanåã.

Campionatul MAI a stabilit componenåa lotului românesc ce va participa în 2007 la Campionatul Balcanic de Schi al Poliåiætilor din Serbia Muntenegru.

În final mã simt obligat sã spun cã finala de schi a PFR a fost umbritã de neînåelegerea dintre structurile financiar-contabile, structurile responsabile cu pregãtirea personalului æi asociaåiile sportive ale structurilor PFR cu privire la provenienåa fondurilor ce au fãcut posibilã aceastã manifestare (bugetare - fondurile PFR sau fonduri provenite din contribuåia membrilor asociaåiilor sportive). Astfel cã au fost poliåiæti de frontierã care nu au putut participa la concurs sau care s-au cazat pe bani proprii. Ceea ce nu este normal!

Structurile responsabile cu pregãtirea trebuie sã rezolve împreunã cu cele financiar-contabile ale PFR aceastã problemã, pentru ca asemenea situaåii sã nu se mai repete pe viitor.

Alexandru BARBU

Sâmbãtã, 20 ianuarie 2006, 150 de elevi ai Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova au depus jurãmântul de credinåã.

Æi de data aceasta Primãria Municipiului Oræova a fost la înãlåime în asigurarea condiåiilor pentru ca depunerea jurãmântului militar sã aibã ambientul adecvat momentului solemn.

De la aceastã ceremonie nu au lipsit: tribuna invitaåilor, flori (chiar dacã afarã erau minus câteva grade Celsius), fanfarã, muzicã, elevi emoåionaåi, pãrinåi fericiåi, unii încercau sã æteargã pe furiæ o lacrimã din colåul ochiului, lãsând sã se înåeleagã cã de vinã ar fi timpul, alåii æi-au dat frâu liber sentimentelor.

Pe elevi, emoåia de a fi personajul principal, bucuria întâlnirii cu cei dragi i-au fãcut sã uite de ger, doar bujorii din obrajii lor putând însemna toate acestea la un loc.

Chiar dacã festivitãåile se desfãæoarã dupã acelaæi ceremonial, fiecare este unicã în felul ei, niciodatã cei ce rostesc jurãmântul nu sunt aceiaæi, unicã este sclipirea din ochii lor, acesta este motivul pentru care æi cei ce organizeazã sau participã de ani de zile la asemenea evenimente vãd momentul prin

ochii celor care spun: „JUR ...”. Æi de aceastã datã oficialitãåile au

rãspuns cu plãcere invitaåiei. Toate instituåiile importante au fost reprezentate la nivel înalt: Prefectura Judeåului Mehedinåi, Primãria Municipiului Oræova, Consiliul Judeåean Mehedinåi, Parchetul de pe lângã Tribunalul

Judeåean Mehedinåi, Tribunalul Judeåean Mehedinåi, structurile teritoriale ale MAI, biserica, mass-media æi ofiåeri în rezervã.

Ceremonia a fost deschisã de comisarul-æef Ion Paæolea, Directorul Æcolii, care în

cuvântul sãu le-a reamintit elevilor importanåa acestui moment, a profesiei pe care æi-au ales-o, responsabilitãåile unui agent al Poliåiei de Frontierã, atunci când vor dobândi acest statut.

Dupã ce soborul de preoåi a sacralizat momentul, iar ritualul de rostire a jurãmântului s-a încheiat, a venit rândul elevului Gheorghe Sãpoi sã-æi exprime bucuria clipei æi sã-i asigure pe cei de faåã cã vor învãåa pentru a fi la înãlåimea aæteptãrilor.

În cuvântul sãu, primarul Municipiului Oræova, Constantin Negulescu, æi-a arãtat

din nou încântarea cã oraæul a fost gazda unui aæa mãreå æi frumos eveniment. Cuvântul de încheiere l-a avut æeful Serviciului Resurse Umane al IGPF, comisar-æef Ionel Târsãnoagã. Acesta i-a felicitat pe elevi în numele conducerii Poliåiei de Frontierã Române æi le-a transmis ce se aæteaptã de la ei pentru ca România, æi cu ajutorul lor, sã facã faåã cerinåelor pentru asigurarea unui tranzit legal, modern al cetãåenilor în åãrile Uniunii Europene.

Ceremonia s-a încheiat cu defilarea elevilor prin faåa întregii asistenåe. A urmat apoi bucuria revederii cu cei dragi æi o binemeritatã învoire.

Se cuvine sã amintim cã doi dintre invitaåii noætri foarte dragi, istoricul Constantin Juan æi scriitorul

Liviu Groza, din motive de sãnãtate au lipsit. Le urãm sãnãtate æi îi vom aætepta la urmãtoarele evenimente.

Dorin LÃCRARU

Evenimente

JUR SÃ-MI APÃR ÅARA!

Poliåiæti de frontierã pe schiuri


Elevii Æcolii ,,Avram Iancu” Oradea au rostit JURÃMÂNTUL MILITAR

Sâmbãtã 28 ianuarie a.c., în Piaåa Unirii din municipiul Oradea, în faåa statuii voievodului Mihai Viteazul, a avut loc depunerea jurãmântului militar de cãtre o nouã serie de elevi ai Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea admiæi în aceastã instituåie în urma sesiunii din octombrie-noiembrie 2005. Tinerii elevi ai æcolii au trãit momentul emoåionant al oficializãrii devenirii lor viitoare de apãrãtori ai frontierelor României, în prezenåa adjunctului inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române, chestorul de poliåie Neculai Burnichi, a numeroase oficialitãåi locale, parlamentari, veterani de rãzboi, numeroæi alåi invitaåi æi, bineînåeles, a sute de pãrinåi emoåionaåi æi, nu în ultimul rând, o delegaåie a Æcolii Medii de Ordine Publicã din Miskolc – Ungaria – condusã de locotenentul-colonel Csomos Istvan.

,,Azi, pentru prima datã în istoria æcolii – preciza în deschiderea festivitãåii directorul æcolii, comisarul-æef Ovidiu Stanciu - depunem jurãmântul militar în mijlocul comunitãåii acestui oraæ încãrcat de istorie. Acest lucru doreæte sã exprime pregnant misiunea Poliåiei de Frontierã de apãrãtoare a drepturilor æi libertãåilor fundamentale ale cetãåenilor, rolul de poliåie de proximitate. De asemenea, depunem jurãmântul militar în faåa statuii voievodului întregitor de neam æi åarã,

Mihai Viteazul, în sãptãmâna în care am celebrat Unirea cea micã æi în anul care precede intrarea României în Uniunea Europeanã. Fie ca aceste simboluri sã vã însufleåeascã æi întãreascã în drumul pe care aåi pornit.”

Festivitatea a continuat cu o slujbã religioasã oficiatã de un sobor de preoåi,

dupã care cei 400 de elevi au rostit jurãmântul militar sub privirile pline de emoåie ale pãrinåilor æi rudelor.

,,Iatã-ne aici – rostea în alocuåiunea sa eleva Natalia Selegean, în numele tinerilor care au depus jurãmântul militar –cu un pas mai aproape de a ne realiza visul, acela de a deveni agenåi ai poliåiei de frontierã. Alãturi de mentorii noætri, åesem cu curaj din aurul inteligenåei dãruite de Dumnezeu, cu fire de cinste,

de dreptate, dorinåã æi respect, o pânzã minunatã pentru uniforma pe care noi, viitorii agenåi ai poliåiei de frontierã, o vom îmbrãca.

Pentru a realiza acest deziderat, îndrãznim sã vã cerem dumneavoastrã, dascãlii noætri, sã ne îndrumaåi æi sã ne cãlãuziåi paæii pentru a deveni agenåi bine

pregãtiåi profesional, în mãsurã sã aplicãm æi sã asigurãm respectarea legii în zona de competenåã a Poliåiei de Frontierã Române.”

Dupã salutul transmis tinerei generaåii de cãtre Preæedintele asociaåiei veteranilor de rãzboi din MAI- Filiala Bihor, general de brigadã (r.) Virgil Nichi, primarul municipiului Oradea, ing. Petru Filip, a menåionat în alocuåiunea sa cã ,,aceastã instituåie de învãåãmânt a intrat în conætiinåa æi istoria cetãåii ca o demnã continuatoare a unor bogate tradiåii ale învãåãmântului orãdean

de ordine publicã æi siguranåã naåionalã fondat aici în anul 1919.” Domnia sa a asigurat Poliåia de Frontierã de întreg sprijinul aceastei strãvechi æi renumite cetãåi a Oradei.

În cuvântul sãu chestorul Neculai Burnichi, înainte de a-i felicita pe tinerii elevi cu ocazia depunerii jurãmântului militar, a adresat urmãtorul îndemn ,,….Vã cer sã vã însuæiåi temeinic toate

cunoætinåele predate de profesorii æi æefii dumneavoastrã, sã fiåi buni specialiæti æi cunoscãtori ai legislaåiei de frontierã, sã fiåi disciplinaåi, sã aveåi o comportare demnã æi în nici o împrejurare sã nu renunåaåi la misiunile încredinåate.

Fiåi mândrii cã faceåi parte din poliåia de frontierã æi pãæiåi cu demnitate æi bãrbãåie pe noul drum, cel al carierei de poliåist de frontierã.”

Emoåionantul eveniment s-a încheiat cu defilarea elevilor în acordurile cântecului ,,Maræul lui Iancu”, intonat de fanfara æcolii.

Eugen MOÆ


Casa de Culturã a Politiei de Frontierã, în colaborare cu serviciul de reintegrare socialã a deåinuåilor din Penitenciarul de maximã siguranåã Giurgiu, desfãæoarã pe parcursul anului 2006 o serie de activitãåi cultural-educative pentru deåinuåii care executã pedepse privative de libertate în acest penitenciar.

Vineri, 10 februarie a.c., Ansamblul folcloric MUNTENIA a susåinut spectacolul muzical-coregrafie folcloric intitulat sugestiv „Joc æi cântec românesc”, în faåa unui numeros public format din tineri, femei æi bãrbaåi - deåinuåi.

Chiar dacã publicul spectator a fost unul special, artiætii poliåiæti de frontierã nu au fãcut rabat de la calitatea repertoriului muzical-coregrafie æi nici de la calitatea interpretãrii. Au cântat æi au încântat George Enache, Dãnuå Constantin, Liliana Bodnariuc, Doina Cernea - soliæti vocali, Marcel Mirica, Dãnuå Ætefan æi Nelu Zlãtaru, soliæti instrumentiæti

iar dansurile populare din zonele Vlasca, Muntenia, Teleorman æi Moldova au fost rãsplãtite cu aplauze din partea celor prezenåi. La reuæita spectacolului, o contribuåie deosebitã a avut-o æi recitarea unor poezii din creaåia poetei giurgiuvene Ioana Ilie de cãtre patru deåinuåi.

La finalul spectacolului, artiætii au primit de la gazde o icoanã pictatã pe lemn de unul dintre recitatori. Nu trebuie uitatã contribuåia coregrafului Valeriu Chiran æi a dirijorului Marcel Miricã, ce au ales cu grijã cele mai sensibile cântece æi dansuri populare precum æi a maiorului Ionuå

Antonescu æi locotenent Mihaela Albu, din cadrul serviciului Reintegrare socialã la Penitenciarul Giurgiu.

Ilie CLEMENT

Ajuns aproape de vârsta pensionãrii, undeva pe la mijlocul verii anului 2005, la 52 de ani, comisarul-æef Smarandache Gabriel, æeful IJPF Cãlãraæi pe atunci, îæi lua la revedere de la colectivul pe care l-a coordonat timp de peste doi ani, considerând cã a sosit momentul sã se odihneascã.

Dupã o carierã impresionantã în care a pornit de jos, de la funcåia de comandant de pichet, a venit momentul 2003, când a rãspuns provocãrii lansate de æeful Direcåiei Giurgiu din acea vreme æi a acceptat sã participe la concursul organizat pentru ocuparea funcåiei de æef al inspectoratului Cãlãraæi.

Obiænuit al spiritului de competiåie – deseori spunea: “ imnul nu se cântã decât pentru învingãtori” sau „valoarea åi-o dã atât echipa din teren dar mai ales banca de rezerve” - acesta câætigã concursul, æi dupã 26 de ani, pãrãseæte pentru prima oarã garnizoana Giurgiu pentru a prelua funcåia de inspector-æef al IJPF Cãlãraæi.

În scurt timp, prin muncã asiduã, sacrificiu æi exemplu personal, omul care îæi lãsase familia la peste 80 de km., a reuæit sã închege aici o altã familie æi sã inoculeze personalului spiritul de învingãtor.

Deæi aflat în plinã ascensiune, apreciat de æefi æi respectat de colegi æi subalterni, dl. Smarandache a considerat cã a sosit momentul potrivit pentru a-æi face retragerea.

Probabil cã sportivul din el aætepta acest moment pentru a se retrage în plinã glorie. Îi respectãm decizia dar încã nu îl lãsãm sã se odihneascã. Aæa se face cã, în data de 08.12.2005, zi de bilanå al activitãåilor æi rezultatelor obåinute de inspectorat în anul 2005, noua echipã managerialã a considerat cã prezenåa fostului inspector æef la aceastã festivitate ar reprezenta o recunoaætere a meritelor acestuia în rezultatele ce s-au adunat sub linia de final de an.

Invitat de actualul æef al inspectoratului sã rosteascã câteva cuvinte, „Nea Gabi” s-a emoåionat la fel ca în prima zi când fusese prezentat ca inspector æef, doar cã de data aceasta åinea mâna apãsatã în dreptul inimii.

Nea Gabi, îåi mulåumim æi îåi urãm ca, în marea competiåie a vieåii, sã ai parte de o a doua reprizã cât mai lungã æi liniætitã alãturi de cei dragi æi, sã nu ne uiåi.

Vasile CHIRU, purtãtor de cuvânt al IJPF Cãlãraæi

Recunoætinåã


Nume:Diana Maria Protopopescu

Data naæterii: 30 octombrie 1978

Localitate: Alexandria, judeåul Teleorman

Studii: Facultatea de jurnalismLocul de muncã: IGPF - Biroul de

Presã, purtãtor de cuvânt al IGPF din 1.11.2005.

Experienåã: patru ani în presa scrisã æi audio-vizualã.

Sã recunoaætem adevãrata valoarea a femeii

<< Cu riscul de a pãrea o feministã convinsã - ceea ce nu este în totalitate adevãrat - îmi place sã îmi repet o declaraåie a unui personaj dintr-un roman al lui Romain Gary: „Onoarea bãrbatului de a fi este femeia”. Ætiu cã pare o exigenåã dusã spre extrem, însã dã demnitate demersului feminin contemporan , în care femeia încearcã sã se regãseascã, ameåitã, într-o derutã globalã, în goana dupã absolut a secolului XXI. Dacã toåi am fi conætienåi æi convinæi de adevãrata valoare a femeii æi dacã am încerca, mãcar o datã pe an - la 1 martie - sã-i dedicãm, de exemplu, un titlu în exclusivitate, probabil cã feminismul ar ajunge un termen desuet, iar ei i-ar ajunge æi doar aceastã infimã recunoaætere.

Cred cã femeia secolului XXI se schimbã cu repeziciune, ætie cine este, nu se mai ghideazã dupã stereotipuri consacrate æi, cel mai important, nu-æi mai refuzã cãutarea exigentã a identitãåii. Identitatatea femeii zilelor noastre se contureazã nu dupã egalitatea între sexe, ci dupã concordanåã æi întregire.>>

Oamenii de lângã noi

Joc æi cântec românesc


UMOR

Colecåie de tablouri

Obraz

1 M a r t i eApe!

Respectatã

12 luni

SecreteGem!

PrecumDoamnã

Notã muzicalã

Dese!AmorAte!

Creaåie

La revedere!Pepe!

AnotimpFoarte

AcestaMonedã

Rece!Dupã Do

Bum!

Dupã Mi

Conduce tramvaiul

Floare

Trio

Poftim!

Crustaceu

Far!

Îmbogãåit

Prima femeie

Ætefan ANDREESCU responsabil de paginã

Domoale

Eden Aæa!

Vizitã scurtã

ZÂMBEÆTE!

Diverstiment

:-)Mama m-a învãåat sã apreciez…

un lucru bine fãcut:“Dacã aveåi de gând sã vã omorâåi unul

pe altul, duceåi-vã afarã – abia ce am terminat curãåenia!”

Mama m-a învãåat… religie:“Mai bine te rogi sã nu rãmânã

covorul pãtat!”Mama m-a învãåat… logica:

“Pentru cã aæa am spus eu, de-aia.”Mama m-a învãåat… ironia:

“Continuã sã plângi cã îåi dau eu åie motiv sã plângi.”

Mama m-a învãåat… osmoza:“Taci æi mãnâncã-åi supa!”

Mama m-a învãåat… contorsionismul:“Te uiåi vreodatã la murdãria

de pe gâtul tãu!”Mama m-a învãåat despre …rezistenåã:“Vei sta aici pânã termini tot spanacul.”

Mama m-a învãåat despre …vreme:“A trecut ciclonul prin camera ta.”

Mama m-a învãåat …ipocrizia:“Åi-am spus o datã, åi-am spus de un

milion de ori - nu exagera!”Mama m-a învãåat… ciclul vieåii:

“Eu te-am adus pe lume, eu te omor!”Mama m-a învãåat… invidia:

“Sunt milioane de copii mai puåin norocoæi în lume care n-au pãrinåi aæa

de buni ca tine!”

„Învãåãturi” de la mama

Era odatã un bãrbat care avea trei iubite, dar nu ætia cu care sã se însoare. Deci, a decis sã-i dea

fiecãreia câte 5.000 de dolari ca sã vadã cum îi cheltuie. Prima iese în oraæ æi se machiazã de toåi banii, îæi ia haine noi, îæi schimbã coafura,

îæi face manechiura, pedichiura, tot tacâmul æi-i zice bãrbatului: “Am cheltuit banii ca sã fiu frumoasã,

pentru tine, întrucât te iubesc atât de mult!”

A doua a ieæit în oraæ æi a cumpãrat crose noi de golf, un CD player, un televizor æi o combinã æi i le-a dat bãrbatului zicându-i “Am cumpãrat aceste cadouri pentru tine

cu banii pe care mi i-ai dat, pentru cã te iubesc atât de mult!”

Cea de-a treia ia cei 5000 de dolari æi-i investeæte în acåiuni, îæi

dubleazã suma, returneazã cei 5.000 de dolari bãrbatului æi reinvesteæte restul. Ea i-a zis: “Investesc restul

banilor pentru viitorul nostru, pentru cã te iubesc atât de mult!”

S-a gândit el mult æi tare despre cum au cheltuit femeile banii æi a decis sã se însoare cu cea cu sânii

cei mai mari.

Grea alegere...

Frumos Document

Fir

Avantaj

Æeic

„Munåilor cu creasta rarã Nu lãsaåi straja sã piarã, Dacã piere straja voastrã Va muri æi åara noastrã...”

1Supliment Frontiera - nr. 2/2006

HOTÃRÂREA nr. 94 din 26 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români în strãinãtate

PUBLICATÃ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 27 ianuarie 2006;

ART. 1Se aprobã Normele metodologice de

aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români în strãinãtate, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

ART. 2 Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la data

de 29 ianuarie 2006.

ANEXANORME METODOLOGICE de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul

liberei circulaåii a cetãåenilor români în strãinãtate

CAP. IDispoziåii generale

ART. 1Prezentele norme metodologice stabilesc

actele necesare, procedura, condiåiile æi termenele de soluåionare a cererilor pentru eliberarea documentelor de cãlãtorie în strãinãtate emise de autoritãåile române, precum æi procedurile pentru îndeplinirea condiåiilor prevãzute de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români în strãinãtate, necesare exercitãrii dreptului la libera circulaåie.

ART. 2 Circulaåia cetãåenilor români în strãinãtate

este permisã în baza documentelor de cãlãtorie emise în condiåiile prezentelor norme metodologice, de autoritãåile competente române, precum æi în baza altor documente stabilite prin acordurile internaåionale la care România sau, dupã caz, Guvernul României este parte.

CAP. IIDocumente de cãlãtorie în strãinãtate

SECTIUNEA 1Paæaportul diplomatic æi paæaportul de

serviciu

ART. 3(1) Paæaportul diplomatic æi paæaportul

de serviciu sunt documentele de cãlãtorie care se elibereazã de Ministerul Afacerilor Externe, prin Direcåia Generalã Afaceri Consulare, la solicitarea instituåiilor sau autoritãåilor publice interesate ori, dupã caz, a organismelor interesate, în cazurile

æi în condiåiile prevãzute de Legea nr. 248/2005.

(2) Solicitãrile privind eliberarea paæapoartelor diplomatice sau de serviciu trebuie sã fie însoåite de note justificative în care se precizeazã scopul æi calitatea în care titularii urmeazã sã se deplaseze în strãinãtate, întocmite de instituåiile sau autoritãåile ori, dupã caz, de organismele interesate.

(3) Procedurile, documentele necesare æi termenele de eliberare a paæapoartelor diplomatice æi a paæapoartelor de serviciu se stabilesc în mod unitar prin instrucåiuni ale Ministerului Afacerilor Externe, care se comunicã instituåiilor, organismelor æi autoritãåilor interesate.

SECÅIUNEA a 2-aPaæaportul simplu

ART. 4(1) Cererile pentru eliberarea

paæapoartelor simple se depun la serviciile publice comunitare pentru evidenåa persoanelor, în sistem de ghiæeu unic, ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple pe a cãror razã titularii îæi au domiciliul sau, dupã caz, reæedinåa.

(2) Cererile pentru eliberarea paæapoartelor simple în regim de urgenåã se depun numai la serviciile publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple.

ART. 5Cererile pentru eliberarea paæapoartelor

simple se depun personal de cãtre solicitanåi, însoåite în mod obligatoriu de urmãtoarele documente:

a) cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, dupã caz, buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate, în original æi în fotocopie. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptatã doar dacã este însoåitã de certificatul de naætere, în original æi în fotocopie;

b) dovada achitãrii taxelor æi tarifelor de emitere a paæaportului, precum æi, dupã caz, a tarifului suplimentar pentru eliberarea paæaportului simplu în regim de urgenåã, prevãzut de Legea nr. 248/2005;

c) paæaportul anterior, dacã acesta existã.

ART. 6(1) În cazul în care, din motive

obiective, solicitanåii nu se pot prezenta

la serviciile publice comunitare, cererile pentru eliberarea paæapoartelor simple se depun prin mandatar, însoåite de documentele prevãzute la art. 5, precum æi de urmãtoarele documente:

a) procurã specialã, autentificatã în åarã de cãtre notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice ori de oficiile consulare ale României;

b) carte de identitate, carte de identitate provizorie sau, dupã caz, buletin de identitate al persoanei împuternicite, aflate în termen de valabilitate, în original æi în fotocopie;

c) douã fotografii color identice ale titularului, cu dimensiunile de 35 x 45 mm. Fotografiile trebuie sã reprezinte fizionomia actualã a titularului æi sã fie realizate din faåã, pe un fond clar, neutru æi de o singurã culoare, astfel încât sã permitã identificarea conturului capului. Titularul nu trebuie sã aibã capul acoperit æi ochii închiæi, iar expresia feåei acestuia trebuie sã reprezinte o stare comunã.

(2) În cazul procurilor speciale autentificate în strãinãtate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României, una dintre fotografii trebuie sã fie aplicatã pe procurã sau pe cerere, identitatea titularului fiind confirmatã de funcåionarul consular prin semnãturã æi stampilã.

ART. 7(1) Cererile care privesc eliberarea

unui paæaport simplu pentru minor sau includerea acestuia în paæaportul ambilor pãrinåi ori, dupã caz, în paæaportul unuia dintre pãrinåi, în condiåiile Legii nr. 248/2005, vor fi însoåite de urmãtoarele documente:

a) în cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani:

(i) certificat de naætere, în original æi în fotocopie;

(ii) dupã caz, declaraåia unui pãrinte, prin care îæi exprimã acordul cu privire la includerea minorului în paæaportul celuilalt pãrinte, certificat de deces ori hotãrâre judecãtoreascã de încredinåare a minorului, rãmasã definitivã æi irevocabilã;

b) în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani:

(i) carte de identitate, carte de identitate provizorie sau, dupã caz, buletin de identitate, aflate în termen de valabilitate, în original æi în fotocopie. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptatã doar dacã este însoåitã de certificatul de

LEGIS

2 Supliment Frontiera - nr. 2/2006

naætere, în original æi în fotocopie;(ii) declaraåiile ambilor pãrinåi, a

pãrintelui supravieåuitor, a pãrintelui cãruia minorul i-a fost încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã æi irevocabilã sau a reprezentantului legal, care sã ateste acordul cu privire la eliberarea unui paæaport pentru minor;

(iii) certificat de deces, hotãrâre judecãtoreascã de încredinåare a minorului, rãmasã definitivã æi irevocabilã, în original æi în fotocopie, în cazul în care se prezintã doar declaraåia unuia dintre pãrinåi, în condiåiile prevãzute la pct. (ii);

c) carte de identitate, carte de identitate provizorie sau, dupã caz, buletin de identitate al pãrinåilor, al unuia dintre pãrinåi sau, dupã caz, al reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original æi în fotocopie;

d) documente care atestã cã minorul se deplaseazã pentru studii sau concursuri oficiale în strãinãtate, avizate de o autoritate administrativã cu competenåe în domeniu, din care sã rezulte perioada æi statul sau statele în care se vor desfãæura aceste studii ori concursuri, în situaåia prevãzutã la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 248/2005;

e) documente privind situaåia medicalã a minorului, emise sau avizate de autoritãåile medicale române, în situaåia prevãzutã la art. 17 alin. (4) din Legea nr. 248/2005;

f) dovada achitãrii taxelor æi tarifelor de emitere a paæaportului, precum æi, dupã caz, a tarifului suplimentar pentru eliberarea paæaportului simplu în regim de urgenåã;

g) paæaportul simplu al minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, dacã se solicitã anularea acestuia æi includerea minorului în paæaportul ambilor pãrinåi sau, dupã caz, în paæaportul unuia dintre pãrinåi.

(2) Declaraåiile prevãzute la alin. (1) pot fi date în faåa funcåionarului care primeæte cererea sau pot fi autentificate în åarã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României. În cazul în care declaraåiile se dau în faåa autoritãåilor strãine, trebuie sã fie îndeplinite condiåiile de supralegalizare prevãzute de lege sau sã aibã aplicatã apostila conform Convenåiei cu privire la suprimarea cerinåei supralegalizãrii actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanåa Guvernului nr. 66/1999, aprobatã prin Legea nr. 52/2000, cu modificãrile ulterioare. Certificatele de deces prevãzute la alin. (1) trebuie sã fie valabile æi cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condiåiile legii.

(3) În cazul în care se solicitã emiterea paæaportului pentru minor sau includerea minorului în paæaportul unuia dintre pãrinåi, în condiåiile prevãzute la art. 17 alin. (6) din Legea nr. 248/2005, pãrintele care formuleazã cererea sau, dupã caz, care formuleazã declaraåia ce atestã acordul cu privire la eliberarea paæaportului trebuie sã prezinte æi hotãrârea judecãtoreascã rãmasã definitivã æi irevocabilã, prin care instanåa a soluåionat neînåelegerile dintre pãrinåi cu privire la exprimarea acordului.

(4) Cererile care privesc eliberarea paæaportului simplu pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani se formuleazã de cãtre ambii pãrinåi, de pãrintele supravieåuitor, de pãrintele cãruia i-a fost încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã æi irevocabilã sau, dupã caz, de reprezentantul legal. Cererile pot fi formulate doar de unul dintre pãrinåi atunci când este împuternicit de cãtre celãlalt pãrinte prin procura specialã autentificatã în åarã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României, ori când existã acordul scris al acestuia, autentificat în aceleaæi condiåii.

(5) Atunci când din motive obiective nici unul dintre pãrinåi nu se poate prezenta la serviciile publice comunitare, cererile prevãzute la alin. (4) pot fi formulate de o persoanã împuternicitã de pãrinåi prin procurã specialã, autentificatã în åarã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României.

(6) În cazul în care minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu este prezent la depunerea cererii, confirmarea fotografiei reprezentându-l pe acesta se face de cãtre pãrinåi, în faåa funcåionarului care primeæte cererea sau, dupã caz, potrivit procedurii stabilite la art. 6 alin. (2).

ART. 8Cererile pentru eliberarea unui paæaport

simplu, care privesc o persoanã care urmeazã sã se deplaseze în strãinãtate pentru a urma un tratament medical fãrã de care viaåa sau sãnãtatea îi este pusã în pericol, pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple, însoåite de documentele prevãzute la art. 5-7, dupã caz, precum æi de documente privind situaåia medicalã a titularului, emise sau avizate de autoritãåile medicale române.

ART. 9În strãinãtate, cererile pentru eliberarea

paæapoartelor simple se pot depune personal la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 5 lit. a) æi c) æi, dupã caz, ale art. 7 alin. (1) lit. a)-c) æi g).

ART. 10(1) Cererile pentru eliberarea

paæapoartelor simple sau, dupã caz, pentru includerea minorului în paæaportul ambilor ori al unuia dintre pãrinåi vor fi acceptate numai dacã îndeplinesc urmãtoarele condiåii:

a) au fost completate corespunzãtor, prin parcurgerea tuturor rubricilor;

b) datele înscrise corespund cu datele din documentele care însoåesc cererea;

c) sunt însoåite de toate documentele corespunzãtoare, dintre cele prevãzute la art. 5-8.

(2) Declaraåiile prevãzute la art. 7, dacã nu au fost date în alte condiåii, datele înscrise în cerere, precum æi documentele prezentate în fotocopie se certificã de cãtre funcåionarul care a primit cererea. În situaåia depunerii cererilor la misiunile

diplomatice sau la oficiile consulare ale României în strãinãtate ori prin procurã specialã autentificatã de acestea, fotocopiile documentelor cerute potrivit art. 5 æi 7 se certificã de cãtre funcåionarul consular, caz în care cererea transmisã spre soluåionare autoritãåilor competente din åarã va fi însoåitã numai de copiile documentelor astfel certificate.

(3) Documentele prezentate în original, cu excepåia procurii speciale æi a declaraåiei privind acordul pãrinåilor, se restituie solicitantului împreunã cu un tichet care conåine menåiuni privind data primirii cererii, numele æi prenumele solicitantului æi, dupã caz, numele æi prenumele persoanei pentru care se solicitã eliberarea paæaportului sau includerea în paæaport, precum æi data programatã pentru eliberarea acestuia.

ART. 11(1) Competenåa de soluåionare a cererilor

pentru eliberarea paæapoartelor simple revine serviciilor publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple pe a cãror razã teritorialã solicitanåii îæi au domiciliul sau, dupã caz, reæedinåa.

(2) În cazul prevãzut la art. 8, competenåa de soluåionare a cererilor pentru eliberarea paæapoartelor simple revine serviciilor publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple la care au fost depuse cererile.

(3) În situaåia menåionatã la alin. (2), precum æi în cazul cererilor depuse la serviciile publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple pe a cãror razã teritorialã titularii îæi au reæedinåa, eliberarea paæapoartelor simple se va face numai dupã consultarea evidenåelor serviciului public comunitar pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple pe a cãrui razã teritorialã solicitanåii îæi au domiciliul. Dupã înmânarea paæaportului simplu, serviciile publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple emitente transmit cererea, împreunã cu toatã documentaåia care o însoåeæte, la serviciul public comunitar pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple pe a cãrui razã teritorialã solicitanåii îæi au domiciliul.

ART. 12(1) Autoritãåile competente sã soluåioneze

cererile de eliberare a paæaportului simplu sau, dupã caz, de includere a minorilor în paæaportul simplu verificã îndeplinirea condiåiilor prevãzute de Legea nr. 248/2005, pe baza documentelor prezentate de solicitant, æi, în cazul în care nu rezultã impedimente, emit documentul sau/æi, dupã caz, efectueazã menåiunile corespunzãtoare în conåinutul acestuia.

(2) În cazul în care pe baza documentelor prezentate nu se poate stabili cu certitudine dacã datele de identitate ale titularului sunt reale, autoritãåile competente pot solicita suplimentar prezentarea oricãruia dintre urmãtoarele documente, dupã caz:

a) certificat de naætere;b) certificat de cãsãtorie;c) permis de conducere auto;d) livret militar;e) alte documente prevãzute cu


fotografie, care pot servi acestui scop.

ART. 13(1) Paæaportul se ridicã de cãtre titular

sau, în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, de persoana care a formulat cererea, de la serviciile publice comunitare sau, dupã caz, de la misiunile diplomatice æi oficiile consulare ale României în strãinãtate, la care au fost depuse cererile.

(2) În cazul în care, din motive obiective, titularul paæaportului sau, dupã caz, unul dintre pãrinåii minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu se poate deplasa la serviciile publice comunitare, paæaportul poate fi ridicat de persoana împuternicitã prin procura specialã, autentificatã în åarã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României.

(3) Paæapoartele care nu au fost ridicate de titulari de la serviciile publice comunitare pentru evidenåa persoanelor la data programatã se pãstreazã pentru o perioadã de 60 de zile, dupã care se transmit la serviciile publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple emitente, unde se pãstreazã pe întreaga perioadã de valabilitate a acestora æi de unde pot fi ridicate de cãtre titulari.

ART. 14(1) Termenul în care se soluåioneazã

cererile pentru eliberarea paæapoartelor simple sau pentru includerea minorului în paæaportul ambilor pãrinåi ori, dupã caz, în paæaportul unuia dintre pãrinåi nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrãtoare.

(2) În cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice æi oficiile consulare ale României în strãinãtate, termenul pentru eliberarea paæaportului simplu nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice de la data depunerii cererii.

(3) Termenul pentru soluåionarea cererilor depuse în condiåiile art. 4 alin. (2), cu plata corespunzãtoare a tarifului suplimentar prevãzut de lege, nu poate fi mai mare de 3 zile lucrãtoare.

(4) Termenele prevãzute la alin. (1) æi (3) se stabilesc de cãtre æeful serviciului public comunitar pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple, în funcåie de volumul cererilor care se primesc în perioada de timp respectivã, precum æi de capacitatea de emitere a documentelor, æi se afiæeazã în spaåiile destinate depunerii cererilor, la loc vizibil, împreunã cu lista documentelor æi a procedurilor legale necesare pentru eliberarea paæapoartelor simple, respectiv pentru includerea minorilor în paæapoarte.

ART. 15Împotriva deciziei de respingere

a cererii, comunicatã în condiåiile prevãzute la art. 21 alin. (2) din Legea nr. 248/2005, solicitantul poate adresa plângere prealabilã cãtre prefectul în a cãrui subordine se aflã serviciul public comunitar pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple care a soluåionat cererea, în condiåiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

SECTIUNEA a 3-aPaæaportul simplu temporar

ART. 16De la data stabilitã prin hotãrârea

Guvernului prevãzutã la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 248/2005, cu modificãrile ulterioare, misiunile diplomatice æi oficiile consulare ale României elibereazã paæapoarte simple cu valabilitatea de un an, denumite în continuare paæapoarte simple temporare.

ART. 17(1) Paæapoartele simple temporare se

elibereazã de cãtre misiunile diplomatice æi oficiile consulare ale României cetãåenilor români care nu mai posedã documente de cãlãtorie valabile æi care dovedesc necesitatea de a continua cãlãtoria în strãinãtate sau de a-æi reglementa æederea pe teritoriul unui stat, în cazul în care nu dispun de timpul necesar pentru a intra în posesia unui paæaport simplu.

(2) Pentru eliberarea paæaportului temporar, cererile vor fi însoåite de douã fotografii ale titularului, care trebuie sã respecte condiåiile stabilite la art. 6 alin. (1) lit. c), precum æi, dupã caz, de documentele prevãzute la:

a) art. 5 lit. a), atunci când este posibilã prezentarea lor;

b) art. 5 lit. b), cu excepåia tarifului suplimentar pentru eliberarea paæaportului simplu în regim de urgenåã;

c) art. 7 alin. (1) lit. a)-c).(3) În situaåia în care solicitantul nu

posedã documente eliberate de autoritãåile române care sã îi ateste identitatea, valabile sau expirate, acesta poate prezenta orice documente oficiale care conåin datele sale de identitate ori care pot servi identificãrii sale.

(4) În scopul efectuãrii verificãrilor necesare pentru stabilirea identitãåii persoanei pentru care se solicitã eliberarea paæaportului simplu temporar, precum æi pentru verificarea îndeplinirii condiåiilor necesare soluåionãrii cererilor pentru eliberarea paæapoartelor simple temporare, Direcåia Generalã Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe încheie protocol de colaborare cu Direcåia Generalã de Paæapoarte, Inspectoratul Naåional pentru Evidenåa Persoanelor æi Centrul Naåional pentru Administrarea Bazelor de Date privind Evidenåa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraåiei æi Internelor.

(5) Paæaportul simplu temporar se elibereazã o singurã datã. În cazul în care titularul intenåioneazã sã îæi continue cãlãtoria sau æederea în strãinãtate æi dupã data expirãrii valabilitãåii paæaportului simplu temporar, acesta trebuie sã solicite eliberarea unui paæaport simplu sau, dupã caz, a unui titlu de cãlãtorie înainte de aceastã datã.

(6) În situaåia prevãzutã la alin. (3), dacã pe baza verificãrilor prevãzute la alin. (4) nu se poate stabili cu certitudine identitatea solicitantului, acestuia i se elibereazã un titlu de cãlãtorie æi este îndrumat sã se deplaseze în România pentru clarificarea situaåiei.

(7) Eliberarea unui paæaport simplu

temporar se comunicã de îndatã la serviciul public comunitar pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple pe a cãrui razã solicitanåii îæi au domiciliul sau, dupã caz, au avut ultimul domiciliu.

ART. 18Paæaportul simplu temporar se anuleazã

de cãtre autoritãåile competente potrivit legii sã elibereze paæaportul simplu, odatã cu eliberarea acestuia, æi se restituie titularului.

SECTIUNEA a 4-aTitlul de cãlãtorie

ART. 19(1) Titlul de cãlãtorie este documentul

care se elibereazã de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României cetãåenilor români aflaåi în strãinãtate, care nu mai posedã document de cãlãtorie valabil, pentru ca titularul sã îæi poatã continua cãlãtoria, reglementa æederea pe teritoriul unui stat ori pentru a se întoarce în åarã. De la data stabilitã potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 248/2005, cu modificãrile ulterioare, titlul de cãlãtorie se elibereazã numai pentru ca titularul sã se întoarcã în åarã.

(2) La depunerea cererilor pentru eliberarea unui paæaport simplu, solicitanåii predau titlul de cãlãtorie expirat.

SECTIUNEA a 5-aPierderea, furtul æi distrugerea

documentelor de cãlãtorie

ART. 20(1) Soluåionarea cererilor pentru eliberarea

unor noi documente de cãlãtorie în cazul pierderii sau furtului documentelor de cãlãtorie este condiåionatã de prezentarea unei adeverinåe care sã ateste declararea evenimentului, în condiåiile prevãzute de art. 25 din Legea nr. 248/2005. În cazul declarãrii furtului paæaportului simplu la cea mai apropiatã unitate de poliåie din strãinãtate, adeverinåa va fi însoåitã æi de o traducere a acesteia, efectuatã de un traducãtor autorizat.

(2) Obligaåia declarãrii pierderii poate fi realizatã, în cazul paæaportului simplu, æi cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea unui nou paæaport, situaåie în care titularul va declara pe propria rãspundere împrejurãrile producerii evenimentului.

(3) În cazul distrugerii paæaportului simplu, soluåionarea cererii pentru eliberarea unui nou paæaport este condiåionatã de prezentarea paæaportului distrus sau a fragmentelor din acesta, cu condiåia ca acestea sã cuprindã elemente de conåinut care sã facã posibilã identificarea documentului.

(4) În situaåia în care, cu ocazia solicitãrii eliberãrii unui nou document de cãlãtorie, se constatã pierderea sau distrugerea documentului de cãlãtorie valabil de cel puåin douã ori într-un interval de 3 ani, la înmânarea documentului de cãlãtorie se întocmeæte proces-verbal de constatare a contravenåiei prevãzute la art. 46 lit. n) din Legea nr. 248/2005.


CAP. IIIExercitarea dreptului la libera circulaåie

în strãinãtate

SECTIUNEA 1Aplicarea condiåiilor cu privire la

exercitarea dreptului la libera circulaåie în strãinãtate de cãtre cetãåenii români

ART. 21(1) Pe baza comunicãrilor efectuate de

autoritãåile competente române, cu privire la instituirea, în condiåiile legii, a mãsurii restrângerii dreptului la libera circulaåie, organele poliåiei de frontierã permit ieæirea din România a cetãåenilor români împotriva cãrora a fost dispusã aceastã mãsurã numai dacã se aflã în una dintre urmãtoarele situaåii:

a) declarã în scris, pe propria rãspundere, cã nu vor cãlãtori în statul/statele cu privire la care s-a instituit mãsura;

b) prezintã documente de transport care indicã o altã destinaåie decât statul/statele cu privire la care s-a instituit mãsura;

c) punctul de trecere a frontierei în care se prezintã nu este unul situat la frontiera comunã cu statul cu privire la care s-a instituit aceasta mãsurã.

(2) Mãsura prevãzutã la alin. (1) nu se aplicã cetãåenilor români împotriva cãrora s-a dispus restrângerea dreptului la libera circulaåie, dacã se legitimeazã în punctul de trecere a frontierei cu paæaport diplomatic sau de serviciu, în condiåiile art. 28 alin. (4) din Legea nr. 248/2005.

(3) Cetãåeanului român împotriva cãruia a fost dispusã mãsura suspendãrii dreptului la libera circulaåie i se permite ieæirea din România în condiåiile alin. (1), dacã prezintã, în original æi în fotocopie, hotãrârea instanåei de judecatã, rãmasã definitivã æi irevocabilã, prin care s-au dispus suspendarea temporarã a executãrii mãsurii suspendãrii dreptului la libera circulaåie æi înlocuirea acestei mãsuri, pentru o perioadã limitatã de timp, cu mãsura restrângerii dreptului la libera circulaåie, în condiåiile art. 44 din Legea nr. 248/2005.

(4) În situaåiile prevãzute la alin. (1) æi (3) organele poliåiei de frontierã care au permis ieæirea din România vor aduce la cunoætinåa cetãåeanului cã nerespectarea obligaåiei de a nu cãlãtori în statul/statele cu privire la care s-a instituit mãsura restrângerii dreptului la libera circulaåie sau cã æederea în statul/statele în care persoana poate cãlãtori, peste perioada dispusã de instanåã, poate determina:

a) dispunerea instituirii mãsurii suspendãrii dreptului la libera circulaåie pentru o perioadã de pânã la 3 ani, în conformitate cu art. 42 alin. (1) din Legea nr. 248/2005;

b) majorarea pânã la 5 ani a perioadei pentru care se poate suspenda acest drept, în cazul returnãrii în baza unui acord de readmisie din statul pentru care i-a fost restrâns dreptul la liberã circulaåie în strãinãtate, în conformitate cu art. 42 alin. (2) din Legea nr. 248/2002.

ART. 22(1) Atunci când intervine decesul soåului

sau al unei rude de pânã la gradul al IV-

lea inclusiv, aflatã în strãinãtate, ori în alte situaåii determinate de motive obiective, instanåa poate decide suspendarea, pentru o perioadã limitatã, a executãrii mãsurii restrângerii exercitãrii dreptului la libera circulaåie.

(2) La prezentarea hotãrârii judecãtoreæti pronunåate în condiåiile alin. (1), organele poliåiei de frontierã permit ieæirea din åarã chiar dacã persoana în cauzã nu se aflã în una dintre situaåiile prevãzute la art. 21 alin. (1).

ART. 23(1) În vederea îndeplinirii obligaåiei

prevãzute la art. 29 alin. (4) din Legea nr. 248/2005, Direcåia Generalã de Paæapoarte poate elibera, la cerere, cu achitarea taxelor prevãzute de lege, adeverinåe pentru:

a) transcrierea certificatelor de naætere æi cãsãtorie în registrul de stare civilã român, pentru persoane cetãåeni români nãscuåi în strãinãtate;

b) obåinerea paæapoartelor româneæti în cazul persoanelor plecate definitiv din România, care nu mai deåin paæapoarte româneæti valabile;

c) înscrierea menåiunilor de schimbare a numelui în registrul de stare civilã român;

d) depunerea cererilor de dobândire/redobândire sau renunåare la cetãåenia românã la comisia care funcåioneazã pe lângã Ministerul Justiåiei;

e) stabilirea/restabilirea domiciliului în România, în situaåia în care solicitantul nu mai deåine paæaport valabil.

(2) În adeverinåele prevãzute la alin. (1) se înscriu datele deåinute în evidenåele Ministerului Administraåiei æi Internelor privind evidenåa persoanelor, referitoare la solicitant, ascendenåii æi descendenåii acestora, care servesc scopurilor pentru care acestea se întocmesc/se elibereazã.

ART. 24(1) Cetãåenilor români minori li se

permite ieæirea din åarã numai însoåiåi de o persoanã fizicã majorã, dacã sunt prezentate în situaåiile prevãzute de art. 30 din Legea nr. 248/2005, dupã caz, urmãtoarele documente:

a) declaraåia celuilalt pãrinte din care rezultã acordul acestuia cu privire la efectuarea cãlãtoriei respective în statul sau în statele de destinaåie, precum æi cu privire la perioada acesteia;

b) documente doveditoare ale decesului celuilalt soå, precum:

(i) certificat de deces valabil æi cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condiåiile legii;

(ii) hotãrâre judecãtoreascã de declarare a moråii, rãmasã definitivã, dacã nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de deces;

(iii) comunicare oficialã primitã prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României în strãinãtate, dacã nu a existat timpul necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilã;

c) hotãrâre judecãtoreascã de încredinåare a minorului, rãmasã definitivã æi irevocabilã;

d) declaraåia ambilor pãrinåi sau, dupã caz, a pãrintelui cãruia minorul i-a fost încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã æi irevocabilã, a pãrintelui supravieåuitor ori a reprezentantului sãu legal, care sã cuprindã acordul acestora cu privire la efectuarea cãlãtoriei respective de cãtre minor în statul sau în statele de destinaåie, la perioada în care urmeazã sã se desfãæoare cãlãtoria, precum æi datele de identitate ale însoåitorului;

e) cu privire la însoåitorul împuternicit de pãrinåi sau, dupã caz, de reprezentantul legal, certificat de cazier judiciar æi, dupã caz, documente din care sã rezulte calitatea de persoanã desemnatã din cadrul unei societãåi comerciale autorizate, în condiåiile legii, sã desfãæoare activitãåi de transport internaåional de persoane;

f) documente doveditoare ale situaåiei medicale a minorului, emise sau avizate de autoritãåile medicale române, din care sã rezulte perioada æi statul ori statele în care urmeazã sã se acorde tratament medical, dacã sunt cerute de Legea nr. 248/2005;

g) documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri în strãinãtate, avizate de o autoritate administrativã cu competenåe în domeniu, dacã sunt cerute de Legea nr. 248/2005.

(2) Declaraåiile prevãzute la alin. (1), redactate în douã exemplare, æi certificatul prevãzut la alin. (1) lit. b) pct. (i), însoåite de o fotocopie a acestora, trebuie sã fie autentificate în åarã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacã au fost date în faåa autoritãåilor strãine, sã îndeplineascã condiåiile de supralegalizare prevãzute de lege sau sã aibã aplicatã apostila conform Convenåiei cu privire la suprimarea cerinåei supralegalizãrii actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanåa Guvernului nr. 66/1999, aprobatã prin Legea nr. 52/2000, cu modificãrile ulterioare, æi, dupã caz, sã fie însoåite de traduceri legalizate.

ART. 25Declaraåia datã în condiåiile art. 21 alin.

(1) lit. a) æi certificatul de cazier judiciar, precum æi oricare dintre documentele care au contribuit la aprecierea îndeplinirii condiåiilor exercitãrii dreptului la libera circulaåie se pãstreazã, în copie, de cãtre organele poliåiei de frontierã din punctul de trecere a frontierei prin care s-a efectuat ieæirea din åarã.

ART. 26(1) În vederea punerii în executare

a mãsurilor de limitare a exercitãrii dreptului la libera circulaåie în strãinãtate, comunicate de instanåe în condiåiile legii, Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã procedeazã la instituirea consemnului în sistemul de evidenåã a traficului la frontiera de stat, cu privire la persoana împotriva cãreia a fost instituitã mãsura, perioada æi, dupã caz, statul/statele pentru care se aplicã. Ridicarea consemnului se face în baza hotãrârii instanåei, rãmasã definitivã æi irevocabilã, prin care s-a dispus încetarea mãsurii sau,


dupã caz, la expirarea perioadei pentru care a fost dispusã mãsura.

(2) Consemnul instituit cu privire la cetãåeanul român împotriva cãruia s-a dispus suspendarea dreptului la libera circulaåie se înlocuieæte temporar, pe perioada stabilitã prin hotãrârea definitivã æi irevocabilã, prin care s-au dispus suspendarea temporarã a executãrii mãsurii suspendãrii dreptului la libera circulaåie æi înlocuirea, pentru o perioadã limitatã de timp, cu mãsura restrângerii dreptului la libera circulaåie. În acest caz, consemnul nominal va conåine referiri la perioada æi statul/statele în care persoana nu poate cãlãtori.

ART. 27În vederea punerii în executare a

mãsurii suspendãrii dreptului la libera circulaåie în strãinãtate, Direcåia Generalã de Paæapoarte are obligaåia de a comunica mãsura la serviciul public comunitar pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple de la domiciliul cetãåeanului român împotriva cãruia a fost dispusã mãsura, care, pentru perioada stabilitã de instanåã în condiåiile Legii nr. 248/2005, va refuza temporar eliberarea documentului de cãlãtorie, iar dacã a fost eliberat, va întreprinde demersuri pentru a-l retrage.

SECTIUNEA a 2-aStabilirea domiciliului în strãinãtate

ART. 28(1) Cetãåeanul român care æi-a stabilit

domiciliul în strãinãtate poate depune cerere pentru aplicarea în paæaportul simplu a menåiunii privind stabilirea domiciliului într-un anumit stat sau pentru eliberarea unui paæaport simplu, cu menåionarea statului de domiciliu.

(2) Cererile prevãzute la alin. (1) se depun personal, în strãinãtate, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, iar în åarã la serviciile publice comunitare pentru evidenåa persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple, pe a cãror razã a avut ultimul domiciliu sau, dupã caz, reæedinåa, sau la sediul Direcåiei Generale de Paæapoarte, însoåite de urmãtoarele documente:

a) paæaportul simplu, precum æi fotocopia filei informatizate æi, dupã caz, a filelor în care sunt aplicate menåiuni cu privire la dobândirea dreptului de æedere pe teritoriul acelui stat;

b) dovada achitãrii taxelor æi tarifelor de emitere a paæaportului precum æi, dupã caz, a tarifului suplimentar pentru eliberarea paæaportului simplu în regim de urgenåã sau aplicarea menåiunii în paæaportul simplu în regim de urgenåã;

c) certificate de stare civilã, în original æi fotocopie;

d) documente eliberate de autoritãåile statului de domiciliu, în original æi fotocopie, împreunã cu traducerea în limba românã, din care sã rezulte una dintre urmãtoarele situaåii:

(i) a dobândit un drept de æedere pentru o perioadã de cel puåin un an sau, dupã caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de æedere, în decurs de un an, pe teritoriul

statului respectiv;(ii) a dobândit un drept de æedere pe

teritoriul statului respectiv, în scopul reunificãrii familiale cu o persoanã care domiciliazã pe teritoriul acelui stat;

(iii) a dobândit un drept de lungã æedere sau, dupã caz, un drept de æedere permanentã pe teritoriul statului respectiv;

(iv) a dobândit cetãåenia statului respectiv;

e) douã fotografii color recente identice, cu dimensiunile de 35 x 45 mm. Dispoziåiile art. 6 alin. (1) lit. c), referitoare la forma æi conåinutul fotografiilor, se aplicã în mod corespunzãtor.

(3) în cazul în care, din motive obiective, solicitanåii nu se pot prezenta la serviciile publice comunitare, cererile se depun prin mandatar, însoåite de documentele prevãzute la alin. (2), precum æi de cele prevãzute la art. 6 alin. (1) lit. a) æi b).

ART. 29(1) Domiciliul cetãåeanului român minor

se stabileæte de drept, în condiåiile legii, în statul în care au domiciliul ambii pãrinåi sau, dupã caz, doar unul dintre pãrinåi, dacã existã acordul expres al celuilalt pãrinte.

(2) Dovada domiciliului în strãinãtate pentru minorul prevãzut la alin. (1) se poate face fie cu propriul paæaport în care este menåionat statul de domiciliu, fie cu paæapoartele ambilor pãrinåi, în cazul în care aceætia au domiciliul în acelaæi stat, sau, dupã caz, cu paæaportul unuia dintre pãrinåi æi declaraåia celuilalt pãrinte, prin care îæi exprimã acordul cu privire la domiciliu, datã în faåa funcåionarului care primeæte cererea sau autentificatã în åarã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacã a fost datã în faåa autoritãåilor strãine, sã îndeplineascã condiåiile de supralegalizare prevãzute de lege sau sã aibã aplicatã apostila conform Convenåiei cu privire la suprimarea cerinåei supralegalizãrii actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanåa Guvernului nr. 66/1999, aprobatã prin Legea nr. 52/2000, cu modificãrile ulterioare.

ART. 30(1) Certificatele de stare civilã eliberate

de autoritãåile strãine, prezentate în condiåiile art. 28, pot fi acceptate numai dupã efectuarea transcrierii în registrele de stare civilã române.

(2) În cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României în strãinãtate, fotocopiile documentelor prezentate în condiåiile art. 28 se certificã de cãtre funcåionarul consular. Dispoziåiile art. 10 alin. (3), referitoare la restituirea documentelor originale, se aplicã în mod corespunzãtor.

ART. 31(1) Cererile primite în condiåiile art. 28 se

soluåioneazã, dupã caz, de cãtre serviciile publice comunitare pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor simple sau de cãtre

Direcåia Generalã de Paæapoarte.(2) În vederea soluåionãrii cererilor

depuse în strãinãtate, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României transmit cererile formulate în condiåiile art. 28, însoåite de fotocopiile documentelor certificate de funcåionarul consular, precum æi de celelalte documente prezentate, la Direcåia Generalã de Paæapoarte.

ART. 32(1) Paæaportul simplu în care a fost

aplicatã menåiunea privind stabilirea domiciliului în strãinãtate se ridicã personal de cãtre titular de la autoritãåile competente la care au fost depuse cererile. În cazul în care, din motive obiective, titularul paæaportului nu se poate deplasa la serviciile publice comunitare, paæaportul poate fi ridicat de persoana împuternicitã prin procurã specialã, autentificatã în åarã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.

(2) Înmânarea cãtre solicitant a paæaportului simplu în care a fost aplicatã menåiunea privind stabilirea domiciliului în strãinãtate, cu aplicarea corespunzãtoare a dispoziåiilor referitoare la termenele de soluåionare prevãzute la art. 14, se face concomitent cu predarea urmãtoarelor documente ale titularului:

a) actul de identitate eliberat de autoritãåile române competente;

b) paæaportul anterior, dacã este cazul.

ART. 33(1) Cetãåeanul român care are domiciliul

în strãinãtate îæi poate stabili oricând, în mod liber, domiciliul în România.

(2) În situaåia prevãzutã la alin. (1), cererea pentru eliberarea cãråii de identitate se adreseazã serviciului public comunitar pentru evidenåa persoanelor pe raza cãruia locuieæte, concomitent cu cererea pentru aplicarea în paæaport a menåiunii privind stabilirea domiciliului în România ori pentru anularea menåiunii privind domiciliul în strãinãtate sau a paæaportului.

CAP. IVDispoziåii finale

ART. 34(1) Modelul cererilor pentru eliberarea

documentelor de cãlãtorie sau pentru includerea minorului în documentele de cãlãtorie ale pãrinåilor, al cererilor formulate de pãrinåi pentru eliberarea paæaportului individual minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, precum æi modelul declaraåiei privind acordul celuilalt pãrinte cu privire la eliberarea unui paæaport pentru minor se stabilesc prin dispoziåia Direcåiei Generale de Paæapoarte, iar modelul declaraåiei pe propria rãspundere, prezentatã în punctul de trecere a frontierei, precum æi modelul declaraåiei privind acordul pãrinåilor pentru ieæirea din åarã a minorului însoåit de o persoanã fizicã majorã se stabilesc prin dispoziåia Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã.


PUBLICATÃ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 813 din 7 septembrie 2005;

ART. 1Se aprobã Codul de eticã æi

deontologie al poliåistului, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

ART. 2În termen de 30 de zile de la intrarea

în vigoare a prezentei hotãrâri, prin ordin al ministrului administraåiei æi internelor, vor fi nominalizate structurile responsabile cu aplicarea æi evaluarea normelor Codului de eticã æi deontologie al poliåistului, precum æi atribuåiile specifice în acest domeniu.

ART. 3Pe data intrãrii în vigoare a prezentei

hotãrâri, Hotãrârea Guvernului nr. 438/2004 pentru aprobarea Codului de eticã æi deontologie al poliåistului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 9 aprilie 2004, se abrogã.

ANEXACODUL de eticã æi deontologie al

poliåistului

CAP. IDomeniul de aplicare æi principii

generale

ART. 1Responsabilitate æi demnitateRespectarea principiilor æi a regulilor

din prezentul cod reprezintã o datorie de onoare a poliåistului.

ART. 2Domeniul de aplicare(1) Prezentul cod stabileæte regulile

de conduitã a poliåistului în exercitarea atribuåiilor profesionale care decurg din legislaåia aplicabilã personalului Ministerului Administraåiei æi Internelor. Orice persoanã poate pretinde poliåistului respectarea acestor reguli de conduitã în raporturile sale cu acesta.

(2) Scopul prezentului cod îl constituie asigurarea conduitei etice a poliåistului prin formarea æi promovarea unei culturi profesionale adecvate, formarea æi educarea personalului în spiritul acesteia, prevenirea abaterilor

comportamentale, îmbunãtãåirea calitãåii serviciilor, protecåia persoanelor æi a poliåiætilor æi realizarea, pe aceastã cale, a echilibrului între drepturile cetãåenilor, interesele autoritãåilor publice, drepturile æi obligaåiile personalului instituåiei.

(3) Prevederile prezentului cod sunt elaborate în considerarea principiilor enunåate în Recomandarea REC (2001)10 privind Codul european de eticã al poliåiei.

ART. 3Funcåiile principale ale poliåiei(1) În societatea româneascã,

guvernatã de principiile statului de drept, principalele atribuåii ale poliåiei sunt: apãrarea drepturilor æi libertãåilor persoanei, a proprietãåii private æi publice, prevenirea, descoperirea æi combaterea actelor æi faptelor infracåionale, asigurarea ordinii æi siguranåei publice. Prin îndeplinirea acestora se promoveazã încrederea reciprocã, respectul æi dezvoltarea democraticã a societãåii.

(2) Activitatea poliåiei constituie serviciu public specializat care se realizeazã în interesul persoanei æi comunitãåii, precum æi în sprijinul instituåiilor statului, în conformitate cu legislaåia internã æi internaåionalã aplicabilã în domeniu.

ART. 4Despre poliåie æi cooperarea cu alte

instituåii ale statului(1) Poliåia îæi îndeplineæte misiunile sub

autoritatea æi rãspunderea instituåiilor abilitate de lege.

(2) Poliåia coopereazã cu Ministerul Public în limitele competenåelor ce îi revin în conformitate cu procedurile prevãzute de lege.

(3) În îndeplinirea atribuåiilor ce îi revin Poliåia trebuie sã respecte independenåa æi imparåialitatea judecãtorilor.

(4) În cadrul poliåiei se asigurã dezvoltarea unui mediu organizaåional bazat pe conætiinåã, integritate profesionalã, nediscriminare, comunicare, transparenåã, prevenirea æi combaterea corupåiei la toate nivelurile ierarhice.

(5) În îndeplinirea misiunilor ce le revin serviciile poliåieneæti coopereazã æi cu alte structuri însãrcinate cu aplicarea legii.

ART. 5Controlul poliåieiActele întocmite de poliåie pot face

obiectul unui control extern exercitat de cãtre puterea judecãtoreascã, potrivit prevederilor legale în vigoare.

ART. 6Principii generalePrincipiile care guverneazã conduita

profesionalã a poliåistului sunt urmãtoarele:

a) legalitatea - în exercitarea atribuåiilor sale poliåistul este obligat sã respecte legea, precum æi drepturile æi libertãåile constituåionale ale persoanelor;

b) egalitatea, imparåialitatea æi nediscriminarea - în îndeplinirea atribuåiilor profesionale poliåistul aplicã tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleaæi mãsuri pentru situaåii similare de încãlcare a normelor protejate de lege, fãrã a fi influenåat de considerente etnice, de naåionalitate, rasã, religie, opinie politicã sau de orice altã opinie, vârstã, sex, orientare sexualã, avere, origine naåionalã, socialã sau decurgând din orice altã situaåie;

c) transparenåa - constã în deschiderea pe care poliåistul trebuie sã o manifeste faåã de societate în limitele stabilite de reglementãrile poliåieneæti;

d) capacitatea æi datoria de exprimare - reprezintã posibilitatea poliåistului de a analiza situaåiile profesionale pe care le întâlneæte æi de a-æi exprima punctul de vedere, potrivit pregãtirii æi experienåei sale, pentru a îmbunãtãåi calitatea æi eficacitatea serviciului poliåienesc cu privire la acestea;

e) disponibilitatea - presupune intervenåia poliåistului în orice situaåie în care ia cunoætinåã despre atingerea adusã vreuneia dintre valorile apãrate de lege, indiferent de momentul constatãrii acesteia, capacitatea de a asculta æi de a rezolva problemele celor aflaåi în dificultate ori de a îndruma cãtre alte autoritãåi cazurile care se situeazã în afara competenåei ori atribuåiilor sale;

f) prioritatea interesului public - se manifestã prin aceea cã pentru îndeplinirea atribuåiilor funcåionale poliåistul acordã prioritate realizãrii serviciului în folosul comunitãåii;

g) profesionalismul - presupune aplicarea corectã æi responsabilã a

HOTARÂREA Guvernului nr. 991 din 25 august 2005

pentru aprobarea Codului de eticã æi deontologie al poliåistului


cunoætinåelor teoretice æi a deprinderilor practice pentru exercitarea atribuåiilor de serviciu;

h) confidenåialitatea - determinã obligaåia poliåistului de a garanta securitatea datelor æi informaåiilor obåinute în exercitarea autoritãåii conferite de lege;

i) respectul - se manifestã prin consideraåia pe care poliåistul o acordã persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonaåilor, drepturilor æi libertãåilor acestora, instituåiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice æi deontologice;

j) integritatea moralã - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate æi practicate în societate;

k) independenåa operaåionalã - constã în îndeplinirea atribuåiilor æi misiunilor potrivit competenåelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care îl ocupã în cadrul poliåiei, fãrã imixtiunea ilegalã a altor poliåiæti, persoane sau autoritãåi;

l) loialitatea - se exprimã prin ataæamentul faåã de instituåie æi valorile promovate de aceasta, adeziunea conætientã manifestatã de cãtre poliåist, din proprie iniåiativã, faåã de obiectivele instituåiei, respectul faåã de ierarhia instituåiei, onestitate în relaåiile interpersonale, respectul faåã de adevãr æi dreptate, conætiinciozitate în îndeplinirea atribuåiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidenåialitãåii informaåiilor obåinute în procesul muncii.

ART. 7Exercitarea atribuåiilor(1) Acåiunile poliåiætilor trebuie sã fie

conforme cu dreptul intern, convenåiile æi acordurile internaåionale la care România este parte.

(2) În activitatea de aplicare a legii, poliåistul trebuie sã respecte principiul prezumåiei de nevinovãåie, asigurând fiecãrei persoane care face obiectul cercetãrii exercitarea deplinã æi efectivã a drepturilor sale, în condiåiile prevãzute de lege.

(3) Poliåistul trebuie sã îndeplineascã atribuåiile æi misiunile ce îi revin într-o manierã echitabilã æi obiectivã, cu respectarea æi protejarea drepturilor æi libertãåilor fundamentale ale persoanei consacrate prin Constituåie æi prin alte legi, în conformitate cu Declaraåia Universalã a Drepturilor Omului, Convenåia europeanã a drepturilor omului, Codul european de eticã al poliåiei æi cu dispoziåiile tratatelor la care România este parte.

(4) Pe timpul îndeplinirii atribuåiilor profesionale poliåistul acåioneazã în parteneriat cu populaåia æi trebuie sã acorde persoanelor protecåie, asistenåã de specialitate pe care aceætia sunt îndreptãåiåi sã o primeascã æi servicii, conform misiunilor æi atribuåiilor poliåiei.

ART. 8Protecåia poliåistului în exercitarea

atribuåiilor(1) În îndeplinirea atribuåiilor ce îi

revin poliåistul beneficiazã, conform legii, de protecåia instituåiei care îi furnizeazã sprijin adecvat.

(2) În exercitarea atribuåiilor sale personalul poliåiei este sprijinit de autoritãåile publice în conformitate cu normele legale în vigoare.

ART. 9Utilizarea foråei(1) Poliåistul executã acåiuni în foråã

ca mãsurã excepåionalã, în strictã conformitate cu prevederile legale æi numai în situaåii de absolutã necesitate, pentru îndeplinirea unui obiectiv legitim.

(2) Acåiunile în foråã desfãæurate de poliåie trebuie subordonate principiilor necesitãåii, gradualitãåii æi proporåionalitãåii.

(3) Mijloacele din dotare ce pot fi utilizate în timpul acåiunilor în foråã, inclusiv armele de foc, vor fi folosite numai în caz de necesitate absolutã, cu respectarea strictã a prevederilor legale.

(4) În momentul realizãrii obiectivului legitim înceteazã æi exercitarea acåiunii în foråã.

(5) În executarea acåiunilor în foråã poliåistul va avea în permanenåã în vedere respectarea demnitãåii umane.

(6) Când este confruntat cu violenåa fizicã ori cu ameninåãri reale de folosire a foråei fizice împotriva sa ori împotriva altor persoane, poliåistul are obligaåia de a interveni cu fermitate, în limitele legale, pentru restabilirea ordinii.

ART. 10 Deontologia mãsurilor poliåieneæti(1) Mãsurile care pot fi luate de poliåie

în condiåiile legii æi care presupun privarea de libertate a unei persoane se realizeazã numai în cazurile în care sunt cel puåin indicii cu privire la existenåa sau iminenåa producerii unei infracåiuni, cu respectarea procedurii prevãzute de lege, æi nu trebuie sã depãæeascã perioada de timp strict necesarã îndeplinirii scopului acestora.

(2) Persoanele care fac obiectul unor mãsuri luate în condiåiile alin. (1) trebuie sã fie informate cu privire la motivele privãrii de libertate, la procedura aplicabilã situaåiei respective æi sã li se asigure posibilitatea exercitãrii drepturilor corespunzãtoare calitãåii pe care o au în funcåie de situaåia creatã.

(3) Pe timpul aplicãrii mãsurilor luate în condiåiile alin. (1), poliåiætii evalueazã æi întreprind mãsurile necesare pentru siguranåa persoanei, monitorizarea stãrii de sãnãtate, realizarea condiåiilor de igienã æi de alimentaåie corespunzãtoare.

(4) În contactele realizate cu persoanele asupra cãrora s-au dispus

mãsuri privative de libertate, precum æi pe timpul desfãæurãrii cercetãrilor poliåistul trebuie sã respecte cu stricteåe normele procedurale prevãzute de lege.

ART. 11 Relaåia poliåistului cu diferite categorii

de persoane(1) Poliåistul trebuie sã acorde

sprijin, conform competenåelor legale, victimelor infracåiunilor atunci când intrã în contact cu acestea pe timpul æi în afara îndeplinirii atribuåiilor de serviciu. În acest sens, victima este îndrumatã cãtre serviciile specializate ale poliåiei sau ale altor instituåii cu responsabilitãåi în domeniu æi este informatã, dupã caz, cu privire la modalitãåile de soluåionare a situaåiei sale.

(2) Relaåia poliåistului cu martorii trebuie sã se desfãæoare în limitele competenåelor æi prevederilor legale, cu respectarea drepturilor æi libertãåilor constituåionale ale acestora æi ale membrilor lor de familie, cu precãdere a celor care vizeazã viaåa, integritatea corporalã sau libertatea.

(3) Pe timpul acåiunilor poliåistul trebuie sã acorde atenåie deosebitã nevoilor specifice ale unor categorii speciale sau vulnerabile de populaåie, cum ar fi: copiii, femeile, bãtrânii, persoanele cu handicap.

CAP. IINormele de conduitã profesionalã a

poliåistului

ART. 12Conduita generalãPoliåistul rãspunde la orice solicitare

privind exercitarea profesiei, evitã comportamentul care ar putea afecta încrederea populaåiei, este disciplinat æi apãrã prestigiul instituåiei æi profesiei, exercitând toate prerogativele æi îndatoririle specifice funcåiei publice pe care o deåine.

ART. 13Comportamentul poliåistului(1) Poliåistul trebuie sã se comporte

civilizat æi sã dea dovadã de amabilitate æi solicitudine, adoptând o atitudine politicoasã æi fermã.

(2) Poliåistul trebuie sã dovedeascã stãpânire de sine, capacitate de comunicare, abilitãåi de gestionare a situaåiilor conflictuale, dezvoltându-æi prin sistemul de formare continuã puterea de înåelegere a problemelor sociale, culturale æi educaåionale specifice colectivitãåii în care îæi exercitã profesia, precum æi, dupã caz, capacitãåile manageriale.

ART. 14Declinarea calitãåii(1) Poliåistul în uniformã trebuie

sã poarte însemnele distinctive æi echipamentul prevãzute de lege, pentru


a fi protejat æi recunoscut cu uæurinåã pe timpul misiunilor.

(2) Poliåistul are obligaåia de a-æi face cunoscutã identitatea în legãturã cu îndatoririle profesionale ce îi revin, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea protecåiei proprii æi crearea premiselor necesare angajãrii rãspunderii personale pentru acåiunile sau inacåiunile sale.

ART. 15Raporturi în exercitarea profesieiPoliåistul trebuie sã promoveze æi

sã dezvolte fãrã discriminare bunele raporturi între instituåia pe care o reprezintã æi comunitate, asigurã cooperarea efectivã cu reprezentanåii autoritãåilor publice centrale æi locale, ai organizaåiilor neguvernamentale æi ai populaåiei, ai grupurilor minoritare, inclusiv ai celor etnice.

ART. 16Parteneriatul cu comunitateaÎn temeiul relaåiilor de parteneriat

dezvoltate în cadrul comunitãåii, poliåistul furnizeazã membrilor acesteia informaåii privitoare la legislaåia în vigoare æi la activitatea sa profesionalã, în limita competenåelor ce îi revin æi fãrã a dezvãlui date æi informaåii clasificate, potrivit legii.

ART. 17Protecåia datelor æi informaåiilor(1) Poliåistul are obligaåia sã pãstreze,

în condiåiile legii, asigurând respectarea drepturilor persoanelor, secretul de stat æi secretul de serviciu, precum æi confidenåialitatea deplinã a datelor æi informaåiilor pe care le deåine æi sã nu le utilizeze abuziv sau în folos personal.

(2) Culegerea, stocarea æi utilizarea datelor cu caracter personal de cãtre poliåist se fac în condiåiile legii æi vor fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale legitime æi specifice poliåiei.

ART. 18Respectarea demnitãåii umane(1) Poliåistului îi este interzis sã aplice,

sã încurajeze æi sã tolereze, în nici o împrejurare, acte de torturã, tratamente æi pedepse inumane sau degradante, constrângeri fizice ori psihice.

(2) În cazul în care poliåistul ia cunoætinåã, prin orice mijloace, despre sãvâræirea de cãtre alt poliåist a faptelor prevãzute la alin. (1), ia mãsurile care se impun, dupã caz, pentru determinarea încetãrii acestui comportament æi pentru informarea superiorilor cu privire la situaåia sesizatã.

ART. 19Atitudinea faåã de corupåie(1) Poliåistului îi este interzis sã

tolereze actele de corupåie æi sã utilizeze abuziv autoritatea publicã pe

care i-o conferã statutul sãu.(2) Poliåistului îi este interzis sã

pretindã sau sã accepte bani, bunuri ori valori în scopul de a îndeplini sau de a nu îndeplini atribuåiile profesionale æi sã primeascã sarcini, misiuni sau lucrãri care excedeazã competenåelor stabilite prin fiæa postului.

(3) Poliåistul ia atitudine faåã de actele de corupåie manifestate în cadrul instituåiei, având obligaåia de a informa superiorii æi alte organe competente cu privire la cazurile de corupåie despre care a luat cunoætinåã.

(4) Poliåistului îi este interzis sã uzeze de calitatea sau de funcåia îndeplinitã pentru rezolvarea unor interese de ordin personal.

ART. 20SesizareaPersoanele care se considerã lezate în

drepturile æi libertãåile lor pot contesta acåiunile sau mãsurile poliåiei, în condiåiile legii.

ART. 21Statutul æi drepturile poliåiætilor(1) Poliåistul este funcåionarul public

civil cu statut special, care exercitã atribuåiile stabilite de lege pentru poliåia românã æi celelalte structuri poliåieneæti din Ministerul Administraåiei æi Internelor.

(2) În conformitate cu statutul lor profesional, poliåiætii au dreptul la protecåie socialã adecvatã, mãsuri specifice de protecåie a sãnãtãåii æi securitãåii individuale æi la retribuåie corespunzãtoare potrivit importanåei, riscurilor æi gradului de pericol determinat de activitatea profesionalã.

(3) Poliåiætii se pot asocia pe criterii profesionale, umanitare, tehnico-ætiinåifice, culturale, religioase æi sportiv-recreative, potrivit prevederilor legale.

(4) Pentru a-æi apãra drepturile æi a-æi promova interesele, poliåiætii pot deveni membri ai Corpului Naåional al Poliåiætilor.

ART. 22Legalitatea acåiunilorPoliåistul are obligaåia de a verifica

sistematic æi de a asigura legalitatea acåiunilor sale, înaintea æi în timpul desfãæurãrii acestora, atât din perspectiva respectãrii legislaåiei naåionale, cât æi a documentelor internaåionale la care România este parte.

ART. 23Rãspunderea poliåiætilor(1) Poliåistul rãspunde personal pentru

acåiunile, inacåiunile æi omisiunile sale, în condiåiile legii. El are datoria sã se abåinã de la executarea ordinelor æi misiunilor vãdit ilegale, având obligaåia

de a-æi informa de îndatã æefii despre aceasta, pe cale ierarhicã, atât verbal, cât æi prin raport scris.

(2) Abåinerea de la executarea ordinelor æi misiunilor în condiåiile alin. (1) nu atrage rãspunderea disciplinarã a poliåistului.

(3) Poliåistul care deåine o funcåie de conducere rãspunde pentru dispoziåiile date subordonaåilor în temeiul autoritãåii pe care o exercitã potrivit prevederilor legale.

(4) Prin modul de organizare a relaåiilor ierarhice în cadrul poliåiei se asigurã posibilitatea identificãrii superiorului responsabil de acåiunile sau inacåiunile poliåistului în exercitarea atribuåiilor profesionale.

(5) Mãsurile disciplinare se stabilesc æi se aplicã numai dupã efectuarea cercetãrii prealabile. În cazurile în care prin aplicarea sancåiunilor disciplinare se dispune amânarea promovãrii în grade profesionale sau funcåii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale poliåistului, cercetarea prealabilã este urmatã în mod obligatoriu de consultarea consiliilor de disciplinã special constituite.

CAP. IIIDispoziåii finale

ART. 24Cadrul general al rãspunderiiÎncãlcarea principiilor æi regulilor

prevãzute de prezentul cod atrage rãspunderea disciplinarã, civilã sau penalã a celui vinovat, în condiåiile legii.

ART. 25Aplicabilitate(1) Prezentul cod se aplicã

personalului aflat sub incidenåa prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliåistului, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, precum æi personalului Jandarmeriei Române aflat sub incidenåa prevederilor Legii nr. 550/2004 privind organizarea æi funcåionarea Jandarmeriei Române, indiferent de structura în care este încadrat æi de funcåia pe care o deåine.

(2) Dispoziåiile deontologice ale prezentului cod sunt obligatorii pe toatã durata participãrii, potrivit prevederilor legale, la acåiunile poliåiei æi pentru celelalte categorii de personal din Ministerul Administraåiei æi Internelor care îndeplinesc misiuni în cooperare.

ART. 26EvaluareNormele prezentului cod æi aplicarea

acestuia vor fi supuse unor evaluãri periodice efectuate de structurile competente în domeniu.

Documents

Concurs Frontiera pag. 25 - politiadefrontiera.ro · æi tinerelor neveste. Se purta la mânã, la gât, mai rar la picior, mai nou, la piept, la reverul hainei. Dupã 9-12 zile,