Consiliere in Asistenta Sociala

Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Filozofie, Asistenţă Socială

Studiu de caz

CONSILIERE ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ

Anul III

Specializare complementară

INTRODUCERE

Consilierea reprezintă un serviciu de sprijin şi ajutor pentru persoanele aflate în

anumite situaţii de dezavantaj, se referă la suportul acordat individului într-o situaţie de criză sau

momente de schimbare care necesită o adaptare a individului la condiţii de viaţă cu care nu este

familiarizat.

Obiectivele specifice consilierii sunt: dezvoltarea conştiinţei de sine, autoacceptare,

autodezvoltare şi individualizare, rezolvarea problemelor, educaţie psihologică, achiziţionarea de

abilităţi sociale, modificarea comportamentală.

Scopurile consilierii se regăsesc la nivelul unor dorinţe, dorinţa de a ajunge la un stadiu

mai înalt al competenţei personale, de a ajunge la schimbare.

Schimbarea este cuvântul cheie al consilierii care se regăseşte în rezultatele dorite şi

solicitate adesea de către clienţi :

Creşterea înţelegerii de sine şi a situaţiilor din jur ;

Dobândirea unei schimbări în modul în care aceasta este dorită şi simţită ;

Eficientizarea procesului decizional personal ;

Oferirea unui sprijin pentru o decizie şi confirmarea acesteia ;

Capacitatea de a schimba o situaţie;

Adaptarea la o situaţie care nu se poate schimba;

Eliberarea de sentimente ;

Examinarea opţiunilor şi alegerea uneia.

Consilierea se utilizează în mai multe domenii, cum ar fi:

Consiliere în sfera educaţională ;

Consiliere în sfera muncii – sunt ajutate persoanele cu dificultăţi, dileme, anxietăţi legate

de locul de muncă ;

Consiliere în sfera medicinii – asistenţă şi supraveghere medicală obişnuită, asistarea

persoanelor cu tulburări şi traumatisme grave, cu boli încă incurabile ;

Consiliere pentru ajutorarea persoanelor dependente de alcool, hrană, tutun, droguri ;

Consilierea victimelor violenţei domestice, a calamităţilor, a divorţurilor, a agresiunilor

sociale de tipul răpirilor, a agresiunilor sexuale.

Consilierul se poate confrunta cu situaţii de acest gen sau combinări ale unor astfel de

situaţii.

2

EVALUAREA INIŢIALĂ A CAZULUI

Abuzul de alcool sau alcoolismul reprezintă o problemă socială majoră. Alcoolismul se

manifestă la nivelul individului ca o boală prin afecţiuni asupra ficatului, stomacului şi

sistemului nervos, diminuarea şi pierderea autocontrolului şi incapacitatea de a se abţine de la

consumul de alcool, predispoziţie pentru dependenţă şi comportamente specifice toxicomanului.

La nivelul societăţii, alcoolismul este responsabil în declanşarea conduitelor infracţionale

(furturi, violuri, tâlhării, crime etc.), risipirea de resurse umane şi materiale (prin întreţinerea

unor spitale şi aşezăminte destinate persoanelor cu probleme datorate abuzului de alcool),

menţinerea unei rate ridicate a criminalităţii şi mortalitatea directă sau indirectă pe care o

determină.

Alcoolismul reprezintă o problemă de sănătate publică şi o cauză importantă de deces.

Alcoolismul are drept consecinţe situaţii violente în relaţiile sociale, maltratarea copiilor şi

perturbarea mediului familial, tentative suicidare, agresiuni sexuale şi violuri, accidente în trafic,

decese prin incendiu, decese prin înec, tâlhării şi omucideri.

Alcoolul schimbă modul de funcţionare a organismului, exercitând o acţiune toxică

asupra tuturor organelor şi provoacă: alterarea sănătăţii fizice (inima şi circulaţia sangvină, ficat,

stomac, pancreas, sistem de reproducere, sistem nervos), probleme psihice (halucinaţii,

comportament suicidar, delir alcoolic), scăderea activităţii neuropsihice (alcoolul este un toxic al

inteligenţei).

Tulburări psihice asociate specifice alcoolismului sunt: deteriorarea personalităţii

(persoana devine tot mai egocentrică, nu are respect faţă de ceilalţi), tulburări afective (depresie

sau anxietate), comportament suicidar, scăderea funcţiei sexuale şi gelozia patologică,

halucinaţia alcoolică (halucinaţii auditive pe fondul unei conştiinţe lucide), probleme în familie.

Alcoolismul afectează serios şi relaţiile sociale: familia este marginalizată în

comunitate, scade eficienţa muncii profesionale, persoana lipseşte de la locul de muncă şi ajunge

inevitabil la şomaj, persoana consumatoare pierde contactul cu vechii prieteni şi îşi formează

prietenii tot din rândul celor care sunt consumatori de alcool, apar accidente de muncă şi, mai

grav, accidente rutiere. Majoritatea accidentelor rutiere se datorează consumului dee alcool

deoarece sub efectul alcoolului atenţia scade, percepţiile devin mai lente, vederea devine dublă,

timpul între percepţie şi răspuns motoriu se lungeşte, scade puterea şi claritatea de judecată,

creşte iritabilitatea, impulsivitatea, neliniştea şi nerăbdarea.

3

Alcoolismul poate afecta toate categoriile de persoane, cei foarte săraci care „îşi îneacă

amarul în băutură”, dar şi pe cei bogaţi care încep prin a se distra şi ajung la dependenţă, femei şi

bărbaţi deopotrivă.

Alcoolul transformă oamenii din nişte persoane capabile, muncitoare în persoane care

nu îşi găsesc rostul în societate şi ajung să piardă tot. Aşa s-a întâmplat şi cu doamna G., o

femeie în vârstă de 39 de ani, căsătorită şi cu doi copii, o fată de 15 ani şi un băiat de 13 ani.

În urmă cu 5 ani doamna G. lucra împreună cu soţul ei într-o fabrică din localitate, dar

aceasta s-a privatizat şi ei au fost disponibilizaţi. Timp de un an de zile nu au simţit nevoia să-şi

găsească noi locuri de muncă deoarece trăiau din plăţile compensatorii primite în urma

disponibilizării. Având mai mult timp liber şi bani au început să-şi formeze noi obiceiuri şi noi

prietenii. Nu şi-au pus niciodată problema ce vor face când plăţile compensatorii se vor termina.

După un an nu au mai primit plăţi compensatorii şi soţul a fost nevoit să plece în străinătate

pentru a-şi putea întreţine familia. Doamna G. si-a găsit un loc de muncă la o croitorie din

localitate.

Deoarece munca pe care o desfăşura în străinătate nu îi permitea să vină decât o dată pe

an acasă, relaţiile dintre cei doi soţi au început să se răcească. Soţia a început să-l bănuiască de

infidelitate, se simţea singură, abandonată, insignifiantă şi, în compania unei prietene de familie

a început să consume alcool.

Doamna G. a mers la biroul unui asistent social după 4 ani de la cele enunţate anterior.

A început să-i povestească asistentului social cum, de 4 ani, trăieşte un coşmar şi nici măcar

dragostea copiilor care îi sunt alături nu o poate face să se simtă mai bine.

În urmă cu câteva luni şi-a pierdut locul de muncă iar soţul nu i-a mai trimis bani de

aproape un an de zile. Doreşte cu disperare să-şi găsească un loc de muncă, dar nu ştie cum. Şi-a

pierdut autoritatea în faţa copiilor. Aceştia îşi condamnă mama pentru situaţia în care se află, o

consideră principalul vinovat şi o ascultă doar pentru faptul că sunt ameninţaţi cu bătaia, dar

încearcă tot timpul să fugă de ea şi de sarcinile pe care le primesc din partea ei.

Doamna G. afirmă că se simte foarte rău dar nu prea ar vrea să meargă la un medic şi

nimic din ceea ce se străduieşte să facă nu îi reuşeşte deoarece crede că are o problemă cu

băutura alcoolică. Este conştientă de această problemă dar nu îi găseşte nici o rezolvare fiindcă

se vede singură şi abandonată.

Asistentul social consideră că este un pas important în rezolvarea problemelor faptul că

doamna G. recunoaşte şi conştientizează problema pe care o are, şi anume, consumul de alcool şi

îi propune realizarea unor şedinţe de consiliere în vederea internării într-un centru de

dezalcoolizare.

4

DEZVOLTAREA RELAŢIEI DE CONSILIERE

Stabilirea relaţiei de consiliere este considerată o etapă importantă în procesul de

consiliere.

În literatura de specialitate relaţia de consiliere este privită în diferite moduri:

În abordarea psihanalitică consilierul este privit ca fiind o persoană semnificativă din

trecutul clientului, iar relaţia este stabilită în acest sens;

În abordarea umanistă relaţia este accentuată în prezent. Un factor important îl constituie

percepţia pe care o are clientul despre consilier: înţelegător şi preocupat în mod autentic de

dezvoltarea celui care a apelat la serviciile lui;

În abordările comportamentaliste, relaţia este privită ca una reală, centrată pe prezent,

având un rol de facilitare a sarcinilor terapeutice. Consilierul este văzut ca un educator, al cărui

rol major este sprijinirea clientului în achiziţionarea unor noi deprinderi cognitive şi

comportamentale, pe care să la aplice apoi şi în afara sesiunilor de consiliere.

Relaţia de consiliere trebuie să se caracterizeze prin încredere şi respect de ambele părţi,

prin autenticitate, să creeze siguranţa necesară dezvăluirii şi explorării preocupărilor clientului.

O bună relaţie de consiliere ajută clientul:

Să se angajeze într-o eliberare emoţională şi în autoexplorare;

Să se detaşeze de frica introspecţiei;

Să înceapă să exploreze diverse aspecte ale situaţiilor de viaţă în care este implicat;

Să vadă diferit pe alţii, lumea din jur;

Să se îndrepte spre acceptarea de sine: ca fiinţă umană, cu slăbiciuni şi defecte;

Să identifice propriile resurse ascunse, să le utilizeze în afara întâlnirilor de consiliere;

Să-şi îmbunătăţească relaţiile în vederea atingerii obiectivelor personale.

Pentru stabilirea relaţiei de consiliere între consilier şi client au loc o serie de clarificări

reciproce. Clientului trebuie să-i fie clar faptul că participă la un proces voluntar, limitat în timp,

cu faze distincte care îl va angaja în activităţi care au ca scop rezolvarea problemelor.

Consilierul trebuie să-şi clarifice dacă este competent să lucreze la acest caz, care sunt

reacţiile lui faţă de acest client, dacă este capabil emoţional să trateze acest client şi dacă clientul

se simte confortabil în prezenţa lui.

Consilierul trebuie să stabilească o relaţie productivă cu clientul şi există trei elemente

cheie în stabilirea relaţiei: acordul asupra scopurilor consilierii, înţelegerea mutuală a sarcinilor

5

de către ambele persoane implicate, existenţa unei bune relaţii interpersonale între consilier şi

client.

ALEGEREA METODEI DE ABORDARE

Din evaluarea iniţială a cazului consilierul stabileşte că va folosi consilierea orientată

spre problemă, metodă eficientă atunci când clientul se confruntă cu probleme comportamentale.

Centrarea orientată spre problemă este eficientă, în general, în opt situaţii:

Conflicte interpersonale în familie, la locul de muncă;

Insatisfacţii în relaţiile sociale, în special pentru tinerii proaspăt plecaţi de acasă la studii

sau la lucru;

Probleme în relaţiile cu organizaţii formale;

Dificultăţi în realizarea rolurilor: de partener, de părinte;

Probleme de tranziţie socială: mutarea de la o situaţie la alta, de la un rol la altul;

Stres emoţional reactiv: văduvie, boală;

Probleme în asigurarea resurselor materiale adecvate;

Probleme comportamentale (dependenţă de alcool, droguri etc.).

În cadrul consilierii orientată spre problemă, problema va fi discutată din perspective

diferite, în scopul identificării, clarificării şi evaluării ei de către client. Problema este privită ca

o dorinţă nesatisfăcută a clientului. O dată identificată problema, consilierul va ajuta la

formularea ei clară, într-o formă conceptuală agreată de client.

INTERVENŢIA PROPRIU-ZISĂ

ŞEDINŢA 1:

În prima şedinţă consilierul începe explorarea propriu-zisă a problemei printr-o serie de

întrebări:

Ce anume s-a întâmplat când a apărut problema dependenţei de alcool?

Problema dependenţei de alcool a apărut nu în urma pierderii locului de muncă, ci mai

exact, în urma răcirii relaţiei dintre cei doi soţi. Din cauza faptului că soţul nu putea veni mai des

acasă din străinătate, soţia a început să-l bănuiască de infidelitate. El a încercat să o convingă că

îi este fidel, dar starea ei psihică începuse deja să se altereze.

Cât de des se petrece?

Femeia recunoaşte, consumul de alcool a devenit ceva obişnuit, un ritual de fiecare zi,

de aceea se şi consideră ca fiind dependentă.

6

Cât de serioasă este problema dependenţei de alcool pentru ea?

Femeia consideră că dependenţa de alcool a cauzat şi celelalte probleme cu care se

confruntă: pierderea locului de muncă, incapacitatea de a-şi găsi un nou loc de muncă, lipsa

resurselor materiale, deteriorarea stării de sănătate, deteriorarea relaţiei cu copiii.

Ce a făcut pentru rezolvarea acestei probleme?

În momentul în care a văzut că încercarea de a nu mai consuma alcool a eşuat, s-a

hotărât să ceară ajutor adresându-se unui asistent social.

Cât de bine i-a reuşit acest efort?

Asistentul social a îndreptat-o către un consilier.

Consilierul stabileşte factorii cauzali care există în jur ca fiind faptul că femeia nu

socializează cu prea multe persoane, nu are în jurul ei persoane care să o poată sprijini şi ajuta,

începe să-şi piardă încrederea în sine. Obstacolele în rezolvarea problemei ar putea fi lipsa

sprijinului din partea soţului şi a copiilor. Resursele cu care poate lucra clientul se

materializează în dorinţa femeii de a-şi schimba comportamentul, de a scăpa de dependenţa de

alcool.

Consilierul identifică problema ca fiind una comportamentală, specifică consilierii

orientată spre problemă.

La sfârşitul acestei şedinţe consilierul concluzionează că clientul este conştient de

problema pe care o are şi doreşte să lucreze la rezolvarea ei, situaţia în care se află clientul îi

permite să lucreze asupra problemei identificate, dependenţa de alcool este o problemă

comportamentală.

RAPORT DE CONSILIERE

Numele clientului: G. Numărul sesiunii: 1

Data şi locul sesiunii: 12/01/2008, Biroul de consiliere din Cadrul Serviciului public de

Asistenţă Socială, localitatea Paşcani, judeţul Iaşi.

Scopul sesiunii: stabilirea relaţiei de consiliere dintre consilier şi client; asigurarea de

către consilier că a ales abordarea potrivită pentru problema clientului.

Descrierea sesiunii: consilierul realizează identificarea corectă a problemei, formularea

ei clară, într-o formă conceptuală agreată de client printr-o serie de întrebări.

Probleme legate de client, consilier, relaţie: nu au existat probleme legate de client,

consilier, relaţie.

7

Scopuri sau planuri pentru acţiuni şi sesiuni de consiliere ulterioare: pentru şedinţa

următoare consilierul stabileşte realizarea listei cu probleme a clientului.

Evaluarea sesiunii: sesiunea a decurs normal, servind scopurile clientului. Clientul

conştientizează problema pe care o are şi doreşte să lucreze la rezolvarea ei.

Evaluarea tehnicilor de consiliere: stabilirea factorilor cauzali care există în jur, a

obstacolelor în rezolvarea problemei şi a resurselor cu care poate lucra clientul.

Rezumat: şedinţa a decurs conform aşteptărilor.

Semnătura consilierului: Data raportului: 12/01/2008

ŞEDINŢA 2:

În a doua şedinţă consilierul stabileşte împreună cu clientul faptul că problema aleasă să

fie rezolvată este cea a dependenţei de alcool, iar metoda de rezolvare se doreşte a fi internarea

într-un centru de dezalcoolizare.

Consilierul îi propune clientului realizarea unei liste cu probleme şi scalarea

problemelor pentru analiza interrelaţiilor dintre ele: faptul că soţul a abandonat-o a determinat

dependenţa de alcool; din cauza dependenţei şi-a pierdut locul de muncă, starea ei de sănătate s-a

agravat, relaţia dintre ea şi copii s-a modificat în rău.

Lista problemelor:

Separarea de soţ:

Dependenţa de alcool;

Lipsa unui loc de muncă;

Lipsa resurselor materiale;

Deteriorarea stării de sănătate fizică şi psihică;

Deteriorarea relaţiei cu copii;

Nevoia de socializare.

Consilierul stabileşte scopul consilierii ca fiind acela de a o determina pe femeie să se

interneze într-un centru de dezalcoolizare.





Scopul sesiunii: realizarea listei cu probleme a clientului.

8

Descrierea sesiunii: clientul realizează împreună cu consilierul lista cu probleme şi

aşezarea acestora în ordinea gravităţii lor.

Probleme legate de client, consilier, relaţie: clientul devine foarte emotiv atunci când

vorbeşte despre separarea de soţ, dar acest lucru nu afectează relaţia de consiliere.


următoare consilierul stabileşte realizarea contractului de consiliere.

Evaluarea sesiunii: sesiunea a decurs normal, servind scopurile clientului.

Evaluarea tehnicilor de consiliere: tehnica folosită în această şedinţă este

inventarierea sau listarea problemelor şi a ajutat clientul să înţeleagă relaţia de cauzalitate dintre

problemele cu care se confruntă.



ŞEDINŢA 3:

În a treia şedinţă consilierul stabileşte realizarea contractului:

CONTRACT DE CONSILIERE

Art.1 Părţile:

1.D-na G. , domiciliată în Paşcani, str. Mihail Kogălniceanu, nr.30, cetăţean român,

identificat cu B.I. seria NT, nr. 321456, în calitate de client.

2.D-na D., angajat al SPAS, cu sediul în Paşcani, str. Speranţei, nr.21, în calitate de

consilier.

Art. 2 Obiectul contractului

Consilierul acordă clientului ajutor pentru a putea depăşi problema pe care o are.

Art. 3 Termenul contractului

Consilierul va începe la data de 12.01.2008 şi va sfârşi la data de 19.01.2008. contractul

poate fi prelungit de comun acord.

Art. 4 Scopul contractului

Principalul scop al acestor şedinţe este de a consilia clientul în vederea internării într-un

centru de dezalcoolizare.

Art. 5 Obligaţiile clientului

- Cadrul confidenţialităţii implică acordul clientului şi/sau concordanţa cu cadrul legal

în vigoare care stipulează cazurile în care se pot furniza terţilor informaţii despre persoana

consiliată.

9

- Să participe la toate activităţile propuse de consilier în cadrul şedinţelor de consiliere.

- Să ofere informaţii despre problemele pe care le are pentru ca astfel consilierul să

poată să îl ajute.

- Să promoveze o comunicare eficientă (accesibilă nivelului de înţelegere), fie ea

directă, mediată sau la distanţă.

Art. 6 Obligaţiile consilierului

- Să folosească o atmosferă adecvată necesară scopului consilierii.

- Să ofere informaţii care să nu fie eronate pe parcursul consilierii.

- Să cultive un mediu de încredere reciprocă în relaţia cu persoana consiliată în vederea

desfăşurării optime a şedinţelor de consiliere.

- Să informeze persoana consiliată despre beneficiile şi limitele procesului de consiliere.

- Să stabilească de comun acord cu clientul cadrul confidenţialităţii.

Art. 7 Garanţii

Consilierul garantează că va oferi confidenţialitate în legătură cu problemele clientului

şi va încuraja clientul pentru a-şi exprima gândurile şi sentimentele.

Clientul îşi asumă responsabilitatea deplină a implicării în şedinţele de consiliere.

Art. 8 Litigii

Eventualele litigii ce decurg din prezentul contract vor fi soluţionate pe cale amiabilă,

iar în caz de nerezolvare a acestora, părţile se vor adresa instanţelor competente.

Art. 9 Dispoziţii finale

Prezentul contract s-a încheiat azi 12.01.2008, în două exemplare, câte unul pentru

fiecare parte.

CONSILER, CLIENT,

În continuare consilierul încearcă să-i trezească interesul clientei în realizarea unor

sarcini:

Ce vă plăcea să faceţi atunci când soţul dumneavoastră era acasă?

Mai mult stăteam în pat la televizor atunci când nu eram la serviciu, dar uneori ne

plăcea să ne plimbăm prin faţa magazinelor, să ne uităm în vitrine fără să cumpărăm ceva.

De când nu aţi mai ieşit să vă plimbaţi prin oraş?

La vreo câteva luni după ce a plecat soţul meu am renunţat să mai ies din casă.

Mergeam numai la serviciu.

De ce aţi renunţat la plimbări?

10

Pentru că eram singură…..nu mai vroiam să văd oamenii…., se uită la mine ciudat..

V-aş ruga ca astăzi, în drum spre casă să zăboviţi în faţa unei vitrine de magazin.

Crede-ţi că puteţi face acest lucru?

Bineînţeles ca aş putea.

De când nu aţi mai stat de vorbă cu fiul sau fiica dumneavoastră?

De foarte mult timp. Ei nu prea îmi acordă prea multă atenţie. Stau mereu singură. Când

vin în casă merg direct în camera lor. Cu fiica mea nu pot vorbi pentru că începe să ţipe şi mă

enervez şi începe cearta. Ei mă consideră vinovată pentru că tatăl lor nu s-a mai întors din

străinătate.

Te rog ca în seara asta, înainte de culcare să-i întrebi cum le-a mers azi la şcoală şi să

le spui noapte bună. Crezi că ai putea face lucrul acesta?

Cred că da.





Scopul sesiunii: realizarea contractului de consiliere.

Descrierea sesiunii: consilierul întocmeşte împreună cu clientul contractul de

consiliere, după aceea consilierul lansează o discuţie despre cum obişnuia clientul să-şi petreacă

timpul liber şi despre relaţia cu copii. Consilierul îi propune clientului realizarea unor sarcini.




următoare consilierul stabileşte realizarea de sarcini.


Evaluarea tehnicilor de consiliere: tehnica folosită în această sesiune a fost aceea a

îndeplinirii sarcinilor pentru dezvoltarea unor abilităţi independente de rezolvare a problemelor.



11

ŞEDINŢA 4:

În a patra şedinţă consilierul încearcă să –şi determine clienta să-şi facă o programare la

medicul de familie pentru un control medical.

Cum mai este starea ta de sănătate din ultima vreme?

Mă simt din ce în ce mai rău. Ştiu că e din cauza alcoolului, dar atunci când beau parcă

mă liniştesc şi nu mă mai doare nimic. Dimineţile sunt cele mai groaznice, mă doare tot corpul,

şi capul mă doare îngrozitor.

Ai încercat să faci o vizită la medicul de familie?

Nu, pentru că durerile dispar imediat ce încep să beau şi uit de ele.

Ce s-ar întâmpla dacă ai avea de făcut analize?

Aş merge la medicul de familie.

Vreau să îţi imaginezi că ai de făcut nişte analize urgente şi mâine dimineaţă să te

prezinţi la cabinetul medicului de familie. Crezi că ai putea să faci lucrul acesta?

Cu siguranţă voi încerca.





Scopul sesiunii: realizarea unor sarcini.

Descrierea sesiunii: în această sesiune consilierul aduce în discuţie problema stării de

sănătate a clientului şi posibilitatea realizării unei vizite la medicul de familie de către client.

Probleme legate de client, consilier, relaţie: în această sesiune nu au apărut probleme

de nici un fel, clientul se arată deschis spre realizarea sarcinii trasate de consilier.


următoare consilierul stabileşte o discuţie despre internarea într-un centru de dezalcoolizare.


Evaluarea tehnicilor de consiliere: tehnica utilizată în această sesiune este tehnica „Ce

s-ar întâmpla dacă…”, tehnică prin care se realizează discuţii cu privire la rezolvarea

obstacolelor „cum”.



12

ŞEDINŢA 5:

În a cincea şedinţă consilierul abordează tema internării într-un centru de

dezalcoolizare, nu înainte de a se interesa de modul în care clienta şi-a îndeplinit sarcinile.

Ai reuşit să discuţi cu fiul sau fiica ta?

Cu băiatul nu, dar pe fată am întrebat-o cum a fost la şcoală şi mi-a povestit cum a dat

lucrare la matematică şi că a ajutata-o colega ei pentru că nu ştia să rezolve toate exerciţiile.

Cum a decurs vizita la medic?

Doamna doctor a fost foarte surprinsă când m-a văzut. Mi-a vorbit foarte frumos. I-am

povestit de şedinţele de consiliere şi a spus că e foarte bine că am început să fac ceva pentru

mine. M-a programat pentru analize.

Ai citit broşurile pe care ţi le-am dat despre centru de dezalcoolizare?

Da. Aseară m-am uitat cu fiica mea.

Ce părere ai?

Sunt bucuroasă că nu e prea departe pentru că aşa vor putea veni copiii mai des să mă

vadă.

Fiica ta ce părere are?

A zis că e mai bine să merg, să mă fac bine că să fie toate iar cum au fost… ştie că îi va

fi greu, dar preferă să sufere acum câtva timp pentru ca apoi lucrurile să revină la normal.

Ce te nelinişteşte când te gândeşti la internarea în centru?

Mi-e teamă doar de faptul că nu voi mai fi lângă copiii mei…

Consilierul îi reaminteşte clientei că următoarea şedinţă va fi ultima.





Scopul sesiunii: discuţie despre internarea într-un centru de dezalcoolizare.

Descrierea sesiunii: consilierul se interesează de modul în care clienta şi-a îndeplinit

sarcinile şi discută despre internarea într-un centru de dezalcoolizarea. Consilierul discută pe

baza materialului informativ pe care i l-a dat clientului în şedinţa anterioară.

Probleme legate de client, consilier, relaţie: în această sesiune nu au apărut probleme

de nici un fel, clientul se arată deschis spre realizarea sarcinii trasate de consilier.

13


următoare consilierul stabileşte evaluarea întregului proces de consiliere.


Evaluarea tehnicilor de consiliere: consilierul foloseşte tehnica „anti-sabotaj”, de

genul „Ce ar putea să nu meargă cu această temă?”. Discuţia se centrează pe eşecuri mai vechi şi

pe identificarea oportunităţilor de învăţare.



ŞEDINŢA 6:

În ultima şedinţă consilierul încearcă să concluzioneze dacă clientul şi-a schimbat

comportamentul în urma terapiei.

Femeia a reuşit să comunice cu fiica ei, să conştientizeze mai bine problema cu care se

confruntă şi să se hotărască să accepte internarea într-un centru de dezalcoolizare.





Scopul sesiunii: evaluarea întregului proces de consiliere.

Descrierea sesiunii: consilierul concluzionează că clientul şi-a schimbat

comportamentul în urma terapiei.




Evaluarea tehnicilor de consiliere:consilierul analizează împreună cu clientul

problemele care au intervenit din afară şi schimbările petrecute pe parcursul terapiei.



14

EVALUAREA FINANLĂ A INTERVENŢIEI

Provocarea, pentru consilier, la faza de încheiere, o constituie utilizarea acestui stadiu în

beneficiul clientului. Scopul priveşte consolidarea a ceea ce s-a acumulat, generalizarea celor

învăţate în condiţii noi şi utilizarea experienţei pierderii sau a dezamăgirii în construirea unor

strategii pentru a face faţă pe viitor unor astfel de situaţii.

Cele mai dezvoltate strategii sunt cele referitoare la prevenirea recăderii.

În urma şedinţelor de consiliere clienta a reuşit să dezvolte o relaţie cu fiica sa, şi-a dat

seama că poate socializa cu alte persoane, a reuşit să-şi facă un control medical şi a înţeles mai

bine necesitatea internării într-un centru de dezalcoolizare.

BIBLIOGRAFIE:

15

Daniela Tatiana Gârleanu Şoitu, Consiliere în asistenţa socială, Editura

Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2002.

16

Documents

Consiliere in Asistenta Sociala