Consiliul Europeandecembrie 2014-aprilie 2016

Volumul 1. Mai 2016

Volumul 1. Mai 2016

Consiliul Europeandecembrie 2014-aprilie 2016

Această publicație este realizată de Secretariatul General al Consiliului.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016

© Uniunea Europeană, 2016Reutilizarea este autorizată cu condiția menționării sursei.Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale pentru care UE nu deține drepturile de autor trebuie să se solicite permisiunea direct deținătorilor drepturilor de autor.

www.consilium.europa.eu

Print ISBN 978-92-824-5601-9 ISSN 1977-3285 doi:10.2860/431759 QC-AO-15-001-RO-CPDF ISBN 978-92-824-5608-8 ISSN 2363-2992 doi:10.2860/282027 QC-AO-15-001-RO-N

3

Cuprins

Consiliul European:Raportul președintelui Donald Tusk

Regăsirea unității în confruntarea cu criza

Introducere 5

Asigurarea securității spațiului Schengen 6

Redresarea economică și evitarea Grexitului 13

Adoptarea unei strategii vizând noile amenințări la adresa securității 19

Menținerea direcției în domeniul politicii externe 22

O nouă înțelegere pentru Marea Britanie 26

Concluzie 28

Reuniunile Consiliului European și reuniunile la nivel înalt ale zonei euro — decembrie 2014-aprilie 2016 31

Concluziile Consiliului European și declarațiile șefilor de stat sau de guvern 33

4

Șefii de stat sau de guvern reuniți în cadrul Consiliului European la 17 martie 2016

De la stânga la dreapta, rândul din spate: premierul Luxemburgului, Xavier Bettel; premierul Letoniei, Māris Kučinskis; premierul Italiei, Matteo Renzi; premierul Greciei, Alexis Tsipras; premierul Irlandei, Enda Kenny; premierul Croației, Tihomir Orešković; premierul Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen; premierul Poloniei, Beata Szydło; premierul Ungariei, Viktor Orbán; premierul Belgiei, Charles Michel; premierul Spaniei,

Mariano Rajoy Brey; premierul Suediei, Stefan Löfven; premierul Republicii Cehe, Bohuslav Sobotka; premierul Sloveniei, Miro Cerar; premierul Portugaliei, António Costa; cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel; premierul Finlandei, Juha Sipilä;

rândul din față: Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini; cancelarul federal al Austriei, Werner Faymann; premierul Estoniei, Taavi Rõivas; premierul Maltei, Joseph Muscat; președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker; președintele Republicii Lituania, Dalia Grybauskaitė; președintele Republicii Franceze, François Hollande; premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte; președintele

Consiliului European, Donald Tusk; președintele României, Klaus Werner Iohannis; președintele Republicii Cipru, Nikos Anastasiadis; președintele Parlamentului European, Martin Schulz; premierul Slovaciei, Robert Fico; premierul Regatului Unit, David Cameron; premierul Bulgariei, Boiko

Borisov; secretarul general al Consiliului, Jeppe Tranholm-Mikkelsen

„Politica s-a întors în Europa, istoria se repetă, iar aceste momente impun ideea de conducere și de unitate politică.” Președintele Consiliului European, Donald Tusk, la Bruxelles, 1 decembrie 2014

5

din interior, cât și din exterior. În al doilea rând, trebuie să dăm dovadă de o hotărâre neclintită pentru a pune capăt crizei economice și pentru a finaliza o uniune economică și monetară autentică. În al treilea rând, Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Europa trebuie să-și securizeze frontierele și să-i sprijine pe vecinii care împărtășesc valorile noastre. Și, în al patrulea rând, relațiile dintre Europa și Statele Unite constituie, consider eu, fundamentul comunității democrațiilor. Aceste relații trebuie consolidate.

Rolul președintelui Consiliului European este de a-i reuni pe liderii Uniunii Europene – cei 28 de șefi de stat sau de guvern împreună cu președintele Comisiei Europene – pentru a stabili priorități politice și pentru a impulsiona activitatea Uniunii. Înaltul Reprezentant participă, la rândul său, la reuniunile noastre, care debutează întotdeauna printr-un schimb de opinii cu președintele Parlamentului European. Pentru dezbaterile cu caracter economic, este invitat președintele Băncii Centrale Europene. Din punct de vedere operațional, am subliniat nevoia ca rezultatele reuniunilor la nivel înalt să fie clare și lipsite de ambiguitate. De asemenea, am sporit numărul călătoriilor în străinătate pentru a asigura o mai bună reprezentare a intereselor Uniunii în vecinătatea imediată și în ținuturi mai îndepărtate. Scopul acestei inițiative a fost de a consolida relațiile noastre strategice în acest moment critic.

Consiliul European este o instituție dinamică, care se adaptează în mod firesc la realități politice în schimbare. Prin urmare, începând cu luna decembrie 2014, am primit în rândurile noastre noi lideri din Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Letonia, Polonia, Portugalia și România.

Acest raport descrie activitatea Consiliului European, cel mai înalt organ politic al Uniunii Europene, într-o perioadă plină de provocări inedite, de la 1 decembrie 2014 până la 30 martie 2016. Prioritatea principală în această perioadă a fost asigurarea unității Europei, concomitent cu gestionarea diverselor crize cu care ne-am confruntat.

Uniunea Europeană a fost nevoită să facă față unui val de imigrație fără precedent a solicitanților de azil, care a pus la foarte grea încercare comunitatea noastră. A trebuit să ajungem la noi înțelegeri vizând Grecia în ceea ce privește viitorul acesteia de membru al zonei euro, precum și vizând Marea Britanie, în perspectiva referendumului privind statutul său de membru al UE. În același timp, a trebuit să înregistrăm progrese rapide pe frontul priorităților strategice presante, inclusiv crearea unei uniuni energetice, menținerea unei atitudini proactive în vecinătățile estică și sudică, precum și luarea de măsuri în vederea finalizării uniunii economice și monetare. În sfârșit, au existat amenințări interne și externe care au făcut necesară o reacție la nivel european, fiind vorba aici inclusiv de terorism și de conflictele militare din țările din vecinătatea noastră.

Acest ansamblu de chestiuni urgente a impus liderilor UE să se reunească de 15 ori pe parcursul perioadei în cauză.

În prima zi a mandatului meu, la 1 decembrie 2014, mi-am prezentat strategia de bază pentru abordarea provocărilor cu care se confrunta Uniunea Europeană. Această strategie a rămas neschimbată. În primul rând, trebuie să ne apărăm valorile fundamentale: solidaritatea, libertatea și unitatea în fața amenințărilor la adresa Uniunii și a statelor sale membre, generate atât

Introducere

Regăsirea unității în confruntarea cu criza

6

mulțumită efectuării de misiuni de salvare pe mare. Iată o manifestare a solidarității europene în acțiune. Luați drept exemplu operațiunea Triton și tabloul oferit de vasul HMS Bulwark al Marii Britanii – o navă a forțelor navale dintr-o țară UE care nu face parte din spațiul Schengen, care a salvat vieți cot la cot cu nava ICGV Týr din Islanda, un membru al spațiului Schengen care nu face parte din UE. Toate țările participante au fost coordonate de Centrul italian de coordonare maritimă a operațiunilor de căutare și de salvare sub egida Frontex, agenția UE pentru gestionarea frontierelor. Conform Organizației Internaționale pentru Migrație, aproximativ 3 400 de persoane și-au pierdut viața în 2015, încercând să ajungă în Uniunea Europeană pe calea mării. Mulțumită eforturilor europene concertate, am reușit să salvăm peste 150 000 de vieți. Reuniunea Consiliului European din luna aprilie a decis și lansarea operațiunii Sophia, o misiune navală comună, desfășurată pentru a confrunta traficanții de persoane și pentru a le scufunda navele. Până la sfârșitul anului 2015, Sophia a salvat alte 8 000 de vieți și a distrus circa 70 de nave aparținând persoanelor care introduc ilegal migranți.

Schengen sub presiunePână la Consiliul European din iunie, acțiunile demarate sub presiunea evenimentelor din aprilie căpătaseră mai mult contur, devenind mai concertate și mai consistente. Devenise din ce în ce mai clar că fluxurile din perioada 2014-2015, o combinație de solicitanți de azil de bună-credință și de migranți economici din țări în curs de dezvoltare, riscau să se transforme într-un fenomen care se autopropagă, cu durată nedeterminată. Persoanele care introduc ilegal migranți au înregistrat profituri de până la 6 miliarde EUR în cursul anului, potrivit Europol. Ei vând unor oameni disperați din regiuni instabile ale lumii o cale de acces către Europa, făcându-se cunoscuți din aproape în aproape și cu ajutorul platformelor de comunicare socială, precum și recurgând la rețelele infracționale din Uniunea Europeană și din vecinătatea acesteia. Pe lângă miile de persoane care soseau

Înainte de începerea mandatului meu, migrația la nivel mondial nu constituia o temă curentă a politicii europene sau a dezbaterilor liderilor europeni. Cu toate acestea, în 2015, lună după lună, un flux constant de solicitanți de azil și de migranți în situație neregulamentară s-a transformat într-un torent fără precedent, care a luat cu asalt frontiera noastră externă. Acest flux nedomolit de oameni a devenit, după cum s-a remarcat în repetate rânduri, cea mai gravă criză a refugiaților cu care s-a confruntat Europa după cel de Al Doilea Război Mondial. Nu noi am provocat această criză. Însă, la fel ca vecinii noștri, am avut datoria de a o gestiona și de a atenua efectele sale.

Războiul civil și tulburările din Libia au creat o situație ideală pentru persoanele care introduc ilegal migranți, acestea îmbinând talentul pentru detectarea punctelor vulnerabile sub aspect juridic și logistic de la frontierele Europei cu disprețul pentru viețile omenești. La începutul anului 2015, numărul deceselor în zona centrală a Mării Mediterane a crescut simțitor, după ce persoane care introduc ilegal migranți au trimis mii de oameni către Italia și insula Lampedusa, la bordul unor nave improprii navigației maritime, lansate în fiecare săptămână de pe coasta Libiei. La 18 aprilie, moartea a aproximativ 700 de persoane aflate la bordul unei singure nave a determinat organizarea unei reuniuni extraordinare a Consiliului European, câteva zile mai târziu. Cu această ocazie, liderii au lansat planuri care au fost dezvoltate treptat ulterior, pe tot parcursul anului, inclusiv vizând gestionarea frontierelor, politica în domeniul azilului, returnarea migranților în situație neregulamentară și reînnoirea eforturilor noastre diplomatice în domeniul migrației în Africa, în Asia de Sud și în Orientul Mijlociu.

Două misiuni la frontierele maritime ale Uniunii Europene – operațiunea Triton în zona centrală a Mării Mediterane și operațiunea Poseidon în Marea Egee – au fost extinse considerabil și, în consecință, au făcut posibilă evitarea unor noi pierderi de vieți omenești,

Asigurarea securității spațiului Schengen

7

înregistrarea și prelevarea amprentelor digitale ale persoanelor la sosire; transferul voluntar al solicitanților de azil din statele membre din prima linie; relocarea directă din regiunile afectate de conflicte; și o mai mare concentrare pe returnarea persoanelor care nu au nevoie de protecție internațională. În paralel, am subliniat fără echivoc prioritatea pe care Uniunea o acordă promovării aspectelor legate de migrație în cadrul relațiilor sale cu țările din Balcanii de Vest, cu Turcia, Iordania, Liban și cu câteva state africane.

zilnic în Italia, un număr uriaș de migranți în situație neregulamentară și-au făcut brusc apariția în Balcanii de Vest, în special la frontierele Ungariei. Acest lucru a însemnat că se crease o a doua „rută“ de introducere ilegală a persoanelor în Uniunea Europeană, prin Grecia. În replică, Consiliul European din iunie a trasat un plan de acțiune care definea elementele de bază ale actualei strategii a Uniunii vizând stoparea și controlul fluxurilor de migrație. Printre acestea s-au numărat crearea de hotspoturi în Grecia și în Italia pentru identificarea,

În 2015, Uniunea Europeană a salvat peste 150 000 de vieți pe mare, datorită operațiunilor comune Triton și Poseidon coordonate de Frontex

„Trebuie să corectăm politica ușilor și ferestrelor deschise. Accentul trebuie să cadă acum pe protecția adecvată a frontierelor noastre externe și pe asistența externă acordată refugiaților și țărilor din vecinătatea noastră.” Donald Tusk la Bruxelles, septembrie 2015

8

lovit de greutățile specifice tuturor începuturilor. În ceea ce privește lumea exterioară, am suferit de un dezavantaj evident. În cazul Libiei, în special, eșecul părților beligerante de a se reuni în cadrul unui guvern de uniune națională a însemnat că nu a existat o administrație libiană funcțională cu care să se intre în dialog.

În cele din urmă, sosirile ilegale în zona centrală a Mării Mediterane au fost mai puțin numeroase în 2015 față de anul precedent. Acest lucru s-a datorat faptului că, până la sosirea lunii septembrie, a devenit clar că ruta migrației se deplasase preponderent către est, către Marea Egee și către fâșia îngustă de apă care separă insulele grecești de coasta turcă. Sosirile lunare în insulele grecești au atins un nivel record de 215 000 de persoane în luna octombrie – echivalentul a 50 000 de intrări ilegale în Uniunea Europeană pe săptămână – majoritatea acestora luând calea Germaniei și a Suediei. La 13 septembrie, Germania a introdus, în spațiul Schengen, pentru prima dată de la începutul crizei, controale temporare la frontierele interne. În săptămânile următoare, câteva alte țări i-au urmat exemplul, prelungind aceste controale până la sfârșitul anului și după aceea.

Cu ocazia celei de a doua reuniuni extraordinare a Consiliului European din luna septembrie, s-a convenit că, în pofida tensiunilor din spațiul Schengen, prioritatea principală rămânea asigurarea unor condiții decente refugiaților din Iordania, Liban și Turcia. A fost necesară evitarea de urgență a declanșării foametei generalizate în rândul persoanelor strămutate din regiune. Liderii UE au convenit să crească finanțarea destinată Agenției ONU pentru Refugiați, Programului Alimentar Mondial și altor agenții esențiale cu o sumă suplimentară de 1 miliard EUR înainte de sfârșitul anului. Mă bucur să pot declara că acest angajament a fost onorat și chiar depășit. Liderii au fost de acord, de asemenea, să atribuie mai multe ajutoare directe Iordaniei, Libanului și Turciei prin așa-numitul Fond Madad al Uniunii și să sprijine

Logica abordării a fost și rămâne aceea că elementele sus-menționate ar trebui să se consolideze reciproc. Solicitanții de azil trebuie să se înregistreze la intrarea în Uniune, respectând legislația și normele noastre, sau trebuie să își vadă drepturile puse în pericol. Persoanelor care nu au nevoie de protecție internațională ar trebui să li se solicite să plece și ar trebui reținute, dacă este necesar, atât timp cât durează organizarea măsurilor de repatriere. Solicitanții de azil din statele membre din prima linie care îndeplinesc anumite criterii ar trebui transferați către alte state membre, până la atingerea unui plafon final de 160 000 de persoane, alte 22 000 de persoane urmând să fie relocate. Desigur, pentru ca toate aceste componente să funcționeze și în vederea soluționării preocupărilor în materie de securitate, frontierele externe ar trebui să beneficieze de personalul necesar și ar trebui păzite în conformitate cu Codul frontierelor Schengen. Protecția frontierelor externe ale UE a reprezentat o provocare majoră, dat fiind că aceasta nu a fost recunoscută unanim drept o condiție sine qua non. Prin urmare, am încercat să exprim lucrurile în termeni simpli și clari. Dacă dorim ca Europa să continue pe calea solidarității, deschiderii și libertății pe care s-a angajat, nu putem să neglijăm una dintre cele mai importante obligații asociate funcției publice. Iar obligația principală ce revine autorității publice a fost dintotdeauna aceea de a asigura securitatea propriei comunități și de a-și apăra propriul teritoriu, inclusiv prin controlul frontierelor.

Punerea în aplicare a strategiei noastre generale s-a izbit de greutăți semnificative, de natură politică și logistică. Țările nu au dat dovadă de rapiditate în instituirea capacității de primire, printre altele, în vederea sprijinirii funcționării hotspoturilor. S-a dovedit dificil să se detașeze personal suficient din partea serviciilor naționale deja suprasolicitate pentru a asigura înzestrarea permanentă cu personal a frontierei externe și a hotspoturilor. Iar gestionarea primei tentative serioase de transfer intern al refugiaților între țările europene s-a

„Vreau să declar foarte răspicat că nu vom salva spațiul Schengen, nu vom salva Europa dacă nu vom consolida frontierele externe europene.” Donald Tusk la Berlin, noiembrie 2015

9

teritoriul Turciei. De asemenea, am convenit că Frontex are nevoie de mai multe competențe și resurse pentru a asigura paza frontierelor externe. Aceste evoluții au dus la o întâlnire utilă între Uniune și prim-ministrul Davutoğlu la 29 noiembrie și, respectiv, trei săptămâni mai târziu, la un sprijin ferm acordat în principiu de Consiliul European pentru instituirea unei Paze europene de frontieră.

țările din Balcanii de Vest prin coordonarea eforturilor de gestionare a fluxurilor de refugiați.

Consiliul European din octombrie a salutat un prim acord cu Turcia referitor la un plan de acțiune pentru gestionarea fluxurilor migratorii, dublat de o consolidare a relațiilor noastre cu acest partener vital și țară candidată. Acest acord prevedea un fond de 3 miliarde EUR pentru acordarea de asistență refugiaților aflați pe

Președintele Tusk vizitează tabăra de refugiați de la Nizip, în Turcia, în apropierea frontierei siriene

„Unele voci spun că valul de migranți este prea mare pentru a se opri. E un lucru periculos. Valul de migranți este prea mare pentru a nu se opri.” Donald Tusk la Bruxelles, decembrie 2015

10

ilegale de persoane dinspre Turcia către Grecia. A avut loc un schimb de idei în vederea întreruperii conexiunii dintre îmbarcarea în Turcia și solicitarea de azil în Uniunea Europeană. Pentru a realiza acest lucru, prim-ministrul turc a propus să se preia toate sosirile ilegale pe insulele grecești în baza unui schimb paritar de 1 la 1. Refugiații sirieni ar urma să fie trimiși înapoi în Turcia și apoi relocați în Uniunea Europeană direct de pe teritoriul Turciei. Această propunere ambițioasă menită să submineze modul de acțiune al persoanelor care introduc ilegal migranți a presupus desfășurarea unor eforturi logistice imense de ambele părți, mai ales în cazul Greciei. În mod esențial, Turcia a convenit, de asemenea, să își asume responsabilitatea de a preîntâmpina apariția altor rute alternative către Uniunea Europeană, odată ce persoanele care introduc ilegal migranți vor încerca să recreeze ruta Balcanilor de Vest în alte părți.

Criza cauzată de migrație ne dă ocazia de a strânge relațiile cu o țară candidată cu care avem o legătură care depășește orice aspect singular. Dar reînnoirea cooperării noastre nu înseamnă să diminuăm dreptul la azil sau să ne modificăm punctul de vedere adeseori critic privind felul în care abordează Turcia chestiuni precum libertatea mass-mediei. Iar interesele fundamentale ale tuturor statelor membre ale UE, în parte sau ca grup, sunt respectate în timpul acestui proces.

În opinia mea, am ajuns în cele din urmă la un acord final și echilibrat cu Turcia, cu ocazia Consiliului European din 17-18 martie 2016. Însă acest lucru a necesitat multe ore de negocieri, atât cu Turcia, cât și cu statele membre, care aveau propriile lor preocupări specifice. Acum este momentul ca toate părțile să colaboreze pentru a se asigura că noul acord își atinge potențialul de soluție umanitară rezonabilă la o situație de urgență care, sperăm noi, se va dovedi temporară și atipică. Procesul va necesita în continuare eforturi susținute.

Până la sfârșitul lunii februarie 2016, a devenit clar că se impun măsuri mai hotărâte și mai radicale pentru a pune capăt migrației neregulamentare către Europa. În ciuda iernii, sosirile ilegale pe insulele grecești au continuat să aibă loc cu o frecvență de aproximativ 2 000-3 000 de persoane pe zi. Această situație nu putea continua și nu ne puteam permite să așteptăm venirea verii, când sosirile ilegale ar fi intrat din nou în vrie. Pe când lista de măsuri unilaterale de protecție a frontierelor creștea de la o zi la alta, prioritatea mea a fost să pun capăt diviziunilor care persistau de luni de zile și să raliez statele membre în jurul unui nou consens european bazat pe o „abordare cuprinzătoare”. Printre altele, aceasta ar include un angajament comun de blocare a rutei Balcanilor de Vest; de încetare a încălcării Codului frontierelor Schengen și uzanței de a se permite trecerea migranților dintr-o țară în alta; și de desfășurare a unei asistențe umanitare substanțiale și imediate în favoarea Greciei. În plus, a fost necesar să aducem cooperarea noastră cu Turcia la un nivel superior.

În prima săptămână a lunii martie 2016, un calendar de vizite de-a lungul rutei, de la Viena la Ankara, a contribuit la obținerea cooperării principalilor actori. Țările au convenit să pună capăt abordării de tip „liberă trecere“, iar Turcia a acceptat un sistem prin care urma să îi reprimească pe toți resortisanții de altă cetățenie decât cea siriană care sosesc ilegal pe insulele grecești, precum și să intercepteze toate navele neînregistrate din apele turcești. A fost stabilită o prezență navală a NATO care să asigure legătura și să sprijine cooperarea dintre Grecia și Turcia împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți în Marea Egee. La 7 martie, o a doua întâlnire între prim-ministrul Davutoğlu și Consiliul European a confirmat aceste noi măsuri, precum și blocarea rutei Balcanilor de Vest.

Cu toate acestea, prim-ministrul Davutoğlu a sosit la întâlnirea noastră cu convingerea că se impunea o etapă suplimentară pentru a pune capăt introducerii

„Adresez un apel migranților economici ilegali din toate părțile lumii: Nu veniți în Europa. Nu acordați încredere persoanelor care introduc ilegal migranți. Nu vă riscați viețile și banii.” Donald Tusk la Atena, martie 2016

11

obiectiv comun, acela de a transforma migrația dintr-o sursă de tensiuni și tragedii într-un schimb fructuos între popoarele și țările noastre. Sunt convins că măsurile concrete convenite în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt vor contribui la îndeplinirea acestui obiectiv în lunile și anii ce urmează, în principal prin intensificarea ajutorului pentru dezvoltare către țările participante prin intermediul noului Fond fiduciar de urgență pentru Africa. Geografia, situația demografică, schimbarea raporturilor de forță în Orientul Mijlociu, dar și impactul unor factori subestimați precum schimbările climatice, toate acestea sugerează că fondul va fi o investiție înțeleaptă. Dialogurile pe care le-am avut în taberele de refugiați de la Zaatari în Iordania, precum și de la Nizip și Gaziantep în Turcia pe parcursul anului 2015, nu au făcut decât să îmi întărească această certitudine.

Sper că planurile ambițioase convenite la Valletta vor avea rezultate pozitive pentru ambele regiuni și că ar putea deveni, în timp, un model pentru alții.

Criza refugiaților sirieni reprezintă, așa cum am spus-o liderilor ONU la New York în septembrie 2015 și liderilor G20 la Antalya câteva săptămâni mai târziu, o criză de dimensiuni mondiale. Europa și țările învecinate cu Siria fac tot ce le stă în putință în condiții dificile, însă și restul lumii trebuie să dea o mână de ajutor.

Găsirea unei soluții pentru migrațieÎn total, statele membre ale UE, împreună cu Norvegia și Elveția, au primit peste 1,3 milioane de cereri de azil în 2015, aceasta fiind o cifră record. Însă solicitanții de azil pot fi primiți și integrați cu succes numai dacă persoanele care nu au drept legal de ședere sunt acceptate înapoi în țările de origine și în țări de tranzit stabile. De asemenea, Europa trebuie să contribuie la înscrierea țărilor din Africa și Orientul Mijlociu pe calea stabilității și a prosperității, atât cât ne stă în putință. Prin urmare, la 11 noiembrie am invitat peste 70 de lideri africani și europeni la Valleta, în Malta, având un

„Nu suntem aici pentru a ne înstrăina unii de alții, ci pentru a construi o relație de vecinătate mult mai strânsă și mai bună.” Donald Tusk, Valletta, octombrie 2015Ceremonia de deschidere a summitului de la Valletta (Malta), în cadrul căruia liderii europeni și africani au discutat chestiunea migrației, noiembrie 2015

12

Liderii din UE reuniți în cadrul Consiliului European, pentru a stabili direcțiile activității UE

De la stânga la dreapta, mai sus: premierul Portugaliei, António Costa, și președintele Franței, François Hollande; președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, și premierul Finlandei, Juha Sipilä; președintele României, Klaus Werner Iohannis, și cancelarul federal al Austriei, Werner Faymann; premierul Letoniei, Laimdota Straujuma, și premierul Sloveniei, Miro Cerar; cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel,

și premierul Poloniei, Beata Szydło; premierul Maltei, Joseph Muscat, premierul Irlandei, Enda Kenny, și premierul Greciei, Alexis Tsipras; premierul Italiei, Matteo Renzi, și premierul Regatului Unit, David Cameron; președintele Tusk și premierul Bulgariei, Boiko Borisov; premierul

Suediei, Stefan Löfven, și președintele Ciprului, Nikos Anastasiadis; premierul Republicii Cehe, Bohuslav Sobotka, și premierul Estoniei, Taavi Rõivas; premierul Croației, Zoran Milanović, și premierul Ungariei, Viktor Orbán; premierul Belgiei, Charles Michel, și premierul Spaniei,

Mariano Rajoy Brey; premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, și premierul Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen; președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și premierul Slovaciei, Robert Fico; Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini,

și premierul Luxemburgului, Xavier Bettel

13

Mai mult decât atât, a trebuit să oferim orientări clare privind măsuri suplimentare care urmează să fie luate pe termen mai lung, inclusiv măsuri care ar putea implica modificări ale tratatelor UE. În urma prezentării raportului în cadrul Consiliului European din iunie, Comisia a formulat o serie de propuneri în cursul toamnei, astfel încât elementele pe termen scurt să devină operaționale. Strategia în două etape prezentată în raport a fost aprobată de Consiliul European din decembrie, iar Consiliul examinează în prezent propunerile aferente primei etape prezentate de către Comisie. Sunt mulțumit că, prin intermediul acestui raport, am putut să instituim cu hotărâre procesul care va conduce la consolidarea în continuare a uniunii noastre economice și monetare în anii următori.

Piața internă rămâne principalul motor de creștere economică și locuri de muncă al Europei. Consolidarea și aprofundarea pieței noastre unice reprezintă fundamentul asigurării prosperității Europei într-un mod durabil. În lumea de astăzi, tot mai digitalizată, o piață mai aprofundată și mai echitabilă pentru bunuri și servicii este esențială, dar nu va fi suficientă pentru prosperitate în anii următori. O strategie ambițioasă privind piața unică digitală este esențială pentru valorificarea noilor surse de creștere economică pentru Europa. Fără o finanțare adecvată a economiei europene nu vor exista nici creștere economică și nici locuri de muncă. Integrarea în continuare a piețelor de capital din Europa este necesară pentru a oferi întreprinderilor și antreprenorilor europeni surse de finanțare tot mai numeroase și mai diversificate în contextul economiei globalizate și extrem de competitive de astăzi. Consiliul European a discutat aceste chestiuni în cadrul reuniunii sale din decembrie 2015 și a solicitat punerea în aplicare rapidă a Strategiei privind piața unică, a Strategiei privind piața digitală și a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital. Uniunea Europeană trebuie să avanseze rapid în direcția consolidării pieței sale interne pentru a-și asigura o poziție competitivă în economia mondială.

Când am preluat mandatul, a fost încurajator să constat semnale slabe, dar persistente, că economia Europei este într-o stare mai bună decât în anii anteriori. Cu toate acestea, peste 24 de milioane de bărbați și femei din întreaga Uniune, dintre care peste 5 milioane având mai puțin de 25 de ani, erau încă șomeri în decembrie 2014. Acest fapt este inacceptabil. Revigorarea investițiilor a reprezentat elementul-cheie pentru consolidarea redresării economice și pentru stimularea creării de locuri de muncă. De aceea, una dintre primele mele acțiuni a fost să mă asigur de sprijinul deplin al liderilor UE pentru Planul de investiții pentru Europa, care, până la sfârșitul lui 2015, a generat deja investiții europene în valoare de aproximativ 50 de miliarde de euro. Acest accent pus pe investiții, alături de angajamentul statelor membre de a intensifica reformele structurale și de a urmări politici bugetare responsabile vor reprezenta baza unei creșteri economice suplimentare și a mai multor locuri de muncă.

O altă provocare majoră a fost – și este în continuare – colaborarea cu liderii din zona euro în scopul consolidării rezistenței uniunii noastre economice și monetare. S-au realizat progrese semnificative în direcția unei UEM veritabile pe parcursul mandatului predecesorului meu, Herman Van Rompuy, deseori în situații de criză, sub presiunea pieței financiare. Realizarea de progrese în vremuri tulburi a reprezentat o necesitate politică. Realizarea de noi progrese după calmarea situației a reprezentat o provocare politică. În acest spirit am pregătit, împreună cu președinții Comisiei Europene, Eurogrupului, Băncii Centrale Europene și Parlamentului European, raportul intitulat „Finalizarea uniunii economice și monetare a Europei”. Pentru a realiza noi progrese, a fost esențial să stabilim etapele care puteau fi realizate pe termen scurt, inclusiv finalizarea uniunii bancare prin instituirea unui sistem european de garantare a depozitelor.

Redresarea economică și evitarea Grexitului

14

Președintele Tusk, premierul Greciei, Alexis Tsipras, și ministrul de finanțe al Greciei, Efklidis Tsakalotos

De la stânga la dreapta: președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker; premierul Greciei, Alexis Tsipras; președintele Tusk; secretarul general al Consiliului, Uwe Corsepius; președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi; președintele Republicii Franceze, François Hollande; cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel; și președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem

Directorul executiv al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, și președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi

Negocieri-cheie privind viitorul Greciei ca membră a zonei euro

15

problema că aș putea lăsa discuțiile să eșueze. Nu a fost în discuție doar viitorul zonei euro, ci și viitorul unei Europe unite.

Declarația cuprinzătoare în urma reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 12 iulie a reafirmat toate principiile pe care se bazează asistența financiară în zona euro și a stabilit o cale clară de urmat. În următoarele luni, Eurogrupul a înaintat lucrările cu Grecia în vederea punerii în aplicare a programului de asistență în valoare de 85 de miliarde EUR și a demarării reformelor necesare pentru a readuce economia pe calea unei redresări durabile.

Securitatea energetică și schimbările climaticeScăderea prețurilor petrolului și gazelor a oferit economiilor Europei un beneficiu neașteptat în 2015, iar UE a decis să folosească acest timp în vederea consolidării rezilienței în domeniul energetic. Uniunea Europeană este cel mai mare importator de energie din lume, importurile reprezentând 90 % din cantitatea de țiței și 66 % din cantitatea de gaze naturale. În general, Uniunea se bazează pe o serie de furnizori, atât pe rute terestre, cât și pe rute maritime; în schimb, șase state membre depind de un singur furnizor extern pentru importurile lor de gaze. Este o situație dificilă, dat fiind că, în mod clar, considerațiile de ordin politic influențează deciziile de aprovizionare.

În cadrul Consiliului European din martie 2015, liderii și-au dat acordul politic cu privire la planurile detaliate vizând o uniune energetică funcțională, stabilind primele etape concrete pentru asigurarea unei energii durabile, sigure și la prețuri accesibile pentru toți cetățenii europeni. În acest scop, sunt necesare acțiuni în cinci domenii esențiale strâns legate între ele: securitatea energetică; piața internă a energiei; eficiența energetică; reducerea emisiilor; și cercetarea, inovarea și competitivitatea. Un aspect important este faptul că liderii au convenit că toate contractele de furnizare de gaze – încheiate între guverne și cu întreprinderi – vor

Fără îndoială, criza din Grecia a reprezentat cea mai mare provocare cu care s-au confruntat țările din zona euro în 2015 și cea mai gravă din istoria Greciei ca membru al zonei euro. Criza nu a cauzat contagiune financiară, ceea ce demonstrează reziliența zonei euro în ansamblu. Acest lucru nu a fost întâmplător, ci rezultatul mai multor ani de angajament politic față de moneda euro, inclusiv consolidarea arhitecturii instituționale a zonei euro. Cu toate acestea, a fost o criză politică gravă la nivelul zonei euro, existând poziții politice divergente care au pus în pericol integritatea uniunii monetare. În calitatea mea de președinte al reuniunii la nivel înalt a zonei euro, am avut datoria să depun toate eforturile pentru a asigura o înțelegere reciprocă între Grecia și partenerii săi din zona euro. Am creat spațiul politic necesar pentru ca președintele Eurogrupului să avanseze negocierile. Progresele înregistrate de Eurogrup au fost esențiale pentru pregătirea acordului în cadrul reuniunii la nivel înalt a zonei euro din iulie. Cu toate acestea, termenul era foarte scurt, iar riscurile unor consecințe dezastruoase au continuat să crească pe parcursul primului semestru.

Însă, după luni de negocieri în cadrul Eurogrupului, doar angajamentul deplin al liderilor din cursul discuțiilor a putut produce soluția finală. O escaladare timpurie la nivelul liderilor a conflictului dintre Grecia și creditorii săi ar fi fost contraproductivă. Ar fi subminat și mai mult încrederea între partenerii din zona euro prin politizarea asistenței financiare și slăbirea Eurogrupului ca organism decizional în privința afacerilor financiare ale zonei euro.

Nu a fost suficientă o singură reuniune la nivel înalt pentru a elimina diferendele dintre Grecia și partenerii săi. Am decis să convoc o reuniune la nivel înalt a zonei euro la 22 iunie, urmată de Consiliul European din iunie și de alte două reuniuni la nivel înalt ale zonei euro la 7 și 12 iulie. Discuțiile noastre au fost importante pentru reafirmarea unui principiu fundamental al asistenței financiare: partenerii din zona euro acordă asistență financiară numai în baza unor politici naționale solide. Discuțiile au durat multe ore, dar nu s-a pus nicio clipă

„Poate jocul politic al acuzațiilor reciproce dintre creditori și Grecia a constituit cea mai mare greșeală. Nimeni nu e înger.” Donald Tusk la Bruxelles, iulie 2015

16

Pe parcursul anului 2015, Consiliul European a convenit să intensifice eforturile diplomatice ale Uniunii în domeniul climei. Un obiectiv important a fost acela de a facilita obținerea celor mai mari șanse de succes la Conferința ONU asupra schimbărilor climatice de la Paris din decembrie (COP21). Liderii au salutat călduros eforturile considerabile depuse de președintele Hollande și guvernul francez în perioada premergătoare acordului istoric de la Paris la 11 decembrie. A fost prima dată când a fost încheiat un acord obligatoriu din punct de vedere juridic cu un domeniu de aplicare global pentru combaterea schimbărilor climatice. Va fi pus în aplicare începând din 2020.

fi mai transparente și vor fi în conformitate deplină cu legislația și cu dispozițiile Uniunii în materie de securitate energetică. Importanța accentului sporit pe securitatea energetică a devenit mai clară în decembrie, atunci când liderii au dezbătut implicațiile politice ale proiectului Nord Stream II. Am convenit asupra faptului că orice infrastructură nouă ar trebui să fie pe deplin conformă cu obiectivele uniunii energetice: reducerea dependenței externe și diversificarea furnizorilor, a surselor și a rutelor. Aceasta este o condiție clară pentru primirea de sprijin din partea instituțiilor UE sau a oricărui stat membru.

„Trebuie să demonstrăm că într-adevăr ne îndreptăm din nou către prosperitate. Este o cursă contra timp și împotriva populiștilor.” Donald Tusk la Bruxelles, martie 2016.

17

interconectarea rețelelor energetice și alte măsuri. Instituțiile europene și statele membre vor continua să construiască o uniune energetică ce asigură securitatea energetică pentru toți cetățenii europeni și beneficiază de o politică prospectivă privind clima ținând seama de angajamentele noastre viitoare în temeiul Acordului de la Paris.

Europa a avut o contribuție semnificativă la COP21, menținându-și poziția de lider în acest domeniu prin adoptarea timpurie a unei serii de obiective-cheie pentru perioada 2020-2030. Printre acestea se numără reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de CO2 până în 2030 față de nivelurile din 1990, care urmează să fie atinsă prin intermediul sistemului UE de comercializare a emisiilor în sectoarele industriei și energiei,

Politicile privind clima și cele privind energia sunt strâns legate. UE este hotărâtă să creeze o uniune energetică axată pe asigurarea aprovizionării cu energie, securitatea energetică, eficiența energetică, energia din surse regenerabile și interconectarea infrastructurii energetice

„Orice infrastructură nouă ar trebui să fie în deplină concordanță cu obiectivele uniunii energetice, cum ar fi reducerea dependenței energetice și diversificarea furnizorilor, a surselor și a rutelor.” Donald Tusk la Bruxelles, decembrie 2015

18

Președintele Tusk prezintă un raport Parlamentului European cu privire la rezultatele Consiliului European din 17-18 martie 2016

19

dezvolte o politică coerentă de securitate internă care să dea rezultate; altfel, punem în pericol libertățile pe care le-am dobândit la nivel european, inclusiv cele legate de Schengen. Aceste cuvinte au fost ulterior confirmate de realitate, odată cu reintroducerea controalelor la frontieră în Franța în timpul stării de urgență declarate după atacurile din 13 noiembrie și descoperirea faptului că cel puțin doi teroriști intraseră în Uniunea Europeană ca refugiați.

De-a lungul anului 2015, liderii UE au colaborat la o serie de acțiuni pentru consolidarea siguranței și a securității cetățenilor noștri, pentru prevenirea radicalizării și salvgardarea valorilor europene și pentru intensificarea cooperării în privința combaterii terorismului în zone ca Balcanii de Vest, Sahel și Orientul Mijlociu. Două dintre principalele rezultate au constat în îmbunătățirea schimbului de informații dintre autoritățile europene responsabile de combaterea terorismului și acordul privind un sistem european pentru schimbul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR), astfel încât să fie posibilă urmărirea cu mai multă precizie a deplasărilor luptătorilor străini și a altor persoane acuzate de infracțiuni grave.

Mulțumită președinției luxemburgheze foarte competente, miniștrii de interne ai UE au fost în măsură să ajungă la un acord cu privire la crearea unui sistem PNR al UE la două săptămâni după 13 noiembrie, punând astfel capăt mai multor ani de dezbateri cu Parlamentul European. Mai mult, statele membre au făcut eforturi importante în direcția schimbului de informații privind luptătorii străini prin intermediul Europol, astfel încât aproape fiecare țară să contribuie la construirea unei imagini de ansamblu la nivel european a amenințării. De asemenea, Europol a început să colaboreze cu statele membre și cu sectorul privat pentru a pune capăt propagandei jihadiste prin

Atacurile de la redacția publicației Charlie Hebdo și dintr-un supermarket coșer de la Paris, la 7 ianuarie, au fost prima manifestare a valului de atacuri teroriste violente comise de-a lungul anului 2015. Însă hotărârea noastră comună de a nu ne lăsa intimidați de astfel de acte nu a fost pusă nicio clipă la îndoială. Această hotărâre a devenit și mai puternică după 13 noiembrie, când au avut loc atacurile de la teatrul Bataclan și din alte zone din centrul Parisului, soldate cu 130 de morți și sute de răniți. Atacurile au fost cele mai grave atentate îndreptate împotriva Franței de după 1945 și cel mai grav incident terorist din Europa după atacurile cu bombă de la Madrid din 2004.

Europa a resimțit aceste pierderi pe teritoriul său, în primul rând. De altfel, anul 2015 a fost marcat de un val de atacuri teroriste islamiste în lumea întreagă: din SUA până în Africa, din Orientul Mijlociu până în Asia. Mai multe dintre țările afectate ne sunt vecine și multe dintre victime au fost cetățenii noștri. Cu toate acestea, cele mai numeroase victime ale militanților islamici sunt în continuare musulmani din afara Europei. Beirutul a fost atacat în ziua anterioară celei de a doua serii de atacuri de la Paris din noiembrie, iar Bagdadul a fost ținta atacurilor aproape zilnic, pe tot parcursul anului 2015. Tunisia și Turcia au fost două democrații vizate cu precădere de către teroriști. În Tunisia, extremiști islamici au încercat în mod evident să submineze încrederea în tânăra democrație parlamentară. Atacurile criminale de la Muzeul Bardo și din stațiunea Sousse au vizat turiștii străini și, deci, unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei. De asemenea, Turcia s-a confruntat cu cele mai grave atacuri teroriste din istoria sa recentă, la Suruç în iulie și la Ankara în octombrie 2015.

Așa cum am afirmat în fața deputaților Parlamentului European la Strasbourg la câteva săptămâni după ce am preluat mandatul, Uniunea Europeană trebuie să

Adoptarea unei strategii vizând noile amenințări la adresa securității

20

2016, care au însemnat o nouă lovitură a teroriștilor mânați de ură și violență. Este evident că nu numai Belgia și societatea sa deschisă și decentă au fost ținta centrală a atacului, ci însăși ideea europeană. Milioane de europeni s-au luptat și și-au dat viața pentru dreptul la deschidere și libertate. Extremiștii se înșală amarnic dacă cred că-i pot intimida pe europeni pentru a-i face să renunțe la dreptul de a trăi în libertate și pace. Le vom rezista, și lor, și ideologiei de ură pe care o răspândesc. Iar Uniunea Europeană își va îndeplini rolul de a contribui la combaterea amenințării reprezentate de terorism cu care ne confruntăm.

intermediul noii sale „unități de semnalare a conținutului online”. Consiliul European din decembrie a convenit asupra utilizării mai sistematice a bazelor de date în materie de securitate existente ale UE și asupra modificării Codului frontierelor Schengen pentru a permite îmbunătățirea controalelor de securitate la frontiere. Acestea sunt primele măsuri luate în direcția creării unei Europe mai sigure, însă mai rămân multe de făcut dacă dorim ca Uniunea Europeană să rămână puternică și fermă în fața terorismului. Caracterul urgent al acestui deziderat a devenit mai clar ca niciodată odată cu atacurile revoltătoare de la Bruxelles din martie

21

Liderii UE și lideri internaționali participă la marșul tăcerii de la Paris, în memoria victimelor atacurilor teroriste din ianuarie 2015

„Confruntată cu aceste atacuri, Uniunea trebuie să rămână unită și să fie puternică. Solidaritatea europeană și libertatea nu vor prevala decât dacă sunt însoțite de tărie. Toleranța noastră trebuie să înceteze atunci când începe violența.” Donald Tusk la Bruxelles, martie 2016

22

comună în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Elmau din iunie și au subliniat faptul că sunt pregătiți să adopte sancțiuni suplimentare pentru a crește costurile suportate de Rusia dacă acțiunile sale impun acest lucru. În cele din urmă, la 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina. Acesta reprezintă un moment istoric în relațiile UE-Ucraina, deoarece acest acord a fost cel care a creat disensiuni în rândul populației ucrainene în 2013 și a cauzat conflictul din Ucraina în 2014. Acesta subliniază că Ucraina continuă să meargă în direcția unei democrații liberale și a statului de drept.

Într-un context mai amplu, am confirmat importanța pe care Uniunea Europeană o acordă vecinătății sale estice cu ocazia celei de a 4-a reuniuni la nivel înalt a Parteneriatului estic, coordonate cu abilitate de președinția letonă în mai 2015. Parteneriatul estic a fost lansat în 2009, ca o inițiativă comună a Uniunii Europene, a statelor sale membre și a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. În ultimii șase ani, am pus împreună bazele unei rețele vaste de contacte și am extins parteneriatul dincolo de nivelul guvernamental, pentru a implica parlamente, autorități locale, societatea civilă și mediul de afaceri. În mai, toate părțile au confirmat intenția noastră de a acorda prioritate în anii următori cooperării în materie de energie, cooperării în domeniul transporturilor și consolidării statale. De asemenea, pe parcursul anului am vizitat toți partenerii, cu excepția Belarusului. Aceste vizite au fost utile pentru că ne-au revelat încă o dată diversitatea tot mai mare a ambițiilor și perspectivelor politice ale țărilor din regiune și au subliniat totodată potențialul consolidării relațiilor UE cu toate aceste țări.

Pe parcursul anului, Uniunea Europeană a rămas de neclintit în ceea ce privește sprijinul pentru procesul de pace condus de ONU din Libia și a afirmat cu fermitate că suntem pregătiți să acordăm sprijin politic, financiar

În pofida evenimentelor dramatice care au avut loc în Marea Mediterană în cea mai mare parte a anului, vecinătatea estică a fost un subiect aflat constant pe masa discuțiilor noastre. Situația conflictuală din Ucraina a dominat reuniunile Consiliului European din prima parte a anului, în special sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a agresiunii sale împotriva Ucrainei. Liderii au discutat chestiunea în cadrul reuniunii informale la nivel înalt din februarie 2015, ocazie cu care cancelarul Merkel și președintele Hollande au prezentat rezultatele celui de al doilea acord de la Minsk, menit să pună în aplicare încetarea focului și soluționarea crizei din Ucraina. Am inițiat reuniuni și contacte frecvente cu liderii ucraineni pe parcursul anului, printre care reamintesc primirea președintelui Poroșenko ca invitat la Consiliul European din februarie sau vizita mea la Kiev cu ocazia celei de a 17-a reuniuni la nivel înalt UE-Ucraina din aprilie.

Pe parcursul anului, Uniunea Europeană a condamnat în mod repetat anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia. Liderii UE au decis să intensifice sprijinul acordat procesului de pace din Ucraina și să coreleze regimul sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei cu punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk. La sfârșitul anului 2015, acordurile nu erau încă puse în aplicare. Prin urmare, în decembrie sancțiunile au fost prelungite cu încă șase luni. În această perioadă dificilă, în care politicile noastre au fost contestate pe mai multe planuri, obiectivul meu a fost să mențin unitatea între liderii europeni și să mă asigur că UE își menține poziția în ceea ce privește Rusia. În paralel, am reușit să acordăm sprijinul nostru, inclusiv sprijin financiar, Ucrainei aflate în dificultate, pentru a o ajuta pe calea dificilă spre stabilizare, modernizare și reformă. De asemenea, mi-am luat angajamentul personal să asigur adoptarea de către G7 a unui front comun față de poziția agresivă a Rusiei și voi continua să fac acest lucru atât timp cât această atitudine nu este revizuită. Liderii G7 au confirmat această poziție

Menținerea direcției în domeniul politicii externe

23

regională dintre Arabia Saudită și Iran. Însă instituirea de către Grupul internațional de sprijin pentru Siria, la Viena, la 25 octombrie, a unui proces condus de ONU a oferit cel puțin cadrul necesar pentru a începe demersurile unei reveniri la pace și stabilitate, conduse și controlate de Siria, sub egida Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Europeană este pregătită să sprijine cât de mult posibil acest efort. Este evident faptul că sub

și privind consolidarea capacităților unui guvern de uniune națională. Actorii libieni trebuie să formeze de urgență un guvern de uniune funcțional. Parcursul nu va fi deloc ușor, dar va fi fundamental pentru salvarea țării și mai ales pentru apărarea sa de forțele extremiste.

Va fi și mai dificilă găsirea unei soluții la conflictul sirian, având în vedere profunda dezbinare a țării, numărul de morți care se ridică la peste un sfert de milion și apariția recentă a unor conflicte adiacente, cum ar fi lupta

„Europa se va menține pe poziție. Ucraina trebuie să își continue reformele. Iar Rusia trebuie să își schimbe poziția.” Donald Tusk la Bruxelles, decembrie 2015

„Astăzi avem nevoie, de ambele părți ale Atlanticului, de renașterea încrederii în comunitatea noastră.” Washington DC, mai 2015Președintele Tusk împreună cu președintele SUA, Barack Obama, în Biroul Oval al Casei Albe, 9 martie 2015

24

Tot în luna septembrie a anului trecut, am vizitat Orientul Mijlociu, inclusiv Israelul și teritoriile palestiniene, pentru a determina perspectivele relansării negocierilor de pace în această regiune, și am făcut prima din cele două vizite programate în Turcia. Ulterior, am vizitat Iordania și Egiptul pentru a evalua nemijlocit situația refugiaților, în cadrul unor discuții cu regele Abdullah și președintele Al-Sisi. Cu ocazia vizitelor mele în cele două țări, am subliniat sprijinul pe care Uniunea Europeană îl acordă combaterii terorismului. Am fost deosebit de îngrijorat de Tunisia în acest sens, astfel că am călătorit acolo în prima parte a anului pentru a depune o coroană la muzeul Bardo și pentru a declara sprijinul Uniunii Europene pentru o țară vecină curajoasă, care are nevoie de ajutorul nostru.

Balcanii de Vest au reprezentat o prioritate a programului meu de vizite. M-am deplasat în regiune de patru ori în 2015 și încă o dată la începutul lui 2016, în special pentru a mă întâlni cu liderii din regiune și a discuta despre criza migrației. De asemenea, am fost onorat să particip la reuniunea la nivel înalt Brdo-Brijuni de la Zagreb din noiembrie 2015, care a reunit toate țările din fosta Iugoslavie, cu participarea vicepreședintelui SUA, Joe Biden.

Reuniunea la nivel înalt G7 de la Elmau, din Germania, în luna iunie, a fost prilejul discutării unor provocări globale de către un grup de țări care împărtășesc aceleași valori. În momentul actual, unitatea G7 este poate mai importantă ca niciodată. Am făcut schimb de opinii cu privire la politica externă și de securitate, economia globală, energia și schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare, acordând o atenție deosebită Chinei și Rusiei. De asemenea, ne-am întâlnit cu șefi de stat sau de guvern din țări africane pentru a discuta despre combaterea terorismului, despre pacea și securitatea pe continent, precum și alte subiecte.

Reuniunea la nivel înalt G20 de la Antalya din noiembrie a avut o importanță deosebită, având în vedere subiectele discutate, și anume migrația și terorismul. Mai mult, reuniunea a fost dedicată, ca de obicei, unor chestiuni economice și financiare: necesitatea de a consolida redresarea, de a stimula potențialul de creștere economică, de a sprijini crearea de locuri de muncă, de a crește reziliența și de a promova dezvoltarea și incluziunea. Împreună cu președintele Juncker, ne-am întâlnit cu președintele Erdogan în marja reuniunii la nivel înalt G20 pentru a discuta despre controlarea fluxurilor de migrație.

regimul actual nu poate exista o pace durabilă în Siria, iar statu-quoul nu reprezintă o opțiune.

Europa și lumea întreagă au nevoie de pace în Siria și Libia, indiferent de obstacole. Alternativele ar fi înrădăcinarea și mai puternică a Da’esh și a altor grupuri precum Jabhat Al-Nusrah, care controlează deja în Orientul Mijlociu o suprafață echivalentă cu cea a Marii Britanii. Uniunea Europeană își menține angajamentul față de coaliția globală împotriva Da’esh, care urmărește să oprească și să inverseze tendința de propagare a acestei amenințări și să elimine sursele de finanțare și de recrutare, dezvăluind, totodată, adevărata sa natură.

În cele din urmă, liderii au discutat despre Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) în mai multe rânduri în 2015, solicitând o încheiere rapidă a negocierilor. Așa cum am afirmat în timpul unei vizite bilaterale la Casa Albă în martie, TTIP arată că, într-o lume în continuă schimbare, Europa și America vor învinge numai împreună.

Un an record pentru diplomațieDe la preluarea mandatului, am vizitat peste 20 de țări din afara Uniunii Europene, printre care se numără SUA și Japonia, și am găzduit numeroși șefi de stat sau de guvern în cadrul reuniunilor la nivel înalt bilaterale și multilaterale de la Bruxelles. În iunie 2015, am avut plăcerea să dau curs fascinației personale față de America Latină, găzduind reuniunea la nivel înalt UE-CELAC. Aceasta a avut loc cu puțin timp înainte de reuniunea la nivel înalt UE-Mexic. Am discutat o serie de chestiuni regionale importante, cum ar fi sprijinul european pentru procesul de pace din Columbia, dar și modalitățile de a da mai multă substanță cadrului UE-CELAC care are un mare potențial politic, dat fiind că Europa este al doilea mare investitor în această regiune.

Cea de a 17-a reuniune la nivel înalt UE-China a avut loc în aceeași lună. Cooperarea noastră cu China face parte din agenda strategică UE-China 2020, pe care am decis să o consolidăm. Împreună cu prim-ministrul Li Keqiang, am decis de asemenea cu privire la prioritățile pentru anul următor, de la comerț și investiții până la drepturile omului și migrație; de la securitate și apărare până la schimbări climatice și dezvoltare. În septembrie 2015, cea de a 8-a reuniune bilaterală la nivel înalt între Uniunea Europeană și Republica Coreea a avut loc la Seul, în cadrul căreia am discutat despre liberul schimb, despre relațiile din Peninsula Coreeană, dar și despre provocările mondiale, cum ar fi schimbările climatice și combaterea terorismului. De asemenea, în prima parte a anului am avansat discuțiile privind liberul schimb cu Japonia, în contextul unei aprofundări a relațiilor noastre strategice apropiate.

25

Summituri și reuniuni internaționale

De la stânga la dreapta, mai sus: președintele Tusk, premierul japonez, Shinzo Abe, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker; președintele Tusk și președintele Coreei de Sud, Park Geun-hye; președintele Ecuadorului, Rafael Correa, și președintele Tusk la summitul UE-CELAC; președintele

Tusk la Adunarea Generală a ONU; premierul Turciei, Ahmet Davutoğlu, și președintele Tusk; premierul Letoniei, Laimdota Straujuma, și președintele Tusk la summitul Parteneriatului estic, la Riga; summitul G7, Elmau (Germania), de la stânga la dreapta: președintele Franței, François Hollande,

premierul Regatului Unit, David Cameron, premierul Italiei, Matteo Renzi, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Tusk, premierul japonez, Shinzo Abe, premierul canadian, Stephen Harper, președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, și cancelarul federal al

Germaniei, Angela Merkel; premierul Chinei, Li Keqiang , și președintele Tusk; Nkosazana Dlamini Zuma, președintele Comisiei Uniunii Africane, și președintele Tusk; președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și președintele Tusk; președintele Tusk

și Regele Abdullah II al Iordaniei; președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarović, președintele Tusk și președintele Sloveniei, Borut Pahor, la summitul procesului Brdo-Brijuni, Zagreb, Croația

26

Britanii în Uniunea Europeană. Însă nu face acest lucru în detrimentul altora.

Chiar dacă în cele din urmă am găsit o soluție comună, numai viitorul va arăta dacă aceasta funcționează sau nu. Poporul britanic este singurul care poate decide și care va decide în privința viitorului Regatului Unit în Uniunea Europeană. Speranța mea sinceră este că vor hotărî să rămână, pentru că există atât de multe beneficii potențiale pentru ca UE și Regatul Unit să rămână împreună, atât în ceea ce privește prosperitatea de ambele părți, cât și în ceea ce privește securitatea în lume. Sunt hotărât să asist la realizarea acestui potențial și aștept cu nerăbdare să colaborez cu o Mare Britanie care își asumă angajamente într-o Uniune Europeană reformată.

În noiembrie, am primit o scrisoare din partea prim-ministrului Cameron în care a identificat patru domenii specifice în care Regatul Unit dorește și propune reforme: guvernanța economică, competitivitate, suveranitate, beneficii sociale și libera circulație. În răspunsul dat prim-ministrului, am fost cât se poate de clar de la începutul procesului: vom face tot posibilul pentru a răspunde preocupărilor Marii Britanii, dar nu trebuie să compromitem valorile și principiile de bază ale Uniunii Europene, inclusiv, dar nu numai, libera circulație și nediscriminarea. Consultările mele inițiale cu toate celelalte state membre au confirmat pe deplin această poziție, pe de altă parte, a existat, de asemenea, o dorință puternică de a găsi o soluție care să garanteze poziția Marii Britanii ca membru al UE. Mi-am propus să soluționez această chestiune cât mai rapid cu putință.

După consultări mai ample, am stabilit, în primul rând, în detaliu, condițiile renegocierii cu Regatul Unit într-o scrisoare adresată liderilor la începutul lunii februarie 2016. Apoi, am întreprins un program riguros de vizite în capitalele naționale din Uniunea Europeană pentru a asculta preocupările fiecărui stat în parte în legătură cu un proiect de text. În pofida acestor pregătiri foarte atente, Consiliul European care a urmat în februarie a fost unul la fel de dificil ca oricare altul din cursul mandatului meu. Pe parcursul discuțiilor noastre îndelungate și, pe alocuri, aprinse, am negociat cele mai mici detalii ale înțelegerii. Nu a fost un spectacol estetic, și în niciun caz atractiv. Însă ceea ce a contat a fost că niciun stat membru nu a părăsit masa negocierilor.

La final, cei 28 de șefi de stat sau de guvern au convenit în unanimitate și au adoptat o înțelegere cu caracter juridic obligatoriu și ireversibilă vizând poziția Regatul Unit în UE. Am convenit să facem acest lucru într-un mod care nu compromite valorile fundamentale ale Uniunii Europene precum libera circulație sau principiul nediscriminării și fără a compromite dezvoltarea viitoare a uniunii economice și monetare. Înțelegerea recunoaște, consolidează și protejează statutul special al Marii

O nouă înțelegere pentru Marea Britanie

„Sunt pe deplin convins că Regatul Unit are nevoie de Europa și că Europa are nevoie de Regatul Unit. Ruperea acestei legături ar fi complet împotriva intereselor noastre reciproce. Am făcut tot ce s-a putut pentru a împiedica acest lucru. Dar decizia finală aparține poporului britanic.” Donald Tusk la Bruxelles, februarie 2016

27

Premierul Regatului Unit, David Cameron, și președintele Tusk înaintea reuniunii Consiliului European din decembrie 2015

Președintele Tusk în vizită la premierul Regatului Unit, David Cameron, în Downing Street numărul 10

Președintele Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Franței, François Hollande, și premierul Regatului Unit, David Cameron

28

necesitatea imperativă de a menține marile realizări ale Uniunii – Schengen, zona euro și piața unică – într-o perioadă de instabilitate. Voi continua să consolidez consensul în rândul liderilor UE și să asigur unitatea, oricât de dificil ar fi acest proces. În lunile care urmează, Uniunea Europeană va fi pusă la încercare în privința convingerilor sale. Însă nu am nicio îndoială că Uniunea va dovedi că criticii săi s-au înșelat.

DONALD TUSK

Președintele Consiliului European

Cu ocazia vizitei mele în Slovenia, în august 2015, am amintit Forumului de Securitate de la Bled despre cartea lui Raymond Aron, „În apărarea Europei decadente”, scrisă în anii ‚70. Acea perioadă era dominată de o atmosferă generală la fel de pesimistă, iar îndoielile cu privire la viitorul democrației și al economiei de piață, chiar cu privire la Occidentul însuși, erau larg răspândite. Violența religioasă genera conflicte, cu consecințe geopolitice. Naționalismul era în creștere la stânga și la dreapta eșichierului politic; criza energiei destabiliza economia europeană. Sentimentul de dezamăgire față de politica tradițională era din ce în ce mai predominant în rândul cetățenilor. Grupurile teroriste răspândeau panică. Ce am vrut să subliniez: Europa s-a mai confruntat în trecut cu presiuni generate de crize interconectate și a rezistat. Și o va face încă o dată.

Europa se maturizează într-o perioadă de criză și de decizii dificile. În pofida acestor dificultăți și a altor provocări iminente la adresa stabilității europene, viitorul ne-ar putea surprinde și în mod plăcut. Acolo unde mulți văd doar rezultate negative, eu pun accentul pe

Concluzie

Președintele Tusk susține un discurs la Berlin, la 9 noiembrie 2015

29

Din culise

31

Consiliul European — 18 decembrie 2014

Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern — 12 februarie 2015

Consiliul European — 19-20 martie 2015

Reuniunea extraordinară a Consiliului European — 23 aprilie 2015

Reuniunea la nivel înalt a zonei euro — 22 iunie 2015

Consiliul European — 25-26 iunie 2015

Reuniunea la nivel înalt a zonei euro — 7 iulie 2015

Reuniunea la nivel înalt a zonei euro — 12 iulie 2015

Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern — 23 septembrie 2015

Consiliul European — 15 octombrie 2015

Reuniunea șefilor de stat sau de guvern din UE cu Turcia — 29 noiembrie 2015

Consiliul European — 17-18 decembrie 2015

Consiliul European — 18-19 februarie 2016

Reuniunea șefilor de stat sau de guvern din UE cu Turcia — 7 martie 2016

Consiliul European — 17-18 martie 2016

Reuniunea șefilor de stat sau de guvern din UE cu Turcia — 18 martie 2016

Reuniunile Consiliului European și reuniunile la nivel înalt ale zonei euro — decembrie 2014-aprilie 2016

33

Concluziile Consiliului European și declarațiile șefilor de stat sau de guvern

Consiliul European — 18 decembrie 2014 35

Declarația lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, privind atacul împotriva ziarului Charlie Hebdo — 7 ianuarie 2015 37

Declarația șefilor de stat sau de guvern privind Ucraina — 26 ianuarie 2015 38

Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern — 12 februarie 2015 39

Consiliul European — 19-20 martie 2015 41

Declarația Consiliului European privind Tunisia — 20 martie 2015 44

Reuniunea extraordinară a Consiliului European — 23 aprilie 2015 45

Declarație comună a membrilor Consiliului European cu ocazia Zilei Europei — 9 mai 2015 47

Consiliul European — 25-26 iunie 2015 48

Reuniunea la nivel înalt a zonei euro — 12 iulie 2015 51

Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern — 23 septembrie 2015 54

Consiliul European — 15 octombrie 2015 55

Declarația comună a șefilor de stat sau de guvern din UE și a liderilor instituțiilor UE cu privire la atacurile teroriste de la Paris — 14 noiembrie 2015 57

Reuniunea șefilor de stat sau de guvern din UE cu Turcia — 29 noiembrie 2015 58

Consiliul European — 17-18 decembrie 2015 60

34

Declarația comună a șefilor de stat sau de guvern din UE și a liderilor instituțiilor UE cu privire la atacurile teroriste de la Ankara — 18 februarie 2016 63

Consiliul European — 18-19 februarie 2016 64

Reuniunea șefilor de stat sau de guvern din UE cu Turcia — 7 martie 2016 75

Consiliul European — 17-18 martie 2016 77

Reuniunea șefilor de stat sau de guvern din UE cu Turcia — 18 martie 2016 79

Declarația comună a șefilor de stat sau de guvern din UE și a liderilor instituțiilor UE cu privire la atacurile teroriste de la Bruxelles — 22 martie 2016 81

35

I. STIMULAREA INVESTIȚIILOR ÎN EUROPA

1. Stimularea investițiilor și abordarea eșecurilor pieței în Europa este un deziderat fundamental în materie de politici. Accentul nou asupra investițiilor, combinat cu angajamentul statelor membre de a intensifica reformele structurale și de a urmări o consolidare fiscală favorabilă creșterii vor sta la baza creșterii economice și a creării de locuri de muncă în Europa. Consiliul European:a) solicită înființarea Fondului european pentru investiții

strategice (FEIS) în cadrul Grupului BEI, cu scopul de a mobiliza noi investiții în valoare de 315 miliarde EUR EUR în perioada 2015-2017. Comisia va prezenta o propunere în ianuarie 2015, pe care organele legislative ale Uniunii sunt invitate să o aprobe până în luna iunie, astfel încât noile investiții să poată fi activate încă de la jumătatea anului 2015. Grupul BEI este invitat să demareze activitățile utilizând propriile fonduri începând cu ianuarie 2015. FEIS va fi deschis contribuțiilor din partea statelor membre, direct sau prin intermediul băncilor naționale de promovare economică. Consiliul European ia act de poziția favorabilă exprimată de Comisie față de aceste aporturi de capital în contextul evaluării finanțelor publice în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în mod necesar în conformitate cu f lexibilitatea inerentă normelor existente ale acestuia;

b) susține intenția Comisiei și a BEI de a consolida asistența tehnică pentru proiectele de la nivel european și de a crea o platformă de consiliere în materie de investiții care să fie operațională începând cu jumătatea anului 2015;

c) subliniază faptul că FEIS va completa și se va alătura programelor actuale ale UE și activităților tradiționale ale BEI. În acest context, trebuie încurajată utilizarea deplină a tuturor resurselor UE existente și alocate. Comisia va conlucra îndeaproape cu statele membre în cauză pentru a găsi soluții în vederea utilizării la maximum a angajamentelor din cadrul CFM pentru perioada 2007-2013 și recunoaște caracterul oportun al realizării de proiecte pe termen lung în anii următorii, utilizând f lexibilitatea normelor existente;

d) invită Comisia și organele legislative ale Uniunii să își accelereze activitatea în ceea ce privește măsuri esențiale menite să sporească atractivitatea Uniunii pentru sectoarele producției, investițiilor și inovării și să îmbunătățească cadrul de reglementare pentru investiții, inclusiv în ceea ce privește trecerea către piețe de capital mai bine integrate, urmărind în același timp în mod consistent agenda pentru o mai bună reglementare, prin care se vizează o reglementare transparentă și simplă obținută cu costuri minime, în conformitate cu concluziile Consiliului din 4 decembrie 2014;

e) solicită accelerarea adoptării, a transpunerii și a punerii în aplicare a legislației Uniunii în domeniul pieței unice și sporirea eforturilor de înlăturare a obstacolelor și de finalizare a pieței interne de bunuri și servicii;

f) îi solicită Comisiei să prezinte o propunere cuprinzătoare privind uniunea energetică cu mult timp înainte de Consiliul European din martie 2015;

g) le solicită organelor legislative ale Uniunii să ofere un nou impuls lucrărilor referitoare la propunerile pendinte privind piața unică digitală, iar Comisiei îi solicită să prezinte o comunicare ambițioasă în acest domeniu cu mult timp înainte de Consiliul European din iunie 2015;

h) solicită continuarea consolidării sistemului comercial multilateral și încheierea de acorduri comerciale bilaterale cu principalii parteneri. UE și SUA ar trebui să depună toate eforturile pentru finalizarea, înainte de sfârșitul anului 2015, a negocierilor privind un Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) ambițios, cuprinzător și reciproc avantajos.

2. Consiliul European va face periodic bilanțul punerii în aplicare a orientărilor sus-menționate.

3. Trebuie sporite de urgență eforturile de combatere a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, atât la nivel mondial, cât și la nivelul UE. Consiliul European subliniază importanța transparenței și așteaptă cu interes, în acest sens, propunerea Comisiei privind schimbul automat de informații referitoare la deciziile fiscale în UE. Consiliul va desfășura discuții privind calea de urmat pentru a se realiza progrese cu privire la toate aceste

CONSILIUL EUROPEAN — 18 DECEMBRIE 2014

Concluzii

36

și economice. După cea de a doua eliberare de fonduri din partea Comisiei, din luna decembrie, în valoare de 500 de milioane EUR pentru asistență macrofinanciară, UE și statele sale membre sunt pregătite să faciliteze și să sprijine în continuare procesul de reformă al Ucrainei, alături de alți donatori și în conformitate cu condiționalitatea impusă de FMI. Consiliul European salută disponibilitatea Comisiei de a spori ajutorul umanitar acordat persoanelor din Ucraina af late în suferință.

6. Situația din estul Ucrainei rămâne deosebit de îngrijorătoare. Politica Uniunii de a nu recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului a fost înăsprită astăzi și mai mult. UE își va menține poziția; Consiliul European este dispus să adopte noi măsuri dacă va fi necesar. Toate părțile, inclusiv Rusia, ar trebui să se implice în mod activ și să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. Consiliul European solicită acordarea de acces neîngrădit la locul prăbușirii avionului care efectua zborul MH17, în interesul anchetelor în curs.

chestiuni și va raporta în acest sens Consiliului European din iunie 2015.

4. Coordonarea mai strânsă a politicilor economice este esențială pentru asigurarea bunei funcționări a uniunii economice și monetare. În urma unei discuții privind această chestiune, desfășurate pe baza unei note de analiză, în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern din luna februarie, președintele Comisiei, în strânsă cooperare cu președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, cu președintele Eurogrupului și cu președintele Băncii Centrale Europene, va prezenta un raport în cadrul Consiliului European din iunie 2015, cel târziu. Statele membre vor fi implicate îndeaproape în activitatea de pregătire.

II. UCRAINA5. Consiliul European felicită Ucraina pentru noul său

guvern și îi salută hotărârea de a desfășura reforme politice

37

terorismului sub toate formele sale trebuie să continue cu aceeași fermitate.În numele meu și al Uniunii Europene, adresez cele mai sincere condoleanțe familiilor și rudelor victimelor și îmi exprim solidaritatea față de autoritățile franceze și de poporul francez.

Sunt șocat de atacul abominabil care a avut loc în dimineața aceasta la Paris împotriva Charlie Hebdo. Uniunea Europeană este alături de Franța după acest act îngrozitor. Este un atac brutal împotriva valorilor noastre fundamentale, împotriva libertății de exprimare care este un pilon al democrației noastre. Combaterea

DECLARAȚIA LUI DONALD TUSK,

PREȘEDINTELE CONSILIULUI EUROPEAN, PRIVIND ATACUL ÎMPOTRIVA

ZIARULUI CHARLIE HEBDO — 7 IANUARIE 2015

38

Reamintim concluziile Consiliului European din 18 decembrie 2014, în cadrul cărora am afirmat că „UE își va menține poziția” și că suntem „dispuși să adoptăm noi măsuri dacă va fi necesar”. Având în vedere situația care se înrăutățește, solicităm viitorului Consiliu Afaceri Externe să evalueze situația și să ia în considerare orice acțiune corespunzătoare, în special în ceea ce privește alte măsuri restrictive, vizând punerea în aplicare rapidă și cuprinzătoare a acordurilor de la Minsk.Vom aprofunda situația în cadrul următoarei noastre reuniuni.

Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la securitatea și la situația umanitară în curs de deteriorare din estul Ucrainei. Condamnăm uciderea de civili în timpul bombardării fără discriminare a orașului ucrainean Mariupol la 24 ianuarie 2015. Luăm act de dovezile unui sprijin continuu și în creștere acordat de către Rusia separatiștilor, ceea ce subliniază responsabilitatea Rusiei. Solicităm Rusiei să condamne acțiunile separatiștilor și să pună în aplicare acordurile de la Minsk.

DECLARAȚIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN

PRIVIND UCRAINA — 26 IANUARIE 2015

39

Europenii au reacționat cu profundă întristare și într-un spirit de strânsă unitate la atacurile teroriste recente din Paris. Aceste atacuri au vizat valorile fundamentale și drepturile omului care stau la baza Uniunii Europene – solidaritatea, libertatea, inclusiv libertatea de exprimare, pluralismul, democrația, toleranța și demnitatea umană. Toți cetățenii au dreptul la o viață lipsită de teamă, indiferent de opiniile sau convingerile lor. Vom ocroti valorile noastre comune și îi vom proteja pe toți împotriva violenței bazate pe motivații etnice sau religioase și pe rasism.Acest lucru implică inclusiv lupta împotriva detractorilor valorilor noastre. Vom consolida în continuare acțiunile împotriva amenințărilor teroriste, respectând pe deplin drepturile omului și statul de drept. Astăzi am convenit asupra următoarelor orientări pentru eforturile din lunile care vor urma:

1. Garantarea securității cetățenilorSecuritatea cetățenilor reprezintă o necesitate imediată. Trebuie să punem mai bine în aplicare și să dezvoltăm în continuare instrumentele pe care le avem, în special pentru a detecta și a întrerupe călătoriile legate de acțiuni teroriste, mai ales pe cele ale luptătorilor teroriști străini. Solicităm:• organelor legislative ale UE să adopte de urgență o

directivă puternică și eficientă privind registrul european cu numele pasagerilor, care să prevadă garanții solide în materie de protecție a datelor;

• să se utilizeze pe deplin actualul cadru Schengen în vederea consolidării și modernizării controlului la frontierele externe: convenim asupra instituirii fără întârziere a unor verificări sistematice și coordonate asupra persoanelor care își exercită dreptul la liberă circulație, în bazele de date relevante pentru lupta împotriva terorismului, utilizând indicatorii comuni de risc; Comisia ar trebui să elaboreze rapid orientări operaționale pentru aceasta; vom examina totodată o modificare punctuală a Codului frontierelor Schengen, în cazul în care este necesar, care să prevadă efectuarea de verificări permanente, în baza unei propuneri din partea Comisiei;

• autorităților judiciare și de aplicare a legii să intensifice schimbul de informații și cooperarea operațională, inclusiv prin intermediul Europol și Eurojust;

• tuturor autorităților competente să intensifice cooperarea în combaterea traficului ilicit de arme de foc, inclusiv prin adaptarea rapidă a legislației relevante;

• serviciilor de securitate ale statelor membre să își consolideze cooperarea;

• statelor membre să pună rapid în aplicare normele consolidate de prevenire a spălării banilor și a finanțării în scopuri teroriste, precum și tuturor autorităților

competente să își intensifice acțiunile de urmărire a f luxurilor financiare și de înghețare eficace a activelor utilizate pentru finanțarea terorismului;

• avansarea rapidă a lucrărilor în vederea adoptării Directivei privind securitatea rețelelor și a informației, având în vedere importanța securității cibernetice.

2. Prevenirea radicalizării și ocrotirea valorilorPrevenirea radicalizării este un element-cheie al luptei împotriva terorismului. Este necesară reunirea instrumentelor în cadrul unei abordări cuprinzătoare pentru combaterea acestui fenomen. Afirmăm necesitatea:• adoptării de măsuri adecvate, în conformitate cu

constituțiile naționale, pentru depistarea și înlăturarea conținutului de pe internet care promovează terorismul sau extremismul, inclusiv printr-o mai amplă cooperare între autoritățile publice și sectorul privat la nivelul UE, precum și cu Europol în vederea stabilirii capacităților de semnalare a conținutului online;

• unor strategii de comunicare pentru a promova toleranța, nediscriminarea, libertățile fundamentale și solidaritatea în întreaga UE, inclusiv prin intensificarea dialogului interconfesional și a altor forme de dialog la nivelul comunității, precum și necesitatea discursurilor de combatere a ideologiilor teroriste, inclusiv acordând victimelor posibilitatea de a se exprima;

• unor inițiative privind educația, formarea profesională, oportunitățile de angajare, integrarea socială și reabilitarea în contextul juridic cu scopul combaterii factorilor care contribuie la radicalizare, inclusiv în închisori.

3. Cooperarea cu partenerii noștri internaționaliRelațiile externe ale UE trebuie să contribuie, de asemenea, la combaterea amenințării teroriste, care se intensifică în anumite părți din vecinătatea UE, în special în Siria și Libia. Se impune:• să abordăm crizele și conf lictele, în special cele din

vecinătatea noastră sudică, prin intermediul unei reconfigurări strategice a abordării noastre;

• să ne implicăm în mai mare măsură împreună cu țările terțe în chestiuni de securitate și de combatere a terorismului, în special în Orientul Mijlociu, în Africa de Nord și în Sahel, dar și în Balcanii de Vest, inclusiv prin noi proiecte de consolidare a capacităților (de exemplu, controale la frontiere) cu partenerii și printr-o mai bună direcționare a asistenței UE;

• la nivel internațional, să ne implicăm în mod susținut și coordonat împreună cu ONU și cu Forumul mondial

REUNIUNEA INFORMALĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN —

12 FEBRUARIE 2015

Declarație

40

avansarea promptă a acestor eforturi, cu implicarea pe deplin a Înaltului Reprezentant, a coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului, precum și a statelor membre. Comisia va prezenta în luna aprilie o propunere de agendă europeană cuprinzătoare privind securitatea. Consiliul va prezenta în detaliu punerea în aplicare a acestor orientări de către Consiliul European din iunie.

pentru combaterea terorismului, precum și în cadrul unor inițiative regionale relevante;

• să susținem un dialog între culturi și civilizații astfel încât să promovăm împreună libertățile fundamentale.

***În cursul ultimelor săptămâni, Consiliul și-a intensificat eforturile de combatere a terorismului. Uniunea Europeană va asigura

41

I. UNIUNEA ENERGETICĂ1. UE se angajează să construiască o uniune energetică cu

o politică prospectivă privind clima pe baza strategiei-cadru a Comisiei ale cărei cinci dimensiuni sunt strâns interconectate și se susțin reciproc (securitatea energetică, solidaritatea și încrederea; o piață europeană a energiei pe deplin integrată; eficiența energetică care contribuie la moderarea cererii; decarbonizarea economiei; și cercetarea, inovarea și competitivitatea. Instituțiile UE și statele membre vor continua lucrările, iar Consiliul va prezenta un raport Consiliului European înainte de luna decembrie. Consiliul European va continua să ofere orientări.

2. Deși a evidențiat importanța tuturor dimensiunilor uniunii energetice, Consiliul European s-a concentrat astăzi asupra unora dintre aspecte și a făcut apel la:a) accelerarea proiectelor de infrastructură, inclusiv

interconectările, în special în ceea ce privește regiunile periferice, pentru energie electrică și gaze1 pentru a asigura securitatea energetică și o piață internă a energiei funcțională;

b) punerea în aplicare deplină și asigurarea cu rigurozitate a respectării legislației existente în domeniul energiei;

c) consolidarea cadrului legislativ pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică și gaze; securitatea energetică poate fi consolidată de asemenea prin rețele solide, prin creșterea eficienței energetice și prin recurgerea la resurse interne, precum și la tehnologii sigure și durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon;

d) asigurarea unei conformități depline cu dreptul UE a tuturor acordurilor referitoare la cumpărarea de gaze de la furnizori externi, în special prin consolidarea transparenței acestor acorduri și a compatibilității cu dispozițiile UE în materie de securitate energetică. În ceea ce privește contractele comerciale de furnizare

1 Recentul acord dintre Franța, Portugalia, Spania, Comisie și BEI reprezintă un pas binevenit în direcția îndeplinirii până în 2020 a obiectivului de interconectare de 10 % a rețelelor de energie electrică; acordul statelor baltice de a trece la funcționarea sincronizată a rețelelor statelor membre în cadrul rețelei continentale europene contribuie și el la consolidarea securității energetice, în aceeași măsură cu lucrările Grupului la nivel înalt pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est. În acest context, se încurajează crearea de către Comisie a unor grupuri regionale la nivel înalt care să includă toți actorii-cheie relevanți, pentru a asigura monitorizarea periodică a progreselor înregistrate în selectarea și finanțarea proiectelor de interes comun.

a gazului, trebuie garantată confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial;

e) evaluarea opțiunilor pentru mecanisme voluntare de agregare a cererii, în deplină conformitate cu normele OMC și ale UE în materie de concurență;

f) dezvoltarea unei structuri a pieței mai eficace și f lexibile care ar trebui să se asocieze cu îmbunătățirea cooperării regionale, inclusiv cu țările învecinate, și să contribuie la integrarea energiei din surse regenerabile, asigurând, în același timp, compatibilitatea intervenției publice cu piața internă și respectarea dreptului statelor membre de a decide asupra propriului mix energetic. Acest lucru va facilita furnizarea de energie la prețuri accesibile pentru gospodării și industrie;

g) revizuirea și dezvoltarea legislației legate de reducerea emisiilor, de eficiența energetică și de energia din surse regenerabile care să stea la baza obiectivelor asupra cărora s-a convenit pentru 2030; dezvoltarea unui sistem de guvernanță fiabil și transparent;

h) dezvoltarea unei strategii tehnologice și de inovare în domeniul energetic și climatic, inclusiv, de exemplu, în ceea ce privește noua generație de surse regenerabile de energie, stocarea energiei electrice și captarea și stocarea dioxidului de carbon, îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul locuințelor, precum și transporturile durabile;

i) utilizarea tuturor instrumentelor de politică externă pentru a stabili parteneriate strategice în domeniul energiei cu țări producătoare și de tranzit tot mai importante, în special cu scopul de a promova securitatea energetică, asigurând totodată că suveranitatea și drepturile suverane ale statelor membre de a explora și a dezvolta propriile resurse naturale sunt respectate.

3. Consiliul European sprijină o coordonare fermă a acțiunilor printr-o diplomație europeană activă în domeniul climei în perspectiva COP21 de la Paris, în conformitate cu obiectivul ambițios stabilit de Consiliul European din octombrie 2014, astfel cum se ref lectă în contribuția adusă recent de UE și de statele sale membre. Acesta îndeamnă toate părțile în măsură să facă acest lucru, inclusiv marile economii, să își trimită contribuțiile până la sfârșitul lunii martie. Este necesar, de asemenea, să se intensifice activitatea cu privire la soluții privind finanțarea, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților, care reprezintă puncte-cheie în vederea ajungerii la un acord ambițios la Paris.

CONSILIUL EUROPEAN — 19-20 MARTIE 2015

Concluzii

42

Rusia/Ucraina9. Consiliul European a făcut apel la toate părțile să pună

în aplicare rapid și integral acordurile de la Minsk și să își respecte angajamentele asumate și a subliniat responsabilitatea autorităților ruse în acest sens. UE este pregătită să sprijine procesul, în special în ceea ce privește abilitatea și capacitatea OSCE de a monitoriza și de a verifica punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, și își va continua eforturile în cadrul proceselor trilaterale cu privire la energie și punerea în aplicare a DCFTA UE-Ucraina.

10. Consiliul European a convenit că durata măsurilor restrictive împotriva Federației Ruse, adoptate la 31 iulie 2014 și întărite la 8 septembrie 2014, ar trebui să fie clar legată de punerea în aplicare în întregime a acordurilor de la Minsk, ținând seama de faptul că aceasta este prevăzută doar până la 31 decembrie 2015. Deciziile necesare vor fi luate în lunile următoare. Consiliul European este pregătit să ia măsuri suplimentare dacă este cazul.

11. Consiliul European nu recunoaște și condamnă în continuare anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă și își va menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere.

12. UE va continua să sprijine procesul de reformă din Ucraina, împreună cu alți donatori și în conformitate cu condiționalitatea impusă de FMI. Consiliul European a solicitat ca cel de al treilea pachet de asistență macrofinanciară pentru Ucraina să fie adoptat în regim de urgență. Acesta a recunoscut eforturile de reformă depuse până în prezent de Guvernul Ucrainei și l-a invitat să-și intensifice și mai mult activitatea.

13. Consiliul European a subliniat necesitatea contracarării campaniilor de dezinformare în curs ale Rusiei și a invitat Înaltul Reprezentant, în cooperare cu statele membre și instituțiile UE, să pregătească până în iunie un plan de acțiune privind comunicarea strategică. Crearea unei echipe de comunicare este un prim pas în acest sens.

Libia14. Criza din Libia este o amenințare gravă la adresa păcii și

securității internaționale și necesită întreaga atenție a UE. Consiliul European a făcut apel la încetarea imediată și necondiționată a focului și a solicitat părților libiene să ajungă rapid la un acord pentru un guvern de unitate națională. Numai o soluție politică poate să ofere o cale durabilă către o tranziție democratică. UE își manifestă angajamentul față de eforturile în curs ale ONU și își va consolida sprijinul oferit în prezent UNSMIL și procesului de unitate. Aceasta își exprimă aprecierea față de activitatea Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU.

15. De îndată ce se ajunge la un acord de formare a unui guvern de unitate națională, UE este pregătită, cu țările din regiune și cu partenerii internaționali, să contribuie la punerea în aplicare a acestuia prin valorificarea deplină

II. SEMESTRUL EUROPEAN/CREȘTEREA ECONOMICĂ ȘI LOCURILE DE MUNCĂ

4. Consiliul European a desfășurat un schimb de opinii cu privire la situația economică din Europa și la punerea în aplicare a principalelor reforme structurale întreprinse de statele membre. Acesta a aprobat cei trei piloni principali din analiza anuală a creșterii (investiții, reforme structurale și consolidare bugetară favorabilă creșterii) și a invitat statele membre să se asigure că aceste priorități se ref lectă în viitoarele lor programe naționale de reformă și programe de stabilitate sau de convergență.

5. Abordarea generală la care a ajuns Consiliul cu privire la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) reprezintă un pas important în direcția unui acord al colegiuitorilor cu privire la actul legislativ până în iunie, astfel încât FEIS să poată fi desfășurat integral începând cu jumătatea anului 2015. Cooperarea dintre Grupul BEI și băncile naționale de promovare trebuie să fie consolidată, iar FEIS ar trebui să completeze și să se adauge la programele curente ale UE și la activitățile tradiționale ale Grupului BEI.

6. Consiliul European a purtat discuții cu privire la stadiul lucrărilor în cadrul negocierilor cu SUA privind TTIP. UE și SUA ar trebui să depună toate eforturile pentru a încheia negocierile privind un acord ambițios, cuprinzător și reciproc avantajos până la sfârșitul anului. Statele membre și Comisia ar trebui să își intensifice eforturile de a comunica beneficiile acordului și de a consolida dialogul cu societatea civilă.

III. RELAȚII EXTERNE

Politica europeană de vecinătate7. Revizuirea în curs a politicii europene de vecinătate ar

trebui să asigure continuarea implicării profunde a UE alături de partenerii atât din est, cât și din sud. Consiliul European va purta o dezbatere mai amplă cu privire la vecinătatea sudică, în luna octombrie. În acest context, Consiliul European a salutat reuniunea ministerială care va avea loc la Barcelona la 13 aprilie și care va oferi o șansă unică de a asculta opiniile partenerilor noștri de la sud.

Reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic de la Riga8. UE este deplin angajată față de Parteneriatul estic. Aceasta

va consolida, în mod diferențiat, relațiile cu fiecare dintre cei șase parteneri ai săi. Ar trebui să se consacre eforturi speciale pentru a se înregistra progrese în cooperarea privind construcția statală, mobilitatea și contactele interpersonale, oportunitățile de piață și interconectările. Consiliul European așteaptă cu interes ratificarea cât mai rapid cu putință de către toate statele membre a acordurilor de asociere/zonelor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (A A/DCFTA) cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

43

este de interes pentru UE în ansamblul său. Prin urmare, Consiliul European salută inițiativa Comisiei de a prezenta în luna mai o agendă europeană privind migrația, construită în jurul obiectivelor unei politici eficiente în domeniul azilului, al unei migrații regulamentare bine gestionate, al combaterii și prevenirii migrației ilegale și al securizării frontierelor externe.

17. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze situația pe teren cu mare atenție în următoarele luni.

***Șefii de stat sau de guvern au aprobat propunerea președintelui Tusk conform căreia domnul Jeppe TR ANHOLM-MIKKELSEN va fi următorul secretar general al Consiliului și au invitat Consiliul să efectueze numirea oficială cât mai curând posibil.

a tuturor instrumentelor sale. Înaltul Reprezentant va prezenta propuneri, astfel cum s-a convenit în cadrul reuniunii Consiliului din 16 martie 2015. UE își va intensifica implicarea în ceea ce privește combaterea terorismului în regiune, cu partenerii relevanți.

16. Consiliul European deplânge pierderea continuă de vieți omenești pe mare, sporită semnificativ de formele organizate de introducere ilegală de persoane și de trafic de persoane. Punerea în aplicare a acțiunilor convenite de Consiliu în octombrie 2014, în vederea unei mai bune gestionări a f luxurilor de migrație, ar trebui acum intensificată, inclusiv prin consolidarea Triton, operațiunea Frontex în zona centrală a Mării Mediterane. Sunt necesare eforturi mai concertate pentru a intensifica sprijinul UE acordat țărilor de origine și de tranzit. Necesitatea de a gestiona migrația în mod corespunzător

44

Uniunea Europeană și statele sale membre își vor intensifica cooperarea cu Tunisia pentru a combate această amenințare teroristă comună, pentru a consolida democrația promițătoare din Tunisia și pentru a sprijini dezvoltarea economică și socială a acesteia.

Consiliul European condamnă atacul terorist abominabil împotriva Tunisiei care s-a petrecut în această săptămână. Consiliul European transmite cele mai sincere condoleanțe victimelor, familiilor acestora și poporului tunisian.

DECLARAȚIA CONSILIULUI EUROPEAN PRIVIND TUNISIA —

20 MARTIE 2015

45

1. Situația din Marea Mediterană este o tragedie. Uniunea Europeană va mobiliza toate resursele pe care le are la dispoziție pentru a împiedica noi pierderi de vieți omenești pe mare și a combate, în cooperare cu țările de origine și de tranzit, cauzele profunde ale situației de urgență umanitare cu care ne confruntăm. Prioritatea noastră imediată este de a împiedica noi pierderi de vieți omenești pe mare.

2. Prin urmare, am decis să ne consolidăm prezența pe mare, să luptăm împotriva traficanților, să prevenim f luxurile de migrație ilegală și să întărim solidaritatea și responsabilitatea interne. Dat fiind faptul că instabilitatea din Libia creează mediul ideal pentru activitățile infracționale ale traficanților, vom sprijini activ toate eforturile coordonate de ONU în direcția restabilirii autorității guvernamentale în Libia. De asemenea, vom înteți eforturile de abordare a conf lictelor și instabilității ca factori-cheie generatori de migrație, inclusiv în Siria.

3. Ne angajăm astăzi:

Să ne consolidăm prezența pe marea) să întărim neîntârziat operațiile Triton și Poseidon ale UE,

cel puțin triplându-le în acest sens resursele financiare în 2015 și 2016 și consolidând numărul de active al acestora, permițând astfel îmbunătățirea posibilităților de căutare și salvare în cadrul mandatului Frontex. Sunt binevenite angajamentele asumate deja de statele membre, care vor permite atingerea acestui obiectiv în următoarele săptămâni;

Să luptăm împotriva traficanților, în conformitate cu dreptul internaționalb) să perturbăm rețelele de trafic, să aducem vinovații în

fața justiției și să aplicăm sechestru pe activele acestora, prin intermediul unor acțiuni rapide ale autorităților statelor membre, în cooperare cu Europol, Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) și Eurojust, precum și prin amplificarea cooperării polițienești și a serviciilor de informații cu țările terțe;

c) să depunem eforturi sistematice de identificare, capturare și distrugere a ambarcațiunilor înainte ca acestea să poată fi utilizate de traficanți;

d) în același timp, Înaltul Reprezentant este invitat să înceapă imediat pregătirile pentru o posibilă operație PSAC în acest sens;

e) să ne folosim de Europol pentru a depista și a solicita, în conformitate cu constituțiile naționale, îndepărtarea de pe internet a conținutului utilizat de traficanți pentru a atrage migranți și refugiați;

Să prevenim fluxurile migratorii ilegalef) să sporim sprijinul acordat Tunisiei, Egiptului, Sudanului,

Republicii Mali și Nigerului, printre alte țări, pentru a monitoriza și controla frontierele terestre și rutele, pe baza operațiilor PSAC actuale din regiune, precum și pe baza cadrelor de cooperare regională (procesele de la Rabat și Khartoum); să intensificăm dialogul cu Uniunea Africană la toate nivelurile, cu privire la toate aceste aspecte;

g) să aprofundăm cooperarea noastră politică cu partenerii africani la toate nivelurile, în scopul de a combate cauza migrației ilegale, precum și contrabanda și traficul de ființe umane. UE va ridica aceste probleme în dialogul cu Uniunea Africană și cu țările-cheie vizate, cu care va propune să organizeze o reuniune la nivel înalt în Malta în lunile următoare;

h) să intensificăm cooperarea cu Turcia având în vedere situația din Siria și Irak;

i) să desfășurăm ofițeri europeni de legătură în materie de migrație în țări-cheie, care să colecteze informații referitoare la f luxurile migratorii, să se coordoneze cu ofițerii de legătură naționali și să coopereze în mod direct cu autoritățile locale;

j) să colaborăm cu partenerii regionali pentru a dezvolta capacități de gestiune a frontierelor maritime și operații de căutare și salvare;

k) să lansăm programe regionale de dezvoltare și protecție pentru Africa de Nord și pentru Cornul Africii;

l) să invităm Comisia și pe Înaltul Reprezentant să mobilizeze toate instrumentele, inclusiv prin cooperarea pentru dezvoltare și prin punerea în aplicare a acordurilor de readmisie naționale și ale UE cu țări terțe, în scopul de a promova readmisia migranților economici neautorizați în țările de origine și de tranzit, conlucrând îndeaproape cu Organizația Internațională pentru Migrație;

REUNIUNEA EXTRAORDINARĂ A CONSILIULUI EUROPEAN —

23 APRILIE 2015

Declarație

46

q) să instituim un prim proiect-pilot pe bază de voluntariat axat pe relocare în întreaga UE, care să ofere locuri persoanelor eligibile pentru protecție.

4. Instituțiile UE și statele membre vor conlucra de îndată pentru punerea deplină în aplicare a prezentelor orientări. Săptămâna viitoare, Președinția și Comisia vor prezenta o foaie de parcurs care va programa activitățile până în luna iunie.

5. Consiliul European așteaptă cu interes comunicarea Comisiei referitoare la agenda europeană privind migrația, în scopul de a concepe o abordare mai sistemică și de mai mare amploare geografică în materie de migrație. Consiliul European va păstra situația în atenția sa și va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a prezentelor orientări. În luna iunie, Consiliul și Comisia vor înainta rapoarte Consiliului European.

m) în condițiile respectării dreptului de solicita azil, să instituim un nou program de returnare pentru returnarea rapidă a migranților ilegali din statele membre af late în prima linie, cu coordonarea Frontex;

Să întărim solidaritatea și responsabilitatea internen) să fie pus în aplicare rapid și deplin sistemul european

comun de azil de către toate statele membre participante, asigurându-se astfel standarde europene comune în temeiul legislației existente;

o) să sporim ajutorul de urgență acordat statelor membre af late în prima linie și să avem în vedere variante de organizare a transferului de urgență între toate statele membre, pe bază de voluntariat;

p) să desfășurăm, în statele membre af late în prima linie, echipe EASO pentru prelucrarea în comun a cererilor de azil, inclusiv pentru înregistrare și amprentare;

47

Este responsabilitatea noastră să promovăm pacea, libertatea, democrația, solidaritatea și prosperitatea, atât în Europa, cât și dincolo de ea. Uniți în Uniunea Europeană, puternici în diversitatea noastră, vom continua această misiune.

Donald Tusk, Jean-Claude Juncker, Dalia Grybauskaitė, François Hollande, Nicos Anastasiades, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Werner Faymann, David Cameron, Viktor Orban, Mark Rutte, Enda Kenny, Pedro Passos Coelho, Helle Thorning-Schmidt, Mariano Rajoy, Zoran Milanović, Robert Fico, Joseph Muscat, Xavier Bettel, Bohuslav Sobotka, Laimdota Straujuma, Matteo Renzi, Taavi Röivas, Alexander Stubb, Ewa Kopacz, Miro Cerar, Stefan Löfven, Charles Michel, Boyko Borisov, Alexis Tsipras

Astăzi, sărbătorim Europa unită care s-a ridicat din cenușa celui de Al Doilea Război Mondial.Acum 65 de ani, în Declarația Schuman se afirma că numai prin ruperea ciclului de violență și răzbunare vor putea societățile noastre să construiască împreună o securitate și o prosperitate durabile. Doar în unitate poate Europa să păstreze pacea. Acesta a fost începutul procesului de integrare europeană, dar multe națiuni europene au continuat să lupte pentru eliberarea de sub regimuri totalitare și autoritare.Nu vom uita niciodată catastrofalul Al Doilea Război Mondial, declanșat de disprețul față de popoare și națiuni. Acum 70 de ani, încă proaspăt în memorie, popoarele noastre se înfruntau pe câmpurile de luptă. Astăzi suntem cei mai apropiați parteneri, aliați și prieteni.

DECLARAȚIE COMUNĂ A MEMBRILOR CONSILIULUI EUROPEAN

CU OCAZIA ZILEI EUROPEI — 9 MAI 2015

48

I. MIGRAȚIA1. Europa are nevoie de o abordare a migrației echilibrată

și globală din punct de vedere geografic, bazată pe solidaritate și pe răspundere. Ca urmare a deciziilor luate de Consiliul European în luna aprilie, au fost luate măsuri concrete pentru a împiedica noi pierderi de vieți omenești pe mare, pentru a găsi noi metode de a combate persoanele care introduc ilegal migranți și pentru a intensifica cooperarea cu țările de origine și de tranzit, respectând totodată dreptul de a solicita azil. Lansarea misiunii EUNAVFOR MED, decisă de Consiliu la 22 iunie, reprezintă o contribuție importantă în acest sens. Acțiunea operațională în vederea combaterii traficanților și a persoanelor care introduc ilegal migranți în conformitate cu dreptul internațional este o parte esențială a abordării noastre globale.

2. În continuarea Agendei europene privind migrația, prezentată de către Comisie, ar trebui întreprinse acțiuni care să înglobeze toate dimensiunile unei abordări globale și sistemice.

3. Sunt necesare eforturi mai ample, inclusiv consolidarea gestionării frontierelor externe ale Uniunii, pentru a limita mai eficient f luxurile tot mai mari de migrație ilegală. Astăzi, Consiliul European s-a concentrat asupra a trei dimensiuni-cheie care trebuie să avanseze în paralel: transferul/relocarea, returnarea/readmisia/reintegrarea și cooperarea cu țările de origine și de tranzit. Consiliul va evalua periodic progresele înregistrate în toate cele trei direcții și va întocmi un raport în acest sens în cursul acestui an.

Transferul/relocarea4. Având în vedere actuala situație de urgență și angajamentul

nostru de a consolida solidaritatea și răspunderea și ținând seama de decizia sa din aprilie în toate aspectele sale, inclusiv punctul 3, Consiliul European a convenit asupra următoarelor măsuri interconectate de ajutorare a 60 000 de persoane:

a) transferul temporar și excepțional, în decurs de doi ani, din statele membre din prima linie, Italia și Grecia, către alte state membre a 40 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională, un demers la care vor participa toate statele membre2;

2 Fără a aduce atingere situației specifice a Regatului Unit, Irlandei și Danemarcei în temeiul Protocoalelor 21 și 22 la tratate. Regatul Unit nu va participa.

b) adoptarea rapidă de către Consiliu a unei decizii în acest sens; până la sfârșitul lunii iulie, toate statele membre vor conveni prin consens, în acest scop, cu privire la repartizarea acestor persoane, ref lectând situațiile specifice ale statelor membre²;

c) crearea unor centre de primire și de primire inițială în statele membre din prima linie, cu sprijinul activ al experților din statele membre și al EASO, Frontex și Europol, pentru a asigura, în mod rapid, identificarea, înregistrarea și prelevarea amprentelor digitale ale migranților (hotspoturi). Acest lucru va permite să se determine ce persoane au nevoie de protecție internațională și ce persoane nu au nevoie. Până în luna iulie 2015, Comisia va elabora, în strânsă cooperare cu statele membre gazdă, o foaie de parcurs cu privire la aspectele juridice, financiare și operaționale ale acestor centre;

d) furnizarea imediată de asistență financiară consolidată către statele membre din prima linie pentru a contribui la reducerea costurilor legate de primirea și prelucrarea cererilor de protecție internațională;

e) acordul conform căruia toate statele membre vor participa, inclusiv prin sisteme multilaterale și naționale, la relocarea a 20 000 de persoane strămutate care au în mod clar nevoie de protecție internațională, ref lectând situațiile specifice ale statelor membre.

Returnarea/readmisia/reintegrarea5. Politicile eficace în materie de returnare, readmisie și

reintegrare pentru persoanele care nu sunt eligibile pentru protecție reprezintă o parte esențială a procesului de combatere a migrației ilegale și vor contribui la descurajarea persoanelor de la a-și risca viața. Vor fi mobilizate toate instrumentele de promovare a readmisiei migranților în situație neregulamentară în țările de origine și de tranzit, valorificând ideile prezentate Consiliului de Comisie la 16 iunie3. În mod concret:

a) dialogurile la nivel înalt cu principalele țări de origine ale migranților în situație neregulamentară ar trebui să fie lansate de Înaltul Reprezentant cât mai curând posibil, în strânsă cooperare cu statele membre. Consiliul, împreună cu Comisia, va pregăti un pachet global în scopul de a sprijini negocierile cu țările terțe vizate;

b) Comisia va asigura punerea în aplicare efectivă a angajamentelor de readmisie de îndată ce este posibil,

3 Documentul 10170/15.

CONSILIUL EUROPEAN —

25-26 IUNIE 2015

Concluzii

49

nivel înalt de la Valletta va încerca, în special, să obțină, împreună cu partenerii africani:

a) asistență pentru țările partenere în lupta pe care acestea o duc împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți;

b) o cooperare consolidată cu privire la o politică eficace în materie de returnare;

c) o mai bună orientare a cooperării pentru dezvoltare și consolidarea investițiilor în Africa pentru a aborda cauzele profunde ale migrației, precum și crearea unor oportunități economice și sociale.

Consiliul va pregăti propuneri referitoare la domeniile de cooperare cu țările de origine și de tranzit pentru reuniunea la nivel înalt de la Valletta.8. De asemenea, UE își va intensifica cooperarea cu Turcia,

precum și cu țările relevante din Orientul Mijlociu (în special Irak, Iordania și Liban).

9. Va fi organizată o conferință la nivel înalt pentru a răspunde provocărilor legate de ruta Balcanilor de Vest.

II. SECURITATE ȘI APĂRARE10. Mediul de securitate la nivel european s-a schimbat în

mod dramatic în ultimii ani. Acest lucru cere acțiuni în trei domenii interconectate:

a) ca urmare a „Agendei europene privind securitatea” a Comisiei și a concluziilor Consiliului din 16 iunie 2015, vor fi continuate lucrările cu privire la Strategia reînnoită de securitate internă a Uniunii Europene; punerea în aplicare deplină a orientărilor privind combaterea terorismului convenite la reuniunea din februarie 2015 rămâne o prioritate;

b) Înaltul Reprezentant va continua procesul de ref lecție strategică în vederea pregătirii unei strategii globale a UE în domeniul politicii externe și de securitate, în strânsă cooperare cu statele membre, care să fie înaintată Consiliului European până în iunie 2016;

c) în conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2013 și cu concluziile Consiliului din 18 mai 2015, vor continua lucrările în direcția unei PSAC mai eficace, mai vizibile și mai orientate către rezultate, pentru dezvoltarea în continuare a capabilităților civile și militare și pentru consolidarea industriei europene de apărare, inclusiv a IMM-urilor. Consiliul European reamintește necesitatea:

• alocării din partea statelor membre a unui nivel suficient de cheltuieli pentru apărare, precum și necesitatea utilizării optime a resurselor;

• asigurării unei finanțări adecvate din bugetul UE pentru acțiunea pregătitoare pentru cercetarea legată de PSAC, care să pregătească terenul pentru un posibil viitor program privind cercetarea și tehnologia în domeniul apărării;

• promovării unei cooperări europene mai bune și mai sistematice în materie de apărare, pentru a furniza

în special a celor asumate în temeiul Acordului de la Cotonou, și accelerarea și încheierea cât mai curând posibil a negocierilor în curs privind acordurile de readmisie, urmând ca, în același timp, să fie lansate noi negocieri cu alte țări terțe;

c) pe baza principiului „mai mult pentru mai mult”, asistența și politicile UE vor fi utilizate pentru crearea de stimulente în vederea punerii în aplicare a acordurilor de readmisie existente și a încheierii de noi astfel de acorduri. Angajamentele prevăzute în acordurile comerciale privind prezența temporară a persoanelor în vederea furnizării de servicii ar trebui utilizate ca stimulent pentru încheierea unor acorduri de readmisie; instrumentele specifice politicii de dezvoltare ar trebui să contribuie la consolidarea capacității locale, inclusiv în ceea ce privește controlul frontierelor, azilul, combaterea introducerii ilegale de migranți și reintegrarea;

d) statele membre vor pune în aplicare pe deplin Directiva privind returnarea, valorificând în întregime toate măsurile pe care aceasta le prevede pentru a asigura returnarea rapidă a migranților în situație neregulamentară; deciziile de returnare emise de statele membre vor fi introduse în Sistemul de Informații Schengen;

e) Comisia va prezenta, până în iulie 2015, modul în care Frontex va oferi statelor din prima linie sprijin imediat în materie de returnare. Comisia și-a anunțat intenția de a propune modificarea Regulamentului Frontex în vederea consolidării rolului Frontex, în special pentru a putea iniția misiuni de returnare;

f) pentru a accelera tratarea cererilor de azil, Comisia va prezenta, până în luna iulie 2015, măsuri care trebuie adoptate în vederea utilizării EASO pentru a coordona dispozițiile privind „țara de origine sigură” din Directiva privind procedurile de azil. Comisia și-a exprimat intenția de a consolida dispozițiile privind „țara de origine sigură” din Directiva privind procedurile de azil, inclusiv posibilitatea stabilirii unei liste comune a UE cu țările de origine sigure;

g) în scurt timp, vor fi puse la dispoziție mijloace adecvate în sprijinul unei politici eficace a UE în materie de returnare; în plus, Comisia este invitată să prezinte propuneri în acest sens, în contextul bugetului UE pentru 2016 și să instituie un program european de returnare specific.

Cooperarea cu țările de origine și de tranzit6. Este de o importanță crucială să ne consolidăm

cooperarea globală cu țările de origine și de tranzit, atât cu privire la stoparea f luxurilor de migranți în situație neregulamentară, cât și cu privire la abordarea cauzelor profunde ale migrației, astfel încât să se reducă stimularea migrației ilegale și să se combată rețelele care introduc ilegal migranți. Asistența pentru dezvoltare va juca un rol important în această privință.

7. Este esențială instituirea unui parteneriat real între țările europene și africane, în scopul colaborării în vederea unei abordări integrate a migrației ilegale. Reuniunea la

50

discriminării nejustificate pe motive de localizare geografică;

• garantarea portabilității materialului online protejat de drepturi de autor și facilitarea accesului transfrontalier la acesta, asigurând totodată un nivel ridicat al protecției drepturilor de proprietate intelectuală și ținând seama de diversitatea culturală, precum și sprijinirea industriilor creative pentru a se dezvolta într-un context digital;

• asigurarea unor instrumente de investiții efective și îmbunătățirea climatului de inovare, care să vizeze în special IMM-urile și întreprinderile nou-înființate;

• identificarea și obținerea rapidă de rezultate privind principalele priorități de standardizare TIC;

• asigurarea liberei circulații a datelor;• evaluarea rolului platformelor și intermediarilor online;• îmbunătățirea competențelor digitale;• încurajarea guvernării electronice.13. Consiliul European a luat act de raportul privind uniunea

economică și monetară solicitat de Consiliul European din decembrie 2014 și a solicitat examinarea promptă a acestuia de către Consiliu.

IV. REGATUL UNIT14. Prim-ministrul britanic și-a prezentat planurile referitoare

la organizarea unui referendum în Regatul Unit (cu privire la rămânerea în UE sau la ieșirea din UE). Consiliul European a convenit să revină asupra acestei chestiuni în luna decembrie.

***Consiliul European și-a exprimat recunoștința față de domnul Jacques Delors, fost președinte al Comisiei Europene, pentru contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea proiectului european și a decis să îi confere titlul de „cetățean de onoare al Europei”.

capabilitățile esențiale, inclusiv prin intermediul fondurilor UE;

• mobilizării instrumentelor UE pentru a contribui la contracararea amenințărilor hibride;

• intensificării parteneriatelor, în special cu ONU, NATO, OSCE și UA;

• capacitării și înzestrării partenerilor pentru prevenirea și gestionarea crizelor, inclusiv prin proiecte concrete de consolidare a capacităților cu un domeniu geografic de aplicare f lexibil.

Consiliul European va readuce periodic politica de securitate și apărare pe ordinea sa de zi.

III. LOCURI DE MUNCĂ, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI COMPETITIVITATE

11. Consiliul European a încheiat semestrul european pentru 2015 aprobând în general recomandările specifice fiecărei țări și solicitând punerea lor în aplicare. Consiliul European a salutat acordul obținut în legătură cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și a solicitat punerea sa rapidă în aplicare.

12. Tehnologiile digitale pun la dispoziție imense oportunități de inovare, creștere economică și locuri de muncă. Pentru a beneficia pe deplin de această revoluție tehnologică, trebuie să abordăm fragmentarea pieței, să asigurăm adoptarea de reglementări care să facă față provocărilor viitoare, să consolidăm infrastructura de sprijin, să sprijinim digitizarea industriei, să creăm condiții de facilitare a creșterii în toate sectoarele și să ne protejăm cetățenii. Piața unică digitală ar trebui să fie utilizată drept vehicul pentru o creștere economică favorabilă incluziunii în toate regiunile din interiorul UE. Subliniind importanța tuturor dimensiunilor strategiei Comisiei și continuând pe calea unei reforme ambițioase a cadrului privind telecomunicațiile, inclusiv a unei coordonări mai eficace a spectrului de frecvențe cu respectarea concomitentă a competențelor naționale, Consiliul European a convenit, în același timp, că:

a) Regulamentul privind piața unică a telecomunicațiilor, inclusiv roamingul, precum și Directiva privind securitatea cibernetică trebuie adoptate rapid; pachetul privind protecția datelor trebuie adoptat până la sfârșitul acestui an;

b) trebuie întreprinse acțiuni în legătură cu elementele-cheie ale comunicării Comisiei, cu precădere pentru:

• înlăturarea barierelor rămase în calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor vândute online și abordarea

51

Reuniunea la nivel înalt a zonei euro subliniază nevoia esențială de a restabili încrederea în relația cu autoritățile elene ca o condiție prealabilă pentru un eventual viitor acord cu privire la un nou program MES. În acest context, asumarea de către autoritățile elene este vitală, iar angajamentele în materie de politici ar trebui să fie urmate de punerea în aplicare cu succes.Se așteaptă ca un stat membru al zonei euro care solicită asistență financiară din partea MES să adreseze, atunci când acest lucru este posibil, o solicitare similară către FMI4. Acest lucru constituie o condiție prealabilă pentru ca Eurogrupul să ajungă la un acord cu privire la un nou program MES. Prin urmare, Grecia va solicita continuarea sprijinului din partea FMI (monitorizare și finanțare) începând cu martie 2016.Având în vedere necesitatea restabilirii încrederii în relația cu Grecia, Reuniunea la nivel înalt a zonei euro salută angajamentele autorităților elene de a legifera fără întârziere cu privire la un prim set de măsuri. Aceste măsuri, luate în deplin acord prealabil cu instituțiile, vor include:

până la 15 iulie• raționalizarea sistemului de TVA și lărgirea bazei de

impozitare pentru a spori veniturile;• măsuri inițiale pentru îmbunătățirea sustenabilității pe

termen lung a sistemului de pensii ca parte a unui program cuprinzător de reformă a pensiilor;

• garantarea deplinei independențe juridice a ELSTAT;• punerea în aplicare deplină a dispozițiilor relevante ale

Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, în special asigurarea faptului că Consiliul bugetar devine operațional înainte de finalizarea memorandumului de înțelegere și introducerea unor reduceri cvasi-automate ale cheltuielilor în cazul unor devieri de la obiectivele ambițioase privind excedentul primar, după solicitarea consilierii din partea Consiliului bugetar și sub rezerva aprobării prealabile din partea instituțiilor;

până la 22 iulie• adoptarea Codului de procedură civilă, care constituie o

revizuire majoră a procedurilor și a dispozițiilor pentru sistemul de justiție civilă și poate să accelereze în mod semnificativ procesul judiciar și să reducă costurile;

• transpunerea Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare cu sprijinul Comisiei Europene.

4 Considerentul 8 din Tratatul privind MES.

Imediat, și numai după punerea în aplicare juridică a primelor patru măsuri sus-menționate, precum și aprobarea tuturor angajamentelor cuprinse în acest document de către parlamentul elen, verificate de instituții și de Eurogrup, se poate lua o decizie privind mandatarea instituțiilor în vederea negocierii unui memorandum de înțelegere (MoU). Această decizie ar fi luată sub rezerva finalizării procedurilor naționale și dacă sunt îndeplinite condițiile prealabile de la articolul 13 din Tratatul privind MES pe baza evaluării menționate la articolul 13 alineatul (1).În scopul de a servi drept bază pentru încheierea cu succes a memorandumului de înțelegere, oferta Greciei privind măsurile de reformă trebuie să fie puternic consolidată pentru a ține seama de poziția economică și fiscală a țării, care s-a deteriorat foarte mult în ultimul an. Guvernul elen trebuie să se angajeze în mod formal să își consolideze propunerile într-o serie de domenii identificate de instituții, să adopte un calendar clar și satisfăcător pentru legislație și pentru implementare, inclusiv criterii de referință structurale, etape și criterii de referință cantitative, precum și să asigure claritatea în ceea ce privește direcțiile de politică pe termen mediu. Guvernul elen trebuie, în special, de comun acord cu instituțiile:• să realizeze reforme ambițioase în domeniul pensiilor și

să definească politicile destinate compensării integrale a impactului bugetar al hotărârii Curții Constituționale privind reforma din 2012 a sistemului de pensii, precum și să pună în aplicare clauza privind deficitul zero sau măsuri alternative care pot fi convenite de comun acord până în octombrie 2015;

• să adopte reforme mai ambițioase ale pieței produselor, cu un calendar clar pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor din setul de instrumente I al OCDE, inclusiv privind comerțul de duminică, perioadele de reduceri, proprietatea în cazul farmaciilor, sectorul laptelui și brutăriile, cu excepția produselor farmaceutice nereglementate, care vor fi puse în aplicare într-o etapă viitoare, precum și pentru deschiderea profesiilor închise care au un impact puternic la nivel macroeconomic (de exemplu, transportul cu feribotul). Pentru a da curs setului de instrumente II al OCDE, industria prelucrătoare trebuie să fie inclusă printre acțiunile prealabile;

• în ceea ce privește piețele energiei, să demareze privatizarea operatorului rețelei de transport al energiei electrice (ADMIE), cu excepția cazului în care pot fi identificate măsuri alternative care să aibă un efect echivalent asupra concurenței, astfel cum se convine între instituții;

• în ceea ce privește piețele muncii, să revizuiască în profunzime și să modernizeze negocierile colective, acțiunile sindicale și, în conformitate cu directiva relevantă

REUNIUNEA LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO — 12 IULIE 2015

Declarație

52

tehnică și solicită Comisiei Europene să coordoneze acest sprijin din partea Europei;

• Cu excepția proiectului de lege privind criza umanitară, guvernul elen va reexamina, în vederea modificării lor, actele legislative care au fost introduse contrar acordului din 20 februarie, făcând pași înapoi de la angajamentele asumate în cadrul programelor precedente, sau va identifica echivalente de compensare clare pentru drepturile dobândite care au fost create ulterior.

Angajamentele sus-menționate reprezintă cerințe minime pentru începerea negocierilor cu autoritățile elene. Cu toate acestea, Reuniunea la nivel înalt a zonei euro a clarificat că începerea negocierilor nu presupune asigurarea niciunui posibil acord final privind un nou program MES, care va trebui să se bazeze pe o decizie în privința întregului pachet (inclusiv necesitățile financiare, sustenabilitatea datoriei și o posibilă finanțare punte).Reuniunea la nivel înalt a zonei euro ia act de posibilitatea unui program prin care să se finanțeze necesități cuprinse între 82 și 86 de miliarde EUR, conform evaluării instituțiilor. Aceasta invită instituțiile să exploreze posibilitatea de a se reduce pachetul de finanțare pe o cale fiscală alternativă sau prin venituri mai mari provenite din privatizare. Redeschiderea accesului la piață, obiectiv al oricărui program de asistență financiară, reduce necesitatea utilizării întregului pachet financiar. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro ia act de necesitățile urgente de finanțare ale Greciei, care subliniază nevoia de a se înregistra rapid progrese pentru a se ajunge la o decizie în privința unui nou memorandum de înțelegere: se estimează că acestea se ridică la 7 miliarde EUR până la 20 iulie și încă 5 miliarde EUR până la jumătatea lunii august.Reuniunea la nivel înalt a zonei euro recunoaște importanța asigurării posibilității statului elen de a își achita arieratele către FMI și către Banca Greciei și de a își onora obligațiile de plată a datoriei în următoarele săptămâni pentru a crea condițiile care să permită o încheiere în bune condiții a negocierilor. Riscurile neîncheierii rapide a negocierilor rămân depline în cazul Greciei. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro invită Eurogrupul să discute aceste chestiuni de urgență.Având în vedere problemele grave ale sectorului financiar elen, pachetul total al unui posibil nou program MES ar trebui să includă stabilirea unei rezerve de 10-25 de miliarde EUR pentru sectorul bancar pentru a se satisface necesitățile potențiale de recapitalizare a băncilor și costurile rezoluției, din care 10 miliarde EUR ar fi disponibilizați imediat într-un cont separat la MES.Reuniunea la nivel înalt a zonei euro este conștientă că o decizie rapidă asupra unui nou program este o condiție pentru a permite băncilor să se redeschidă, evitându-se astfel o creștere a pachetului financiar total. BCE/MUS va efectua o evaluare cuprinzătoare după sfârșitul verii. Rezerva totală va putea fi utilizată pentru acoperirea posibilelor deficite de capital, în urma evaluării cuprinzătoare, după aplicarea cadrului legal.Există preocupări serioase în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei elene. Acest lucru se întâmplă din cauza relaxării politicilor pe parcursul ultimelor 12 luni, care a dus la recenta

și bunele practici ale UE, concedierile colective, respectând calendarul și abordarea convenite de către instituții. Pe baza acestor revizuiri, politicile privind piața muncii ar trebui să fie aliniate la bunele practici internaționale și europene și nu ar trebui să implice o revenire la cadrele de politică din trecut, care nu sunt compatibile cu obiectivele promovării unei creșteri durabile și favorabile incluziunii;

• să adopte măsurile necesare pentru a consolida sectorul financiar, inclusiv acțiuni decisive privind creditele neperformante și măsuri de consolidare a guvernanței Fondului elen de stabilitate financiară (HFSF) și a băncilor, în special prin eliminarea oricărei posibilități de interferență politică, mai ales în procedurile de numire.

Pe lângă acestea, autoritățile elene trebuie să întreprindă următoarele acțiuni:• să elaboreze un program de privatizare deosebit de

accelerat și cu o guvernanță îmbunătățită;activele grecești de valoare vor fi transferate într-un fond independent care va monetiza activele prin privatizări și prin alte mijloace. Monetizarea activelor va constitui o sursă pentru efectuarea rambursării programate a noului împrumut din partea MES și va genera, pe durata noului împrumut, o valoare totală de 50 de miliarde EUR, din care 25 de miliarde EUR vor fi utilizate pentru rambursarea recapitalizării băncilor și alte active; 50 % din suma rămasă (respectiv 50 % din 25 de miliarde EUR) va fi utilizată pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, iar restul de 50 % va fi utilizat pentru investiții.Acest fond ar fi instituit în Grecia și gestionat de autoritățile elene sub supravegherea instituțiilor europene relevante. În acord cu instituțiile și pe baza celor mai bune practici internaționale, ar trebui să se adopte un cadru legislativ pentru a se asigura proceduri transparente și o modalitate adecvată de stabilire a prețurilor de vânzare a activelor, în conformitate cu principiile și standardele OCDE privind gestionarea întreprinderilor de stat (SOE);• în concordanță cu ambițiile guvernului elen, să

modernizeze și să consolideze în mod semnificativ administrația elenă, precum și să instituie un program, sub auspiciile Comisiei Europene, de consolidare a capacităților și de depolitizare a acestei administrații. O primă propunere ar trebui prezentată până la 20 iulie, în urma discuțiilor cu instituțiile. Guvernul elen se angajează să reducă în continuare costurile administrației elene, în conformitate cu un calendar convenit cu instituțiile;

• să normalizeze pe deplin metodele de lucru cu instituțiile, inclusiv lucrările necesare care trebuie întreprinse la fața locului în Atena, pentru a îmbunătăți punerea în aplicare și monitorizarea programelor. Guvernul trebuie să se consulte cu instituțiile și să convină cu acestea cu privire la toate proiectele legislative din domeniile relevante, cu suficient timp înainte de transmiterea lor pentru consultare publică sau către parlament. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro subliniază încă o dată faptul că punerea în aplicare este esențială și, în acest context, salută intenția autorităților elene de a solicita, până la 20 iulie, sprijin din partea instituțiilor și a statelor membre pentru asistență

53

Autoritățile elene își reiterează angajamentul neechivoc de a-și onora pe de-a întregul și cu promptitudine obligațiile financiare către toți creditorii.Dacă toate condițiile necesare incluse în prezentul document sunt îndeplinite, Eurogrupul și Consiliul guvernatorilor MES pot mandata instituțiile, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind MES, să negocieze un nou program MES, dacă, pe baza evaluării menționate la articolul 13 alineatul (1), precondițiile de la articolul 13 din Tratatul privind MES sunt îndeplinite.Pentru a sprijini creșterea și crearea de locuri de muncă în Grecia (în următorii trei-cinci ani), Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile elene pentru a mobiliza până la 35 de miliarde EUR (în temeiul a diferite programe ale UE) în vederea finanțării investițiilor și a activităților economice, inclusiv în cadrul IMM-urilor. Ca măsură excepțională și dată fiind situația unică a Greciei, Comisia va transmite colegiuitorilor o propunere de creștere a nivelului de prefinanțare cu 1 miliard EUR pentru a stimula imediat investițiile. Planul de investiții pentru Europa va furniza totodată oportunități de finanțare pentru Grecia.

deteriorare a mediului macroeconomic și financiar intern. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro reamintește că statele membre din zona euro au adoptat pe parcursul ultimilor ani un set de măsuri remarcabil în sprijinul sustenabilității datoriei elene, care au ușurat serviciul datoriei elene și au redus costurile acestuia în mod semnificativ.În acest context, în legătură cu un posibil viitor program MES și în conformitate cu spiritul declarației Eurogrupului din noiembrie 2012, Eurogrupul este gata să ia în considerare, dacă este necesar, posibile măsuri suplimentare (posibile perioade de grație și perioade de rambursare mai lungi) cu scopul de a se asigura faptul că necesarul brut de finanțare rămâne la un nivel sustenabil. Aceste măsuri vor fi condiționate de deplina punere în aplicare a măsurilor care urmează a fi convenite într-un posibil nou program și vor fi luate în considerare după prima încheiere cu succes a unei revizuiri.Reuniunea la nivel înalt a zonei euro subliniază că nu se pot face ajustări nominale ale datoriei.

54

Ne-am întâlnit în seara aceasta pentru a aborda criza fără precedent a migrației și a refugiaților cu care ne confruntăm. Am decis asupra mai multor priorități imediate și am avut o discuție aprofundată cu privire la modul în care putem obține soluții durabile pe termen lung. Am recunoscut cu toții că nu există soluții facile și că putem gestiona această provocare doar prin colaborare, într-un spirit de solidaritate și responsabilitate. Între timp, trebuie să susținem, să aplicăm și să executăm cu toții normele pe care le avem deja, inclusiv Regulamentul Dublin și acquis-ul Schengen.Cerem instituțiilor UE și guvernelor noastre să întreprindă cu rapiditate acțiunile prioritare propuse de Comisie. Dorim să avem decizii operaționale în legătură cu cele mai presante chestiuni înainte de Consiliul European din octombrie, în conformitate cu următoarele orientări:• răspuns la necesitățile urgente ale refugiaților din

regiune prin sprijinirea Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, a Programul Alimentar Mondial și a altor agenții cu cel puțin 1 miliard EUR în plus;

• asistență pentru Liban, Iordania, Turcia și alte țări în abordarea crizei refugiaților sirieni, inclusiv printr-o sporire substanțială a Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană („Fondul Madad”);

• consolidarea dialogului cu Turcia la toate nivelurile, inclusiv în cadrul viitoarei vizite a președintelui Turciei (5 octombrie), pentru a consolida cooperarea noastră în ceea ce privește stăvilirea și gestionarea f luxurilor migratoare;

• asistență pentru țările din Balcanii de Vest în administrarea f luxurilor de refugiați, inclusiv prin instrumentele de preaderare, precum și asigurarea unei pregătiri rapide și solide a conferinței privind ruta prin Balcanii de Vest (8 octombrie);

• sporirea finanțării Fondului fiduciar de urgență pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale

migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa prin contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și asigurarea unei pregătiri optime a summitului de la Valletta (11-12 noiembrie) pentru a se înregistra maximum de progrese;

• abordarea situației dramatice de la frontierele noastre externe și consolidarea controalelor la aceste frontiere, inclusiv prin resurse suplimentare pentru Frontex, EASO și Europol și cu personal și echipamente din statele membre;

• îndeplinirea solicitărilor statelor membre din prima linie de acordare de asistență din partea instituțiilor, agențiilor și altor state membre pentru asigurarea identificării, înregistrării și amprentării migranților (hotspoturi) și, în același timp, asigurarea transferului și returnărilor, cel mai târziu până în noiembrie 2015;

• îmbunătățirea finanțării Fondului de urgență pentru azil, integrare și migrație și a Fondului pentru securitate internă – Frontiere.

În ceea ce privește Siria, facem apel la reînnoirea eforturilor internaționale sub conducerea ONU de a pune capăt războiului care a produs atât de multă suferință și a obligat un număr estimativ de 12 milioane de oameni să își părăsească locuințele; UE se angajează să participe la aceste eforturi, precum și la cele legate de formarea unui guvern de unitate națională în Libia.Orientările convenite astăzi trebuie să fie completate prin transpunerea și punerea în aplicare de către statele membre a normelor sistemului comun de azil. În acest context, este important să se creeze condițiile participării depline a tuturor statelor membre la sistemul Dublin.Cerem instituțiilor, agențiilor și statelor membre să își accelereze eforturile privind toate aspectele crizei migrației. Comisia va prezenta propuneri privind mobilizarea bugetului UE pentru a susține prezentele orientări. Statele membre vor face contribuții adaptate la propunerile respective.Vom reveni asupra provocării reprezentate de migrație în cadrul Consiliului European din octombrie.

REUNIUNEA INFORMALĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN —

23 SEPTEMBRIE 2015

Declarație

55

MIGRAȚIA1. Abordarea crizei migrației și a refugiaților este o obligație

comună care necesită o strategie cuprinzătoare și un efort hotărât de-a lungul timpului, în spiritul solidarității și al responsabilității. Orientările convenite de șefii de stat sau de guvern la 23 septembrie s-au axat pe chestiunile cele mai presante. Punerea lor în aplicare avansează rapid, fapt dovedit de lucrările desfășurate în cadrul Consiliului și de raportul Comisiei din 14 octombrie. Aceasta va face obiectul unei examinări atente, inclusiv în ceea ce privește angajamentele financiare și eventualele nevoi suplimentare.

2. Astăzi, Consiliul European a stabilit următoarele orientări suplimentare:

Cooperarea cu țări terțe în vederea opririi f luxurilora) salută planul de acțiune comun cu Turcia, ca parte

a unei agende de cooperare cuprinzătoare bazate pe responsabilitate comună, pe angajamente reciproce și pe realizarea lor. Punerea în aplicare cu succes va contribui la accelerarea îndeplinirii foii de parcurs privind liberalizarea vizelor în raport cu toate statele membre participante și la punerea în aplicare deplină a acordului privind readmisia. Progresele vor fi evaluate în primăvara anului 2016. UE și statele sale membre sunt pregătite să extindă cooperarea cu Turcia și să își intensifice substanțial angajamentul politic și financiar, în cadrul stabilit. Procesul de aderare trebuie reimpulsionat în vederea înregistrării de progrese în cadrul negocierilor, în conformitate cu cadrul de negociere și cu concluziile relevante ale Consiliului.Consiliul European a exprimat condoleanțe poporului turc în urma atacului cu bombă de la Ankara și s-a angajat să sprijine combaterea terorismului;

b) asigurarea unor acțiuni eficace și operaționale ulterioare Conferinței la nivel înalt privind ruta est-mediteraneeană/a Balcanilor de Vest, cu un accent special pe gestionarea f luxurilor migratorii și pe combaterea rețelelor infracționale;

c) adoptarea de măsuri operaționale concrete în cadrul viitorului summit de la Valetta cu șefii de stat sau de guvern africani, menite să se axeze, în mod echitabil și echilibrat, asupra returnării și readmisiei eficace, a dezmembrării rețelelor infracționale și a prevenirii migrației ilegale, fiind însoțite de eforturi reale de abordare a cauzelor profunde și de sprijinire a dezvoltării socioeconomice a Africii, alături de un angajament privind menținerea posibilităților de migrație legală;

d) analizarea posibilităților de dezvoltare a unor capacități de primire sigure și durabile în regiunile afectate și oferirea unor perspective durabile și a unor proceduri adecvate pentru refugiați și familiile acestora, inclusiv prin acordarea accesului la educație și la locuri de muncă, până în momentul în care va fi posibilă returnarea în țara lor de origine;

e) adresarea unei solicitări statelor membre de a contribui în continuare la eforturile de sprijinire a UNHCR, a Programului Alimentar Mondial și a altor agenții, precum și de a sprijini Fondul fiduciar regional al UE instituit ca răspuns la criza siriană și Fondul fiduciar al UE pentru Africa.

Consolidarea protecției frontierelor externe ale UE (pe baza acquis-ului Schengen)f) derularea unor acțiuni în sensul instituirii treptate a unui

sistem de gestionare integrată a frontierelor externe;g) valorificarea deplină a mandatului actual al Frontex,

inclusiv în ceea ce privește desfășurarea echipelor de intervenție rapidă la frontieră;

h) în conformitate cu repartizarea competențelor în temeiul tratatului, cu respectarea deplină a competenței naționale a statelor membre, consolidarea mandatului Frontex în contextul discuțiilor privind dezvoltarea unui sistem de pază europeană de frontieră și de coastă, inclusiv în ceea ce privește desfășurarea unor echipe de intervenție rapidă la frontieră în cazul în care evaluările Schengen sau analiza riscurilor demonstrează necesitatea unor măsuri energice și prompte, în cooperare cu statul membru în cauză;

i) elaborarea unor soluții tehnice vizând consolidarea controlului la frontierele externe ale UE, pentru a îndeplini atât obiectivele de migrație, cât și pe cele de securitate, fără a se împiedica f luiditatea deplasării;

j) salută intenția Comisiei de a prezenta rapid un pachet de măsuri vizând îmbunătățirea gestionării frontierelor noastre externe.

Ca răspuns la af luxul de refugiați în Europa și pentru a asigura returnărilek) în conformitate cu deciziile adoptate până în prezent,

continuarea energică a procesului de instituire a unor hotspoturi în termenul convenit, pentru a asigura identificarea, înregistrarea, prelevarea amprentelor digitale și primirea solicitanților de protecție internațională și a altor migranți, asigurând, în același timp, transferul și returnările. Statele membre vor sprijini pe deplin aceste eforturi, în primul rând răspunzând apelurilor la expertiză

CONSILIUL EUROPEAN — 15 OCTOMBRIE 2015

Concluzii

56

din partea Frontex și EASO pentru activitățile echipelor de sprijin pentru gestionarea migrației din zonele în care există hotspoturi și furnizând toate resursele necesare;

l) după primele transferuri reușite, continuarea rapidă a punerii în aplicare depline a deciziilor adoptate până în prezent privind transferul, precum și a angajamentelor noastre privind relocarea și funcționarea hotspoturilor;

m) în același timp, accelerarea punerii în aplicare de către statele membre a Directivei privind returnarea și, înainte de sfârșitul anului, crearea în cadrul Frontex a unui birou specializat de returnare pentru a intensifica sprijinul acordat statelor membre;

n) extinderea mandatului Frontex în materie de returnare, pentru a include dreptul de a organiza operațiuni comune de returnare din proprie inițiativă, și sporirea rolului Frontex în ceea ce privește obținerea documentelor de călătorie pentru persoanele returnate;

o) promovarea acceptării de către țările terțe a unui permis european îmbunătățit de liberă trecere în vederea returnării, ca document de referință în scopul returnării;

p) punerea efectivă în aplicare a tuturor angajamentelor de readmisie, indiferent dacă au fost asumate prin acorduri formale de readmisie, prin Acordul de la Cotonou sau prin alte modalități;

q) creșterea în continuare a efectului de levier în domeniile returnării și readmisiei, recurgând, acolo unde este cazul, la principiul „mai mult pentru mai mult”. În această privință, Comisia și Înaltul Reprezentant vor propune, în termen de șase luni, stimulente cuprinzătoare și specifice pentru a fi utilizate în relația cu țările terțe.

3. Orientările prezentate mai sus reprezintă încă un pas important în direcția strategiei noastre cuprinzătoare, în concordanță cu dreptul de a solicita azil, cu drepturile fundamentale și cu obligațiile internaționale. Mai există însă și alte acțiuni prioritare importante care necesită dezbateri suplimentare în forurile relevante, inclusiv propunerile Comisiei. De asemenea, este necesară continuarea ref lecției privind politica generală în materie de migrație și azil a UE. Consiliul European va ține sub observație aceste evoluții.

Siria și Libia4. Consiliul European a purtat discuții pe marginea

evoluțiilor politice și militare din Siria, inclusiv privind

impactul acestora asupra migrației. Regimul Assad poartă cea mai mare răspundere pentru moartea, în contextul conf lictului, a 250 000 de persoane, precum și pentru milioanele de persoane strămutate. Consiliul European a convenit asupra necesității de a se pune accentul pe lupta împotriva Daesh și a altor grupări teroriste desemnate de ONU, în cadrul unei strategii unitare și coordonate și al unui proces politic pe baza Comunicatului de la Geneva din 2012. UE este pe deplin angajată în găsirea unei soluții politice la conf lict, în strânsă cooperare cu ONU și cu țările din regiune, și solicită tuturor părților implicate să depună eforturi în acest sens. Nu poate exista o pace durabilă în Siria sub conducerea actuală și nici înainte să fie abordate aspirațiile și nemulțumirile legitime ale tuturor componentelor societății siriene. Consiliul European și-a exprimat îngrijorarea față de atacurile rusești asupra opoziției și a civililor din Siria și față de riscul de escaladare a conf lictului armat.

5. În ceea ce privește Libia, Consiliul European a salutat anunțul făcut de către ONU și a solicitat tuturor părților să adere rapid la acesta. UE își reiterează propunerea de a oferi sprijin politic și financiar substanțial guvernului de uniune națională, imediat ce acesta își intră în atribuții.

ALTE PUNCTE6. Consiliul European a trecut în revistă discuțiile referitoare

la raportul președinților cu privire la finalizarea uniunii economice și monetare a Europei. Consiliul European reafirmă că procesul finalizării uniunii economice și monetare trebuie să continue cu respectarea deplină a pieței unice și într-un mod deschis și transparent. Consiliul European va reveni asupra acestor subiecte în cadrul reuniunii sale din decembrie.

7. Consiliul European a fost informat cu privire la procesul de urmat în cazul planurilor Regatului Unit referitoare la un referendum (rămânere în UE/ieșire din UE). Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în luna decembrie.

8. Consiliul European salută raportul internațional independent, elaborat de Consiliul olandez pentru siguranță, publicat la 13 octombrie, cu privire la doborârea zborului MH17 și sprijină eforturile în curs de desfășurare de a trage la răspundere persoanele responsabile de doborârea zborului MH17, în conformitate cu Rezoluția nr. 2166 a Consiliului de Securitate al ONU.

57

Binele este mai puternic decât răul. Tot ceea ce se poate face la nivel european pentru a asigura securitatea Franței se va face. Vom face ceea ce este necesar pentru a învinge extremismul, terorismul și ura.Noi, europenii, ne vom aminti cu toții de ziua de 13 noiembrie 2015 ca o zi de doliu european. Toți europenii sunt invitați să participe la un minut de reculegere în memoria victimelor luni, 16 noiembrie, la ora 12.00.

Uniunea Europeană este șocată și îndoliată după atacurile teroriste de la Paris. Este un atac împotriva noastră a tuturor. Vom înfrunta această amenințare împreună, cu toate mijloacele necesare și cu o hotărâre de neclintit.Franța este o națiune mare și puternică. Valorile sale de libertate, egalitate și fraternitate au inspirat și continuă să inspire Uniunea Europeană. Astăzi suntem uniți cu poporul francez și guvernul Franței. Acest act de terorism rușinos nu va obține decât opusul scopului pe care și l-a propus, acela de a diviza, a speria și a semăna ură.

DECLARAȚIA COMUNĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN UE ȘI A LIDERILOR

INSTITUȚIILOR UE CU PRIVIRE LA ATACURILE TERORISTE DE LA PARIS —

14 NOIEMBRIE 2015

58

participante. Comisia Europeană va prezenta până la începutul lunii martie 2016 cel de al doilea raport privind progresele înregistrate în privința punerii în aplicare de către Turcia a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor. Ambele părți convin că acordul de readmisie UE-Turcia va deveni aplicabil în întregime începând din iunie 2016, astfel încât Comisia să își poată prezenta cel de al treilea raport privind progresele înregistrate în toamna lui 2016 în vederea finalizării procesului de liberalizare a vizelor, care constă în ridicarea cerințelor privind vizele pentru cetățenii turci în spațiul Schengen până în octombrie 2016 după îndeplinirea cerințelor foii de parcurs.

6. UE va oferi asistență umanitară imediată și continuă în Turcia. De asemenea, își va amplifica semnificativ sprijinul financiar general. Comisia a instituit un instrument de asistență pentru refugiați destinat Turciei, pentru a coordona și raționaliza acțiunile finanțate în vederea acordării de sprijin eficient și complementar sirienilor af lați sub protecție temporară și comunităților-gazdă din Turcia. UE se angajează să aloce un supliment inițial de resurse în valoare de 3 miliarde EUR. Necesitatea acordării acestei finanțări și natura sa vor fi reexaminate în funcție de modul în care evoluează situația. Întrucât Turcia găzduiește peste 2,2 milioane de sirieni și are cheltuieli care se ridică la 8 miliarde USD, UE a subliniat importanța repartizării sarcinilor în cadrul cooperării Turcia-UE. În acest context, părțile au subliniat contribuția din partea programelor și mecanismelor de relocare existente ale statelor membre și ale UE.

7. Turcia și UE au hotărât să activeze planul de acțiune comun care a fost convenit până în prezent ad referenda la 15 octombrie 2015, să își intensifice cooperarea vizând sprijinirea sirienilor af lați sub protecție temporară și gestionarea migrației în vederea soluționării crizei generate de situația din Siria. Trebuie obținute rezultate mai ales în privința stăvilirii af luxului de migranți în situație neregulamentară. UE și Turcia au convenit să pună în aplicare planul de acțiune comun care va da un caracter mai organizat f luxurilor migratorii și va contribui la stăvilirea migrației neregulamentare. Drept urmare, astfel cum a fost convenit și cu aplicabilitate imediată, ambele părți își vor consolida cooperarea activă cu privire la migranții care nu au nevoie de protecție internațională, împiedicând deplasarea către Turcia și UE, asigurând aplicarea prevederilor bilaterale instituite referitoare la readmisie și returnând rapid migranții care nu au nevoie de protecție internațională în țările lor de origine. Totodată, părțile au salutat intenția Turciei de a adopta fără întârziere măsuri care urmăresc îmbunătățirea suplimentară a

1. Astăzi, liderii din Uniunea Europeană s-au întâlnit la Bruxelles cu omologul lor turc. Turcia este țară candidată din 1999 și negociază aderarea la UE din 2005.

2. Turcia și UE au discutat importanța trecerii peste încercările comune care le așteaptă. În conformitate cu concluziile Consiliului European din 15 octombrie, ambele părți au convenit că procesul de aderare trebuie reimpulsionat. Acestea și-au luat angajamentul de a își consolida solidaritatea și legăturile existente și de a adopta acțiuni orientate către rezultate în pregătirea viitorului lor comun. UE și Turcia sunt hotărâte să înfrunte și să depășească riscurile și amenințările actuale într-o manieră concertată, în vederea consolidării proiectului european. Reamintind declarația finală a celei mai recente reuniuni a G20 de la Antalya, precum și rezoluția 2249 a CSONU, Turcia și UE reafirmă faptul că combaterea terorismului reprezintă în continuare o prioritate.

3. În acest scop, s-a convenit că un dialog la nivel înalt structurat și mai frecvent este esențial pentru a explora potențialul vast al relațiilor Turcia-UE, care nu este încă valorificat pe deplin. În acest cadru, ambele părți au convenit cu privire la organizarea de reuniuni la nivel înalt periodice, bianuale, într-un format adecvat. Reuniunile la nivel înalt periodice vor reprezenta o platformă de evaluare a dezvoltării relațiilor Turcia-UE și de discutare a chestiunilor internaționale. Ar trebui consolidate cooperarea și discuțiile periodice cu privire la politica externă și de securitate, inclusiv cu privire la combaterea terorismului, în contextul gravelor încercări în materie de securitate, îndeosebi amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă terorismul în toate formele și manifestările sale. În acest context, ambele părți au convenit cu privire la organizarea unor reuniuni periodice cuprinzătoare de dialog politic la nivel de miniștri, Înalt Reprezentant sau comisari. Acestea se vor adăuga reuniunilor periodice ale Consiliului de asociere. De asemenea, ar trebui desfășurate dialoguri la nivel înalt cu privire la tematici esențiale.

4. Ambele părți au salutat anunțul organizării Conferinței interguvernamentale la 14 decembrie 2015 în vederea deschiderii capitolului 17. De asemenea, au luat act de angajamentul Comisiei Europene de a finaliza, în primul trimestru din 2016, lucrările pregătitoare pentru deschiderea unui număr de capitole, fără a aduce atingere poziției statelor membre. Ulterior, ar putea începe lucrări pregătitoare și în privința altor capitole.

5. UE a salutat angajamentul Turciei de a accelera îndeplinirea criteriilor de referință ale foii de parcurs privind vizele în raport cu toate statele membre

REUNIUNEA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN UE CU TURCIA —

29 NOIEMBRIE 2015

Declarație

59

energiei, care au fost lansate la Ankara la 16 martie 2015. Schimbul periodic de informații cu privire la cooperarea în domeniul energiei la nivel global și regional reprezintă un demers benefic pentru ambele părți. Acestea au convenit cu privire la organizarea unei a doua reuniuni de acest tip în primul trimestru al anului 2016.

10. Părțile au luat act de lansarea etapelor pregătitoare pentru actualizarea uniunii vamale. După finalizarea acestor lucrări pregătitoare de către ambele părți, negocierile formale ar putea fi lansate la sfârșitul lui 2016.

11. Toate aceste elemente vor trebui continuate în paralel și monitorizate îndeaproape. Turcia și UE sunt hotărâte să progreseze împreună în spectrul larg al agendei lor actuale, pentru a se asigura că acest nou impuls aduce rezultate concrete.

situației socioeconomice a sirienilor af lați sub protecție temporară. Ambele părți și-au subliniat angajamentul comun de a lua măsuri decisive și rapide de intensificare a luptei împotriva rețelelor infracționale de introducere ilegală a migranților.

8. După cum se stipulează în Concluziile Consiliului European privind extinderea, din decembrie 2014, Turcia și UE întreprind acțiuni în direcția instituirii unui mecanism de dialog economic la nivel înalt, care va contribui la îmbunătățirea în continuare a relațiilor economice și care va crea o platformă de afaceri care să reunească mediile de afaceri. Ambele părți au convenit cu privire la lansarea acestuia în primul trimestru al anului 2016.

9. Turcia și UE au salutat instituirea unui dialog la nivel înalt în domeniul energiei și a cooperării strategice în domeniul

60

I. MIGRAȚIA

1. În ultimele luni, Consiliul European a elaborat o strategie care vizează stăvilirea f luxurilor migratorii fără precedent cu care se confruntă Europa. Cu toate acestea, punerea sa în aplicare este insuficientă și trebuie accelerată. Pentru salvgardarea integrității spațiului Schengen, este indispensabilă recâștigarea controlului asupra frontierelor externe. Deficiențele, mai ales cele care vizează hotspoturile, transferul și returnările, trebuie să fie soluționate rapid. Fără întârziere, instituțiile UE și statele membre trebuie:

a) să remedieze deficiențele de la frontierele externe ale spațiului Schengen, asigurând mai ales verificări de securitate sistematice prin consultarea bazelor de date relevante, și să prevină fraudarea documentelor;

b) să remedieze deficiențele de funcționare a hotspoturilor, inclusiv prin asigurarea capacității de primire necesare pentru atingerea obiectivelor lor; să convină fără întârziere asupra unui calendar precis pentru ca noi hotspoturi să devină operaționale; să se asigure că Frontex și EASO dispun de expertiza și de echipamentele necesare;

c) să asigure identificarea, înregistrarea și prelevarea de amprente digitale în mod sistematic și complet și să ia măsuri de abordare a refuzării înregistrării și de stăvilire a f luxurilor secundare neregulamentare;

d) să pună în aplicare deciziile de transfer și să ia în calcul includerea printre beneficiarii deciziilor existente a altor state membre confruntate cu presiuni severe care au făcut o solicitare în acest sens;

e) să ia măsuri concrete pentru a asigura returnarea și readmisia efective ale persoanelor cărora li se refuză șederea și să furnizeze sprijin statelor membre în ceea ce privește operațiunile de returnare;

f) să intensifice măsurile de combatere a introducerii ilegale și a traficului de persoane;

g) să asigure punerea în aplicare și acțiuni operaționale ulterioare în ceea ce privește:• Conferința la nivel înalt privind ruta

est-mediteraneeană – ruta Balcanilor de Vest; în acest context este importat să se acorde ajutor statelor situate de-a lungul rutei Balcanilor de Vest care nu sunt membre ale UE să efectueze înregistrarea în conformitate cu standardele UE;

• reuniunea la nivel înalt de la Valletta, în special în ceea ce privește returnările și readmisia; și

• Declarația UE-Turcia din 29 noiembrie 2015 și Planul de acțiune UE-Turcia; în acest context, Coreper este invitat să își finalizeze rapid lucrările privind modalitatea de mobilizare a celor 3 miliarde EUR pentru Instrumentul pentru refugiați destinat Turciei;

h) să continue punerea în aplicare a mecanismului de relocare convenit;

i) să continue monitorizarea îndeaproape a f luxurilor de-a lungul rutelor de migrație, astfel încât să poată reacționa în mod rapid la evoluții.

2. Consiliul ar trebui să își continue lucrările vizând mecanismul de transfer în caz de criză, acordând atenția cuvenită experiențelor acumulate, și să își stabilească rapid poziția cu privire la lista țărilor de origine sigure. Consiliul este invitat să analizeze rapid situația cu privire la Afganistan. Consiliul ar trebui să analizeze fără întârziere propunerile Comisiei din 15  decembrie privind paza europeană de frontieră și de coastă, Codul frontierelor Schengen, un sistem de admisie umanitară pe bază de voluntariat, precum și privind documentele de călătorie pentru returnări. Consiliul ar trebui să își adopte poziția privind paza europeană de frontieră și de coastă în cursul mandatului președinției neerlandeze. Comisia va prezenta fără întârziere evaluarea sistemului Dublin; până atunci, normele existente trebuie puse în aplicare. De asemenea, aceasta va prezenta în curând o propunere revizuită privind frontierele inteligente.

3. Președinția, Comisia și Înaltul Reprezentant vor prezenta un raport privind progresele înregistrate înaintea reuniunii Consiliului European din februarie.

II. COMBATEREA TERORISMULUI4. Atacurile teroriste de la Paris din 13 noiembrie 2015 nu

au făcut decât să ne întărească hotărârea de a continua combaterea neabătută a terorismului și de a exploata pe deplin toate instrumentele pe care le avem la dispoziție, inclusiv cooperarea strânsă cu parteneri-cheie, precum Statele Unite. Măsurile prevăzute în declarația șefilor de stat sau de guvern din 12 februarie 2015, inclusiv cele detaliate în concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2015, trebuie puse în aplicare de urgență. Consiliul European va monitoriza periodic situația.

5. Recentele atacuri teroriste demonstrează, înainte de toate, cât de urgentă este consolidarea schimbului de informații relevante, în special în ceea ce privește:

a) asigurarea introducerii sistematice de date privind luptătorii teroriști străini în Sistemul de informații Schengen II;

CONSILIUL EUROPEAN — 17-18 DECEMBRIE 2015

Concluzii

61

11. UE își va intensifica rapid cooperarea în domeniul combaterii terorismului cu partenerii din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Turcia și Balcanii de Vest.

12. În vederea sprijinirii anchetelor penale, se vor continua lucrările cu privire la obținerea de probe electronice, în special atunci când acestea se af lă în străinătate. Acest aspect va include cooperarea mai strânsă cu industria internetului.

13. Comisia, Înaltul Reprezentant și coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului vor monitoriza îndeaproape situația și vor prezenta un raport Consiliului.

III. UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ14. Ca urmare a raportului celor cinci președinți privind

finalizarea uniunii economice și monetare solicitat de Consiliul European din decembrie  2014, Consiliul European își confirmă angajamentul de a depune eforturi în vederea finalizării uniunii economice și monetare, cu respectarea deplină a pieței interne și într-o manieră deschisă și transparentă. Acesta solicită Consiliului să analizeze prompt propunerile înaintate de Comisie, ca activitate ulterioară raportului. În special, lucrările ar trebui să avanseze rapid în ceea ce privește:

a) o guvernanță economică și fiscală mai eficace, pentru a impulsiona competitivitatea, convergența și sustenabilitatea;

b) reprezentarea externă a zonei euro, pentru a ref lecta cu mai mare fidelitate ponderea acesteia în economia mondială;

c) uniunea bancară, pentru a îmbunătăți stabilitatea financiară în zona euro.Consiliul va prezenta un raport privind progresele înregistrate până în iunie 2016.

15. Aspectele juridice, economice și politice ale măsurilor pe termen mai lung incluse în raport trebuie supuse în continuare analizei. În urma lucrărilor suplimentare care urmează să fie efectuate de Comisie și de Consiliu, Consiliul European va reveni asupra măsurilor în cauză cel mai târziu înainte de finele anului 2017.

IV. PIAȚA INTERNĂ16. Piața internă este principalul vector de creștere economică

și de creare de locuri de muncă al Europei, reprezentând o soluție pentru investiții și pentru sporirea competitivității europene. Pentru a profita de toate avantajele pe care le oferă, este esențial ca legislația aferentă să fie transparentă, simplă și să se bazeze pe cele mai eficiente instrumente, precum armonizarea și recunoașterea reciprocă. Aceasta ar trebui, de asemenea, să fie pusă în aplicare în mod eficace și pe deplin și să fie respectată în practică, cu adaptarea sa simultană la noile provocări și minimizarea sarcinilor ce revin actorilor economici. Ca urmare a inițiativelor Comisiei vizând consolidarea și aprofundarea pieței interne, Consiliul European:

a) solicită punerea în aplicare ambițioasă a foii de parcurs vizând îndeplinirea angajamentelor Strategiei privind piața

b) asigurarea schimbului sistematic de informații cu privire la cazierele judiciare ale persoanelor asociate cu terorismul (și cu criminalitatea organizată și gravă) și extinderea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) astfel încât acesta să acopere și resortisanții țărilor terțe;

c) asigurarea interoperabilității bazelor de date relevante sub aspectul verificărilor de securitate;

d) îmbunătățirea schimbului de informații între autoritățile statelor membre implicate în combaterea terorismului, sprijinirea activității noului Centru european de combatere a terorismului din cadrul Europol; și

e) înmulțirea contribuțiilor statelor membre la bazele de date ale Europol, precum și asigurarea accesului Europol și al Frontex la bazele de date relevante.

6. Acordul dintre colegiuitori referitor la propunerea de directivă privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave deschide calea către adoptarea și punerea în aplicare rapidă a acesteia, ceea ce va reprezenta un pas esențial în combaterea terorismului. Consiliul European reamintește angajamentul tuturor statelor membre de a folosi PNR în cazul zborurilor din interiorul UE, precum și în cazul operatorilor care nu sunt transportatori aerieni, precum agențiile de voiaj și operatorii de turism.

7. Angajamentul asumat de șefii de stat sau de guvern în luna februarie privind cooperarea mai strânsă între serviciile de securitate ar trebui dus mai departe, cu respectarea deplină a competenței exclusive privind securitatea națională ce revine statelor membre, în special prin structurarea suplimentară a schimbului de informații dintre aceste servicii, astfel încât statele membre interesate să poată efectua o analiză comună operațională aprofundată a amenințării.

8. Totodată, este esențială punerea în aplicare de către statele membre a unor controale sistematice și coordonate la frontierele externe, inclusiv asupra persoanelor care beneficiază de dreptul la liberă circulație.

9. Consiliul va examina rapid propunerile Comisiei referitoare la combaterea terorismului și la armele de foc, în special cele vizând armele semiautomate de mare putere. Statele membre ar trebui să pună în aplicare integral Regulamentul privind precursorii de explozivi.

10. Consiliul și Comisia vor lua rapid măsuri suplimentare împotriva finanțării terorismului în toate domeniile identificate de Consiliul din 20 noiembrie; în special în privința înghețării activelor și a altor măsuri restrictive, ar trebui acordată prioritate consolidării și, dacă este cazul, extinderii măsurilor existente pentru a contracara activitățile legate de ISIL/Da'esh pe întregul teritoriu al UE.

62

pe deplin funcționale și interconectate și al securității energetice. Orice nouă infrastructură ar trebui să respecte pe deplin cel de al treilea pachet privind energia și alte acte legislative aplicabile ale UE, precum și obiectivele uniunii energetice.

VI. REGATUL UNIT20. Consiliul European a purtat un schimb de opinii politic pe

tema planurilor Regatului Unit referitoare la organizarea unui referendum (cu privire la rămânerea sau la ieșirea din UE). În urma dezbaterii substanțiale și constructive de astăzi, membrii Consiliului European au convenit să coopereze îndeaproape pentru a identifica, cu ocazia reuniunii Consiliului European din 18-19 februarie 2016, soluții reciproc satisfăcătoare în toate cele patru domenii.

VII. RELAȚII EXTERNE21. Consiliul European susține pe deplin eforturile Grupului

internațional de sprijin pentru Siria, care urmăresc stoparea conf lictului din Siria prin intermediul unui proces politic conform cu Comunicatul de la Geneva din 2012, precum și eforturile depuse de coaliția globală în vederea înfrângerii amenințării reprezentate de ISIL/Da’esh la nivel regional și mondial. În Siria nu poate exista o pace durabilă sub actualul regim. UE se angajează să își continue implicarea activă în cadrul Grupului internațional de sprijin pentru Siria și al coaliției globale împotriva ISIL/Da’esh. Consiliul European așteaptă cu interes Conferința privind Siria care urmează să fie organizată în comun de Germania, Norvegia, Kuweit, Regatul Unit și ONU la 4 februarie 2016.

22. Consiliul European ia act de faptul că obiectivul de a furniza Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, Programului Alimentar Mondial și altor agenții o sumă suplimentară de 1 miliard EUR pentru a răspunde nevoilor urgente ale refugiaților din regiune a fost îndeplinit și va acorda în continuare atenție nevoilor țărilor din regiune.

23. UE salută pasul foarte important care a fost făcut prin semnarea la Skhirat a acordului politic libian și este pregătită să sprijine guvernul de uniune națională de îndată ce va fi format. Aceasta îndeamnă toate celelalte părți încă neimplicate să se alăture procesului.

unică, pentru a asigura instaurarea unei piețe unice mai aprofundate și mai echitabile a bunurilor și serviciilor în toate domeniile-cheie;

b) invită instituțiile UE să accelereze punerea în aplicare a Strategiei privind piața unică digitală, atât în interesul consumatorilor, cât și în cel al sectorului de afaceri; salută importantul pas înainte făcut prin obținerea acordului referitor la pachetul privind protecția datelor;

c) ca urmare a Planului de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital, invită Parlamentul și Consiliul să ajungă la un acord rapid privind acțiunile inițiale, inclusiv în ceea ce privește securitizarea.

17. Consiliul European subliniază importanța pe care o acordă încheierii cu succes a negocierilor privind TTIP. Acesta îndeamnă toate părțile să își intensifice eforturile în vederea încheierii unui acord ambițios, cuprinzător și reciproc avantajos cât mai curând posibil în vederea exploatării întregului potențial al economiei transatlantice.

V. O UNIUNE ENERGETICĂ CU O POLITICĂ PROSPECTIVĂ PRIVIND CLIMA

18. Consiliul European salută rezultatul istoric de la Paris, unde comunitatea internațională a adoptat, în premieră mondială, un acord global și obligatoriu din punct de vedere juridic privind clima, cu scopul de a menține încălzirea globală mult sub 2° C și de a continua eforturile de a o limita la 1,5° C. Acesta invită Comisia și Consiliul să evalueze rezultatele COP21 până în martie 2016, în special în perspectiva cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, și să pregătească următorii pași.

19. Consiliul European a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește instaurarea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă privind clima în toate dimensiunile sale. În acest context, Consiliul solicită:

a) înaintarea rapidă a propunerilor legislative relevante, în conformitate cu orientările sale formulate anterior;

b) punerea în aplicare deplină a legislației privind energia din surse regenerabile, eficiența energetică și alte măsuri, cum ar fi îmbunătățirea oportunităților în materie de investiții, pentru a îndeplini obiectivul 2020;

c) elaborarea unei strategii integrate vizând cercetarea, inovarea și competitivitatea;

d) punerea în aplicare rapidă a proiectelor de interes comun și utilizarea optimă a infrastructurii în beneficiul unei piețe

63

Actele de terorism, indiferent cine sunt persoanele care le comit și indiferent de locul în care se desfășoară, nu sunt acceptabile în nicio situație. Uniunea Europeană și statele sale membre își vor intensifica toate eforturile de combatere a acestui f lagel, în cooperare cu partenerii.

Noi, liderii Uniunii Europene, condamnăm cu fermitate atacul terorist care a avut loc ieri la Ankara.Transmitem sincere condoleanțe familiilor și prietenilor victimelor și ne exprimăm solidaritatea cu poporul turc.

DECLARAȚIA COMUNĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN UE ȘI A LIDERILOR

INSTITUȚIILOR UE CU PRIVIRE LA ATACURILE TERORISTE DE LA ANKARA —

18 FEBRUARIE 2016

64

I. REGATUL UNIT ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ

1. În cadrul reuniunii lor din decembrie, membrii Consiliului European au convenit să coopereze îndeaproape pentru a identifica soluții reciproc satisfăcătoare în toate cele patru domenii menționate în scrisoarea prim-ministrului britanic din 10 noiembrie 2015.

2. Astăzi, Consiliul European a convenit că următoarea serie de instrumente, care sunt pe deplin compatibile cu tratatele și care vor intra în vigoare la data la care Guvernul Regatului Unit îl va informa pe secretarul general al Consiliului că Regatul Unit a decis să rămână membru al Uniunii Europene, constituie un răspuns adecvat la preocupările exprimate de Regatul Unit:

a) o decizie a șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene (anexa 1);

b) o declarație care conține un proiect de decizie a Consiliului privind dispoziții specifice referitoare la gestionarea eficace a uniunii bancare și a consecințelor continuării integrării zonei euro, care va fi adoptată la data de la care decizia menționată la litera (a) produce efecte (anexa 2);

c) o declarație a Consiliului European privind competitivitatea (anexa 3);

d) o declarație a Comisiei privind un mecanism de punere în aplicare a subsidiarității și un mecanism de punere în aplicare a reducerii sarcinii (anexa 4);

e) o declarație a Comisiei Europene privind indexarea prestațiilor pentru copii exportate în alt stat membru decât cel în care își are reședința lucrătorul (anexa 5);

f) o declarație a Comisiei privind mecanismul de salvgardare menționat la secțiunea D punctul 2 litera (b) din Decizia șefilor de stat sau de guvern (anexa 6);

g) o declarație a Comisiei privind aspecte legate de exercitarea abuzivă a dreptului la libera circulație a persoanelor (anexa 7).

3. În ceea ce privește decizia din anexa 1, șefii de stat sau de guvern au declarat următoarele:

(i) respectiva decizie oferă garanții juridice că preocupările exprimate de Regatul Unit în scrisoarea din 10 noiembrie 2015 au fost abordate;

(ii) conținutul deciziei este pe deplin compatibil cu tratatele;(iii) respectiva decizie este obligatorie din punct de vedere

juridic și poate fi modificată sau abrogată numai de comun acord de șefii de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene;

(iv) respectiva decizie produce efecte de la data la care Guvernul Regatului Unit îl va informa pe secretarul general al Consiliului că Regatul Unit a decis să rămână membru al Uniunii Europene.

4. Se înțelege că, în cazul în care rezultatul referendumului din Regatul Unit este ca acesta să părăsească Uniunea Europeană, seria de instrumente menționată la punctul 2 de mai sus va înceta să existe.

II. MIGRAȚIE5. Ca răspuns la criza migrației cu care se confruntă UE,

obiectivul trebuie să fie acela de a opri rapid f luxurile, de a proteja frontierele externe, de a reduce migrația ilegală și de a prezerva integritatea spațiului Schengen. Ca parte a acestei abordări cuprinzătoare, Consiliul European a analizat, pe baza unor rapoarte detaliate din partea Președinției și a Comisiei, stadiul punerii în aplicare a orientărilor asupra cărora s-a convenit în luna decembrie.

6. Consiliul European salută decizia NATO de a sprijini desfășurarea unor acțiuni de recunoaștere, monitorizare și supraveghere a trecerilor ilegale din Marea Egee și face apel la toți membrii NATO să sprijine activ respectiva măsură. UE, în special Frontex, ar trebui să coopereze îndeaproape cu NATO.

7. Punerea în aplicare rapidă și integrală a Planului de acțiune UE-Turcia continuă să fie o prioritate, cu scopul de a pune capăt f luxurilor de migrație și de a combate rețelele de traficanți și de persoane care introduc ilegal migranți. Turcia a adoptat unele măsuri pentru a pune în aplicare planul de acțiune, în special în ceea ce privește accesul refugiaților sirieni la piața muncii din Turcia și schimbul de date cu UE. Cu toate acestea, f luxurile de migranți care sosesc în Grecia din Turcia sunt în continuare mult prea ridicate. Trebuie să constatăm o scădere substanțială și sustenabilă a numărului de intrări ilegale în UE dinspre Turcia. Acest lucru necesită eforturi suplimentare, decisive și din partea Turciei pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a planului de acțiune. Consiliul European salută acordul la care s-a ajuns cu privire la Instrumentul pentru refugiații din Turcia și solicită Comisiei și statelor membre să pună rapid în aplicare proiectele prioritare. Acesta salută, de asemenea, progresele înregistrate în pregătirea unui program credibil de admisie umanitară pe bază de voluntariat în colaborare cu Turcia.

8. În plus,a) în ceea ce privește relațiile cu țările terțe relevante,

pachetele de stimulente cuprinzătoare și specifice care se pregătesc la acest moment pentru anumite țări pentru

CONSILIUL EUROPEAN — 18-19 FEBRUARIE 2016

Concluzii

65

a asigura un proces eficient de returnare și de readmisie necesită un sprijin deplin din partea UE și a statelor membre. Consiliul European invită totodată Comisia, Înaltul Reprezentant și statele membre să monitorizeze și să abordeze toți factorii care pot genera f luxuri de migrație;

b) punerea în aplicare și acțiuni operaționale ulterioare summitului de la Valletta, în special lista convenită de 16 acțiuni prioritare, ar trebui să continue și să fie intensificate;

c) refugiaților sirieni și țărilor învecinate cu Siria ar trebui să li se acorde în continuare ajutor umanitar. Aceasta este o responsabilitate globală urgentă. În acest context, Consiliul European salută rezultatele Conferinței privind sprijinirea Siriei și a regiunii învecinate, care a avut loc la Londra la 4 februarie, și invită Comisia, statele membre și toate celelalte țări contribuitoare să își pună în aplicare rapid angajamentele;

d) f luxurile neîntrerupte și constante de migranți în situație neregulamentară pe ruta Balcanilor de Vest rămân o îngrijorare profundă care necesită acțiuni concertate suplimentare și încetarea abordării bazate pe acordarea facilă a accesului migranților și a măsurilor necoordonate de-a lungul rutei, luând în considerare consecințele umanitare pentru statele membre afectate. De asemenea, este importantă menținerea vigilenței cu privire la posibilele evoluții privind utilizarea unor alte rute, astfel încât să se poată lua măsuri rapide și concertate;

e) Consiliul a adoptat o recomandare la 12 februarie 2016. Este important să se restabilească, într-o manieră concertată, funcționarea normală a spațiului Schengen, cu acordarea unui sprijin deplin statelor membre care se confruntă cu situații dificile. Trebuie să revenim la situația în care toți membrii spațiului Schengen aplică pe deplin Codul frontierelor Schengen și refuză intrarea la frontierele externe a resortisanților țărilor terțe care nu îndeplinesc condițiile de intrare sau care nu au introdus o cerere de azil, în pofida faptului că au avut posibilitatea să facă acest lucru, ținând seama totodată de specificul frontierelor maritime, inclusiv prin punerea a aplicare a agendei UE-Turcia;

f) cu ajutorul UE, instituirea de hotspoturi și funcționarea acestora se îmbunătățesc treptat în ceea ce privește identificarea, înregistrarea, prelevarea de amprente digitale și controalele de securitate vizând persoanele și documentele de călătorie; totuși, rămân multe de făcut, în special pentru a face hotspoturile să devină pe deplin funcționale și pentru a asigura o identificare și o înregistrare în proporție de 100 % a tuturor intrărilor (incluzând verificări de securitate sistematice în raport cu bazele de date europene, în special Sistemul de informații Schengen, conform cerințelor legislației UE), pentru punerea în aplicare deplină a procesului de transfer, precum și în ceea ce privește oprirea f luxurilor secundare de migranți în situație neregulamentară și de solicitanți de azil și punerea la dispoziție a unor centre de

primire semnificative, necesare pentru a găzdui migranți în condiții demne, în timp ce situația lor este în curs de clarificare. Solicitanții de azil nu au dreptul de a alege statul membru în care solicită azil;

g) situația umanitară a migranților de-a lungul rutei Balcanilor de Vest necesită acțiuni urgente pentru ușurarea acesteia, prin utilizarea tuturor mijloacelor disponibile la nivelul UE și la nivel național. În acest sens, Consiliul European consideră că este necesar să se instituie de îndată capacitatea UE de a oferi ajutor umanitar pe plan intern, în cooperare cu organizații precum UNHCR, pentru a sprijini țările care se confruntă cu un număr mare de refugiați și de migranți, pe baza experienței Direcției Generale Ajutor Umanitar și Protecție Civilă a UE. Consiliul European salută intenția Comisiei de a prezenta propuneri concrete cât mai curând posibil;

h) toate elementele asupra cărora s-a ajuns la un acord în luna decembrie a anului trecut ar trebui să fie puse în aplicare rapid, inclusiv deciziile privind transferul și măsurile de asigurare a returnărilor și readmisiilor. În ceea ce privește propunerea privind „Paza europeană de frontieră și de coastă”, ar trebui accelerate lucrările cu scopul de a se ajunge la un acord politic în cadrul președinției neerlandeze și de a face ca noul sistem să devină operațional cât mai curând posibil;

i) Consiliul European invită Banca Europeană de Investiții ca, în scurt timp, să elaboreze idei, în cooperare cu Comisia, privind modul în care poate contribui la răspunsul UE.

9. Strategia cuprinzătoare asupra căreia s-a convenit în decembrie va da rezultate numai dacă toate elementele sale sunt urmărite în comun și dacă instituțiile și statele membre acționează împreună și în deplină cooperare. În același timp, trebuie să înregistrăm progrese în sensul reformării cadrului actual din UE, astfel încât să asigurăm existența unei politici umane și eficace în domeniul azilului. În acest scop, în urma discuției aprofundate din cursul zilei de astăzi, vor fi intensificate pregătirile pentru a permite desfășurarea unei dezbateri cuprinzătoare cu ocazia următorului Consiliu European, atunci când, pe baza unei evaluări mai concludente, trebuie stabilite o serie de orientări suplimentare și trebuie făcute o serie de alegeri.

III. RELAȚII EXTERNE

Siria10. Reamintind Rezoluția CSONU 2254, Consiliul European

salută angajamentele asumate de Grupul internațional de sprijin pentru Siria, reunit la München la 11-12 februarie, și face apel la toate părțile să pună în aplicare, rapid și pe deplin, angajamentele respective. Trebuie pusă urgent în aplicare o încetare a ostilităților la nivel național, care să se aplice tuturor părților implicate în prezent în ostilități militare sau paramilitare, altele decât grupările

66

înțelegere privind anumite chestiuni, inclusiv rolul parlamentelor naționale în Uniune, precum și gestionarea eficace a uniunii bancare și a consecințelor integrării în continuare a zonei euro,Reamintind obiectivul Uniunii de a institui, în conformitate cu tratatele, o uniune economică și monetară a cărei monedă să fie euro și importanța pe care o are o funcționare corespunzătoare a zonei euro pentru întreaga Uniune Europeană. În timp ce 19 state membre au adoptat deja moneda unică, alte state membre fac obiectul unei derogări care se aplică până în momentul în care Consiliul decide că sunt îndeplinite condițiile pentru abrogarea acesteia, iar două state membre nu au, în temeiul Protocolului nr. 15 și al Protocolului nr. 16 anexate la tratate, nicio obligație de a adopta moneda euro și, respectiv, nicio obligație de a pune capăt derogării. În consecință, atât timp cât aceste derogări nu sunt abrogate sau protocoalele în cauză nu au încetat să se aplice în urma unei notificări sau a unei solicitări din partea statului membru relevant, nu toate statele membre au moneda euro ca monedă națională. Reamintind că procesul către instituirea uniunii bancare și către o mai bună integrare a guvernanței zonei euro este deschis statelor membre care nu au moneda euro ca monedă națională,Reamintind că tratatele, împreună cu trimiterile la procesul de integrare europeană și la procesul de creare a unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei, conțin, de asemenea, dispoziții specifice prin care unele state membre au dreptul să nu ia parte la aplicarea anumitor dispoziții sau capitole din tratatele și dreptul Uniunii, sau sunt exceptate de la aplicarea acestora, în ceea ce privește aspecte precum adoptarea monedei euro, decizii care au implicații în domeniul apărării, exercitarea controalelor la frontieră asupra persoanelor, precum și măsurile din spațiul de libertate, securitate și justiție. Dispozițiile din tratat permit, de asemenea, neparticiparea unuia sau mai multor state membre la acțiuni menite să favorizeze realizarea obiectivelor Uniunii, în special prin instituirea unor forme de cooperare consolidată. Prin urmare, astfel de procese permit diferite căi de integrare pentru diferite state membre, dând celor care doresc să aprofundeze integrarea posibilitatea de a avansa, respectând în același timp drepturile celor care nu doresc să urmeze această direcție,Reamintind în special că Regatul Unit are, în temeiul tratatelor:— dreptul de a nu adopta moneda euro și, prin urmare, de

a menține lira sterlină britanică drept monedă națională (Protocolul nr. 15),

— dreptul de a nu participa la acquis-ul Schengen (Protocolul nr. 19),

— dreptul de a exercita controale la frontieră asupra persoanelor și, prin urmare, de a nu participa la spațiul Schengen în ceea ce privește frontierele interne și externe (Protocolul nr. 20),

— dreptul de a decide dacă dorește sau nu să participe la măsuri în spațiul de libertate, securitate și justiție (Protocolul nr. 21),

— dreptul de a înceta să aplice, începând cu 1 decembrie 2014, o mare majoritate a actelor și dispozițiilor Uniunii în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, și totodată dreptul de a alege

desemnate drept organizații teroriste de către Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.Consiliul European face apel la regimul sirian și la aliații acestuia să înceteze imediat atacurile îndreptate împotriva grupărilor neteroriste de opoziție, acțiuni care pun sub amenințare perspectiva păcii, avantajează Da’esh și alimentează criza refugiaților. Consiliul European își exprimă preocuparea față de riscul continuării escaladării militare, condamnă bombardarea repetată a infrastructurii civile și solicită încetarea imediată a bombardamentelor din zonele civile, în special din coridorul dintre Alep și frontiera turco-siriană. Realizarea efectivă ar trebui să fie verificată în comun de către părțile relevante. Consiliul European salută demararea furnizării de ajutoare umanitare în termen de o săptămână către civilii din zonele asediate și îndeamnă toate părțile să se asigure că furnizarea va continua și să se folosească de acest lucru ca un prim pas către accesul umanitar deplin, susținut și neîngrădit pe tot cuprinsul Siriei, astfel cum s-a convenit la Munchen, inclusiv în Alep, și cu respectarea deplină a dreptului internațional umanitar.

Libia11. Stabilizarea Libiei rămâne o prioritate de vârf pentru

securitatea regională și europeană și pentru gestionarea f luxurilor de migrație în zona centrală a Mării Mediterane. Consiliul European îndeamnă toate părțile să pună în aplicare Acordul politic libian, să instaleze un guvern de uniune națională și să își axeze eforturile pe redresarea economiei și pe combaterea terorismului. UE, în colaborare cu ONU, va sprijini aceste eforturi.

IV. SEMESTRUL EUROPEAN12. Consiliul European a aprobat recomandarea privind

politica economică a zonei euro.

ANEXA I

DECIZIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI EUROPEAN, PRIVIND O NOUĂ ÎNȚELEGERE PENTRU REGATUL UNIT ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENEȘefii de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European, ale căror guverne sunt semnatare ale tratatelor pe care se întemeiază Uniunea,Dorind să ajungă, în conformitate cu tratatele, la o înțelegere privind anumite chestiuni ridicate de Regatul Unit în scrisoarea sa din 10 noiembrie 2015,Intenționând să clarifice în prezenta decizie anumite chestiuni deosebit de importante pentru statele membre, astfel încât aceste clarificări să fie luate în considerare drept un instrument de interpretare a tratatelor; intenționând, de asemenea, să ajungă la o

67

care nu sunt obligate să adopte moneda euro sau sunt scutite de la aceasta, s-au angajat în temeiul tratatelor să facă progrese în direcția îndeplinirii condițiilor necesare pentru adoptarea monedei unice.Este recunoscut faptul că statele membre care nu participă la aprofundarea în continuare a uniunii economice și monetare nu vor crea obstacole, ci vor facilita aprofundarea în continuare, în timp ce acest proces va respecta, în schimb, drepturile și competențele statelor membre neparticipante. Instituțiile Uniunii, împreună cu statele membre, vor facilita coexistența diferitelor perspective în cadrul instituțional unic asigurând consecvența, funcționarea eficace a mecanismelor Uniunii și egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și condiții de concurență echitabile și integritatea pieței interne.Respectul reciproc și cooperarea sinceră între statele membre care participă sau nu la operarea zonei euro vor fi asigurate de principiile reamintite în această secțiune, care sunt salvgardate în special prin Decizia Consiliului5 ce face trimitere la aceasta.1. Este interzisă discriminarea între persoanele fizice sau

juridice pe baza monedei oficiale a statului membru sau, după caz, a monedei care are statut de mijloc legal de plată în statul membru în care acestea sunt stabilite. Orice diferență de tratament trebuie să se bazeze pe motive obiective.Actele juridice, inclusiv acordurile interguvernamentale între statele membre, legate direct de funcționarea zonei euro trebuie să respecte piața internă, precum și coeziunea economică și socială și teritorială și nu pot să constituie o barieră sau o discriminare în schimburile comerciale dintre statele membre. Aceste acte trebuie să respecte competențele, drepturile și obligațiile statelor membre a căror monedă nu este euro.Statele membre a căror monedă nu este euro nu împiedică punerea în aplicare a actelor juridice legate direct de funcționarea zonei euro și se abțin de la măsuri care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor uniunii economice și monetare.

2. Dreptul Uniunii privind uniunea bancară, care conferă autoritate asupra instituțiilor de credit Băncii Centrale Europene, Comitetului unic de rezoluție sau organismelor Uniunii care exercită funcții similare, se aplică numai în cazul instituțiilor de credit situate în statele membre a căror monedă este euro sau în statele membre care au încheiat cu Banca Centrală Europeană un acord de cooperare strânsă în materie de supraveghere prudențială, în conformitate cu normele relevante ale UE și sub rezerva cerințelor supravegherii și rezoluției la nivel de grup și consolidate.Cadrul unic de reglementare trebuie să fie aplicat de către toate instituțiile de credit și alte instituții financiare pentru a asigura condiții de concurență echitabile în

5 Decizia Consiliului privind dispoziții specifice referitoare la gestionarea eficace a uniunii bancare și a consecințelor continuării integrării zonei euro.

să participe în continuare la 35 dintre acestea [articolul 10 alineatele (4) și (5) din Protocolul nr. 36],

Reamintind, de asemenea, că prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu s-a extins capacitatea Curții de Justiție a Uniunii Europene sau a vreunei instanțe a Regatului Unit de a se pronunța asupra compatibilității legislației și practicilor Regatului Unit cu drepturile fundamentale pe care aceasta le reafirmă (Protocolul nr. 30),Hotărâte să valorifice pe deplin potențialul pieței interne sub toate aspectele sale, să sporească atractivitatea globală a Uniunii ca loc de producție și investiții, precum și să promoveze comerțul internațional și accesul la piață, inclusiv, printre altele, prin negocierea și încheierea de acorduri comerciale, în spiritul avantajului reciproc și al transparenței,Hotărâte, de asemenea, să faciliteze și să sprijine funcționarea corespunzătoare a zonei euro și viitorul acesteia pe termen lung, în beneficiul tuturor statelor membre,Respectând competențele instituțiilor Uniunii, inclusiv pe întreaga durată a procedurilor legislative și bugetare, și fără a afecta relațiile instituțiilor și organismelor Uniunii cu autoritățile naționale competente,Respectând competențele băncilor centrale în îndeplinirea atribuțiilor acestora, inclusiv furnizarea de lichiditate de către banca centrală în jurisdicțiile lor respective,Având în vedere declarația cuprinzând proiectul de decizie a Consiliului privind dispoziții specifice referitoare la gestionarea eficace a uniunii bancare și a consecințelor integrării în continuare a zonei euro,Având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014 și din 18-19 februarie 2016,Luând act de declarația Consiliului European privind competitivitatea,Luând act de declarația Comisiei privind un mecanism de punere în aplicare a subsidiarității și un mecanism de punere în aplicare a reducerii sarcinii,Luând act de declarația Comisiei privind mecanismul de salvgardare menționat la secțiunea D alineatul 2 litera (b) din decizie,Luând act de declarația Comisiei privind aspecte legate de exercitarea abuzivă a dreptului la libera circulație a persoanelor,Luând în considerare opiniile exprimate de Președintele și membrii Parlamentului European,Au convenit asupra următoarei decizii:

SECȚIUNEA A GOVERNANȚA ECONOMICĂÎn vederea îndeplinirii obiectivului tratatelor de a institui o uniune economică și monetară a cărei monedă să fie euro, este necesară o mai mare aprofundare. Măsurile, al căror scop este aprofundarea în continuare a uniunii economice și monetare, vor avea caracter voluntar pentru statele membre a căror monedă nu este euro și vor fi deschise participării acestora ori de câte ori acest lucru va fi fezabil. Aceasta nu aduce atingere faptului că statele membre a căror monedă nu este euro, cu excepția celor

68

6. În cazul în care o chestiune referitoare la aplicarea prezentei secțiuni urmează să fie discutată în cadrul Consiliului European, astfel cum se prevede la alineatul 1 din secțiunea E, se va ține cont în mod corespunzător de posibilul său caracter urgent.

7. Substanța acestei secțiuni va fi inclusă în tratate la momentul următoarei lor revizuiri, în conformitate cu dispozițiile relevante ale tratatelor și cu cerințele constituționale respective ale statelor membre.

SECȚIUNEA B COMPETITIVITATEAInstituirea unei piețe interne în care libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor este asigurată este un obiectiv esențial al Uniunii. Pentru a garanta îndeplinirea acestui obiectiv și pentru a genera creștere economică și locuri de muncă, UE trebuie să își sporească competitivitatea, în concordanță cu direcțiile stabilite în declarația Consiliului European privind competitivitatea.În acest scop, instituțiile UE relevante și statele membre vor depune toate eforturile pentru a pune în aplicare pe deplin și pentru a consolida piața internă, precum și pentru a o adapta astfel încât să țină pasul cu un mediu af lat în schimbare. În același timp, instituțiile UE relevante și statele membre vor lua măsuri concrete către o mai bună reglementare, care reprezintă un factor esențial pentru realizarea obiectivelor menționate mai sus. Acest lucru înseamnă reducerea sarcinilor administrative și a costurilor de asigurare a conformității pentru operatorii economici, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și abrogarea legislației inutile, astfel cum se prevede în declarația Comisiei privind un mecanism de punere în aplicare a subsidiarității și un mecanism de punere în aplicare a reducerii a sarcinii, continuând, în același timp, să se asigure standarde înalte de protecție a consumatorilor, angajaților, sănătății și mediului. De asemenea, Uniunea Europeană va urmări o politică ambițioasă și activă de schimburi comerciale.Progresele cu privire la toate aceste elemente ale unei politici coerente pentru competitivitate vor fi monitorizate îndeaproape și reexaminate după caz.

SECȚIUNEA C SUVER ANITATEA1. Este recunoscut faptul că Regatul Unit, având în vedere

situația specifică în care se af lă în temeiul tratatelor, nu este angajat pe calea continuării integrării politice în cadrul Uniunii Europene. Substanța acesteia va fi inclusă în tratate la momentul următoarei lor revizuiri, în conformitate cu dispozițiile relevante ale tratatelor și cu cerințele constituționale respective ale statelor membre, astfel încât să rezulte cu claritate faptul că referirile la o uniune tot mai profundă nu se aplică Regatului Unit.Trimiterile din tratate și din preambulul acestora la procesul de creare a unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei nu oferă un temei juridic pentru extinderea domeniului de aplicare al niciuneia dintre dispozițiile tratatelor sau ale legislației secundare a

cadrul pieței interne. Este posibil ca dreptul material al Uniunii care trebuie aplicat de către Banca Centrală Europeană în exercitarea funcțiilor sale de autoritate unică de supraveghere sau de către Comitetul unic de rezoluție sau organisme ale Uniunii care exercită funcții similare, inclusiv cadrul unic de reglementare privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit sau alte măsuri legislative care urmează să fie adoptate cu scopul de a asigura stabilitatea financiară, să fie necesar să fie conceput în mod mai uniform decât normele corespunzătoare care trebuie să fie aplicate de autoritățile naționale ale statelor membre care nu participă la uniunea bancară. În acest scop, se pot dovedi necesare dispoziții specifice în cadrul unic de reglementare și în alte instrumente relevante, menținând condiții de concurență echitabile și contribuind la stabilitatea financiară.

3. Măsurile de urgență și de criză destinate asigurării stabilității financiare a zonei euro nu vor presupune responsabilități bugetare pentru statele membre a căror monedă nu este euro sau, după caz, pentru cele care nu participă la uniunea bancară.În cazurile în care costurile, cu excepția celor administrative, care derivă din măsurile de urgență și de criză menționate la primul paragraf sunt suportate din bugetul general al Uniunii, vor fi instituite mecanisme corespunzătoare pentru a asigura rambursarea integrală.

4. Punerea în aplicare a măsurilor, inclusiv supravegherea sau rezoluția instituțiilor și a piețelor financiare, precum și responsabilitățile de supraveghere macroprudențială, care urmează să fie luate în vederea menținerii stabilității financiare a statelor membre a căror monedă nu este euro, reprezintă, sub rezerva cerințelor supravegherii și rezoluției la nivel de grup și consolidate, o chestiune care ține de autoritățile naționale respective și de responsabilitatea bugetară proprie, cu excepția cazului în care statele membre în cauză doresc să se alăture mecanismelor comune deschise participării acestora.Aceasta nu aduce atingere dezvoltării cadrului unic de reglementare, nici mecanismelor Uniunii de supraveghere macroprudențială pentru prevenirea și atenuarea riscurilor financiare sistemice la nivelul Uniunii și nici competențelor existente ale Uniunii de a lua măsurile care se impun pentru a răspunde amenințărilor la adresa stabilității financiare.

5. Reuniunile informale ale miniștrilor statelor membre a căror monedă este euro, astfel cum sunt menționate în Protocolul nr. 14 privind Eurogrupul, respectă competențele Consiliului, în calitatea acestuia de instituție căreia tratatele îi conferă funcții legislative și în cadrul căreia statele membre își coordonează politicile economice.În conformitate cu tratatele, toți membrii Consiliului participă la deliberările acestuia, chiar și atunci când nu toți membrii au drept de vot. Discuțiile informale ale unui grup de state membre respectă competențele Consiliului, precum și prerogativele celorlalte instituții ale UE.

69

În urma acestor dezbateri, respectând, în același timp, cerințele procedurale ale tratatelor, reprezentanții statelor membre, în calitatea lor de membri ai Consiliului, vor întrerupe examinarea proiectului de act legislativ în cauză, cu excepția cazului în care proiectul este modificat pentru a răspunde preocupărilor exprimate în avizele motivate.În sensul prezentului alineat, numărul de voturi atribuite parlamentelor naționale este calculat în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Protocolul nr. 2. Voturile din partea parlamentelor naționale ale statelor membre care nu participă la adoptarea actului legislativ în cauză nu sunt luate în considerare.

4. Drepturile și obligațiile statelor membre prevăzute de protocoalele anexate la tratate trebuie să fie pe deplin recunoscute și să li se acorde un statut echivalent cu cel al celorlalte dispoziții ale tratatelor din care aceste protocoale fac parte integrantă.În mod special, o măsură adoptată în temeiul părții a treia titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind spațiul de libertate, securitate și justiție nu impune obligații statelor membre vizate de Protocoalele nr. 21 și nr. 22, cu excepția cazului în care statul membru în cauză, atunci când protocolul relevant permite acest lucru, și-a notificat dorința de a-și asuma obligații cu privire la respectiva măsură.Reprezentanții statelor membre, în calitatea lor de membri ai Consiliului, se vor asigura că Protocoalele nr. 21 și nr. 22 se vor aplica unei măsuri a Uniunii, în cazul în care aceasta, având în vedere scopul și conținutul său, intră în domeniul de aplicare al părții a treia titlul V din TFUE, inclusiv atunci când acest lucru presupune divizarea măsurii în două acte.

5. Articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană confirmă faptul că securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru. Acest lucru nu constituie o derogare de la dreptul Uniunii și, prin urmare, nu ar trebui interpretat în mod restrictiv. În exercitarea competențelor lor, instituțiile Uniunii vor respecta pe deplin responsabilitatea în materie de securitate națională a statelor membre.Se recunosc beneficiile acțiunii colective în aspecte care afectează securitatea statelor membre.

SECȚIUNEA D PRESTAȚIILE SOCIALE ȘI LIBER A CIRCULAȚIELibera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii constituie o parte integrantă a pieței interne care presupune, printre altele, dreptul lucrătorilor statelor membre de a accepta oferte de încadrare în muncă oriunde pe teritoriul Uniunii. Nivelurile diferite de remunerare în rândul statelor membre fac ca unele oferte de muncă să fie mai atractive decât altele, având drept consecință deplasări care sunt un rezultat direct al libertății pieței. Cu toate acestea, sistemele de securitate socială ale statelor membre, pe care dreptul Uniunii le coordonează, dar nu le armonizează, sunt structurate în mod neuniform, iar acest lucru în sine poate atrage lucrători către anumite state membre. Este legitim să se țină

UE. Acestea nu ar trebui să fie utilizate pentru a sprijini o interpretare extinsă a competențelor Uniunii sau a competențelor instituțiilor acesteia, astfel cum sunt prevăzute în tratate.Aceste trimiteri nu modifică limitele competențelor Uniunii guvernate de principiul de atribuire a competențelor, și nici utilizarea competențelor Uniunii guvernate de principiile subsidiarității și proporționalității. Aceasta nu înseamnă că Uniunii Europene trebuie să i se atribuie noi competențe sau că Uniunea Europeană trebuie să își exercite competențele existente sau că competențele atribuite Uniunii nu ar putea fi reduse și, prin urmare, atribuite statelor membre.Competențele atribuite Uniunii de statele membre pot fi modificate, în sensul creșterii sau al reducerii acestora, numai prin intermediul unei revizuiri a tratatelor cu acordul tuturor statelor membre. Tratatele conțin deja dispoziții specifice prin care unele state membre au dreptul de a nu lua parte la aplicarea anumitor dispoziții ale dreptului Uniunii sau sunt exceptate de la aplicarea acestora. Trimiterile la o uniune din ce în ce mai strânsă între popoare sunt, prin urmare, compatibile cu diferite căi de integrare disponibile pentru diferite state membre și nu obligă toate statele membre să aibă drept obiectiv o destinație comună.Tratatele permit o evoluție către un grad mai mare de integrare în rândul statelor membre care împărtășesc o astfel de viziune a viitorului lor comun, fără ca acest lucru să se aplice altor state membre.

2. Scopul principiului subsidiarității este asigurarea faptului că deciziile sunt luate cât mai aproape posibil de cetățeni. Alegerea nivelului adecvat de acțiune depinde, așadar, printre altele, de posibilitatea ca problema examinată să prezinte aspecte transnaționale care nu pot fi reglementate în mod satisfăcător prin acțiunea statelor membre și de posibilitatea ca acțiunea la nivelul Uniunii să aducă beneficii clare prin dimensiunile sau efectele acesteia în comparație cu acțiunile la nivelul statelor membre.Avizele motivate adresate de parlamentele naționale în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător de toate instituțiile implicate în procesul Uniunii de luare a deciziilor. Se vor adopta dispoziții adecvate pentru a asigura acest lucru.

3. În cazul în care avizele motivate privind nerespectarea principiului subsidiarității de către un proiect de act legislativ al Uniunii, trimise în termen de 12 săptămâni de la transmiterea proiectului respectiv, reprezintă peste 55 % din totalul voturilor alocate parlamentelor naționale, Președinția Consiliului va include acest punct pe ordinea de zi a Consiliului pentru o discuție aprofundată cu privire la aceste avize și cu privire la consecințele care trebuie deduse din acestea.

70

social al unui alt stat membru, deși nu dispun de suficiente resurse pentru a solicita drept de ședere.Statele membre pot respinge cererile de asistență socială ale cetățenilor UE din alte state membre care nu beneficiază de un drept de ședere sau au dreptul de ședere pe teritoriul acestora exclusiv pentru că își caută un loc de muncă. Aceasta include cereri din partea cetățenilor UE din alte state membre pentru prestații a căror funcție preponderentă este de a asigura costurile de subzistență minime, chiar dacă aceste prestații sunt menite și să faciliteze accesul pe piața muncii din statul membru gazdă.

(c) Persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație trebuie să respecte actele cu putere de lege din statul membru gazdă.În conformitate cu dreptul Uniunii, statele membre au posibilitatea de a lua măsuri pentru a preveni abuzul de drept sau frauda, precum prezentarea unor documente false, și de a aborda cazurile de încheiere sau de menținere a unor căsătorii de conveniență cu resortisanți ai țărilor terțe în scopul de a utiliza libera circulație drept cale de regularizare a șederii ilegale într-un stat membru sau de a aborda cazurile de utilizare a liberei circulații drept cale de a ocoli normele naționale privind imigrația aplicabile resortisanților țărilor terțe.De asemenea, statele membre gazdă pot lua măsurile restrictive necesare pentru a se proteja împotriva persoanelor al căror comportament este susceptibil să reprezinte o amenințare reală și gravă la adresa ordinii publice sau a siguranței publice. Pentru a determina dacă comportamentul unei persoane reprezintă o amenințare reală la adresa ordinii publice sau a securității publice, statele membre pot lua în considerare comportamentul anterior al persoanei vizate, iar amenințarea nu trebuie să fie neapărat iminentă. Chiar și în absența unei condamnări penale anterioare, statele membre pot acționa preventiv, cu condiția ca măsurile să fie adaptate persoanei vizate.Schimbul de informații și cooperarea administrativă între statele membre vor continua să fie dezvoltate împreună cu Comisia pentru a lupta mai eficace împotriva abuzului de drept și a fraudei.

Modificări aduse legislației secundare a UE2. Este de remarcat faptul că, după ce prezenta decizie

produce efecte, Comisia va prezenta propuneri de modificare a legislației secundare existente a UE după cum urmează:

(a) o propunere de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului6 privind coordonarea sistemelor de securitate socială pentru a oferi statelor membre, în ceea ce privește exportul de prestații pentru copii în alt stat membru decât cel în

6 Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1).

cont de această situație și să se pună la dispoziție, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, fără a crea discriminări directe sau indirecte nejustificate, măsuri pentru limitarea f luxurilor de lucrători care ar atinge o asemenea magnitudine încât ar avea efecte negative atât pentru statele membre de origine, cât și pentru statele membre de destinație.Preocupările exprimate de Regatul Unit în această privință sunt luate în considerare în mod corespunzător, având în vedere evoluțiile viitoare ale legislației Uniunii și ale dreptului intern relevant.

Interpretarea normelor actuale ale UE1. Măsurile menționate în paragraful introductiv ar trebui să

țină cont de faptul că statele membre au dreptul de a defini principiile fundamentale ale sistemului lor de securitate socială și se bucură de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește definirea și punerea în aplicare a politicii sociale și de ocupare a forței de muncă, inclusiv stabilirea condițiilor de acces la prestații sociale.

(a) În timp ce libera circulație a lucrătorilor în temeiul articolului 45 din TFUE implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetățenie în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă și de ocupare a forței de muncă, acest drept poate face obiectul unor limitări justificate de motive de ordine publică, siguranță publică și sănătate publică. În plus, libera circulație a lucrătorilor poate fi limitată prin măsuri proporționale cu obiectivul legitim urmărit, dacă acest lucru este impus de motive imperative de interes public. Încurajarea angajării, reducerea șomajului, protecția lucrătorilor vulnerabili și evitarea riscului de a submina în mod grav viabilitatea sistemelor de protecție socială sunt motive de interes public recunoscute în acest sens prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe baza unei analize de la caz la caz.Pe baza unor considerente obiective, independente de cetățenia persoanelor vizate și proporționale cu obiectivul legitim urmărit, pot fi impuse condiții în ceea ce privește anumite prestații pentru a se asigura că există un anumit grad de legătură reală și efectivă între persoana în cauză și piața muncii din statul membru gazdă.

(b) Libera circulație a cetățenilor UE în temeiul articolului 21 din TFUE trebuie să fie exercitată sub rezerva limitărilor și a condițiilor prevăzute de tratate și de măsurile adoptate în vederea aplicării acestora.În temeiul dreptului UE, dreptul de ședere în statul membru gazdă este acordat persoanelor inactive din punct de vedere economic dacă acestea dispun de suficiente resurse pentru ele însele și pentru membrii familiilor lor, astfel încât să nu devină o povară pentru sistemul de asistență socială din statul membru gazdă, și dacă persoanele respective dețin o asigurare de sănătate completă.Statele membre au posibilitatea de a refuza acordarea de prestații sociale persoanelor care își exercită libertatea de circulație numai în scopul de a obține beneficiul ajutorului

71

legislative, cărora le vor acorda prioritate, și vor face tot ce le stă în putere pentru a asigura adoptarea rapidă a acestora.Viitoarele măsuri menționate în prezentul alineat nu ar trebui să ducă la un tratament al lucrătorilor UE mai puțin favorabil decât cel de care se bucură resortisanții țărilor terțe în situații comparabile.

Modificări aduse legislației primare a UE3. În ceea ce privește viitoarele extinderi ale Uniunii

Europene, se ia act de faptul că măsurile tranzitorii corespunzătoare cu privire la libera circulație a persoanelor vor fi prevăzute în actele de aderare relevante care urmează să fie convenite de toate statele membre, în conformitate cu tratatele. În acest context, se ia act de poziția exprimată de Regatul Unit în favoarea acestei măsuri tranzitorii.

SECȚIUNEA E APLICARE ȘI DISPOZIȚII FINALE1. Orice stat membru poate solicita președintelui Consiliului

European ca un aspect referitor la aplicarea prezentei decizii să fie discutat în cadrul Consiliului European.

2. Prezenta decizie produce efecte de la data la care Guvernul Regatului Unit informează secretarul general al Consiliului că Regatul Unit a decis să rămână membru al Uniunii Europene.

ANEXA II

DECLARAȚIE PRIVIND SECȚIUNEA A DIN DECIZIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI EUROPEAN, PRIVIND O NOUĂ ÎNȚELEGERE PENTRU REGATUL UNIT ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENEȘefii de stat sau de guvern declară că Decizia Consiliului privind dispoziții specifice referitoare la gestionarea eficace a uniunii bancare și a consecințelor integrării în continuare a zonei euro va fi adoptată de Consiliu la data la care produce efecte Decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene și va intra în vigoare în aceeași zi.Textul proiectului de decizie este prevăzut în continuare:

Proiect de decizie a Consiliuluiprivind dispoziții specifice referitoare la gestionarea eficace a uniunii bancare și a consecințelor continuării integrării zonei euroCONSILIUL UNIUNII EUROPENE,întrucât:

care își are reședința lucrătorul, o opțiune de a indexa respectivele prestații în funcție de condițiile din statul membru în care copilul își are reședința. Acest lucru ar trebui să se aplice numai cererilor noi introduse de lucrători UE în statul membru gazdă. Cu toate acestea, începând din 1 ianuarie 2020, toate statele membre pot extinde indexarea la cererile existente de prestații pentru copii deja exportate de lucrători UE. Comisia nu intenționează să propună ca viitorul sistem de indexare opțională a prestațiilor pentru copii să fie extins la alte tipuri de prestații exportabile, cum ar fi pensiile pentru limită de vârstă;

(b) pentru a lua în considerare un factor de atracție care rezultă dintr-un regim de prestații condiționate de încadrarea în muncă al unui stat membru, o propunere de modificare a Regulamentului (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului7 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii, care va prevedea un mecanism de alertă și de salvgardare ca răspuns la situațiile în care se înregistrează un af lux de lucrători din alte state membre de proporții excepționale pe parcursul unei perioade extinse de timp, inclusiv ca rezultat al politicilor din trecut în urma extinderilor anterioare ale UE. Un stat membru care dorește să recurgă la acest mecanism ar urma să notifice Comisia și Consiliul cu privire la faptul că există o astfel de situație excepțională, de o anvergură care afectează aspecte esențiale ale sistemului său de securitate socială, inclusiv obiectivul principal al sistemului său de prestații condiționate de încadrarea în muncă, sau care dă naștere unor dificultăți serioase și care sunt de natură să persiste pe piața muncii sau exercită o presiune prea mare asupra bunei funcționări a serviciilor sale publice. Pe baza unei propuneri prezentate de Comisie în urma examinării notificării și a motivelor precizate în aceasta, Consiliul ar putea să autorizeze statul membru în cauză să restricționeze accesul la prestațiile cu caracter necontributiv condiționate de încadrarea în muncă, în măsura în care este necesar. Consiliul ar autoriza ca statele membre să limiteze accesul lucrătorilor UE nou-sosiți la prestații cu caracter necontributiv condiționate de încadrarea în muncă pentru o perioadă totală de până la patru ani de la data începerii activității. Limitarea ar trebui să fie treptată, pornind de la o excludere completă într-o primă etapă, dar lărgind ulterior, în mod treptat, accesul la astfel de prestații, astfel încât să se țină cont de legătura din ce în ce mai strânsă a lucrătorului cu piața muncii din statul membru gazdă. Autorizația ar avea o durată limitată și s-ar aplica lucrătorilor UE nou sosiți pe o perioadă de șapte ani.

Reprezentanții statelor membre, în calitatea lor de membri ai Consiliului, vor continua lucrările privind aceste propuneri

7 Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (JO L 141, 27.5.2011, p. 1).

72

de act nu respectă principiile stabilite în secțiunea A din respectiva decizie.

(2) În cursul acestor discuții, Consiliul depune toate eforturile pentru a ajunge, într-un termen rezonabil și fără a aduce atingere termenelor obligatorii stabilite de dreptul Uniunii, la o soluție satisfăcătoare care să răspundă preocupărilor exprimate de membrul sau membrii Consiliului menționați la alineatul (1).

(3) În acest scop, președintele Consiliului, asistat de Comisie și în conformitate cu Regulamentul de procedură al Consiliului12, întreprinde toate inițiativele necesare pentru a facilita un acord pe baze mai largi în cadrul Consiliului. Membrii Consiliului își dau concursul în acest sens.Ținând seama în mod corespunzător de eventuala urgență a chestiunii și pe baza motivelor de opoziție, astfel cum sunt indicate în alineatul (1), o solicitare de discuție în cadrul Consiliului European cu privire la chestiune, înainte ca aceasta să fie transmisă Consiliului pentru decizie, poate constitui o astfel de inițiativă. Orice astfel de sesizare nu aduce atingere funcționării normale a procedurii legislative a Uniunii și nu poate să conducă la o situație care ar echivala cu a permite unui stat membru un drept de veto.

Articolul 2Prezenta decizie, care completează Decizia 2009/857/CE, intră în vigoare la data la care produce efecte Decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene. Prezenta decizie încetează să se aplice în cazul în care decizia șefilor de stat sau de guvern menționată anterior încetează să se aplice.Adoptată la …, [data]

Pentru ConsiliuPreședintele

[numele]

ANEXA III

DECLARAȚIA CONSILIULUI EUROPEAN PRIVIND COMPETITIVITATEAEuropa trebuie să devină mai competitivă, dacă dorim să generăm creștere economică și locuri de muncă. Cu toate că acest obiectiv a fost în centrul activităților UE în ultimii ani, Consiliul European este convins că se pot depune mai multe eforturi pentru a exploata pe deplin potențialul pieței interne în toate domeniile, pentru a promova un climat de spirit întreprinzător și a crea locuri de muncă, pentru a investi și a pregăti economiile noastre pentru viitor, pentru a facilita comerțul internațional și a face din Uniune un partener mai atrăgător.

12 Decizia 2009/937/UE a Consiliului din 1 decembrie 2009 de adoptare a regulamentului său de procedură (JO L 325, 11.12.2009, p. 35).

(1) În completarea Deciziei 2009/857/CE din 13 decembrie 20078, ar trebui adoptate dispoziții pentru a permite gestionarea eficace a uniunii bancare și a consecințelor integrării în continuare a zonei euro.

(2) Mecanismul din prezenta decizie contribuie la respectarea principiilor prevăzute în secțiunea A din Decizia șefilor de stat sau de guvern în ceea ce privește actele legislative referitoare la gestionarea eficace a uniunii bancare și a consecințelor integrării în continuare a zonei euro, a cărei adoptare este supusă votului tuturor membrilor Consiliului.

(3) În conformitate cu alineatul (1) din secțiunea E din Decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene9, orice stat membru poate solicita președintelui Consiliului European ca un aspect referitor la aplicarea deciziei respective să fie discutat în cadrul Consiliului European.

(4) Prezenta decizie nu aduce atingere modalităților de vot specifice convenite de reprezentanții celor 28 de state membre, reuniți în cadrul Consiliului la 18 decembrie 201310, privind adoptarea deciziilor de către Consiliu în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului11.

(5) În aplicarea prezentei decizii și, în special, cu privire la termenul rezonabil pentru a permite Consiliului să discute chestiunea în cauză, ar trebui să se țină cont de eventuala urgență a situațiilor,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1(1) În cazul în care, în ceea ce privește actele legislative

pentru care se aplică secțiunea A din Decizia șefilor de stat sau de guvern, a căror adoptare este supusă votului tuturor membrilor Consiliului, cel puțin un membru al Consiliului care nu participă la uniunea bancară își exprimă opoziția motivată față de adoptarea unui astfel de act de către Consiliu cu majoritate calificată, Consiliul discută chestiunea respectivă. Statul membru în cauză își justifică opoziția prin indicarea modului în care proiectul

8 Decizia 2009/857/CE a Consiliului din 13 decembrie 2007 referitoare la punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană și a articolului 238 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene între 1 noiembrie 2014 și 31 martie 2017, pe de o parte, și începând cu 1 aprilie 2017, pe de altă parte (JO L 314, 1.12.2009, p. 73).

9 Decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene (JO C ..., …2016, p. ...).

10 Declarația din 18 decembrie 2013 al reprezentanților celor 28 de state membre, reuniți în cadrul Consiliului, documentul nr. 18137/13.

11 Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).

73

Consiliul European subliniază importanța unui sistem comercial multilateral robust și reglementat, precum și necesitatea de a încheia acorduri comerciale și de investiții bilaterale ambițioase cu țările terțe, într-un spirit de reciprocitate și de beneficii mutuale. În acest context, salută recentul acord la care s-a ajuns în cadrul OMC la Nairobi. Trebuie întreprinse acțiuni suplimentare în cadrul negocierilor cu SUA, Japonia și partenerii cheie din America Latină, în special Mercosur, și din regiunea Asia-Pacific. Comerțul trebuie să fie benefic pentru toți, consumatori, lucrători și operatori economici. Noua strategie comercială („Comerț pentru toți: către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”) este o componentă esențială.Consiliul European va monitoriza periodic evoluțiile și solicită Consiliului Afaceri Generale și Consiliului Competitivitate să evalueze în mod regulat progresele înregistrate cu privire la diferitele elemente prevăzute în prezenta declarație.

ANEXA IV

DECLARAȚIA COMISIEI EUROPENEprivind un mecanism de punere în aplicare a subsidiarității și un mecanism de punere în aplicare a reducerii sarciniiComisia va institui un mecanism de revizuire a corpusului legislativ existent al UE din perspectiva conformității acestuia cu principiul subsidiarității și proporționalității, pornind de la procesele existente și în vederea asigurării punerii în aplicare depline a acestui principiu.Comisia va stabili prioritățile pentru această revizuire, ținând seama de opiniile Parlamentului European, Consiliului și parlamentelor naționale.Comisia va propune un program de lucru până la sfârșitul anului 2016 și, ulterior, va prezenta rapoarte anuale Parlamentului European și Consiliului.Comisia este pe deplin angajată și își va continua eforturile de simplificare a legislației UE și de reducere a sarcinii de reglementare pentru operatorii economici din UE, fără a compromite obiectivele de politică, prin aplicarea Agendei 2015 pentru o mai bună reglementare, incluzând, în special, Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) al Comisiei. Reducerea birocrației în ceea ce privește antreprenoriatul, în special întreprinderile mici și mijlocii, rămâne un obiectiv general pentru noi toți în asigurarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă.Comisia, în cadrul platformei REFIT, va colabora cu statele membre și cu părțile interesate în vederea stabilirii unor ținte specifice la nivelul UE și la nivel național pentru reducerea sarcinii asupra întreprinderilor, mai ales în domeniile cele mai oneroase pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. După stabilirea țintelor, Comisia va monitoriza progresele realizate în raport cu acestea și va prezenta un raport anual Consiliului European.

Consiliul European subliniază valoarea enormă a pieței interne ca spațiu fără frontiere în interiorul căruia mărfurile, persoanele, serviciile și capitalul circulă liber. Aceasta reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii. În aceste vremuri de provocări economice și sociale, este nevoie să dăm un suf lu nou pieței interne și să o adaptăm pentru a ține pasul cu mediul nostru în continuă schimbare. Europa trebuie să își stimuleze competitivitatea internațională la toate nivelurile în ceea ce privește serviciile și produsele și în domenii cheie cum ar fi energia și piața unică digitală.Consiliul European îndeamnă toate instituțiile UE și statele membre să depună eforturi pentru o mai bună legiferare și pentru abrogarea legislației inutile, cu scopul de a spori competitivitatea UE, ținând totodată seama în mod corespunzător de necesitatea de a menține standarde ridicate pentru protecția consumatorilor, a lucrătorilor, a sănătății și a mediului. Acesta este un factor esențial pentru realizarea creșterii economice, stimularea competitivității și crearea de locuri de muncă.Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit asupra Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare. În acest context, este nevoie de o cooperare eficace cu scopul de a simplifica legislația Uniunii, precum și de a evita reglementarea excesivă și sarcinile administrative pentru cetățeni, administrații și întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurându-se, în același timp, îndeplinirea obiectivelor legislației.Trebuie să se pună accentul pe:• un angajament puternic pentru simplificarea reglementării

și reducerea sarcinii, inclusiv prin retragerea sau abrogarea legislației, după caz, și o mai bună utilizare a evaluării impactului și a evaluării ex post pe parcursul întregului ciclu legislativ, la nivelul UE și la nivel național. Aceste lucrări ar trebui să se bazeze pe progresele deja realizate în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT);

• eforturi mai mari de reducere a sarcinii globale de reglementare a UE, în special asupra IMM-urilor și microîntreprinderilor;

• stabilirea, acolo unde este fezabil, a unor obiective de reducere a sarcinii în sectoare-cheie, cu angajamente din partea instituțiilor UE și a statelor membre.

Consiliul European salută angajamentul Comisiei de a revizui în fiecare an succesul eforturilor Uniunii de simplificare a legislației, de evitare a reglementării excesive și de reducere a sarcinilor administrative ale întreprinderilor. Această revizuire anuală efectuată în sprijinul programului REFIT al Comisiei va include o analiză anuală a sarcinii și va examina, de asemenea, legislația UE existentă.De asemenea, Consiliul European solicită Consiliului să examineze revizuirile anuale efectuate de Comisie în temeiul declarației sale privind subsidiaritatea pentru a se asigura că acestea sunt urmate de acțiuni corespunzătoare în diferitele domenii de activitate ale Uniunii. Consiliul European invită Comisia să propună abrogarea măsurilor care sunt incompatibile cu principiul subsidiarității sau care impun o sarcină de reglementare disproporționată.

74

ANEXA VII

DECLARAȚIA COMISIEI EUROPENEprivind aspecte legate de utilizarea abuzivă a dreptului la libera circulație a persoanelorComisia ia act de Decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene, în special de secțiunea D.Comisia intenționează să adopte o propunere de completare a Directivei 2004/38 /CE privind dreptul la liberă circulație pentru cetățenii Uniunii în vederea excluderii, din sfera de aplicare a drepturilor la libera circulație, a resortisanților țărilor terțe care nu au avut o ședere legală prealabilă într-un stat membru înainte de a se fi căsătorit cu un cetățean al Uniunii sau care se căsătoresc cu un cetățean al Uniunii numai după ce cetățeanul Uniunii și-a stabilit reședința în statul membru gazdă. În consecință, în astfel de cazuri, legislația privind regimul străinilor a statului membru gazdă se aplică resortisantului țării terțe. Această propunere va fi prezentată după ce decizia menționată anterior va începe să producă efecte.În ceea ce privește situațiile de utilizare abuzivă în contextul intrării și șederii membrilor din afara UE ai familiilor cetățenilor mobili ai Uniunii, Comisia va clarifica următoarele:• Statele membre pot aborda cazuri specifice de utilizare

abuzivă a drepturilor la libera circulație de către cetățenii Uniunii care se întorc în statul membru de naționalitate cu un membru de familie provenind din afara UE atunci când șederea în statul membru gazdă nu s-a caracterizat printr-o efectivitate suficientă pentru a crea sau consolida viața de familie și a avut scopul de a se sustrage de la aplicarea normelor naționale privind imigrația.

• Noțiunea de căsătorie de conveniență – care nu este protejată în temeiul dreptului Uniunii – acoperă, de asemenea, o căsătorie care este menținută pentru a beneficia de un drept de ședere de către un membru de familie care nu este resortisant al unui stat membru.

Comisia va clarifica, de asemenea, faptul că statele membre pot lua în considerare conduita anterioară a unei persoane pentru a stabili dacă conduita unui cetățean al Uniunii reprezintă o amenințare „actuală” pentru ordinea sau siguranța publică. Acestea pot acționa pe motive de ordine publică sau de siguranță publică chiar și în absența unei condamnări penale anterioare, pe motive preventive, dar specifice persoanei vizate. De asemenea, Comisia va clarifica noțiunile de „motive grave de ordine publică sau siguranță publică” și „motive imperative de siguranță publică”. În plus, cu ocazia unei viitoare revizuiri a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație pentru cetățenii Uniunii, Comisia va examina limitele aferente acestor noțiuni.Aceste clarificări vor fi dezvoltate într-o comunicare care va oferi orientări cu privire la aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește libera circulație a cetățenilor Uniunii.

ANEXA V

DECLARAȚIA COMISIEI EUROPENEprivind indexarea prestațiilor pentru copii exportate în alt stat membru decât cel în care își are reședința lucrătorulComisia va face o propunere de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului13 privind coordonarea sistemelor de securitate socială pentru a oferi statelor membre, în ceea ce privește exportul de prestații pentru copii în alt stat membru decât cel în care își are reședința lucrătorul, o opțiune de a indexa respectivele prestații în funcție de condițiile din statul membru în care copilul își are reședința.Comisia este de părere că aceste condiții includ standardul de viață și nivelul de prestații pentru copii aplicabile în respectivul stat membru.

ANEXA VI

DECLARAȚIA COMISIEI EUROPENEprivind mecanismul de salvgardare menționat la secțiunea D punctul 2 litera (b) din Decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii EuropeneÎn ceea ce privește secțiunea D punctul 2 litera (b) din Decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene, Comisia Europeană va prezenta o propunere de modificare a Regulamentului 492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii, pentru a prevedea un mecanism de salvgardare, înțelegându-se că acesta poate fi utilizat și va fi utilizat și, prin urmare, va constitui o soluție la preocupările Regatului Unit în legătură cu af luxul excepțional de lucrători provenind din alte state ale Uniunii Europene pe care l-a înregistrat în ultimii ani.Comisia Europeană consideră că informațiile care i-au fost furnizate de Regatul Unit, în special faptul că nu a utilizat pe deplin perioadele de tranziție privind libera circulație a lucrătorilor care au fost prevăzute în actele de aderare recente, arată că tipul de situație excepțională pe care mecanismul de salvgardare propus este menit să îl acopere există în prezent în Regatul Unit. În consecință, Regatul Unit ar putea, în mod justificat, să solicite declanșarea mecanismului, preconizând obținerea aprobării.

13 Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1).

75

• colaborarea cu Turcia la orice inițiativă comună de îmbunătățire a condițiilor umanitare în interiorul Siriei care ar permite populației locale și refugiaților să trăiască în zone care să fie mai sigure.Președintele Consiliului European va promova aceste propuneri și va stabili detaliile cu partea turcă înaintea Consiliului European din martie. Aceste lucrări vor respecta dreptul european și internațional.Șefii de stat sau de guvern din UE au discutat, de asemenea, cu prim-ministrul Turciei situația mass-mediei din Turcia.

2. Mai mult, șefii de stat sau de guvern au reamintit faptul că, în cadrul reuniunii sale din 18-19 februarie, Consiliul European a hotărât să revină la o situație în care toți membrii spațiului Schengen aplică integral Codul frontierelor Schengen, ținând seama de caracteristicile specifice ale frontierelor maritime, și să pună capăt abordării de tip „liberă trecere”. Fluxurile neregulamentare de migranți de pe ruta Balcanilor de Vest au ajuns din acest moment la final.

3. Pentru ca această abordare să fie durabilă, sunt necesare măsuri în următoarele direcții:

a) sprijinirea Greciei în acest moment dificil și depunerea tuturor eforturilor pentru a contribui la gestionarea situației care a apărut ca urmare a acestei evoluții. Aceasta este o responsabilitate a UE la nivel colectiv, care necesită mobilizarea rapidă și eficientă a tuturor mijloacelor și resurselor UE disponibile și a contribuțiilor statelor membre;

b) oferirea unui răspuns imediat și eficace la situația umanitară foarte dificilă care evoluează rapid pe teren. Comisia va acorda imediat sprijin de urgență, în strânsă cooperare cu Grecia, cu alte state membre și cu organizații neguvernamentale, pe baza atât a unei evaluări a nevoilor, realizată de Comisie și de Grecia, cât și a unui plan de urgență și de răspuns. În acest context, șefii de stat sau de guvern salută propunerea Comisiei privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul UE și invită Consiliul să o adopte înainte de Consiliul European din martie, extinzând astfel gama de instrumente financiare care pot fi folosite; aceștia invită autoritatea bugetară să ia toate măsurile ulterioare necesare;

c) acordarea unei asistențe suplimentare Greciei în gestionarea frontierelor externe, inclusiv a celor cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și cu Albania, și în asigurarea unei funcționări adecvate a hotspoturilor, presupunând identificarea, înregistrarea și controale de securitate în proporție de 100 %, și punerea la dispoziție a unor capacități de primire suficiente. Frontex va lansa

1. În urma întâlnirii cu prim-ministrul Davutoğlu, șefii de stat sau de guvern din UE au abordat situația migrației, în special în ceea ce privește ruta Balcanilor de Vest. Aceștia au salutat discuția purtată cu prim-ministrul turc pe tema relațiilor UE-Turcia și a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a planului comun de acțiune. Turcia și-a confirmat angajamentul referitor la punerea în aplicare a acordului bilateral de readmisie Grecia-Turcia privind acceptarea returnării rapide a tuturor migranților care nu au nevoie de protecție internațională și care se deplasează în Grecia dinspre Turcia și reprimirea tuturor migranților în situație neregulamentară reținuți în apele turcești.Șefii de stat sau de guvern au căzut de acord că este nevoie de acțiuni curajoase pentru a închide rutele de introducere ilegală de migranți, pentru a contracara modul de acțiune al persoanelor care introduc ilegal migranți, pentru a proteja frontierele noastre externe și pentru a pune capăt crizei migrației din Europa. Trebuie să rupem legătura dintre urcarea la bordul unei ambarcațiuni și obținerea șederii în Europa.Din acest motiv, șefii de stat sau de guvern au subliniat importanța activității NATO în Marea Egee, care a devenit operațională astăzi. Aceștia au făcut apel la toți membrii NATO să o sprijine în mod activ. Totodată, au salutat călduros propunerile suplimentare prezentate astăzi de Turcia în vederea abordării chestiunii migrației. Aceștia au convenit să colaboreze pe baza principiilor conținute de propunerile respective, și anume:

• returnarea tuturor migranților noi în situație neregulamentară care ajung în insulele elene dinspre Turcia, costurile fiind suportate de UE;

• relocarea, pentru fiecare sirian sosit din insulele elene care este readmis de Turcia, a unui alt sirian din Turcia în statele membre ale UE, în cadrul angajamentelor existente;

• accelerarea punerii în aplicare a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor împreună cu toate statele membre, în vederea ridicării cerințelor privind vizele pentru cetățenii turci cel târziu până la sfârșitul lunii iunie 2016;

• accelerarea plății celor 3 miliarde EUR alocate inițial pentru a asigura finanțarea unui prim set de proiecte înainte de sfârșitul lunii martie și pentru a decide cu privire la finanțarea suplimentară pentru instrumentul de asistență pentru sirieni;

• pregătirea deciziei cu privire la deschiderea de noi capitole în cadrul negocierilor de aderare cât mai curând posibil, pe baza concluziilor Consiliului European din octombrie 2015;

REUNIUNEA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN UE CU TURCIA —

7 MARTIE 2016

Declarație

76

g) punerea în aplicare a actualelor angajamente de relocare și continuarea activității privind un program credibil de admisie umanitară pe bază de voluntariat în colaborare cu Turcia;

h) luarea, de îndată, a tuturor măsurilor necesare cu privire la deschiderea oricăror rute noi și accelerarea luptei împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți;

i) continuarea, cu prioritate, a tuturor acțiunilor din foaia de parcurs a Comisiei intitulată „Înapoi la Schengen”, pentru a pune capăt controalelor temporare la frontierele interne și pentru a restabili funcționarea normală a spațiului Schengen înainte de sfârșitul anului.Acest document nu stabilește niciun angajament nou pentru statele membre în ceea ce privește transferul și relocarea.

4. Acestea sunt măsuri urgente care trebuie luate în contextul situației actuale de pe teren și care ar trebui reexaminate în permanență. Consiliul European va reveni la dosarul migrației, sub toate aspectele acestuia, în cadrul Consiliului European din martie, pentru a continua consolidarea punerii în aplicare europene comune a strategiei noastre cuprinzătoare privind migrația.

cât mai curând posibil un nou apel pentru agenți invitați naționali, iar toate statele membre ar trebui să răspundă pe deplin până la 1 aprilie cel târziu. Europol va trimite rapid agenți invitați la toate hotspoturile, pentru a consolida controalele de securitate și pentru a sprijini autoritățile elene în lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți;

d) acordarea de sprijin Greciei în asigurarea returnării cuprinzătoare, de amploare și rapidă către Turcia a tuturor migranților în situație neregulamentară care nu au nevoie de protecție internațională, pe baza acordului de readmisie Grecia-Turcia și, de la 1 iunie, a acordului de readmisie UE-Turcia;

e) accelerarea substanțială a punerii în aplicare a procesului de transfer pentru a atenua sarcina grea care afectează în prezent Grecia. EASO va lansa un nou apel pentru expertiză națională pentru a sprijini sistemul de azil din Grecia și toate statele membre ar trebui să răspundă rapid și pe deplin. De asemenea, statele membre sunt invitate să furnizeze mai multe locuri de transfer în regim de urgență. Comisia va raporta lunar către Consiliu cu privire la îndeplinirea angajamentelor de transfer;

f) continuarea cooperării strânse cu țările din Balcanii de Vest din afara UE și furnizarea oricărui tip de asistență necesară;

77

cereri fiind în prezent mai mare decât numărul de oferte, după cum se arată în raportul Comisiei din 16 martie, statele membre ar trebui să ofere rapid mai multe locuri, în conformitate cu angajamentele existente.

3. Consiliul European ia act de Comunicarea Comisiei „Următoarele etape operaționale ale cooperării dintre UE și Turcia în domeniul migrației”, în special în ceea ce privește modul în care o cerere de azil din partea unui migrant care traversează din Turcia în Grecia poate fi declarată inadmisibilă, pe baza conceptului de „prima țară de azil” sau de „țară terță sigură”, în conformitate cu dreptul european și internațional.

4. Consiliul European reiterează faptul că Declarația UE-Turcia nu instituie niciun nou angajament asupra statelor membre în ceea ce privește transferul și relocarea.

5. UE reiterează faptul că se așteaptă ca Turcia să respecte cele mai înalte standarde în materie de democrație, stat de drept, respectarea libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare.

6. Consiliul European își reafirmă sprijinul pentru Iordania și Liban. Acesta solicită plata promptă a angajamentelor și finalizarea pacturilor UE pentru a consolida sprijinul acordat refugiaților și comunităților gazdă din ambele țări.

7. Consiliul European solicită consolidarea cooperării cu țările din Balcanii de Vest în ceea ce privește abordarea crizei migrației și contribuția la obiectivele Consiliului European.

8. Ca urmare a concluziilor sale din februarie 2016, Consiliul European invită Banca Europeană de Investiții să prezinte la reuniunea sa din luna iunie o inițiativă concretă destinată mobilizării rapide a unei finanțări suplimentare în sprijinul creșterii durabile, al infrastructurii vitale și al coeziunii sociale în vecinătatea sudică și în țările din Balcanii de Vest.

9. Consiliul European este extrem de vigilent în ceea ce privește posibile noi rute pentru migranții în situație neregulamentară și solicită adoptarea oricăror măsuri care pot deveni necesare în acest sens. În acest context, lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți rămâne esențială pretutindeni și prin toate mijloacele adecvate. UE își afirmă disponibilitatea pentru sprijinirea guvernului de uniune națională, ca fiind singurul guvern legitim al Libiei, inclusiv, la cererea acestuia de a reinstaura stabilitatea, de a combate terorismul și de a gestiona migrația în zona mediteraneeană centrală.

I. MIGRAȚIE1. Consiliul European confirmă strategia sa cuprinzătoare

pentru a aborda criza migrației. Mai multe elemente ale răspunsului nostru european comun sunt astăzi în vigoare și produc rezultate. Lucrările privind alte elemente sunt continuate cu perseverență, astfel încât să poată fi puse în aplicare cât mai curând posibil. Se va acorda în continuare prioritate recâștigării controlului asupra frontierelor noastre externe.

2. În urma deciziilor luate de șefii de stat sau de guvern la 7 martie, precum și în contextul Planului comun de acțiune UE-Turcia și al extinderii sale, Consiliul European lansează un apel la:

• intensificarea lucrărilor cu privire la hotspoturi; s-au înregistrat progrese mari în direcția operaționalizării depline a tuturor hotspoturilor și a creșterii capacităților de primire; acest efort ar trebui continuat, cu asistență deplină din partea UE, incluzând acordarea de sprijin pentru structurile de azil ale Greciei;

• utilizarea tuturor mijloacelor posibile în sprijinul capacității Greciei în ceea ce privește returnarea migranților în situație neregulamentară către Turcia în contextul Protocolului de readmisie Grecia-Turcia și al Acordului de readmisie UE-Turcia cu începere de la 1 iunie 2016. Statele membre își afirmă disponibilitatea de a furniza Greciei mijloacele necesare în termen scurt, inclusiv polițiști de frontieră, experți în materie de azil și interpreți. Consiliul European solicită Comisiei să coordoneze întregul sprijin necesar pentru Grecia, pentru punerea în aplicare deplină a declarației UE-Turcia, precum și să elaboreze un plan operațional. Comisia va coordona și va organiza, împreună cu statele membre și cu agențiile, structurile de sprijin necesare pentru punerea în aplicare eficientă a acestuia. Comisia va raporta cu regularitate Consiliului cu privire la punerea în aplicare;

• sprijinul de urgență care urmează să fie acordat pentru a ajuta Grecia să facă față situației umanitare. Adoptarea rapidă a Regulamentului privind furnizarea sprijinului de urgență reprezintă un pas important în această privință. Proiectul de buget rectificativ prezentat de Comisie ar trebui să fie adoptat fără întârziere. Statele membre sunt invitate să aducă imediat contribuții suplimentare în cadrul mecanismului de protecție civilă, precum și să ofere asistență umanitară bilaterală;

• accelerarea procesului de transfer din Grecia, inclusiv efectuarea controalelor de securitate necesare; numărul de

CONSILIUL EUROPEAN — 17-18 MARTIE 2016

Concluzii

78

14. Consiliul European ia notă de situația fermierilor, în special în sectoarele produselor lactate și cărnii de porc, care sunt grav afectate de scăderea prețurilor. Acesta invită Comisia să acționeze rapid în ceea ce privește rezultatul reuniunii Consiliului (Agricultură) din 14 martie. Consiliul European va urmări îndeaproape evoluția acestui sector de o importanță atât de mare pentru Europa.

15. Consiliul European remarcă faptul că Comisia are intenția de a publica în curând o comunicare pe tema unui plan de acțiune privind TVA. Acesta salută intenția Comisiei de a include propuneri privind o f lexibilitate sporită pentru statele membre în ceea ce privește cote reduse de TVA, ceea ce ar oferi statelor membre opțiunea cotei zero de TVA pentru articole sanitare.

III. CLIMĂ ȘI ENERGIE16. Consiliul European salută prezentarea de către Comisie a pachetului privind securitatea energetică, precum și a comunicării intitulate „Calea de urmat după Acordul de la Paris”. Acesta încurajează legiuitorii să acorde prioritate continuării lucrărilor referitoare la propunerile de consolidare a securității energetice a UE, având ca punct de plecare concluziile sale anterioare și strategiile relevante aprobate de Consiliul European. Consiliul European a reamintit, de asemenea, importanța unei piețe a energiei interconectate și pe deplin funcționale. Pe baza comunicării privind schimbările climatice, Consiliul European subliniază angajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel intern și de a majora ponderea energiilor din surse regenerabile, precum și de a spori eficiența energetică, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European în octombrie 2014. Adaptarea legislației în vederea punerii în aplicare a acestui cadru rămâne o prioritate. Consiliul European invită Comisia să prezinte în scurt timp toate celelalte propuneri relevante în acest scop în vederea demarării rapide a procesului legislativ. Consiliul European așteaptă cu interes semnarea Acordului de la Paris la 22 aprilie la New York și subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană și statele sale membre să poată ratifica Acordul de la Paris cât mai curând posibil și în timp util astfel încât să devină părți la acord începând de la data intrării sale în vigoare.

10. Consiliul European reafirmă concluziile sale anterioare privind diferitele elemente ale strategiei cuprinzătoare și se declară mulțumit de progresele înregistrate în ceea ce privește propunerea „Paza europeană de frontieră și de coastă”, care ar trebui adoptată cât mai curând posibil. De asemenea, vor fi continuate lucrările privind viitoarea arhitectură a politicii UE în materie de migrație, inclusiv Regulamentul Dublin.

II. LOCURI DE MUNCĂ, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI COMPETITIVITATE

11. Pentru a orienta discuțiile Consiliului pe tema semestrului european din 2016, Consiliul European a aprobat domeniile prioritare de politici ale analizei anuale a creșterii: relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale în vederea modernizării economiilor noastre și practicarea de politici fiscale responsabile. Statele membre vor ref lecta aceste priorități în viitoarele lor programe naționale de reformă și, respectiv, în programele de stabilitate sau de convergență. Astfel de politici vor contribui la punerea redresării economice actuale pe o bază mai durabilă și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Consiliul European ia act de consultarea realizată de Comisie cu privire la aspecte sociale și subliniază importanța bunei funcționări a piețelor muncii și a sistemelor de asistență socială.

12. Cu ocazia reuniunii sale din iunie, Consiliul European va discuta despre progresele înregistrate în direcția finalizării uniunii economice și monetare. Acesta va adopta de asemenea o agendă pentru punerea în aplicare a tuturor aspectelor pieței unice, inclusiv punerea în aplicare a strategiilor Comisiei privind piața unică, piața unică digitală și uniunea piețelor de capital, cu scopul de a exploata pe deplin potențialul de creștere economică și de productivitate neexploatat al pieței unice.

13. Având în vedere situația dificilă din sectorul siderurgic european, în contextul unei supracapacități la nivel mondial, Consiliul European invită Consiliul să examineze rapid comunicarea Comisiei în vederea adoptării de măsuri ferme ca răspuns la această provocare.

79

ordinea publică. Migranții care sosesc pe insulele grecești vor fi înregistrați corespunzător și orice cerere de azil va fi prelucrată în mod individual de autoritățile grecești în conformitate cu Directiva privind procedurile de azil, în cooperare cu UNHCR. Migranții care nu fac cerere de azil sau ale căror cereri s-a stabilit că sunt nefondate sau inadmisibile în conformitate cu directiva menționată vor fi returnați în Turcia. Turcia și Grecia, asistate de instituțiile și agențiile UE, vor lua măsurile necesare și vor conveni asupra oricăror înțelegeri bilaterale necesare, inclusiv asupra prezenței oficialilor turci pe insulele grecești și a oficialilor greci în Turcia începând cu 20 martie 2016, pentru a asigura rolul legătură și a facilita astfel funcționarea fără sincope a acestor înțelegeri. Costurile aferente operațiilor de returnare a migranților af lați în situație neregulamentară vor fi suportate de UE.

2) Pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU. Va fi instituit un mecanism, cu asistență din partea Comisiei, a agențiilor UE și a altor state membre, precum și a UNHCR, pentru a asigura punerea în practică a acestui principiu cu începere de la data demarării returnărilor. Se va acorda prioritate migranților care nu au intrat sau nu au încercat să intre neregulamentar în UE în trecut. De partea UE, relocarea în cadrul acestui mecanism va avea loc, într-o primă etapă, prin îndeplinirea angajamentelor asumate de statele membre în concluziile reuniunii reprezentanților guvernelor statelor membre din cadrul Consiliului din 20  iulie 2015, 18  000 de locuri fiind încă disponibile pentru relocare în temeiul acestor angajamente. Se va răspunde la orice noi nevoi de relocare printr-o înțelegere voluntară similară, în limita a 54 000  de  persoane suplimentare. Membrii Consiliului European salută intenția Comisiei de a propune o modificare a deciziei privind relocarea din 22 septembrie 2015, astfel încât să fie posibilă compensarea oricărui angajament de relocare asumat în cadrul respectivei înțelegeri din locurile nealocate în temeiul respectivei decizii. În cazul în care aceste acorduri nu îndeplinesc obiectivul de oprire a migrației neregulamentare, iar numărul returnărilor se apropie de cifrele menționate anterior, acest mecanism va fi revizuit. În cazul în care numărul returnărilor depășește cifrele prevăzute anterior, acest mecanism va fi suspendat.

3) Turcia va lua toate măsurile necesare pentru prevenirea deschiderii de noi rute de migrație ilegală, pe mare sau pe uscat, dinspre Turcia către UE și va coopera cu statele învecinate, precum și cu UE în acest sens.

Membrii Consiliului European s-au reunit astăzi cu omologul lor turc. A fost cea de a treia reuniune din noiembrie 2015 până astăzi, dedicată aprofundării relațiilor dintre Turcia și UE, precum și abordării crizei migrației.Membrii Consiliului European și-au exprimat cele mai sincere condoleanțe adresate poporului turc în urma atentatului cu bombă de duminică de la Ankara. Aceștia au condamnat cu fermitate acest act atroce și și-au reiterat sprijinul continuu în lupta contra terorismului sub toate formele sale.Turcia și Uniunea Europeană și-au reconfirmat angajamentul față de punerea în aplicare a planului lor de acțiune comun, activat la 29 noiembrie 2015. S-au realizat deja progrese însemnate, printre care: deschiderea de către Turcia a pieței muncii pentru sirienii af lați sub protecție temporară, introducerea de noi cerințe în materie de vize pentru sirieni și alte naționalități, accelerarea eforturilor în materie de securitate de către paza de coastă și poliția din Turcia și schimbul amplificat de informații. Mai mult, Uniunea Europeană a început efectuarea de plăți din suma de 3 miliarde EUR a Instrumentului pentru refugiații din Turcia, destinate unor proiecte concrete, iar lucrările pe tema liberalizării vizelor și cele din cadrul dezbaterilor pe tema aderării au avansat, inclusiv în ceea ce privește deschiderea Capitolului 17 în luna decembrie a anului trecut. La 7 martie 2016, Turcia a convenit, de asemenea, să accepte returnarea rapidă a tuturor migranților care nu au nevoie de protecție internațională și care traversează frontiera dinspre Turcia în Grecia și să preia toți migranții af lați în situație neregulamentară care sunt interceptați în apele teritoriale turcești. Turcia și UE au fost, de asemenea, de acord să continue accelerarea luării de măsuri împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și au salutat stabilirea activității NATO în Marea Egee. În același timp, Turcia și UE recunosc că sunt necesare noi eforturi rapide și hotărâte.Pentru a contracara modelul de afaceri folosit de persoanele care introduc ilegal migranți și a oferi migranților o alternativă la a-și pune viața în pericol, UE și Turcia au decis astăzi să pună capăt migrației neregulamentare dinspre Turcia către UE. Pentru a atinge acest scop, acestea au convenit asupra următoarelor puncte de acțiune suplimentare:1) Toți noii migranți af lați în situație neregulamentară care

traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. Aceasta se va realiza în deplină conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional, fiind astfel exclus orice tip de expulzare colectivă. Toți migranții vor fi protejați în conformitate cu standardele internaționale relevante și cu respectarea principiului nereturnării. Este vorba de o măsură temporară și extraordinară, care este necesară pentru a pune capăt suferinței umane și a restabili

REUNIUNEA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN UE CU TURCIA —

18 MARTIE 2016

Declarație

80

momentul în care aceste resurse sunt pe punctul de a fi utilizate integral și cu condiția ca angajamentele descrise mai sus să fie respectate, UE va mobiliza finanțare suplimentară pentru instrument, în valoare de alte 3 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2018.

7) UE și Turcia au salutat activitatea în desfășurare privind modernizarea uniunii vamale.

8) UE și Turcia și-au reconfirmat angajamentul în favoarea revigorării procesului de aderare, astfel cum figurează în declarația lor comună din 29 noiembrie 2015. Acestea au salutat deschiderea capitolului 17 la 14 decembrie 2015 și au decis, ca etapă următoare, deschiderea capitolului 33 în timpul președinției neerlandeze. Acestea au salutat prezentarea de către Comisie a unei propuneri în acest sens în aprilie. Activitatea de pregătire pentru deschiderea altor capitole va continua într-un ritm accelerat, fără a aduce atingere pozițiilor statelor membre în conformitate cu normele existente.

9) UE și statele sale membre vor conlucra cu Turcia la orice demers comun pentru a îmbunătăți condițiile umanitare din interiorul Siriei, în special în anumite zone de lângă granița turcă, prin care s-ar permite populației locale și refugiaților să trăiască în zone care vor fi mai sigure.Se va avansa în paralel în privința tuturor acestor elemente, care vor fi monitorizate în comun cu o frecvență lunară.UE și Turcia au decis să se reunească din nou, în funcție de necesități, în conformitate cu declarația comună din 29 noiembrie 2015.

4) Odată ce trecerile neregulamentare ale frontierei dintre Turcia și UE vor fi încetat sau, cel puțin, vor fi fost reduse în mod semnificativ și sustenabil, va fi activat un sistem de admisie umanitară pe bază de voluntariat. Statele membre ale UE vor contribui la acest sistem pe bază voluntară.

5) Se va accelera aducerea la îndeplinire a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor în raport cu toate statele membre participante, în vederea eliminării cerințelor privind vizele pentru cetățenii turci până cel târziu la sfârșitul lunii iunie 2016, cu condiția respectării tuturor criteriilor. În acest scop, Turcia va lua măsurile necesare pentru îndeplinirea cerințelor rămase pentru a permite Comisiei să prezinte, în urma evaluării necesare a îndeplinirii criteriilor, o propunere adecvată până la sfârșitul lunii aprilie, pe baza căreia Parlamentul European și Consiliul să poată lua o decizie finală.

6) UE, în strânsă cooperare cu Turcia, va accelera în continuare plata celor 3 miliarde EUR alocați inițial în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia și va asigura finanțarea unor proiecte suplimentare destinate persoanelor care beneficiază de un regim de protecție temporară, identificate cu ajutorul unei contribuții rapide din partea Turciei, înainte de sfârșitul lunii martie. Va fi identificată în comun, in termen de o săptămână, o primă listă de proiecte concrete pentru refugiați, în special în domeniul costurilor legate de sănătate, educație, infrastructură, alimentație și al altor costuri ale vieții care pot fi finanțate cu ușurință din cadrul instrumentului. În

81

solidaritate față de Belgia și sunt hotărâte să facă față acestei amenințări împreună cu toate mijloacele necesare.Acest ultim atac nu face decât să ne întărească hotărârea de a apăra valorile europene și toleranța față de atacurile intoleranților. Vom fi uniți și fermi în lupta împotriva urii, a extremismului violent și a terorismului.

Uniunea Europeană plânge victimele atacurilor teroriste de astăzi de la Bruxelles. A fost un atac asupra societății noastre democratice deschise.Instituțiile noastre europene comune se af lă la Bruxelles, datorită generozității Guvernului Belgiei și a poporului belgian. Uniunea Europeană și statele sale membre sunt ferme în sentimentul de

DECLARAȚIA COMUNĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN UE ȘI A LIDERILOR

INSTITUȚIILOR UE CU PRIVIRE LA ATACURILE TERORISTE DE LA BRUXELLES —

22 MARTIE 2016

Fotografii de pe copertă:

Stânga sus: Liderii europeni la reuniunea Consiliului European, martie 2016Stânga jos: Liderii mondiali la reuniunea G7 din Elmau, Germania, iunie 2015Dreapta: Donald Tusk în Georgia, iunie 2015

Referințele fotografiilor

© Uniunea Europeană

Pagina 7: Salvare pe mare: © Francesco Malavolta, Frontex

Pagina 16: Rafinărie: © Cobalt / Fotolia.com Navă pentru transportul gazelor: © Carabay / Fotolia.com

Pagina 17: Turnul Eiffel: © Patrick Kovarik / AFP Turbină eoliană: © Pixinoo / Fotolia.com

Pagina 20: Raliul de la Rennes: © Jean-Francois Monier / AFP

Rue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËTel. +32 (0)2 281 61 11www.consilium.europa.eu

Print PDFISBN 978-92-824-5601-9 ISBN 978-92-824-5608-8ISSN 1977-3285 ISSN 2363-2992doi:10.2860/431759 doi:10.2860/282027QC-AO-15-001-RO-C QC-AO-15-001-RO-N