Upload
others
View
21
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
SANDA GOLOPE,NTIA
CONSTANTIN BRAILOIUSAU DES PRE GLO BALTZARE,A
ETNOM UZICOLOGIEI
Spn*lugrrn2016
CUPRINS
CuvAnt inainte I 7
Abrevieri / 17
Constantin Briiloiu sau despre globalizarea
etnomuzicologiei (2001) / 21
1942: Cercetdri muzicale la romhni dln afara Rornkniei I 25
1946-1947: A reueni sAu nu in Romdnia I 33
1950-1951: Cum n-a ajuns Constantin Brd'iloiuin.Statele Unite I 57
1958: (/n raport de actiuitate sAu un testament yiinyifcal lui Constantin Brd.iloiu? I 84
Dimensiunea general semiotici a etnomuzicologieilui Constantin Briiloiu (1986) I 95
Constantin Briiloiu et les universatx pragmatiques (1979) I 109
inregistrarile la est de Bugale lui Constantin Briiloiu Q0A6) I l2l
5l
Cuprins
Constantin Briiloiu ) GenBve: 1944-1945 (1992) I l3I
L'aprds-guerre des doubles exils: Constantin Bri"iloiui Gendve entre 1945 er.1948 (1993) I 165
ADDENDA I 207
The Semiotic Dimension of Constantin Bri"iloiu's StructuralEthnomusicology (1986) I 209
Harry Brauner citre Anton Golopengia 13.4.t9331 (2004) I 223
The Parisian Discovery of Harry Brauner (2005) I 233
TLUSTRATTT I 245
Lista ilustragiilor I 253
6
CONSTANTIN BRAILOIUSAU DESPRE
GLO BALIZAREA ETNO M U ZTCOLO GI EI
Cunoasterea lui C. Briiloiu, fhcuti posibili prin publicareaOpere-lor de catre E. Comigell, prin tipirirea in Elvetia, de citre
Gilbert Rouget, a unei antologii selective traduse ulterior in
engleziz precum ;i prin bibliografiile si studiile solide ale unorL. Aubert, B. Kremenli.tr J.-J.Nattiez, G. Rouget, A. Schaeffner,
Ulpiu Vlad3 intre mulgi algii, nu a iqit inc5. deplin din faza
1. Cf. C. Brd.iloiu, Opere/Oeuures | (1967); II (1969); Iil (1974); IY(1979); V (1981); \'I (1998). Texte reunite, traduse si prefalate de EmiliaComigel, Bucuresti: Editura Muzicali a Uniunii Compozitorilor din R.P.R.
2. Cf. C. Brailoiu, Probllmes d'ethnomusicologie, textes r6unis et prdfacdspar Gilbert Rouget, GenBve: MinkoffReprints, 1973;9i C. Brailoiu, Problemsof Ethnomusicology, Cambridge University Press, 1984.
3. Cf. L. Aubert, La qutte de I'intemporel. Constantin Brailoiu et lesArchiues internationales de musique populaire, ,,BtIletin annuel", vol.27,1985,Gendve: Mus6e d'ethnographie; B. Kremenliev, Brailoiu Constantin. Probllmes
,r1
SANDA GOLOPENTIA
acumulirilor de date, mai cu seama in legi"turi cu cea de a doua
pafte a viegii gi activititii sale, in care C. Briiloiu ,,rimAne" laGeneva, ,,trece" la Paris, plinuieste un exil american care nu se
va realiza si penduleazi, pina la sflrsir intre Franta si Elvetia, ,,ale-gAnd" si moari in cea din urmi.
in cele ce urmeazi., am ales sl vorbim despre patru momenteale exilului lui Constantin Briiloiu, care marcheaziin opera cer-cetitorului, pe de o parte, extinderea metodologiei cercetirilor de
teren de la cultura tradigionali rom6.neasci" la un numir conside-rabil de alte culturi - occidentale sau non-occidentale -, iar, pede alti parte, o contribugie teoretici. de pionierat la dezvoltareastructuralismului etnomuzicologic gi, ulterior, a unei semiotici
d'ethnomusicologie, ,,Yearbook of the International Folk Music Council", vol.8, p. 125-138; Jean-Jacques Nattiez, Brailoiu: A S*ucturalist and ComparatistCollector. A Connibution to the History of Ethnomusicology/ Brailoiu, collecteur,comparatiste et structuraliste. Contribution i l'histoire de l'ethnomusicologie(in) La Collection Universelle de Musique populaire enregistr6e/ The\7orld Collection of Recorded Folk Music 6dit6e parl edited by ConstantinBrailoiu (1951-1958). R66dition int6grale, Gendve: Archives Internationalesde Musique Populaire/ International Archives of Folk Music, Mus6ed'ethnographie, 7984 (cu o prefati la edigia originali de Ernest Ansermer si oIntroducere de Laurent Aubert); G. Rouget, Preface (in) C. Brailoiu (1973),p. WI-XWII; A. Schaeffner, Bibliographie des trauaux de Constantin Brailoiu,,,Revue de musicologie", vol. XUII, 1959, p.3-27; Ulpiu Vlad, BibliografeConstantin Br,iiloiu, ,,Revista de etnografie si folclor", tomd 24, 1979,nr. 1, p. 89-104. Publicat in ,,Cercetiri muzicale" II (1970), p. 15-27,Omagiu Constantin Brdiloiu regrupeazi contribuqii semnare de V. Giuleanu,I. D. Chirescu, H. H. Stahl, Z. Vancea, E. Comisel, V Dinu, L. S. Georgescu,E. M. Nestor, C. Delavrancea, M. G. Andricu, O. Varga, G. Ciobanu,T. Alexandru, F. Georgescu, C. Bugeanu, V Cosma, D. Smintinescu EiC. Mereg.
lzzI
Constantin Briiloiu sau despre globalizarea etnomuzicologiei
etnomuzicologice. Primul moment, care anunti" trecerea sprestudii etnomuzicologice depisind granitele RomAniei, este cel al
culegerii efectuate in 1942 printre romAnii de dincolo de Bug.il ptrt.m adAnci grarie unor documente aflate in Arhiua -fo*i-liei Golopenyia. N doilea moment, in care, aflAndu-se in 1944IaGeneva in vederea organizdrii unei expozitii de icoane pe sdcliromA.nesti, Briiloiu oscileaza indoit pAna in anul 1948 intre pre-lungirea oficiali a sejurului in strainitate si definitivatul exilului,este evocat pe baza unei declaratii in ancheti a lui A. Golopentia,
a unui schimb inedit de scrisori intre C. Briiloiu si A. Golopentia
;i a copiei unei scrisori de recomandare a lui Constantin Brii-loiu pe care Anton Golopentia a trimis-o lui Gregorzy Frumkin,redactorul de la Genevaal Buletinu/ui statistic al Nayiunilor (Jnite.
Cu exceptia celor trei scrisori adresate de Anton Golopentia lui
Constantin Brailoiu, care se gisesc in fondul ,,Constantin Bri"i-loiu" al Casei RomAnegti de la Paris, toate celelalte documenteamintite se afli in Arhivele S.R.l., ca urmare a aresti"rii in 1950 alui Anton Golopentia de citre regimul comunist si a confisci"riicorespondentei lui dintre 1944-1948. A1 treilea momenr, caremarcheazl, renuntarea, in 1951, la emigrarea in Statele Unite,este documentat printr-un schimb de scrisori intre ConstantinBriiloiu (afat la Paris) ;i Sabin Manuila, fostul director generalal Institutului Central de Statistic6., care se afla, inci din anul1947, in SUA. Am descoperit acesre scrisori (mai exact, scriso-rile lui Constantin Briiloiu si copiile scrisorilor lui S. Manuila)in Arhivele Hoover ale Universititii Stanford din California,
nl
I
I SANDA COLOPENTIA
unde am f:.cut cercetiri in vara anului 1989, gragie unei bursede studii oferite de Hoover Institution for \Var, Revolution and
Peace. Originalele scrisorilor lui Sabin Manuila se afli in fondul
,,Constantin Briiloiu' al Casei RomAnesti de la Paris. in sfhrsit,al patrulea moment, al ultimului raport de activitate la CNRSa
prezentat de C. Br5"iloiu, se afli in fondul ,,Constanrin Bri"iloiu"
al aceleia;i Case RomAnesti.
Tin si. mulgumesc pe aceaste cale celor Fard" al ciror sprijinincercarea aceasta de a reveni in timp pe urmele lui ConstantinBriiloiu nu ar fi avut sorli de izbAndi: doamnei Rrxandra Gup-Pelazza, care mi-a atras atenlia asupra ,,geamantanului Briiloiu'aflat la Casa RomAneascS. din Paris si a di"ruit cu generozitatetimp gi efort, deplasAndu-se in cursul verii lui 1999 de la Bruxelles
la Paris spre a fotocopia unele materiale cuprinse in studiul defatl; domnului Vittorio Pelazza gi domnului Charles de Hillerin,
care, de la Bmxelles, respectiv Paris, m-au ajutat, de asemenea,
cu cilduri si eficienti"; domnului Gheorghe V. Barba, care mi-ainlesnit contactul cu A.I.M.P., Biblioteca Muzeului de Etnografie
si Arhivele Televiziunii ;i Radiodifuziunii elvetiene; si domnilorRobert Conquest 9i Richard F. Staar, care mi-au facilitat contac-
tul cu Arhivele Hoover.
Textele au fost reproduse aga cum se prezinti. Am inclus intre
cro;ete putinele interventii editoriale care ne-au apirut necesare.
4. Abreviere francezl. pentru Centre National de la Recherche Scientifique(Centrul National al Cercetirii $tiingifice).
lztl
Constantin Briiloiu sau despre globalizarea etnomuzicologiei I
1942: Cercetiri muzicale [a romAni din afara Rominiei
in anul 1942,\a chemarea lui Anton Golopengia, care con-ducea o echipa de 15 funclionari ai Institutului Central de Sta-
tisticS. (I.C.S.) in vederea identificarii popula$ei rominesti dela est de Bug, Constantin Brailoiu sosegte pe teren, insotit de
tehnicianul Gheorghe Ab5"lagei, zis Edison (;i colaborator fidel al
lui Alexandru Rosetti la Laboratorul de Fonetica al Universiti.gii
Bucuregti, iar ulterior la Centrul de Cercetiri Fonetice gi Dialec-
tale al Academiei R.P.R.), spre a face inregistrilri muzicale. Vizita
necesitase forme birocratice prelungite (intre care cel mai greu
de obginut fusese avizul forgelor de ocupatie germane). Neribda-
rea lui C. Briiloiu rhzbate peste ani in scrisoarea adresati joi, 6
august 1942,luiA. Golopentia, de citre T. Stoianovici, pe atunci
functionar al I.C.S., care rimisese la Bucuresti inlocuindu-l la
conducerea Oficiului de Studii:
Si acum rispunsuri la punctele d-voastri.
1) Autorizagiile de trecere in Ucraina ale d-lor Briiloiu gi
Popovici au fost la mine. Le-am trimis d-lui Briiloiu impreunS"
cu ordinele de serviciu gi copiile fotografice ale recomandagiei
atagatului militar german, atrigindu-i in acelagi timp atengia ci
n-ar fi bine si plece pini ce nu primim un cuvAnt de unde puteti
fi gisili.
Yizrta se producea intr-un moment in care mai multi membri
ai $colii sociologice de la Bucuresti erau antrenati in lucriri paralele
,51