Constitutia din 1948

Primul guvern comunist s-a format in 1945, dar comunistii nu au reusit sa instituie un regim totalitar pentru ca seful statului era inca Regele Mihai. La 30 decembrie regale a fost silit sa abdice si Romania a fost proclamata republica. Noile conditii publice au facut necesara adoptarea altei constiturii, fapt realizat in 1948. Conform acesteia, numele tarii era Republica Populara Romana. Unele prevederi dadeau o aparenta democratica noului regim ca de exemplu egalitatea in fata legii, drepturile si libertatile cetatenesti fundamentale (libertatea constiintei, a presei, a intrunirilor), principiul suveranitatii poporului, cuprins in formula putere de stat emana de la popor. Totusi unele elemete arata caracterul totalitar al regimului, cum ar fi: nu se respecta principiul separatiei puterilor in stat, desi este mentionata proprietatea particulara, se specifica faptul ca la baza dezvoltarii economice a Romaniei se afla proprietatea de stat (cuprinsa in formula bunurile comune ale poporului). Organul suprem al puterii politice este Marea Adunare Nationala, de fapt noul parlament care are insa atat atributii legislative cat si executive: voteaza legile si bugetul, formeaza guvernul, se ocupa de problemele de pace si razboi. Marea Adunare Nationala este condusa de Prezidiul Marii Adunari Nationale, alcatuit din 19 membri, dintre care unul este presedinte. Prezidiul are atributii pe care de obicei le detinea un sef de stat cu puteri sporite: emite decrete, interpreteaza legi, numeste in unele functii publice, are drept de gratiere, condera decoratii, reprezinta tara in relatiile internationale. La nivel local conducerea este detinuta de consilii populare. In ceea ce priveste institutiile judecatoresti, constitutia permitea amestecul puterii politice in numirea si destituirea judecatorilor. Consecintele adoptarii Constitutiei din 1948 au fost: puterea politica are drepturi nelimitate, prevederile constitutiei nu sunt intotdeauna explicite, de aceea lasa loc la interpretarea lor in sens totalitar, articolele despre proprietate deschid drumul masurilor de cooperativizare in agricultura (in Constitutie se spune ca apararea si dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o indatorire a fiecarui cetatean, iar un alt articol defineste bunurile comune ale poporului ca proprietatede stat; prin urmare cetatenii au datoria constitutionala sa dea o parte din proprietate la stat). Aplicarea acestei constitutii a transformat Romania in stat totalitar deoarece drepturile si libertatile cetatenesti nu au fost deloc respecatate. De fapt adevaratul conducator era seful Partidului Muncitoresc Roman (numele din acea perioada al partidului comunist), Gheorghe Ghiorghiu-Dej.