tstlttt/i'\t ll.lh\ttit Jl il,tl,ltt\!,tli,.tt1t. ttt,h lt tt|tutlttltt lt , t tlitrl $tuIIlIii |) trLLlo il \)t\.|/it\'.Lutnnu evt lr\tiltttt\ rttkfu4lh)t tlin likIlttillh' ii \t\llll, trl,lil Lle

t)utlii ltidrolchui(, thtr l)t)(l( Lo Stilui Ltu chxttnt'nt 1. .\tnliu.ri l)rnttuhrii (tt yeoLlLptiti it1 .kr\c\ti|, din lo(elare, prciedut'e, oilu4ie s.u dintrth|L' Si pentru a le Jimiza cunoslinlele de btrzd cafe pol Ji defualtdle il

,ltvrilid au?stei lucrdri a rezultot din necesitdlile did(ictice Si ptofesiandle,$k, Lo:atti pe exceplionola acazie de u fi hrcrat in nod nenoilocit latThtt t\t /incipolelar anen4.iri portuarc de proteclie costierd li Jbm.]rcct de'lL litortlul rondnesc al Mdrii Negre, in cadrul unei dctirit.ili de i altl,,tirrtttlisnt tlin h1.ttilutul de PtoieLtdri Transpotturi Auto, Nawle ti Aeriene/lN/l S,l), e $i calabordrii pelnlanente (:u lnstitutul de Cercetdri pentrutt'ti tvhlli|l i (tctM SA).

l)L t \\\r, rlrk)ntl tnll maltc colegibr Si'cond cerii din SC IPTANA SA,tut tr\\tl ()tkliliilr iIryltudii tehnie ti Stihlifite in acest domeniu cotnplex al

Prol dr. ing. Roma CIORTANMembru carespondent dl Acdde liei

de ; tiinl€ Tehnic e di n Ra mani a

( rtrPR t Ns

r. r\TATtrRrALUL L|TORAL......................,.... ..,,.,,.,....,.., t3I.1. Apelenifilor$ioceane1or........................... ......................11

Ll.l.Iniirderi.adalrcin1i.nivc1c...............-..............-............................-.....-..-..13L l-2 Caracterislici fizico-chimice ale apei narii .-.....-.....-........-....-..-................ 14I-1.3. Actiunea agrosiva a apei de mar€ .............................................................16I.1.4. Marea Neagra in zona lilord luiromancsc..............................................l7

L2. Matedal€ liton e mobile -.....-.....-........-..............................................-................25I.2.1 Clasificaro ............. ..............................................25L2.2. Colnpozi.1ia..-....-... ...---.....-.. ..... ........ .. .. ..... ...26L2.1. Nisipul de marc...- ............-.................................28L2.l.Pietrigul!ibolovanisul(galeli)..............................-.......-.....-........-..-..-.......381.2.4.Sedimentelefinecoezive.................-.-...-.-......-...........-.................-..-.........18L2.5. Metode de inisumre si amlizi a deplas?lrii naleialelor..-....'-..............-....42

u. MoRFOLOGTA COSTIER"{ .....,....,...,,.....................................,.........,..,..,....,,-..45Il. i . Definirea termenilor uiiliza,ti in geotnorfo- logia marin, .........-....................... 45U.2. Evolulia Frmului nain in iimp. Clasificarea coastetor marine.......................47IL3.liacloiicareinfllLenleaznllrn1ul................................................................-.....50

.3.1.Val ri1e..............- ...........................................50li.l.2. Translbmarca vaiurilor la adancimi redus€ ale apei.............................56IL3.3. Curenfii marini ... ...........................................61I1.3.4. Condi!ii morfologice ................................-............................................62

II-4. Tl.ansformirile lirl]lrll i marin...-........-........... ............................:....................61i1.4.1. Translolmari ale plajeis bacfiuneavalurilor.--.-.-.-.-:...-..-.-....-.--.-...-.-.64iI.4.2. Mi$carea aluviulilor lransversal liflnului.... . ......,::.............................61ll.4.3.Mitcareaaiuviunilorinlungullnrmu1ui...........,.:.'.................................681L4.4. Profil de echilibru ..........................................71IL4.5. Ba.c Si lose......... ...........................................72II.4.6. Curile de \.drsare in rnare afluviilof.-....-...............----------........ /4I1.4.7. Repa|tilia grandometrici a aIuviunilor................................................. ?5

III. ACTIUNEA DIFERITILOR FACTORI ASUPRA SEDINIENTELOR.........76lII.1. Cauzcle eroziunii iinnuhri nrtuin..................................................................761IL2. Acliunea hulci ...... .................................................78

I1I.2.1. Mi$carile dc rll:i tr )vo(.|rlc (b Irlrlli iI rtIr)Iiofct| Iundu1ui...............78III.2.2. Acliunca hrllclof lio lrl(. {lclfrlirlc. Lr lri r.......................................84IIl.2.l. Acliuncn hrlci flr iD|iri(:|lli ol'll('l .. . ... ....... ..................................84

IIl.2.l.l.(\rfc lul(l( Inrl . .. ...... .............................85lll 2.1.2. (,l|,rfni lrrltillrllIl

lll.2.4. lt'l'itrrlq'lr,l trr.rlrlrrt rrr.rfir .. .\-

.''..'.,..,.,'.,'-'.'.'''.-'.'.....,.'- 10]

............._....._.. 102

\|| | | rrrr. ']t | | | |llkt r,t:r'R(]t t:| I cosT1ERi............_..........,.........103I r,l, ,, | ,Li t, ' L lr! r L' ir.r, ..... .. ... _ . ...... t01' Ir"! r,L ,1, l',.,, r,,r,,r ir ,r.ilr (le p|(ncolic costieli._...................._........... i 0:1

|||r\tt|\|\|t(|t)t,t,R()t|("ltltcos.t'ILR.\....,..........,._....,....,.....,.,106i \t ,r ir, L,rr\ rlir lIlr it)riIconsrrucliirralsvcrs.tlelepirri)..................t06

\lll l)Ll,r,r.L'r{r1|r1epi1rri]or...... ............_..106\ll | |||! L|,, ILIIIIiIdIII Ixn[rlde dispmcrc a] epiurilor...._........._........._.107\iltlt,rrrLL,r,r||nlc. ........._.._...............11j\ | | L/|rtr rlt lrir|/i(ic llc sistc clordeepiud................._. ........_......113\ll1(ori(.t,ll!triUrilofsicalrclcisticilegeomehicealeacesLora........u:1

Vl 1.5 L Irirscrl......._.... _. __......... _ . . _..... U 5VI l.5l l.Unrinrcacpiurilor_........._..................................._...........i15Vl.l5.l I)islxnlai.1rccpiuri...................._......................_...............118V l.l 5.,1. Inarl!iDreacpiuriior.............................................................119Vl | 5 5 I\r)lllLrl longitudirlal........_.................... ...._................._..... 120V11.5.6.P.olllulrmnsvcrsal._._..._..............._.._..._.............................122VLl.5.7.l,cnncabililateacpruri]or........................._......... . _..... t22Vl. i.5 8 lrcasirflrca llr lnal ............................_...... .._ . ... ..........123Vl.l.l ar Sohrlii construcrive a1c epiLrrilof........................_.............. 12:t

I t)ii[iIci] irelivil I tilrnului prirl lucfari longitudinatc {d'guri).._...... .. ......_..lj4Vl I I l)ri|riJ)ii.............. ... ._ . .....1t4Vl 2 l. l)iirlfl lorrLlitudinxlc cLr cofonilnrcntul (lfrsuIfr rIfi. .. . .... |]7

Vl :,.;l l. Anrl)|rs,rfcl .... n7\ | I ' .) | ,1,! ri,,,!,,,,., L, ,,,, ,1,,, ,,, ,, , , ,l

tl

Vl.-) | | ll.Ll,L ,lr||r,'r '.t)., 1 rrr riLit)rr lrr!)rtrir(l(Il,rl,,rl,n ,,LL L.Ir.r I i1 .... .. ..... .......... ... . . . ....... ..... l:1{)

Vl.l.:..1 | (ir,,i ,,, t,l ,,, i, t,l;,t(, t f.irlc d( (ligotilc longittLtlinrlc..... 144

V1.2.2.5 (i)|liirLritltir (lrlrr lrrr s|lr!c1rl .......................................148V1.2.2.6. l.rLrilrlrr( (iirlrrrlir l:r1ir.|c lil r.......................................150V1.2.2.7 (i)1. {or)nrnrc!lulLri (lctcrrrlini iia0lilalca dc oncrgic a

valuILi LrrnsJ]ris.pcs|edig................................................150VI.2.2.8. lnil1imca......... . . . . . . ..... ... .... 150

VL2.2.9. Slructu1a..-...... ..........-..-...........-.151VL2.i- Ifiguri submerse. ......................................i51

VI l. ,\firarca aclivi a linllului prin lucrii combiraic.....-.....-........-....-.....-.....-..155Vl.l.l.Epillricurbe,oblice,incruce.inL,T,VsauY.......-.....-..........-.....-155VLl.2. Dig ir1 lbnnA de coadii de ps$te........................................................159Vl.l-3. Celule lonnalc din digud lmnsversale $i longitlrdirale ...................159Vl.3-4. Apirarea pasivi a lintului prin lucdri Iongiurdinalc............-........ 162

V1.3.4.i.Scop0110cfifiio.................................................................162VL3.4.2. Conceplia 1rcrdri]or pasive................................................ 164

VL3.5. Amenajiri neconvenlionale pentru proteclie ................................... t 76VI.3.5.1. Lucrirt cafe aclioneazi direcl asupra medi!lui

1idrau]ic............................................................................. 176Vl..l. Elemcntc dc calcul pentru sec.tiunca tlansvorsala a lucratrilor din

lnfocan1enle.,_,,,..,,,..._,..._ .,....,....,......,..,......,...........183

\t| lr(l{iRt tt\q\lt(t D F pR OTEC lt} ( 0s t tF R i .............,,.........,,...- | 86Vll. L Gencralitili.-....... ..............................................186\/11.2. Iiemor]e]areap]ajei...................................................................................186V lr.l. Apoll de materifll (inDisipare artificiali)............:..................................... 186

VIL3.1. Scopul lucrarilo ...-.................-.............186VIL3.2. Condilii localc carc inflllenlcazi efecr.rl ]ucriri1o......................187VI1.3.3. Pfoieclxrea r.lnei lucrtui de iDnisipdrc artificial ..........-..............191

VIt.3.3.1.Etapealeproiectirii...................................................191V11.3.3.2. Pfofilul de pro;eclafe.................................................. l9 |

VIL3.3.3. Cota lucrerii.- ....-..-.......-.....192VtL3.3.,1. Lilime, l$crnrii..................................... .....................192Vt].3.3.5. al earea dunelor de nisip ...-.....-..-...............................193

Vtl.l.1. Volun lde unphtunj necesar innisifirii arlificiale.................193Vi1.:.4.1.Conccplia1ucfiri1or..................................................-..193V11.i.4.2. CalcLLlul volLuirului dc ump1u1|L|i..............................- 195

V11.3.5. Profilul tif rl rt)orlrLri (l( fnlu i11.........-...................................201Vl1.3.5.l.l'fl)llhrl(|t.,'rrslr,({i\,..............................................201V11.3.5.2. N,lcLt!l! {l( iuit)l:r.,r . r rlr:rLrrlrlr[Li dc ulrt]u1uri. ..205

VIl.l.6. MrLcrirlul r(\.r,fr 1r'rrtrL, ,lrrr rrLrrrrrr ;r.riorllfii r phjci .......206VIl.:.7. lrrnrilir Ii| ( r||| IL |, ILr,|.||||,, irr r:ft,rirr irLlil cirIi.................207\/ll.rS N4fli!lr (l( :lrrl,r .,rL r1!.r1,rlIr .r,, rL{hr.,i. |.JaftLil i(lc

irrrlr(riirr. .. ... . .. . ... . .209Vll it) li\(\ll Ilr( [11,,r ,l || ']',, .,r ,lr,i. l ........ )l(l

tltrltlttlt) ttrrlt ttl 11t tlrrlrtnl ^tx

Vll :l 9.l.l\)1ilionlrcanlnplUr ii......... .. .. ..............1t0Vll.3.9.2.icl)rlologiidccxcc!r1jc....._..............................2t2

VIl.l.10.Su|sclcdcinrprunUt................._....._.................... ...._.218Vll.:1. |0.l. Crirefii dc alegcre a sul.SciLlc imprur Lll.......... ...218VI1.1.10.2. Cerinle dc caliraLe pentru nateriatut de imprrnrur 218VII.I.l0.3. Sursc tcrcslrc ..................219VIL3.I0_.l.Dcpozire in spatelc insuleloi-_._._._....._........... .... ....219VIL3.I0.5. gc 4le $i odnale navigabite_....._.............................220VI13.10.6- Su$c din ma ........ . .. . ..220\ ll I l0.7.ln' es.i":I. r . ,i .clor de Infr mu. ........... .. ... . ....22.Vll.l.I0_8. Asjg(rarca corrinuililii dcbnului soljd in lurgul

lirn1lrlui ............._........... ........................................221

r. I r\ r,r,( ) \ r'Ar iA gt MONIToRIZ-{RIA CONSTRUCTiILOR|||Il'lt()||l( | ll,l ( ( )sl l11R,.1..,....................--.,,....,.....,.........-..,.,...,.,...........223Vlll I N(r'sri l(.1 r)ci Inoniloriziri complexc a zol1ei iitora1e............_..._..._.223\1ll ' lrrlllirlll0rcotnt)ortirdiintimp alucr?lrilorslaticc......_._.......................223\lll t lllrlrlr.l.i||ir(.li cfc$ircparatiialelucdrilorsrarice..........................221\' l l l l l ll|l|r rir .i|rrtx,rlif ii in linp a lucr:rilor de innisipere anifi ciali

,r| llllllrlr,,rll|lfirzo cisLr$eideimpnrmut........_..............................2)5\ lll l l t tl,t( llvr:. ...... ... .. ...................-.....225\ lll I ' l| |nfirul (,)rn|o{irjj ir timp a lucririlor de innisipar-e

rtt tllrtitli ...... .......,.,.,,_., .......,,,.,.....,225\' l l l l l l\'fu rili)r i/rcr sufsci de imprumul din zone submerse.......-..22i1

\ lll , l\ | , , r r r I I I r z I r I r .r I li)|(hrlLri biologic....._......._ ...._......... _ .........................229

IxrIIt ( |Ll N I)t|[,t]I $t pt{O r'[clTIA ARHEOLOG|C4...................230

Irt|lr( r,\|lr .{ t,t ( Rit t,oR DE pRoTfcTItr COSTIER.I ....,....,....,,234, I I inl ir tlrl t)for{flrLlUl...._.................._......._..............................................._...2j4I I lilt\ lf rlf I'roi..Irfo ti rcrlizafea urei luc*ri dc protectie costierl............2j4

l/\lft1(ror rrel(xli)|t,giilor lipfocedrdlordepfoiectare................_..._.__._.......2:8'| ( )1,{r virlii t)u lrLefiir; cxister1e.............-..-.....-...... ........... _ ...._.. . . ................238J. Nl(rlflc |U rcri(c ....... ........_.............._.._..................239

. t,. lllrrlrlr lizicu .. ........ ...........-...................._..............2"10

,Rt)t!t t \I: \t.t tiR\ LUt LtToR{t tLt I RO\,t,i\FS(\ | , r\t,\ ta I I N rcRE...... ........................,............,....,,...241

tt'tft4it,----................... ........,.......,..............................246

l. nrnrnnrlt.uL l,rronAt,

r.l. APELE M.4.RrLOR Sr OCEANELOR

l. l. l. intinderi, adincimi, nivele

l)in supmlala de i 10 milioane km? a globului pimanlesc, 361 mil. km'] (71 %)lrll ircoDcrite de mfi 9i oceane. in emislera nordic6, suprafala acoperitai de api,rlrrczintiL 6l % din intfeega stLpmfali a aceslei emisf!rc, iar irr cea sudici 111 7o

| ),rfri rpclc oceanului p1a1]etar s-ar fispendi unilorm pe inlreaga supfafa.tl a globullli,

I r, /Ulli un invelil lichid cu adin.imea de cca. 2700 m. Din volumul lolal de api dc

t! t).rniirt. 76 7o se gaselle in rniri qi oceane (cca. 1380 milioanc lonr), 23 % in

l):r 17.| sLrbtemne li numai cca. 1 % in apcle interioar€ de supmfa.ti (duii, fluvii,l,r( fii)

( rr;rclor'isticile pincipale alc apelor mddlor 9i oceanelor surt determinate de

,,,||rfi(lcrrla cu slrpralala teorctictr a globului, ir cea mai mare parte ietind de sub

rrllLrirln (rrtnului care 1e inconjoard gi de conlinuilate penriidnd accosul pe apifrlrr lorto punctele globului situaie pe suplalala 1or, lild iraversarea llscafullLi sau

!rrr lilrr cr apelof inlerioare.Nivclul marilor $i oceanelor in affamblu, realizeazi gcoidul, care este un

r I lrn'i(l dc rcvolLllic, cu un coeficient de tudirc de 1:300. in ll1od tcorctic, supr.elala

lrr,jli|i r nrifilor gi occanelor ar trebui sd fie no nal6 in orice punci le forla de

irrirr lic cxcfcitali de centrul plnrdrltului.sc ounrc$te nivel nediu (zilnic, lutar sau anual) al mfuii iDlr-un anrmit loc

rr\ r||rl nrccLiu ar'itmetic coresponzdtor nivelelor irstantaDee a1e maleci in acel loc,

rrr lri riorrdr rcspectivir.Nit,.,t l & echilibru estc nivelul pc carc marea l-ar putea inrcgisl|a ?n lnod

rirl)1| iI abscnla mareei, hrlcl, sci$elot, culcnlilor Si fenomenclor meteorologice-

N \ell|l Incdiu este supefiof accslui nivcl cLr cca- l0 cLr la ecuator, egal la 35"

rlrL||(llnc $i inlcrior la laliltldini rrrri nrrrti.

Nlvclul lncdiu nu rirniirrc filltt|1is lttelrrii irr lirrrl); v firtlir accstuia sc datoreaz:i

r" lrirrrlrririlorcurc rczultil (lirr rrrifriril( lr(lt,llirr, lr)!i(l rrr0sivii I ghetrrilor Pollri, rr(l;I incillzirc.r Ltcncrrlii rrlirrnlrrllri.A((iiIvirri:rliisrrrrl {lcor(linLrl I-l0lnrllpe.,rr, 1i pot lirlsilierr 1r|rrlIi(lirlrirrrrlil,,rrrlrtr':rr["itrrr i] lrrcriifilc (lc 0pilmrc tr

il tl:\

rig. l.t. B,ziNrl de rcc.ptie il Mirii NcEr.

I.ig. l-2- II.IM N.agd. Bxrirncrir.

Irrlr( olrlirr(|lr itl\'i tL t'lrrrrl '1lr rr lri,lrrL ,,! r,l, rrtr L, !,lL ,i ,rrrr' trl

vlrlrrrrr rlt rcrr 01t.000 l,rr', rtlr,,, ,,,, I I / '" ,lLr r,, i,,, l,'lr :, Nl.,rr N('l'rL

J/ol)rLr l()0.0 rr collslil0i( i||||lr (1, r,ln, rr, t,,Lr.r l.r L.t|, rr,r,,rL \ ( Li or ( 1. ILir.rirslri r11.fc. lleTrlli crl r |

| '

r (

' \ | | i I r , I | \ ri/ ,lrr \,,1!rrrrl l,'l:rl rl, ir1,rr. rll( rrrr

\r)lLIn Iro( lipsil in inLfut]irk (l( !rr11 rli,rlr't)rp:i drrcle urofnrarsLrfiil('risrisII(.. s ir (,rriirrirr |ir sf(,irflr J)irrrrinlrLlLri sLLl)

N.1i,fca Ncagrar are o grosinrc dc ecrr. 2-l .l.l knr. I irrrl rrrrri srrb(irc rlcciit if zorrclL

.ortincntalc. daf mai grcas:r dccit i11 cclc otcLrrticc. l.ipsind slfalul dc gfruril,,,!r)1rda pimiirtului sub Marea Neirgrat se apropic dc tipul cclei oceanicc. llln(l nrsil

r( opcrit:l dc un strat iMcns de aluviuni, a chor grosirri rting 8-12 km. Accaslriirleiituife este si[rila.I cu cea oblinuti de cercetatorii amedcani in Collirl Mcxic.

t)||lcmic inlpohrolil de Ouviile Missjssipi. Rio Grande si a1te1e.

N{are,r Neaglii csic lcga|a dc Marea Marnrara prin stdntoarea Boslor, cu o

|rgimc de aproapc 33 km. in lungul acestei shimtori, lilirnca lariaza'innc 3.7 Lnl\lrrc Nord $i 2,6 km spre extrcmitat€a sudic2i. Paltea cea ai ingustai sc gitsciilo iI,lrcptlrl porlulld Rumcl, unde !e un sector de aptuape 4 knr lungime, liilj|lrril!i|| iezi intre 550 ln !i 600 m. ln padea sudicd a sirAmtoii adancirnile variazi irr.ilrf,l.i :10 m, cLr douir pEncte izoldte, unde adencimile ating 60 m- Pe rest, de la Odirkioi

t)ilni la l\Ia.ca Ncagr:i, ad;incimile cresc pc 1ol trascul la 60-70 Jn; in zonc iTolul(i s.Irrcgistreazd adAncimi de 80-l2l m (rdincimca mdiimd).

Tirmlrl rom:inesc al Mafii Ncgrc are o dcschidefe de cca.2.10 krr. l.i|lrllrlnofclici esle fonnuta din B1elul Musura (45'12' latit dine nordinci $i 29".1(l'

l,)ngitudine estici), care marche^zi granjla clr Ucr.ina $i linia convenliorr.rla rftlcce pe 1:r Sud tle Vana Veche 143'4,+'Nod $i 2{3"35' Esi), care reprezinti grrlllrlL rr Bulgaria. Limita de larg a apel,or teriiorinle este considerali h o dislauli dc | .l

" l, fctii.le l'- r tlrmrrlr'i.ln gencral, sc poatc spune ci intreg sectorul 1:irmulti roninesc sitrl;1l l Sr(1

rlc Capul l4idia (67 I(11t, cu camctere stnrcturale de falezi iDalti, cre o n re

slrbililrdc. Totusi el sulere un proces lent de fetfagerc detodt:i ablMirulii valurilofrirnbinala cr actiunea egcntilor atmosfedci, a apelor suLrleraire (xluneciri dctcfonud), a laclodlor biologici (vegelalia, l'auna). in numeroase zonc! rclragcreirLrscntLtrd a lost oprita plin lucrdri (diguri, consolidiri de feleze, drenuri, taltzairictc.). Din cauza acliunii conlinue de erozi ne a mfuii precu si devierii curcntLrlLri

lrloral Nord-Sud incfucat cu aluv;uni in zona Capuhi Constanta- spre SuLl dc accslaph.jele sunl foadc irrguste iar nisipul lor este celceros. grosicr-

ln schimb, la Nord de Capul Collstanle aluviunrle trarspodate de curentullrlofal de supfafirli Nord Sud, aLr o pulernicd influenli asupm fbnrar i plajelol(N4 raia. Constanla etc.)- Tol prin dericrca curcnlrLlui Nord-Sud sc poale expllcu

ti difcrcnta de pante a plitolrlui contiicntrl. mull mei ab lptl spre Sud, precum liLLrcle diferenle in fauna nirii. NisipLrl plajclor r-le la Nord de Conslanta cstc:iilicios, rn:irunt (nisip de Donnrc) sprc deoscbirc de nisipul celcaros gosier dinzorra de Sud a litoralului.

I rr r n,., rrela a ll.r c,'n.id..i.r:, rnrrl r: .fr., ri':r rl 0 m. ln z.r'.r por'rl'rr(i)nstanta, confonn uitimelot stldii, Iirndul cstc nrobil pilnar la 15,00 m, oscil:indin.iLrrul [nei cote nedii, datodla acliunii vIlLrrilof.

( |tolii tttdti!t1. lrr lrr gtLl lil(nlllLrltri forlrarrresc s irLl rLI rrlrlrL rl (11)r rrrrr llrrrrini pfirciprle: urul sufcflicinl dc la Norcl l.l Srrd fi irllrrl rlt ir(|i rr'rc. crL sc s

irrvcrs (tig. 1.3). Acesli curellli f-ac parle din curcnlLrl ciclorllrl. clfc corrlurcrz'r

irtfcg liloralul Mirii Negre.

Curenii de iind cu oiigini:a it N]nrea llediteraoi

Fig.l.1. Clr.rlii din NIdrcn Ne.g6

Conform sludiilor nrai recenlc, curenlul d€ la Nord la Sud, pe litoralul Dcllei

Dunirii, curyc chiar pe lingi mal, avfiid o l:ililr1c care l'a azi intre doui mile

(po(iuDea Sulina Sf. Gheorghe) 5i opL mile (in zona ColfulLLi Cibricni);-viteza sa

atinge 0,7 nr/s adancimea foar.fo variabili, qjrurge in unele l'e icale, la 25 m-

( urcnful Sud Nod, cu o liime muh mai marc (pinn h 40 Di]e). poate tl

iclcntilicat sub f'ofmi compacta, nunai peni h adiincimea de 18 m El linde sir^ pingn $i si mcnlina langi coasti, cLlrerltul de suprafali Nord Sud. Viteza sa

csle conrparabili cu a aceslula-

in gencral, curetlii marilor guri de varsalc se rispAndcsc ir fomla de evanlai,

irr vilcza lor scade rapid dupi tccerca barci pie|zandu !i direclia propde La gllla

bratclor Oceako! $i Slari-StJmb|l], curcnlL fluvia] sc manilest:l ca L]n curent de

sul)ralbli pe o dislanli! dc doud n1ile spre lafli. La gurile rnici, curcntr flrvial porte

1i idcnlificat nunli pani h b|rri.Ni\)ctul lt1tirii. Cclc rnLri vcchi $i uuneroasc misufitod ale nivelului Mirii

Ncgfc pe lilomlul rlfirrcsr. :rrr {ist ef;ctu 1. hr porlul Consianla Valorile

clfirclcdsti0c r rlliurrLllrlc srrrrL: rrrrrrirnl ri nrinima zilnici de +95 cm, -42 cm'

nrurlrrrr 5i nrirrirrr:r rfLrliiLrr lL rrrrr, tlc 't(, cnr. I7 cln $i $edia metliilor' lLrnate

I l.4 frrr. ( olclc sLLnl (|rl. rr lirtr,rl, rr .rrr\.lLLI /, 1i (lnrstunF

*-/*

iJtA6*,{ r.

()s.rlirlrrl{ rl(: rivrl rtlr Nlrttt l', ,r, , ,lrl"r, I i . ,|,ti I r 'l' \,'l Lf ,1, rtr r

,lrlr l)r7 rLI r.atL i| (bli)n]liIir rL, rIril (\ 1r rl i],,,,, , ,rt', il, l, i rl,, r, ) L LL ;,ri,r rl.Jr( kr r rosnrr0l fr n)elrorl)l1trrI

lrlcelclevrrrilliilof(lcr,olrrr.,l(,,1'ri,r'LL ,ir r, l, r'/,,rrrr :i| rr,,rrl)r1( rrrirl

;rl(s irr zor)clo conlluc l,rlof rlrrr l('r llrrii, rrrl nLlrLn. rrrrlilrlrr(| rrlr rrr.(Lrl rrlr!il|iirliilofdc i!cl corcspLrlzrilorIr. sIll (l( rUIrLr .r(r .)\(rr)

l'rctuii cci lnd importuti. crrc conlfibLrr lir rlcli)rlrxfcr sLrprrlclci libfrc rl

,,,iLfii sunLr sciSclc. lnareea. vinturilc.5r,1,\a/.r. care acopera supfalete il1tirNe, alr pcriordc rpfcciabilc (crilcul orc). l\)

r,t)rLrilc rcstdinse ale Mlrii Negre (tu golfuri, bdi sau slrAnrtori) se inrcgislrcrzii il]sli, ryc locnlc cu pcrioade scude pani la 20 minrle. Amplillrdinea sei$clor cste dcr( Iruui variabjll, dc la ciliva centiDeifi, la cca. 2 rn. Frecvenla ap.dliei scilclof,1, (lilefite ferioade $i i rplitudiri, htr-un anumil punct, variazi in tot cursulrrrLLlLri. Zilnic ir]]ar sei\ie cu amplitlrdini mai mici ds 5 cm; cca- j 7o din an scifclcrr rrnrplitLLdini de 5- I5 cln. o d$A pirri la lrei ori pe luni anDliludini lllai rnafi (lLj

l , cr $i far de tot, ampliiudini fbal1e rnad.[/.r/-.e/c au amplitu.]ini rrici, pnln la 12 cm, ca unnarc a l'aplului cn Mrrfl

N.irLIlil cslc aproape complct izolan de oceanul planetar,Vanlrrrilc produc Llcniveliiri dcpendente de configuElia coastei fj de adincirtri,

, rrr llu clepiSesc 1,20 m. Celc mai ]:hccvcnte dcriveldri apar in timpul iemii.Nivelui ogiinzii apei 1a Conslanta sub actiulca unui vnrt cu o viteza de 20 Il/s

rlrnuni foarte pulemici), care aolioncazi: din direclia NE, se ddicd cu 42,4 crni,l,i( ii vr)ol 1 bate din dieclia est, sc iffegislteazi o denivelare de 46,0 crn. Vari|liilf,l, |livcl nlcnlionalc s-au inrcgistrat ir'r zona de coasli Si au un calacier loc l.

l)dtoriti unor llactod cosmici Si eteorologici, care se repeti in limp cu ()

,i,L rritri pcdodicildte, nivelul M6fii Ncgrc csle supus uror oscilati dc lungi dufata.dc'" .rng.rl .ecolcloi ir.r chixr 3 c|^c '.f t. olog.cc in l.r.,clc rr . i

r,L.nlc" nivclul Mdrji Neg.e 9i configualia co.tstelor acestcia, au fost in Inirc,,,,iri infhenlale de var_ialiile oceanrLlui planetar. Astfel, in pima elap:r.r||rr rsgrcsiunii poslgiaciare, nivcltLl n]irii era mai cobofit decai cel acrual, ctar din,., ?f Lopirii cxlolelof gliciare, a inrcgistfai o cre$tere de 2-2,5 m pesle rivelul.,, L||rl. Llinal na$terc hansgresiunii ncocuxinicc (acum cca.,1 nilenii). in milcniulr, r. il|ltcdof erei oaslfe, dve]ul lrlifii Ne€re a scizut pan:i ]a cca. 200 ln sub cel.r, |irl (rcgrcsiunca fanagoriarl). Llste intervallLl de tilnp corcspunzitor iDfloririii!) vcchi colonii grccc$ti pe ii1]rlLrl vestio al Midi Negre (Calatis, Phanagorir

, rL . ). I cafor urn1e au losl gisite la cca. 2-3 m sub nivelul actual al ,ririi.li+itnul tdntt 'ilor. Pe litoralul romanesc cafacleristicile venturilor sunt

, riIistrrltc in st.r1iile mcteorologice Sulina, StCheorghe. Juilovca. Consianla li\l rtrlia Clclc mai vechi qi mai collrplere in|cgislriri sunl cele din Constantt.

I fccvcntcle vanludlol din directiile N (ll,ltl %) ;i NE (13,73 %) rcprezinti, , ., )5 % din totnl, deci in limiiele nonnalc. Cafrclcrislica insi pen1tu acest scctol

' , ilccvcnla rnare a vanturilor lulernjcc, a fu||uui]or cu vileze pesle 10 n/s.\ ,-,Lrn se prodlrc tifr exccp{ic in pcdoidr dc irrlrii $i tlnegist.eazi viteze lbarte,, ir. (lc 20-i0 rr/s. in schimb, vdnturilc din SLrd sunt shbc \ji foarte taf dep:rtesc

\irl('iItr (1. l0 r/s. lislc r))oliv0l t)r tnr erre q fi Lj (lr i rri||( |1, tr)rl lrlor r[.t)cIrlr)rrlrLl ronlincsc sunl oricnlate sprc S[d.

Valurilc de pe liiorallLl ro|ne csc, in marca krr' riri(,filrl. \LLrt l)rirIrso dc!i,rturilc din d;recliile N, NE, E, SE, S. (Tab€] t.l) (llg. 1.,1). I)Lrrrrx ,rresll)f \rinrurifiind llc circa trei ori ntai mare decet a celof din seclorlrl vcstic. clrc su|l in nrcdiefi rnri slilbe, majodlalea vahLrilor mari se lormcazd ti se pfopag:l di]l lafg.

Tubch /.1o

( lrrctcristi.il. y.lrdrorinfuriuna isloricii 1162lb ron! cctrtrnh a liioratului {Con strnu)

'I Adincnnca cupLitrdc tl snfraidilFrd dc l.ll0 r nilcluhi nldn i pdn rerlln provo.ar dc !tut(fnFdc adri!.iner indicaLn dc izobdtc!e linp cals).

" Ioilc ulorilc iDillimii rlcdii rle r,lhlui de 5,7 n coEslurd lmitd dc dfli afc. dll)i c.rc ii-' l'i.f : r., i .."Jc r,' .1 'Fr. n ... .irr .1'. o:.

Taheht t.Ih

Crracteristirih vihrrilof i,i lirrtunr dc cdrd !e dir{cp_aNli (|,€dondn medit 9,05 s)

(d)

inirltilnea dc val {0} in cnDp ctr

innrgre(m)0,1% t'la 5Yt |t"/o

-r.00 t:1.00 8,00 5.10 4.20 105

t.00 r1,00 7.N? 6,rJ5 6.18 1,21) i091.00 2,00 9.E0 6.J0 (J,l0 4,t0 l0a)

I I,rla ri.60 7.i2 5,q0 4,t0I0.00 rJ,40 7.30 6,.11 5.7i 4.20 102

t,00 9,00 s,l0 7,15 6.25 5.4,1 100,7,00 E.00 7.i0 6.?8 5,60

6.00 7.00 6.45 5.52 4"91 t,t5,5.00 6.00 5,56 ,1,110 l.8l r.90

') \'Nloilc jnili'ni nedjiR\.lulLrinrai nricd dc 4.20 m, snrrcruzdled. dclcriaE.

iDnltimer d€ rd (d) in rimt ru

hnllinc{m)\1,1%

-1,00 1,1,00 I I..10 f.ito 8,60 i.?0 125

:.00 t.1,00 11.t0 9.60 8.50 7,60 5.?0 lzl Ntii2.00 r0.t0 9.10 8.30 7.50 j.r0 t22. NEI1,00 10.00 IJ.70 NII0,00 9,20 1.ta 4,110 NE9,00 E,20 7,10 6,i0 5,70 4.t0 !NI

.1.00 8.00 7,i0 6_i0 5.60 5,00 i.lJ0 tsNE

6,00 7,00 6,{0 J.50 4.90 i.:15 ltNlli.00 6,00 -\.50 1.aa 3.80 2.9r:)

t).1a., r',, I rrr',,, r,r l I. r,ii I

".rrl

I:1.00 7.;' i

2.00 8.00l:.00 7.42I1.00 7.25 r,.2S 5.45 -1.J0

9.0t) r0.00 1.10 6.10 t.1i -1.:10

8.00 9.00 6.IJ5 5.95 tr0 .1,10

7.00 E.00 5.16 i.t0 4.52 l.t0 112

ri.00 7.00 t)1 4.85 .1.|i 3.10

5.00 6.00 4.85 4.ti l.l0'r

1L) Vnloile inillimii ncdiidai tui.ide 3,30$ stht c.uzate dc d.larldrc.

ltth!l1l I l,l

Crract.risticileval!.ilof l. furtuni de talculpe dirc'ciin SE (l'erioidr mdic 6'2 t

( rfnrlfrisliciI erltrilor li In'|lrrr,l' r{l!rlt', {llr,,rr. I il"'r,,i,rtrtr'll.rr.lr\)

\ ) V.lodleii)iltiniiltdiiminici 2.L{)ni Nrlcarzdededcfcdae.

Tab.lttl t t.

Car.cteristicilerxludlor h furtunx d. calctrl !e direclii S (Pctio la medie 5'2 s)

0n) ("tin tinc. de lrl (m)ln ca'np cu rsigor.na

0.17 t% t0%ri.00 3.71 1.0'i 2.47 2_17 L:10 4lr2.00 .1.00 3.70 -r.01 1..1.1 2_15 4l| 1.00 2-00 :1.64 1.00 t.1l 2- 1.1 1.30 40

r0.00 1.00 1.60 296 :.40 2.I3 1.30 l90.00 3.i I 2.90 2.llJ 2.t3 l.:10 i8

3.00 9,00 2.i16 2.li 2,12 1.30 llii.00 i.3J .2.S0 2.Jl 2.10 l.t0 31

1.00 7.00 3.25 2.7.1 2.10 2.03 t.t0 l66.00 j,ll :.:3 2.04 I,i0 36

lr"r (itinnl$ne^deral {nt in.imp c! rsigrtrxfei

0.1% lv" 5'la l0%t1.00 5_50 i.7f 2.10 5lr2.00 ]].00 5.40 4.50 3.16 3-40 ?.10 5l11.00 12.00 5.J0 ).7 2 3.1[ 2.10 5l10.00 I t.00 i tN 4,40 1.70 1.36 2.10 50

10.00 5.10 .,1.10 t.63 i.i0 t.l0lt 00 9.00 1)2 1.62 t,25 .1. i0

.1,3,1 '4.12 l.J7 3.21 l. t0,4.00 7.00 l.4l 3.15 2_ r0 45

- 5.00 6.00 i.ll5 :l 16 3.05 2.10 :ll

r,rr rlL /,| (r,|t r!| rli, \ I rr, I l:riij Lrl|j. \rl | |1, ,,|jr, L. (.lrj| iilitcritc(lrvrlUrii Z(xrrlr.lrl,r, r iI ( itrf{,rillr(..lil (itrfi,rt,tr, ( tItLrL tr(,rt, t NliitillVarrra Vcchc. A(Ll)(irjItf retlliv llrj!i (sLLl, I Ir)rtrrr rr;r rur.rr,,r (.,,i:r(.i. trnrilclzi(lfzvollurco valurilof loellc pftxtusr du vrtnlurl. t)r.r(Lll;i lrrrr;rl11rlr.;r valur.itorinrri din lnrg. Panta iedusi t pla.jci sul)rDdrinc, cxcfcitar o illllucnlir mo(jc*rtar asupralr[rsJomirii va]urilor; fc omeoele de rcIractic se produc succcsiv. p6ni ciindliorrtul valulilor der.ine aproape paralel ou lida iinnullti_ Accasra mai ;1es iIr latalrlr.ir.ri:r.i rbliJ Purl,ri LrndF r/.chrrJ dc Jorn 5crtt. td cL.r '15 t-n denilcdc coastii. Spre S|Ld mdc aceasti izobati se apropie muli de coast:t pa1la la 5 kln 1rzonr gurii St. Gheorghe 5i a portr ui Mlmgalia. lransfomralea valurilor eslc 1rlairirIldii $i violcnti.

in lungul litoralului ron1enesc. timpul nccesar nrontirii mirr.ii (va1ui in,lrzvoltare) este dc 2-3 or!, dxrpoate s, scacli pAni la 0.5 ore. Timpul cle sdngere airllllrlici m:irii poale fi $i mai scurt. in lungnl coaslelor-p6ni 1a o clistrnld de ;ca. 2l,

'r. sllrcr de calm a mirii (valuri cu indllini

'nai mici clc 0,2 m) cste dc cca. 26 9/o

,l!r (irrata intreguhd m. O jmpo ani; deoscbiti o au pentru litoralul romanesc,\ ir h rf i lc de h ula fo nnate in larli.

nimpefiturfl apci: Telnperatura nedic alluali a apelor l\,Iifii Negre in zonaI L()r'irlulrli romaresc este dc 12,6'C lmgi mel $j de 13,0"C in larg. Temperarur.arrrr{lic anuali a aeruhd la coasld csie de l0,7nC; a9a fiind. lnarea constituie unrrzcrvol cle c:ildu1ii cafe influentcazar favorabil climahrl iitonlului. TempeEtudlcrrrrrirrc qi mirine ale apelor variazi inlre 27"C (l supmfatir, in iutie; 5i cca.

l.0"Cl. deci peste temperatrra de iDghet de 1,3,'C a apoi {ie $are. ru o salinilale(lc 18 %0.

Principalii fictoti care inl.luen.teazi ptocesele de ircirlzire pe \,ertjcaii a n1asehrrJe Np:i sunt curcnlii $i valudlc. Aceasli iDtluellli se mrnilestd in largul mifii ptni lar(|ft)cimca de 150 200 ln. Sub adincimca de 200 m, tefiperatura upci riminct)rilc(ic collsianti (il-9t). irr patura de api supelioar!'r. cuprinsi inLrc suprafetl Sil(lilncimca de cca. 150 m, tempenn1lra apei vnriazi inft 1 ,3.C !i r 26,,C_

ln zona platforrlei conijrentale din lungul coastei rcmanc$ti. o primi pitu.i(upnnsr_r intrc orizontL de suprafald Si cel de h 70 , irregisrreazi vrrialiima|i(lc lcu1pemluri, cu lur1plitudili inrfe 2-20"C. S b adincilnea dc 70 fi, varia,iiile .lelcr\)clrtur'i sunt mici (.lmplilirdiDi d. 1-2"C).

Inghd l: D.aotit:, ternfcmlurilor joase din rimpLrl iernii. curenhd NS desUfralali cale aduce sloiluiLe din zonele de varfsar. ale flLL!iilol. Nistnr, Nipru. Bug.l)unlrc, mic$orfuii salinii?ttii in lale gurilor de virsrr.e in mare a accstor fluvii, qi nuir ulrilnul rAnd. ddoriti vanturilor putemicc lii rcci din N $i NE, in riDrpol iernij seIrfcgrstrcazi in lurgul litolalului romrincsc un puLcr nic lr.anzit cle sloilrfi spfe Sud.

lmpinsc de valud $i de tAnt sprc 1inl, sloiufilc sc sudcazi $i aomteazi indnserrl)rpuri de gheal6 sau se supr.rpun in mari brnchizc. SllinitaLet mai red!-sA x apeidrn zoni nordici lace ca frccventa inghelului si llo rturi nritrc decat la Consianta. inrcmrlc aspre, marca inghcati sprc larg pc (listrtnlc vrrriind tlc la 1 km de a lungul

llLoirllrlrLr l)rll.i l)irilLii. I'iiriil lr lrrlr rr L,r :lrLil. Ir (l 'tilr lt' 1,, Nl.[rr',ilrit(rirtnrl (l( lllr'rlil iIc 1r(rslrrr rrlllr\ r( rlrri .l0 ll)(rrri lrrrIr'Lrt,r,r ,o, r, rr :1,)rr | ('l

1),,r)rhi/clc,riU|g Lr 1.00 Irt!r)t|r)r( l,r (i'|lslir]{,, fi 1,,'l 5fr lrN(,,,1 ,,, l;,lrgLriollJr|lifri (iufln l95l 195:1)

(hitnisn l trtlor /rrr'l: l)irlorlla rponIhri considcfabil (lc tua dLLlce rll),,rr.fii (nr rrcdic cca.200 niliarrlc rrr'arrLL.rl) qi vafialiei aceslria in timpul anului.s.rllnitrlca Mifii Ncgfe in zonr lilorallrLui ron$ncsc variazl lbarte mult adi in limpdlt ii in spaliu. S.rlinilatea apei dc supralalii crcttc de la 2 %" in zona gufiloft)Uniii, la cca- 17 960 la Constallla $i la I9 %o pe coestelc Anatolici $i in mijiocull|rifii- Salinilatea crc$Lc cu adrrcimea, liind influentati jii Lle ctrcnt l do adincirnc,( ir c vine din Bosfor (1,8 %o) Si Marea Marmara (21 %o).

De la lEo m in jos (limita plaloului cortinenial), dir cauza clensitartii mrfi rl

;rt)clor dc adir:rcimc, no se poi orca curcnli verlicali care sA improspateze $i sa

,r!rcze apele- La acestc condilii rlcprielnice se ldaugi $i gazclc toxicc plovenitc din,lcscompunerca rcstlrdlor anjmal€ fi vegetale cizute la fund. Ata fiind, sub 130 lr1"

\ iclLrilolrele se in1pulineazd $i apoi dispar.lactorul /H descre5te cu adincimcx, de 1a cca. 8,30 la supmla{i la 7.10 ll

,,,r,U rd:nci,nc. \n:r \4,rrir \cgrc csl. .lab alc.rlrni in :c errl sc ob cn,,r,i rcllcrc a/H uluide la mal spfe larg Si de la nordul sFrc slrdul iiloralului.

I.2. MATERIALO LITORALO MOBILE

1.2.1Clasilic!re

Matcrialul calc constituie coastele madDe poatc f1:

malerial mobil nccoeziv, oarc sub aclirlllea :idi cstc dcplasal (galcti,)irlr iir. nisip ti %zd):

-- material la care acliunea marii se leduce la eroziune, mai mult sau mai putin

rirt)idi, in functie dc duruta acesteia (r'oci ii faleze).

Mttcrialal( nohile (ne.oezive) surt in gerreml clasil:'icate dopa granl omelric.O clasiflcare uzuald csic Lr nitoafea:

goleti saa bobvat i$t 'i, au diamclru] n]ai marc de 25 ]l]m, sunt alcAtuili dinrrlcx- calcafe. bazalt, pafiiculele fiirrd mai nnrli sau mai pulit rotutrjite;

piet ! ri, au diametul cuptins inlrc 2 onn ii 25 mm, forDli olai mult snlr

,r),ri pulin ncregulafi dccil galelii:,lr{r?r/i, au dim siuni ittre 2 mn fi 0,05 mm. care sunt alcit ite dinlFo

rr'rrmLLlare cle particule de cuar!. al]lcstecate cu rrici qi cochilii de scoici slirAmaLc;rrrroofi sunt colol:lte de sairufi dc ficf;

'- r)a:?, slu1t constituiie din elcmcnic argilorsc sau organice cu dimensiuni mai,rici de 0,05nnn, clrp nzend padicLrlc dc nratcdalc nrinemle solide, loalte fine,irsociatc cu nraterii orgenice $i lcgatc coloidrl (gcl rlc sullirri sau hidroxid de fier).

lI frfrlul. sc uliliz.r,,t rriri rnullc 0lnsilicitfifrir(it) l. I\.trt L)):chsilicarca Wclrwollh 1'olosilir dc gcologi. ill clrc tDitkril|lrlc slIrl rLNitjerlc

(lLrpii diametrul lor, in rmitati O, unde O: -log2(l), d tii|d tlirrre|lsirrne ochiuhisr{ci prin cllle au lbst cemute marcrialele;

.clasificarea udlari a piimanruilor (USC - Unificd Soil Classjfication dinStrA). rrre c\tc ccx mrr u iliTctJ de .n,'rlerii mJr-nr.

1.2.2. Compozilia

Aceasta este mai pulin importaoid decat gmnulofietda deoarece elemcntulpfincipal il constituie nisipul cualtos, carc este duabil ti chiinic jneft_

Alte materiale care pot fi inralnite smt carbonatii proledti dirl corali sau dinnlgc, mateti olganice ca turba sau a$chii din ar-bori, argile sau prafuri depuse subliJrna de na.icoges litomle.

Nixipurile li pietritwile constitrLie patea eseniial:i a materialclor necoezive.l)istdb!!ia 10f granulometfici urmcazi ir general o lege de distribulie logonormala.

D.rci y c5re d'dmcrui pruticljlclof 1i i. oc d.amer.ur rFrdiu, iar 6 :rhrrcrcarncdie pitlalica, repartitia in gleutate este:

i'-t'I

CIasili(nrer gcotehric!, Drterirtutqi cosrirr

Unitrti O d{Dn USCslns 1243-8a

256CJlrli

Galed bolo\ lnii t70-20U mLnJ

-2

t9

lin

2

Nisip Ni'if (0,05 2 m,i)

;

0.5

2 oj2 4.25

0,1:50,074 0,0625

:l

inn +

0.00391

-{ryili (<0.005 mn)t2 q00024

Cul!izi

in sistemul Wenwoirh(fie. I.5).

o astfel cie distribu-lie este repfezcnlali printr-o dreapdi

gig. r.,r.lule ac asiguruc a in611inii valuilofin tune(ic d","1"r. r,l'disrdbulia iniilinii vNluLilor in sl]ecrru (r).

DiinNtult'n'n)

I'ig.I5. C!$r gondldrcl|ic. r nisitnrlui.

1.2..1. Nisipul rlc rrrurc

1.2.-|.1. Originea

lr,lilj.!{{irli:.:];Kr,ii#i":tgH1,;;T:'tl: :,;:fJ Hlj::it..'ii;:l1l'lll,lil;i;.i"::j;j'lli.i:"iii"'Ji:,liJ'.,'",-, p.4..,,,i,;i'i*"i

ll ltti i;.1". iil.'l;:lli:;l::" i;:;l"i-i."", .,,-",, ", l. :,,'i. c..1.'e,e

( rrr'irrrer or Inlerir, .rdu.a,te ..,r.rririr,f. rp0.",.-i, ".iA",_ cd .,nxf,re I, 1(.r!fr(ioi otmrlui: prelevilri de neteriale, rcg,,lar.iziri. misuri anrieiozi;;;i;;;;.

-

lll;:,:,i:t,f ,,:Hii";::l1Ti:"t';.1i"T"",::"'.'i:.;[:#"::':.":l';;:"")llT:Tt:ltll i: ffix#I".,* Hfi':,.H i'#:#: m*ll *;,"":ll::,r rl ,.rcltrnea ghctarjlor-sau a unor torcnte ;i rd*i, .r,.",r,"fji'r

"p",tr,#;il;"J -

, ,, lii ffi::r:1ii'""',-.:iJ"i5* #* l:,::1'::: :l p'i."ur'.o, ,nu-.rii.i*,\',rL ,jrof redrce fcpedc er"*"J. ,*"if

";"lT"trti;un:

1oar1e 'afe,

fiindca acfunca

NjsipudJe de mare srjnt alcituite in, rr u rit:itc ;i care cste rililil fi ;lffilff :::j]l':l:i"t::i:", o" "''"*I).3.2 Dia rebul

,,, 'rii:iiitY;i:,fi'!'ij,*::T;':1,""*#':o"nct1ldrii

crin co,"jre,L,r cre mecanica

'r :,rrrrirc sc r)v, .r,,;,l.r,i pr"",r'1i",.i..f'n 1''".'"t JJ 'ederc ii dr'rrrr(relol

nrsrp lnlrfi( m:rrc: I I mrnnisipmare: r o,j',",, _iiiliX,l;,"",,,i:ii;jb1,i:j',frnisip nediu : 0,5 _ 0,25 mm

Clonl'olm SREN iSO 146i18-l/2009 aisipul sc clasilici in tci categorij asar rrrrr rczutti dir tabeiul L2

::r"1,:: jll#l'::ffi15::x.1" ;tx,.iil'ff r,i,i:'ff ;fi !"j"iruTi :,1:pr)portionali cu vitoza; a cclor nrai mari a.: *r" 1p;eriiqun. boi;ilj;"li ;;l)foporlionali c lilratul vitczei_ Rezistcnl

',u poatc n incadrarii au"ltttJ;.;;;.."fu::,'::;:1:1il::1re int€onediare (;;sip)

1.2.3.3 Glanuh)meh.iu

.Graoulomerria nisipulul de mare depincie csflllial de origirrea rcesiuia $i

;ltT:il':ii::,f,'Jifi;i"';:':* '::i:

:.,1;i;'"t*"i'r., p"

"""'? "" a" p" i'.ii

S. I'L)rlr 1rl'rc1(rrlrr (orli"/r{rri rrri11 !r ,l't,,,,r,r,,rrr ,, r , , . I r I r |

' { | | , I r ' rrlL

, t'.Iirl e r t!cL lirliiclllc l)rtsUt)Ilir ]r l, ir, ,lr;r,,' lrrrl rrIrl,, .I r,r|r|,'r,l,,f,rit)r1,l:rtrl (1. !rrrrlc inleJri)r1rr ur,)r ,lrl|r,1i, lti," ' rr , l,,lL t\l,r iiirl Ir t (Lr irl,

, ,rLL ir iLrriif(lc priiculc).\l(irlrrifcl nirifufil(, porlc li r.t)r( /crlir ir rl,r r l,rttr crrlrr Irrrlrlorrr(lr (. fi

r', (Lr1)cclcliccvcn{igrrDUlorncLficll((l.riviriir t'rr'f((l!:rlci i|l,rrnlcr(lifl|lflrl)1, lirl)fczcnldrcir sc facc dc obicci in urtr)r1l(nnl. (rric,,icnf (lig. l6) slLL sfrri

'r,,,, ir,rici (fig. 1.7).

sc rLt;lizcazi insi $i coordonatele polare (1ig.l.ti) punaind diamcl|Lll cr L nghi fi| ,1 ,,( irr faitratai a licclcnlei grrnlrlomet ce ca raz:r. Ariile in1rc razclc vcctorfc. ,Lr rLr uccst caz direct propo(ionale cu proccntajul particdclor intrc dirnlclrclc

?,

-rn--lDiametrul rl nml

IiC.1.6. Rc!rczenta.cx gnnuloncliicil ! risit)!luii,r coo'rloral. c.11.zjenc

fez0 llr(r sunr -togl Lt !lct

trig, t7. Rctrczcridta scnilogarlmicar a gftnulomcfi1cr.

l=

Fig. 1.8. lletrez.lrxre. pohri a gLznuldn.iici.

O cur'bA glanulomeidcd cu doui llifuri foaie si fle indicele Lrnui amestec dcdoud nisipud de origille dileriti, dar hrbuic vcrillcat d:lci aceasta nu c un elecl adou! lirluni de direclii dilcrite asutrra acclcilfi pl ic ti o sede de padicule rim6nin prcfilul kansvclsal alplajei.

Sf t\'l .orr|rrr ||rlrrr[,l|r1r| ]' oil rr 'r,, 1 | 'j, rl, r, .rLL I rrrrLrr Irrilrr rr)llr PLrlirr corrr|(l(|r\r rrr !r,r r,,r r, lr r1i rL.r".,r!li , LrLriL rfl, r.sr |eIlru liccirc cVrrrlir,n

(liiIrclrul nrcdirn,/,,,. c:rr, r'r,t.,lr,rr,rr l,l,rl r,irt|l|nr rrirf r (.lu!kr rL rlirLeil {r'irrrllclofi

(liirlnctrul mcdiu r/',,,, catc cst. (liiriii(lnrl rlrll !rr rrre(llu lorr(hrirlir

l,t

Cocficistttrl dc dispersie (sin de sortnre)

0 - 0..15 0.li - 0.5 {1.5 - 0,t5 0.7i - I 1,2

Vrlori apropialc de 1 arali un grad mai nrare de unilormitate, ia valori nai,, r, I ir(lici] un alllcstcc ncomogen de gmLlule.

f',r,,'4hrctttttt rl. tltnltrr. c.rc i.rc c:Jl cr" /

'tu.f!-:1.crc'n,orr'',/;, \ a;rrfL l|iu cL[bei de ffeclen1:i granulomctrioii i rxporl cu vcfiicila verfuhd: aoest'| rrrnt are iD genernl valori de ordinul I h I.2 $i lbarle raf iese din lirritele 0,1

' I Vlloarea acestui coeiicienr indicit clrtcil usinclfir cstc spre fac,li nile grosiereL ,i rrrfi de l) sao spre cele finc (nai nici (lc l) Vrlofilc accslui cocficicnt tlupii . ,ri cy. 1937) su11t celc clin t|bclul 1.,1.

,i,.,,,rclfclor dupi propo4ia lor in c$rntio||!rl ffs|ectivldirnrenul d,,, cafe oorespuDde vilrlilui cufLrci dc Iiecvonli gmnLLlonrclric:r

r, ,r r lrr prrnctele de inflexilrne a curbei de repal1ilie a greuli,lii);(lir clrul oominal ./,, care estc diametrul sfcrci avfurd acccasi llrculilLc (il

r , l.rtcr rncdie pondcraii dupi propo4ia respectivd $i e$antionul studiat;dillrnetrul primei zecjmi dr, c:rre este dianetnrl egal sau superior

^ L0 % di

(liarncirul prjmului sLfi d'r, care este diametrul cgal sau superior a 25 rli,

cliarretrul celui de a1 tloilex sfert, care este de fapl diametrul mediu;diarnctrul cclui dc al lrcilca sfert d'r, care este diametlul egal sau supcfiof I

' ", (li| grntule;diaficttul a no$i zccir'l,i d!, care cste diamelrul cgal sau sriperior a 90 -o,i,

(lirl

,\ccste diametre caracteristice depind de unitatea aleasi. Aslfel, unii irut('r'i

| ( il coeficientii adimensionali ufrnitofi: ,, L

t,rlit i"nt l h ,livtltrit, \-rt, ( rolr.r;.',rr" c.rc eg.rJ trr ". -, ,11- dt !,/,, niarsoari clazarea curbei ftccvenlei granulonetrice de o pafle !i alta a v&Iului;

' '., ' . fi,riJnr rri In [.ncral \rlor. dc ordrn, . l.( 2 5. r"rdcfi..),c r.l)L,pi Chalmlry (1987) a propus o ciasificare conloln tabelului I.3:

I

., VerIul cu$ei dc 1i-ecvcntd gr|nlrio etficA corespunde materialelor celor maiIure sau mir grosiere atat timp cAt diamebul nledilr coeiicientul de a-sjnretrie deri_fe$te sau llu atingc unitatea. Dup:l .]ncle ce.cctifi, cufta lrecventei granolomd;icelrece indifercnt de coeficjcntul de asimebie, prin(loui prurcle sensibji fire carecorespund

_la_ 15 % $i 85 % di11 pafticde dc pe curbi integrali, oricare ar fi

coeficienlul de asimet.ie, dar aceasli indicatie trebuie confimrati;

tocfident t de rtfloriiare cjlri e.tc cgJl ,.,, .d;+,, car. miirr.rr.it\rt d ).rp,ri,/.rra.urbet oe lrcc\enl;r gnlutuneiricit in Jf-olj.eje.r rjrrului. Acc.coe . rc'll | | \ejorr dj cc,, 0.5 .rr|ra ..:r rrrre-iihrl c_. gnrpa. i I rlomenrul drrrrre Jli dr, iar pentru m:irimi in jurnl valorii zero, o distribulie mai uniformi inrr_u;domeniumai larg dc granulozitiqi.

,rto.lulul tle nifotmitot? oare este egal cu supfafbta cup.ins.i inhe curbx dc

rcp,r' iLic a grcut,.t .\crica,ry.0:i ori/ontdlcle .r. -. O. , 1r, .un,ntnLil culrinsi

innc cu-bi de rep u-i,ie. g euLi,ii. \ ell.cJle.\ I= r) tL orzontaleleJ - l. r - :. irlodulLrl

de u iformitate fusi nu arc vaiori tLnijbrnc penfu o repaftilie dat?i a greutitii, pindnu avcm de a face cu aceia$i diametru mediu;

- indice .le cl.rsore care esle egal cu logaritrnul zecinal al rapoltolui cehi maitnic li cclui lllai .rarc diamcbt al gralulelor.din egantionul consid;ral acesla are ingencral valoxrca 0,5 la 3, valorile lnai mici ca 1 n corespund dccat nisipului binesoltat.

roclii" tr( n ii,rt ituk, ,,",tun,)t)t 124),\8. r_,, 6,pcba,a,lrt

ciruia nisipurile se clasifici in: foarie unifonne L1,< 5, unifonne 5 < Li, < 15,neunifofmo U, > 15.

Pcntnl deteDninarea caraclcristicilor granr[omctdce sc fo]osesoq : -loS/,. in care r/i estq exprimat in mm.

*' ,

- (qD$. qr6)"'__ ,

!i unitnlile

media gmnulomefriciL

dispe$ia $erulonlefici

I o.ll11$lIl rlf trrlnn fu tt

%=(Mtr-q50) asimetriag.anulomctrici

1.,1.2 ..1. Ii,ntt ltnttit uh'lot'

ALrcrLslll I)o Lc 1j crrrelcfr/rlrl lr rlcorlicicntul do li)r'nlii flrr.rrl. Lrlt rl!rl nlr' ,,1rt)rrlrlr fcr(LLlrlr ri!r( irrc

I t lirfi Llillolclru cu (liamctrul rx)rrrirrirl rtr r'Lr rrrr r1lr1 {lrl1rrrr rrlrr tk rtirr{rrr(ll llrirrrrll llll,llllirLrlci (faport variind int|c 0,7 li{).()li crrrL rlc|ritriri( rrf 0.5 fr 1.0;

iILlioclc de slcdcitaie c.rrc cstc fuIontll irtlrc (liitttr(l11rl cclui rrrai rrric cerc

rrr.,ris pi diamctrul celui mai mrrc cclc ci|curtrsctis, cirfc sc portrc oblitlo vlrriitxl,,rL.nlrrcrpartict ci;

i[dicc]c de uzuri caie eslq raportul iDlfe cea mri mici razi dc cufburi cltc( t),,n1c lnisura pe supr2rf.ria pafliculci Si lulrgimer (sau lililnec) accstcia.

Clci trei ind ici menlionali mai inai te nu al irg pmctic niciodali \,aloafcr l .

, , 'rrsIunzitoarc paficulelor perlect sfcrice. Se pot d"r insil unnitoarele prcciz,fi:nisipurilc dc oigine marini carc nu au fost pud,rte de valuri Lrn timp rrrrri

r rlL lrurgat, au indici de sledcitate Si lLzluar rcduti;nisipurile de origine eoliane care au carzut de pulin limp io ape, au inclici (h

,j, rii:itatc nari ti indici de uzurd redu;i;rlisipurile de origine marild sau eoliani care au fosl milcalc mult timp dc

||i ||,r ru irdici de slericitate li $zur6.idica,ti

l. ). 2- 5. D etrsit&teo specilicd

l)ensitatea specifici p,, a par'ticDlelor de nisip este egali cu aea a siliciului dirr

,:rc sunt alcltuile, edicd cca. 26 kNimr (2,6 t1l]r). Aceast:r valoare se oblinc cx-, lLLZind bineinleles pafiiculele de calcar bez altic sau $istos $i cele de mineral0 grclc

L ||r sc g:iscsc a estecate in nisipul silicios. Greutalee specifici csic 'l7, = p,,'g .

l. 2. 2. 6.r/ite?,a de dec&nture

Viteza de decmtare a particulelor de nisip in apa este de ordinul a c^liva, drlirDctri pe secund:i. De ex.nlplLl pentRi un nisip silicios ctL cliamel-ul de 0,09 Dlrn.

lr. )5 rnln, 0,45 mm $i 0,65 mm, \'ile7a de decantare cstc 0,7 clnls, 3,0 cm/s, 5,1 crts si( spoctiv 6,4 cn,rs.

.Aoeastd vitezi dcpinde pentru {iecalc particuli de nisip d€ diametrul sau no-

,r al ./,,. dc greutatea sa specil:ici aparenti ir api (f,-]), d0 lonna sa matedalizati, lrLr-un coel:iciert de fo|nii numedc ai de concerlrt{ia de iisip in api fu vecinatatea,tl|LicLtloi-

Din inlclvcntia diametrului nominal $i a cocficientuhri de lonni rczulta ci nici,' (lticanfar-e l1u se ploLluce lir:i o so arc si liiri-t o oluccafe segregare a perliculclor.NLsipul caut:l sa se claseze automrt dllpar dillnlctfc, corespunzatof condiliilor $i,! ulLri de dcplncre.

Vrlcl.l (lc dccLurli[c Ir LLr]iLil|i Ct(;S cslc ogtlti cu: I j.lr0,/,1(L, t)lir le|rlJerirluri obis1tuitar, pentrx slabe conce]ttntii de p.rfticulc rigUf(,s sli:fif0. cu (liuDrclfc dcccl putin o zecime de milimeiru.

PentN eoncentmlii mai mari, penlfu particule carc nu sunt tiguros slidceijl pcnttu celc cu dianelre mai mari dc 0,1 mm, formula preceCelta di rezultatec.onale in ruportul I la 2 sau I 1a 3 gi dc aceea su11t ncccsare inccrciricxpcdmentale-

1.2.2.7. Pragul tle eroziune

P.nlrlr n (riJle "i pe|r,,rd.r de u, ia,ie:rl(.,p"i o,'.. p,,guf dc croz..|,.c ai

unui fund nisipos ru depinde decdt de maximul vifezei altenative a apei in preajmaparlicolelor, oricare ar ti fiodul in care accsia se realizeazi (migcare de huli saucl.potis). Datele esenliale ale problemei sunt: diamettul not inal al pariiculelor ./,;dc sitatea specificA relativi ( p,,- 1): viieza de deoantare in api w; pedoeda deoscila.lie a hulei sau clapotisului I: titr1pul mai lung sau nmi scu.t io cere osci]atiilenclioreaza asupra flLndului.

_ Marimul vitezei altemative (4) a apci in preajna pragului de eroziune poaiet'i binc stirbilitin laboraroarele de hidraulicd.

Vitcz.r altcmxtivi lruximi a apei iD vccinAtatea pariculclor pentru care hulldin laboralor crceaza prinele itcrcliruri in nisip la finele a l0 minule (fig. I.9) estecgalar ou: U,, = 0,37 dr'' {O - t;"' . 1]n i11 unitili C.C.S.

a\t' t5 _f4 rul

It.:

{.1

0.0:

\rtch bnitn hasw.tn0.01

1 :0 t0 .10 :0

l.ig.1,9. il.ozjun.. risipului h irc.lIr rL tL! i0 jnirulr r, lf00(g r \,,.nlrn, l r llrfi o.^ll\ 'n:{l0lgl Ir .l

Fig- I.tll- Ero2irne. njsillhri la incclutu | ur!1 linrp lnctic i!tlnir.

fd r )'''l\1rrr |||l lr,.]p;nfi_ir rfi3. l l0\. rcld ia de c,.lr||l ecLe rr, I,i/ 9 5 f i

r, '1o I )'",' .1.. r U\ l-nnIli, cornplcri- on orcni csrc I/.. izl r9.5 t, . ual. ,.

, .rr rocticientul de vascozitate cirematici a lichidului cu sare se f-ace inoercarea.AccsLc doui folmule presupun ci dianetml mirimrl .d nisipului d, nu

lL t,irir\ire grosimea de 1,3\F (nilimet0 a straiului limiti a mi$ciilii oscilatorii a

r1,,.r Lr fuld, dar aceasta condi,tie (care poatc ingrerma lucrul pe model) este

:rlr,liiculi totdeauna ia marc.Accsle doub lormule sunt exacte ir gama de densitili a naterialului foafte

'llcbuie remarcat ci pragul de erozilLne n'larcheaza inceputlrl mitc,lrii mate-r.ilrlor. dar carc nu cstc in mod necesar inceputul mildirii in rnasa al acestom-

1..1.2.8. Anaenarea protlusd de curent

l)cltru I studia aclirmea hulei asupn nisipurilor Si pieiri$uilof se lace relbrirlli la,,,,rcslrl sinpllr de nri$care a maledalelor sub acliunea unui ourent.

Sc caracterizeazZr inceputul tultrenarii unei parlicule de satre forla de terere r,,,, ., r sc cxcrciti pe fund in Nr'm':-

7., =p g R i,1. : p este clensilatea speciici a apei in kg/mr;g mceleralia $avitalional?i il nr,'sr;

/i,, cste raza hidmr ica (siu iMllnrea canelu lui) in m; i cste panta liniei apei.

l)c cxemplu. inlr-un canal dcstul dc larg. cu o adancime a apei l/: lm (1j = n/t, r, plntda apei cle 1/100,rezulti:

10 15

irLL,,||1111 ,1|rtrLIJlrtl lur , l,r,.t, tl,,,ll ,l, ,, L,rl:r ,1, tLr IL.

,,11,/,("/''i,)'\ lr ,

li,nl dc liirifc r,, (letil|(ft(. i (\'ln lUl iUrlf.lr'rfii (1nci t) iculo. cifui.r ii cores_IuI( lLj o vrlcTa uL1,_

l)ilcfitc cxpcrionlc efcclurtc in labot?tor asupm fuceput[]ui anteni.ii nate_riirlclor grosicfc necoezi,"e arali cd lorla cb drAre critic?i neceslri pentru a pune in|nr$ci||c o padtcu]i este propo(iondA pe de o pane cu diametrul pafticuloi, $i pe detlltir cu donsilatea sa relalivi.

r. =,4(1, 1,")./ sau r.=/(p"-po)d-grLn(lc: l). ti p,, sunt greut,Llile lohrmice ale marcriahfui ti fl idului; I un paran]ei|uf'rpfins nrl|e 0,03 ti 0,06 (in medic 0,0:17); d diamekul rnediu d] parricuici.

l)cnlru un nisip mesa specifici fiind p. = 2600 kg/mr, fo{a dc tiidre ve ur o.lld in N/n', dia]nclrul d fiind cxpdmal in rnm.( \r litlul de excmplu particulele dc cca. I nxn, vor 1l pusc in ntjscari cle o f.o|1a

rrrli nruo de I NAnr. isr cele mai mici de l0 mm, de o fo4i nai mare dc l0 N/mt.'liigura l.1l prezinli difentcle valori ale foqci r. iD functie dc diamehul 4(lupii (liicri!i autori.

100

r. ( / ri')

,JJ

t0

trig.1.tl. Valotr,cs fortci d0 r,trirc (luti dr\crri lori.

l)L lll)1, viLloiIeir err( lil | ..l,trl.L ,l( iirr ir. tl. irrffl)LLl ir ]rIlr, rr,r | ,1( l,rLt(lr ilr,||lrflIi cnr! r li)st lirrl t\'ll||r r (irrr(l(]|i.,1 ir)r$Ulrl ||rirr(lrr r lrle|rr i:r rrrci

t,iI liflrlu, ir nriri rrrll(n pri ic le srLr r) oriid fl ': 8c||cr1rlizili1" vLrl(n ile vi|l iiruL rlc 1lr I lu ,1.

l)r rsclrcncit osto (l,Jlllo|lslrirl cir ru sc pot cxLmpoh rczultaLclc la nisipurilclrrr i(lnrililnd o linolic cu vrfi.r(ic lincflar inlfc li)rla de tirrAre ti diarnetrul pafliculclu.

lb ind cic la particulc dc 0,3 mm (sau chiar dc 0,6 n]m) lo4a de til.^rc vrl.,li,r!co valoarcrrini aln(figurilc1.13 $i J.l4).

Fig. Ll2. Pucfeanr mitcffc ! sednentclo..

Viteza de forfecare c.iiica

i:" lr" ':" ll'I ig. t.13. Vit za citicn dc 1'orfcc.rc rcdsxri fcnli! i rccpulLLl dnlr.niJii trisipuhri

cn diamehll prrLicrlckxdc {),? l,onnr.

1.2.:.9. Ril ti (i tt.t,litut.i) .tc nisit)

lrozi nea unui fllnd de nisip de cibc huti sau ctlporis csLe i solrlri lrlosc:r dcirplfltra u[or i_rcfe.tiluri alc lirndului madn. Distanta illtrij l(cstc jncfctit|lfi cste clcordr ul a cdti\,a ccntinciri, nai rar cetiva decill]eli; inAltimca 1or nu depi$e$tqciliva ccnlimetri. (6g. I.14)_

lis,l,tt.c.h.,m.,t.t.rn.rc., I{it-)..r rt.i..,; to.,,..,,.

Eroziunca rlnui fund de nisip dc citre ulr curent (de estua.r sau dc mafee) eslesoiiti adesea de apa tia unor- incretituri ascl1tindtorre. Accstea nu trebui; insi

colrlundalc cu ondulaliilc prctilului in long care masoari c61iva zeci dc mel.i si. ,l I rrni rle .ite\a,/ecl d. r1elri. rx.e cotcrjrrnd u rf ,epirru ae jln.rcnat. {i;t;rilc.

K.rL te d., urltF cIrgcrii nu afir de!'d' f,.r,)IU ni.r||rri r ..aror Ji:rrnen,.:vrfiazi jnke 209; fi 80 9/o din grosj ea stralr{rli limiti a ni$cirrii cle curgcre peiirnd Distnnta inire riiluri nu poate fi determinatl cu destulir precizi e.

1.2.3. Pietritul !i botovarisul (gnleti)

Se deflne$te pictri!, nuterialul mai grosier ca nisipul, deci mai ml:lle ca2 mm, a lir-uirezistelrle ia deplasarca in api este proporlionali cu pdaatul viLezei.

Pjetdsuriie variazA dc la 2mrn 1a 63nnn, iar bolovini$Llfile cle la 6l 1l]rn la200 mm. ultimele pulend d0nunirca $i d.3 galeti. Acestea smtt bucili cle tooi mairrulL sau mai pulin rula1e. dar nreori sunt constiruitc dirtFun singl{ mjncml casilicea. ce€il cc anti cit pentlu a trecc la staree de nisip nrare (care Jstc silicios) vaurra o uzure progresivA.

Pietri;ul 5i bulrrrntsul l.o\ir in.en., ldc ljr \r,r5r,rJ llu\.;t,,.cu !'rrJclclt!rer'rdl sxU din .fu/rrnc:l t:,tc/cl,,f drn srir\. l.lc r. d(t_.r fc fun.lul rri L Drin. 'rllir grr\iLrrc. rl,- 11.11 6,',, ri I ec\-nr. t,ncii n.ernlt.i e, c,inrl sr,,na nc,.rrprasipului sub fonn?i de stafuri distincte dc n$L€nar.

I.2.4. Sedimentele line coezive

Acestea sul1l denutllite prafEi vazi, aviinrl diametre mai mici {]ecil0,06 mm lacafe rezislenta la ni$carc in api c6te proporlionala cu vitoza.

Vaza csle conslituiLi din eleurcnte de dinensimj iDt'erioare nisjp rilor fine ac:irof particuLe au di&netmi de 60 microni, cuprinzind granule de mater:iale nineralesolide, foarte 1iDc, anrestccate c nraterji organice $i legate prin coloizi (gel dcsulfuri sau de hidroxid dc ficr).

Vir/.1( iLr () (Lislril)L1lif ll rrIl,,rr I rL,i l' lrt,

.r' ,ir' /'. r rr '1 I /

,,rr,l, rrcstc irrtlicclctlccvolulr(rr lrirrrL l,rrrr' Lrr, i

l',;rll rilc rru co|llir l)fnclie eo|t,rzr rrr 1,r,r,,1,'rri r,)l,,r7rr rlrr (lrLrr\' \rrrrrL srrl)

Jr. irfpfccoloizii intre0.l LL li ttr l)rrr (,)rrlrri. virlrr ir .{,rrllrr. |lrirrir ltr rrrrri rirrrll

, , 10'l; din grculdlco cr uscati.l'firlirfile Du conlir materii orgrnicc. ilr vrrzcLc crrrrlin i Procc l dc 5r)i, Lr l{) ')i,

,lLi, r,rculltce uscalii, sub lonlla de organisnle milrinc rllinus(lrlo vii (diirtuncc,L ,,r\'rii cLc.). ca(hvre 9i schelete silicioasc sau calcxfoasclrlc accslof ofgtlnisrnc.

, r.lii dc mucus aLe molu$telor, plancton 11lai bogat in legctelii dccait in sninlalo ii, .rllr prr vcgctale (pa{icule depolet, rimiisi,lc dc algc etc.).

lirrfc vazi. praf Si nisip existi aLneslccrL.i inlemlediare nunrite nisip va7os,

,.rr:r rlsipoas-r 5i noroi.l'irder mirrefald a pralirlui $i v^z ei este iD generd conslihliti din c1ra4, mai rrrf

,lrrr .Lrgili qi calca.I'iu1ea coloidali sa$ precoloidald a vazei este constituiti dinlr{n gel de sullirrli

' lrrLlrrrxid de fier (2 ta 3 9/o dir grcuiitca totali a vazei) $i din flaterii organice.

I'r':r r. ;i rr,:r lor l- loIrJ a.;d. 'ch,ar pH l.{ - 4.rr. d irl :cn |rl rr'rl

L/,( c (l,ll = 7,1 - 8,4) acidilatca fiind uior inibrioarA celci a apei de mare adiaccnlc.

l'f ftrdle pot fi galbelle, rogii sau negre, dar \?za este totdeauna nedgra, ctl

rrLL.rrrLL: rlc verde, galben sau albaslru.lr qcneral, viLzo sub apd conline 40 + 50 % matefii solide ti 50 + 60 9/o api

| ',iir llzico-chinlic (sfuati), proccntajul crescand cu conlinutul de coloizi fi scizirtd,,, rrcsiunca crlcriotrri a$rpra materialelor (fig. 1.15).

o too 2oo 3oo 4oo 5oo 600 ?oo

I ijr. Ll5.lilluenla conccltriliei d. tanic!le !)li(1. ii,L nrrL sctlin,cn telor fod b ntc rvrpnviLzci crilice dc cturrrnc ((I f.i l.ll( l'I.r0n1d)

u rU,(ml r) -1 ,

l-*.., 6.t€* J" fi"d"

/\rsnLrl)lLrl t L,Lr t)rtipfi.llti lili(e tltrli(1 (lrlIrLt. \irll rslr I rirr. .l(oeriv plrstic. (Lr ritr(lilli0 (fcziste lar [r liJficclfe), liirir \l:n.07Ltirl.. (liI tiri) r('tiL(ir cafur coeziune sc lo:Ltc clistrugc prin |gihtil |rc(liUlUi i firff s. irtlir. ([| c|lr( r

foirtc rel:rce dupd un rirnp daci agitalia inccrc.rza. lislc LL Ll|lltrfill (fllIrcsibil. (trl

nu c claslic, Ioarte neted si practic i pcrmcabil.Vaza hcnsponati dc apil se giseste ilr flocoanc Drlfi po clfc lc rrcnlile |L

sLrspensie chiar o slxbi rlLrb! enti. Floculxrea depindc dc s.rlinitatc, carc irvorizxlr/rllbmarea cle dcpozite de vazi $i de comlozitia chinic,r a apci: poluarca apclor {|t.cflucnli urbani !i indnsliali contrjbuic la fonnarca dqrozitului de vazi

Vaza po.ile exista srb form:i de sl$pensic in api, atunci clind concerir:L1ia cst.fedusi, sau sub fofmd dc,,crc1rtr cl€ vaza", cend concentratia estc do ofdinul a 150200 glitru. sau mai mult. in accst ediu vaza tsscazi li concentratia cre$te (sllLlUmiditatea scade) logalitmic ir l'unctie de rimp $iadancine.

Vaza puli complet r$cati are aspeotul ullci roci compacte co$o1idatr.galbcni san gri.

La lrza in curs dc uscare apar fisuri dc contraclie s$b lorue unei retele milimult siu mai pulio regulate. Vaza i$i reoaliii toatc proprietirile atunci cAn.l estudrr nou acopcrili de apar.

Vaze sub api conslioie habititul de Fedileclie, aproape cxclusiv, a1 !u1or spcciide anin le subacvatice (ca erdelidele) ii a unor slecii vegetalc cllre ies din aph.

Nu sc cunoa$le inci binc procesul de depuncfc pe fundul a apci praf lui 9ivazei. Aqcsta sc datoreazi acliullii gmviraliei" floculalici particulelor in suspensicsub aciiurrca cleciroliflor conlinLrli in apa de rnafq $i Lmor fcnomene tnai muli sarlmai pulin rcvc$ibile de alracti e pseudocapillri ti absorblie (ie slLp€fali.

Pe Lroclc coaste (€x. baia [1ort Saint - Michcle din Fran-ta), materialele sulrlalciluite din sedinenle caLcafoase din scoici s{ir':irnate.

Concenifatia depafiic|lle solidc inllue ,teaziviteza cridca de eroziure (fig.I.l5).Pentru a cualltificir starea unui dcpozit de vazA, it labofator se dclemjni

,Jigiditaie.r' (rezisteqa la fbrflcate), care va pernite progtoza compoftfuii acesteiasrh aciiuni lidfodinamice (Fig.i-i6). Aceaste inccrcare se realizcazi defininclcupiul nccesar pentru aroti un obiect cilindric, i11slspensie sau in dcpozit.

Schematic, sc constati cb dcpozitele de elemente fine coezive au rigidititi !.crre 1'ariazi mpid cu concentuatia 7":

\-,r:"Panla unui taluz de sedimsnle de vazi tgo, poalc fi definit:lin apii cahni ca o

firrclie a rigidi1nlii iniliale.Pertru rn laluz deasupm apei 1g0 - 0,007 r, (N/rnr), iar daci estc ilnersat

tgo = 0,025 rj iN/m').Pentrlr sedimente coczirc de til prilbs sau Nrgilor s I constaiat ci viteza critica

de liccarc sau fo(a de ruperc cdtici neccsirfii trcrllru l eroda dcpozitul vaiezicorrsiderabil cu starea dc indesare $i natufa colrrl)lc)iLrlui lprFpaimdnt. Djametrul $idcnsilaiea pafiiculelor clententire nu srnl sulici\i|to prrtnr a dclcnnina incepuilleroziunii $i treboic lilntt cont de rigiditatoa initi la ir (kjlr(,,,irulLri.

' L , t, 'iir,. )rrl (l(l)rrsf siLlr !,r/Ll(

' '{r{ ,,,rr I i,r 1, rrr lrr lr'r rrrlr '! L L{r l,L'r 'r

,, I r,l,lL r, 1.1 ir{crlrlf fU r|ir r( l!' lL'! i,i,.,i,ri,, l,',Ir., L I Ll rir LLrrI L rttr 1,,t, . . | ,lr tir rrr r(lirr slttr( dc strsllfrr',rf,, ||r,|], |tr||I, ,| ,, |!',rIIrIL1II

slrlcfil Lln inccl)Lrl ,i, .,,rrr, r,Ir ( rr\rrrr,L rrrr irrrlrll l)]lr.lic (lirl

', I r,l t) ()rfccrrc rczisterrlii lr (1rcr)i, \,or l)rr/err(ir lrL irrc.IrrtLrl lrlirrrrrlrr((ii lh lcpozit! ui cu (icslfrirrrrfi ii ..cxploTrc it t)iitllirrrlL ltrr.

I,L I r I r :li(liu do trsarc prclmgit. dcpo/ilclc coczivc \'Lx' pr'ci/cIlir o li)lrf1(. .r, r lir lir crozi!r|c Si numai pifli sau blocuri .lc vazat vor putc li rurlrc llc

r,,, lt ,rr i||:rlat ci sc poate stabili o corclalie fuhc vilcza crilicaL dc croziunc,,r , r.,rc:r irririrli a unui dl3pozit ri., prirli.-o relalie de lblma:

u.,,. = r r)''1

'',,. I ,.r( iIlrn./sl,!in[Nlnz].iaf 1{- 0,032 pentru o anlrcnare gencftrliTrrlil ti,, r,, ttr ,,| || inccputul antrenirii (fig. l.16).

r .ii (:rilici de liecate esle influenlaii de concenlra{ia depoziLului ti rrirlrrrrt

,rL r( !rrrc (fig.1.17).

l].1

| .)t l.16. Rclalia inir. vrteTu cridcadc fo.1icrrc r. !iiigilliLllea iri!ali 1. !eilN Ligidildti sqcrioirc,, r !/n:i virezd de fortccare dcpidc dc nd.cin. titral. a rigiditilii (dwi I lboaitotultl. C..cetirl

Il rnuLicc,lirnlO.

l,is. L I 7. Idfl lula n.dnrlui .c1 lLicasrlrix nllicii rnz.i

(L|l|. l.( lII ]rrtu!.) lcnlcmiuir150,lazi d.I'Aieuillon

Co{r$$}nn d.prhrlt I ir' p]

1.2.5. Nlctode de misurare Ei analizi a deplasirii materialelor

&inoipalolc slrNe de seditnente slrllt materialele aduse de cursurile de apa.coastele prcdominant erozive fi aportul de ateriale provenind din lery.

Carrtitatca dc materiale adusi de cursurile de apar cste in desc.cttcre ca urmarcir inlc enliilor urnanet prelevldle de mateliale din fluvii si rcguladzal.ca acestora.

,\larca poate si lie de ascmcnca cum s-a arilat, sursa dc sedimente: aport denralcdale coclililere, plaje sdncoase prodxse prin depunerel de carbonat de calciupc LrDele plajc nisipoase lropicale, fecit'e de eorali de ase enea in zoncle tropicale.

Pcntru a studia deltlsarea malcrialelor de fund au fast utilizate rrai nlLlte metorie.

I. 2. 5. 1. Metatu glob{rki

Aceasla consfi in intery)retarca uli$caLfilof rclative le liniilor ml ului $i i elirnd!1ui iu tin1p. pdll efectuarcil rmor nrisuratot-i in fapof cu rLn plan de referinln.r\ccastir rneiodi p.firite de a dclcnninn glob|l zonele dc apoft fi de ctozillne, dafirn pernttc deler-minarea mecanisorlrl0i (lc lftnsport !i ofiginea matedalelor.

1.2. 5.2. Melodu analiticd

a) Anali:a gt&ulanett ir)r, clr.o coIsLai i n roLnl)1ft diversele culbe gratulo-nrcllice ale malcdal€lor in llrrgUl l1url lLLi. S( tx)l trrgc unclc concluzii asupranri$cirii acestor m tedrle deoarcoc elcrnr,rrtelL.rr()s crc sc (lcpLtn prilnelc_

b) Exaninorea ul)rcziunii- carc cslc till|rLr ||]itilirlii pe f|riclc din galeli.

lrrrIreI rltrrlrlrrtizll|L frrrfr.l'LL']rrlir ltrirr rLIl'!r Lrl rLllrLirrrl rl rrrL rlrlrrriL

",,,ir )/11rt)sirrr(. Lisle (rr rrliil rrrrrr ',1. r i!!rrr'rLri! rlLrLr rl rrIl)lrr"rlL ,,,1,,1,,rl(r rni rnxfe.

') tlt\lilitutu (rtllo.ili.i tttitt.t'1,\:1', rrLr ( r1 1"Ir:11 r rrr :lrrirrl 1rttr

i,!,1, rrrir)o llckn grclc. ln tillllnrl lrtrrrrilrrlrrlrrr 'rtt l( r !r'tlr )rrrl

,, r,: brr|itina. iluofina, hcln:ltiltrl. lrrr rrirlirrir rrr frrrlrlLL ( LL riil rrrrrr r'rrrrt rslc

,IlL,r1L1(rl do coar-l. cu fttiit, eroziuncn !ir li rrriri irnlrltrr)grrtrr

,1) Iltili:drcn tfttnilor. Tr^sotti nrlurIli Pot li Prrfliculc 'rlc unL rrrltcLlrrl

, ' ,rirr:rt provcnind dinlr_o zoni specific;i. Acoasd mclod'i conlplclcit'1ii fc ccrr ir

' ( lirfii Inodificirilor conpoziliilor mineraloglce.

l|1rsofii allillciali pot fi, sau nu, radioaclivi Cele dou'r rnelodc noocsiltl

, rr'Ler Lrnui ir:rsor adaphi, marcajll pariiclLlei' a;ezarel particulei ii rrcdiu $r

,, . t:rr'ca particulei.lfrsorii neradioaclivi pot 1i din sticlii colo ti, fiagucnte de 0irimi7r. strtr

t' ,r! ulc oolitice. Trasor-lLl cel mai stabil $i ttilizat in mod culEnt col]sti in a vopsi

i,.( |irfLiculc in culod sLriluciloare $i Ruotscente Detcclarea aclstom eslc rcl|tiv

r,,1,1I: probelc de nisip rrebuic prcleval€ $i analizate apoi nulnidnd pal'ticulclc'

\rrrfi ci}r{:l slLnt lolosite lopsele fluorcsoenlc, probele colectate srLnt examnlale sutr

,, l,firli'L cu mzc ultraviolele ii padicl!1cle colorate nu arate Prio compararoir

l!\, rrclof e$antioane intre ele se pot trasa curbe de egal lranspo

I'orllru umrirrirea deplaslrii algelor a tebuit si se utiLizezc elemenlc de matefill

L,trrr u cu aceleaEi caractetistici llzice ca ale algclor (lungine, lilirnc. grosinc,

,1, ,r..itatc) 9i clc culori difeite dupd locrl de scufundare

Nlarcajul cu lraso radioactivi depinde dc natun $i gran lometria sedimentelor:

va7f: marcajul slr thce pdn absor'bfa de maicnal mdioaciiv in solulie, I grtnr

,, r,LLr liind s fioienl peninl marftrca a 5Kg dcvazi;nisipuri: se simuleazir prin sticli de aceieii densilalc, stiramatd la grnnulo_

,rr trirr doriti gi iradiatiinff-lu rcadorllucle';gtlefj: se include int m galel rn l]lic fir elalic rxdjoactivi obiul?t cu crmenL

in gerreral se ntlTizeaTj :li.'ze gana. Razelc beta prczinte o dcteclafe 'lificili

, , r,,filt absorbliei pe o gosirne redNi a malcdalebr' Nivelul de activiiale idlial al

rr,rsodlor $i pcioada tlebuie de|efminati penlru a evila orice isc dc accident r'n caz

,1, rrntrenarc a naterialelor pe plaji 5i conlaninarca lnedilrlui care ar interzicc

r, flizarea de noi expcriente pc o pedoadi indclungati: limita dc I Nlev este i1] mod

, L|!nl aclr1isA; perioadele sunt de 2E zile penlru cron 5l ,43 zile penll1r cadnid

| 15. 85 zile pentru scandiur 46, si 320 zllc perlru arginl i 10-

Utilizarca produselor radioactive necesitil oblinerca unci autofizalii a orga-

, snrelor specializate. Fla poate fi corrbinali cu o irrterziccre a pescuitullli li o

,'l'liga!ie de supraveghere a coasLei

in rnocl eviclc t trebuie luale misuri dc prccl|ulic pcnlru depozilafca pe tirnd a

rLrsoruhri radioactiv. Au fost puse I,l prrncl tpantc spcciale pgnlru a pel ntrle

,l.l)Luierca alifecl pe furrd a trasorilof [ifi Pcficol l)cntrrr pcrsonrl Si lir;r dsc de

,lispcrsie irr rrromentul scufundErii (fi9. I l3)

WMFig, 1.18. 4t,r rlrrd f.nltuaclr\ir r rdur.

_ Detectarea trasorilof este efecfuald cB ajutonrt tnet sonde care

detector cu scintilatie sau uo contor Geiger Mulle. (Fjg.Ll9).comporta lln

Dcrectarca rrc loc irr suspen.,c. I.a\erdrtrl rorul -Jdjo(ti\, tolu,ind o.ondtoe rrir.rrrir. J radter,t \1u pJ ftrnd tJr;!td o jond; Id oive^e;rtervalr clc timD cu orivi a,;'ripo,,:tic.c rep( ed:r prin orocc,lee u7..dlc ale liJro!,.fie;. e,,i.L'r. ",Lrrrsa curbc.le cgil:.rctl\.trte d i rsotu,ut .af rarilrir aces,ei rep"nifi ta fi,,po;inleryretate t'n telrneni de miscare.

,. O tnare difi1'uJrJl( n irce.tei t.lerod. nro\ire djn .ap. t ci rl' c5le bitrc curo5culhr.oani ne r de Inlrgelc J rd.or1,h,i duni deplJ.Jre. ceea c( mic.ofca/i rad ercr, furc "5-r c\acr c r- 5a s. tina scxmJ dc rier,ta. forusr s.,lu ob!tn..l Jnel( rerLlrd,espcctlcl oase p n Bdlizarea acestei metods pentru a ntisrlra deplasarea nisiDuilor.lanare adanci'oe. De asemenea estc necijsar sd se verifice in $J;tii;d;;;;;;r ,1rHl'i a 5oLrlui ir"ine dJ i imcr.d nJ.ofii ferrru a elirnrnr rczul,ate,e ernn:rrc.\'cr o meJoda nu di rnci re,ulratc c:rrrita,i\r.. r,rrnrcj.afurdarerlrr.ufilof in.rf.rul de li \rprJfutr lrrdLJui '11irji pocle.A conduc,r h cor,cl,rzr. lre.iie.lr.r\or,r rcdroTcir\:sunt ,el;rri\ .c-dnl)i. ;", In,,nip l.rre:r lor riccc,;ti Drccau.,j:lc(ia e pcfilnr ..ccrtrLrt..r per,onJl-1u.. Cc l nr;ni.ccn! sror mr, oncro.i .i nr,frc./rnrd pe1.ol. dal dcrc{rbrea I,rr -c,\.,ir; prclc,arcd oc pf.bc. opcratic lungi }ifoartc aleatoare

Tr-.orii -"d,oacrri \e utiri,,ca,/li r.r dpc.ctli\ tJ,rn,.. rar ccr lurnrnc:ccnti Inrpe sc_tnrcd lddncrme sr oUtin ag;lu.; sj ire plije e tjnrle,lctecrrcr drrecu po.ric fi

rig. Ll!. Sonda ctcclricd tJenrru tc;;;dfucirn-Gz. slrlrrm

I l. rvonpolocrE cos'r'rl,ll{A

( ]I]OMORFO- LOGIA MARINA

I'e lr.t| intelegerea fenomenelor complexc ce au loc in pennanentd in zonclclr,,rrrli. crre au o mare importanld penlr! rmele activitili ca cele de dezvoltafc|rrrrr,rrrrrlrri qi cele balnearc, de naligalic si dezvoltare pofluefi, trunsport etc. cslc

r, , L ,,rrii ilsr\sirea in primnl rand a unei lelminologii adecvaie. (fig. ll.1) 135, 391

titotelul poate fi delinit ca relielul dilerenliat morfogenetic, dczvollnt dc

lrrrr rr podi5urilor continentale (1esp€cliv muchia falezei active), pani la versantul

It,I. I)I,]IIINIREA TER-VIENILOR UTILIZATI IN

'::ri.

Fjg.ll.l. Prcfil lilonl k clNic; , lugu 4:/ l,lcrir? bemrdde i.fti:?' bemadela|iiJ birl,l tanj;j_lcrasi:6 vos! lironl;

,l,,nc:J comddsNveriS'lagud:t-nivclulliiitlitdlnritiiilt-laldefcrldilr'valdedefetlaic sconddai.

'[ihm sdu pkia ftptczintd banda iDtlusLaL dc pirnint in contact imediat cu

rrr.rrL:a" cuprinsi intre nivelut mininr al n[[ji 1i nivelul maxim alins ]a fuduni,,rrrfnic€. Un ldn| din material nccoeziv sc n!m$tc ir gcncral plajd. Aceasta este

lll;llj.l,ii .:l lill'ili l:t il;lili'ill,:iui tiH l,i]]iii;lll ti l,) ti tr lilr: ilulllli|l)t) scLrft $i au litillri (tc uDriLi zcci dc

lm:1"l{,um$#;j:";Hit:,].fi i :: iitit:,11:,: t:"1:,[l;l l]

". _t;**t j:illil*..*'i#;:,H J?iillii,iif li ;:."T,::li,"i i:ii:',,. - collurLc de rcver, care su1lt formale din nisipul imrNpo.lat dc celc nrai Drl ]virun care dcpAfcsc cordonul dc dune:

***Sil#; cale srmr lornaie priri anrrenarea de vant a c.mtiri{itor de nisip irl

_ple'a, care este lonna de relief dezvojtati pe depozite isipoase cleplasatcrclrv de \,aluri si curcnli;

. , "hTi"ll l"i'..";:liiilll:i.l:."il:i.::' . '. -. n. , r ,'rrponan .,,.

,. ,:.,T;"',i;i:li,:l ;;"i.f ';il:,:: ;,ij ;J; ::": j;;:" .llj il;.",1:ij,,]ll.l]ll,:i". .11" l,r:ej*dinale. De.aici vaturilc d..ptor""ri ni.ipur p" frl;". i*""*iiiiJ:::i ;: fi !,1"iiil,xi::i:*:il.::l:i:"j:'ffi il.'ffi :;iti.,,,j,,*$ij1l:, 1.,;:illTl.i;1'iitiil: :l,illi;ii:; fl "iii:;;; ;1:{;;;'';"

;";ir;'. i,;;

r.t..,"1',''-rn nrofil rri,r .\, ,.al sc p',r d. J'n,,r .,r.,"

',,ii ," pl.l.,, i'.,,"i. .' ,;"

,".,,,',i,:*"1;'iiil,1T"f

"i

J;:il*'Jffi .liiffi :#,Jlfi .'i#3;*f ::,1:,1.,,#r ai imltd fi se fonneazi prin acumrilarea nisiprrlui ir ,irrpuf f*,*r;f "r-J"-l_i.llenna dc l'a:t este siiuati intre cca de

t""l#fi #'J."J'[.[i':I:;;:l tr"fi:: I'i]l' ilH' ;: "*.'JT;x#l. F ld plajei, eslc piatul incliMt contrnuu, maluret cle valui, carc racordeazar

l:lill" I il;" ii tl;l il:';; i ;:i;J::,::l;:1 ";i;;,r"'''""i r''"

i*"-.11.1

r . i' i; !:l:ili. il:'t,r lxl") ;,J:i : j:'Jtlt, :: :,;J;::,t:,.i;:, ;,

lii*'i[j:.| 3f.:, "fi fi#':';"::Hl j::."'.-",,;;i'Gi;;i;i -;i;

$hl*h$"tru*,:r#.:i,:ff ':l:qr':l.'l i*:xiffbc r.r de var:r.^ri mandnd lun;li.,nah ulLima fllli a fJajei.

$#fu:::::,ffi 3:ilfr *l:'#irii,,J!"ffi t*nii?']#): ::::: il :;l[fi l;:;i, :1., :i' r] t, :r, i, ll,' I t;, : t,l":

; ;,;; ;i ;: ;;

tt,t'1tt'ltit t\tt- | rnntt rr.(lri(lrri rrrl.r,,rL ' rrlr'LlL,lL lrlL iLlrrr rrillLr ,rlLL

, ,, I | , ir, /,,rir (le (lflcrlrrfc I vrrlrrrrl,,r I i,l, lrir' r, ,,r, r, rrlL rlrl"r 'lL rltrrrr'rrl

I ntn \thnt(o!!i tirttt'lriestr,,,,rrrr ,, ru rrrt rr,1, rI ltlrrrrrr lirrrrrrrll |,r rr lir

,,,,r,,, L,I rlcllrlrlc a ccloi tttai t I I i r r i \ i | ] | | | r t L , lr||iL||riI SrrhrrrrilillilI srrle. I'rrf.l(,,,1,, rl, Ir ,, (liLrrmicii loartc Nctivri srrl) rr(llir rrerr !llrrrLlof iii .trrcrrlrlof.IitrnlitDtul i cstc tlLlcrscclic dintlc nivcltrl liIiltitrrl apci rrririi $i [rtxfLrlcr't'rtt,tr h li n suni lormalc dc vilrrlrrrilc c.rfc btrl sllfc corrsla pc (lclsrrpfrr

, | , l!,rrcr. trrnsporteod nisip dc pc tlaji pc pim:irl. Pc aceslc d rrc clcsc

,r',',, I rIlitLrfi. astlcl clc c]evin obstacole impolriva acliunii rn?irii Dunclc. ,,,'f,rrrrLrhrcdenisippcplajiicaredinailerelalinianaturalideproicclic

' ,, . ,'.r rtrri urilor valurilor.l , ,Llf li,nnarea dunelof de tirm trebuie salisfticuie um:rtoarele cond;fii:

, . I Lficr de nisip existenti sA dcpiteasci neccsitalile de consum ale plrjei;, rlrlii nrarinc care sitransportc pe plaji o canlitale cet mai 111arc dc nisiP;

t',L,,rn1N lLnof venflrd doninante spre 1arrm. asigufind rrrenlinerea nisifultri

' r,,,rl errrc|s $i lntrenarea Jui.

I tt\ittt l litofil e.te situd la limitn infcioar; a platoului continenial Si csl(

' ., rlirL (lc LLn rcliefrnult mai inclinat decei al acestuia

r r r l j\IoLUTIA T,s.R-NtULt-I lLA.RIt* in rrnm'( .I,ASIFICAREA COASTELOR MARINE

i i,lnllorlblogia mainA sc bazeazi pe postulatul irndamonlal potrivit ciruia

' ,, ' ;'riI varielalca gi conplexitalea pr ooeselor dezvollaie de masa de api asrlPre

',1 1, rLLLlLri terestru, ge eleaT:i in lir]lp un ann ii ansamblu de formc de reliefpc. " rl rr(xljfici continuu in difedte rlircclii, cu difedtc titmud Si intensitili 14, 12,

r'lr\lcnrele tefiloriale litoralc sulrl l'ragile. srb acljunea curenlilor fi oscilaliilor,,, \,rl rle nririi.

.\:11-cl, sub rcliunea mirii qi a ven1u1ui. coastele se aIli iiltr-o evohtie pc1]na_

Ac.jasti evolulie la sca li lpului geologic, iinde si nivelezc co:rstele

. ":rrrl zol1elc convexe $i runpland zonclc concave ale constei mafine- Accastir

,, | . se poale totodate rnanilesla local pfin transforniri rapide care afecleazi

' ,\rrrLrca rmuni nu numai r'n cazul sedjmentairii (intr-un canal navigabil de

, ,, ilLr) dar tr plus alec*ind lercnuri deja ocupalc $i alnenajatc, sau reduciind

| | rLriirlul terenuriloranrerajabile-lrl ligure 11.2 sunt datc definiliile difcriLclot zonc alc ulrei co:rste narine irl

, LLI irrcipient (fig- II.2a) sau avllnsal dc dc/\'oliafe (Figll-2b). Estranul.,,./irltipafteadcplajeudat:icuapar.cuIrillsiiinlf0nivclclcdclr]areinalti$icelc,,,i,Icioasi.LamirilefrrimarcccsrrarrLrl coinci,lc cu linio rpci, jar li.timea se

| | | ( ( | | r | ( | I I i | | i I I | ( r L ,1.r. r, r , IL,,1rrL:ur Lle Nl | (tr.tri, r()i|rtfl. . I L

. l)re(l,,nIIi 11 t.|('/ \,cor\lo slrinrorsc. t)rirfi f sllbilc Lr sc.rf.r I cilc!l irciic|1rl i ri re. . :r r. r. lilr/l . r\1. t'rl.r ,.r J..u.r r,ltrr ..r

'.':,-r. i in.ur.c ru n.cipl.,jc J( :.il'. pfcclotlinxrt sedirnentare:

coaslc nisipoase cu sau liri d nela csiuarc,la grui de varsarc,la delte

Di lrc coastele prcdonlinant erczive ntLnai coastele cu l'alczc pot avcti tlcvoluhc grrdnali rapidi. De fept, in timp coaslclc pfecloninant crozii-c lo1 fi({ohioctul sedimcntirii fi in\ers.

HM - mare inalta; BM - narejoasa

nt,r,, r,,,,\, 1., ri,,,..\.

l ig.I1.2. Lnor.li. dl!ose sLadiidc de2rolrLri!

Coasiele predolninant sediment;rrc su11t sediul lenonenelor dimrnice 5i sLrsclctuxlc de eroziuni localo. Ele stru la origlnca cclor mai numeroase prchlene dc

Prognozcle.qeofizicii $i geologiei, rle oceanogratici ti paleoclimatologiei.rfnti modul in crrc trebuic privit relielirl, la conlaclul Lrscatului cu lllareir.

fin$e de rclicl carc sc cleTvolii in peioade lungi dc 1i p care pafin starcslirljon.rft'r prellrngilir: zor)t rlc mirfgine co Li11elttall Si coasta;

lonnc ce se der\'olri r' perioade lnai scurtc dc tinp aflandu-se acu jrl stlr|erlc crhilibru dinanic. sll|r ir srrfc srrlionrfi tcmpoftri: lilora]u1si li.mul (plaje);

lbnlc crr rr rli rrrrrir :r li,ir t( l(c lUlta in pe.iondc scuie si loarto sctldc dc1r rrp, lfccr (l ffiI siiiri r\' r( l:rlf ,1e ..lrillhr Lr dinlnric, cu caractcr ciclict subunitalilcIl,riclor ii llc l(rfi ii ,,Lrl

Lr'lrrr r|( rrrli i|: i': lL, L | 1,1 ,,1, , Lt ,,,LrLl L r,, t),,111, 1,i!

,, |,.||r LiIrl'l|l pcriorrrlL ir rl rl rlir .r1'rr L] {,1, i ,t,1,, \.,iii), rr.L ir ( r,r rri,

',1 t!l,,rkl.lor (lcllgil|llift)11,||r,i {,1t , \t,r )lLr r,IrLr). fl. o" rl r!rtL rrr tiirrl

r 'l,li (l( cfhiliLr'r (linril;i) x t)il,lil s{, i,ll,, t)c,rlri,nc,rl srrlr irl)ir

| ' , \ | il n)li(:ilrti dc agitrtin valurilof, Iorlc li fopfezcnht Irdn ccL|l|lil:

!" ,,1 '\"--= r\ --Lr \,. L,, )

I .:i1. (listan.ta orizonlald a fiecdrui puncl al pfofilului, fali dc l[lscrrl'' ,,rrivclLLlui dc rcpaus al apelor cu plajai.l' ndencimea in ilecare ptrncl rrl

r, 1,,, !LLh nlvclul cle repaus; ,, lurgimex de undi a hulei in lalg la Ndllntirrr

' | ,/ loui Dumerc adimcnsionalcL,i,ilL le fcduse se ajunge lit rrrlnitoarcle valoi:

tt" 'o.oe&-,t ,. 11r,,t"1

,, - 11.5ILt6.e275 ! .o.o:L" th.t I

,l ', t\'||(nr l(xrLii zona de lund in care nn so produc deliri:ui ti curc sc gls(:tlf

, , I LLnta niai mare Lle A=0,1 de acesta, $i pentru ampliturlini dc rirl //,,L.

',r , Irlfc 0.006 $i 0.05 lungimi cle uncliL, considcrand diametrul padiculclof (,/,,,

') fi;, d dcns,La ., lnf rLl:r i\dt r,,rilc lLri,(;i ]]? c:re sc glsesc in n.rturi difefi cu ccl mult 25 % lirlr_r (1(

' 1,,l( liirinulelor prcccdente.I' rr r'c plalelo| mai des inlehilc sunt de odinul I li - 5 % cblre utiilocrl

r,1 rlrr|:r regirmi $i sczolne, cu valori exlremc dc la 0,2 91, $i 1,5 %,. Accst!',,',,\.ir ilzi dlLpar lnodul in carc se l'ac m:rsurlto le 9i anllmc:

, rpi trngc la la pfofilul lilniti in &cphl zonei deoscilatiea nivelclor ln.'r ii;,lr|a linia care unesle celc doui borduri ale plajeii, U ri drcapta care unetlc nivclul mediu al marrii cu tlivclul n]idi inalte dc

' .Ir l:Lclrt n[n]croase studii pe modcl rcdus pentr a se putea delelmina accslc. | ,ri:i] fczultateLe nr! au fost concludente. Peffa ciutrti nu ar depinde r^n nlod., , !,, rici cle diarnetrul nisipului, nici de .rmp{iludinca hulei sau de clLrbura, 1, si rif fi dc ordillul 4 + 5o,1',6 - 10% penh la 38 - 42%, drpi ditcr$i

r', lLu a kece de la un ptul:il la altlrl sunt necesart D1uhc orc sau chiaf zile cle

' , 1,, jlrlofabil onarc agil.i1i cu acel€afi cxftclcrislici ti aceia$i orienhfe). Drr,,,, Lrrrriiiii Liniarlalullri se nodi llci nult Inai mpid (nraiales la nriri cLL mtuee).

tr,,lilLrl real al plajelor diferi loldceuna dc profilul l;rnilit care ar rczulta, ,, , | (lin agitalia hulei $i marcci h rnonrcntLrl considerzt. Drf cl infegistreazi

,, Ull sxlL mai pulir clar toate varialiilt dr ilcl sru acliunea anterioarar a miiril.

Il..]. tf^Ct rorUr ( Ar ,l INl,'t,uItN !'li^Zi lIl{Nrtrl,

I'lila fi rvanlplaja urei coasle consiiluic Tona undc lir{clc orafii rr!(io'rc z:i

inrpolriva usoatlrlui. Sistemul fizic cupdns in accasti regrune cslc cornpus drn

Ini$carea madi eare alimenlcazi sislemul c$ energie $i tlnnul cafe absoirbc aceasti

.ncfgie. lrteracliulljle iizice care apar in aceasia 7-onar sunl nice $i f'oalle complexe

llincipdii factori carc influenleaza lannul sunt datorali in principel aclilu1ii mtuii

iii condi.tiilor geologice ti morfologice.Mifcirilc nirij care coffribuie ln sisLcmul llzic includ: valuri, marce, clLrenlt,

valialiile tle flivel. Valurile de venl sunt de depafte cea nrai mate contribulie a

cncrgiei tunsmisi de mare laplajt fila sislemul fizic al ldnm ui.

I1.3.1. Valurile

Valurilc suni for'me pe care le ia supfafirla apei sub acliunea diferitelor lo4ecLfe inprimd padcul,rlor lichide iqctui oscilatodi predominant veriicale, Iira a

cxista n transpofi de debii in anumiie direclii- Valurile sunt Fovocale de impulsud de

presirme clatorate in spccial vintuli, dar $i mi$canii navelor, clLtremwelor. Impulsurile

cle prcsiune olodifica pozilia ofizonlali a supmf'elei apci, apoi aclioncazi alte forle

care ddtermina forma valutui $i Vitezele particulelor' P ncipala fo4tr eslc gavitalia,

cirfe pfodr.rce v:rlu gravilafionale. Fortele de &ecarc produc amoltizarea aceslor

vdlirn,O mare parte din energia solal'i care 11u cstc reflectati iraloi in spaliu esle

absorbilA de apa din nAri gi oceane. Energia absorbild incilTeSte apa care la rand l

siiu incdlzelte eerul de d€esupra ilor 9i oceanelor $i lonDeazi cl1rcnli de a€f

caunli de diferenlele de ternpemturi din aer. ,A.ccati cufenii de ae. inapoiazi apei o

parte din enefgie lbrm6nd laluri de \'6rt.Daci vileza ldotutlui os|e n]ai mare decdt 0,5 I'r/s, pe srp1aiala apei rpaf

incrclituri, iar da.ii depd$e9te I m"s se fbrmc.ub valuri ale caror qlractcfistici

cLcpind de viteza venlului, durfl1a acliunii, fetch, adancime, rugozilatea li panta

lirndul i.Fetchul estc lungimea di1l cuprins l suprafelei de apt acopeili dc vantul

datorit6 crruia iau nqstefe $i sc dezvolti valurile; fetchui geografic esle distanln

inife !:inDuri pe dircc.lia ventului, iar felchul efectiv este Lmgimca pe care trcbuie

saL aclioneze ventul pinr'r ciind viteza de propagare a val .ilor generatc ajunge

rproximativ egalii cu coir a vilntului sau 90 r% di1l aceasta-

Vrhrilc sc dcpl.tsclzit dc-a lLrrgul rnirii pani :rjlmg ia li]m ndc energia lorcstc dis4ratl- [1e sc poL dcliir] 1rfin irraillirre, Lurrgime fi pedo.dl (tg. II 3).

Valurilc sunt l'rdofrrl pfirrci|ll care inlluen(cazi rezolvarea unor problemc

Ifincipirlc lcgrlc do l)n)lriirlirlc (lc r lll.l)rofilul vrlullri i||s1rl (lirL{ ,(,rstii $i talPi (fig [ 3)( rcl|slr !rLLrlIi rslr l)rr (ir (rrr. sr irlli .lcNupra nilelului liniQtit al rnirii.

lrlpr!xlLr[ri (sl(t)||llcr!irll Ir Ir1rf s(' irllil s(rb nivelul lini$tit al m:i{ii Disianta pe

r,L.rl I rrlrr I)ru1ur ccu rrrrri irrrrLL't

' ',,,, r, rrilllillrcr vllulLlL

I rrr.(lr dc tn)Ulrrdr vil lul

1

t-

liig- II.3. ( nacrerisricilc valL'h'i.

I ||riiL rrrcdiaDi a vahirilor este linia orizonuh care impmtc inallimea in dolrir

I rrrlLirrca lalului este distanta pe orizoDlali a doui puncte vecine aflalc Pc. ,.r,r ,:tir lllpil.

( ||rl)rrrrvall ui reprezinla mportul dintfe inirllilne $i lungime (11lt)., , . L il. (lcplasarc a valullri reprezirti viieza cu care valul i$i depl.rseazi fonra r^n

Ir,. Lr' (, /ontrl; (c=:).1'

li Li,nda (?l a valului este inteF,'alul de til11p in decu$ul cituia cr.asta valului.

'1, l,lirJrnzn pc direc.lie orizontala pc o distanti egal6 cu lungimea valului-l'.'rrLuclrli valulLri depind, la ad6ncirni mari ale apei, dc vitcza va:nlullti, duraia

, , .it r.r fi lulrgirnea pe carc bale ventul (letch).(),Lrril cu dezvollarea valufilof scade difclenla dinte viteza viltului $i a

, rlL (r,- c). Valoarea limi6 a viteT-ei de deplasarc a valului nu depige$te

rrli.l Lr ll1l. Lao vitezi collslanld a vantullLi, valul atinge aceasti vitezl dupi

I t rt].fcn umri letch F=zl }1'r, d:tr crcslerea impofianti se produce dupi o

'r, || I| /. <1,5 u?, dupai carc creitetea este foarie mici $i de aceca in calc! clc

r,, , rr,, sc poatc considera 1:1,5.w'?.\'irlufile care perculg un fetch se miresc numai in acel caz in care viiltul bate

, 1 ri,t,Lrl. IJe aceea diireta acliunii vintului f rrcbuic si fic rnai nlici decAi dlrata, ,, rr l, r'ii de cihc val a acestei distanle. in funclie de aceasta valuile po1 fi irl.r ,,'lrirfc salr complct clczvoltnie.

l\'Lrlrr o durali suficienti a acliLrnii vinlrlui, valudle vor fi coirplet\,, rrirc iar f'etchLd Si viteza vaDtului vor dclcrnima pnramelrii va1u1ui.

r', l.,lrr dintre lungin1ea F a 1'etchului in kn Si dLrrrla /, a acliunii vAnlului va fi:

' 1, ,tt;- . in carc & este o mlrime valiabili] c|fc v.rfi.rzii de Ia 0,12 (valuri ln| \,,llrfc) l:L 1.0 (valuri clezvollale)-

il;fG;

inallinrcr linrilii n vrluhi vrr li ll,=l).2 ti ponlrLr rrn llJlch /"i'4 r1'r \'i

(hfutir acliurii vantllhi I > 1'.

Cca nrai ere valoare a lungimii valnld la

rlcpl"rsaic r=0,82 rr, vafi L=(0,41+0,46)wzvaloarca lirrilir a vitczoi (l{

Curbura valului in limpul dezvoltirii acestlria va rdmAne constantl Aoeaslil

Irirrimo se mic$orcaza pe mdsuli ce cre$te vahd $i pefitru dezvoltarea la limit[ rl

irccsluin are valoarea egala cu 1/23 (dupa $uleikinilnlluenta vilezei vfu1t 1ui asup? paramettilor valului nu e uniformd, diferintl

clupii cun va1u1 este in siarc de dezvoliare sau eslrr dezvoltat. La fetchuri mici,

in|rllimea $i lungiFea valului este propo4ionala cu vileza vantului. Pe misura c0

c,rcqie fetcirul a;easld influenti cre*e qi la fetchni foatte tnari pammetii valului

\url lroforliorrlrli cu pr,r12lul viLeTci !axlLh i

Din n]ollitlrdinea mctodelor de calcul I panmeh ilor valului 1a apd: adinca, pr€zen_

tir$ pe eea cuprinsS ln normativul rusese CH-92, penltu valud dezvoltale (fig. ll.4)

Se detemlina m,-rinile .etativc 1ti 4 in care I reprezintd durate acliunii

vAntului $i se gisc$te purctul cale are acestc coofdodate Valurilc rr'or fi irl

dezvoltare dacl pllnctul este sub curba $i complet dezvoltate daca pmctul esto

deasupra crrbei.in primul caz, parametrii1j" Si l. se detennini dupE calcului valorilor rclativc

rl sojl ', ! oc curb.r trafictrl,ri in Llrenlul \cJurii / ,t

in cazr .i,alurilor dezvoltate vom folosi mirinea { 6i pentru punctll de po

curbar carc arc aceasta valoare se determita 1 5i f, , apoi f1 9i 1..

De cxemplu, dacd vanid are viteza 1' :16 nvs fi a b:itut 4,5 ore. Fetchul '/'

esle de 250 km.I i\ ,l )\o

ti,im 1-l'' ,0.2xlsi -a -'^^: o.o .. dupi nom"grxmi ffi: ll4)x, l(r rt- lJo

glsim punctul i; ininrcel acesla cste sub curba, valffiie sunt ir dezvoltarc'

Conlo n valodi l:0,281 gd.it prnctl]l pe curba $i deteminirn pe scala dirlv!-

tt tt o1l-16 3.i- Pe scala.lin srint:r,l-r:,f c I 5ri-- 0.64J. dc rr'lde H 50

niLsinr ! =2i.?. de uncleL=3.3 21 7 = /1,6z1)n.

in alt *u, 11, '- 20 In/s, | 24 11. [ "' ]00 km Calculirrr

L la . t.l .i 4 l"t' o.,\. t\' r,,,,nr,rn,,., ,,r.irrr 1',rrr.r.rt 2 inrrt.rirrr 20 11 4 {xl

r'rt( (lcirsLrffa crrIboi, vrrlrrr'ile slrrll tk/!(rllrll(i

Lir vrlorilcI "0,587$irl/ 21,51. fczrrllrinii

ItIlr\r l)Urrfllll crr rl)sslsn

rr ' o'ss]oaoo =+': '" s;

liF lt l N,,,r)rln,na penltu detcrmintro laranotrilor vrludlo. la apa.dAncAln shdiulde relt'rcti (.bilizrit a aalurilo. {V V. $ulci|jn (-F in km' 1' io trtsl , nr o'e)'

lrr r rrh rrlclc practice sr: dctermini parametrii vahdri pentrx cazul valodlor

,,',.rrrt ,r'|ol ,rpare penrru valoarea de ialcd a vitezei vAntului $i a fetchului in, . ,t ,,r; |rriirrnctrii valului sc detendni mai $o1 confomr gmficdhLi djn {igum II5,

,r,,,1 rrrltrimea 4. Pe veltica.la scalei se determini mnrimea {' apoi i, pe

.,1.r tr lliis(itc valoa|ca l/I?, dupi care se determi$ Z. Astfel

',,i1 llr(l{X]o 2450.

1{llli ,rl,,r||rgfaficuluil

0. j23, dc undcH =-#q=s m; ! = Le.g, r, = s. Ls,s = s0 ,,,.

| ' , r '

r r r r r ' I r ' i i ob[inu{i au vxl(nilc cclc mai ]rati i11 spectrul de valuri Proba-

! ,,r, i ,1, {[piisirc t accstof villltri sc lloitlc lLl^ egali cu 1%; lungimea valului

| ' Lr I lrir nrotodc cnll)ifice esiu irl)r'ol)iirlii dc valoarea medie iaf in metoda

V V. $rrlcihirr l|||,,1,tr.., \,,l,rl,ri cr,ff\t,1,,,(le virl lL|| (lf/\ft1,rt t, lirrri|r. liirrri cr.,rfni rrirfc llortfu inirlli rcl dllti in sislcrnLrl (lc vllLrfl Ir 5tIl rl ( r ,lt /\,o rirfr

Accstc v.rluri din suiLr de 100, ordonalc (lcse|csrrrr0r rrrr :r!fl o i i tinrc Inirir"icir tu lilrrciie de gr$drd de asigurare. Valorilc inrLlinrii ti lunirirritc vu[ritor(lilcd conlom tabehrlui 11.1, undc F 9i Zrcprczint ir)iitlinrcir fi rrspceliv tunginrclInodie valullri.

lig. U.5. Cranc Fntru dei.fnindla parifr.l.itor lalullor in st.diuldc slabiUztuc a rcgj$utuidcr.h'ri (C.F. KirsDojuqi-{.O. Sido,!v) (/iiDm, n in n/r).

Tubrl ILlvalodlcrclrtiv.xlcirihniiiilunginii!,luluipcntn dive$clsigtrrnri

l0 20 l0 5l) 90

-I l,9l r,60 t, ll3 l,tl 0,.r1 t.31

in apropierea lirrrulLri, daioriLi refidctiei sc va consideE o rotjre c direcfieiincidettc dc propagare a valurilor dc 122.5", in ftipolt cu litchul, iar accsta se poatecotrsitlera pe o zon! de:10" 1331.

Daci 1antu.ilc unei furtuni localc blt ciitfc iifm, din aprcpierea l i, valurile\of ajungc le mal aproape i acecriii li)rnrii i crre ele sunt gcncr:rte_ ir acesteconditii, valudlc s nl scul1e. mpoa l ijliill nrc/llLn8j1lrc esle de l0 p6M la 20 ]amare fi 20 + 25 la oceane. Accstc villUri sc nr|lcsc |dhlri de finl. DNCA valurilesunt gcoefrle de o furhmi indep:iliati. clc pr)l ..ra lilofi" sule sau lnii de km pe zone

liLr, ,,1 I'iirrir rLLrrLl[r lrrlrir lrr rrt, 1' (r'rrrltlrr \'rlrLrr]' 'rirl 'lrrj rrr'lr'rrrrrilL rii

.,.1 ,l,rr! lrr rli.iorrsc.((rsr|r(i|rl lr rrrrllro I r11'r'1' rrrrlro'r rrr'lrl'rrrr"r'ri' l

, ,, , , , rr1, rrLLrrrclc (ic h(rlii li rr (llr,'r lr rrl'rrrr, lurlL tlrrrr|r lr'1 rlr llrr'rLrr rlrrrrl

,r,,1, ,,,r , ri,l(I')ct'.l r 'rl'rrrl)ir:rerL dc l'r n. il e('rrllrlirl' r'lirrL(rr lLtl)lirlL ir irtlirrrr rrrlor' !rrlrrrl'

,,,, ',, 1,',r,,i /() c crnctcrislicc: (lc ill)ri rr,Irrr(rr (Trniir l). tlf Lrl)l Lrrifii (Torrir Il) rl

', lr' , ,',,r ,'r srrtrc|itice (zona I1l) iiidc (lislfl !.(fe 1('ltrLi (/o1rr lV) (lig ll 4'l)'| )r1rrl zonar cu adancimi d> L/2, lirrrdul lllnrin nrr inllLrcnlcrT'r pt'tclrc

' ,, ,, r, rLrl ririicarfii particulclor de epa Acestctl sc deplasouzir pc obitc circuliue .n

. i, ,, .,r,r s.r oric$orcaz:i spr'c adaincine. Elenrentele valr'ilor fornlalc dcli d Llc

l I \,,11LLlrLi. dulat2r acliuni i ncesluia $i fetch, a;^ cum s-a arilat m:lr slrs

i ,.r rlc l doua 7oni, are adancimi mici cupridse intle d - L/2 ti adincinloil

', | ' ,l , . La ndalcirnea crilicd valffile deferlcazir' In aceasti zontr ditofili

,,, ,,, rLl, l lirndului marin, tfaiectoliile palticulelor de apir devin elipse de cirftt

', , .,.,,t .p." adancimc, iaf la flnd raza $icii devile nuli Elemenlcle vlltlfilof

',, ,,LlLrLent.rlc .le aaiencime, panta fundului, rugozitatea acestui! ctc -ln c 7!Ll

rl ,, I rlof constdntc sau cu Prrta rodusi (sub 0'001), innllimca si lungrrrrrrl

,l ,rl,'f crc\rlc sub acliunea factolilor genetici. Pe lr]isuri ce adAncinea scir(lL.'

, , 1,,, Ltir irticstor lhclod se reduce-

lrirr;liruer valului pe intfegrll parcnn de l^ npi adenca la api cu adincilliL'

, l .rr st: nricgoreazi conlinuu (cle 3 +4 ori peni la d .. l/100)- Curbula valultti se

,,', .tr pc acist trascrr de 4 : 6 ori, iar pcdoada valului se menlinc constanti

l,r rccNli zori, priu pfopagarea valufilor spre ill]n in oondiliile reduccfii

','rr i | .r adircimilo;. vaiuriG hidimensionale se ffanslbrmd iu bidimensionlli:'

1,,,,,.r rtr ir fi \,lteza dc Propagare se rcduc, profllLrl valufui devine asilnetric. cu pnrrlrl

r,, rlrr rlliri abnrpti 5i iI momc tul elingerii:td;ncimiicriticc' pafticulele depc crcrsl'

' I t,r,r(l stabilitaiea t sc prodtcc pribu$irca creslei, respectiv defedarea !41||1ur'

\, r, rr sc proaluce llr adinsirnea cdlici, care este de circa 1,3 orl inillimecrr'alullri

trrLrcpinrl cu prima deleflarc valul intri in cea de a lreia Tona Dac:r accinslrr

, ,||li;icnr de hrng:i, se va fonna un noo sislem dc valuri, carc la randul lui, vrr

I r, rlx intr-o alti s;c1iune. Adencimen din dreptul prinei sec.tilrd de defcrlsfc

l, .)rf larg se muDe$te adencime dc deferlarc (lig ll6b). ln flnc.tie dc pantr

, ,,lLrlLri Inarin, rugozjlatea acestuia $i de cufbura valului, spargerca lof se producc

',rrl clillerit, clasiftcindu-sc in parru tipud (ig. U 7)-

Lr valufile care se rcvarsii irl lala valului se lonneazi bule $i ap' in,, l{rl!nli; 25% din parlea superioad a felei valului Poate devcni vedicali iftritltc

, , L sf spafge. spafgefcl aparc ir genefal pe o distanla mare

LLL icle care plonjeazd cfeasla se cnrbcazar pesle pungi de aef- Valul se sparge

'L r1( ncml cu zgol]roq dupa care se constali Lr impro$carc anoftizal'

i'r caznl cilor cale se pribuiesc, sparyerca aprfe in jumitttcn inl-edoari, cu

,, ',

rly i dc aer minirne gi in general tiir:i impfo$cilc-I-! vrlurile care se nilpusteic, accstcr sc ridici. (Laf partel ilferioari inaintcazi

L , .1. iaf ralul alurleci pe l'a1a plajei tira tLrrbtrlcrtii. SLrfmfatr apei rturiitre aptuapc

t l.,,Lr, cr exccptia cazului c6nd sc pol pnxlucc ondtrltrlii rrici pe suPrafila plajei in

,r )ul illoarcerii apei cilrc mare.

,; lI .6 I v

l ig.ll.6.Zoncl. prr.urse dc ratriiir fro|lgrk sp.e mll:4- zonete pa.cursei ,-delarm.tia ptugllsiva a lupmfcFi iibcrc.

!'ig.Ir.Z.Modu le dc itclulae a vahrdtor.

[[,3.2. Transformarea yalurilor Ia adAncimi reduse alc apei

(al,1,lul Ij,rr'"reIilur \r[,"r,or ...rrc:r mI.,brrnr i" r,ld,cirr rcdrr.e.,,..Joc.".c'e.1,,<.r/; lre b3/jl F|rrt,rr,or drn fit. il.r sI ll.o ( onJo.rn !di,r.,ro- nil: njll//l ), lursirrir r/ rr.l- r: ti -p;:rdin.:r ,:1 t:mi,d p-mc ,.". r" o",.,.,,,1;,,

.Llrbum v l'ului !- .aL -pt. riz,r.o -!, . p" t".r,cdrc n \c s.r.etrr,r1"" ..r ]i-I Ik,1,,.. rJ ca . lrin -.fr^,,', ..,,. ,"t.,,," a. 11

t' I q -: r" Insr P c( ' lrtJelul ll2

\ rltr'ft{ lul /r rr lr ll, n,

. I r, r lrl ili.r de curbc din figura IL8 se alege cee carc corespunde acestei volofr.

t,'|,)srrrl rnirinea rnpo ului diDtre ad^ncimea / a xpei h carc se producc

,,'t i,!rr rrlului $i lurgimear., sc deieoninipe corba aleasi valoarca l1lf1. (sollr

,, l, rlf rn). dc uncle se gitse$te iniLl1mca valului lx adincimca d: U = { t t,H.

, ,,,f,,, 4+ - constanl lre linita in zonl ad tcirnilor mici, conlbnn cuftcl

I ',u rte Vdloarca finali a curbei ardl adincinea de delerlere a valului $i iniiltimrrr,l' lL rl.linte dc dclerlare IIr.

l

i:r .i

lig.Il.2- Grdic !.ntu d.lchrin.r.i nuLLli.:rri irfi lirrril !rLrrIriPrnr Lrrn{arDarei .t'l r' ',r'Ii

i.i .:;;

,' |:

Irulte dclerli.i. o mai micA liefctcrc a ;niillinrt IrrtrLlrri 1i rr crrcrgici la I r, rrdcterlarc, ca ormarc. o valoare nlei Darc a mpor trlui It:l lt.

I r rrn rrl rfldr\ lIn!.r.fj p11'r J,t .t:.r1.,. ,1,r ti j:r .it ,,n,,,.r:a.r .. :r t..t, "t...r,L irr in,cr. ln lcc-'i1/ nrll; c., \ll|LUi .J t,jr J.ti..t,,rf ., ,r .., r,,.,rr / ) \

ai-^,ur ,Lloc; ,I:^],,ur "e..,ri:r/ri rn,.-//(..e\...,rc.,J".:,.,;, 1,,,1,,,,,

valului), obfinuli pe grafic pcntru adencinrca relntlvi z1la.. La o deferlafc soc(fr, \ I.! vahuiioi calculele sri l mai dificitc. in acest caz, clercnninarca coeliciontuhr Lltranslonnarc a inAilinii vatului la llccare dclbrjarc 14l/i -. d pfczinti lncle dific|lltrll

Ce o aproxirnare grosieri A.A. Slrrimov pc b:ua iniercfuilor cle jaborlrtoi ,

clclelnllnat pe_l1 (rx = 0,00917 + 0,004) lLndc ,r estc un coclicient rl pantci lirnt||rlrrrpe tronsonul dr dirairrtea delirlarrii.

!_

Iir. tt.9. C,!Uc |.r h r d.rcLmirau.i hlditici.ii tLugibijr/i.

, Pcntru a lace posibil calculul valurijor dupji detlrlere se caLculeaza rirpo(ul

: .ndc // rnc. rltir cJ'cr r:r 1.,..t\,:rdlnci...1.elrn,f- ririoadrdrti /.rlt'putea arell lnloarea ,ry2 llt adAncirnci rcsfcctiv:i ./ jiin deibrlirca .-alului. Calcultrlse co linuA pc curba car-e co-resprndc villorii (lcicfminrle t1., piinir la rleferlarcrrll1miloale Ill adAncimca ,D,/ !ji nlrj (lcl)i to sc conlinui piocertelli descr.isLungiurea valului transionnnt sc d0tctrlri i (Ln lirrrr ligLuii ll.9.

| '., l, fLLLri|.ir lr|L,l;rr, rrrr,r '/ r lt 'r ' , LILL ,'r | , ,l ,1, r, ji ,, I

/1 / , ttr rrr L)I('f((,r(stJLirr(lt ,r,, rL r,',iL,,iL i,il ,, rl,iriL ! ir,lrlr\'lL ,.,1!'L1Il /../., ii Urri||. ir r,, .i I r i t'Ir,,r !rlri I I r r I r : | , | | 1 r r i L I

llil ,L,L\:rhlLLl"lLrnginrr'r!irlLrlIr r. r ' ( | L I L | 1 i L L L r r L , | | | | , r | ( rrlrir l)LLIr( LrrlrL.

LI\irl cirfu arc taf nrclr i//. I.lrr fi /.. 7l Inlir lLrrrrlir rrt)(l.r,L t,||11r'o zouar cu api mirii cu pn lLr ,, J0 rD iiri r.a rrl(xlilicrr

. ,, , , ,'rirLlf(f. I)ircii considcrin udirLlciurile dc 5.0 ur $i 2.0 Irt rcTtrLlil

{l :r.s./ l.l

r,,,L,l^1,, tt .) inrcDoland obtincm: !\=0.0,r., de unde r']=-]l-,1r,' T 0,0-2,t ,l L L onrlucc pc baza grafioelor din ngurilc ll.8 $i ll-9.

!, r,,tr,,! i c|rtivai (fi{r. tt.g) cstc fl = l = O.tlOt.' 1." 11

I ,,,.rrLj.l de adencilllc- coellcientul de tuanslonlrale, gisit pc trLrl'rr.

, ,, .,r .rr,,ri !. o,or,, \a fr cg.,r .- f 'o.u:r. ,t ..".tI ' II

LI1r,,)'r 1.05 rn qi;1=0,072 0.925=0,065.I-

, I ) l\' f ufbr din llgura lL9 gasim pen|Iu tdencimea relalivi r/1,, 0.0 /

,,,,,,, L i / 7r 0.0665 a coeficienlul i de translomrarc a lungri[rii llllrrlrrio r'rr , rlc Lrndc Z = 0,685 71 = 48,6 ! ,19 m.

: ]|, 1 lit f(llncirnca d=5 m, valul va avca urnitorii pa*rnelrii: H= 3.(15 r)ri

t'] tll 16.

r',,r, r *linermca./- 2,0, valoarearclalivi a accsteia csl. { =] - 0,021.L, 11

' r.,lLLl cu raporul 4 - 0,0?2 va delerla 1t adAncimca ./ pentru care raporlul' 't'

, i) i/, ( r unnJ|c r/ = 0.056 71 :4 1n $i mai deParte vor-avea loc 1nai lnullo

,, lii (lrcpiLrl pdmei delbrliri d'r= 4 nr.

, r r ,)rJicionll!1de lransfonnde + ca si pcntru xcliincilnca dc 5,0 m \'a li 0.925t1,

,,1 ,|rt).Carunare,iniliimcalalLuideledrtr_dfi3.1 m. Coelicient! de irlns_

; n delerla|: la ,? = J0 devinc: (t=0,009 30r 0,004-0,31

L' I l,t =0.96 ll1 i1z /rr2 =0,jt.0,665-0,0206.,, .,,'rra ad6ncimilor dil,.= 0,056 pctlt r valud cLL rapoltul 1lld - 0,2u6

r), irrcea se poalc adopta 3=0,0206. dcundetj =0,0206 46-0,055nt.I-

', {.L

7), U) $i 9) V0hrl 0u o rrstlcl de in6lline ficlill la ndincimc lllrl! v0 avcu lll

ludiincimea cu valoare rc1o,iu1Jl=6,028. "o"ficienlul

dc lranslbnnarc /

=f,OtSL." H;

dc nnde se deduce cI in limea 11 = 1,085.0,95 = 1,03 bt 4=0,022 5i pe graficul

.li fiArrra ll.a e,slrn 3 0,40 aeunde l-o,4b 1l-J3ln.t_

Astfel la adencimea de d:2 m, valul va avea parametrii H=1 m ti L-33 m,

Itrin ulmarc L/H:33. Pomind de la aceasta adencime valul va deferla o dati l0

tdencimea de 4 m-

Penhu colnpamlie determinam penmehii valulli 1a aceeasi adAncime la o

llrnttr rcdusa a frLndului, cdnd valul poarti berbecul de sputna dupa pima delerlare.

l2) $r IJ) Pe scrra din stdnga gasim p.ntru d'-0.028 p" .u.boL.

14) $i 15) Pe gmficri din figura IL9, pmt.u acaasla adencime avem

0,028, 1=0,49; cle unde.L:0,49'71 -35m.L-

**q6Me@@ry'"lihltl ll I

V$lorllolul,rln l\ldllc dc {Ihtlfir( vrhtlul

UH ti t0 lt l0

0.0 0.7 0,75 0,11

lrr z,,trtt Ir trcia coefrcienlrrl ' poate atinge vnlo$e' l'5 Legllurcjnlrc fxmrlrcull

,,rlIlrr Lr rrfit (lc acldncine redusa depinde in rn'rre mtrsur5 dc aceasLa ddxncn)lc:

", il!)//, o,o,a d"und.,v 0,0J446-t,som.t' \1. )r'

,!.

Valul cu berbec de spumd va fl un val care se sparge cu parameldi 11= 1,6 m

ti /. 35 m.nxcmplul dai ara$ ce la o panta tna a irndului, valul poate avea parametdi

Dlri mari decAt in siiualia unor pante relativ abrupte, daca in ullimul caz valul deja

l dolbrlat.inpretmd cu modificdrile caracleristicilof valului la ape mici se schimb[ !i

vitcza particulelor de liclrid a1e valurilor. Viteza orbiialb a padculelor de la

supmfali se delenniod c1r relalia

H2

Vileza de fund, cale lipseste in prima zoni, in zona a dord qi a treia cap:ita o

valoaao insenrnata; valoarea nTaxima sg detefitini cu relalia

hnu

undc /? cste un coeficiert carc dcfin(lo (lo cu )ltf[ vlrlltllti \li cttfn.lolltl accstLlia.

ln zona a doua accsl coclicic[t ntc vn|l,tlle (lhl lrrh$ltrl ll,,l,

I l, 1,.t. (lurenlii marini

",,, I,l:iillii;,ll,ll llil:;j:"":i"1["i1.'JJ:] :li'"l';lil;ffil"i"'ilff,ll:

::'l'jll lliu :: n:ili;i"T:'tl ::lT ;il$J:'li'JillT"'l'." .|l'J;illi

ill:'ill s,:l:"1;i".,t,:'"""1;U;i:[:"#:iJ,-,: ";TH::il'"#iil: ;i

1i1,,,,, i. ",,rl",lii",

*rricate $i on)on,ale ate densiririi t; remperalurii dccdlofr

" ' 'llll i,il"#?i?; se btalnssc de obicei in natur6 au caracter complex' tiird

llll' ltlfit *:,x -t ;:r" g":m: ;::ffi ;ru'"'ff :llft jiffi :lillt"'"lllili*l""iXff'r::#ill?r"r.

"o"r di natte'|e ra corenlr (v't l*:ll:l l::

:;'l:ll l ilJt:;'":"9:llx"i,lT,H:"1"'":1"':s"J'fiilr'iilJi, Ti"iL:[i",Ji:',";1rl ,i;;t;f"1" di

"o'"ntul de supmfali intain€$te o batier6' cum ar fi o

"' l,il'll"lilfl"'i"'iiilYl'*SliilX?i; * *'* de t anspor, ar '"aleriahrui

'1' .''',X;ffi1":[:il H[Xy.gH$"11'ut"t"'"t*nt'r*ui prin

:a11qi1e"!:t]:,,r,", t,"rl"r", i" ""it "

care mdturi spaliul respectiv sub un anumit rmghi faF de

Irl,l lilnlrului;

:i[:lif li i,]l*:H x""1":ft:iiii: :H'J-'T'orientali perpendicurar rala

,1,' lirrirr upci $i au deseori fo4e deosebit de man-

vrri.'r"a ^iutito,

in tu,e indLce curen!i Ln '/onr de linpi l;nn

,,:'li: :ll,:;;li"',i :i',".fi il [:;' i':: il""'il',"J "J, *""[l[:t Y"' ; :1 jln:

\ , .t rr Miirii Ncgrc $i crr!cnlii (lill \trimlori

2TL,2nd

Rata l&nspoflului liioral esie in iu1c6e deunghiul cu car'e se apropie valui de (irm. duratadc acliure $i encrgia valurilor (flgtL18). Asfel,valurile nari de furtuni vor mi$ca in gencrdnaterial mai nluli in unitaiea dc timp declt estemitcat dc valurile tnici. Totufi, daci vall]rile nlcld. rcd.,i r 11i In.rlt ,lcii I c(lr I i1r... cele mic. I,,'avea un apol1 n]ai ntare in iSc:are|r isipu]uidecal cele inaltc [35I.

Dln cnrza sehirnbiirii direclici de iranspora seduncntcbr fi (li| cnuzi ci diferilc tipun dcvalr.Ln transporlil cu lltaili dilerite de material, sedisting clorri urlori c;rfrrclcdsLice alc tlanspirr-tului dc scdinrerrc rlc,r tunglrl tirnlullLj_ p nle

Fig. U.I6. Schcna gc,erula a cu.cnlitor tn apropierer co.srei.

II.3.4. Condifii mortblogice

O aitir caracrer.istjcd dinan.dcl a sistenrului fizic din zona plajei Si evanlplajei$lc htn,pofl,rl lilora dcl.n:t ca rrrcarcir seJir)re,rrelor ,.., ,oni Jin aprop..rcrl||rnulL slr\ oclt-nex \ar.filor; .r||cnrrlur' Inn.no Ul lit,,rdr estc rnroritit irr.loL.1-.Lieg!ner.,te:ra

.,ponuJpr-rle..u,anrulri rrrr,|Unrrl n<rpfird c..lirle !inn.. r r:rniporTut n:trdlcl .U LrnItl .ezrll,r d:- rgr,JfcJ seLlific.relor cird {e snarq

valurile Si mi$carea acesror seclimcnte de catre curentul de_a lungul ldnnului'. aL|: I dc acca\t.i sprr3cr.. Drrcc.:r trat.pomrlrri pr.olcl ru limr:l cic rn.r,,jn.:l.!;,ricuur:bi-',Icin.i.lcdtirl \il,,ilor ca.e:c dproi,r. d. l, -n A:t i.,, uascullmnspotufuri de-a lungul Fnnului va fi i11zig-zag (di;li de ficrnsbnu), sediinertcle,,

"r1 '9,"1' i Llr drrccri:r r.rlrrl.ri..rpoi , f.rAcrJ:r lu;. d.fecds f tjnd,,r.ra dc tr un.J,/Jr ta attu,. dL td o /i lir alla. ,ru rl. la,,r.r ,ir ora. daro.:ti \aril.cr dirrcttci Lrlcarc valul se rpropie de linl1 (fig. Il.t7).

Deplnsafe

lvlal

l'ig. I L 17. Cu, cnri in dnr{i

). ,,tt,1 uttd. (rlX: r!l)r(/irllil illrrrtr r r | | | | r I r I I r I L ' | ,, rr,r ,rr,rl tr LrLr rrrlr tr i

,,,,,i,,'r t,rrft inse|lsul pru(1(tIiNrlrl, lr'lrtrr,rlrrrrLrrr iIr Ir,,lrr /\LIrrrrr rrrlo|rr'.,,tt,tl'Itt,t. fcsfocliv tolirhLl (lcrrrrrlirr:rl L\',r lr L Il l'fILr IrII|Llirrll rrrl rrl

. l,r I irr ([. rlifcclio. Dclcfmilltlfcn rllr.( l r'r rr rrrt, r r, l. :rr ir r( k i lr|'rrte rrnLur[: u

,, ,,r l,,rLrrlLLl l)| lcl cu liilmul strrll rrrr|(nlrtrlr rr rorr(:(jl).rfrr l)r'oicclclof (kj

I ,, , , tL, I lirr|rului. Ratele dcpind dc cor(liliile loerlc llc lii|1Dului $i (lc ofic[l.rfon, . r,r r r r lrr clic de directia enefgici vAlLLluicc sc rpfopic do {inn.

Ulsliri sallili ir$ d.lidrr:,

I rr, r l.l ll. Rrta dc tlanspori i! lungullimuhica tulclie dc irilimea ti0ighnrllahlui carcd(1.-lL. ri.

lr\istir patru metode de bazi penttu esinlarea ratelor de tlensporl in lmgul

r) rdoplarea raici cunoscute dintr-tm amplasamenl invccinat, cu modificiriler ' ii. l)c concliliilc locale;

l)) {laca nu se cunoaqte mL1 dc tftmsfofi dinlr-rln amplasa$ent invccinal, sc

, ,r,. (rlcula din datele care afald evolulia in limp a topografiei zonei litorale (hi4i,l,, I virtii, inrcgistriln);

r) lblosifea reginului de vnlui calculat sau ffdsurot pentru a calcula com-, L t llit in lungul.linnului a,,fll1{ului de energio a valLrlui", carc cste legat de rala de, 1,.,r, ,n rrogul trrn.lrr:prinr'oc. rbi drrr,r n.::

,l) l'olosirea unei meiode enpirice pe blv.l inillinii medii anuale a valului care

L rL, c.lza in zona de avantplaji. Rata brull] astlcl oblinuti poate fi lolosili ca,,, rL supedoari penlru reia ne|a a tmnspo ulLri in lLrngul Itumuftli-

I t.:1. {r\NSti( )t{Nlit{t l,lt't it.t N,tL Lt Jt t\4 1\ kt N

11.4.1. Trunslbrmiri ale plajei sub actiuDca valur.ik||.

Litria de !ann, intersectia dintre pinant ti apd, csle acolo rmde nufea, vinturilcsi valudlc airci pin16ntxl $i undc pimintul risplLndc la aceste atacur.i Dri[tl.or n.'.rlc d- muJr.t dc cruz:unc .i d,1 rr rrr. .arr o.5ipca,/r e,,c ., cncr!,i niriZonclc cele mai afeclate direct de lorlele mirii slrnt plaja Si frta submc$i atinnului- Areslea su|t celc mai dinanice supmfelc din zona coslieri l2,ll.

M.rrirrrc..S'c:uocrcr,...cdin-cni,ofprJ.,,n.?,farr'rfJtei s.r in r nrrie d:Irtele tr (dr. ptdtr (\r( e\puj: .i tiprLl Jc r..rteniil .,i, errr V:u. lrne ,linnaterixlul dc pe plaji i$i are originca 1a mare dcpidare. pe uscat, unde $iroirileprodrLse ill nti prorluc mici iagmcllte oc roul! care su1} ransDorlall] sDrc rnareJ. crtrc rauri AcLsn c:'r ur prucr\ con\ranr rn circ por fi tf.r;s'rnflate,rntrrilimari dc sedimente. Mffeialul de pe plaja provine 9i din eroziunia ibr-rn4irLniiofecologice cosliele. cauzate de valuri ti curenti li, in unele cazlri, Llatorila misciriiscdimenielot spro coasli dinsprc zona cu adincini 1nai mari. in Nnunite rcqiuni. or Je o;nt rlin |dle-irl rl fl"ei L.lc.omo .J r tirpm;J r..,le.coici. De ob-rcei pctl,j; |L c\i..r,. ir"gili sdu rn..l. dco.f,rr \irtu.ile crcca,/j aLf.rt Cr t,,rb LJnrc in aDarr.: rcc.r..p.rricu, fin( (ull :r' trcndrc.lrc I g.

O plaii poate fi dcfiniri prin unnitoarcle caBcte.istici: sranulo,netda sinrri,ncir meor. a infli cror d. nr.ip cornpozr,.r ,i.ifUl,.,. Ijltinre3 )r l;lirnL"bc,r.e.. p.! lr nla.(r. lIc. erdl.,".rirp.rnie. l.iedcn;sif .,u. m.ri m:rrr, cu arirpantr plajei este mai abrupta. Plajelc cu panti linl in zona de actirLne a mirii $i inapropiefca tinllrllui s nt aldiiuiesc in cea mai marc Da{c din nisiD filr.

Plairr.. rr.drFca,on.rII p,ufiluj cr rasp-r'. d:n,rrric j,r nrocc!rl .i, d,\rparu -en, -,:ici rrr'uIilor De..r ..rreoIi c.rc:rrrj1\ un ectri,ibru )qc J..t, IJit nr5rli )i plofil lplrlci. ac..t-r c..le dr .cur ti d m'i ri l.\.. 1 d( In.J t,c"r'c nc.F iar, ;n cnnre{||rlcomplex dc lactori hi&odiiamici. O plaji poarc apar-e ia rm moment dat ca ffm.tre aunur aport ma1 i porlant al dsiFtlui il] 1apoft cu factorii hidlodjnamici. penhl ca iiir_o dli Ferioadi si se elle in prcces de eroziune ca Lmnare e rnodificirii acesior faclori.

Exisli doui tipud de rispuns dinamic la mi$crrea valurilor: raspLns la conditiinormal. qi rispuns la condiliilc de fi.tun:i. Condiiiile norlnale Dtedornini in scarrrri rr are p.r'rc J tirnp.lu .' rner;ir ,.r,rrrilor ccle ,{..:frLi rr- i .ie nrccanism<l<r - rr":,le rle pl.,icr. I oru5i. .Jr.l run.J,..e gencjca/a \ r uri (c ..u,r:rn o Llnril:r.erra[e dc cnergre, coasle fispund"c prin sihri extfaordinarc, cum ar fi pierderea desuprafele rnari din plaji fi dure. in timp plnja i$i poaLe reveni, insi nu dri piercleri,elunci cdnd s|l1sa nalurala de alimentare nu poatc acoped accst {:lefici1.

Cind un val sc propagi ciire plaji, lrdmul Iactor disipalor pe care il indlneltediIr partea plajei estc l11clinarea fundLrlLLi din aprcpierca lifrnului. Delerlafea valuluidetermind disifarea encrgiei ncestuia prin gc erarea tlL$ulentei in api ,i pinlransportul scdimentelor ddicate de lo fundol xpci. Valudlc sDarte, de tl1Lrlte o;i serelormeazi pentru a se spargc iar, pielzinl cnc|gia irriliali. in ccle din unnA. apa se,'ctrh.e,r,,:r r'a. ocprrr. ci o "p..rnr. dr..tr r r.l r,rr.l rr..r lrrr.rrJin er^.rJ.r fcr.ra;enriiprin rclinarea aceslcia pe pa[ta p]ajci. Zonl llcct lii in unna defiddrii e.ste in

r,' 1, ,l( lrrirllirrl(ir \rrlLrfil(ir ,r,lL lrLL\!r1,,,!L' ,,,' li,rllLl, rrrl, il, rrrrr'l

r' ',1, t{l({kvttfri Vrrfrr. \'rrlr r r l r r f i r r r r t ' r , r , , i

' , . ' 11, 1, rr,,rli !1.rrll

lr,r,, r, rni pU(llrcro(lirllL(lit' ll ltr rrr I l' ll lrl, ,rrL vrlul sc plopagii Lrlrlrf t,|11 r r,,11 r,r r'i rr,trltl, r/|lirt'l Lrl r\t1rr'rlir

,,!,l, l,rL csle rc.rliz.rti ccl nrrri rrlL:!rr lrrr lriri,ttr,r LL rrrirl.rrr llrlrrr l)Lr1.r cirlr. (,

,,r rrrrlL rilczclc dc fund alc rt)(ri s|nl sulr(irrrL (l( r(xlrrse llsllrl jrr(:ril sii sr

1,,,^ 'r, rr rrll tlcpozit dc sedirnentc. SII) cliuIcr vLrlufilor l)rut)Lr!llc onlrll Io lilrrrr.

, ,1, ,,, rtrl0 sc deplaseaz:i sprc mal llr lrcccrcr crcstci dc vrl li sprc lnrg [r l1((e|!trr, ' i r rlrrlrLi. Dalorili paotci Si ac{iurii conlponcntci gfculi!ii propfii, (lrunrtrl Ir1, |r srs csle mai scud ca cel pafcurs sprc lalg. Uneofi sc dcpozitcazi sullcicrrlf, rr:rl irrLLll si sc ibnneze o bari dc nisip, faft ce delennjni ca valurilc sil sc

',,1,.r rr|i in largul mndi, lirgind astfel zona de inleractiune a rr'alurilof ptin,t L l.,ri srrcccsive:rsrpfa cfucia t cb[ie si se disipezc cllergia rcnlancnli.

lr.].nn.a I* lntda* :

!_ig. 11.19- l'recvedla vrlurjlof dc o anumiti iliilti6e ce dclincdziin 1irlnL ft.nuilordc ilnrl ti va.i.

PROrr! ll- AqiM.d v.luil$ k tudhilc !. ibn

Irig.It.20, Acli'!rcr vxhiril'n ftuI nLt ck!:/ -flnilulnliixl a] phicld:.? nn.h,lnri,ill, firri.j .r)7iuni;4 dcpnncrj.

*I

PRO.,rl I- i.r$'$tumrl!, rdFror

?RoFl!ll!aciua vdlrilor duplfi unll.d. vd

Sfllilrll,ilrllr, l' , rlr t)|riui r-lrc rpxr in rirrrprrl coItliliilor rx)f rirlc. sL rlll)r()ltl)(. IJ(,rffl,tll,ll,,, rrrsu rnccrLuisrnclc de pal|lfc (luvi cvklc to lir l.ur1U r.I urlLIlilc ltU slllt (lc , illsl\ clictcle jor sunt clcscofi clcvrslrtoilfc (liI punct cl(vcclcfc rl cfozi|lnii pLrjclof.

ID lirnpul 1ifilLnilor, vantu.ile puiernicc creeazi vahri scurtc $i inalte. in DhN.l:r llrr rr,r.e ridi,.r nirelul arrr 5i sc<rpu rcrr. nr \iluri,.,rLrorliujj rtcphjci c:Lrtdc obicei nu su11i afecfatc. La ilrt|lni valurile mad pot si treac6 Deste b;rcle dcrti ip d.n lrrsr tr.r5 si s< spdrg-. (:ind in f.at \alur;te \c.p f. tdrirnea Tonci dcdclcrlafe a villrrilor ce ramane, este ilrs ficientd pentru a disipa energia aflald invllurile dc furtuD6. Energia remanentA cste consu ai.i prin erodarea plajei, b€nneiti cilcodaia a dunelor- Matedalul erodat esrc transportat spre 1lr|g, in cantitili mari,Indc cstc depozilat pe fundul m:irii penh-u a fon]]a bare de nisjp. Acesle bare ,o1. r'.tlr Jr:jr de 0l" i In, il in a.t r hz; rj proroace.pargrre, turiior, lon,indu le c;-:r , ',||..tmp encrg;r in znnr oe dcf.ytcte.

Ilcrmele plajei sunt constrldle in mod llatur;rl clc dtre valuri, pini la cota cea,,,iri rn.r,r., "dn.i Je \alL,riie Je fLtnurjr Cilld \ jrlu-rlcde.ununder;dealabe1ms.i,l..f. rr.ifjrl rn,rrg. r alorrea f\rorec|\i d dce\re:J r\tc r?J ra ) \dturile m.!ri uultr.\1 r\csrc p'r'; Lil'mer bcnnii In lirrrp uuei fud,,tr es.f un lrcro, i,nD.-tani in. r |.fl\(iL( mJ"imcr pdgxbelo, pe care l..foJ,e pru,luce flul rna.

Astlcl, r'ispunsrd dinamic al llajei lx actiunea fui.tunii consth in anh€narea decrltrc valori a unei cantitE i d9 matedal din plaje $i depunerea acestuia sub formarruci barc de nisip in zona dc api din vecjnatatca coastei. Aceste bare Drotejeazar' .ri .rpor lin ia tinnuL i irlpolri\ a cro,,iun,lor rc ar pJtca rpn-c ;n ! iiror.

ln a(rrd de fcpt! ci aclilutea frnjunilof poate dlrce la erozimea liniei lirornlui,clc pol ptovoca daune siructudlor care ou sunt bine protEate $i amplasate la,1gerpil, prD actiunea direcli e valurilor sau prin afuierea mateialului de sub ele.

I)Lrpi o fudx i, arc loc o revenir!- a tirmului la condilii relativ normale carc sunt\r,ir': rlc dc r r.uri nriri pe feril'Jde :ndclungdte. Acc,,e \Jiuri ce aLr cu|bu-. ndrelf nspo i nisip dinspre barele de nisip din zona dc api din vecin:itatea coastei.li)nr.rlc in timpul 1irtunii, Si anu1c6 material|l pe p1aji. in unele oazuri vdnturilelfrnslxllil nisipul cArc dune ul1de este pd[s de vegelatie. in acest 1'el p]aja se refacclont dup,i atacul firftrnii. Prccesr de relacere cerc mai mult tirnp decdt cel decfo/iunc. De aceeaj dl]pi o seie de lnftrrt1i locale putemice calr a[ loc inir_opcfroir(ia scut:r, sc produc erozillrli mari ale tarmului deoarece proteclia nlrturali 1]Llrrc llmp suficietl si se rcfaci. Cetco{iatd plaja nu se rcface tofal deoarece dcpozitul{lL. nisip s a lbnnatprca departe in larg in tlnpul lirtunii pcr1tru a putea i inapoiat pepl Jar dc cllre valurile mai hmgi care dcplaseazi materialul cabe lirm.

Erozjunca altelnali cu depunerjle aluvionafe, pot fi lot Si sezoniere pe anuDitepl.gc; iama valurile din ft uni erodeazi plaja. iar val dle din rimpul vcdi o refacDirflnl.

De$i o plaji poatc fi iempoiar erodata de valudle de frlrlrlni. iar rnai tiirzirpoflial sau integral lcflcutd, iar eroziltnea fi dcpnnerea aluvionari pot apare.. /nlicr. ace.t.a delind d. ,orr dc ali,ncntarc srr .lc ni.rdere ,r rrrr..ial-lui Lroral."liirmul este consideral stabil cen.t oondiliiLe a]imentir-ii sau piefderii de nlaterial

Li{ ellillc. Asilcl, (r(nrs('u,,'"u,1,',,,,,t,',tul "1' trrr i I L I

r r r i I | | | | t | | | , | | | | lll Ilrrl\\'lll1

| 1. 1.2. Nlitcarca rluviu||lloI llun$v('r'flrl Irllnrului

I'cnlru sjmplificare sc considcd parrlrnctlii consl nli tli vlllurilor itrr corl)l)()/ilitlr, rr,rrL lLri uniformh. Pe fund orizonllll la vaL ncdcfbrmrl, pxrticuh sc dcplNsc|/tr

;rrr. rnal la trecerea crestei ii in!e$ in cazul trecerii goltllui dc val. ln caztrl

trrrrrlLrluj inclinat chiat in cazul valului redefomat, cdnd graticul vitezelor osto

!r .tric. fo4a giravita,tionali reduee deplasarca parliculelor in sus pc mal. cu

,l ,tirrlr 2-2' fi o lunge$te le milcarca particulelor in jos pc taluz. Ca fczullat

t, r rieula se va 11]i$ca injos pe o anumitd lungine 1-3 (fig. lI.2l) 11l I.

Iig.1I.21. Didgnma tjtezei dc nod avaluriior {dti schcDra de mi$.re a pdticulclor dc ninne unlfond lc utr lund nrcliriat (r).

Pe misurai ce se micaoreazl adencimea apei, valll, se defonncazd si mai mult

ir vitczele din vnluri devjn tot rnai asimetrice. In cileva puncte a1e profilului lo(elclr(lfodinamice, indreptate spre mal care depisesc pe cIjle ce apaf sub efeclul

lf cutilii proprii il1drepiate spre mare, vor Ii egalc cu componenla fo4elor gfavita-

lonale $i pafiiclrla dupi trecerea golului de val se inioarcc 1a 1ocul anteriof. Maiirpfoape de mal 1a o deformare mai intensi a vilezelor, fi(a de gravitalic deja nu

nriri porte si compenseze dilerenla forlelor care acfionenzd asupm pafliculelor la

| .ccrea crestei ti golului de val $i parlicula nu leuscste se se intoarci in pozi.lic

|rniscati. Ca rezlLltat se produce o miqcare gerrerala a particulelor in jos I in sus

l)c lallrz fald d€ linia neulrali. Acest proces va conlinua pend cand in odce pmclronponenta fo{tci glavitalionale va egala difercnla intre fo4cle c|re ac,tione.ud

rsuprn parliculelor 1a tfecerea valului.Sc formeazi a$a nunitr prolil de echilibru (fi9. 11.22) la raclerul profilului de

fchilibru dcpinde de fo{a !aluri1o1, existenla curenlulri fi granulozilaie. In afari(lr aceasta, o inpoftanla deosebiti o arc fi panta taluzLrlui iniliel- ln cazul unor

!@tErry?rr,'rxlilil dItc ncorrrtH Innl6 fl rnirlmrn trnghlrrltrl In cnrc rrrr ^c Prrrlrrcc dcplusu|r:rrlinici Inl'|ltull[. (ltcit ulglti l vlt ti lllrl rh,(ls(Rt ru,s,rrrA vrrl,,,rrll er.rtiull sr orr Lrir:colDruurcd (l nisinllfc.l) $t li in lifln htl ro rlclrlnrunrn rtltc Ixrrc. Lir \;lorj alctuDBhiulur nui nltri Jccllt cch criricc nc pror,hrrc llitiijtcll .{i liliit litrmului scdonldscaztr sore uscot.

Fig. II.22. Prolll de e.fiilibra dineric at lahzuhi $ubacvalic (duDa V-p. Zencovict.

fig. II.2l. Protit schematic al ufti mal jn croziune (puctat !i c! linie inlroruplnesie ar ali tinia anrerioarn amatutui)j

/ - malui apei;? nile lomrate de valuil.l _plqlt 4_ reFsa subacvaricd ale erozixnej.t tcmsa s'rbacv.tice de acunrtriE.

Acesta este ti cazul unei faleze in eroziLae Ia care vaiurile sapd la bazt o ni$doafc conduce in final la F.dbu$irea malului fonnandu-se un profit de echilibnr almaluloi(1i9.II.23).

| 1,4,3. Migcarea aluviunilor in lurgul lirmului

Pe prolilul de echilibru stabiliza!, in orice punct conf,orm celor aritate mai susirfc loc numai o oscilalie a mi$c6rii pa*iculelor de aluviuni (fig. U.24a) [11]_ DacAvalurile de aceia$i forF se deplaseaze sprc mal sub mghiuri mici (fig_ lL24D)clircclia veclorului vitezei valului deja nu 1nai coincide cu ilireclia lo4elor gravita-liomlc; parliculele de aluviult se deplaseazi in sus pe taluz $i ocup6 poziija 2 inlocLrl pozilici 2', inclinalldlr-se lali de direclia vitezei valului. Ridicarea pe taluz va

4'{qt ;FFl;Mwa@- 'ri rIiri nricll cu tjtlt rttlul vI tvos o dltdglla lit n$l lnrilgli iJIl l]ullrl. (lcrule0e

,,rrl)o|lcnla noffutil a viloz0l vnlultll ig llllftxdtlrl Pllrln{Il'llltl tJll rt)r /r, ltrillIrl,ri'llfcn iljos pe tlluz psdicIltl (19 [r!lxetle0 rc lll{litln Nll|c 8(fii8,lt {i ill fozilill '1,

,lrr pnlLicul.r lace un drum nrti hng (lctnl ln vnhtr'ilc ctt inci onltl no llllli (hr,.rrrilul sc va produce rni6ctrcrr p0rticulclor l0 rt0ngu 9i lnios po L0luz pAntr ollnd so

|ll|0lcrutr un nou profil de ochilibN proclus dc vlrhrri cc sc aprcpic dc mol sub

rrrrglriul o (fig. ll,24c).

-l

"6 -i-'T

I

fig. Il.2,l. Milca€'Padicdeld de aluvi ni pe ialuul subacvalic t; ih plal:

, incidenla norola a vduilor 9i foma @ !rcfilului de ehilil !, nrcidenta

obiice a valunbr;1 directia liniei de lmare anximai.A deplasne rca lat! a aluliujlor;

/i/ dirqia val!'ilor'

Deplasarca in masd a aluviunilor in lungul 1lalului ln decursul timpulili

|llstreazi aceeaSi dircclie numitt ,,curent de aiuviuni". Din acest clrent trebuie

ncparatl ,,migra.tia aluvillnilor", carc sunt deplas6ri loca1e sub actiulea valu lor $i

crrrcrtului pentru o duatd scurti de dmp, de exemplu pe dwata unei lir.hmi.

Cuentul de aluviuni poate fi intenpl de porliutri de mal abrupi eu adancime

r|llle la baz6, ca r€zultat a indepartdrii profil{lui submarin de profilul de echilibru,

schimbirilot brutte ale traseului malului, Si de asemenea de €stuarele $i golfuriie cu

lnri aderci.Asttel, pe unele porliunj ale malului se va ploduce acumulalea aluviunilor sub

(li!else follne:uple.ea unghiurilor obtuze, cand litrja malului are o ftanturi in direclia

rnirii (fig.lI.25a);

- prclungirea ftalului, cand acesta fonneaza o frangerc sprc uscat; eneryia

valurilorpe noul mal scade repedc ca rezultat al refracliei (fig.Il.25,);

- blocarca maiului ca.nd 4cesta are un promontoriu ingust sall nn ostfov, care

protejeaza o parte dinmd (ftg.I].2?c)-

Un caz analog se p(oduce prin execulia digurilor carc pot fi ilcastate in mal

sau pamlel cu acesta (fig.I126). in primul c^z (lig'll-26a) se produce umplerea cu

aluviuni a unghiudlor in partea de deplasore a aluviunilor si airierea in lafieaopusd. in cel de al doilea caz (fig.ll26r) spalid dc api addposiil se va umple co1l1plct

cu aluviuni ca rczultat alblocdriifilaluluicu digul.

2*ttl!l19t

b)

!.ig.II.25. Trej clzui de fonlnarc aacumulanrl

, ;ry{.":1,1-'l1il"Jg;]H j.**::"j jffi',Tjl}'r :;,;ff:Jl':;l,i:,,},*","."

.it,t;:"i,::;it;l-;,'".flHiT.;i:i"1":#'"J.ron..raJ.a,n"jd,:rrnr\,10e

"*'n *t ''o ''1"

"]u\inmirc'rc \ €iudirr'i: 'rleols"rs

b)

_.. Fi& Il.?6.. fo.T9 dc a.umularelrodurc dc 0orr$rnrcll 0r rr|ci. teia-umprerq unshiului diD fala diguhij, _ brocarcr rl101ur"i .i,,,,.ii" aig i"ogi,"Ai,,t.

'lzt1T4,l=.= ':E 6E ?E

""-r!t!tfi ;tl;'' tF!r,@@{e_"".'

| 1.4.4. Protll dc cchlllbrtl

Plajcle sunt in cchilibr rllnnml0 rub dflhflrol rlivr$i|)r lircto|i tcdir]ro|lk)-logioi. Marea, in pennancn(lt fulo ln nrigcnto qi r'ctlrtnouz[ nt[tc|inlul dc lunci. Dtu'

rc poate defini in orice irolront un Drofil lirnitn ((lo0unlit prulil dc ochilibru) po(il|rc supllofala materialului tinde s[ se dd0pte?e daotr huld i$i oonservl pc tclmcnlrrlg rccleapi caracterisrici ti aceirgi oricntarc.

Proirilul de echilibru compotlh schematic (frg.lL27):

- parie concava constani inersati, a cfuei pantd se diminueaza sprc adanoi-rrrilo mari qi care cuprindc platoul contirental pana la linia de marejoashi

parte rectilinie, cu panti utoard, altemativ acoperiiA 9i descoperiti, carc se

lunette plaj€ ti care se inlinde de la linia mariijots€, la limiia extlema de acliune

rr valurilor 1a mare inalth:pade abrpti, constant rLscati carc se nume$te microlalezd Si ca.e se allli

Dcste limita extlemd de actiune a valurilor la mare inaltA.

lanta fiecdrei p64i a profilului depide de camcteristisile si orientarca hulei,clo cele ale nisipului, de cureni (de marce sau aliele) $i de punctele fixe (acelea pe

cAfe le creaza platoul coltineftal, platoul inie$at, masivele coraliene sal1 bancuriledc terer du!) la carc este necesar ca profilul sA se racordeze,

va.iatiile diferitilor factod ce inJlu€nleaze echilibrul unei plaje anheneaz[variali a profilul ui acesteia.

Pertlu perioade scude de timp sub ac,tiunea condiliilor oceanogpfic€ qi mete-

orologice, sub efectul virtulii, 1,1 special vetrtul de la ldrm ce produce o curburtr

rnare a cdmpulur de valuri. producdnd erozrunea pe{ii inalLe a pldjei. Venrul dclarg produce o huld mai lxnga ti cl1 o cuftura mai mic6, altrenand sedimentaxea

Dlaiei lo zona inalldi

!ig. 1L27, Profihl sclemalic al un€i !la.jc ti 3l lnui furd sublMi!:a lJtbtralh cubri.

Penhu un ciclu sezoriier, ln mfuile cu malee, iarna plaja nu este erodatd $i lapartea inferioar6 se depun sedlmente, iar in perioadole cu timp frumos se produce

fenomenul invers. Pe baza unor studii a lezultflt ci in Meditemna orientald se pro-duc dephsnri de 50.000 nf/km/anl

r:L.-ryJnin

i: :l:]

"'' u " o''&il:'i';*:;1':H,1.1,f':fi;:l'.,'r'"0".,

KoJhcr $i Galvin auiefinir{_fig.Il.3 r) [12] croneniul de existcnrd a un€i bare inrrlic dc pxramcrdi;

fft s; f ,rra" A""src amplituctjnea hr ei irr apii ad.anoi;

;":,;l':::'i"Jii;i: " pafticulero'in api cahrii z cste perioa.ra hL,iei;.,

4.6. Curilc de virsare in mare a fluviilor

lrr e;rzul,rnrtl,r t:1.r un curent pulcrnic

rr: I i.'lt;r,il,li::liiltrlln i,:l; lillt;lli,ir ;l1l::Ii, i .:Iil"i;'I":i :iiT:",.ltllli3i.1': ;il:: *,1:;;;;lr u*ufli

'llllliii:'":,'i,[T''i*ijt]: i:':n :,l]ini;:lliliill,:TiliJ,il:ff il;

11.4.7. l{cplr'lilill gllr t uLr rr(l r'l( i l rtlrrvlrrrrllol

l)l|cii pLrji osto (:(nrsLilUrl (lirr rrr1li rrrrrlte, sr rrti (lc IrtllcritLl. v.rlurilc lc,lrscir/r ponrind clinsprc lrrfi cr1 rnllerinlul nr i lin (lig- 11.32) Ll2l; bar0, intrucalr(orsl.r c o zoni dc d0l0rL[c a vrlrrfilor cstc olcitLLiti din mlte ale gfosiere-

Fig. 1I.32. Relo iia srdnllomericn a nluyiuniioi la o d diil/ cdul uuirlrteLial llifomt I' c.algencrxl.

Diarnelrul Si granulolretria nisipului depinde mai ales de energia qi turbulenla\tlllLrilor incidenle ir punctul considerut. In oarecare mdsura infllLenllJaza si panla

Nisip grosier gi chiar gale! se gisesc in zonel€ mai puiin adiposiite. clL

Iurbulcnla lnaro, ia! nisipul fin 5i chiar vaza se indlnesc in zonele addposlile unde(lccrnlarea matedalelor se poate face ugor. Elenrentele cele mai mari se lnialncsc inrhcptul prinei linii de rulouri, co elemente dil1ce in ce mai finc de o parte $i alta a

ronei dc turbulenqa maximi, unde materialele sunt mai fine in zona dinspre larg(lcciit intlc prima thie de rulouri !i plaja. Aceasta se datoreazi concentralieinisipului gi repartilici vitezelor in curentul longitudinal.

Exisld deci o corelaliq inlrc panta si granulometde prin inteoredil turbLLlenteivoludlor in fioca.e punct fira a se putea slabili irsi o legdhlli slrict numerica inbclccstc clemenle,

Granulometria depinde fiai mull dec6l de parlte, de lnodiflcirie pe €are

schimbirile camclffislicilor !i orientdrii hulei le poatc introduce'iD pozilia $istructufa.uloudlor de deferlaro. Nu se poatc vorbi deci de diametrul nisipului lirla prcciza despre care plajd, carc punct sau cale rromerrt, ce slar€ de n1are $i ce

condilii meteorologice esle \.orba.

Diametrul nisipului poate varia de la simFlu la tripLL, de la o zi la alta, inacelftti punct sau de la un profil la altul al aceleia$i p1aje, in acelagi mo]nert. Iraceaste situntie nu este cazul si se recurga h consideralii as$pra uzudi.

Valulile de hl]lh de primavara gi va|i nu au suficieDtd fblt,a pentru a pfeluoclementele glosiere pe carc rrarca lc aducc iarna spre zouele ilalle a1e plajei-Repal-tilia granulometrici nomal:r de vafi prezint:i deci anomalii in ce prive$te

diametrele mllli, in]re limitclc superioarc alc nivclclor de ia d !i de var5.Pe de alti pafe, marca poale ataca plair dllcnraliv drLpd doua directii. Nisipul

prezinti at nci Lrn amestec, dacd nu chiar o strillili0l{ic de cloLfi nisipuri de origine

!i diamstle dilbriie, in 1oa1i regiuDeo cxpusii Lr rcostc vdluri.

Cazul unui rnatedal onifoffi

Iff. acuuNEA DrFERrrrLoR FACroRrASUPRA SEDIMNNTELOR

IIt.r. CAUzELE Enozruu 1.{nuuLUI MARIN

n,n "l':*,:;':,rJ,:T'::$.t55"1: :?:Tt'i:iJTJX#:;iT'];*xf i

ll.liifi ff *""::::i*t":tr'"i;:#i x."":::"H"ffi ",".tl"ll*;*.".'"'"*rurlrc alrc carle. narLrale sar; onrropice. car-e F"rui"

"rurrrinurl i iz. "z+ll

" .' "-

ryi-TT5,"i#' i;j'*:i,";l::::.,:1"# ":::::.,,.i T"ff ,JU":,1 :;

::ffi'""Jffi:ilX'J#f::$ili:ffJ:*"T*:" si'a'" i""t ti p"iiifi ;:#';Cauze nalurale

. x') Depla.arca "ivelultti relativ a,.ontinenplor \i ndittr At. tor gcolotic). Ln

;,xlf."'i"":" *:l:J,.:: l?:Ji;,,*l;Ti"o,.:ll j,,ll"'iJi ;,il. ;; ;;. b).I/ariqia alimenfirti cu se;itue tc a 2onei lilorala/ur.. Schimbdrile climatice

):: jJ::':::#T:H;gJi,n;H:i:,ij::# * '".,r,,',"J.i.*" "ri*."ilii',;

:::l:)",?.i:'J" ̂1:,n,: :#;: ","::;H ;:H; : iJ::',i:i:: i:i:T:ltrTi:l;intoftal mei mare do limp cu ajutorul transportLrlui not,rut oi o""rtoi a"tolalugi[",3;;i":,";illx'd']j1ji#1, o o*. din matedar "J ;i;'d* ;;;;

:t!]i!f:6r?:::"f 'f#:ff :ii!,?&",;"ff ili,"""Ju'."Ji":TI?".*"*:

'Xlllii:lilTj"r,ufi;1fflfi spatare eioaeaza ptajJ' i"l'i'*'a"a"ir i"#ffi

.,", ":1,?{:;';:

,l:1,;;lliji"lilHi,';"Ti,ili.illl,,:ll' ,, ',,,'",' dc pe p'aj. es,e

liltl'.,'"1#".l;id; :ff iil{h :;"::':rd "" i:r,Jlxii:',;l;.T,l'i::fl , il

lhTJih*il ::"xft T"i#':ffff$?:":':ll,lilii'liii i'i- i'?llil'fl?",fif;

'{lEFFF-'wwF,ry'.Et St)tl rat scLll enlch l trlri/pi florl;ru r*llmlntllot plttlll tlnlolrrln rlt.llulrii

UrIn ilof. nrc ca rczult0t tcdirLlibulrcn lslscllvi { !{rllr'lrl!'l0r rh rc(lilllclll{ ([isip'{,,r(i rti pietri$) pe sup$f!0 plt\l0l lll l\rnrlis tlo rlrnrirnin $rr plofri0lltlilolrtrlll rli0c. Acest mectlnism erto lflpofurnl lcllltu llr0ioclIr'c0 lililc[t[tii plltjqi dc-rrrrrrrc picrderile de maleli0l Jh din zonr (lo [p[ (lill vccitliltrlct! cotlstoi $i Iclinerc0

rrrrrlc|illLrlui grosier din zona dc vflluri, nccortilll c,(ccut[fc{ unor umplutttli pentru !r I|llpcnsn acest€ pierderi. Cele mai bunc rczu]tlrle sc oblin cand nuleriallll de

Irtrl0lurI estc sinilar cu cel natural in ce prive$1e distribulia granulometricain figura llt.l este iluslrat piocesul de eroziune 5i depunerc datomt aclillllii

rorrrplcxe a valurilor.

Fig. UI.l. Diagrau schsnlicd ! acliuii!.ldilof de iltunii asuFallajei si dmelof

Cauze antropic€,a) Tasarea pimAnxlui daloritd eitagerii resurselor suhterane Exrriaclille de

reslrse naturale, cum ar h gazul, petrolul, cdrbunele $i apele subterane din zo]1a de

coastl, pot provoca tasarea (scuirndarca, pr6bugiea) plajelor.b) inaentpuno aa^tpo ului aluvionat'. Acest factor este probabil cea mai

importanth cauzA a erozirmii produstr de cdtre om. Imbunatl.tirca gurilor d€ inttarein poturi pe fluvii, prin dragarea Senalelor gi prin lllcrfuile ds proteclie aie acestom

valoarea lut sin 11, in rumcric dc ccr lui o

0' t0" 20' 30" 50' 70 80' 90"/ (") 0.0 0.J7 0.70 0,83 0,o8 0.70 0,28

Transportul de nisip 1l€ce astlel prinir-un maxim spre 50-55" (dupr atii 60_650).

I I I.3. ACTIUNEA CURENTILOR

| | I.3.1. ceneralitlti

Curenlii care influenleazA lermul sunt cei p.odu$i de diferenla delcrnperatud ti snlinitate (curent litoral longituclinal) din cauza \.ilsirii ln marcsiltr

.ocean a laurilor, cei datora,ti valud]or sau exlansiunii laterale. in cazulv e/r rufentilot p,odlt) ouare a\er O ralnrfe impOnlnt;

Inllucnhnd echilibruL Iiroral.

. . CI"enrul tiroral iong t-Jrnal esLe itrno-linr dac, anifenc|r/i ,, alu\;dnilc rd..sc

(r( llr\ tr sJU celc pu.e in \usp.nrte dc \Jlur:.

II1.3.2. Acfiunca corentilor dc tip jel

llccrlI xcestot crucot a fo.t pus i,. e\idcnl; prin'nc(r..arj cu t,a\on. Ace5li,l.rJrllr repre/rnld cl r; cunceDrrJre care anren.a/a ali spte hrg. ra,ersdnd.,onadc dcicr'1are (fig. IL10). Ei apar aamci c6nd hule lungi produc alumulili de apt i;'lpft)plerea

malului.Distanlt di[tre curenli va fi datd in metri de €xpresia:

1- {-.1.tn +tl,2rIndc7? va fi egal cu 1 sau 2_

Viteza lor clepaqe$te maj mL !; nts.Dcfeflafea pe tirm si mjscarea dc rerur nu se

rcccsar6 o acunulare a apei in hrngul maluhi cu unIndc vllhrile se opun mai pulin violent.

con1penseazi in proil. Esteretur- coresptnzAtor spre larg

Ca urnarc a|]Jr ondulaliu,,i ,tle lrnic: In,, l|rfli li ,cilrr mare, adil(:,uri pe_

I'crrd culare pc coa.rd ",1 plnclc dc calrn rcl.rti,. c.rft.rf\rr p" o tor.grrfie "eriarlir linriJor de \all i Ace?rr cufen{i n.)r .lclilrrr:r s,.cro:Lre in crie echilibru,

l. l,il(lur. solrLlc estf reali,,a.. CIrenlul jcr p.,;1r.. .1.u., jJu ,tferupc conp,elrrfcntul longitudinal.

111.3.3, Aclirncn 0urtrll[r' rh ;(,lur'

Aeottir (lig.lll.3) surrl rIr{o|lrll ( rrrllrrli i lttrr' Inrlt trr |r rrlriIr(.tt lirrr(hrhri Ir rrl)ci

,rr1l|||lrlttc in apropicfc! corrsl0i l)ritl (lrl(,tlltlc Ar(rrrlll irclllrrllIrIc sr lrr{r(llrcc fi illrl,rdlrll vintuhLi $i estc cu irlill nlrri prr)rlllrllrtlil txl clll rrdiilrcill)ril eslu rrriri rcdtlsn.

Vrl(/ir ircestor curenli esLc sctrzttltr, 0i lrvijnll o Irlical inllLrcr)li LlsuPlir t|.tlnsPofttrhli (lc

111.3.4. Acliunea curenlilor de expansiune laterall

Acc$ti curenii (fig- lll.8) sunt genefali de existellla udui obstacol. ln umbfn.u rrr. ob-tncol \e produce un 'urbion. Varialld ,l'.ran!:lor rnt-c orlogo.1alc cll\'rLrsolitl adesea de o lcnti inairtarc a apei cdtre zonele mai

l,lrliI agilale. Aceasld mi$care cste insolita uneori de

rrilcirri de nisip ln sens invers curentului de retur $i se

rr lc$tc c$ent de expansitae laterali. Dar i11 acest caz,

l(llilL oonservlrii. energiei volumelor implicd ln modrlrtLjsar fi exjstenle unor curcnti-jet de inioarcefe.Nlirlcfial€le fanspo ate sunt depuse de cite curentul cle

.rpLrnsiune 1atem1:i in zonele cele rnai ad[postile. Acest||irc nism este la originea depozilclor in gudle de intrareli polturi. Curetlii de expansiune pot fi provocali Si de

lrluri prin aparilia agitaliei in asa zisa zoni addposiitd, inr lofl oftogonalelor.

Fig. III.E-.urcnti dc

111.3.5. Acliunea curenlilor de maree

Ac€$ti cutenli pot avea o infllLentd asupra procesului litoral in mtsura in cafe

vilcza altematjva a lor se aplica unei mase de api turbrdenti. Cutenlii de Naree pot

irtinge in apropierea coaslelor viteze de 2 noduri sau mai mult- Varialiile de

I vci conduc la o deplasare a apei, carc se pot conbina cu punerca in suspensie

rr rLluviunilor de cdtre valuri. Cureuii erodeazi in general co:lstele in zonele

||lrcle viteza lor este mni ddicate $i depln matc.ialele il1 zonele cu vitezi mai

Cufentii de reflexie $i cei de fund antfeneazi intr-o mi$care pennanenti

risiporile pe car€ ei insu$i le smulg din plaja submarini. Accste nisipuli tind sa se

,lcplrni (sau chiar se depun) in zonele de vilezc $i turblllenln redusc, la liecarc

rlrpa de maree. Pozilia, foma $i majorit0tca acestor doPozit€ dcpind de varift.tiile

Tilnice sarL lunare ale rurenlilor, de pozitit $i dc forla nrlourilor de marclJ ti de

r';rracteristicilc fizice ale nisipultti.in lungul coastelor, in diroclia curcnL ftli Prodominant ca $i inlre pd4ile inalle

li joase aie plajelof, se inrogislreazi o nccr)l)co(lllnli vizibilar inire ar1trenrri $i

(lfl)uIc|1. nc0xslir i tLlcrit huh $i ll[rrcc nI te rcopcrai tI tcl, irr reclali rirIp. irr:recrsla pdvirli se pot (Listinge unniba.clc sitlutii clnctcfislicc:

malurile se dczvolti acolo unde ourenlii de marcc $i cci dc lin(j nu lc |olcontura Ll(r aproapa din cauza unor obstacolc plrtemicc;

- lllalurilc sc rctrag acolo lmde cuenlii de marce 1e po1 contura dc aproapei' lnd.rile depozite de vaza nu se produc in zonele mai drj;postjte de hL c(l()rninanti- ci in cele nrai adipostite dc curcnlul de maree clonrinant.

| | r.1. ACTIUNEA COMBtfiATA A HULErst cuRE\ f tLOR

Vilcza curentului conpunendu-se cu vitezir orbitali a hulci, I{ find poate(o (lLrco la cteftere a vitezei celei din utmd, rczul|and o ctertere a fortei de tarare, atorrrlitiilor de purefe in suspensie $i dcci a debitului solid. Existi diverse teodil)i rlrr r eslin1a electul combiml a1 hulei !i curenlului, dilr dci una nu cste suficie1ltr,,fillrnriar pentru a fi ntc tionat:].

r I r.s. AcTIUNEA VANTUr,ur

VADtLrl are influenli {supra tr:lnsporlxlui nisipuiui plajci. pe de o parte el usucirrslpul. ceea ce pennitc tronspottul $i pe dc alti pafio el asigrfii acest tEnsport

Al:rturi de cureoli $i valud care deplnseazi nisiprd, van&rl poale fi cauzaI rrn;iloarelor lirnomene:

' alirnentarea plajelor Si fomtarea dunelor-prin apotul dc nisip din alle zole;prchrarea nisipulul prin erozirurea dunclor $j ptajelor (300 g pc minul qi mz

lir rn vaint dc 45 ktuJora pe uncle plaje din SUA);- aportui dc nisip la mare irlalti, prin venturilc cu nisip_lrr rrotlrldcern. \inlu .,ottc cu tfib.

la crcSlerea (sau dininuarea) dunelor. phjclor inrllc $j a microfalezelor carct11)tcjcazi 1tumul imlo! iva l]rarii;

la crcsterea (sNu dininuarea) rezervclor rlc rrisip clc pe uscat, pe.mitandcchilibmfea cifc[]atiei nisipuhi inh-o zona.

,{ctrunca vAntului ponte si 1ic uneori c(rrsi(lcflhiL.t. ca de exemph: lal.r.clrcllLng - UcnnJnrn. Lnd< ,jr0tul d.pl.,,r.r/.r ',hrnr r, dc s.p fc l ornetru(lc ooas6 !i an. Ea poate ii in oarecare uriis rii r(.(irLsji Jrfin plantiri de arbori.rltLr$ti $iplante.

Vantul este la originea dunelof de nisip cllre s. li, jrfl/i irl mirile cu maree.l.n mnrejoasi soarl]lc usuci plaja Ji vAnlLrl nlrr|(LZri lrrrr rr.Lrlclc dc nisip, care au

l,r,rilrrl fo(:,,irlrrcrr. ()(|lllir rrrL 'I, ,Irrrr, ,,rrr'Irrrtt, ,lrrl,rl lr,'rr, "'rrlLllrrir 1ttltl'l I

l)ul)li lLLcritilc Ir (h(wll'l (l,l,llrrl rrr'rrrrr l,,lirl L|, Ii1|||I]LII!( (/|| ||Ii!i rl.il,1, Irlirirc in unitili( (iS vr lr.

0 ,(2,.1 t o.oo.l() rr, )| rr'

.,, + s. t.', l:/r ..' Jr R-4)'\: lrr - j | : .4'./- trt.,' ',h'

t d",l ): '! o

1,,r ((iuc; r clolttll de forfecare al vantului; p - dens;tatea maferiahrlLri; z/::. r/:,r'

/ fc|rczintd diamet1-l}l dsipului corcsprmzitor unei frccvenle cu ulatc dc 25. 50

. '" s , ?; J,,, o.l"j nlu: S t.lq.

I II.6. ACIIUNEA SALINITATTI

in zoncle de confluenl5 a fluviilor cu m-area, din ctuza gr€utltii salc m i Inxri.

r|:t simti almecd sub cea dulce (fig.IILg). lntre altelc, ala se loffieazi.rla ntrrrrrlrr

L,iLIi de apd sarafr, inregistrati 9i la Sulina. In geneml, inlerfala arc fonnc $i poTilil

l,)u1c variate, furclie de debilelc fluviLLiui- de trarr:e $i de obstacoiele artilicirll!',iru naturale de pe parcuri. Plezenla apei sirate este cond;liona*i de existcnlll rrrrol

i\lirncimi ai mai $i de o agitalie lnai rcdusi. De fap1, aceasti agitrtie cstc irrrrrccliul marin m|i rcdush, din cauza salinitdlii care face s:i crcascl pulrn

f ,)cfi ci€ntuI de vescozitate cincmatici.

Fk [I 9 Acli!n.rsal,nitilii.in regiunilc cu ape s:irate, contact! acestora cu apele dulci aduse de duri

lirvorizeezd formarea unor depun€ri de nisip, mai ales ]r contaclul de inforlali fi dc

liuld cu toate cd rcducer densitdlii apar€ntc micsoreazA i11 oarecale misuri(lccartarea natcriaielor solidc de api.

[r.?. ACTTUNEA FACTOIII t,Olt ctrol,oGIcr

Acestia nu sunt lilarle cvklcnli (lrloliiii cvoltrliei lol lclte, care se poatc

madfcsla sub forma deplasirii nivc[Lltri |elrrtiv ll colltillcrrtc]of fi a mi.ii-

.,,,, l:,:"J:J,"l: lilJ:;.":;: lli:{llilli i ilf lfr,1Jffi;:-, ,- , ,,,, ,rc ,,n

'd:i: ff:li:lil:J:i*i":i::iil.;::il;"' irr apo *rr1n i ovcriitri, j.ac. Lrn rol

ItL8. ACTIUNEA F,ACTORILOR uMANr

,.u,1'.;1:"i*;;,",0"#.j:, Ti;T": #ji:ili;,ii1,#.1',11.i,"fifr,,"".7ll'.,li,iil:*or.

,""rdrtr o gnJE spec;atA ace<ror ,r,r,cnri $i in parr.cutar'..;".;i.;;

IV. mrcolrrsMUL GENERAT,

DE DEPLASARE A LINIEI TARMULUI

I V,1. MECANISMUL GENERAL

Nisipurile puse in miqcare se deprm atunci cind intahesc pe parcu$ul lorvilcze inl'erioare celei de eroziune pe parcutsul lor. Ac.ti$nea ur1ui obstacol depinclo

(lc folmn, de pozilie !i de directia camctedsdci a hmelor de api ti de gmnulomctrifi

nisipului.Se stie cb eeuatia de continuitate a tranzitului litoral este:

aQ , -asAx Al

unde: x este abscisa curbilinie a unri punct in lungul coastei; I timp l; 0 - debitul

solid; S- secliunea solidi aplajei.Rezultb cd o zona de debit solid care descrette este o 20116 de depozit la ldrln,

iar o zond clr debil solid in ffest€re este o zond de eroziute.Determinarea bugetuldi sedimentar consa in a delinrita zona fi a detennina

lluxll de mate ale pe perimehtl zonei.Ud acelagi obstacol alezal pe aceeaSi plaje poate sd produca lndltfui ale acesteia

in rmele zile $i sa fie afuiat i'l altele, dupi dircclia $i caractefisticile valu lor. Unacela$i obstacol a$ezat in acela$i fel pe doua plaje diferilq, asomandtor explls

valurilor, poate sd sufere rfuieri sau si produca s$preinllqfui dupi cornpoziliagranulometrice a nisipudlor plajej respective. in fine acelasi obslacol poaie sd fioafuiat (sau imponnolit) pe anbele fele daci directia $i caracteristicile valurilor licompozilia gratlulometici a nisipudlor prcduc deptmeri (sau chiaf erozimi) a

elementelor mari pe o fa.ta qi a elementelor flne pe cealalta.

S€ obi$nuieSte sd se spuni cA zona este in reglm de hansport prin tarere dactr

rn simpld obslacol ate/irl Fan\iersal pc direclia de mr)cafe a ri.ipuhi poatc siopreasib n-ansponul acestuia. inr-o aslfel de sitrtalie sc poarc pruduce Ifig lV la]:o acumularc de elemente grcsiere in zona de incctiDire a cufentt ui spre amo4te $idisparilia progresivd a aceslora in zona aval, lipsita de apofi avelld in vedere

cre$1eree capacilhli de transport a curetl1ului. Fcnomenul este obi$nuit dar nu este

obligatoriu perfru njsipuli grosiere qi piet|ig.Se spune cA zona €ste in ,,regim dc tnnsport ln suspensie" la care €nelgia de

lranspoil a curentului nu este consumltli ciind sc produoe (llg.IV-1b): o acumulare

. ry4:np1j{-'dc rlcmcnlL' finc ln zonn ccn nt. lJilno5tirt Liin0\al $i o disparilic r accsror clcrnente din zunamai agitata din amonte.

.. fcnotncnul e.re obi$nuil pcnru 0isipuriIrne Sr vazd.

in drumul lito|al al matedalelor exisid oserie de obstacole, cale se pot clasifica astfel:

- barierele natufale (zone de cao) sau ar6-liciale (diguri, jetele, epiuri) aproxilnativ nonnalep€ !dnn;

- tenal€ natuale sau a.rtiflciale de asemur€anomule pe laml

- intreruperi bru$fe ale eliniemmtului coasrer

^' lwut

Fig. rv.l. Eleclul eui eliu in resinde terArc {d) sau sus isie{r).

(golfiri, zone de cap);

- ?one de calm provocati de obstacole natulale sau artificiale paralele cu coasta.

,".,. aggffi"HBlkxit$ NsorMAr.E pE r.r,RM

o,,u'"**"LlJf il.t'jil[1":::xXil:'::ffi ff iT*'[.'*.1&",Ji1:"ff..J:1.::1,r"1.^".9:l".1Tly

esre fo€r1e apropiatd d. ""u

u dig,,tui, "rr"

i.*p;-.;;;:::X:"..:"T:1llll 1,1:arr

reoria simpr;nceri " r,i

p"i"*i_,,""",1e."'p**,"i"..:::lT-:_:ii,1y..1de1jrim;_a-r11<leo",itri;;;6;"";;; j;*"xlala unei lucl.iri norDale pe lilm (fig. IV.2)

Fig. tv.l.Fona succrsiaa a ftn€i na]ului h cazul exislenlei uui e!iu.

. ('"ndratea de nisip O care irece prinlr.t,n profil lr.rns!eAial orrecare xl mdlului,difcra foerte pulin de cea pe care hila a.rec,iri.,u de i*lr"." ,a'.i"r^l i" ;rl,Ifl'li::;: ji [:':':,';:j,iil]"j[llaceiati unghj 0:

Q=Ksh,T(tr)

,"8''iw@-"*.]

l)rcil accIstll li)llnulll no{lc 11 srnrhlpritl vil{hlln lll furlll rlllrlirll fi tlll(tl' rr'r, r!.r'isticilc' K, ,// 5i ir rllo llIl!l tl Irlrl|ltlltll lrrrt ll nrrrrrlnlr!' lrr rrrt'rl In.r(li(

,r r,l(.r\ii dc la tln captrt lu rtltlrl rl |!qlrlrul[], ro porll€ t(flsi

9- r, * rr'r'iJlLlox o,f

l\1r1ru ca,/urile de inc;denta cclc mxi lrec\cnlcfe) = sin 19 . sc oblinc:

60 jK ..)_ 1cj'p ii / cos -dr.44

I nlfoducand abscisr x a proilt ui ln lBng al lnalului:

oO 7K ..,- 7o ,io

1] 4 c ri -/ co'--

fio fi n" , I, ,i c.65 ]y qu rrnirrtea, pr,rlr.urr ,li,iii sc asrmrleaTa i=;f*.,ri . S , 4

Inr.ioritalea cazurilor de incidentd uzuale (o < 25) se obline:

5O 5r..3r 6t

50 .!v

i|l core h este inatimea medie de eroziune sau depunei, pmctic aceea$i de la ulf |ill la altul al sectorului studiat.

In final se ob.me:

6r &',7KsH'zT"= 4h

Integnrce acestei ecua{ii cu de{vate parfiale (care nu esle decat ecultar Lrsicd a cildurii) da mi$cdrile liniei malului in tunclie de tin1p, in limila ipotezclor

fi Nproximaliilor acceptate cAnd se cunosc condigiile la limiti ale ploblemei.

, q^

o,Lldkfunctia r'= r,, -!. I.r':, reprelinlal una dtn \olu!;ile ecua!;ci Lu deri\ ate' -

../2ft {i J4^1

l)u rliale ale ecualiei precedente. $i cum ea ia valoarca y : Jr , pentru ir - 0 oficarc alll /, cazul corespunde deplasarilor fialului obligat sa tfeacd printf-un punct trx, cunrf fi exlremitatea unui obsiacol connuat (fig. IV.3).

htegarea ecualiei cu derivat€ parliale da evolulia liniei la1rnului il fuDclie de

rimp dacd sunt date condiliile limitd.in {i$Lra IV.3 sun1 adtaie formele succcsive ale ldtmului in amonle de un dig,

t)unctul B fiina ix. Liniile tAnnului se ded c una din alta pin dilatarca abciselor

DD. DD. DD.---|:=.]_=---_'./1 .lt, V/.

B

(xprlt

D

Fig. Iy3. Deltalaren tniei nratllui in.aa in carc epiul e$tc contu.ar de aluviudi.

".. - ^?fi {-":]:."n" _"yrinsd-inr€ larn $i a\ete de coordonate $i supnfala OB(2 = Iirse poate demonstra cd St - 0,645.

xFis. IV4: Deplasarca liniej nalului io caal eui epiu care ru esre conrurat de aluviuri

Momentul T la care depozitul atilge putctul B esle:

D.rc; rnarerialcle sun, gale|l sar nisin grosicf. llinTjlul lilofdl :e rc\rabilestcaruncidr-ndnuncrut.Brringeop,rzliet-oonerpropiu,ia..^".r;",.,aig;iui'"-

-._.:lot,,'nrq cJt trrua 6rm||tui nr atingc cxrrJrnilatc. cpirrlui rfig lV.4,). nans.

lorrur pe rungrmea acestuia esre nul. rlffelciJ , 0,ncnrru-rinfinii_

h.. (

O alri solulic csrc r' +l J44,." * -2, "-'dr,)

-,"6:'iffimil@'!F**""'-iI ligl||I lV.4 s nt lfntltc lirn g r[ct'!rlvd dlc ll r lnl|ri. fil Ix'[lc rk irll rhB

rrI(,clino toolc aluviunilc, In nlonrallgls lr, tr,llr. lr-llr, (hnluflrl lnrrnllIli rc

,h\l,r.c unulciinlr-alrul prin honxnol lo llrllt (lo cL.rrrrrrl r r | (IL

+=+I[ {/, ",1t,

^]1. )

LJnghiui tangeniei linieilillmuhi cu cxtl'rnritL(cr digulrri vu avcLr o vlloarc ll > cf(,(r 0o olate cd tianzihrl litoral se restabile$te gi noua linie a fnmului corcspundtoriroltlrlnrlui T se poale deduce din cea coresplrnzatoare timpului I de rcslabilirc 0

rn|L/ituhi pinlr-o dilal.-re paralela [a Or. cLl valoared (ng. w.5).

Fig. IV.s. Forna lilici flalului in cun unor aluvtuni dh nisip grosier sau bolovanig.

Dace debihl solid este constituit din nisip 9i materiale fine tranzih este po4inlrrshbilit inainte ca punctul B sd atingd extremilatea lucririi se mai poale aplica tcorioflrrc dd valoarca apropiati a depune.ilor, (11 oondida sl se faca o ipobzA rezonabilil|supra distanl€i idre punctul linftn B $i extremitatea jetelei (presupuoend defxemplu ci aceasla distanii este de cca 15% din lungimea epiului).

gi cum y = y,,.,,[ pentru .r - 0, cazul corespunde deplasirii malului cu un

ol)sLacol perpendicular pe lam, incA neconturdt.Linia lAmului prezintb o concavitate spre larg, ramAnand asimptofica Ia linia

Klilinie iniliald $i contund ei succesiv deriva unul din altul pdn absciselor $irmlonatelor ir ac,3la$i raport ca redicina pitrati a iimpului.

Punctul rmde linia l,i1mul|li vine sa intaheasce obslacolul se gese$te la

(listanie -vr..t a colei iniEiale $i tangerta s€ gdsege exact paralelt cu linia valurilor.

IV.3. FORMA LINIEI TARMULUI iNTRE DOUAPUNCTE FIXE

I Iniind cont de ecua!ra de conlrnurl:llc. sc poi(e scrie S - ct - i,r orice punct a'drrrnci linii a ldrmului 1a care se prcduc depuoqi sau se erodeazd in mod constart.

Iofma cea tm1 genclald a aceslei culbc este cea a unuir./(.rnrli te doui puncte (tig. tV.6)_

(,(slr,(i rirlltr| rlt.rrir,rI rrrrI LrLl\, I rtlr,\,.1,,r1 Irrrrr ;,r,rirl,, rr,,,rr,. Ir lrilltel (lrlin)t). s cst( irl)srisr urfl)itjri( r r(\.lLnriir tn,trt rr tLLrj,trl lrr, i rr,rtrltrl

r,...i, (., ^

.. rr r.i,, ! ,t f." :,,t,, ,,a\+/

ticullltr paramctljcat a nrxlLllLli cslej

ttar' 9 = te n $i .1, = te -.!:llnf 7a . )--i cos-d0 .2\ 4 )

arc de hipocicloida,

Fig.It.6. Formx tiDtci hduiui nn.c dofi l)unctc fixc.

I v.4. pFECTUL PATRUNDERII CURENTULUTIN MARE LIBERA

. tliiDd nisipul antrenat in iungrd malolui sa a unei conslmclii ma.itime"j)il| undc bnrsc intl-o zoni do mare liberd $i mai liniititir a platoutui continental selomrcilzii o aclrnulare frclungd ca dc crernph]:

llr ie$irea dintr-Ll11 $enal, estuar. s!.Afttoarc sau lag[ni;lit zotltr !u1u cap) promontonu sau epave;r_r.juru1 c;rpllui unui epiu sau a unei.lcLcre.

o print condilic pentru ca aceastl acunulfie si sc clezvolte sau cel putjn sisr rlrcnlinA csie ca h la si pistreze accea$i difcctic_

. Alrnoi cand L}11 curs de api debu$cazi pc o ooasti supusi llnui transpofi litoral(l 1)rcvorcar intreruperea l.anzittLhLi. Creglerelr acllinciurilor rerluce deicrlarea 5irrrlcnnlelc se acunuleazii in lbfa unde lbr.meazl o l.i5ie iDclinafi pc !:fm ;it)felunllr1a pdnri.o bara submadnil care restabiic$tc ll1rnzitul (fig.1V.7)

Astlel de fii$ii se prezintl suLr fofma unor dcfLrncri sub ar.ine d,rstut de scude,i'r o dircctie lllai muli sxu 1nai puln pelpcndicullfar pc ocn a vdurilor din fala

( \ lld 11 lcr

Jn="r'1-Jsrn4I _r, ll& 11 30

I ,t =-cos ,l +Jcost

, I | , ( i | | I i I r | | i I ir I i i ct c lr l llirl ri'r'1'rt lltrrr rl'1'rrrr'r'I rlr l|L LL r' ' \ LILLLTL

t1'|l|rir fr)irf0siv li)rrllil lrrrrr '.lrrlll,l rrr tlo' ' llr ' r,r' rrr r'rlr lrr' ' tlrr Lrrr''lrr tI rir

,.i ,11,:'"*iclc v.rlrrtilor (lirr lirlrr, rxrrllrr (rr""r"l'rrrIl' rliL'rLrrlrrr rrrrr\ rjLll rrr'Lll

I lLilfrl l01cr cxtcrourc.

Irig IV ?- Foma liriei inaiLi lui in cdul dcblt'tii xnui curs dc xpi:J ll nlJ \"in

Cea mai m!rc parie a acestor limbi prezinta o concaviiate spre coasti- ble sc

rlLLngesc de Ja oiliva metri la 7-eci de metri pe an, dar ptogfesia nlr cste niciodali

r I ri fo nni. in fLrnclie de neregularitnli1e hulei $i e vSnujlor'Litimea lor reduse le lace sensibile pe de

.lr,r l,dne ld ri5cur.lc de ruptLfd prl" ccnlve-

1... r rfe'pe relc doua nani 'i "tr':rpr,ngcre in

trnDul lurtunilor. a mareelor qi a viillLrilor.

In frgltrJ l\.8 eitc a|illll Ll ereml rl

.llNic a] evotuliei ,,limbii Baftade" la varsarea

lfuviuld S€negal, rnde afar avansarile $1

rrt'.r:le la d:\cr.c enocr. carc in:; nrr e\prirnio periodicitate- Au fost ef'ectuate uncle pl|nta-

lii pcrlhu a reduce riscul dc rupefc.

Barele sau cordoanele litorale care alcaltr-

Lcsc acestc formalii po1 si llc complcl salL

|r{ial submersate dupi i11+ortanla reLaiivi t' Il.rairlur de 2lu\rrni so' 'i iaLl ulerdule p-;

.1, r"131.., ralrril,'r -' dc'igLr drrlr:i nrrc r'l rrr iilir morncntul alcs.

Fig. 1Y.8. ElolulalagrdeiDsrbiLie(Scncgrl)

Ir\rsli l:r\ii (le [r\iulri c.rfo xu lLr girni (]e,/cci (lc lll(,Iretri ( fir r)rlr IlI fparlo a i:lccstom prczintii o r$oarar concavitatc spfc coxsti li s. duzvollir i lullgi|lxcLL cali\ra metri sa dccifielri (mairar hcctometri) pc ofi dar r^nrintLrfcl 1(n. nu csl(Diciodati unifor i.

tjnghiul dc 50" 60" pe care fi\iiie dc aluvirmi 1e t''ac cu linia gcnerall ilvrlurilor corespunde cu debitul rr}axim de nisip in lungul lilei lof exterioarc.Adcsce clc nu mai princsc cantitatea dc nisip necesari intetincdi 1or (perioadc drculm, h le mai slabe, lir|1uni cu alte dir.ectii etc.). Pc dc alli parte lilimea lor rcdUsltli. l'rLce foartc scnsibile riscurilof dc rlrpere de cihe fufiuni, ape mari, nraree.

Se poate deci ca marea sa rlrpl aceste l6sii chiar de 1a inceputul lor. parlcrl

i7('lrla disparc atunci destul de repedc (in lipsa unei aliircntid cu nisip suficientc).rr Lmlp cc partea jzolaii incepe si itailtezc din nou cartre vechca sa extremitatclrs(c ceea ce sc nume$te evolutilt ciclicir a nqici cl.r atLLviuni. Dar ru trebuic si sc

lrc.lrlii ca cxisli o peioadA nl:cesal'i sau micat aproxitnativi n acestui lenotten.liupuile se pfoduc la citeva Iuni sa zeci de ani, daci llu chiar secole_ hrten,a]cloImreaza v iatiile loca.le ale hulci, alc rnareei, ale debitllui lichid ;i solid 9i sunt cLr

tuliil mai scufte cu cit debitul soiid este md rcdus !i mai vadabil-\.e.re fcr,urrrr e de ina nr.r'c ir r1ri ,i dc c\ol||rie fi.. . r , b"fel, r. ,u p-o-

ducerea brusci a unor rupcd sc inliilnesc la inlraiea po urilor, la gorilc estuarclor

ii deltelor. Acolo sc pol constaLa irnniloarele fenornenc:dephsarea progresivii ll intririi in acelefi sens cu debitele solide dominantc,

ca urmare a formir-ii unor barrcuri (nrai muli sau 1llai pu.tin ooncare) in fala intririi;- aparilia unei a doua int lri prin inifcrupere.r aluvionfuii citrc originea

dcbitllui solid (celc dou:r intriri g.isindrl-se atunci de o paltc Si alta a unuibanc);disp0rilia progresivi din avalul celei de a dolla illtraid a aluviunilor qi

0sl farea lnai mull sau mai plltin cotnplet a prirnci intriri, plir oitre nu mai tuece\., .rr .lJ. dli rc. e,ar hUoer .rlrrnrc,inJri.

- rcpetxrea ciclica a lenlomenelor arilale mai inainte.Se poate pro\'oce aienuarea ser dispafitia fiL$iitor dc aluviuni. a bancLdlol $i

in general a aluvion:Lrilor ilnpicdic,nd lransporlLrl nisipului c re le alimentcazi; dinconra, se poale provoca consolidarca Si aparilia 1or. lnvodzend acesle tunspoltud.

tjnul din cclc mai bune mijloacc de c.rfe sc dispunc cstc de a intiri s:rB atcnuargitatia n5fii $i curcniii p n cxeclrlia de conslftrclii sdu eliminiLrea acestora_

tV.5. EFECTUL UNUI GOLF LAI{C

Un l'enomen idcntic se poatc prorl!flr in irlfirfcir ir)tr-Lrn golf(fig. lV.9)urlde deferlarca ince|eazii datoriti crcylcrii rrrLirreirrrii ir zonele adinci alc unuidepozil de nisip $i huh nu esle suficic l (l( trrt(rrrrrir pclltnr a antrcna maiefialelcir golL

l rL. rLra. tjf .it lr)|1 ||(l rr'IL| L,lL I,rrlli' i tnrtUl'i|lcl (rr|crrlrrlrrr lrIirirl rr ! L Lh| ,,, I'r(,t)irltflur hric1, (\r11iIrLlr,.l,rlrr.rr' L

,.L,,rI grllllLri. U r)r1r irr|(nlr11.r Lr.l

r,, r' r :ri irlcnuiirii hulci iI zonir ir(liitr,,l iL,

,,',1'r t!)irlc (lcveni un veritLrl)i1 cof(lorr lrlorxL,

,, rflrrllcohguri.

'(16

l.ritr , iurJonului lilor,l in. rrri r('lrr'i r\.'

r r , 'i frn r:rl'dn cr. p"rrcJ inrer,.r':ir Ii! lv'r'll: 'r " "r'a''

r\ .0. l oN,lBoLo

llI otrslacol izolat de linn c1ceazi o zona dc calm relativ i11 spa1e, Frolie( irr

','|rrite conditii dc hula si glanulomeirie, pentn! lbmarca de depoTite dc rri!i|,, rL' :]| nurncsc !.lombolo". Ele sc lonneazil atuici cand nu este o dislanid crc.\ilil

, rt ()l)sl1!col $i coasti. Coidi,tii fevombile pertlu fomarea de tombo]o srnl irc!:l.il, ,rr(| distanla dinfe obslacol Si iifm eslc dc acela$i ordi! cu lungimca ol)slir

,,1rIri. i.r aceasti dislanli oste de calela lungirni de undi a]e huleil'onna cea lnai obignuiti a depozitelor tombolo este aceee a unei ta$ii irlgrLslr

',Lr,, lrirm fi obsiacol (lombolo simplu). dal exisli fo nalii de tonrbolo clL douir siLrl

,, I liiii (tombolo dublu sau triplu) daci sunt mai rrulLe dircciii de huli dolnir n{;r

rllr IV.l0).

Talm0l! lutllr

H!Lq

[ic. iv.l0. El.cLuLunui obstacdl izol.t, Fralclc! liiftul(To$bolo)

Sc poate intimplc dc aserleni ca rccstc liifii sai sc rlllcasca sall si nu se

I icasci iaf infe e1e si apari depresiuni Plirrc crr llpi (Lo bolo in V, in Y etc ) satr

Lrrpard nunai 1a marce joasi. ID tootc crllLrfilc princiPitll fornirii lor riminc

tv.7. uttozluNHA l) r0cfA A uNUt.l.iRM

Lil coastele slancoase care sunt aiacate dt: valoi se obseNil o cmziLtnc (lifoftillcnti. Falczele dirr calcar, cu shatu altermtive dure pot a!e.r rettage rapiclc $i J)ilprovoca ebulmente inpoftaotc, favodzate de prczenl:l unor straturi clc afgilli. ()dfcnare a acestor slrat fi dc alunecare este adesea neccsad pentu a;ilit I,distruserc brutald a unei zone impofiante de falezi.

IV.8. DUNE

in llngui coastclor nisipolse in nirile cu maree, se intehresc adesca duno. Lrlr)lrre.Joasi plaja se incb:lzelte $i pierzand cocziunear vinhl alrtrcneazi granulelc rlrnrsrp.

Dir cauza absentei coeziunii, drnele sunt loafte fiobi1e $i pot constitui uI|cficol penfiu agloneriri, dftnruri, exploatiri agficole e1c. Ele se fixeazi adesea dirjphn1a1ii.

Dunele de pe tdnnul Mit.ii Nord[lui r^ntie Calais li Dunkerque au ]itimi ciltl.va az! inirc 500 m ti 1500 m $i o iniliime ce riinge 25 m.

Lr o cu toiul altii scari; se intAhesc adesca spre mal rifturi (ridud) late (l(,citiva decinetri la cadva metri $i cu inillimea dc c;ilivc centirnen-i. Cel mai adesoNclc su onentate nornal pe direclia hulei siu a curcnlilor Si sunt mai mult sau lrltiIulrn regulate $i simetrice_ Legea de formale a acestor rifluri este inci puticunosculi si nu tebuie confundatc cu bancudlcj care separi fosele corespunzind |lldivcrse vahri ce deferleazi.

Pe -urele

plajc, la partca supedoafr se observA depresiuni distentate reguhl.Accste tesloa1le (Beach Cups) au o li1iue in plat de zeci dc met i, iar adancimcrlnlL dcpitesic 30 cm !i se explca prin interferenla hdelor de dircotii clifbrire.

I

V. ntoronn $r r,ucRAru r)r,r l,r{o'r'r,lc'r'nt(]OSTIERA

\ r. r\,r r,l IoDE DE PROTECTIE COSTIERA

l'r)l)lomslc dc apirare a coaslelorpolfi clasiEcate io trci categorii:strbilizal€a rnalului: acesta este cazul coastelor cu laleze erodabile. a celi)f

',,,1,,r.rsc cu sau liridure, in eslufie, guri de va$are, delte;

l)rdectia zonelor h spaiele .tirmuhri subrnefsxt: aceasli problenf aprrc lir, I l. risipoase (!i cu pieiri$) cll sau ffui dune, mai ales in zona cordonului litorll;

t)r'olcc,tia !i stabilizarea unui qmal (acces naval) mai ales pc coaslele smnooirsll, r( | t)Lric de nisip. co?ritele nisipoase cu sau firi dlure, prrcum SilaestLnr€. dcllc.

I )Lrt)ar tipul problemei de ap5rure a coastelor se alege metoda adecvati. aplicrbillr

It rlru stabilizarta maluluise folosesc:. Sntu/ii statke:

l)locajul ter€nuluipdr dune, imbdciminli. sau iucrfi in plrtea inal€ a plajci;oprirea debitului solid prin epiuriiilbsorblia energiei hulei cu diguri-

. Solulii dinanticercrnodclarea plajiJi;

irport de material;lfanzil aftificial.

l', rlru prctcclia dc maluri sc aplicd:. Soh4ii statice' fcconstiluircadunclor;

h locaj u I ie1 enulri prin ir$ricdminli, conslr|lcli i in palt()a inalli a plaj ei:ofirtd debitul i solid cu epiui:rbsorbfia energiei hulei cu tliguri.

. Solulii din"nica:rpol1 de naierirl;lr rzit artifrcial.

l\rntru proteclia fi stabilizarea unui fenal se utilizeaz:r:. Sol lii statice: dt9'lti.. Soltrlii dinanice: dragale.

\'.2.1,t{tN(,lt' t)t,t tiAZ,\ t,t,tN.t.ttt t.|(,t( \t t Il)t. t,tt()t L(-! tL ( ()st tEt{i

,",'"i:iJi.:i:.,i:,'lJ",ii[J::'':iil:.1:'-"'esc pcnt*rr.,,,,i , ,,]',i,o, ,i

;;rxrl;il:ru r*#:*i:::rffi :Tr ruuru;*ry ril 1rconlra i rndxtiei_lVijlorccle de prol.clic a mal||r_ilof sc inpxrl in doui :

.,, l:jli [ ] ":::i'll ::.::.::t rit:lt ;i,,'. t.;t ^l .- ,', ,r".

. cn\e .,1Id m.llui s( cunsulrde

l:ll*l.X;jf .,:l f ,,i:;:' ;:,:ii'fl Jilii, iiJ'Jii1l';ij.i*;jlll;:ll:;

:1,:::i,.1'*.,,,fi:,:;i:fif:i'*i,it:'il;'i::l#",,xTil:::iliill:;.:i:;il:tlil:iliJ#li:il::'i:,".}osesc alat pen1ru pro""in n'oru'ir*..,,,,,u.;;"ij';i ;

, ll,lil:jli:i:: ;''"l,'.*l- ;,i . ;,...',",,,r,,n.\c,\:,'|n',',,i,. '',.'

:ri:| id,l' tff i H:l;t,:il:,:ilT: iil,::l5i:xi#;'fi ,ili

Jjt i.",lir.lr,..,,rtriedrr-..:l'.irfr:fl...lorerr..cnrcr.p .r,_....rr.cr,.rrc1

,, " iil,ill'l, :,.,;':": i; l:l

.; :: l:,,

" :,,i..i1,1."l i,,;r,, ;; ";;;"; ;;

.,,,"f,l,:lff.ll:'iill;i::':::ffil:x:,:T:.:,il:li:,i::T[ii]::1,,i:.il:..":

, .Ju ajorjtlter caz!rilor ]rtotcctia nral

:lu, ":liti""3*,1:1#lijltti ::i ._"_i:liJ: :j,iiru:: :i*t i:,

;i,;,;;*,',,,jri;:;,; il:;::il, J,t: ;..:',ll :,, i::,i i, : i"lt' r

i .: : ,. , .r ),'",:.,.; i; : I ;:l l;,,r1;,.1'1,'l;:::",,: :,:):: l;

;iliJi]jftXltllffunt '"iri ctrcacc dccil cfiorirc' p" u"**'J a" '"i""

,,"..::1""",J111i:j:,depunerc a n,arc|.jiIurL,i ntL,viorar. unde se tbnrcazi ptaja,

".]::.,,."iTlli:ii;i,"',;ili[1,,i,::i::liti,:lli;iillllii:,iji;",li';i:,"fijiill,i;rcesi caz. penrN fornarea plajei cslc s ljci.

.,,,. ;*"ir*trh ::$;ii,rlrrii: :iiillrhl*jilil$ ***

. ',,,,r rrr t,r(tr\'\LLl (lr li rl(fri,,r( ir t,olllLLhi (l( ((lIl i,LL !ir ( \. tifr (ri

',',rL.rL!lri! rlirrrrlLLi irr oritL: zorri. LLndc lintrlul cslc rlcliluiL ilii) f[]\i,l,,.1,1 lfrc(sL .17, lln Lrl (tin titl digulLri se atuiazar (pAnar la ulr rroLL lr,)lrll,l, |). rrf Inirtcrillul, .ntrc aldc pc fu[d, dc obicci rccc pcsrc dig sru l) rr

,., rlelnrnc ir linrilclc itcvalofiulLri lblmal.t,r.n itul l rfc sau nisipul. necesar peutru fbnnirea plajei, este adus rrtili( i:Ll.

, r , . I | !c cfodcazii sdu s. ulnple din daterialul rdus.i ,., ,,,ri efi(i.nt,r prole(lie x ltnnului o Nprezinli crearca unei sut)ri ri r,

rL. (lc pLl:L fe care si sc disifczc cnergia vah.rrilor. L)e accca. rcolr LrrrLi,

1"'rl,il se va uliLiza pfotecli.r aciiv:i. prcvlzlnd extiDdefea $i con\,ilr.r , I

r rrch5itimp, cird plaja exisli dar sc sonstiti u deficit aluvifilrr trcl,rL ,.,, ,rrrLri de froiecfie a zonelor potential erodabile. Dacar plajx cstf ,1, r,l

," I L. tr|ll11r creerca Si protcclia ci sc utilizcazi cpiLrri ti digud.I fLiorca p]{ici sc elege de obicei d. 1nin. l5-20l1r in cazrt ulilizirii tprrLrl,,,

'rLrilor, rnri firiciclecAtldlimcaudatinonnaldclaht|ica.eu[eodalir]1t(.lr',',. t,,L rinn. se prcvede un dig ]{xrgitudinal cc .rpi[.tirn1ul de valulile d..re ,,.,t,

l!rlnr alegerea mctodci dc protcctic a LnNlului !rcbuic lualc ir cofsiil( riLr,'

,,,lLilc n:rtrn"le a acelui tronson de !irn1. O imponanli deosebit,r t)( rlrL

, r,r(rlnaluluioa condiliilc de uiicarc a allrlirnilor dcrcrniinate dc rnliriir.,,L, iirlLcar a acesiora. l)iu accst puncl dc lcdcrc, 1:'r1uu1 sc clrsifici in 1ar )) (lr L

, ,, Lni grosicre 5i respectiv rnici. Aluviunile gfosiere sunl pictriSul ;i chrur

'. ,',.LrriiLrl cnre lo neazi naludle cLr pnnte repezi. Deci fegimul de valuri uLL c, i:. nrillll Foatc fi lormat din nisip rrlnrc. Tinrurile cu aluliLrri mici sunt acclca, Lrr aluvillnile i cea rnai Dare parte srrri antler:ile do valuri, cufcllli li ullc

IiczLrlti ci. Fc11tu a protcja mald Si cvcntual a fonne plaja sc Lnilizer/irI ri stiiicc cffc lbloscsc slr'rclud de digr]Ii longitudirrle, epiuri, c1e consolirl.uc

' r dinxmicc coll\tend dirl aport dc rratcdil ssu lranzir arli1lcial, carc condrLc,)L Ll.|unL'rca alLr\'iunilor ilr zonele erodrle.,Aceste procedee se pot L(ilizr fi jrr

rlJrnalic realiz:ird de exemplu ayr nurnitele c s€tc ia cnfc se e)ieculi pe co|ltuf,Li! cln.rs sau sulrnlcrs ]a adiposllll ceruia sc r.a]izcazii uurflLrrura dc risip

I', lrt)l (l)inrilc s rl o !,)lLrlLf l,L rL r,rlr I l, 11|| rrr ! lr rt l, n,,r ,, ,lr il 1ir L

,, | ,h irrrr!pr)r1 lfulo||rr H||1 ll,,,,r lltrIr',,r; r 1r,rr ilrLrlt ttrllr (r,rLlIIr|;Ir(iI,r, ,l.rt. ir rrrrrirrlirt;r d0 tirozirrrr rlr\ irt l! 1rtrr ,r t r1iI rI r, t)lirti] r()1rlr.

ll,LU rlc r]rirritimc sunt irsll'rl rrrrl( ol)rlrrol. lri|r|$rf:i]r1.. rnrlrcixlf. spn(iuli,!,, ,l( rrrlrplinduse 0u r))il(cfiirl nLuvi(,rlr, rirfe lirIrl!ir:/il irr irceslc (lcschi(lcri

.,, ' 1 rllr dr pl{i! apilratii. Accslc clcclc surl rli sc priu rcduccfca tlnspoduhri i,,,,r rl lLiiIrlui" afectend insd nalul irr rval.

\ | |.:. l, unctionalitatca qi modul de dispunere d cpiurilor

I rLurilc pot reduce fanspoltul daioml crlrentului cc aparo sdu din valu , chiur,.',,1. ,f,,.i.r ele .l nl d.spuce in zona ,ed n".ri Jc,\i de rmI.pon. Lre lrrb.r:..1 r,, , o struite astfel:

t)ilnir la cel mai coboret nivel al mdrii, in cazul transportului pdn jet de |lrlil)arDir la prima linie a celof mai mari v:l1u de frn1un5 1e marea cea nriti

,, r .ir n crzLLl trnnsportului prin lr.rlouri.Arcslc lucliri nu au lm lnare slccl in caz conlmr !i ele pol sa dcvini clliirf

,,, 1,,1,'sitoarc deoat utile prin remullrile (genemtoare de afuieri) pe care 1e provorrr':r

| l|cmrile r;men practio lirl ef'ect asupra tmDspoftului datomt cufentului rlcI',, ,iirr curcn tul j et, pentnL ci acesia esle aproape palalelcu epi l-

l)uf epiurile pol fixa o mare canlitale de nisipj cu 1oali absenla iransporhrlLrirlr'l cu malul dacA au capul s ficient de voluninos, amplasal suficicnt (llj

r1rr,,,r|c unul de altu1, pentllr a provoca dislrugerea felativ compleli a vnhrilor pri| | | -( in".dlrd plajc la dbkl!i.ul;.icnl:.

Viteza de evolufie a fenomenului depinde de impoliarlla relativi a apodului clc.rl 11i|ni in ficcarc sens $i de volumul disponibil de matcrial pcnlru inmagazinarcar , ,luir inai te ca si conturcze dcfinili\,lucrarea. Aqnuldrile si efoziunea depinllcI' i(,d!Ll de tralrsport al aluviunilor. prir lerere sau suspensie (fig VL1).

Vitezx de evolulie mai inceatir este avartajoasi in cazul execuiiei rrnol digulitrr lL rc pe un ma1 nisipos rectiliniu. Dar aceasta viiezi unicb prezint:i inconvc-r, rlc in cazul prct€cliei nalului sau de reconslituife a plajei. dar eviti modilicaniLrritc in plaja vecin:i-

Iiriurile se construiesc in general penffu a rcclilica liria linluhri Si chirf,0nni existenla €piuriior este suficienii pentRl a modifica pfotllul in lung al plajcit LlrLfe ar trebui sil ufinireasci cit mai indeaproape.

Nu lrebuie deci colrstrLrite epiuri lArA a avea in \edere mijloace]e de a ie in6llx. t,felungi pentru a fencdia avansarea lnalului sau a Ie incastm in nral mai adanc

lt ilrLrx preveni noi rcculud qimicsordri ale plajei.Nalua Si impoflanla misudlor cc lrebuiesc lua1s depind de condiliile de

, \ ()lu1ic genefali a ldflnullli, cici pedcolul nu eslc acela$i daci l-aln construit pe un1| ,rl care se refage sau care FrogreseazA-

Lpirrilc pot fi lolosiie nunai penlru a irtrenpe lransporll nisipului in lungulI,Lrrnului. Trarxpoful irarsversal de nisip, de la Frm inspre larg nu este influer.lal, ,,cnlial de prezen|3 epiudlor.

VI. LUCRARI STATICE DE PROTECTIECOSTIER.{

VI.I. APARAREA ACTIVA A TARMULUI PRINCONSTRUCTII TRANSVERSALE (OPIURI)

VI.I.1. DEFINIREA $I SCOPUL EPIURILOR

. Epilrrile sunl stnrotu.i relativ inguste !i conrpacte, iormancl un bara.j ln calel,lI\irLnilur. pin.r h o anu'ri ; ;n:.1,im... pL-t-u b.r,riponul lol.grrudin.. I le nu lcl,l'f In lnlrlrldle lfr 'ponul lnng ud;nr' dar retrn. inditre,t de nerig lrriraIlr

ilccstui tIarsporf, un \rolum dc mafcrial s ficicnt pentru a proteja plaja gia cvitacaInrtclialul acumulat sa pal1icipe 1a tl-anzitlrl litoral.

Epiurile sunl iealizatc pentru:

, consh ur fea sau I ilirea unei plaje, pin felinerea al uvjunilor adusc c1e curentiidin lLrngul lftlnuLri;

slabilizarea rci pleje care este srpusd furluDilor pulemicc ce producfctngeri sau avaDsiri sezonicrc a lhiei mah.rhi, prin redircer€a cantiali d; nisjptfnnsponar dc curentii dir lungul ltun]ului;

',Juccr,.r crnri.rrii dc nrsrp tr:I,.po||dte drn[.o 7JnJ. prin reorien.drealocali n linici liul tlri astlel ircal aceasta si devina aproape pa;lelA cu crestelevrlu lorpredorDinante:

.,..- diminuarea pierderilor dc nisip iu exterio.ul unei zone, in gdreral umpluti

- rcdr.Lcerca lransporluiui nisipuiui dintr-o zoni, prin compariincntarca piejei;prcvenirea depu erilor aluvion re in zona ava1, actiondnd

"a o t a.i".A in

cllcr lfansporhllui de-a lungd lelmuliti, carc asifel estc mai redlN.I iclul et,filuidrfindc dcci r.e,r..lld..' nodul de transport predoninant a1 maiedalului in lungul coastei;

amplasamentLrl si lLLngimea lucridi;- panta paialnentului exlcrior:.. caracrdisticile hulei !i a matcrialului dc l mal care se afli in regim de

l;idlrclcu umplerc itr amonle ti afiLiere in aval) s,1Lr rcgim de s spensis (cu;nplerein aval si afuiere in amonie).

O plaje foart:i erodari trebuie sA fie rcconsliiuitir arlificial inainte de a filrtlejali de epiuri.

a) /rctlr, .12 ba\.p1ft td,.t

"',qF Fi!tMG"*0lt0fioufll. I)c oxrJllflll, d $l lrRnrnrrlfll nN lr|| ttr|ll!, ||l(1, l)ltlln r0 vllpc porica nordicil !plullrl! rll!6 lrulliprxltll tllr, loc lttrprr.r trorrl, littitrsc vamodifico, dopuno lodcrlrlpt'cllirdntltt'nol)opnt1c0srr(li0l1lopiultri

---.\-/ Dr\ir,R buru

. . Transpofiul 1n hngul lir,!r}1ui este interceptat de catue epiuri panE candbrtirnclrid ,e reconsrruicpr. rn larg $i qisipul sc loalc deplasa in jurui caparuluieprulur sjru pal1i acolo unde corr coronJlnentului perrrite necerer nisipului pe.teepiu.

.Modificarea plajei largh epiuri depindc de mirdrnea 5i direclia rrinsporruluide nisip ln lungul l6m1ului. Atet dmp cat existl lrn sens predominant a]transpoftului litolal si de acliune a hulei, epiurile lrcbuiesc orientate sl)re directia aleprovenienia a valurilot (fig. VI.2.a) Oricurn, innisiparea care se Drcduca esieif oximst;\ nonnala pe acer.la direclle (tig. V1.2./r). D,rca epiLrile sLrnr disou,cncrpcndicular pe lalrT linra plaje care sc fonIUr,/il c\tc:rrilrli ; fi!da Vl.2.c.

Daci coisla este expu.a unor hulc cu (livcfjc (lirccli: pi nu sJ porrc srabili unsens ?redomiflant, nlr e alta solutie decdt do I (lispunc cpiuri]e normal pe.coasld(fig. VI.3), iar li[ia malului tinde sd fornczc ur) [fc (lc ccrc silnetric. Linia tannuhrisc t a .lcplasa penru d se reorieola [jJlirl..l uu IoL (lircclrc c valu lor. Astfet. linia!innului nofle.a dea o imrgine rsLrpt.r c.rr':tdufi\ti(il.,r rLimlului de valuri din

.t) )1ct:th ae,4r.ror1 .rrt*t p.,1ft1nh Erup.ta.!,,4r. frtmindreea*

^1i4p s.t 1.t - t:::a N/.+ ftr'

-l}# tp.o rpo.

Fig.vl.l.Dsnuncrcd.piuri.orinc/ut i carer b|ondcrtu\iur"c ".ccpdn ?jrii.e eu in suspcnsie.

Fig. V1.2. DisllDerca epiurilof ln Mul nlei direclii predominanLe de lrMslort a lluviudlor:a- iomaJea acumllirji de nisip inne cpiuti; , dispuma epi!.iLor dlpn dircclia hulci;

. - di$runerea epilrjlor perpendicular pc ldm.

ris. VL3. Noua lilie a nmlului ln cazul unot cpimi pcaendiculare !e tuall4 - direclie consla n'vahLrilor,-dlrccljc vorirbili a vah'rilor.

4 Regn, .L. honi],.11 -o,trt,p.htn) c"r1:r,pht ,1ih.l.4t

.!1h Eroms

lig. yt..t (conlinnlrc)., rernrcrca nisirtrlu i j! alanr.

Ni.iprll "s11r-' irr prrrc;r din Jrronrc r nr.ri Lpi|| rr fi tlijr enLat In mod nolm.rll, rt. J n 1\J. lr niJd cind dee\r nr.ip .i x,rngr la i)t3Jjr din :r\ri, 5c creeaTj lrccirsta zonl m deflcit de nisip (fig. VI.3.c).

. O solutie aplicabili in capul unui voLLm redus de aluviu1li tEnsport?rt inlungol malului este arAtati in figura Vl.9

ln zonele ln care directin de lranspol-t se schimbi pe odic, zona alc eroziune setx)nlc rruta dinlr-o pa c a lucratdi ia cexlaltd; totu$i, din cauza timpului necesarl).rlrLr rparilia eroziunii, cste posibil ca croziunea si nu tie alit de mare in cazr!l|rlrlici direciici de rranspor. Pcntru acumuiarsa nisipului in paftea dinspre curentI c|rLrrrrr csre nccesa.a o pefioadi de dmp, mai ales daca nftplerca are 1oc numail'ri|| |roccse naturale. De asemenca este nevoie de timp penliu aparilia erozirnii_( r|llrlrlc| ac|undate sau erodeti estc cea mai nlare lAngb epiu $i descre$te cu,lrslflrljr thlt dc acesta_ E1'ectcle epiului se propagi h ambele piti ale acistuia_{ rrlilrrca acrDnulaiii li erodati dcpinde do cantitatca ale sedime;te tirnspofiata inlIIgIl liinnului. ln zonele unde cantitdlea rranspo ali in lunglrl ladmului ;ste nri.rc,(rnrrtitile acunul.rte $i erodatc vor fi mari.

. n nlJjc 'ndc.; .. "or-nc,c In -urghi||l ..djt,.p,. \.Jnr'aJ ep tlui ,- fJpon cuLrr.a | | Jc rran.prrr rJr. jn roni Je ... b \;nl din .u|Lra cr( tend nl I dc a.e cfodJ.

Acrrmularea de nisip pe lbnn indus:i de epiu din cantitaiea hanspofiati decufonlrl din lunglrl taurnrl.hi. modific6 $i profilul pla.jei.

L.r.capatul dinspre iarg al epiului, cotcle dinsprc curent !i din partea opusicrrrcnlrllri fobuic s:i Jic aproximaliv egale. Deoarece distanla de la capitul dinsptclufg al cpiului piin:i la bcnna plajej de-a lungul profilului dinspre cu;ent esle lnaiscuni. panta l1]edil] in iungul acestui profil va fi mai abrupti dec6r pania medie dinpirr tcr opusi curcntullri.

. Sc consia[lin compartimentelc lbnnatc de dou6 epiuri sucaesive a unuicwent(liriirl spfe us*rr pc irla .,dinspre !anr', Si spre larg p! ,.th1a <1e sLrb vdnf,. Acesre(ortsidcratii conduc la eroziunea riddcinii epiului $i lr-cbuie protejati eventualJ r' rr.,, l,icr3,c lon!;ludr,c j.

Ala ifipinsS de cAtur vaLLri lntr-ull compafiiment fonnat din epird se intoarcerr rcori ir larg sub lbmra dnor cureDli ii iungul lat1rrilor cpiurilor. Dtoaece epitlrileJrr |ol pfcreni picrderile de aluriuri in lar-g, curcl1lii indusi de epiui anir;neaza

I

rl,\r:r rill)li{rli (lo nisil) s|rc rrrf l}r'r:{ rii,, IL[,rr t!,r1.rlLvuri* r'rlos |cnl rirnbiriofo.

I xislar liri ulccanisr))0 cIr{ dclcnri li dv\roll0rurr errr..r1rl,rr;rdilccrrli cpiLrrilor';(piLrl rbrtc catrc larg culculul polalcl cu linruli (1j9. VL,l.)valLrrile care se apropie de plajn sub ul ungbi deternini o cre$lere locrlil l

|rr,lrrlrri mcdiu al apei, in limp ce i11 zona de plaji adipostitd de epiul di|strc, ir ( Ir rurrt vallLd cu inillime lnai nrici. rezultind o celuli de circulalie in interiol ul,,, l)irrlimentului dinbe epiud cilre larg dc-e lungul epiuiui dinspre clrrent (fig- VI.5).

rtunci cind se apfopje perirerdicular pe plaji, val dle delenrrini inlre doui' '",|| ,r{r:rccll.lc dc c;c-la!;c cu cuJJnl, c;Uc lare ;n l- rgLl ficc;nl cpi. (l.g. Vl o'.

lig. Vl.{. Ab.r.rea spLe leg

|lis. v1.6. Crrdrli cif.darij.t4lr oornadniscnl de {iuri

d.Lf.ti actixnii unni !al nomrl.

Fig. Y|.5, Curcnt circul ar inlr{Lncompannnent de epiurl datorili vtulalici

denircl a apci.

/l

Procentul din cantitatca dc nisip t|irrs|otuti in lurgul tifmuhri cafe trece,Lincolo de un epiu depinde de dincnsiLrrril,: cpiuhli. (lincnsiunile coro amentului,( l)la rcalizatA, pe.meabilitatea struclurii, ri\'clLrl apci ii conditiile de 1,aluri.

NisipLrl trecc injurul capetelof cfirrril(,r r'hliv seLrflc, de exemplu penlru cele{rfe nu sunt coDstruite pinir 1a capilul dinspr\: hfr lll /oncj dc dcfcrlare a valuilor.

;;r;$$ aiffi ffi r*t,-r,,;: I'

;j,.;||ffi {*: "rr,rffi ;*trl*;m*xf!* *r*",',;r;:i1]l:"'"",1:.:are

se irtird pin:l ia mai pulin dc 3,0,r sub niveiul trpei.

.",'" ;iijH:"Jilili""::scurle' carc se intind in lars pen''la adarleimi dc nurnai i,2 rn,

ff l;t{,{i",'i::fuf::i*'s[, rti#il-,r"*t]rT: #;,, -*

ilrdgd[#i,':'rfffi il;$5ffi{1t{"ffi :..;iru*gg;***tt*OOUU*l#i:*fu*ill.*m.:

i.llll,fll1iin".""$[i:,]: ::l!,#"J,ixT.:,#f 'fi J:"TT# lffi jff li"":

i a;t ;, ilii r:[] iilliriii, ;;r; ';i* l j?: i]lltr;'11* +fiIl+.*il'tffii,, -, ;i* lr- :j$#ii;I: irj r*r;" r;llri

;

;liji :r

m I ji:ii,}""'jl mliillil^",,f,.,1'l.1*'1il'i:';:::1 *"J'li:,ru;i,"J::11;:

II

AllIr(rciirr(l tlirr:t11 rr.rlLLrrl,,r :, '.Irlii.rr, L Irr,,t,L,rl,l 1 ,,r r '

r r r : r l , L l i . r r l L r r r r r

, irLLl lrirrrlUlui khgi epifi vi, lrr[ ,r rrrrLrrdr \],||,,1'rl l',,, | .,,'1,1,,if o IrLqnrc rl

,,,,rtJ('rlirii tinnului iii ll ((nrliLrLrrlirlir |osilrilc rrli liLrrr r r((ilUiil ([rpri rcrli/rf.rl't,,1 rilor, r-n sil'ra!ia direc!iilof variabilc tlc tr|llrsforl irL $(1ir]rcntclof. sc p(,rl(rrrLr/ir dc rscnrenea rnodelarec rialc ntici- Sc pot annliza dilcfiie dishnlc irrlf(t)riI i pcnlru situatia dir amplasament Si va fl deasi solulis c:ue asigu|i conligurrlirl

,'l' i|lrii N linici itumolui.

Il.l-3. Epiuri terminalc

Iipi rile termin^le sunt con-struiie la capelele proiecielor de alimentafe a plajci

tr ftru a relire nisiptll de apofl io intedonr] zonei respective sau penilu a conlroh, i|lrtitrtea de nisip antrcnrli de culcnt in lungul lA1mului. Epiurile tenninale crfcir.l)uie si prcvina |rccerea risjpului pfin, peste sau pe llingi elc, vor fi imlenneabilc iii.firt dc obicci inalic $i lungi.

Atunci cind proiectele de alilnentare a plajei se inveljneazi ou alte zone de plrill.\or fi necesarc cpiud care si pemiti fecerca unei anumire cantiliili de nisip, penlnr il

rrficdica eroziunea de-a lungul plajelor adiacent.- Aceslca lrcbuic se pcrmiie fleccrerl|fci canlitali de nisit, sunt de obicei joase, sclde li penncabilc la nisip. Esle dilicil sil

\r cslilncze cantitatea de nislp cereia u! epit li pennite trccclca. 'fratspofixl i1} junrl.rLpitului epiullLipoate fi estimai cunoscrndu-i lumginrca, condiliils exislcnle de valufi

ti de trunspofi in lulgd lin11ului, prccun Si distributi.r tFnsversali pe lirnrf;nspodului bngitudinal. in gener{. tanspol1ul longitudinal se extinde inspre laryulI iifii pini la o adancime de circa 1 .6 ciri addncimea de spargere a val lui scmniticativ.

ln acele cazuri, cand plaja se lbrmeazar din natcdal aluvionar, ca1-c sc dcplasc.rzlin lungul lllalului sub acliunea factorilor nailrrali, depunerea aluviunilor in aceea|i.,oni poate reclama afuied pc lro$oanele de mal, de dupa zona:lpifatA. Aoe$ta scproduce din caLza distl1rgedi temporarc a bilanlu]ui de aluvirmi reallzat mai devrenre,(lir c{oza conslrucliei din zona prctecliei care mic$or€ilz:r apotul de aluviurli dufii/ona apdrali-

O misuri elicicnti dc lLptd cu afiierjle o corstituic umplerea artificiali a

spatiului dintre epiuli cu nisip dc plaje, ceea ce indepideaza posibiliiatea nllfiriidellcitului bilanlului pcnlru tronsoarrele de naluri din aval.

VI.1,4. Zone de tranzitie ale sisteDrelor de epiuri

Estc deseod necesare o zon:r dc lrrnzi(ic intrc Fhja stabilizali ptin cpiud fiplajele adiacente neslabilizaie pcntru a cvita posibililatca erulirii acesrora. Lungirncaepiudlor la crpirtul zonei dill proicct dcscfcflc gudrt pentru a crea o lranziiie de ]a

cpiuile tip ale pfoiectl ui Si pllja adicccnlat (lig. Vl.7).In gcneml, scurtarea cpiurilor sc rcrlizer,,ii dc a lungul Llrrei lidi cafc

converge cu lirmui dc la ultinul cpir (lc luntinro inlrcrg:r, |-rcnnd un unghi decirca 6" cu alinianenlul ldmlLrlui nalIf:rl

I'tjiufile In)l ll corrsirlcrrrt, !, i,,lrLlr, (|r(I I'L,rLl,r,.,,1, irlfr(|ll( (LIr 10||ir,,,,.,lrzirLar iuo loc pfin Lnrnst)olul Ir lLrr lrrl lrrnrrr lLrr. rr,ll'rr ,rlI i.r i:rirxlcflrlilrlur (lrrr Ll) (irro piiriisc$tc zonr estc 111lri r)]llfe (l0cirl cl|l(ililleir rir( ilrlr:r. (olrslfuifcr rr]Ui,1'rr |orrducc la scbimbifi alc clcpozilului de sedimcntc in zoDar. Accstc schin)l)liri

t.l il lcDrllorare sau pennanente in {unc1ie de tipul 9i dimensiunilc cpiLr|ilor'.

l\ r rerbilitrlca accslora h nisip $i daci ploicctul include i1misipiri arlilloi lc rrlc1,1r1.i.

Itoicctarca epiuriior implica; detenninarce limitelor zonei aleciate do pr)icc1.

trLl LLrn $i amplasamentul $i dimellsiunile epiului sau sislenului de epiuri clfc vrl

r.rrrr|il rcalizarea obiectivului proiectului; evaluarea co]rdiliilor exislontc in luiig l

t, | (i, cstimandu-se et'ectu1 conslrlLirii epiullLi $i siabilindu-se daci volunllrl (lc| ,rl) provcnitl din transpofiul de a luoglll linnului cstc sullcicnl pentru a rcspcclir, rrLensiunile din proieci sau este rcccsar un aport slLplimcntar dc at0 l;

I rlrilifea liecvenlei cu care plaja trebuie alimertalh in principiu, nu se \.or cxcculil,l,rrri cend tnnspodul longitudinal de sedinrenle esie mic sau nul, iar difccliilr:rlrrrilor perpendiculare pe lIrm are Aecvenla mare.

Ordinea ile construc,tie a unor epiud este impo(anti, in special claci nLr sL.

I'L.ronizeazi irrnisiparea artillciali a plajei, ci numai depuneri din transpoflt|l (.r. loc in hlngul lirmul*i. Se va construi intii epiul din avnlul sensului gcncrtl ll|L sportului $i se va attepla urnplerea in spatele acestuia inainle de a inccl(

L rf Ntfuirca unnitorului epi in rmo11tc. Daci sc inccpe constuirea epiurilor in scrsIrlcrs, umplerea in spatele epiului cel mai din josrd cucntulLLi va dura md nl(|ll,l.oirfccc trebuic si se umple in|ei liecarc dirr comparlimentele din spre curcrlrnir)lc ca nisipul si ioceapi sd beaci la unnilotul colnparliment-

1 1.1.5.1. Traseal

Epiu|ile norrrale pe li|nl sunl cele tnai eficiente daci hula are o incidcnlirrrici sau variabila ir limiiele a 5"-10'. DacA hrda Jre o inciden,u mai rnirre (20")( t)iurilo irclinale la ?0' in sens opts direcliei de prcvenienli a hulei sunl mai eficientc.

Epiurile su11in genefal fectilinii. Epiurile in T. L etc. suni uiilizale in prirciPirl

l)rntru a iorma o plnji artjficiali crl alveole. Plaja este adesea protejati de uD (lig.,rLlnndsibil paralcl cu limrul carc inprcuni clr cclc transve$a1e lomeazi celulc.

ll L I. 5.2. Luttgi nea epiurilor

Aceasta lungime este in flLnciie dc profilul plajei, dc fcpartilia |'al]sportului\olid irl lung $i de vol nul de debil solicl curc trcblric retinut.

Epiurile pot fi clasificate cr .,[rngi". saLr ..scurte", in flrnclie de cat de nru]t scrrtind peste zona dc deferlare a valul.ilor'. Iliurile care traverseaza inheaga zon:lrLc delirlare a vaiurilor sunt considcirlc ..lL n8i'. r'n timp ce acclca carc sc intindllLunai pe o pa0e a acesiei zone sunt cons i(lL rir tc .,sc ur1c". Acetli lenneni sunt felalivi.( lcoarece lilimea zonei de defbrlt e a va I ru ilrr vr r irTii cLi nraLltimea valuhri donl inan t $i

Sirr.h n..riuri Z.rrdl hnztli!

Fig. \.L7- Zona de lra.zi{ic d canpntuidc epiuri.

IL,o r dc lr,'1,,'ie.J mr, soreru rdi a.<r,.ener rjr,ri ra o'rtrc cfirtri. f(llrJ dr)lenl:,c.rnr:rf.[!oll.tanr.R.rr -el-ngj eacprrIr.r.5r di.nn..rdi recle.Lung|ned p r nutui <f'rrj LLn .e.rilr r,r dc tr:lr,, :e c\'e J]la ,lc rel-!i.l:

f- rx) II I l: lran 6'. I \2) l.' l'*t,4)*"0. l-"L \2J ]

rr .iIr: / e\r. ir_gInc.r pr.mrrlui epiu din zo a de tran,ide: 4 rrpomrl in,rc(l :t.rn'r Irhr eli ri )i LU]g,mcr J.est.ra in zon:r curcn,tr :l fficn,lirii: L. _Lr'' In ,t , lturi,ot in ,,on I cJrcnt:, i "tne, r_dr ii.

I)istrnla inlre uhimul epiu din zona curenti a amenajirii qi primul epiu dinzorr (ic i|rnzi(ic csle daii de relatia:

sl

ir curc.tr cste distanla inre douA epiuli.\.!.r. c.urrii pot tr tol,,s ( .ecrJrcnl l.'nmr c"liul l IunAimii tr,ciiftr; eDiu

r,r:ri sc..n :rcce.i\ i'r /rr.r Jc r-atuirie )i di,r.rnrc s,r rr:r dr eprui pr-ceaenr +.it"ll, t,'l.l {;/ cr.. D! r,e en..J..\. C./r.) arl eic.,:..ierori , srr.r,l.,lr '1. r, 'nc1.. ,11 Frrrntczi nr4 cL_,,lritc Ll( .rri (uj. t0 )i | .u t co,sdxlil\. lr'rr Ir r.lt\un R d. . ( cl mr' ccr n eniLr C.- zora dc rrr|rziri.. i.eOul.., ec,.rinol, r L, l ., ||].iI nrr: ll lrnir rrcd.e, ni\.lurito.,nin;n, :rlc.rper.

\.'1.1.5. (i)nceptia €piurilor li caracteristicile geometriceitlc rccstora

, I'r'.r.l, r'ch. e .; ,..,,i.rc cu-di ilor de \rl-r; a.n a nf,.,5drL,n. cdre u.1eorr1r,r ,1, 1 r. i r rrlorilc de ca1cul, tifd a le ;foc1a eficien{a, si aibi coelicien$ a"."fi",r.i", r,rlL r ,,r errt rnaircdugi, si conduci lao tunisiparc a linnului Cit rrai ttr6.

I,lrrr J,liricj irr pt,rrorrtL.tL crr vrrtLri r

;,, *l;,, ,!'i,=; i:i :,**ii*,*i,,' ii ;i;;i ;, :r ;: ;';rr,i;

r i rr: i:i

l:i ir',iiir*:*ii:"::"'i.:h; :il;r:,,ilir i'iji.r,;li# ;Ii

ru$= - -*-!u[lj'fl1i*dffi#'-:nff 'll'f" ?:rffi'#]

, i ff,l:,iiii"ii''''ffi*rx**iT#t'ff1,";::fulffiP" ^

-

is$n#*$t#*#$*Hfr$ti= 1l'iffi .i. ii*i*piil*f ffi,',ii,1ffii$p:.,'-r"^,:.**,**i;*s,,#

t_n tlr catc nu tfa\r!_trL.czi intr|.ocii

i:q$|*,i'ffi fi#;lr#rii **ft lt'*'*;5-

-i;il1**#tu**-ii'r1rpo.lul dinre irdllimea \?lului $i ac,incrnrcll t)ci /),, (lcp:i{e$ie 0,5 _ 0,78.

llii:*,,,"::_t *;:i,:' i:ff :i: ;l :l l l ;l ; ll,,l l lL:,n i.l#,,,

' ,,li"i1';li5'irft:,3':L,n':i

predo'i'i cL"N,,r'|i rle 1;r,', su,rr (rc ccrc mai ,,urle

,r*'iiiill'i"r;l''?-#: vorrcarizaraLinDL'|fir!:,r,kr, c\r:iri r,,,,,, ii rungimerlorva

T lrr lri trcritl ef iItilL sc co|lslrLri!:s( .I rr, ,r'r,r lLLrrl'rrr' | 1r ,l .1.]rl | (lIrlr( (lr rilr ,1, o ltrLi Lr (loLLii ofi Iunginrcr lt)r (lirfr vrfrr t|r P.rl,'rrLl( rtrnlul irsUj'rl

'r' r,rrirrii rlc nrrtorirl r^n vccinartaten cpiului. Disl ntn irlre ot)iLLri trcbuic si llc, | 1,.r1 nrri nrici drci marea e frnuno0-si Si daci transpo(ul de rratcdtl pul.llol cLl

,,'., lircstc Dr.ri slab.

odrl

an25 015 I25 2,Jo 3t0 rl,Il0

lo

30

10

to

tlr.Ihrl rntllru 05 IDrliimei talrhi, H {hl

Fig. VL8. Detemnuca lunginrii epilrilor lapl.ljelc di. Diclriti,r sch$ra rdeoliei ti dimensiurilor plaj ei; b corela! dii1rc ungh iul de in idcnli . lalffilor il

hillimer acestora pc liriade spafscrcin $zul rnaluilo ada,rci

Pri| exislenla unli curent ahwionar. acesta fiind un pieti$ lnare. lunginc.rrpiurilor (fig. IV.8-a) se deLelmini din coidilia:

t =3.i,, +stg3+1

under 8,,,r este lilirrlea proieclale a phjci dc dcasupra apsi. in spccial dinlre epiufiir m; a€edsti li,lime se considcd in funclic dc starca 1nalului si dc asqren,J|l dcripul ti oonfiguatia lllcffuii longiftrdinalc carc apifi plajai prin proiectarca cpiurilorpentm nraluli cu ahrviuni din pietti$ mrre. ca lebt|ie sa fie de miL lrei inillini de lal(-lH); S - distanta intfe epiuri, nr m; d cel mri rnllre rll]ghi inlre dir.ec(ie fionluluidc valurj $i linia malului, deie ninaLr fentfu cele mai imlte vaiud care ajung 1a

linila de defcrlarc a accstora (l:ig.IV.3.6): l: ccu lDai micb distan-ta de la nivelul apcipan:r ]a cafitul epiului care asiglrrii stirbilihlc| to[Lzului subecvetic, considerot

pcnir fl<3 megalcu 14 -20 m: se foatc consi(lcm car r:rtol'tul 9=l,:=L,S'IPentm malurile line din tLluviLuri fisipo|sc lii|li r xrcc, dislanla dc la caphllrl

epiului peni ia linia linnlLlui la nivcl nrcrl Ll irl nrif;i. care o ocupa pAna: laconstruclia epiului, se recomand:r sa sc ir 100 : | 5(r,.

in cazul existellei rmui prug subacvltiL. lrrrrllirrrce cpiului lrcbric adoptnuastfel ca zona de cap sii iasi sprc lr|1r 5.0: l()(rr(jrrliir liria crcstci pragulujsubecvadc, cca mai apropiati de nrrl slftl c]r ( rs i rlri sr lic mai mare ca 80 de

Flontll raldui

ll llltii,1 i;iliit"il"i* ;':ilill]:il;:rrrrcc in acetc tocuri nde pe protiiril n,(specrc cgi,htarea:, = 0,5+3,0y

xlnr:*lui*:lHilliiti,:it,e[trL] nuludl€ mrrilor lira lnarec

,,sc,,,cnca pcntru odce ',,'or

r" "","

n,.iro,i,l;;;,,1]*:T'.:i,j'lT"-"cvaticc $i d(

,r=(1,5:2,0)/

., ii,iil]li;]i'l"il$i;?1i.:if;i[[ 'sd 1ic dispuse dup' normara ra linia pr.'

lur;";ii fu;1;$;*ffi*i;1,1,,,;1i:i:ii 1!{ii#!:i'i,.;.1"#ji"';,, i ir,,r in*-o singLrJ;;;"il,;,*i,n,fif,:T#Jj:1,_1.il,;fJ,ffi:::l-

I 1.1.5..t. I)ist.urtq intue epi,$i

f llll lH3l;11fi i:1#i"*"i11i:ii1iil'ilx'[,i,il i;;""-:u'""*"", ,,,,,,, ,,.,,;*;;ri il:.l;l l' ;;:.;;: :iijri Jc,ar.,n.,,',nc: niaj c.cd:,,;rn

i llll il Ji:* "*l

i'.:i;: ;lJ'i.'''e'' r''' m.i 'rsi ''i' si

'l nunir( r'|o"'|1re

I ;,' l;, :;:i i :lllt tiT :il;:tffi ',Tl"J': i;:il;;#i ;il,,i:ri

I 1, .';

"; : : ;:;.:.1 :; l;I,:.,J: * ;.' :n *::;"]]': I I :;ii*,:l ;;

ir, i[it,::1,..rt,,.!i1.H',Tf-"l,i:i':l;;;,:t %T;;krlfi "l*,:J jffi|r;;i:i[lljritti{#tii#;ll,rf j,;.l':l**-t*x;*rurri

i, il,i,:i,j ijj.,;j,,:'"l* i**;*-t,+,lltil,ifi*l:,;i:|l,iilfl: ;iillti::i';:iF :*".:t*:l:-LTliliit;.Lllr:,,,.:,ffi

ii; qr $l* *rirTlr*ru**::l,lr Jnil"il: j..1',:iTi,,,,:il:H;

,,,,, l';x:.lj,i'lj'Jjl.il'::.i:*.,'1,i.:",i::'fiflilfi;ffi*:i::x1,x1,fi#i::

j',,,,rirsllirL irrtll linirr (rrtttLLlrrr L,l,,rlr!,Lr ,Irl\l(rr \ rl!,, r1( ( rlrl rLL,rtlt rr|rrl), ,' lrrlrlr irif I]l conrUIlinrf|rL (1. , t,rr 1 (, 1. irrsrrlrrr:rrL .(,rrrrirrrlit, rirr irririrrlrLfir

l, L r (iIlnIlUi in f.rrLca di|lsIrc (urell ir (t'iulLri cslc eonrPcrrsrLll dr: rclIrtgittrt

', , I liunruluiiu spatcle epiLrlui lir!a dc cufcnl.l)rcii pfoicclLLl jnclude $i alirnerriarca suplimenlafl a p]aiei, volumul dc lrisll)

| , rlrr Inrpluluri cstc luat in considerare in bilan.tul de scdimente.

| 1.t.5.1. indlfme( efiuitor

Alcgereainalljmii unui epiu se bazeazar pe o serie dc aspecte. cunl ar ti:cantitatea de nateflale de construclic lolosite si fie cil mai mici;siL nu se creeze tcccrea nisipullli pcstc pafiea supedoa$ a cpiului;si se evite rcflcclarea vlrlLrilo.si se coniroleze gradut de adipostire impotriva l,aludlor pe care epiLLl i1

,,lrr|r plajei invecinatcLpilrils pot fi clasiicalc ca,.inatte" sau,.joisc", tu l'uno.tie de cil dc irull.

.,rrir crestele lor fnli de niveluile bennclof plajei. Epi urile ,,lnalle" au cota cfcsl(r,l(rsupra linitei urcarii valului pe plaji. PesLe epiurile inalle sc tuansrrrlo o

, ir titate icii de energie a v urilor qi nu se tunspodi sedirnente pe fa,ta plrrjci

I tiiudle,,joase" pemil tralNpo{ul unei pi4i din sedinente pe supratdla plajei lrr

'r'rela1 contunrl epiurilor lrebuie sd se ridioe deasupra suprat'elei prote.]ate a plajci

irpiuile soul1e trcbuic si atiDg:i o coid slLperioarir nivelului ap.3lor inalle- Dc

lxfl, a$a cum €lc sunt destinate si blocheze jehrl dc mal, ele tfeblrie si cvitc,lc\,ersarea plajei iDalte cxle isi redNe rstfel rolul proteoior. In genclal este rnill

l)inc si se prevadi cpiuri mai sorlfte dccet inalte.

indllilnea epiurilor lungi poate fi modulatd dupai fclul clc tra$port rl l1latc-

ri;rlelor (1tu6re sau susperrsie) qi !a fi nulii la cap. lnillimea minimii a !]nui epiu ltr

Lrscat lrebuie si 1ie egalir cu in:illjmea bemei doritc cafe este de obicci inl lrrnedrraximi a apei pl|ls inillimea de urcar0 nomali a valurilor.

Depn$irea innllimii pla.jei csie iuciie dc modul de transport a seilimenlebr $ilrebde si fie cu adt nrai iNportxnta cu cat f.rnsporiul in suspensie este Lnai

L portant- Elc febuie sA |imAni li litate [0.5 11 1,0 m) Pentru a nu clea o reflexiclira*e importanti a hulei care producc o erochrc. Dar cpiurile trebuie s:i fio atit dc

inalte pentru a depi$i cola in cazul unui dcpozil imPo|tarl de nisip.Pe malLrdle ni.sipoase, Iidicarea in sus a profiluLui cpiullri deasupra s$prafelci

p|oiectate a plajei se reconu dl a fi clc ccr!. 0,5 m. Daci p n accasta ddlcare ir

prohlulLri epiului deas|pra sutrafetci crislclrlc a plriei pare i1rsc1]nraii s{r va realiza

l|eptrt sau s. va lolosi unpluturi aniJlcinlii cLr nisip inrte epirtfi. Penlru plajcle dingxlcli unde problema rcflcxiei este mri rc(lLtsa. irccrstar suPtainilllare in mpo$ ctl

plria cste de 1,0:2,0 tn.La rnalurile cu alLrviuni din pietrii llrrfc. cr oscilrrlji nLc nivclLlllri mirii n ai

lnad de I m, profilul il1 lung al pn{ii dc rul a epirrrilor va ave;r o configumliefrinti ca in igura Vl.g.r:l penlrlL ci lrlri dc lir]il t)ri,icclrrlil h ri\clul ediu al tntuii

-- r -Li

.l,L'rlIr sa sc rldLe( drirsUIfrL l)lirifr .U I I t,.l rrr . iil' Jl lL1

J)crctc c 0.5 i0,3 ur.

!lI

,. I 1' "'''L : , l l : : r t , --l

- l

- l,-

:'j

I ijt. \ I.a. Pru1|tlLrg t irtritrturur(fru', il,, niLlin frclii,: ,. n[., \rriabrJ.,ldfc,.

Vl. 1. 5. 5. Profi lul longit ulinr l

. . , Pe malurilc cu ahrviuni din piebif mare, ir spaliile dirtre epiuri se realizeazii

LoLdcalma drn partea expLtsi 1a vdnt a epiului, u[rplerea Dghiurilor iniriatc {lrrlrccarc obstacol lfansversal). Acestea se prczinli co obsta"lol. .o1i,1., .u;":;pirstreaza ca volum, depil]zeod nllmai cle climensiunen "piutui.

p",r't*''oi""schimbiri ale sosir.ii pietri$ului in lungul rralLrlui. La malLrrile * '"]*i"ri

ai"prclfrf mare, _corllrrul epiurilor in plan vc(jcal arc o astl.el de conflgur_alie, ca sii.r ny c-c prolil_l dc cchi. ibrr i t t'c ci J. din e||{,|l|I JJrJ ,. i, . \ I nt ,n iirr rcte zoner

, ( n-rscari it:trLir ,r In rc,,ntipL.d.:,.r oe profitut c,irFflirl. pri, di,.,.e d,rncn5iunllrc cl)rlrmof, corespunzilot conllgureliei protlluiui complct, nisipul rcii|ul dccplun crceaz5 in zona unghiurilor irtl-6nde o qrplcre stabiii. Surpluiul continu: sIs\] dcplascze in lungul malulld, dephsendu_se pcstc cpiu.

Da.i .orrtuml epr..,rrr rru dqra c: J cu .Jn.l l,rojc. d( d pl:r,c,. o J\,fi, de| ! I U \e-p:slrer/:r Pl.J.l \r tj ifir,.. .r l,, Iir ,,Il(l J"ofit , (1. (clli,rbru . l a(..steir..

',1.:.," ," cor rufl,i : rtjfior .rl co t;;r,r:rti,.r rf..r.,l,.r. Ad^rcr aced.tii .it itrcixf 'cil c,.,,rjt( L':r .d cfiur;lc I rr, ro,t b r .,.,1,^r,...J ||Jn.|lr.i .>i .r,nfirrrrrxLn

cam.a nlr corespundc principiul j profilului corrplclDe.e\ nplu, coniulul epil]Iilorjoasc. c l]r sc lflta in llg.Vl.l0.d, no acored

lr.r".r d- Je,,. l fr dl.ci | -laJ... trroJ.ri,,. .i,. r.r,.,, rr..r-ri.L,ur "",i.r.,i sc{r'.]rr scr/.r r_ iunC r rrJlIt'Lr fe.tc "ldircrrr.r rl,rrrl r. .rrr.r ,,ornrfc ,.i sc rr.r,rzr Ir

Asllel de neajunsllri se produc h Lrlilizirfflr (.t)iririlof sculte fi lintenilor, calenrL rcoperi partea mobila a plajei proicclrrlr. rl rriJli tlhz sub ap. iese in afaralrnirci cpiului scLrr (fig. Vt.l0.D)qi ttc ascnrcrcr 1,, ,,1,t,,,i ,,,, ,, .,,,,ng,ir^1[ i"*.."a

"rrrrsonulLri de r:idicini (fig. VL t 0..).

r, \l.lo.Ilor rJrc,/or'.rdrllriJ o iir'.lu r.i'r hofc irr'llrl ' l'1i"" 'r i i

'l rri..rr',lLncmr 'n ';' - .FU' ' u 'opc "nrr clf Yolll I

'l - prollui inilal! ? - profLlul final; j _ zom dc dellasrc n1lurg I il|vnnrilor'

in cazul malurilor cu alltvitrrri nis4)oase. care sc deplascaze in slarc dii sLrs

rtr rsio. are loc cu tolul alti lcge. Aici nisipul nu se a$eazi nu nurrai in ungltitttilc

,,, riu,ie al paltii lllalte a epiuh]i, daf in principal il1 zonele in care sc micj$ofcil/ri

rrrrzn'inlungulcurentuluidemalinpadeadinivalaploteclieilranslelsale'l-a lurt-rLni putemice $i scdclerea curcnh]lui aluviodar incercat crL mdlcfill

,rr'ipos, pus in suspensie de valuri sc crcazi un cr|lsDt de rcll?gere intfe eplurl cirl'c

,,',i;t".tu pane dln"oto clc limitele epiulti !i intrd in crrentul gc eral din lungul'

l)( eceea in condiliile nnui mal nisipos, cpi rile in rLna sau alta din conllgumlji rLr

tr)l garanta stabilitatea plajei. lar lLrngirnea 1 a epiLlrilof $i spalilll S dinife 0ccslcrl

t,Jr[r mlrluri nrsipoase sau cu piotrig marc, se dcterminii cu Neiode difeitcDill punct rle vedere funciional, un epiu ar putee avca trei lrcnsoanc, :rlciltrilu

,r\ltil:- ]raltea diDspr'e uscat ({rdicina) va 1i inalti $i va avea un cororalncrn

,,,izoital la aproximaliv la cota ber lei plajci, existcnti sau doriti;

- parloa cenlrali \a avca aFo\iDaliv paila lelei plajei;

partea din lafg va avea in generulinillimi mai nrici'flonsonul dinspre lNcat rsi ccl in pcnti sunl Lnenilc sa furclioneze ca Lrn $ablon

rrl plajei dLrpd carc se va acurlula nisipul in parlca dinspre cl!rcnt a epiului ?rolilul

"ni,,loi p" u"".t" tton"oane se rcalizeazl n$ir incAl si aproxiucze prolihtl dodl

^lpiaici dupi realizarca lucririi Trorsonul dinsplc ltrg a'e numai rolLrl de a prcvcnl

t,',' ;r ':,

i.;i;: ,,,,i;;':li]i::.,1 .r:;; ,lrrr, :' l; i i:l ' ljl,: )li.:il :l.i;';; , ;l;l;:'"'l';1". ,:l,ll.: l;',,'

,;tl ,: , i I

iiil,'ii".i;j';,,,, ::;. ir :: i: iu irrljtl:*ji.r.ir j:;,i; j,l,, r:;

, P ur:Jr,, iJ fi,r1 al cf. JL,j rrr rr..nr,rhi..",. "-^.,..

,,rtll| t:ijl;{lli:i'lr,:,'f ::::: l ;Jii,; .,i1 ri l'l i : ; :' lrl

, . ; ;'i :: i:?.:,i :.t";;: l' :;:; ;# l'.1 ; . ;:;l:',i:i il;l I

i: l'Tl; l.:ii:,:.,11:lll',," lj,l 1 l:,,,. r .'sl,,,.,zr r cer.,r,r;, grr.,

,,' :i#:,r;i;i1iri I,i* * ff i, l+:I I. l. S, 6- proJil a! rransversal

, .,iri'i:Y:,",Ti:,j:'ij,::il: j,:l[:fl J;,,,,,,,ii.'li:ff i.ij"Jjiiil *;I"1,ijr,:'ffi ,:,{t:ru**::;l'I. 1. S.7, penheabilitatea

epiurilor

,-, "

:;: lliJl*:1:,1$ii :xl J:11:::*::,il::, jffi :ii:,#; ;:ii :;it.,:,:];i.J, ! !- l,u,..n rr. | \., ,,.(.J!,, .,,

r:I, rr ;;1 r,.;"11;l'i11'.i : if ;

ji, : i: i l I :l,i

;irr r; il :i, ::.ilr I

;:',',',';' j::l!i

::ffr:#Hi:tili:frr.#idi""J,#

,,'1,,.1 ft)iiji. (l rt,rlt)Lrr,( !,r,,"t ," Ll'lL L rr ILLLiLLT (tllrlt r iLriu|rc |.i,l ,1, 1,, r ,.r1, lr .ir, |L lU,,L 1( ,1, r't ,lLLl rl

' , , I rrl. rl rrrrrlerlrri rlrrci r sLIrl lL irlL r:r,r rr rlr:r i:rlr ilr Irt)ietlLrirrl. il',,,,r1' rlrri princoryul LligLLlui.

i,!irl,illrirlcxlorlclldecloilinc|t/rLlincoc.slcncccslrilfcccfertnisiIrlIi irl

I l, ,l l)l cpiu.| ,,r rl. tNrricabilc sunt utilizdte in zonelc co un i lcns lrulzit litortll pcnlrL

' L ..,1r l).ntrll tl lfcvcni rctmgcrca plajei !i pentru a rerluce influentu lsrrl)rrr

1,, l\!r)cabililiica :rlrrrueazii de fiut anlretlcrce mslcri|llului pc (ar. (,

, r L;rrLrrile inryeulle.rbile. O pdrlc a tr:mzitului litoral traverseaT,r cl)l|rl I rf:,,1,,)ptlrtc$ixllaaaccsluis.

, ,,,ritrtcr de nisiF care lrecc hltnsvel1sil epiului, depirde pa4ial d. r_r,LlL r,.lr,, rt)iI Flpiufile corstruile acolo undcru cstc absolui ncccsar si lic rrrrlr rl, , ' L (lc nisip sl rc evrl pol fi conshuit atiit de'inxlte inciit se poate bloilr l,' r1,l

. L ir lrlofrli.''li r\i\1i fecomlndiri candlilli!c pcrlrd dctcnninarra perrreabilil:i11i lr rLL L ,

,, ir rLrlnilc gcometii de epiu.I ir cpiurile din mrocxnentc sc poatc obline rnl anumit nivel de penncll)ilrl:rL,

L ||lrirrca dimursiul]ilor adocamenlebf fi a sec,liunii trmsversale. UncLc ri!l, rr, t, L ri din elenrente prcfrbricare de beton pot fl conccputc pcnln! a fi perncubil.

,\colo undc esic neccsar a se nren.tine un aporl de risip in av:11. epiLrl loirl( lL

i i,rLit slrllcie l de jos p.nlru a pemite si fie submeN.rt in cazul vrlurikl ,lL'

r,r rf l ls mare inallii. Rolul lof este ase inllor cu al epiurilol pcnncabilc.

t 1.1.5.8. incastrwea Ia mal

l'ent|ll a nu fl detedofale dc cilrc val!Lri, epiurile se vor incasttu in fhjii pilfaI irrfopicrca limitci udale periodic deraluri. pentru epiLLdlc adipostitc dc cpiLrrilc| \ fcinate 9i pani 1.r li ila supcdoard a ucarii pe plaji a celui mai puternic vrl (lc

Lrlunir. SipilLrra \,a avca cca. 1,5 m astfel ca e.liunea de modelarc a plajci sii rlrl

'lrcbuic ca cpiufile si fie bine incastrele in mal pi11i la limita sLrFcrio.rfa tl

.lof mai pntemiccjcturi dc valulul la furtuni la cel mai i^n ]t nivcl al rnairii Fcnlftr

.r rildacira sa nrL ic conn{ata de valLrri (lLg. VI- 11).

llaf rcell\La nu esie necesar in cazlrl cpiurilor illclinile suficiert in mpo oLr

ILULr cu dirccjic Frctic consteniS, c:icirn epiu este protcjai par'litl dc ccl vcclll illLLngul lLnei coNte fi nu influenleari decil rcccl.mrca iruintlrii natluale a nllllulri.l)aoi e cazul sc plcvcde o lnotcclic longitudinali. perpent{iculard pe cpiu lrrid,rcine accstuia. Se poate arloptr solLrlia cu ilcastrarca cpiurilor in apropjcrl).r

t)lnjei chiar in .rplotierca lirnitei mirii.joasc, in lurgul coastelol foafe pl.rte ;i puiincxpus€. Accsi lip dc ludiri incornplete poa|td munele de jctcle de codsli, in lrcrncre lucrtuile corcspondcnlc conrplcte se numesc epiu dc plaje (lig. Vi.12).

0--------T

Fig. Vl.1 l . Epiu care la c e. j^ncasrarca jn lrat este iDsuficienti.

li*. y1.12. Etiu de coasia si tl€ plaja.

VI.l.I.6, Sohlii consbuctiye sle epiut ilot

. aO' lill. sunr reJi/,dlc in malo,irareir cdlufltor cir s0ucluri dc greutrre currru/,u'..ddlor,'i cap:rcititiitcecronr dc a rc7i.r" la cor,ditii d. ratrrri cc-oor cleoasir'rt'orj ni\elrl dccrlcul. lird a e a lccr-r eficienra. p,.._nr oi ,lr,o;* .oJf"l""iiJ,fJ.lu.idc rcfle\ie d valurilor.i cJpacit"rii de r r.rlircc riscrrl ,"r;;;.:,;;iL;;j;c:ilre acilstea. Profilele verticale pot fi utilizale numai in snumite conditii.

.-_, l f,lull..o,npo l riscrl di r fi Jegadflre de ralLlri 5r irrpirrgerca cepuneril,,rnr:r flratre ri)tr,o pdrtc sau prin crozirrnc dirr rau/r c renlrlor_

Sol tii cu taluzrrri. O sol(.ri..efic;enti esle cc:r cu r.,LZuri gr"\ita!ioqdla. din:lllil."l'l.],1:

." prnre l:nc al..far,,m-cnr,trri pi crrc rczi"rr ta ,,,1,ra. Dc fiec-,e pan.,Lrilcx c cazuj. se previd lucrarj anLttfuiefe

, ,Crpul cp L ui {.rruar, \e grjc$rc erpus lJ cro/iunc )i _ocurj, fiit d ncre\ar5Inorrlc rci ralu/'rl r 'L in sen- l.ngirud,ndl\i Lt.in.\cr:Ji nendla.rrn1x69l.5.( orpul ci'rulu' poJie fi reali,,:rr din anrocrrrrcnr,.Jvcntu"J ,;g,obJle,n birLlln,

' rr rnrcz dc pi;rra IrarLjntj ,au din la.c ne. A.llll \. trrL\cde ," i,.j"" alll ,,,"r0lYtil.i J00-"00 Ltbuc- t1-otcj:I cr. nr.rnralc .t,,, ',t,,.,,,; "r,rr.f.'"'.,."."1li,ir)roirnc. rar:prl 'rrf o carafacc (lin btocuri ,r rli{iirl( rf Vl.llJ.

1t2)

aJ)

/i 1-+,rr,r,l,r.d{;;tr-J,ffi

5ECTIUNEA P. g

Fig. Y1.13. Epi! dnrmocanenie la Barcclona. S!:rnia (,-/). (/). Elorie, Ronrnh lrolmefe (rJ)

b) 4J.00

i-----t

!'ig. vll6. Dig N ncletrdenisip {Hcdige{

Fig, \'r_I:] (conrnut.c). Epiu di! xnn)c.r'ouu'.""*ilillli.lllos.dro'

rr'1ia (') N'hiv'

i:; :?: r:it".,*:xl flH J:ffil".:';ii-ff ,tr,*::::Til:t,J::r:iJ:ll;

:'::fi :l!: :: ;-T::T,,'j:'*;,i::::,, ff d:";;5";L. ;g $iffi T*;'li

liig. vI.I.l. Epiu iip ,,Dctflrnd, c u anfocah.nte 9it scii..Cotonamennrl ijste iimitat pe fiecan

"" T1ff*"J,i;il;n:"il:;ntiil:liffiiLit"*"1 ru-a uz rr n

lll:i iT:"l.",. il;;il;T ffi 1#::l;; T;T,:i:'::1Ji":l"jii: j,ffi

:,,1 :::;

,';'.,,,Y,r,,:iff"r:i i;; tst rcalizate din nisip cLr taluzuri proiejare cu ulr covor

; ::r l;r $;il :l ii,l;i,l;::iijl,:;i ti: t:, i'l: I il";i"lit i.r .t.i i,",,,il,"Ji',ljo',l,li,j.[',,:,,;fJi,1;.H:i,:,1t,:l f ,lllj1.1,]-*,,

aruiedi sau

l.iC. YI.l7. llitr cn p|olil cu.lr pulat

lrrrl)otrivr nfuierii se pot folosi:ccran din palplansc ti sau dir piio.tijoanuvtcLrror de anrocamenle de 0,5 - 1 I (evcnllral rezenend un li1lnr iDvch (lirl

sallea dc fascine sau gcotextil;un co!'or de anrocanrcnte legat€ cu bitum;ulr covor asfallic din mofar tritllminos almat

(b\,or-ul estc eficacc fiind elastic Si lipsit dc greutal€. Aoesl elcmenl prcrrl

,,ri,,r)r.11 dcnivelifile !i se opune elicace la disconlinlrilatee suprafetei lor. lil

,lri,rfarer" prrrgresivi a ntaterialului piclr'os, unul cite unul, ir nisip srb acliunctt

L,r l)lonnelor pc cafe huld lc provoace in apd. Se pot lolosi covoare de diuensiurrr

,L r illuse in opefi de utilaje adccvate sau se vaproceda 1a imersiulea lenti sub lcsl

PriD dezvohnrea industfiei de gcotexlile sc pol uiiliza saci rrmpluli clr nislp

. .(./rtc pc conlLNl digrtlui sau carc sa fonneze nuclcltl accstom (fig Vl lu) t'ir

.r,rzarea sacilor pe contur trebuie sa fic avute in vcdefe e1'eltuali! lor deterlomfc

, rr cauza ecJiunii plutirorilor. De aceea sc recomanda ca accasti solulie si licL li iTaii penl lucrali 1emporarc. Sacii au dit'erite dimensiuni greut.ltea maxinln

|,,rd de l5 kN (fig. VI.]9).Se pot utiliza clemeDte mai g1ele cu llngi ea de cca 20.&\ rcsPecti\' gcotubufi

r r'foconlainere) din polipopilenir de divcse diamctre umplute cu nisip prin melodc

r ,L.ru1ice. (fig Vl-20)- Punerea in open se face clr ajulorul unor baie (1lg .Vl21)'PenLrd proteoli:r u[ui epilL se poalc rLti]iza o saltca din gcotextil, u1nPluti cu

, rorLer, avincl grosinea cuprins:i intre 5,0 om si 50,0 cm ia1 ],l1imeir de 3.75 : 5.0 nr

tlis .V1.22).

tl)

Irig_ V1.18 i . Epiui din sacj .le natc,o .-,... 1.."0,i,"' 0.;; ; ". :i,.r';'1. :;iillHl;: ii" .. rcicdn In.r.,, /. n,rt. Lto.qr.u.gfos " c ''rJ' " j';; ", .,"".,91.".,il::r "l,l:i;, t i. :',

c -. o,rr, ! r {,Se &nse dula udpterc

I I)nn.trsiunllf t Afrnrnlrr {!l|'l

Fig. V1,20. GeoLub (geoconl!1ter).

II

l,t1\'lttl I I

t rtrrlrrn, I r"'l'lrll ftr n.nl)

ll

-"1

h

52 100 0,05(illl(rl

177 :100

I1,1 223 900 0,50

l]0 265 1J00 1.00

o = q.io to !]!I

d=2_r0m

B

Iiig. \ 1.19, SJ.r rL,nllrnc.

liic. Yl.2l.l'rnucr in ol,oN r !e.lrhrL illt- (gcocontNin'r'lor)

Fig. Vt,22, Srhc! dir geol.xLil lmltuli cu noiar.

La piciorul iallrzelor, pentr ca blocurilc di cir|?pace Si manta si nl| sereaTeme directpe nisipul de pe fundul marii, se atterne ca stmi supon ull covor dinanrocamcnle mai mici^ pc un geosinletic care are ro1 ds scparare ftte dc lerenul dcJ'undarc, in general dsip- h cazL, rmui tnat€rial a{lnat, geosiniciicul poate fiprevizut $i srtb nucleul digulni. Se recomandA utilizarca unlri geosintctic cugreutatea ltllital.i de 500 g/m', b;sftrt- la carc stratul infc or este cle rczislcntii iaf,\'l .r,n.yrnr are o fc.e,rbiltL J contfalrta ( fig. \ 1.2 tl

Solutii cu paranenl ve ical pol reduce chcltLtielile de consttuclie a cpiuluircestea. Slabn mobilitate a galclilor rcduce i]npo an!:l eroziunii la picior it lallunui peiete veriical. cerc poate deveni pcriculoasd iu cazdl unui atcfial fin.

Se pot constui aseste de lucrid din iemn. palplan$e profilatc din metal sauclin fialerial plastic sau col le bcton sau zidfuic L1e piatri, avend parumcntulvedical sau u$or firclirlat. Dar acestca sLrnl luc|irj cosiisitoare $i fcbuie evitateepiurilc din beton armat sau din palplanse nretalice care vof li tepedc crociate denisip $i degratule.

{ln epiu din l?rrpanta dc lcrml. se conporti o iennA de lenrn rczemati pc pilotj.Pe pilotul ccntlal se lixeaza olcl]leDlul ve.tical coniinuu al lirmsi (fig. V1.24). Acestelucriri sun! ulo. de consiruit da. sc irnrelin !rcu.

In cazul cpiurilor.lin palplanric netalice sau mlterial plastic se poate lblosi unrand cu n odld de lezistcrl{ar suficicnt lcniru a prelua ilrpilgerea dcpuneriloracurDulate pe o laturi. Palplan$ele suri lcsate la pa(ca s peioad prirlr-o gr'ilrdimctalici Si pot fl irtiritc piD prolilc urctllicc (1lg Vl.2i_{7). Fi$a palplantelof va iJr bh fttA de in:lIn c.r irbc-i I'c r r. .r . rr.. pr.,;rrg:'r,:r cro,,. .nii.

Sc poate utiliza si pa[hn;r: pllnc cirfe llcitu]esc cclule care sc ulnplu cum.rterial necocziv (fig \/1.25./r)

s \l ll \ lrlN t.l ||ll \ l lr | {. ll, lll rrt t!,'.i(r,

lll

'I,1IRA iFL]1l PINEIJ I!51AfiEA

Fig. vL23. Salteadir gcosinlelic Lriltrit.

PiloJi dir rebn rotud

,lcr

$i'it:l;L

I ig. \ 1..24. Ffir Jin fcn.r dln lr nn

CrluielN utllu{e c! oieip:& pi0irl. id por&!p.ii.d,scorcnanr..l dr be$n. Dier5.!! {aak

Fig. V!.25. biu d;r ptpl|$c n,clatice:, pdlpldn$. !6 filatcj /] - latlrtan+. ptdnc.

C oroziunea nelalului conduce la o durdi dc vialii de cca.20 de aDir()rrrPalrbila. daci nlr mai marc. ca a urti el:r;u clin lcmn. De ase clrce, infigereainlFuJr lcrcn cu galeli esle nlai u$oar.i dccet a palplangclor de lemn qi in finalsr)lLrlr.r cstc nrai ieftiIe !i este execulati liai rapid.

ln cazLrl palplanrielor din lculr se 1a rcrliza pafiea activi dinlFun retldrolrtituu de lalplmfe de csenli rare fstejit 1ag etc.). U rand sjmplu de palpla]\eirrc I crn grosirne, iat un rand dublu. are 6 cm grosime iiecatc. Sc vor prevcclea inItrngLrl lilci. lx 1.2 n l,5 m piloti de lennl cu diametrul de 25-30 cm cu utoaze,lublc s U o gftrdi putcnioi pe capul 1or. Aceslia pitrund adenc ir sol lnai mult(lccirl ccr nrai rirrre aflicrc posibili. Sc va contrnventui ansanrblul impotrivairrpilgcf il htcr ate a ralurilor $i malcrialullri plaici_

Sc lot uiiliT.l cpiriri cu unul sau doui dnduri {:lc palplarr;c de 1emn. in caz lrrliliziirii .r douiL ndud, spaliltl clc reguli mai mefe cn 0,5 1r se umple culrrf()cxnlcntc nari. Ilnpotfiva aluic i. astlel dc epirri adesca so protejeazd cu sdtele.

I_lpirLfilc din lelnr vor rezista ceteva zcci de ani d|ci se alege un mrterialcofcsPulrTatof. reTistent la tareli $i av:lnd capul pilolilor proiejdt cu fiese de zinc,cllffir srLr tdc dc oiel, ufor de schimbal.

. liriurilc sc pot construi de asemenca clir unul sar douii liinduri dc palplange clcbclon nrrnrll. Llneori se lirloscsc epiLri cafc conslau din ldnzi sau plhcicc rcazemipc piloti cu dcschiderile acoperirc cu gdnzi cle bcton arnar snu plici ce fomtcaza

I lr'L rrrr.(rrirrr (l rf \l'1,r lrrr '1r "rrr'' rl ' r L"rr rrrrL I rLrrlr ' rLlr

,Lrrr.|lsiuni rllirrr.l((:r.r,r ',,lrr1 , r,, t l|, '1

l"l)c r rrlle orr.l)rrrriL, r rri l,ri l'l L'rL Lrrr lrr\LLrrtrrt lrl' rLrr 'rrrr'\rrriiL (

!,..lc Pofliuni al;lLr|ll ,i lrr ,r,l rri'rrrrL t"r r'l'Irl'rl( irlL ]rlIL rrr !Lr'l (lL1IILlirr!r

,r 0r valuri rll.rri. I)e irlr krr.]r :Lrri llL LL' I I rrrL rlL trr :r irrtiLriirrrl' ltrrrLLL il

.]|L]cc{ellcxiav.llt||i|()||iL{||rlll|\'it|1||||lILjIr||).|||lIl||f|)1'()|clil||ll|)('|||l]'.1'rrli|ii carc ar conducc Lr miciiofrferi slirhrlLlrrlrr slrrrflLLrrr'

I'e plaje .ru losi r]tiliTate fi cpiurilc !crLi'nlc dirr 7id'fic'

|rig \'1 26 1 lr LL (l L I L l)lr r|e

. Dt.. ,.fl. "jnb.,r d ,r ..,' r't1 r r' I lu | \lonrl ;.s.- "o'u,i.. i00 . ,.. ,,. I LiLJ'ixJrrj api

d.;hci(l fltui .lc bcldr r rrr irL. .' li Lr LlL r '{r trr rlrr22on;l rc'zon)

A((sr.rr|||t (r'|.lLlL t(,1|r LLIIrL/,lL.t! 1,, lLrllrt \ t,,L rlrr.rl,,i |u(ti.t)r'|l]|if r itLiri ili rliI trIrLr l),.tirt,||t,rrL. ,rlt.( |,,r ,t ,,,r.1!||,t(.t,ir)(t (tc ell.t)ir(ilrlcir (lr ri(lic|rc ir Itiili lIi rlf t)||rr.rf rr1,tj.r,r (trl, \'t .'/t t (ri ,_lcsrcinlrc||(rirlprJlqirtri rolrl|1r nlirii,rii (lc UI t ltIr(loj |!r(li (k t)rL1|l[r r]{.

j*-l

l)r|rL ri\.lLr rtrrir,rr rlrlrLr 1,,r :t r 1" tL' 'l,,t,r |,,,,!rrl !rrirr r|lL'rrL Lri

r'||1n corrrbrLctur.ri,/ | ri ,,,lLLr,rl,' l,1 L,rii,,,.r ',, , l' I rlrtrrLlrl'rrrL

(ligrrri sPrrfrtt \rrl lr rlfLrrrltlrt'rrrr,l .,1 ' t,,r,,rrrrrr,irrrrl ,1, r:rrlrrir rrlr(r)

prrlgurisuhrr(rr. (rlrt rrrL [,rrlrrll tlrrr'rL, L1 L "r],rr'r ri rrrrrl ,rrli Lr \rIrl ir|( rl.Lucfidlc dc irlcsL lil) li,rrrtr,r/:r rrrL I'iri Ll tr(rrlrrr (rrL,rrlri lritrrt\crsrl sirLL 1'r rl

r, rLrlui de curcnt (lig. Vl.ltl).

a+Jt.!!)

:

.

I (7| .- til,...,'

t^

sEi:f|UftE c!nENta

i 3, Iig. v1.27. Lfitr re$i.!l din zidirie.

I ir srrrLctu cu peftment ver.iical se pot utiliza $i chesoancle dil1 bcton anDat,,Lr ii, ( irlli soLutie ru esic larg apiicagr din cauza degadirii prin abraziune.

/..)tnt .lc Lap a LligulLti se hateMa in mod deosebir, tinerrd seama ca accastil, r, tI i|rr sccliunc li cea mai atacati de valud. in accst sens se previd pantc 1nei11.rlctirluzclor,de1:3,chiarpAnAjal:6,pentruamicforaagitaqia1aspargetea.l rrl .i,r. h-pr't.rprodJ eJ[ui{,c:r lLtci ii.

( i)ttrtdtnc tul se .r'apLttea realiza in principiu estfel:l]u cicmente ca $i alc carapacci, in acest caz fiiDd tccesar ce lifirnca

.()|1)nrrrrcntrtui si cuprilda rninimum tfei cleinente;cu o dali dc beion, in cazui t! cirre se dorellc si-r sc rcalizeze Si o circulaiic

prclonxli pc coionamenl; dclaliile dc realizare a1e dnlci tebuic si lini scana ca piatrarnr nricii diu nucleLL si nu aibd posihiljlatea sar f,ie antrmtld de valuri. Dimensimileilalci trcbuic si asigule siebiliiatea ei l;l to4a de subprcsiunc datorati valudlor. De;rsfrncncil. lrebuie bine asig ali lcg5tufa cu cerdpacea, pentru ca elcnlentelc acesteiah rIlr izolxt la nuchiile digului si nu po:lfti fi dislocate dc vahLd.

V I.2. A PARARE.{ ACTIVA A TARMULUI PRIN LUCRARILONGITUDINALE (DTGURI)

VI.2.l.l,rincipii

l)iqurilc logitudjnde sunt structlni aprcximativ paralele cu tirmul, nlenite sdrrlric(licc efozirmea acesiilit.

t-"8.0e)kz!9)

fig. VI.28. Disuri sP.rgc-vrl. Sol"lii co.sLliclrvc.

Eficacilatea unei asllel de lllcfiri depinde in lllod esenlial de 11lodul dc

trdlsport predominant al materialclor i apfopierea lirmriui. Se pot uiiliza aoestc

digud pentru a crex s|lprafz{a de api necesar:r lx unels staliuni balneare, asiguri]nd

irsi primenirca acestera.

Se loale ajlrnlic la situa.lia ca accsl dill si producd difraclia hulci modificind.rftplitudinea $i ttescul valllrilor dcfcrlatc, dcci $i lransport l natedalelor prircurentii pfodllsi. De asernenca. poalc irparc url dcpozit al sedimcffolor prin cfcclul

de lolirbolo, intre lucmrc $i tann, undo sc crccrzr'l o zolld adipostiti Si \alLfile ilu o

direciie fi*i.Traseul ir plan a digurilor longiLr(linrlc (l0slinrtc finnirii $i menlinerii plajei

(Lin pictriS tnafe, se rccomandi si s0 urlcitscii de nul cu traverse, dispuse funolie de

Lni$carea allt\,iuniloi in lunguJ nalulLri Pcrrlrrr rt lc fclirc (fig V1.29.a) sau citcvarr\.erse care mircsc gradul do rclirren: a rririPLrlLri tlc citre consnxclie, lotmiind

rcvalodi inchise (fig. Vt.29.b)

1 \ l-2.2. l)igut.i krrrgilrrrllrrllc t'|r (lrror rr'||lrl rlflrrrrlttit it;tci

I l- 2.2. l.,.lmpktsutcu

l)iglrrile sparge - vcl sunt irr gcnc[l strrclLrfi |rrrlolc cu lirnml disflrso ]a o

,||I|liti'r distanli de mxl avend coronancrtul dcasuprr nivclului mirrii 5i carc rcduc,l,.tiv cncrgia valurilor care se apropie de zona prolejala a Fnnului, reducend,.r 'l , ,pJcilrrea de rrrn-pon .r 'eLl.nrcnt(lor.

l)igurile sparge - va1 sunt prcvlzule pen1ru prevenirea eroziurii urei plaje

, \istcllie, pcnku innisipafea artifidnli a llnei plaje, sau pcnlru a fnvodza tcomularca

',.', r.. i J. ..d rncl.lc p.nrfu :r '.'' nJ o nl.,,i noJi .

\cen. drgur. f,,r fi cun:r||ri ( ir apn,lerei k'rrr-.rr. ne c,rre rrehrrie irlt, olojczc, sau pot fi construite m:i departe de lilm.

Digurile au cote ale coronanertului sulicient de in:rlte pentru a teducc.,, rrrrificaii! iniliimea 1,'aludlor ffensnise peste ele. Valurile 1e adiipostul unui dig

tUt rezulta Si din diiiaclia ir julul capului digului $i din lfansmisia pin dig.

Efectele diguilor sparge-val prin care se combale eroziunea $i se relinerisipul pe plajn prr:vin din reduccrca posibiljte.lii lbrm:rrii curcnlilor nanslefsali pe

lir n, diminuand astt!1 pierderile de sedimente inspre larg, diminuarea cLrburii\'|ludlor la adiposlul lof favolizand hansportul de nisip insprc lrscat s1 atenuarea,riilllimii valu lor in fala plajei (fig. VL31).

Iig. vL3l. Schcfrar (lc (li!l sIrrtllc-vtll singular.

Diminuarea energiei vnludlor rc(lrLcc (lcl)iL11l solitl al piajei $i rcconstiluiepfoiilul acesteia- Pdrtre ahele, dig!rilc k)rltilf(lirrirle li||ritcozi dispersia tlansvelsala aluviunilor care se deplascazil irr pr1)li1.

Fig. vI.29. Utri.€acu nraluta digrlui to.gir!.ljnat, pfin tture$c.

,t . lrflr :r rr, r,,,1 o pr,,L,ctie cor||nua J pl{ei. n c.le e(c\Jr ir .e dirD n. dt

'rr rJ .,,rIn..,r. U jcre Ce dil.Lri Ionpr.ud.n3te nici di ,ltci r)i elecl ca a ulrel\ILr' I conI|t)... In aceia\t ,intir ell.ienu Jcc..of <r,guri ra li c1pc.r " de nislD,,( {r(\,,, c..l':J rrn(\.ft c"reCedorr lfie. \ L tOl

,L)

fi!. \ t.1fl. Dr!u c.,fc pr ,rclcili o piqa ru nrsrt):a dildri loo3 ruJirit. I d,,:L rl if T.

ffi

Lir a i1iliald a

lirolului

,,,J":'t lltit;l',ll,.i;l.i;;,:::"|,,,llll:;,tilrtl;,ttll,,it,,,,2

::rii:*dirI":i:i";.:j .:ii"''d.,b' L' i' "''' "',, ,*r (\,

lm worlul irr lulrgul lirmulLri esle un

,"1 :",li"i: i iji",;, :T: ;::. :"r,i:;i, i'1 11

;:; "

I ll': iii,"

",.1 .l ill .l i::,1; .: i' ,,rs \'

'| I' s',rL d"

'd, ir In ( (r ,i,n - r,,1 ( ,... (r:r ,,,,

;$f:'rffi ,':,::U: ;:[,ltl;t Jj]'n iuT::i :,lf,i',il"::l; lil:'llll, . . ", ;:l:i,""'.1. :li' ll, ,lr'.,.,,] i;l ili,i 'r r ,r,i i ' i\y,o ,I( ceio- , ,

.ll: :':lj:,';: :;":"..'i,ri:i:'ii;; l': l; ': ; i i; ;,; i il,' l,' '', i# *.:jl

rrr::ili.:tr^".l i:I,ffii: i: ;::'Jt i"ff ';:1,:,;,Ii1:;:il:;.tji"i:'}i.,,iil;i ;:''i;..l ! l1 jii..,il-;",'i,,,.j:j:l:,,'il'l,T:i;"::Ul

.n"'"*k"$;11*j\'rlU i. l)fir) lips,r tra\,efselor itr geneul oL

l;:r;i:rlrsi:u":#t1i1,if .ll,#Tittli,l:il':.J"t jlT:"j. I r r'. I I rn/(. La pcrctc so fomcaTi acl,,,,,,,,,,,,,nL j disrir.,*.".," r,,,o,,,liu'il"li.,iil;i:;il:i:li?ii":il1,,,lj:*" .-, ll:; ,:lill:lll,, :,';:1?1i.fi; iI 15.vr

:z,i i,e,'i' .p,.g.:"^i " r"u

, i li,lllll:ii:l;;l':irui"T:i:X,Ti;ffi.prajei se u'irizeazi atit ra '"a,uri

,,,,l,i,liii*-*-l*:l"H:tillir.:r'ffi iitjlr:lff nr r r' . ( iLl IU |lilt mLca ca -l m.

;r,;r lli rr

jiilltl#il#**: m i,:.'

"*'':'i'l'il1i':lil*iJ';1iliiiitrn,t..,tf f ffi #*#r:Tl.;;l":*i;:#:T:llilril. l,; ;|:lt'lh;l:i. ;li'i:ililJ,: ;:::,:fi i:,Tffil,l,t::,;1T1tiff 't'::,: :i$:l

,, 1!r I ir\ , : ' :

ljig, \'1,32 -\.$ ldrc it fL.if rr(L 1l' ( 1rL l' \|rL:r'-!al iolgilidiralc.odnrinLL

'L 'rl' lL I r\ rr'r Ll'

' l "r ''l l D' r"l 'u'., , .,. J

liil; til'i,;"J :llr,liil,,,:l ' '''|, ,, ,,,r,,, , :, ,,,,, ,,,,,, ,,,.. ,

.: ;:i'i lti;i iiiril,l*ti*iH=lrf , i, iir,r,,,',,.

l'1.2.2.2, Funclionarea unui dig sparge_vul

,,,ili,:',:,.;,;'f"]r:t"l"ll:::ft,lil:l:l:..j:,1,:i1J;",,n/.r,,,adii,o.,,,i:

, i;i;;1fii,[:i:t jlJ,::i ll'.]: :;;;::i:'j i..ii.li," Tji. litill,"ililiJ, I :"ilti]l*i*,:",",*H:".fi:':" ni,:#;trljy*;T,!';,::#J#",#H;]llil;,]]i,]?l:i#;i::lr piinara mar. aceasra." ponr" io"r,ia"i,"pt,il;;;;:i;;;;

,,, i:ftll'j,:if i[iffiiit]itoral'.avarsarca se procllrce i'' deirinentul unor zone

, ,,.],i:1.1,',!,till::ff1:,.,:fl:h'*';:j;,:,:f,y *,u oe aceas* construc'e are o

I l.)- l--1. Efcctu,t digu.rilot sporgc - vul atupro Jenontcnehtt,nrufoatnotni!e merin(

r.r; I n i;: i jrii:.';;5,ti$[,]

tl, ;l*t +':,.., r,ffi in"J

i,,:l** :i,',1ii,1-il; 1l*-,r+$nr*it**f 'li, llt "i;: i: i ri r I i : ; 'jitiir:fldlit;1l l;; ;l ;".,m ;|l,: :;: i:.: ;;

il iljl;i I i;' il il il:;tff :1il::ff1":i:.:::ln1,',:lf,:: .lffi ll',i:ll'*';

"'i;ijr'il:ririxj],^,jl''"{':",1fi:iffi:':;l'*lt',$,Lfl}ll'i";1;:'o'*'*'",, .l:t i' ir, ;ltl;1,:lt:ll,iT:l:,:"lJ?ll" ::':,,ii:::llf#::ri",ffi

iifr I,ir;ijj:l,ili i,r

j:i[, *:"'::l #:* ;:,r,,'fi:::J1,:.Ji,ff#;;,;,:ril:

1,, r|cr (lisll1r{.i rlirrll] rlittrrL:.rLL t,roL,1' I!r tl"rr"rl'LlLLirl r LrLtlLLrLr l'(rrlrrl

,Lrr' ril{r l).rrrrcrrbi c.ol)r111r([rr 'r rLL.i' rirlL'rrilL III'r ] Lr Illr''

Rt'!.:i,,ut lc raluti l)i!LLlilr rr(lr( (irrrlil rltrr rl' rLr.r 're rr vrrIrrilol rirr( l]rr rll

1., 1,i Lr.lnillimilc valufilo lx Ir([r|oslul (ligurilof slrlrl Lrrrrll rrriri nlici (lccirl irr lrrrr'

r il Vl.-13, fig. V1.3,{)V'.rrrle1'rrdJp^."1dgtrfiuf .r ' dclcrnn_'e lclr' lro'ese rlrlrir''r" ir' rrr 'l

. ' rl"r Ji3,rIri. rrrr,.ni'ir rairLr'il^r ffr lreccrer fc'le Jrg )r filrrr'rn\r'r IrrrrlrLL.luri.

lrrrlr.rr'lc 'r'',filor o.fractr'rc clcp'nd irr princrpr de r\prr crcr lof : 'l'.1, r:,rl,r l'lli d, '"pc.clco'r,11,,..r:.inca/-l un'rr \islcrn 'le m:ri InLlJdr:'r''(l,','llusarcti 1or laF de spalijle dintc digud. inillimile vaturilor dalomte lrcccnl

tr'ilc dig dcpircl de cola coronamcniului digulti'Iransr;isia valurilor prinlr-ufi dig clepfude de pcnnea]rilitalee sl'Llctunl' . .,Regirnul de r'aluri b prlrrca dirlspre larg a unui dig depindc de caractensltcttt:

'lr rctleclic. Valurile lcflectatc intefaclioneazi cu valudlc incidentc !i dau na$tcrc

,"rLri rip de ra1 stalionar in panea dinspre l.rg a digului. Agitarea sedimenielor1lc

xi lirndul mlrii de clilc vahrile stalionlllc poatc delelmina antrcnarca malertaLolol

, Lin dig gi poate crca alle probleme pdvincl luldareaC-aircteristicile tlc rifleclic su'rt la rdnclul lor detcadnlte cle petmeabil'lrrt( rl

.rr'rrl i. co'a curon-Il.rnrrt ui si r'l'ul colr' -Lclici lfil \ I r5r 5 |1_'lurrl( cirr' f ll" ll',;rn, pu'r,' rr,rrilc

'rrrrrdr;unle rin anrucarncnld l'erln rbilctijoi'e: lol r'i'1 " '

td .r un.;i cunr rr; Lrrp,r*i'edcenergiJsu'ifrop.genilele srruinrrlcJi- tttt'''I erIcdr.,liea/ac .:grru.rrrih,rpri irhr-ccrfl LLrci lurbrrlcrrle in nrcr'lr'dcl'r'

w \a\I{ Ir'-

UI

-'- o.mo. 0p006 opol opor qo qo066 0,01

-;I

Iig. \'l.ll. Cmiicuiitdiccluinr.,Lliirii (1. (1. ir rf. lir n.l . dc cdbura !alutui nr t'!irlin'i //, / "/

!!-

l\'Ilfu rrr (lrlr lrrlx .,L,r,l Ll rii(lir Vl.l(i). t)rivin(1 r,,lt ,!,1

1,, I il,rl ' ,1, , L, r|,l l \lllLril I

l)trVl:lt.'iAnl

-- pritr 4/f,- ...::' '

Irig. yl.l4, (l6iicnl !.ri!!ici adnncinr ii dc dete.iarc flnctic dc curtn,rovahluidctcflNl, /i / gI: .

lll

d: qdftimr h mmrr.menl I itigntrn Hs

fig. Vl.l6. Dtversare uoxidigcu cdrlt,lcc in rctflpozi (Sogrcal- l.rala).

Trnnspart de hisip i lt tg l li tn ui. ])igurilc lonlitudinalc rcciuc cantilifle,lc nisip iransporlate in Lngd lirmullri |fin rdri|osiirca de v:rluri a unei por-tiuni de

Lrian. Ca ;i cpiurilc, dlgrrile lomcrzr'r o hrrfi|fi PrrttiLrln sau toial:i in calca trans

l!Jrlullri in lungrLl laurnului.Redlrcs11:a capacil?itii de lranspol cslt (lelrrrrr rrxli rliL de dinirru.irea in:iltirnii

!rlurilor la ailSpostui digului, dll ii (lc rulirerlr(,rrlfcrr crcstelof valLnilor pdn,lii eclia in jurul capetelor digului.

t ip. \ Ll<.8.rnu. Il,...,r | . 1,. .I. o t. t..,,. r. rt.:.,.Ir c. truf.. .c. tr jJi

niiil!i!iii vrh hri prcrrgri i! tunclic d. t/0 ii.ljterite vrto p.nrf

,lrL,l

I)irlrrfilc r.lrUullr.ILLrrqi sllL sislc rclc dc )li IIrltc rliqLrr.i crr rlistirrrle rIir.rintfc clc pot lirrura o llrricriL npro pc coftplcli ilr c lcll rllrnspotului in lulltIllarnrului. Daoir se lonneazi Ln bmbolo, trirnspoftul osLe irrlferrpt prclrpo irjl(nrlikrtc, ou €xceplia transportului in partoa dirspre larg ir digului. I,cntru dig!ril(lr cilrc se tormeaza numai salienfi, candalile tlansportate in luuguL timrLlui pot liliustate pcn1ru a indeplini conditiile dorite pnn prorecr.

Penln a dele1mina clectul rcdoceiii cantitEtii de nisip transpotate asupllpliljolor invecinate, ilr condi.tiile de dupi realizarea ftlcdrilor, se vor efectr.ra analizode bilint al sedimerltclor.

Pfin modiliclri alc lungimii, distanlei faln de lirm !i coiei coronamentlrluiunui dig sirgular, se poate varia cantitatea bnnspofiata in lungul li|mului_ pent|.tlsrslcnre de mai multe diguri, se poate modifica $i distanla dintr. digufi.

Se poate lblosiun model fizic cu pat fix, cu hasori carc sjmuleazi sedimentclc,l)e.1lu a estima Si compam cantital-iile lransporlate inainte $i dupd rcaliznrea proie.tului,l)e lfu dil-erite c^Luri.

ln cazurile in care unghiul vallrlui care se sfargc este relaliv mic, poate siirpnri un efcct md mare asupfa transpofiuhri in lungul lirm lui.

DacA in proiect srrnt incluse sfructu.i care leagh digrfile dc tinn, acesica vof.rlicta transpoitlLl in lungul lirmului ca Si epiurile, reducendu-se canliiateatransportatiin $i din comPo imentclc fofmate dc diglLrisa$ structurilc de legaturi.

Trun\purtul dc nitip dp lo^!.jrh htrfre htry, DiglrilL sp:r"ge \rt po, re(tuL(lrrn.irorhrlde ni\in;nsnre lrrJ In:lr Ti{e \ al lof h fldapu.rut die lui "..rr r..du.c,iir d.,(r'ir lor s.hirrbJlA In;l!jrnile mdi m;ci dle \dJrtri'of Jererm;na \rluri .L t. fuUramar rcdusa, carc tanspori nisipul md dirEflbi inspre lalm decat insprc larg.

Pcnhr.t sistemele de mai mdte digud se reduc picfdefil€ dc nisjp inspfc iery;tollrti treccrsa velurjlor pesie digud poalc d€temlil1a o miFcare a apci $i nisipuluiprin spaliile dintre diguri. Ace$ti cllrenli apar de obicei atunci cand sfuct ra esteaploape inpenneabil:l $i joasi, astlel incet apa it1tns is:i pesie slmcturd l]u sepoate inloafce decatprin spaiiilc djntre diguri sau prin jutul rapetelor digurilor.

Digurilc pot reduce de asemenea milcarea sedimentelor insprc !inn. Dupiconslftilea digului, se v:r stabili un nou echilibru intre tansporlul dinspre Si insFe larg.

Sc producc rm rdspuns limitat al liniei iirmului. cu formarea ut;r m;isinuozitili in plaDul plajei. din caMa lipsei urei alimeDliri adecvate cu sedilnenle.

Contiguralia finald a liniei liumlLlui depide de geomenia sjsremului de diguri, clcrcginul de valud, de transpodrl in lungul linnului, de cantihtca de nisip disponibiji.Se recomand:r orientalea digurilor pal"lcl cu crestele valudlof predomilarte.

V1.2.2.4, Forma in plur a pwei create de digurile bngitudinale

La prciectarea digurilor lollgiindinale se va acordr in p.in l rind atcntiefonnei in plen a pla.jei qi a lafimii accsreia oblinutc dup,r rcrlizafe.r digwilor.

ln spetele digurilol longitudinxie se pot fonna iD principal rrei tiplLd dilcLilede linii ale limului.

.l)irt. (liHrrl cslr irIrtrrrlr rl'lilrrrr lLrrrI lrr r'rlUrr Lrr []rrl'irrl'rr \rlrrrrl"l

,, rlcrrtc 5iisrrLr Itr lxrrrrrrL( lr,rrrrllrl1'r'Lr \'lllrrll'r rrL"lrr rrr'rl'rrl \ I ((rrilriLLrr !rr 'rL'

' ,'t- f"rJ f" spatcic rli11rIri llrl1rrr tirrr'l 'I it'|||!'I II tLrr 1"1rrl!'l(i trrrrtl lrriil

r r."l : rrr.rirr'.:rz.t ir Ir'r.. 1'.rr.i..,r!l Ln, l,r"r'rrr'' r',r'r"rl |''' I -|''| '' '/|I|'' 'Ll\'1". rr:,rrsnurrrrl rr''il'rl', rr'r'rrr,'rrl Irr'r'rrrrrrfr' rrr"'rilr'rl l\irrrr r:rL'r rrr'rr'r

,,r, I r.( r,lrli, diFLtrc Lru(Dl '! -rrrlrlL lr'rrr:r r:r 'lr" :r rr"r|,' I rr:rl r'(( l( l:irrti

.,, r' .,t||'-p,c liL,g r o:gLlr'r' tornb rlir 'hg r"r"l{'1" l rrr'r"'rr"r'i I rr (n'r' In

r,,,,Iii de T (Fig.Vl37).

1

b)

Iig. vIJ7. Collbinatir diginlicot (!, sau digronbolo (')

. Din (Jrrg, r ir Llis,urr',rr .parge' rl frc p:rrre.)i.promo'1o1t1tc 1lirlJial" t'il'

.1r,.:,rilc rrn n',irorrrorirr' cah lc rec '/cdli fie l l'1ia iannL'lur r"1r'tl 're lo:rrr"

,;,,il; ;;i;"t;;;;;'-sc in 'ona,redie

de delerlarc a valutilof' perpendicllhf

r'r L,rc. tia predomixJnra dc proldg rrc 1 rlrr'il'r I fi!' Vl Ir)'

Proron,orrile \unl lrolcLlali anfel ilcl ''i lhlllle'e L'n lombolo:r sx

llLnctioneze c4 un bloc in calea h'ansportului litoral inspre lirm De obicer cstc

r.Llur,r'1Dfoic.r)iirn.inrreaa-1;lrc'J'i:pl"i';dcurJcceace'le\lrr'crtrnllrr,{rrrl'r' 'r-'ric'rre

ii cin<'a n'ip r '"'il.ll,,l'lilii.l-',LT'iii: ,"lilli"illt)x[ea di$pre curent Pot fi semnificativci d

l *i"ie un tiunspott lito.al net niniil, la crrc zonelc din padea opusir curenhrlll nu

'unt considerate scnsibil€.. Dacd digul este dcpadc clc li ll sctrlt in tapol1 c lungimea valLLlui

.rcrdcnl !i 5rL pirnite rcc. c.' l:rrlitrlir 'r\:lr' 'Ilrr'JlJr-rltllui \1Ina''ldlr'lrr'_

"'-., l* ".f;""* \.,lufilor -'r i'r'rrli: 'lir l rr " tir'rrrrlrrr r'rrliedic; urrrrca" rl

.tr.-1. qce.r .;p z,l lin'ci 1r mtrlr'. . rr''r L\rr "srlr'rrr (J i \ lJq).D"ci 'c,lo=

,,,irr, un.srtie,'r" crnl:Lf,lca (lr r'r'i ' t' rr''lt'r''rt r ' lrrlrgrrl Itlrfrrlrr rercorxc

'r'i c- lrinl'.nr's: Irc imlicdrc:rl 'r I l'lrl

difr.ctii curentilor

Fjg. 1 L18. Diiuri rip pronLo,ronrL.r.t fi Lial.

Dig

r_ig. vL39. FoLrnrea salicnLuh .

Aturci cend exist.ir o dircclie clafi a tnnspoftului irr lungul lirmului toDrbolo-ulile u sunt doriie, din cauza eroziunii in partel opusa curcntlllui detefmjrafi dcintfe.upcrea completar a tlanspoflului in lungul tdrmului.

In seneral, esle neres?rf un sislcm de mai multe diguri sparge - val penfu irproieja o po4iune intinsi de lirnr, 1nenlinilnd in acclasi timp in oarccarc n]isuratransporrul in lungul lillnulr.d pentru a rcducc efoziunea plajclor din pcrtea opusicurentului.

lnhllimea valudlor in spatele uoui dig longirudiral \" li redusi semnificativ.Valurilc ajlrng in spatelc unrLi dig prin diliaclic in .juru1 capclelor digului, r'c-gcnerule prin \alurile car-e trcc peslc sblrcturii li pfin tfansnisie p n stritclLud daciaccastx este permcabilat.

. Dacd cotr coronamentului digului cslc inxltar Si struclum este impcrmcabili,su|sa principrl.:r de cncrgic x vallrilor in zonl! (lc Unrbr:r o constiluie difmclia.

.Pcntu rm dig izolllt, valufile se prctrgi in il]nLl tjecirui capAr a1 digullri riirrrleruclioneazi la adiposhrl acestuia. lniltinri10 \llUrilof rlcvin n]d rnici la dista kiin spalele digului.

.l):rcrr r : t I t t t i I r ' | | | L r , i , | | I , .,rrl ., ",, ,r, rl,t ,i, r,,,!!,,,l !, r,1 ,.i Lrr ,l, rt,rrcr/ri c(nrsLnr( llv rirr ,1, .l ,! rL, rir ' r, 1, ,l r' ,, ,1, lrirr, L1 (lf rrr!hrl {ll,rl,rl.ronti: (lncr'r flcslrl( rir | . I I

I ' | | | \ . | | | | | i I L

' | ',r, lrL, rr1 trlrrl, rtr'lrl,n llir'rrlrrr sLLrrl

,,,iiri sriUnururclccrr rr!ir'I iIiL,l ' \r'.1 L,,,rr r.t,1l, l\ rlrl,rrlLri rrtrrlL: rrtltttrlc[,]r()cfou)irlicc lrproilpc s! nrrrl(r/ri r r\'1. tt rrlirlf. fr rrl(r /1rrrc trLr(le sc lr)rIlilrtri

. Drci c cilzul urci gamc dc pcfio. c 0lo vahrdlor, o$a cum se intllhc$tc lrclcscir irr

Itr.lrrl cle valuri, o distribulie rnai uLtlboni a iriUirnilor laludlor va predoniirlr lil

.r Ltrostul clillrlLLi. Deoarccc dlec.tie valudlor care se aprupic sc schimbi in turrp.

.r i.ntul din zona adaposliti dir spalele digului rispunde p.in rcpozi.bonarca sa.

I)ertu N dctcrmina configlLralia aproximdtivi a liniei iirurrLlui it1 spatclc trnrrl

, []r sc t a lblosi o analizi a diliacliei. Sludjile arati ci daca se consiruiesc izoliniilc, ,{llcien,1ilor de difricfie k' = 0.3 (rapotul innumii vaLului clilraclai lali dc vohrl

r.iilcnt, penlru llecare capit al digului $i irceslea sc intersecteazi intre dig $i liniir

t.rrriuhLi ini,tial, alurci nu se !a lorma tolnbolo, iar sa1ienlu1 se va fonna pana lltrrrctuL cle intersectic (fi g.Vl.40).

. Dici se dorelle a se inpiqdica lonnarea unui tombolo, lrcbuie ca valudlc,lLlirclale in Jurul capeielor digului si se intAlncasci inainte cl valul incidcntr,rliliactat si aiinga linia la.nmlui. acensta se ra rcaliza daca lungirnea digtllui cstc

r|ri rlici decet disianla de ld accsta peni la td1m.

\ K-9.3

lg-O.l

!rrinritrli liriri rneulri

l.ig. vI.40. Estinrrcs IiniciliLuuhriuin,.fl ^,. |,' n tlir I st,r |!.-vr I drpii nieiod. iz!1fiiilorcoofiol.rLr Lrrl.llilitrL( l l).1

;;;;;-- --;\\1r_.:-l -i.1

t,- \

lf rll ||ritrl r, rI,.trrrrrLrr, ,r r:rrrrrrr rtr,Irrr r, , t, t,.r.,r L nLrLl,,lfrl)r

. tr'r r l rrr' rrr(,ir riirlrriitLrlrri t|r ,,t)rLt,.tr. |l|Ur ,trr .,Irr, iirl

.r ..7 {).15(' l)( lr1r r//r 0.1

i ,,4 0..1 l7 pcntN 0.5 . lti 1.0

.r,.//' 0.177 pc tru 1,r1, > t_0

rIr(lc:.rl cslc distanta dc la tairm la lillia valului carc deferleazi; y., distanla de laIrrrr.r rncdjc a l:ifnrului piina Ia capItul salicntrrlui; I distanle de le iinia mcdie ali r nu lui Ii dig.

. pcntu tntgimea snliertufui in spatele digurilor mlrltiple se poate fi)losi relalia:

rL!|lr lirrr t)ririr lir ir,, ,r ,l ,, , l' ,1", r , ,1,, ,l l(LL[ \1\,,,1, r\ /t,lr Ll l

rrtIttitttttitu tlc celt ri0tLr l,'rrir,lL r,l,r,,,,L,,,,! , ,, ,'l ,,i,1,,,rr'llJn sLslclrr (le riiir 1rl|ll, ,Lr,[ | ,r til,, Ilr '1, ,rlrri ,l. i'rnrrr(1r(il

ri til LoLr dc |lrnLc|]rl rr\\',rL ltr 1rr]| (,'r',1 rr' lr'NLrriuul clc tlisrrri. tlrrrr.rrr,rn l, l' i,L t),rl,L. ,,,r,( fl( rl,t,irrtl rle tcsLLttL lil,'

!irlLrfi$idefdnnadoritiiir (rirlrrluiIrst)rlrl. (lillLL|]lor { itl. Vl.4l).Caleve diguri, clr sprlii urrri i'Illrc cLc. !or (lctornilll o linic slnLLolsii rt

lrrnnului cu sdicnli cu ampliiuclinimari !i o periodicilatc spaliali cgNla cu distx|llr,lirlrc dlgui; adici va existit cile un salicnt marc in sparcie fiecarui dig.

Digud numcrcase, apropiate inirc ele. vor da nxllerc de ascmenea uDcj lrrlilrinuoese a larlnulu;. drr cu salienli mai mici $i mai aFopiaii.

Spaliile mari intre digu i pemril unei mai nari pi4i din enefgie si pilnrnd:i irl

,/ona diD sptttelo digulilor, menlindnd astiel un offecarc dvcl al transportului (lrrisip ir lungul l5lrnului. Rapo ol inlre distanla dinne digu].i fi suma dirrlrrrLngi rca digului ti clistanla intre digud, (f?ac!imca din linir lifmului dircci cxpLrsll

irrhL|ilor prin golurile dinlrc diguri, derlumita ,.|'aport de exptmcrc") pentfu tlilcrilrtnoicctc realizale este cuplins intre 0,25 Ei 0.66.

Configure,tia linici lalmului dupi fealizarea proieci lui poaie fi detcrminul]irlir analize de diftaclie, folosind o gamt cle valuri cal.acterislice penttu amflnsrl

a) digufilur$j. cn di*:ntem).i ide rJ.

6ldisDn !$r!i, c!.ri$.nl. nicinrr elc

;:'61, r€.*'

1.-.::f *,::rra::\-.i:::r>/?->::_-.'_.c)ditun *!||.. hl Jinantt

'nr.i inr. cl.

dr dig!.i rrr{r. (:' (ti:L.int,r "LLri

i,,!t ! lr

tig. VI.{1. Dig ,i ir,lL(|,, L ,l,seontLfuu.

_t,,

rrr(lc , cslc lil-inrea golrlui clinlrc digurj.

I l.2.2.5. Continaitatea digului spatge-val

Un clig longjtudiral izolat sau rm sistem de mai m lte diguri au cd scopl)rincjpal cre$terca du tei de r,iaF a utei plde, asigurcrca unei plaje hrgi penl-irrccfccfc $i/sarLpcnttu pfotejere a zonei de uscat adncentc.

Pcnlru slabilizarca 9i protejarea rlneiportiuni rclativ scurte de lilm (de ordinulr cirtcva zcci de mci.ri), eslc sulieienl un singur dig sparge val. Daci sc permitel,)ri)rrfcir unui iombolo care si aclionczc ca o barierar lilorali. eleclele unui dig:rrtrrllr se po1 exlinde pe o distanti mnrc.

[)nci suni anplasaie infr-o zoni unde lrilnspoltul net estc tptoepe zero, darrrf(lc tflnspolful bnrt nu este zcro. efectclc rnajorc ile digului sc vor limita lalrolrit.rtca digului. Electele minore, i si, se pot extinde pc distmie importante.lxrlorda pe care sc lor obse a efectele unui dig in ILLngul plajclof depfude de(:|rlitilile dc b?nspod net $i brut. Pentru canlitili mad tirnspo{ate efectelc suDts ir) lilc repede; pentru cantitafi mici, ef'ectele pot apatc dLrpir ani cle zilc.

Lu|gined de tirm proteiaa de un singur dig. precLrm $i lurgimca de finn din(lircctia opusi curentului care poete i aflctati negali\, de 0 dig izolal, este fi clierlc lonnarea sau nu de tombolo. Daci se ibrmcazi tombolo i[|I_un sisle]n litoralc{)rlinuu, elcclul digul i va fi de a se acumLrla nisip in lungul plajclor dij}.lprecLr cnt Sr de a se mentille sau efoda plajele opusc cLr|cntului.

Daci slrnt ar'plasate int.-o zonar Lrndc c:rnlilricir transpoftati in lungulliirmullri cste npfoapc zero, irfl0cnla di8(lLri sc vl linita ia vecinitatea acestu-ia,cloctclc neextinzendu,se dc o parte $i dc alh a digUlui

Daci trcbuie prctcjatzi o po(iunc mli lu|!i (l,J liirllr, sc va rcxliza un sistem demai nulte diguri cu spalii intre ele. Rcalizurca r|rrri sin|Ur (lig lung nu va atingeacelea$r rczlltatc, ci \'a detcmina forn rc.r Lrnli i0rrllx)l(' suu doui, extinzllndu-sc

'l\'tr,.I' ,, !,(, rlLr,,!,1, .r ,t ,.Lrtr,r t, t,, I I, , , I , | | | , | | r I I | | | I L

. L

. \ I s | ( | | I c,tr),,.r.\rir/ir Lr'ltrr Ir.jlrr rt rr| ,r, ,l r,j,rrij r.r rtr,ir rL..irstl \il:.i lr.lir(((,1,r.( r\.1. IjIr||r!II||Iri \1.(.\.rtIr r...r I1,11,,I l,IlL j l)rir Irr l:if]llrlLti,r r|nrl)rir l)rli rlUlLrr Il0l)irt rt(.\rtIrr.rl(. !t\,rLr(irl,.ricr(.rr lr.ifcr.rri .x,(rirj.r.

rLllr'r./ r"'iilrr'rrr rlr'r Ll'|r irrrcrc'rrc \si sc

, t',rtr r.\.,' ,t.r.i ,r,,,,1.,r \.,rt.1./.-/, .r(.1,..t.,,ri. r,rali,,erur !1.

..,1r .1., ,1( rf...(r. |.rl\| f-\tu stn...,.r:r. tc\r..f.. .nu,lcl( fi,,.J.1

rrr ' .r. tr. ' rl. "l.'.i' ri. .\ululici liJ cr iui

. l)i! rilc n lrcbujc s:r tjc neap?ir t paralele cu tinnul, mai alcs daci exisli otr cclr( |rc(lorlrrallti a valurilor. in acest caz, digurile se fot r.ealjza paralel culIrl.(r'rstclorvalLrrilof.av;tndinrceslf'etunef.ect;naximd;innisiparc.

I I.-.2-6. Lungine -.listutnp JA!.i.te liin,Nu sL||lt cfiterii binc de'iiie pc baza clrofa s:t se detemjne llngimca cligului.: r olrsclvr( ci o seric de diguri scurlc pot avea aceeasi elicacitatc cJa unui s.'irrgur

\rr.l l, Ir .r;.rJr r;n ,rr,r -n d g Ji lun!,r"nc | \j f,,:lr.r tru\o,., fo n,.,r.rrLL r'iri ,rtiir.(^r.t.,1 tdtr..r.rr.c\t..nc.....rrc:r Iniilc dr :rp..-,rrrrr. ir.r,c..:r \eir1.rs.rtr7c p0 linia malului.

lr\istai dcci un fapc,rl iDrfc lungimea digului sprrye_val lr disturtc de mal l, giLnr,,,,r.r (tc lndi L: tr > t,Z 1t, + 6,3 11

, ,l)c lirJ)t aceasti tirnnulat asigrri proteclia malului si se pot adopta hL'rgimi aleltt lrr sprrgc-\,al 11 mai trici (rceasii! este avantajos penL;u a evite Dolu-ar.ea) silr:liIrlr in lfc clc lrai rnar.i decit cele dnte Lle leorie

I I.).).7. C'otut corons%entul i delelrnind cantitalea ale errergiet valulni tontuisi pestc tlig

( .,r l. ir.,llc :rle iorunarr.enru..Li inr1icdr...r tr...crc., t...:,c dir r r-) o.rDer. ,, r '.rl r 'or . elc rr.r, iu" <. f,.. ..,.rd r,.cl. j.,,,ic f,.n,, . ,""."r.i r,..i",,,,,. I rl lt-l. .lrc l1 gir'(trl !uronrnlcnt.tc ;.r{.,f. | | r|ei n.r. rr-. trn..r..r.i( cr(.rqrc a rrluriior sar p rlurdi ir adiposrnl di:tului.

. I rcccrca ocanorali pestc dig a valurilof de inlu|:i loric pr.vctli fbmarea .ie)rr l),,l() sLru poalc inlilum Ltn tonrbolo fbl {r.

l)Lfihu un sistem de promontorii a ificiillc_ clrr itateo care h.ecc Deslc diqr ,rr c fcdUsa pentru a inc raja fomlares dc t)mbolo.

1.2.2.8. inrilyinea

, l)r iniiliime dcpindc clicac-ilarea digului. clitj jrrur\tt dcrcnninA emplitudiner,rl rirrc dcve|scalilirA si dclefiezc

I)Lg|filc st)rri1{ rr1r'L r,lrLi,,L tL,,,il,l(Lir( Lri, rlrrl, ,l.r\ r.l. llLrrl,t)rrrz;r ca o baric|i hl.rrLf e1)nLtikLr 1r i(1sl cirl, trlrLL eL I rrrrri cll.irc. fslf crl rr

i.r Ii rr.lrsli nu pcrnlLlc dcvcfsrfcr.

| 1.2.2.9. Slruct rq

Digurile sparge-vrl sunl :in pdncipal alc:ltuite din anrccarnenie, nvilnd inr.(lcrc ci ele sunt disprac la adencimi .elntiv rnici $i sunt sLrpuse la solicitiiri lmi,lLn parlee tallLrilor.

\ 1.2.3. Digul.i submerse

PriglL.ile submerue slr11l in geneml digud palllele cu,tiflnlrl !i sunt realizate in

irpropierea rcesluia. Scopul acesiof prugtui cstc dc a iotizia mi;carca nisipuluir ' pre l.,r';. rn ro.lucind o b ,ri.nr -lr..cl,riJl..

I'rsgurile paralele c|t liilmrl intlenrp triscrrca nonnt]i 3 scdimentelor insprc

|rg caruati dc \,alurilc de l'rLrluna, dar ele pol intrcrLrpc Si mi$carca citrc larnrImdusi de vallrfile cirfe ..conslnLicsc Flaia".

Lucdrilc submeNe consruilc aproapc de mal lor proteja malul din spate !ilor fi\a roi inlindcri de nisip intre linia l11alului $i accstca.

Pragul introdlLce o discontinuitate in profiiul pl;r,jei, astlcl incat plaja dlllspalclc acestuia va avea o coti nrai lidica16 dccet plaielc diacenlc (fig. VL42).

riig. vl..ll. lli.clr'l L iL frr! \Dmo6.

Efectul pragLLdlor s|lbl11clsc irsulJrr !xhrfilor cslc rclati\ mic deoarece cola

cr'eslei lor se afli srib rivclul apci, irrr i.rr rriri rrrirfc pallc a erefgiei valurilor sc

colrcenireaze in zon0 supeiorri. I)rti trrqLLrilr dclennini sparlcrca unor vahrimari, c1e asigurir o brdcd in cdlcr nrrt{:1r s(rlirrcrrl.Lor diDsprc fi inspfc larg. inlr-Lln pruct el prolllL ui plajei. Modul rlL crrlcrrl r I t .\'lrrLrrr rNlLpl.r volunlelor incidcnic dc

rdii cimca coronamentrLlui dlgLrlui sr 1r rrirc rr rtr .:tlr lrrilxt in llguta VL43.Prag rile submeNe construilc (l(sl l{ t[t)i 1r rlc n l pclmii ca plaia sar fie

prctejat,r conh? acliullii mirii tirii rr rlL sl,rrrlr 1'l rrrrLl rir rrt)i fi Jifi a oostir l'].a scump-

Llc s|lrlt de asemcnca illrlicir ( t\'llir tirL)1f(lir \lrrliunilor balncare la care

cxisti un trensporl lionlal dc nisil) ii rri r{1 | lrr ,.

P|agurile pot li pcric loirsc tr'rLl U ,,,, l,L,ri,lrIrri fi iriolliiofi deoarece s n1

ctispusc sub nivelul apei 5i prrrrlLrc lrr r,rlr , l rrrzrrl rrror Iungimi rnari, vahtridifractate. Se reoomardl cr irr slflnlr .r, t',,lii lL r. irritl care se fitosesc dc

iifii],i:il;"l'lfi:ii' il,lil"ifl,i"fl'lT:i:rrr'r ,r, ,i rr srrr , r,, ,,,iD {) 5 ,,, ,,,,,nrrrr\r,r'rlrrrrr.,rrr.rstn r,,'n f"r,," fi,,,,,i,,r1" "rnrrrr rrr' \rrrrl l'crrrlu pr,r..cti,r rrrr,r

B/L.

fiJ*:'#',":.n.gi{frFig. Vt.44.a. ?raguri cu slructuri iegate de Frm.

ibmarFdb I sMpdk(4ober t(epBd)

H" - BEaIins wi€ h€ ohl

ws i sedmenl la|fv!!@iiy

,,1;:';':,tJ,.";li;iff,riod* \or rialese pnn compararie cu alrc rl,criri sru prin

."il;l' ;']: j,Liil:.."T;,:*iitT:.fl1

Hfi :;: ;';:,5 ,::,*1,*ii

;;" r :ni *!:i;ir,:hti.ru;sl#,,.#,ffi*J",fi

Lq#f;ilT lfid*i : :jfi I

J:: ?' r&x:.il:1':il:".*:"J;:::,:"1ilff :,,ff :

}[i$]#ii#;lllru"1;#I -- ;"'il.:'."ifi"" lr;:i""ff"T:

"rf iri j +:? : jd ;: ; ;n x..".H ilil:r, :i;i,*i;}" .

""." "'

iilriniii*li',-;ii"1,'".l;,xi"i'ilr l'r]' ;:Hr c h mcrc

;; ; ;,:T ii,T"T,*ili:iil.:"tyl j,;;;1i;i;f,i*i;nit',-f]',";:

E

E

e0,05

0.10

Farl rel@ity .hah.lcrisrics paranetet (H E/ w;i)

Iig. YI..l.4-t- Corcl.rca !a, !1nc(nrhri ,1 | | t)n)filutui dc cchilibru aLllajeicu paramebxrl il4 7 r I vN hr ih (Dcu- I 986).

l\t\'rfrlir lIrj .rl,t . r ,r L.r ,r.tr,rir LL .ll,IrL ., I tL.lIr(.:( |fr(hrur rlf llisiIrrrt||r rrrlr. (llr l'(, r'r ir |'(.rLlIi( (' trlltir l.ti.r, .r( ||rlt.r.r l rLL|||\j tlfur t)crio(lici rl

.onrIiulrrflrlek)f. l,lflllx1l1 ([ rirlf l r]1 rt IrLq,||rtrl t)L]||||lIi. (tistrnlr ttli dc lir ,

rf ir co|r)||rnlc tLrhri fi cristclltir s(flrclLrfil0r rlr l.girL rir cn tiirlnul.( crcclift iI Lrbofirtoful univcrsilrili (b constfuc!ii din Bucurcili au a|5lnl

(ir IisiJ)ul din hln dinspre Ialg a digului este anlrerat peste coronamentulrlrgrrlrri subfic|s dc curenli carc se f()rlneazi prin spargerea valurjlor (transporl1lc nlrsi)

l)cntru un prag sub]ners, cota coronanentului deiernini inlinLlefea in plan $ir{)1r plrjci slabjlizate crr1: poale fi menlhutd in sparele pragollri_ prag$rile maiirrllc ru ii orr clect m?ri mare asupra \'alurilor.incidente. De$i scopul prirrcipal alunur prag submers cstc de a rctinc nisipul, acesta reduoe $i nivefui encrgiej\ llrfjlof pe plaji. Pc nlAsurir ce co|3 cor.oDarnentului dnui prag crelte, aoesta incepesii llrrclioneze ca un dig, crescand clectul asupra valurilof.

Clonslructi\,, aceste diguri se pot realiza clin blocuri de carieri (lig. Vf.52),! lcnrcnlc do gcotextil (saci, geotubld) runphte cu nisip seu din beton.

licc.tilrrea transvcrsali a digului din masive de bcton se recomandi si aibali)r rli tritpczoidnllr cu latura dinsprc mafe, inclinati cu cca. l:2. Ilaci terenul del||rtr]irlr0 cste stiincos sau semistetcos, elementele stabile care fbnneaz:! digul se,lr.|'LLrr tlirect pe frlodLil milii. elcnrLlal prcgilil gi nivelat de scafandri daci se('1,\rse p.efabricate mari_ Pe[tru lindurilc afuiabiie sc lo]ose$te o ||rnclaiie

| | I I ir r I L-r d in anrocamentc san un t'iltrlr din naterial geosintetic (ljg. VL45 ).

fig. y1.45. Digiri di.llocud prcthbdcrLe, dvefd un clctu.il pc nriitliacd lirndxr. pc t$cn srelrcos: , ftud ic din o,(urn,e

VI.-1. APAI{Al{l,lA ,\( r r\.\ ,\ I \rr\|| | lI r'l{l\ | l]( lr,\ltlCOMRtNA',t t,l

Pcnh! a curnuLa .rv ntriclo )i a rliruirrrr;r rrrrL:lc (l |l (hllrvlrrlrjclc ot)itr lor ti,lrixrdlor longitlrdinale, existaL nunrcro0sc vrfirr)tc (10 corrbiDrllii rlc rccstorr,

I'r [cipa1e1e lonae in plarl liind dc tipul lilefe]or: T, Y, I, a cilrci 7, de li)rmr rrrrei

L i,,se, sau in coadi de pefte, precum !i sislenrc caseiate de efiuri $ipragllfi.

VI.3.1. Epiuri curbe, oblice, in cruce, in L, T, V sau Y

( r,.icsle lL.cfj_ nu .e v' r ub .n( clcclc conrple Jrlenl",lc (;lc ri coirrril"l,l|cpte perpendiculare pe !inn, da1 se profitd de o posibililalc rui marc de odcntLtrc

ir r|xseului ir rapod clr linia valudlof li curenlilor, pentlu a cfelte (sau pcnlrlr rr

rrduce) disilnetuia acliunii valurilor pe celc doui fclcr sc poite reduce nnrll accrslrr

tlin unni dac:] curbirn exremilatea epiului oriertindu-l exacl pc direclia hulci.(lls. V1.46).

I

ILo

a)

L)Ifrirnr in cruc. D L in I

/\ /\

,t777.:1/'71.77r7 r777):a777r7-ln 1 tn.rc

fig. Vl,'16. l)irl 'i (,irl!n LLc:

a lbrnalnpl.naefiuibr: /, r,,fr(le (,,sLidti d qrird hT h I-onsLLlp.

l)rrtr rii,i ,LL ,(' ir

f-:Ya-''-*--1 p!*ti sirlrllB+ (.r.0 s.5 n)

-

lrt,r, rl rjIr lIrl, t, ,,IL|L r t.|,|rIL1 ,,ILt ,, I, r, l!LLr .rtr(.rrrr ir\l||Liri0ssrl|' t'Ir Ir \ I i.L I | | I I' rrt t jt I, rt,L lLir It.ri ttr., o |,tiL.

. A(Lrr(. (lr|lr \0r I (L'l,tlltt. { I .r (L.tL rtrtrtr t!.rl!.r rr.|Lrfc pc coitsti.I rn r! lr rt)r lr ll Itl ,,11. rI l. Ir. firrr ttrtrt tl,trt( ,t(. .r(..|(ri. sj cosrut lor nI$rrl loiil.:IIIr i| |rJnrtf l!iLIt:ri(.1. ot)l IrtI

, l), ,,,i1. rt,.,j, . | (r t..r, fU rt,,,,,r . .J,. , | ,trrr r. ,tr; .i r'r:rt 1.:r 1:rt ..rrr

r' r.,1 .'l l,r'.,r ,,, s,1,, l.l. jr r,1l r...r...r..Ir.. r,r I t,t:. r\ r,r,,. i.,r. ,.l. "1.,ri,,",, -,,lUnlrrl jr[ri0i. drf r(rtodirtii Ll0 n nu pro!,oca int;Dsir,rii nriritc rl. "u."nfi;;';"'\1'rI(iir zr) cI l)11)trllltc. cLr antrcnare dc isip din zona protejali, spre larg.

. l)jl(lrcnli t.rLii dc o pluji lip romboto creati de diguriie spaige _ !:a1 este cAl.i'irtlfl cu us(iitlul cslc re|lizati de la inceput, reduclindu_se asf;l cantitatca clcrririI rc tfoLr ic rcunlulxtl pentru crcarca plaJcr.ItiIrr i1....t,.,r .,r,rl ..rr t.o,r:oI Lle ieglr_..] llt u excr t.c mJi o II or.,teuti_.. .r.Il1.r l".tr.1 tilJirrn-.l.consr-u.r'c. l..tc-,J ,l dc.rcc IrcL.af"ra.czo.rrlLri' ,1,1. t\'||tr .r r.rr ,rir.1er i f.,1,^in, .urisrirJ r pt.r,eit .. pu:r.. dcjt];u." p.Ir; ta unitrr(l (ic rgitntic a lnaidi sensibil mai 111.re dedit in carul .t;gur.ito. sparg._va a.taqai".( rl,r, ir..l,.,,Ji r,ni, frrc -...re Inl jiJurlNnrrc,zu.,ririr,torcuai.3A.icg,,r.ri.

, ., ei(L L I tlrsrpiirii \ rlL ilor Ltifricldte.

0,ll

0

t)

*-/ii r. rl"*oiu*0 ./a.!

--C!.-A )i')

,/'i ,:{

ll;1.

"ll,'l l,lr/

/), 'r/' ,2 t.

Lt/.,1i//,,,; /-.1 ? ,/

.8 LiH

t

l is. yl.,l7. L1fluqrF alll)llsdrii dir.uhd dc l!^giluri !sir[ coDFnridr njodbtogicca scb.ncj dc |rolc.Lic

Irig. \'l-4$. Lnrgiro nr(ji. l) .rr rvr i Nnr,,L {Lignri sprr8c{,al dplrtc.

O problc1D; care poatc prczorli illefcs. in cazul adopttuii solulci cu digloD!:itudinal lcgal de mal, cslc irlfu(r1r nr()(l|rl i dc anrplasare a tronsonului dc

lcgilura asupra performantelor nrollir|l,r1ir r rrlr rligrrlLri.

Apfecierea acesiei inllLrcn(c s( tx'irl( lrr. pr brra ciiagramelof din (Ug- Vi.47,V1.48)pe baze mecaoislllului dilir( li(. !irlL rilo'ir irr tcfacliune clr epiLrrile,in nnaexpedmenlarilof ft pat crcdrbiL ir li)sl .|Llr)rrlr ,.n)clodn aitelor de cerc" carcaproxirneazi in bu]le condilii corr llttL rrti'r tfrrrrlrri i r zolcle de aclnmrlare Fe carc

liJ oferi umbm hidrcdiramici r c| LL|lor l'lr (lrlir(l c. \,ilcza clrertrdui scade $ialu!iurile se depun.(fig. VL49).

Acestea evidentiaza particrLlir irrlrL, lrrLLLi,'i, 1, iilr (lilLdtelof varianie, astfel:

cligul detip crosi condrl|f IL lllrt,r l.rt r,,:r rrr,rr Lrllrrc de innisipare, ilsi ind1!ma acccsului la mare, linir ||ll|ll|lL I ll,, rl,r'[ lir ir 0rorc partc cu digul dclegiluri;

supfniaF inoli:lpfnfrln €tkjeiF sr!

,L ,,1 | ,1, ,l,lL 1",,, I ',1,t 1,,, , ,L L,, .LlL: (tol(lrrr/ /) l.,lu ri\'.lr(rr |,.,r rtrl .L l'. , ,,1 ,,1,,,1,r,,1! t,t ,li, rr) crfllit:

.('rrrlh li|\' r(rjLl L:rlrLr 0 | rl|,1 |rl lL,r l.j I trL. /,.i|lc pc|r|i1(.rliUrfr'rtrrL. rL t)lir ui c irlLL liri ( t,rL\(lll) l( rLr I | | Lrr. .r| , r rtLiIfliUt /./rJ: 0.6i

Ielufu (r:rL r rpl'!rc vxl IllLL i.1|L( l/ /) o,:r) esi( rnrr tvitnlirjolsl1i,, ,,,,1 (lc 1it) L

h j)ruccltrcu unrLi sislerr de pfolcclic din Lligllri combinate lrcblrie si s.lririr icnrnr cii (lir) alllliza trai mrltor situalii existente, s-a constittat ci banda (.t)lirjar clicicntn din pnnct de vedcrc llLristic se limilcazi l.r o lirsinre Lie ofdiltLrl I

\0 60 rr (1 = lu gi ca diguilor, ,: clistanla dc ta mal, Al =.rjungirca linirl,i,l,,l i).

I ir |l||(1. :r:JL jir, ,1, , . ,' ' , ,l r r,

I lrri. io|ir|fdr( | |l, ,1,, ,

1,0

,6

.6

.t

'?

o

,r

"?

1 '6 d 1,€ t,?

?r ! t,? d

b "':l!ig- Vl.t9. Me todr graii.rii rt irc.lor dc cc.. f. n'Lr l, ogr(,zr crljrcit-iLij dr inni!flrr

adigun or co fbi.rrr

t,0

,a

,E

rbi

\#

3.s

lli-Ij?$

's- I

/\lrrrltLircir .('rrr.1 rrL lr\i, , i, 11,, L , I'rrr rl" i | ,lrl rr "r

I'ulllclc tlhr.,Uril{! 1,.rl,ri rrt|ir 1,1,r,i,,.., L{rir,, L ,. 1 l!rlrrrrLrr rrrL

| 1, lJfutLrl cafc hcc lelrrlL rrr crr LL:(,lr I lr'irl. :r\,.r lriLrrl. rrl)rrrlnr (le l:1. rLr

,,it)li.rpi(ilorcxLcfiotr ()t)lirrit)LtilLi|lrL iirririrclt.l'rntru unclc scheme cu dig de lcgittui cLr IrliLlul cstc rccolrllllrdxbil sii sc

, , \ir(li l.r capald dinspre Larg ai accstrLi tfonson urr sislem Lle goluri |)crrtfu cifctL-

| , L.r npci (de exelnptu pdn scoaterel, le icflrinarea e\coulici digului Lol]gi dinrrl tl

,1,{ l|rilof din stratele supcri,irare, salrprin inchdefe,r i 11 corp l digului lmrsvefsal rl

| ,,r rlcrncrlc dlr conducli. cu seclilrn€a sulici€n] de Drrc dc scurgere)

La proiectafea |mui sistem de prcl.c1ic din dignri corrbi ate tfeb|ic si sc lrlrrl. |irr cii din analiza mai multor silualii existcnlc, s a constallt ei banda dc plrli!,ri.Iri clin purrcL clc.,eclerc trlristic sc limitenzir la o lirgime de ofdinul a 50 60 n

\ 1..1.2. Digin lbrmi de coadi de pcite

l)igurile in lbnni de coadi dc peqle combini cfccicle benellcc alc efiurilor li,l rllof longitlLdirulc,leducer cfbctclc negativd alc accstor stnrcturi luate separitt

Acesl iip de lucmre fepr.zinti o folr]1i evollriltl a tipului iir formd dc Yrlrf Vl-50). ilamurilo dc dig OA !i OB aclioneazi cd clisipaiori ai energiiri, ,ilLLrilof. pe cilnd br.rlul AOC asiguri irlerccptarea curcnluLui din lungul liifmului\ .L fl. plaia anonte se lonncaza prin procesclc asociate epiurilor, in iimp cc pl{tt,r fl se lonncezir prin proccscle asoci:rte unui Llig longitudinrt.

Llralul AC, carc irlerceflenzi ii abile cur.3nlii din lungul l:-mlrului pcnlrLr n

, ,Ircc croziunea plajci, afe o fonnl cu$d in plaI, estlcl incal alininncnlul axial lx

\ .slc p.rpendicular pc llnia cle curgerc I curendlor abiLuli din lunglrl linnuLui\ rirurentul rxial la C esle in gcneral perpcndicular ia liria !fulnului. Clrbura lui, ( )A este proicclati astt''el incal si feduci elcctcle fellectidi velnrilof pe Jraftcr, , rralli a diguhri 9i spilarea nuicrial$lui ca unnarc a acesteia. Avend panlc line Si

,n ucturii porofti, brxlLrl OA asigud difiaclia \'rludlor de structLlra $i podparer

,,.rpului ?n unghiul lonnal de COA $i linia 1innului. llral lOB estc orrenlrrL

t,r,'ximativ paralel cu crcslele valurilor dc lln1unil. Eslc a plasat suficient Llc

, , tiir c dc A ircil si asigur€ \aluilor distan(l l)cntnr 1ralrsforuarca cempului dc

, I urli LlngiDrelt lui OB cste h frnciic dc lu|gilrcr lLri OC, dar irr genern]

l)ildc de el'eclele dorite de diliaclic a !irlufrll)r.

\ 1.f.3. Celule lbrmate dill diguri lrrtrrsvcrsalc qi longitudinale

Acesle lucrEri combini cIcciLLl cpirrriLor. rI: i ltfrcpl.tlc a transporlului dc

, ,l mentc in lllngul lanrlLrlui. cu elcclrrl IrrrlLLr l(,r srrl)rrrcrsc. cle a interzi:l Inr;carea

' , |'rlui inspfe lalg.

iI

r.,d

4n.?s 4n> ls

2d{ 1,2d

K;7-

Fig. vI.50. Dig tu fonnd dc.oadn de petle:ist)!,rrc! digurilor in Lugulplajcii, - geonefja mui dig; c - digul esle ir Clacton on Se.! UK

l)rogurile submeNe pot fi combinate cu siteme in fonna de T, legdnd douiifi sDcr8e-!arntalumte (tig. vt.J ),li)iurile pot avea la o anumitd adancime cota colonamentului sub nivelul apei

Dlinuate flr pmgll.i submerse paraiele cu linia linnlrlui clt care forneaza oui (lis. VL52).

in accst scrrs au lirsl lirlllc pf(,funcri pcrrttr lllfgifca pll\jci $i slopor'c cloziuniiLI (lrcpttll unor staliuni dc pc litualul rominesc (fi9. VL53).

Eli r

+*f . |<-_** t

m

ll

!ig. Vt.st. Schila uneilucr;n conbiMte, alcntujle dn epiui, difuri sp.rge-val

c) sc.trluc A-r| ..-"-:;*'

lig, V152. Epiu i rnnbirtrlo er t)rl'Srti s0bil$sca \rcdere geneFl4,- detaliit (i $cclinii / epir (lliirrrocnr)lcrrlci.?-dig subnds.

8.0m

Fig. vI.52 (@nriluxrO.

V1.3.4. Apirarea pasivi a tirmului prin lucririlongitudirale

/ 1.3. 4. 1. Scopul lucrdrilor

(i)rstructia rnei proteclii longitudinale poale si se impunA daci trarlsportulongiludinal este insuficient pentru a evita ca la fufiuni vioiente plaja sh fie afuiatzi.) pfotccfie longiludinali este de asemenea necesari pentru a rezisia unei hul0iorrtalc. Aceste structuri plote.jeaza terendl aflat imedial il spate dar ou $i pe cel alonclor adircente. Dacd malul esie in eroziune, aceasta va contillua, poate accentuat inonclc irdiace:rte si cl:riar il] fata st uclufii.

L,ucridle de acesi tip {o neaze o barierA r^ntre teren $i mare. Ele hxeazllullnitiv linia malului cu scopul de a se crea o structola de rezistcnti 1a aclime0ifcct?i a valurilor care si lmpiedice erodarea acesteia, in special .tunci cand suntoficlilatc constmclii, drumuri de faleza etc.

Acestea sunt corlslt-uclii verticale sdu taluzale care se cxecLrtd il lmgulr:rlrrlrri :rLlircenr acesruia penb r r-l jtabili,/a. proreja de valuri ..ru pen.r'U,jisipar:cLtnc|gici valurilor. Divosele accidente ale acestui tip de lucrare au condus la oserico pfincipii privir1d alcituirea.

".ffi.i&.

':,

il 3-'€L9

Fig. VI.53. Sloplrea $occsutLidc crcziurcx fllicl(n libLdlului ronnnsc.

1 1..1.1.2, ( otttcplirr Ittcriilrtr ltrttirl

Arcsle c(' srrlrctii trct)Uic sji tic fe,istclltc lir lrliL 0r !irl f;t(,r i:c dcvcrsc.rzit)r t)Lrjr"r inclusiv l.r ab|aziunc. in stcciat in /onr orironlohi nl)ci l.r nrlrludle dinfrlel'. Se.vr lLtn iD considonrc ti cfcclul rcllcctlrlt sau dc clirijar-c a cucnlilor, carcr('r(l co la clodtrea plajei $i a telcnullLi din f'?rli. Aceasti ercdare este cri atel maiR\lLLsi cU cit nlai latii este 1i$ia de plaje din fali.

llUl sc rcllecli de construclii, nri.ind acliunea distucliva a apoi. iar apirareas( porr0 drstrugc complet pdn xflljerca plaJei_

LLr(:r'irilc relleclante siuale in zona de propagare a valuiior def.criate. pc ol'|rJri sLrl)lrrinar nisipoasi nu sunt solulii acceptabile cle apfu.arc a nraluriloi din( rL?| N llrirfilor pe carc le produc in faF lor.

I rriirilq nu tfobuie sA lie impenneabile pentru a evita plnerea lor in sarcin:i',r |lrrir. ir |fcsirnii apci lieatice, a celei dcversate de valuri. in cazul lucrarilorrrrrlr. r|r'rr[ilc va li coicepui un sisiem dc drcnaj convcnabi] sad lucrarea lr{rbuie sir( .,r)rlr llt ltcutsti subpresiune,

l)Lr :tscn)cllcl. Iucrarile nu trebuie sA fie devenatl- dc valud, carc provoacA(l.trrr(ilfel tcrcrului clin spate. Nlateialele utilizat€ vor rezista la |ocul valurilorlrra r Ii nntfcuatc sau-dezagregate. pachetele de api pot pfoduce in fati afuierjIrl)(rli rtc penlru sialrilitatea fundeliei.

l-ucti|lca treblie si se intcgrcze in peisaj ftfa dscul de a alistruge .lnnonia insl](,rrlrl in zoacle turistice qi balneare.

'lfcbuic s;i se tini seama de locul valuilor cxre pot disloca !ne1c pi4i mai|f()rrc lllc protcctiei. de ru.bioanele de api ce se fomeazi la unqhiud cr;i] Dol:rlirir tcrcnul $i pfolectia insllficiendr a luc1irii. de pachctele cle ap:r;al€ pror,in dinfocul.v.lhrrilor $i care oad in spate producend degncliri, cle circLrlaiia apei prinr,'rlnrl luc|-?irii, ftarte penneabilA cafe poate anlrena lcrenlrl $i a pLrrre unele( l( rrcrrlc constructive i sarcini, eloziuea apci incArceti cu nisip care pot pune inIr,r'rco inrbfi ciimin!ile slabe.

lI crvol lnalurilor mfuilor dcschise, cu nisipur.i $or antrenabile sau ihviuli dintrisiprrri lilc \tniloase) supusc acliunii valurilor ou inilfimca de 1,5 n gi rlai mLrlfl'folrcliir longitltdinafii ttebuie si fie alDplasate in lmita a 2/3 ale inallmii de rcare a!r Ir k)r pc pla.jc. Accasli lilime se masoara de la linia cek)r maj inalte nilelur_i alcr)rLfir. (Jtilizarea aceslor proteclii dincolo de liDia apei sprc marc nu se recomnndi.

l'0 nlrlurilc deschise, cu pieti$ud 1nai, protectia se va disprmc spre uscat nuI ri rtprltpc dc_(3 + 5/d,7 de la linia apei, unde fi,.r reFrezinti inil[m;a valului deLirl(Ul tc linia de sparyerc (deferlarc).

I'cnlru evilarea apariliei ercziunilor fundului,i plajei it1 cazld acestor lucr.iri(nrfilr(linale de mal trcbuie pr-evazute in fala supralelei ds plaje epiuri subnrcl.se.vlrntincfoa in fala falezci a unei plajc de nisip de lirlime fcsie t1 $i la cea din)relrliufi (galeli) pesle 5.ry gar.anteazi tcntinelca zoo,ri pe duraln d; erpioalare.)i( ir rllr sc asigun aceste lilini trcbuie lL]ate mdsuri cle corsolidare a plajei.

l'c maludle nisipoase. in loc de zid vertical se rccomnrldj o ionstructier rr :rr:r. rr ro de rrorec.ie ..rorr..olirla-c.

llt.-1.1.,1. t. ('t)11.\lt ttt l1, t ti l\|,ttth !tt \t t ltt Itl l\'ttlt 1t l,tItlt t lttttltt llt ltt'1

in cazul cilul lrLctitilc veIi!rlc surt obligalorii, sc irrrr rlrrsrrr i st)ecirrlc t)crrlrLrpfoicclia plajci $i lindului impolfivll .rliricrii pi dc irscorclcir forlru irsigurileillLabjlililii constf cliei avind in vedcrc acliuncr curcn!ilof proclu;i tlc vrtlLLti lrimpaclul cd slrustura protec.tie de mal (iig. VL5:l).

Irig. vl,5,1. Actiuc. erozivi la picioruL zidului dc protecli. cu lsranent vcrricol:/ !il2c diiccici 2 !1teze uverse.

Lucdrile de apamre impoldva valrlrilor'(disipatoare ale ellelgiei valulilotl se

cxecuiA de obicei sub lorma dc const uclii Eilavitationale fundcte pe roci sx(r |e r)

fundalie afiilicial6 stabila ln afuieri (fig. V1.55 ar,c).Gabioanele pol fi rtilizatc ca Si o construclie gravilalionalii, prev26rd iusii ilr

spaie m li11r! eilcient caro si jmpiedice scurgerea maledalulld fin di11 ul)lpllrllrrli.gabioanclc sc acomodeazi mai bine la t.rsarile cnte rpar dupi cxecutie. Taluzul (lilr

lala poate avea o inclinare de i0:1 lald de vcdicalA periru p.eluare evenilLclcl()l

deplaslri spre apa ale structurii.(tlg. V].55 d,e)-O so1 lie eficienla estc aceea a camerelor amortizoare de vahri, fonnatii (LIr

slrrLclLrd de beton care contin celule cu pcrc{i perforali spre api (fig. VL56). Prin

defazarea undelor incidente $i a celor reflectate se produce o dimfutlarc a energicivalurilof. In acest scop se pot f'olosi Si alte sohtii care redlrc coelicicllllrl dc

reflexio, dupi teoria digurilof de ad:ipostirc antircl'lcclantc- (palament abso$rnl,bazin do delersarc etc.)

Pentl1l mic$ol"rea intensitilii rcliunii abmzive a apei llrerii, pammentului zidului

dispds pc linia lllalului i se di o fbrrniL curbi! hlii dc odzo ah > (0,4 + 0,62r, uncte Z/iesle lndllimea profilului cu$ al fcfctolri (lig. V1.57). Pa ea superioar:r a zonei

curbe a peretelrri afe un pfofil cafo fcllcctal vrlurile, aruncand spre mlrle o marcparle e masci de api.

La lifmurile cu ahvillli gfosicfc (!.Nlcli) fi nr,rllimea valuilor pe linia dcdelcrlare mai mare de 2,0 n\ pcrclclc crfe se rlisprrnc in aproirierea liniei apei arc o

ciptlr$eali rezislenti:. i acesl caz. cir(l in lnlr pcfclolui se and o plaia stabilir de

tillmc ,, mai mare de 5f1, plecilnd d0 l:r liriir rirc(li0 ll rpci. proteclia speciali nu cneccsa1.n.(fig. V1.58)

l-ig.\'l.57.7idlf norcf,rc!ed.ruur' nrcudlu\ida,!,u,cc(, inilnher vahhi).

l'ig. Y1.55. Sqluii de prore.lii c! lamnent venicat:a - zid de beton !c piLoli (calacsto, Texa9; , - zid d. beron fundar dircct (cdvcsro. Texrg;. 2'd dc bclor ii protec{ie de beron i! aepte (San Froncisco, Califomia); I zid di! gabroee:

? ziddi. gaLriode iisaltra.

rig. VL56:

' schilade rnsanlbh a eliuilor g plajei lfificiale (cca.2E 000h ) ta shrilnea Otinp;, - secFri.a tnnsvcGali A-A pdn frlezn ticererclc modizo.re.

l'ig. v1.58.. Secljue schemticii ldntr'o bennlcu lilime naie peninL consolidarea unsi proicclic.

Padea superioarl a lucrdrii longitudjnale comporid o lmb.Aciminte rcspectivp.r.aj, dalaj sau prelungirea pererdri de prcteclie a taluzului- DacA luffarca risci sA

Iic deversati, coronamentul trcbuie sd fie sufcient de rezistent $i inalt pentru arcduce dcve$irile de catl.e valurile deferlatc, care pot prcduce o eroziune la pa.teasuperioad sau in interionrl lucrfii. Cola coronamentului pqctelui zidrrlli relleclflntdeasupra nivelului apei se ia de obicei ftai mare deqitt Z,= 0,"/ 5H - 0,'75lml, vnte IIcste inAllimea de calcul a valului pe linie de delerlare (in m).

Prir aceasla, in corlditiiie maludlor adanci a mdrilor lirA maree, aceastd cotd[u va fi mai mice de cca.3,0 m.

Daca se mentine in 1a!i o plaje de l0- i5 m, cota de 3 m este suficie i. Dacirplaja lipse$te, izbirea valuilor devine putemicd" astfel cA taluzul Si teritoriLrlprolejal se inundi cu o cantilate nare de ap€ qi se afuiazd.

ValLrrile ce izbesc ziduril€ sc ddicd pe i5-18 rn. Expcricnla exploalhrii aratidi inillarea zidului nu este suficienid. O metodi eficienti contia ridiczirii apei esierealizarea unei beme disipatoare, in 1b!a ziduiui. Aceastd bemA contribrie Si lllconsolidarca maludlor-

La zidurile existente ce lrebuie rcabilitate se utilizeazi blocurinaturale sau de

P€ntru rcabililarea unui zid ve ical se Lrtiiizeazi adesca retlizarea spre apd anui taluz din anrocamenle- rezistent la:rcliuDea vallLriLor (1ig VI.59)

Un p temic ploces de eroziuDc sc ptnduce nu nunai asupm materialulLtiperetelui insu$i, dar $i asupra rocci clc llndarc dirr firti. Observalii asupra rocci delirnd din la1a zidului amtl ci la accst zid. construit 1a nivehil apei, s-n mfuiladancimea pe seama aftdedi rocei cu pllnat h 0,35 m pe an. Protejarea fundalieizidului impotriva ai'uierii se face cu o it|lr. rliLi ldlime de plaje sau ou blocurinalurale sau atifi ciale.

Dimensi nile secfiunii tnrnsvcsllc rlc zi(hrlui disipator se dctermini de obiceiprill calcu] al stabilililii carc hebuic si1 lle. trsiglrtrltil sub actiunea tercnului diNprcmal ca qi sub actinea sarcinii din valuri. llr Ultil)lol (lv, oalculel€ se elecnreazi inipoteza ci umplutum din spatelc zidUlLri lil)scflc.

lr Iltinlul linrD arr cnDdt0l o uliliZarc lafgtr in 1llc?ituirca peroufilof do pldcolic.

r|lrrrf||rlclc 0slallicc. litiilc si lcsirludlc din maleriale sinletice (gsotextile)- lesfiurilcErt |,rl lirl()si irl structura filtrului inveN de protectie a plajei contm sp[lirilot.

||luliilo dc folii din mat€rial plastic de 0,6 2 mm gtosime $i saltele asftlticc

lx rl lor r rr un slrut izolator pest€ care se aleaztr blocudte de prcteclie (fig. V1.62).

l)in nrotcriale plastice se mai execrtd $i cilitrdri, care, umpluli cu nisiP prin

Irtrlorrrccrnizare, sau cu mortar, rcalizeazd elelnente de piind la 100 m lungins {ii

I,R ur (li.Inclru. flceiti cilindn uliliTali fenl"u constrdclid Lnor pmgu siru un(rl

rltl ri ir profile dc ca|e fei (doi ahfurali $i rmul deasupra ]or) ao o rezistenlil dcsln|

rlr. l)||ni1 dacd suni aparali de actiu ea directi a razelor de aoare sau a gheloribr. din

l[llrl (lo cilindri se pot realiza in lungul plajei relele, care pa4ial scufund0lc illr,,rrl1. nr:ircsc re2:slcnlr pl"jei ld ero.,iune.

bl

!ig. v1.60. rroteclia din anrocamcntc { unuiloriLo u (r), a unuiwpluturi (6)

sa! alu)ei dnnc h loidle (lc srivc - I'm 1t' ()

trtg. Vt.59. Reabitjtrea lucrrfitor ve*icats eristente p.in pruiecfie ratrizarl-

'.-1,4.3. l. Con*ruclii tqluzate pent?x! prc)tecljq malurilor

l;h[itji;iiti'ru#nT*r$]l;.T';##i"* j.$l:;:r;;

q |[:",'pj;aihg,-i::ftf ]rm*i**q:*';,,,',9

i*'ffid:ffridffi#l'#"'il',i41ull;n,dliiri"*ll1*d;!iH;it:iT:'[r,1",::ilHi,ilt:ri

i,,,"j,,,fi flffi"1{f'1';";j{:;;it$L'i:Htili,Trtr",#f

lrlc r ri(lr t'rolr tIr tijt /ll ,t! (,fier ljP llel)l|ii. sa ic fczistfIlr fr s{lt)ilr lrlrflrLrircr srucinil(,r di virlrrfi cifc Nllar lil ridicarcl| lccsL(n.Lr pc rirl|,/ fi rLrl) lcliUlrii.l|fc|l!ilof de apar ctc subptcsiune $i a pachctelor dc .rpi cc cacl pe conit|Lrctic.

'

I'c|hu pafea s perioar:i a prolectie unde actiur]ea valLn.ilof dcvirc nui rc(lusirsc tr)rtc uliliz.r o protcclie cu geocclde (fig. VL63.., sau cU iarbi (fig. Vt.63.r).(i strucliile taluzate pot fi permenbile sau impcrrreabilc. Ceic permeaLile sr:f\eel|lii dc rcguli .lin anroc.unerle. proleclia cu o supralaLi ilnpemtcabili sc poatcferlizr din bcl.on, beton annat. asfalt, pereu dill piahi bruta nlonolitizati. A;estcstrirl r (te ctaf\sare acoled ialuzlll cu o irclirar.e care cofesplnde mabrialului folosil;:r rLrrkiitiilol fbmririi prolihrlui raluzutui mxlului.

loltc lipu.ile de apirifi de m{l trcbrie si fie hitre protejate de afitjerc. aceastar' ,'l,liir(. prin fundare pe o mami placlic neclodabili, care limileazd aflti{jrca sau,r1'.r|rre;r suprafolei protcjate a taluzului cu dilerire tipu dc isbenne. proieclii,.l,r,l ( | cr(: (lig. Vl.64).

l\.nlrU protcctia taluzelor li11e de nisip. sc utilizcazar proreciii din blocrLilir{ rirl.. boton oronolit seu blocuri de bcior. a$ezali in trepie, p.reu ;in piatd. phci

,1. ltl,,rr. fs lil lL etc.ir

.ll!11tu.VL65, lentru proteelia urui nul se prevedc un sislem de clreDaj air|( or (lc i illtialii, iar piciorul cste apiml cu un zicl care disipeaze energiar r lLrfilor AocsL zidcste completat cu un sistem de cpiuricarc condu;la mcnline;carrrer lrirrjc cu rol c1e amorizor. Aceasg amoilizare se ponle obtine prin coNlrucliaurui (lig sfrfgc-val submers care face ca hula sn cleterlize in larg.

. L,r:,f,r.i tercnul din .l.,tL lreoLic in.hi.c lr pa-icc.lp(ri,,.-i..i urrrrl'r. r':rrr'irrrc cr:nr,r In.h.c.r ..op..porr.rrr liz.r rrnp"raj din rulo;r, c ro.rrri c,(lirlr (lc bolon. aslxlt eic_

l)c irscmcnca, estc indical si sc prevadi barbacane 9i drcnuri. Dar renediultr'rtLr 1l inUtil daci peflnile apei nifii sA p2ilntndi in spatele lucririi.

li( porlc rcd ce inundar.x platlbrmei ditr spatc, c ftand pirEmcntul ertefiorrrl lrrcrrir ii. rcalizAnd chiar suplombe peni.u a dirija pe c6t posibil apa sprc mare

s!. vLr cviia utilizarea lemnuld, calcaru.hi $i gesiei moati sau betonuluic rlrr :rt:r d( \ irra li nr'i .r dir ,:rLL,d e-u.,runii.

. l:ntilrl: Itcgula csenliali de collstruclic c acestci lucriri este de a limjra.1.(lrl rcllcchnl iimit;i11d panra la t/3. il1 uncle tiri (Olanda. Cennania) s aur(1,)|lxl t)l lc dc l/4 la 1/7.

lrrl)rcclil cu prranent co vex snu in panti este mai pufiil eficace pentru aRhrcr. usccnsiunea hulei fi de\.ersarca_ Zidlrile cu imbricaninte dc auo;atrenteI liLlu/ incliDat sunl mai eficientc pentn a absorbi energia valurilor,i a rcducctrlr'rsrUrcr hulei. Protectia cu paramenl concav csie eficace penlru a rc;uce asccn_I'rrrr \xftrd]of atat lirnp cat viintdl care bate spre al nu cste foario pldemic. Accslilr (slc in gcncrrl udlizal pentlu construirea unui drum sau a utei pfomenadc_ Sprerr l. zi(lul do spdjin arc un prolll vertical sau cu redanc.

2

;::

ll

:,

mil$

l)rci sc foate produce un vanl de la uscat. acesta va conducerrr|Lrrii valLrlui, fiind prelirrabili o protectie din atuoc.rlneote_

. \\ ,rt rill f(fe.' .i r,r trcor< c5rc de. pcrntire . n :rc.e. )or :f.e''.rl .r ' , r, uca .'ro,.rnir b pi, i,, Lrl luilrrr.

la cretie.ea

plaje qi de a

1

: ll- ;i!J

lf

o 'a@ m'F |'31i'p-.'

.=irii!,!l$e,-El?"'lY

.,.-*,. ' .1. .. t ,

r#;T7:l

Detaliu A ")

,.t N dorc€! o €rcll, rsjir ,fr**l': it,u3aq{i.*,:-:-*:

,lI

n

b) I

I

7

6

5

3

DE2

0

, Tinlp (ora)

l'ig.VI.63;a -gcooclulei /, -froteclic cu idbii.

DIMENSIUNI ALE GEOCCIULEI SI SECTIUN'LOR

' :;'"ilif iii:i:d*#.*l:fj# *:?#.,;.*i"{#*tlHr#ii{*i,.",",

l'Lolfrlr s( r'ir :.rtr rr rr LLrlLrL rrrrer lirri rLc lrr err r rrrlrrrrr rit,ritr r(lril\1,rr'. I'rl r r , r' , rzrrt rrrr. , I t, .r..1 |

l. nf:in!.l tttokqi!'i y! li corcspunzartoarc Tonci siturta itncdiat ii sfrte lrcrtlr rl, \ lir croziunca h c\lfcDlti(i, carc va distn8c lucrafte prin crnrtumtca .rccstctit Ll, Ltnl\i, pturcclia vor fi prclLlrrgiie cu zidud - tirnpat de intoafcerc (rl.Lve$c).

I)af. cu toate precautiilc luatc, pot si apari brefe in lucrarc. Rcpar.r1iil,. rrrr :e!,r lircc pc timp refavorabil 5i degndarilc sc vor e\lindc le loaLa lLIri'iIifrlrl,i|iifii. I-slc astiel indicai s:i se pr evadd ,.havcrse" din loc in loc, Lr crr ll)l) rl

LlrslrDLar, c e si limitezc dcgradlrca in caz de acciLlent.

I iryi|tar s. c^lcdeazit din condilia dc ncdc\,erstre. pentru a nu ll i[ l i] ,l rt I

t)flli)m1a. Coronarnentul !a l:i dispus de.rsupra limitci srLpcdoarc df (lrlIL r

\ irlIfilor de ful1unA.l o:llc crzuilc prezenlate se ref-eri Ia cousolidarc rn.lhtilof rclativ linc rtr r,rrri ,, r

:..('rlaclcruldistrrgedimalurilorsdrcoase.abnplc,scdcoscbcscdccclo(lr||r,r.Ilodle tari fofircazl faleze (> 5m de fuil,ti e) sao icroialcTc ( , rr

rriltirnc). Disln€erea unor astt'el de malud sc produce r€laLiv lert, pc ori'rs|r:r ,,.,i,|]llcazar o ni$ Ia niv€lul lini$tit al narii din cauza valffilof,

t,f rrctrooz:i ilr cdincime.Ca urrarc, pl]|tea de staDce ca.e atdfii. se distrxge incet !i se pfilbLlt(.ritr' l

Irlfe. tlucili n]ari de sterci fomlnd umplutura malului insa!$i dishug vxlurilr t i ,

n apropie de mal $i pfodlLc disiparca cnergiei acestora .educind inlc srrirr,l,,cLiunii (Iig V].66).

Tfep1a1, sub elictul valudlor, acesle bucdfi sc distug !i lol procesul sc rcl)(.tillllcnsilatea procesului depincle dc lo4a valufilor $i rczisteni?r rocei stincoirsc riiJorle ajunge 1a 1 l m fe an.

Ti|end seanra dc rrrodul de atac al aceslor Ialcz,:, pioteclia kn lrcbl|ir rtil.irlisfxdi lllmiloarcle cerinte:

- si cvirc fofmerm de lisufi ti degradid la suprafall din cauza tenpcrrtufilolCgallvc ctc.

si rezisle la acliunca valorilor.Misulile au rol posiv lentru lupta cU c\inrea disirugerii rocii slirncorso li

.onst0u in {eneml in ciplu$irea malului sleltcos er beton de marci supclioafii si||l

l)fevedeEa uru; pdsn dc anrocaDente din rccI rezistenli. pr'olejal dacz-r e ncccsurcu blocrfi pfelabr.icate eficiente (fig. VL67).

?o/ilia iniliJU

t'ig- \rI.64. -dncnaji,tr fmre!rici ta baza.

z ! d. r.kd€ i.*!|',.];

Iig. \'1.65.l,.ot .tia nrri rjrlclr L ( txrij, .,, i..i (,\Dgrar. I;i!. \ l.r'4. lrr' irrr . frl!zrl.f.

-

r-v?I

I

r,'ig. Vt.67. ?rore4ia uui nat stnDcos priD capilonlrea cu bero! aaisatr p.in blocuriutlrile ,i a.tifi;iab (,).

.... .-t"",-,o n-ri br.na legrntr:l cu rocr mrJului. protcclia .le beron poate t.irDcorati cu bare Je o.tel.

Vl.3.5. Amenajiri neconven{ionale pentru protectie

,,,,,,,"f ::;ff';;:;;:;tff 3;:;hl,:l,i#"i j,fi1*;;,''- pufin fo,osire, sau

"""nr*f;i f'LTil'"TJ"ffi mediuiLri hidraulic: pereli de apa, disuri avend diverse

,r,,r1"r*,"*" untt'".* *ateriale:noi de tip,1 geotexiilului in eleineate pentr prcteclia

. i,1jff ';:;':.':*:':5 :ilil,L:iill* arsc'o, na,ura,e:

"',r" ;'J::::i:.T:ilffi'i,':":l [,1 n roca c rectror i'| ica d'|€nare pri jcro, 5i

Treb|ie precizat ch majoritatea ;cestor sisteme sc ftfla iD stadiu expe.imcntal.

V1.3.5.1. Lucrdri csre aclioneazd direc,t asapra medialui hidraulic

",.,,,,il"."j1".,'::Tj,:,if:i.ff;,;::H: jJ"ll'1,ji"11",iffix1i""1".1#,".,

V|.3.5.1.1. Pereli de apd oscilanli

Prjncipiul constd in utiiizarea cnergiei (

llm;i*[**u :[JIxr frJ riil,i l];!rrT'.: ii: T.:::;r

;llll:i" h;i"r:l:':;":";;[ ;l ff ili::]:l,n i]lil,i;:j:: ml

E:4

?"66'!;E

Ep1i -3q't:>zz.i,3 !

ts

:

9

\ ,,,, | , , ,t l. ,,, , r.r r {t.ljj)(t( rrj I)rtrj{ t)rt ,tf ir(t,irr.rr,,.rlr' (lL.r',.,1,1 ,r !, ,,, ,t ,, ,t, lrL.rroartu li irr:rtrirr,.rr,:,,t,,t,,i i,, .,,,,,t,1,,"t)r ,r r ,lL lri,, l,L,r, | , ,,, I L | ,,t ,1,. |i rsrnisic lt lLrc[i[jj cstr (lc rciL ]o ,ri,

( lIrt'L L it( lrt .r,r Jt ir f Ir o|rlof (lc vrl cstc ftlati! lirj)illt (h(a sc l it!:rrrir rtcsl)cclnri Ir1l r d. l)f,'ordo fcn1r0 c € acest. !ctiouc zri cllcionl. tllir ,1,(olrdiliilc dc rgi1.rri..

I l.J.5. |.2. Diguri di Nloli di;ldntali

Jl i, i.(lc. c.t ,lgLril.. n, .(pr(/ nl.i ,. pr r.,-pjr. .ecJJ L . t,: iit. J( r. r,r,rr rLti nor ,rJ trlJrc:r,irl. r pl,r.J..rdirrr,,.,.ni ,b.r-cd r.r,r.. rje r.. : ,-zrrr,,\. Jror t /.r p. ot, d... :,.1.}:. r. 1. pot Ji i.lrh, rc-!r ,.1. ..,r.,,c te Lr...JibriJ.,.:.r.1. r^c....cu nibrri,ndrrnart..nr c:, .rp.1, ij. \ Lr.ot\n-i, It de LcrJm rr- b./r ne rin r, ci .nJi . r-,rrr ,..1g;(, \. lr .. ..'.rr., .rt, tL rpr,r,:,o. rit c.t.. cu at.,t In.. cJ:crcnt- .. c,r. ,r.lf.I (i] .a.ul .^t..,r Irir.r. Iiristii linnule care p.nnir eslirnarca coc,lcienrLLlui dc tranirnisie rl st,rlc;,.;

lllrlr/iLrer ( rltUlllr t)hrlrloi r ir li)sl tr\\.1,.,,t., l),,,,. rirt)L(1!1Lt \1rlrItr,,l(,l,,.!l,rzi relLr ltotrr;rte irrr|olriur ilgitatici. lr)tLL| elc frn l; rclirrLtc fi (r llr i(r (.t' ('l.flic ir Litor.rlului supr$ unof valud di: anDliturline micar llitlri IULllr oiri.,!lc||rc. pfint|! cufc sulll prcpoDdcronlc lucrldle al1iculale pc bazi rlc prreu r srrrr

rr,nlo,rnc (llg. V1.70).

Iig. r'l.7lr. DigrluliMdir bcton.mat (.t, $i dig din rnr.brc {r).

l/L3.5. l.3. Lucrdri cat e utilize(izd geotextile

lrctcctie r pi4ii suferioare a plajci li r zonei de .lune oafe ii unneazi, sc poalclirce lif:] r fi intrcrupte schi,nburilc scdimentare intfe jeste dou! doutenii- Accstcsu t dc fapt zoucle rilctale de prcc€sulde erozirutc i cantl furtu ni lor putemice.

Procedeul (Cornic) se bazcazd pc rcprotilarea p5{ii supcrioarc a plajci $i lldunclor asociate $i protejafea nouhri pfol-il pdn tnodule de nisipjuxtapuse. alungirc

ris. \'1.69. Dilufidnr pjloi

' -,r'g6@n6tl' rirrirriqle!ry.,fl ftll'lllrtF, rlF ll m llnqllrc yl | ) rrr Inqrrrrr, pr trrntlrrh, Mr\tllclc srnrr eonlinurcrrrrl " l(!nlrrrll l,'r,lrr ln lt x tir ,, l, Ilnh,{t ,.l ,1,rItc.:r :.rnrlrlul fiinrlnro|lcl rr .(I t l rt rt rtc lrtlr. ltFl'rir L (.,r (.rrr f,, rl)lrr,ltn lrri Jnrqn:rjrrJr dunclin.(plottldliiclc,),

, _nlutrl h' uh\rrhr1. . l)rilril) rl crnlstn iI p ncrcl ntitt(ritlelor in rl\colc.rrrr)ltrnLIU-lr irsttal trnlhilttl|tc . (lig. Vl.(,1

- ^ Arm rltx -.\tc \t1 c,r!or l)f..j- briclt cjin blocr.ri dc Lreron lcgate Drin cubluri

fr InrJrrtc ta irta rnlirioarl cu un gcotc{lil. I fig. Vl.- l)

. Fig. VI.ll. Adodtex.

,. T hnti.geotc.xtilc umpl r? cu ,'iri (proccdeul Lo-gardJ. Acestca Dermili-(Jrr':rfea cp.unlor. prolec{ia bizelor dunelor sdu realiz. ca u rri cddr"jl.tj general all)rrrtcr cc lfctrure prorejild. FlerneFtcle ale caror djdmcnf por atinge l,g m-se a>cazij)c I|D !1,\ ol gcore\'jl c.'e rre rolul de a IimiLe erozir,ned. ( 6g. \ Il0. VL2l)

, ,i rr..ririle din geotc),rtpcrmil o puncre in opera ,"p;ai 9i ".ooo,ni.J.'

for,,,l.srnrrI i cJ tor tJ ffcl,un.J valufilof r:tr"ine u problem5 rnajori care limJteaziiuljliztlrca lor la zoncle putin expuse.

Itcftlea skbao,nticiL Acestea constau dintr_o perdea cu o anunrjd pen1]eabilitate.rrontnLir sub ap:t cu ajutorul lnor scafanddi $i care asigul_i ..ti""r"u niripuioilrnnspoflat de curenti {fig. VI.72)

Y

Fig. Vl.?3. Mcnbnni suspeodxLl, antiatuie.e.

Membrune a liafuire, Accstca prcvin formarea vortixrrilor care prcducerczilmi, aclionend asupra direclici curcntlrllri ln special la picioarele plaifomclopenhr extmcFa lfdrocarbudlor sru pilclor dc pod care apar in cazul unor viteze clc

peste 0,5 nts $itercn nisipos afuinbil.In jurul pilei se monlelvl o nrcnrbf ntL pedomte pe contuf. Aceasta previnc

formarea vortexmilor prin rcduccrcir I viLczci curenlilor verticali. Apa 9i nisipultrec prin perfomlilor ti p n DricSorL[ca vitc/ci. apar depuneri dc mateda].

S-a constatat o rati de dcpun0rc lr nisipllhri de 0,5+ 1.0m dupi o luni de Llinstalarefica.eanualajungelal.5'2.5rr01ruudilmcirudecca10,0m(tig.Vl.73).

Cosh.rl relativ r€dus al sislcrurlui I corxlus lil utilizarer acestuia ca misurd dcantialuire la stucturile din Mdrcn No|lhr[ri.

Solutia a fost cercetatd pcn1ru p to(lirrIii()r1lhrlLriinDanemarc4.

condltiile locrle

$g, YL72. Perdea b.vaticd.

ll it l./ l,, t,l,.l, ,l,t,lt,.

,lls 'u iliittL lL:trni(r (rrsr,L i,r iIrt,tiIrt,,J(,. t),|||trt cu linir gcIcrrtx illarnului" o unci slfii du dispozilivrj i rcrslla r o 1,"., i. *;,",; ;, i;. ; ' ,]i.,, ;",1:1,;l:;;:i';.i.:l:l;.::lll':j,DertTr lo rlIl Jeolf\ttl p,e\r,,l.tc cr, 'o,o.rrc. I)rrrrIsiu,rrl. _,n., asrrel ,tc ,nr.t,,i::,*t:1" "ilh{.: ] i .rrr

tungirnea tubului, ia. pentu benzi t 0 20.nriii;;itJ;,;lungrme (fig. Vt.74d).

"" lttiuri.de ulge (petulele le pfote.lie), Collsta tu plantalea in situ a algck)i..Metoda pteziuti dczavartde, cun' sunt; dcnsitatea marc de iaplanttri ne"",,*. iil"r.mrca de crcsferu a plantelol natum fundlrlld ntrii 9i catiratea aiei (1ig Vl_ 71 O'

'- "

n)

| | I. j.l.(). Si.\ld t.' ,\l)( (i4lc

Roftt dcttnlitLi. Acexsli ,,roct' estc un anszrmblr mincral obliIr1 t)urir(l,,l:r (lct)uncrcIl dc calciu $i Nagneziu in apade marc. Aceasti roca rc (l(zr'olti $rl), L.rtrrlizir in jurul elenrentelor condrciitoare (fuc. cablud). Se creel|/a rsll(l f( f ili:.rr slr|ml'ele fezistente cerc po1protejii lilorald.

Dfttnarco 1tlajebr se lealizeazi pdn lavorizarea procesuhi (lr l)( rl,lri.rrzinclnivelul pAnzci ftcrtioc in tlisipul plejci pdnir-un sistcm dc (|r'frr( rr,,l,rl rl

,rl) ni\'elul panzei freatice, apele flind pompatc $i ,rpoi cvacurte in rr:||,'Slabilizarca .htfielor cu uiiorul un igel A lbst dezvoltal rr l! I )r1lr1rr r

I'rllcgradabil care pennile ob-tiDcrea unri conpus flexibil nisip-r|lr (',/",1 /r tr, I

I l'1,;) cri cocziunc buni. Constituie o proleclic lempola|i (3 - 5 a|i) r' r r.lir, rr, [r,tx nllrl dunclc rnici.

V I.4. Elemente de c:rlcul pentru secliunea transycrsali!a lucririlor din anrocamente

LucEile de prolecfe a lfu]nului 1nari11 prev:"rzure srb fonrar rl( rt)irr ' rl(hi,turi taluzale sunl in generai conccplrtc dupd principiul digurilor narltirrrr'

Nucleal ar. fbnna trapezoidali, este alcituil din piatri bf||lii. irirl'r rrstrbililatea lucririi$i un Srad redus de pemeabilitate. Lilimea lapa|tcrr sLLler ,,,rr,r

cslc astfol determilati pcnlru a putea realiza marleua de proteclie, f iirxl siirl)ilr1r rlgcnerd pe coisidefentc lchnologice.

Ma talele fu lrroteclie a,rucleul u i l] cbuie sa asigure stabilitatea lo I li | \'irlI l,

cc poi apare in timpLLl exec!4iei, daf ru rol importlnt este xcela dc a corrstitrrr rrrr

lllku care si impiedice anhenarea maierialului cljn nucleu pin golurilr rlirrtr,blocr!ile carapacei. Pentru indeplinirea acestei ultime condilii se va umrliri rx:

t) t):__. 4. r )i :_L. 20:25

urrdc: -/)Lr esls diametlul elementelor statului slLpeior al manlalelor rcffczc|lliirxll5% din greutate; rlsj - diamctml olomentelor sifallLiui inlbdof :rl nltrnlrlcl'jrcprczcntand 85% din greutate.

in alciituilea unei shrct ri teluzate expusi vchdlor sc va vcrificr ii rrconandarea ca rapo ul grertifii medii a blocurilor n doui mantalc suFrapusc sa llrcupins intre l/10 fi l/15.

Grosinea unei maniele rezulti dir condilia ca aceasl:r si 6c alcituiLl (liLr

miniln douA randuri cie anruoirmente.lJ!i.rrca Lrcsrci clcpind( Cc grird. lrlc Jrr.r'..rt rorni. in !cncr:rl. f' .r.lr.L

hrile deversate. aceasti lalimc rczulla din a$czerca a ccl pulin tci rerduri dc blocrir i.

Curupuccu esla rept'].zcfilati dc mcntaua cxtclioafi, care preia direct soijchirilcdin vahri. Pentru valuri rnd mad sau lipsa in rpropicfc a rn1ci c$iffc adccvalc se

f:0.?9./.n..t:'!,! *:n.o 0,15n

lr)tlroi(-19t6

lulrlni/nz t,/,

I

l,i'r. \ l.?{. Lncril dc prote.lic de (ipr l !eg.ta,iei x.rificial. (,) ti N l ryrdc tctor dc prote.lie {r)

l.'1.-l.5. L5. Plantalii pentrL! ,ttabilizarea tfuuclor Si Ttlajelor

., ,ir vecierca . rclinerii nisipului purtal oc vaintj se pot electua lucriri deslirbrlrzafe n plajek)f sau duneior cu ajutorul vegelaliei sau garclllrilor.

I'lantelc carc pol -slrpravietui in conditiilc cle mediu dJpe plaje sunt adaptate larrsrp.l abr'iv punat dc vin{, Ia expunerca ra sonrc $r lempcratui inalte, inun{:rareir()cnTionali cuapa sirafar. Acestc pranie sunl rongevive, cu sisremc de ridici,,i ",.r*..

"

._ Desjrnea planlelof Si condiliile dc t]nnsport d nisipnhri ac cire r,turr aeG;nd', rr.r:rrir rrco.d:n, n.ai .null ,ir ndi i,ur:..il-u.rc.

l),rl (Llrlr/r l,i,( rt I

t I i . I r I | | 1 | , i I I , ,ltlr 1,,l,, ! |||lI l ir Lt rt(ir |(\,st(n.elo lcntc sr|r,rlr (l lr l It(lilt l0 ||1,1 llLr,i,",rl

,, 1 i ..

^r,. Ar ctgrr

irr crfo: lilr cste coetlcicntlrl de srabililare (abelul 6.1); A=L,l reprezentinLltt

dc silltca rclativl (24-26 kN/mr); 7h greutatea specifici a matcrialuhri dc cericfr)sru bclor (23 5 24,5 kN/m'); y,, - greutatea spccilici a apeialcmare (10,047 N/mr)t(r Lrngh iu l t.rluzlllu i cu orizontala; 11c irel-1iaea v:rlul de calcul.

I)cntru stabilitxte va fi adoptat crite ul dc nedegradarc, xdica numirrlbiocurilof care se mi$ci ieprezinti 0.0 5% din total.

Tah?ltn rl.2V.loaru coeficieotului dc stlbilitltc(r, pentru sertidbrn curertn

I diguloi ti triuz cupri nns infre 1 : r!5 !i I :5 co conditia de nedcgrr.lrre

Tipul dc bloc

A nrocdrcrtc nrgoasc colhfolse 2.0A r tuertncrtc ronnille 1.2

l5 12

7.5 6,5

15.3 31.87

Sr, hil,,fuJ l8

llncofi cslc urri irxliurl ',il ,ltll|l,l|'L'r lr'rl1r t,L,'l,r lrr' rrrrrrrnrrrl rl( rLirhllrlrll.lLrcfiir(1 cLr o dirncrrsiurrj l ltlrrrIrr. rli r.r,,rr rIr rlr,rrrttLrtl rr('Lrrrrrrrl /),,. lrr ltr'cril (ir7, I l

li)nrul dc niai sus sc inlrxlLrcc nnllrrl (|( sIr||)iIit,rt,' ^

//'..- l, ay'il,, "rg,r;.iilf grculalea blocului rezulli in llnclic dc accsl pdrdrrcl-rlr slructu l. lnlb|ulirliv.I mirul de stabilitate are valoarea de I - 4 pentru un dig dir anrccaorento $i 6 20

l)cnlru un dig din anrocamenle mici.Dttla de belon de pe dig se va calct a pcntru a nu fi ddicatii dc clccllrl

.||l tr.'iur, ip.odu:i Llc \alu|i

l)ii fogulI, blocurile pfefab.jcate se ageaz:i in dublu strat, dar printr-or,,l((]l)lio $i tchnologie adecvatA, uncle bloouri (acropod, coreloc) pot fi utilizaloi| lf Ur singlrf sral, pozitionatc ins:i mai dens, rezultand o economie de bctoD.

Vnlul de calcul poate fi ce1 semnificativ (H" sau fll,r) reptezcntand medilt.L:lo| r|ai r'nalte 33% dil1 cele mai inalte valud, dar se reconande Hro (media crll{)'ll, din cele lnai iDalte valud). Fald de inilli$ea valutui semniUcativ lls rezuhilufllrlltoilrcle valod: 1Jr0 = 1,21 Hs; 115= l,3jHs:, Hi. l,6Z1s ale inillimii valului cLr(livufso asiguriri.

,A(loptarca valorii valllllri de calcul se va face iD flrnclie de impoftltnltlc(,nslnrctiei Si flcxibilitatea acesteia, existenla matedalelor fi echipalllenlelor dccxccrlic, gfadul de ceditudine privind conditiiie de \.aluri, costul rcparaliilor, ctc.

l)aci se utilizcMi blocrri de caried, in aceesli relatie se va obtine greutatcrlIro(ljc r blocurilor (W50), deci un sortjmente de bloc d cuprins intre 0.75t,r0 $iI.25/Ji in care greuiatea medie si rqpfezinie mai mult de 50%.

llcldfia de calcul ya fi:

,.,. -l |,, 11,"' 1(, ^\-rs"

(,l,rrLrj,r .r ir (rL I i|ll( , t,,|rt,rlri,,ll,tlt |Llr!lrrr :rlrl IrLl, ir i||(rIr. lLrrr,| LL. ltr|rll.rr,,i riL I

d(!( rrtf () !l)0||rf I t)tirl.r (.r irjlfltc

-.:'-.-'

t\ ,r irlL lnr'|irllrLtr ti Irrjlrlrl| | r' ,,,,risit)i t liliJjciirtir (tlt ;, r

F;nti;rt 1r ro ]riri!

r4l!1ani6t.d.''liissi|1.0

!

4

I

!g

0p0? qoo. n !!66 q,0 r op2 0!ol

D oslullil)rrcr.lo,I,m)

Fig. YIl.I. lhsiilcorc. ltlicto.

Iis- vl I 2, Cranorl indiceld lnillinlii de deferla! i! lirnqic de crrblu r,{rlulh aFi .di!cii. lIi / gI' .

;..Fig. vtl.:J. Cnfilul uirlicii n,e r) i d. (lclanarc h n'nclic d. cnrbur.

rulL,h d.luhL. //r. / (7 r.

:

a

"q

lrl

it

llr I

iill

I

I ll.i; | (.'t,t t|,,,r,tr

r\rr,r:lrrti.tir ,t, ,, , r,urj t,, \irtr rifidc panlctc ]l[rieisutr] .rsc lilrrnItrr1i.I r.lf t)|ric rLLr o lr.flf. ,rrr trirti. li)fnixtii de acfuncr valorilor norIirlc Ltc ufcrirr l)r.li'/I/ lb.rtc cxistr dlr ascnrclteiL o bcrnrii maiirnlti. fbnnlrli dc rsliunc. valufil(rf |.l)c|rordc cu rrircluri mai ricliorrc ale rpei" la fudunile rle iami_

l).rcai nfiedalul de in sipafe ra ii pozat la o iniliinre ntai mice d.cllt crclslil)(n ci r)xt mlc. in htngul crestci befmci se ve ibma o cormr'r. iaf afele mafi I)()(lr \ ofsir cr'castn berntei delclminAnd inundarca plajei emeNl:.

I'}cntru a prevlrni accasti inundare. cota beonci trebuic proiectati incit si ljcL irirla cu com bennei naturale stu putin maiddicati.

I)|cii este ncccsxri o pr-oteclic suplincntari pcntru a prcveni inillimi mari al(.r rririr v.llului pe taluz $i deversarea apei, se pot proicctu mai multe bell1le. in accsl.r ./, hlllna dinspre litrg \,a fi rcalizatd le cota bcmei nelurale, pontrlL a pr€vc i\ .i .r unci fantc nbruptc, iar bcrmele dinspre titnn la o coti corcspunzaiiorfeL or(1iliild de firtrni.

I I L-t.3,1. Liilinrca lacuirii

Litirnca bermei poare t stabilitat ca o lbline ct€ protectie care a losr piercluti inlirlrpui liLrlunilo anlerioarc. daci scopul imisip ii este dc a reconslrui o plajicro(|lrli penrrln prc1eja .lrneDajidle din spaLelc plajei ,imtrolri\,a avariilor la furturrirrrlo|c. Sc reconandi cft occarri litimc sir iic comparati cu lartimen calculrlii curLtItr)rLrl modclclor dc eroziunc a plajci dupar profilui clc pmiectarc.

Acolo undc innisip.rrca plaiei sen/cste ca dcpozil lanrpon ce tfebnic umplultr ri(xlic. bcnna hcb ie si lle s fjcicnt de lali iro6t si :tcolcrc retragcr.a anticipatiit( illroNalclc dinrrc opemliile de (calirncntare. Accirsla poalc fi cslilnetar dint,rrlr|rlci clc erodarc pe tcnre lLrng, daci nit€riillul de umplulurai este aseminiror( Lr Irirrcfinlul natural_ sau poare li cxlculati pe baza cantitililof tfansporlate i' lungullfrLrLLlur :tjustate pcnlrLr dilirenla dc grnlrlomel|ie irtre rnaterialul natual $i cel deI rtrlulLLfi.

N,letodcle de cs1;mare e initlinii $i titinii bermci inctud cvaluarea conrpoltil.iiIr'rrici natLnale in tilnpul fuiunilor antedoafc, cornparAnd[-se profihrl plajei inirrrt)lrsilment cupiofile ale plajelor din ampleslnrerlc ou c|rxctefistici .le expllilcr€ $ifrirLcrirl cu sranulontetrie ascnlnitoale. $i calculiur(lI s. ufcarca valuhri pe taluz $i'| . r .., ..r f. rr.1 d,,cric !,.,u,. rnrrlc bcnn,.r

li)losind aceesfr mctodi. poate fi tcslat un nuDrir nrtrc de lilimi c1e Lrcmle la, li rili ptll.unetri de fudlrni ou pedoade dc rcvcnDc cupfillsc illr.e 5 si 500 clc eri,

'rlrirrndu sc ca dupi rralizaloe profil lui do cchjlihur sri sc obliui litnnct de plajlL r.,sri dol iti.

I IL.1..i.5. ( t( tt\t lntrlu Jt tttsrl'

r\r$lcn poL li o coLllt)o ( t,r t, t)Lt I 1,,. ,!r I ri I L i. i rl(,,, iiipuc .rftticiala, dcoarccc clc iIit)rL,l,, , |,,,,,r (l t\'t:r Lr/,)r ,.\,r:riri,rl,l,l.r)irrliL dc vrLlld Si de ridicalca niv, I rrr rr,rrr. srr rrrrrriite (iirrcl rl Lrr ]r itL

,11,, ,Lpfopicfca li|lnului $i sa inunde zoDc . ,,Lr(r 1,i||(1'crnru r fi elicienti, inSlli11lca efcs(.r uncr rlL|rc trcbuit sa llc lit. \nU l\':r1(

lIrrlir ufcirii r:alului pe tallLz pentru fulu l de crLcul i zonn Iurfallii si (lirr]lr, buic s:L fie capabild !i rczisle la fufunn de calcul li a sc e|od conrplct l ol|!l(lirhilitotca economici a lucririi poatc li]l1itn coLa crcstci \ri liLinrclr (|rrfi ( ri

rLr irre! se va anticipa dcveNarea peste duni $i se vor evalua cl'cclclc (1.\.r,,irl.r\ rl)fil illundidi interioare, penlru a dclcnnina oora acccphbili.r Llunci.

Drnele dc nisip sefvesc dc semenea drcpl depozitlarrpon pcl)Lnr nlinrc rlr r,.r

l,lirici- !c pedoacl.r lirdunilor putcmicc. il1 tinrpul urci |||11uni. rt.rcrl j ilr]rt ,,1

\rlurilor de firfuni se manif'esiar asupfa bcrmci p1{ei, care sc all:L in lnlrL (lr r( |

Inrul de valui care ataci duna cind benna este crcdati sau dcvefsilli. I)l.i (lL rirt I

.,rrcului valului cstc suflciert de hrngi. valMile poi erocla dunx. sci/illr(l fr,rl

in nod obi$nuit, cantitiiri scmrificalive de nisip crodar clin herrli 1i drrrrrr rrrrrLfrnspoitate dllcct inspre larg fi depozitale intr-o bari de nisip.,{cesl fft)urs irt rrl

lrL disiperclr enel3iei valulLi incidcnt in tilnp|r] unei fwtud. !1rnod idcal" cir rt trL ..1(1. nisip af hebui si fie suficienti pentru a pc.rtite lonnarea unci bafe lif;i rr lll . I

Itrla a duDei.

Dunelc pot Ii fhcute nrai rezistente la erozirlne ,si dislrugcrc chca s. tr'rt,.t,lrnla pe ele o vegeialie adccvati. pe o anlr]nita perioadi dc timp pentrrr a lirr r rr rrrr

sistem exlirs dc ridici i- Ir gerc.al dufcazi 2 pan,L la 5 ani pcnitu ca iarl)l (1. t) tr lil

\ar-Si lbrmeze un sisten dc riLl?lcitri sinilos, fipel1n h l0 ani inaintc ca forist.r! |

Inximi la erozirme Si distr|rgerc si fie oblinutll)uncle nu sunt necesiue atunci ctind colele supefioire alc bemrei dinslfc lirrir

sul1t srlficiente pcnltu a nupLrnc in pcricol zoLrelc din -<patele plajci.

V11.3.4. Volumul de umpluturi ncccsar hnisipirii artificiale

VI I. 3. 1. 1. C o n ceptia I ucri ri I o r

Adt liLnp cdt nisipul este dcpLrs nrccrnic fc tl.ia. \'alurilc dcplaseazi l)afric!lL'LLcclc nlai fine spre mare lisatl1tl N (rlf rnli Brosicrc sprc nlal salL sprc rNcrL (lrpunciul dc dcfedare. Acexstar lr'icft co|l r)|li |inii cc ur1 stuill de matefial grosiclconrpatibil cn agiralia valuik)r neot)cfir irliril lu o plnla ledrporar slabiliL sLrb

actiurca valurilor rormale. in rcclllr lirit), arLcrl lcc\t stlar osic distms de fullutil,rreterialul de dedcsubiva fi supLrs uILrr rILr l)r1!a.s (lc tricfe-

\1.i," l,'t, 'L l',,,l 'r rt j ,| | L|Ltc rr(. \l (l.l)ir:,r lij t,.!,|Lr'|, ,,,,rr1'rr l'lr,,,,1,,, ,,, 't' ' , ,1,,r , rrr rLrtrLrIL||li||l rr errr'Lri |)rrrrr|.r.lrrir IrLr :,r,1 , rt '|r llL r|'r'r, l,, ,L i,r(, tt,r.

NI rtr :rlrrl , r. Ii tr,! r, I,rrr0r rrrirlrrLirIi sL I rr.l,,L r r, rrL .rlrrrr:r rrInrr ii r|ilrcri.rlLrlui rlc imp|Lrrrrrrr ILir rlrcrrcir/l rut)cr. srU r lt,! ljr!: !r(,1)rlc (lc i r|runrLrt de la uscal srut ir gcntrirlt),,rIr L,lill1,rre, (lir) llrori\e (ic t)|1,tcctic a mcdiullri.

lr lirfrrd cu dinensiunilc gnnulunerrice odginale. cele mediano Nlc rnarcriirlLriLrr(1. irlui pol li lnai mari sau nni mici cu o diagrfini:r grairlrlolllctici nrai extinsllr frl dc rl doilea caz. picrLlefil€ de marcdrl fin vor fi lnad_

('lntilalca toiali de unrplutlr.i necesa{r pentrr o lucnfe de plolec1ie l)firji||nisi|rfc n iilciali lorle 1l detcnninalat dupi siabilirea dirnensiunilof bennci ti :l(lL ri Jrcrrtflr protcclie la fuduni. Aspectele pdncipale cxre \ror fi luatc Il

ffotiiul de proicct.uc al flajei encrsc ti submerse;crmclefisticilc matedirlLrlui dc inlprurnut cooliraraliv cu rnatcrialul phi.l

sufpLusul de ulnplutufi nccesafl

- cccsrrul de rnatedalp!-nfu asig rare.| picrderilor peni la pdma realinrcnlalc.lr scurt 1imp. iDlediat dupi constmclic, vi avea bc o rcprofil ! inportaulii rL

lrrrrliLrrlLri plajci. Volu mJ de l11alcrial adiugar depirlde r-1e tlite|cnra dinrre protilLrlr.irli,,rl initial il ccl dc echilibm al plajci.

('rir(l piclli$ul ti nisipul este pl.|!al deaslLpfa lir]iei apei, in rcest lermen scurlrl\' ir(liLtrllrc pot rpare eroziuni loarte rnari, ilncdial dupir conslructie. ir fealiialf,LL (rs1ir n|| cstc o picrdere de material, piclri$ul iii nisipul hi,rd transportate injos pcli,,i/ xrrll.lr r1 lbmra un proiil stabil dc la fundul apci la cre?stl Pctd]nenlurrelrli,t,. r( () lluctuLrlic a pfofilului plajei in tunclie de midrrea vxtudlor si regimrt,r \ ,. LL Lri rnarii- Aceste schirnbi.i apar rapid, ctLpii cca 500 de valllri.

l' ,)Jilului plajci dcpi&le de qanulo etri:l pietri$l ui D*i0, carectclisticilc\ | ,r riof (ll. I) Si durata de acti{ne a aceslom {nrmirul N de vdtu.i).

l)oLncn(rl de vad:r1ie a unui pro1ll stabil dinanic se pode dclcnniia pin,, r'L LL I p|ofilului penl 1o serie dc vahai ti nileiclc specilice amplasirntentuluirr.rpltlir'.

(irxnulometlia stlt]tului de protectic din pietd$ sau nisip este lnt palrmetrurr: ior (lc pfoiectiu. fi lrcbuie adoptltii cstGl ca r a aliilc prolilului sir se prodndr in\ rirLlrl dc pichiS sall nisip firi ca terenu] inilial sI lic expus actiunii vahrrilor. Dacir.eirslii phiar este Lie asenlcnca subiectul lLnri erozjuni pe terlnct luns, djn cauzrr rl(lir|lluhri lanspo,:tu1ui longihdinal, iccstc condilii lfcbuie si se inleLlcascaIircilirt dupi conslruclic, d.|r de asemetca dul:i un nunfir dc ani ti 1a slir$jtult)r.,ioikici dc \iali a plajci. (ng. VIl.1).

() I(cnl]c special:r trebuie acordali niveluhri sUpcriof fi piciorului umplutudi,1. rrsip sr{r dc picllit. Dlrci este prcvizLrt cu o clntilalc slricienti .le piel $.ri\. LLI orestei va 1l ajustai n:1tu l pentrr a coinLriLlc cu ccl dc deversare (R,,2%)(:r, \n nininizr derclsrtlca. De asentcrca, nu cstc ncccsitf totdexur:l ca niveiulrLrlrer'or al untpluturii de pielriri si fie clisprrs ll ccl nlri inahi laloare a Lucitji

r.1rrI i 1r' tLlrz rilr s. !r Pri!hr.( ln , rr .rl r tL! \'r.r ir l) irlr ( rr lLrirlr rr..\l(,r.rLl,Lrr.rc!irlIlrosccliunclrl|rsvtrsrLir r(lrc!lL.r volLrrrrr.rlrri dcpiuhi;.

b'valialja ?rof lnlui de ecLilibru iFedi,t duPi.onsh.tiye. Ena$a prllnlui de echi]ibro k sertidl vielii de P.oi.ct,rc

Iig. \l].,t. Prnll snntlincrt al !la.jci.

Uneori nu cste econontic si se prevad! un volu]n corespllllzalor pcntl.tl

(])ndiliilc exlfemc Si dcpinTend de inlfaslmcturu care se afla imedi.t! in spdlclc

|lajei. cle\,ersarca !i chiir crozilnea umplutudi Poate li acceflabili in tinpulxcest()-oondilii cxlrenre. in aslfcl dc cazuri. crileriul adoptat este acela ci afiriefcrr

Iutcdalului de umpl|llurir nu trebuie si nfccteze slabilitatea gc1]crali a stralLlLui dc

t)ict,i5. Dacar. c loate accslea, slabiliialea rLmplLrtlldi illsifi este u1a dill ralllrnilcpi)rl r prcveclefea prolccliei de pietrif. inhegul vohll1 dc pictj$ tebuie sal llcpre\,alzul sau! dir conlri, vor li adoplale mismi srplimenlerc dc prolcolie (.lc cx.

Ila cheti din anroeamenie oonlla afuicrij)-Pentru nivelul bazei taluzulul umpluLudi de Pietii vof ll plcvizule loelctrfi

conLlilii. Clend pietri;Lrl esle emphsai pe Lrn lLrnd nisipos, erodxrea bazej tahzuluipoete ti acceplala. prcviTind ca volu ul pielri$llui cstc s!ficient penL e acopcfi

bazn efoda|n (hg. Vll.5).

VIL3.4.2. Calculul volumului de umpluturi

Pcnlr calculul lolumului de ulnpluluri sunl lirlosile in gcnoal dorfi mctodc:_ mctoda de lranslatarc a profiluluii

m€toda an|1litica.

Nletod:r do ttanshtare a prolilulri- Se porte considcra ci l)rofi]u{ dc

proicctarc cste idenljc ca fomir cu prollLrrl nllrrml, drci grmulozilalca rnateialtrlttidc unplutu|i eslc iserntnartoaro cu ccir l nrrrtcriNlulLti plaiei natr'uzle h accslc

cizLrd, profiiul plaj.i dupa innisipflc vr ll N.clxiji cLr cel cliidntc de innrsiparc.

Ilind dorf lranslalal r'nspre larg.

Nivchrl rt',ji

' trcfihlexem(at at nn,pluturii d. pje&i9b trblilxl initial2t Flajei de nisi?c pd;lul fun&heatutui nisipos dnpa e.odse bui eDplnturii,t l,nnitul unplutnri' d€ ijek& dufa !n tinp,.and acolre.ri d eroziha de la b,"r

Iig. Vlt.s. prolj[a crrc se produce c.oduca fu rlujnisipos

lr||, :I | .:r r. lJr! {lr! \ ll6, tbr,.ca/J o re.].rne -.!it.. 1 d;n pJrllelo_, r. r'r ,I ,. \ ,,f.,nrrJ (r(hi\dl.rrJ fu r un,,r fdl:tlclo!rrr a\. J .I;J.,rnci cea,i (rlI'rttrru bulrci (r) plus adencimea ,,activd,, (/4 9i baza (f rcp,"zcnlti .1",lr: trrl, l'. curc plaja sc. extinde cdlre *rare. l-olosind climensiunile profi1'lui dolr

'r,li Lr.. p.nlnr detcnninarea voftrnlul i de rmp]ulula pc Lrnitatea dc lungime dc]',,', ']..',Lt fcnlfu rcalizarea configuraliei profilului oLr o amrmiti inhilime ar\.[|. sr J]ollc fblosi ecrnlia:

t/=(B+4yrr ( il|r: /i cstc inilliftca dodlA a bermei (m); r/ , adincimea zonei ,,activc,,(rr), ) ({islrntl necesaL a lransie,liei citrc rrrdre On]. {li|r(inrca zmei,,actlve,' sc poalc e\pritna in t'iulclie de itritimea medierrrrLr:rlrr rL r rrhrlrrj scnuilicativ. cu relatia crrrl)r{rsa:

d: I.51/,r t, = 6,15t1s

rrr crrrt: r/cstc adincimca zol1ci ,,active,,(nt): l inailli1llca medic anuali ar,rrlrrlr ri scrrnificativ (m).

Ni(.todl dc translaiare a proiilului pr€supune ci pl'ofilul va li modclet dc cilrcr

')

r

' )(1 s( rc c osrielc si sc va aqcza la ro.ua profihlui dc echilibru existent, t rDsralalr)\l r Litfg, cU co0senarea voluntului, atuuci cArrd g|an lonetria materialului derirl)rrnrul oste similaft cu cca a materiahtli pla_jei nlllo]i|lc.

Mctodll dc ranslatarr a prcljlului trebuie rjustatii penttu a tine seatra de un con-lfi rL11 (lc prltc find mai mare la natedalul de umplurud cLdii la c;] al plajei natLrrale

li = hillind b.dei de Proi€cla&y - 1 lgimea pc q.. .v sdzii liaili,- .dnncimr. zorci 'ac.li!d'

l'ig. YIl.6. Proi lul drjci proic.taLc obti!ut frir kadslxh..

Iig. \'I1.7. vol.,$uld. mat.il.l suplimcotu thF dc profilul 1co,!ti! dc prcicct.

Asllel, volumul total de constmciie (fig. VII.7) pentru o iucrarc dc innisit)firafificialii aplajei poate fi definit ca:

r, =(Q, + Qi + Q,,,,)1"

unLic: l/. este lota]ul de materiil dc umplutud lus in operi (mctri cubi)l ?/cantitatee din plolillrl tip de pfoiecl e latd de profilul etistent (metri cltbj / rclf )i

0,/ canlitrtea dc suplus pent|Lr ajustare, funcli. dc grarulometria ,natcfirluhinatural qi de imprurnut tnebi cubi / trctru); p.,,,, - canlilatea din iurlsiPrttertpreventivi, care asiguri pisrderile panar la rcalimenlare (metri cubi / nlct|u)l /.,lungimea de ldnn (lrreli).

Dacd zona lucdrii ce trebuic nnlcnqiata variaTi in lLrngul tafmulllj. pouLc l]

necesari impirlirca ci ir segmente, pe cilr-e se vor'aplica dctcniriirilc de volumc.SurplL$ul de umpluturi lati dc pr.r)filul tip de constructie a inrrisjpafii c\1.

cleicminet dc clifercnia de grnnuluDolric.Sludiile exislentc au dezvollal bordai prin c.|re se detcmini un mpol1 cafc

al?1i cet matcdal de umplutui'L estc nor.silf cl [czlLltat al diferenlei de oiracte sticiintre nlnpllllura !i male.ialul nrtural. atloptrirl{l umritoalcLc ipotezel

- sedimentul plajei nallrmlc cslc consi(lcfrl stabil peDtru medi|ll rcspectiv;sortarca naierialului dc ulll|ftr(uri prir proL:csclc cosdere va detefmina o

g|anulonetrie siolilara cu cea a pLrici nrrLrrrrrlc, rlLr]r|r o pcrioada sullcienti de limp;

-:ll:i'l:,l :llill,llt,ll' . \, f ,,,,,,.(h,.,,,,(i c,,,,,,

,llt::tltltil tllli;t;,,,;l,t:;lt.,tiilll,;:t:,:iillli:;t;,:llllllilill,,'.',,r,1 1r,L,t, r,r,,.,t ,,,,, .,, | | r,l, ,l

il ' i;ti,,l'1,;' ;'i ll";';,1.;';il,lll;',',: :l;l;':li'i,j, | ,,,1irjt,t / \ tt,t vrlu,t, nq,ltrttn,),

,, , ,;;;;,1' ;,; l, :; 1, t ,;,'l,tiiil",[:;t"tl:r:,j:, r :it t;riX ll lill' ,

,r = , ,og, izr.1= _ 11(D)

,r{ lc, t) csl. diatnchul grurut"l A" .ea;,u"oi ;,, ,n iltirr2"rrl

,,,,";iilil,|il",1,..i:'ij,:.,1ii1,.1";,"i3.1:fin",:"1"tj;11;1,:,:i:,,:";:T.:,.j,'.

. rxportul deviariei standard

" l|;]f -.ooor,ul direreoleror mediiror granuromehice pin devialirl

, ,,,,. , ",,,, ".,"

o"u,llll1lil;;;"';;1q1'1nu"' *',.",", rr cr rcri). pe,rrLr,,,.".t;i; ;: ;;;1:Hid :T1';"j','#:.:::ili:;:r:i:

:r ;I, ril };iil#,h,,1d:,+rslllil;;11,;;;ii1;;;:r;'ri ;i;

\;r r)ll]r ubtrnUrL pritr uirliztu.er lrlrtii;ilr;il';iir::',:.';i:f Iit*i jiit T";:::X'il fi $:d[ ;:,$,#ff til:: l ;ii' li',i : ::jil:1::,i:,l:J"-"- nu'ni; .r,d n"orr,,J,n dc'o c.,arc

lJi.'; ii l, ;i' : ; : :",i :;.,::i". :::,1"";: ;,?:: ll i;,.lil,::;j, i l. l r l .,l'",'.1,1,:i5i:1,,T i:iJ;.;:.,.

.i n., ^',". i.,'', ".:'""",,o, = oofof"*, -rr,,,l {i"i, ,]ll\ 6,r,, I z t."i;,, )l

:, :, :li ilii:ill1..1"lr,:i ; ,r ;l i,,;,'r ",T:",r.',i,1,ii;i

/ , f.i rIJ ,, dcle.n;nir c; tolo.i rd trulr, J, ,lir. tr,r .,., \ tl .,

I '1

&t a=:lb- ; i

?:

_i

':,

" fl.5gl'

-q

e

a;

?

l],,r,,,,,,,,,ri,r,,r\.,rirr,,,L,,lrrrtr, ,r , Lr rrlj| t)l ,,,r lt.(,. ltr..tlr |.I|lr\,i\,]|lri

;r,rililt,t,,:lll,,t, tl,,lt :,1;i. )r,,,,1:; :l:t:,;:1,,;:il1;l,tiil,l;l^,.1.,,,r'ill: ll;ll,l;;llltlt;ljll'lli,: sc,,,c', J

',:J,i '" n'i"," 'Ji,,,",i',,

;l: ;l;ui1;u;il:*.:i:r;jjlli:iil|i#:ilJilrlri:'":i$ll'li:llxlfi::rli;;;''',"i:l:ill']il:;il":::.',',:J:H.,1;,i':l''c sc poarc fbrosi evorlLlia crori,,,,l

lut i l,ll, i:,';*i:uinilk,,;;j iil1ti:,:,j ;:11i:,::,.:i:i"ij:i:ili lir

;,1;ili; ,til1l,ilj:f*,-'',.lli"il,",jir1l;,'i',1";l$lii$l;1';;1lll"l;,t,

.;l'.1;:.::,1:,:',:'"'.;:,,xxil:i:",iiii:llJi:t,i:"1""1:,il:,l:1i: ll.::il:t,:l:( ii r(i fllclc dc efoziuirc sunt influl

:l li ::xl nfjiri*th*:'r"ru:.{,\it'rn}lri:ntl, i l ' ' .i.' IJ.,;,::1,::- ;1.;

p' . rn ,.,, , r,.1,,,i",,*r,o,.,1'.,,' .r ., p,.,,,.,.,,-.,.,,,,-;,:,ri],'r:r.], i,l":],1 i,:l:;i,;:i,;i,;.. t,r',1,r'.[:r rtirmLrlui_ poteuiialul de tfa]tsp.; ; '''' " ,:;:l i:ii'.iiil,::,r,',i;'J''" lil;;i.,;1,;l.lr;,,,,,,",,,,. J"..,..,.,.;;li.,jl'" "ill"iljll,t.;;:;",,.ltr.lodlt auxliljci de proiecaare. CoD(

i; ,' r '''r:lilii ilji:ii1:,;,rr1,r:,,l,ii; i ,li;:":.i*"": ,:,i ;',r

j:rri,:::::ili;:J.l'j:l i;: ..; ;;;.:: ":t,, .:r,; :

,'.\,lr nti,..r1\. r'rr 'r'_ 'r l\;l r:uJ' h rnc - e,r4rl .

| | J)roljl de pl{d rindr si iti menril' urUilli:*j;:$;i:i;*ltjifr Jiiill-'lii,'rilTi":11,3:'""'"'''"

ttir:ti:i1;:ili::ljifilii.#liL':..l';il,"iliillI'i:l,ii:tliiff""'ff:""liKl

h(t)= 1'l:| ( rirr' , rstc adlircin* apci h rlistanl:l r irl: 1;;1;;,1;;;, ;r.,ilil' ..'::#';,:'fiIl :"1 l';llii:;;lli,J*:,:iil,:l':

,\(rirli, r,llr, ! ,", t',,, ,llr I'rrt,r ,,,.rr,. 1,1,, L L] .,1 l,L

l),r/ir filr(l.r ilr( ilL) .,,1 l, i, ( ,,r lLlrL|f rriU fir gri rUlL ,.rL \ 1, /r rlf (lf

llclxtir jnlrc l)iririii(rrL I5 riLLrziL dc scdinrcutlrc r scdrlneDtclor IrpoItclii \Pnlllirll:

.,1 - 0,067n$al

ljcurlia vitczei de sedllnenrare, peniru o pl4r'r obiinuiti din nisip cu diamcirclci rlfc 0,1-5 nn11 si 0,E5 rnln li tcmpef:rtu ale apei intre I5' ti 25 'C. este:

tv..14Dtl

in cafc: rr este viteza de sedinentarc a sedimentelo (cn1ls):, diamctrul l1lcdiLr elscdirnentului (rnrl)

Pe bazc ecuaiiei pfofilului de eclilibru se detennini volurnul dc umphrlurinecesar pentru a producc lalimca clofitir r phjci sulaierse pe uniLare de lunginedc !Inn, 1.r rivelul apei lini$tite, ca dilefenli irtfe nccsi.r Si prolllul p]aici

in aceasti ^bordrrc,

se pot intilni rci lipud dc bdzi de proille rle innisip e:

cJIe inlc$ecteazar profilul natural spre lifm iati de adlnci ca zonci .,acti\,c'(tis. Vll.10.a);

cafe nLr inteNecteaza pfotilul natufal inainte de adancitDca zonci .,xctive'(iig. VII.I0.r);

care nu inteNer-ieazi prcfilul nalrral 5i dupi echilibru u cxisli o pleiae cNi (fig. VIl.10.., 4.

Tipul dc prolil de imisiparc depinde de jnegdililile dintfe sedimentele urnplutrn iisi a1e plljei nanuale.

Ccri la pcnlnr ca plaja i risilrali si iurcrsccleze prclilul narLl.al eslc cirnrateddul de uinplutu|i sar lle nlai gfosicr decil scdiru]Jnlul pldci llalumie.

I'fofilolc care nu inrcrsecleaza plaj.r n.turflli !i cele subnerse rezulti ca11d

rmteial l dc umplrlur-i nrc granulo .rrie cgrli saLr ai fiDa decit cel natufal.Profilelc sunt dete|minale prin Lrnniilonrclc inc[a1id1i:

, u ,rl r l t ]) + -lll ] ,tr.r:i. re,r, r \,cerz,ptr'-rrrnr.rl .

\ a I \.rr r

r,1 11 l,i ll) ) . ] ' (tcrllcrr.r'r . re\,cre.,,,]Lrll ., I.., f. 1.:r

t,'in cale: ,4r' este vahrrea pam etrului :1 pcnt|u scdimenlclc phjci nalumlc (dinecua.lis profilului dc cchilibtu)t ;1r r,aloarcu furnmclruLLri A pentruL rnrterialul deumpluturar; // ad;lncirnea zor,ri ..acti!c'

Tinerd seana de condiliile dcscrisc tlc ccLLlliilc LIe nrri sus. se poatc dclcrrrrinarolLrmul de inaterial necesaf fcntfLr ;r rcrL izr o li'rtirre dodl, d. plrir'r cmelsil pe

unitrtea de lirie de 15un. in linctic rlc llrrrrrLrlorrrrlriir rrirlcrirlulLri dc r_mprurnut.

,rnLIr'.'l' l!tr !Dt)t! | n I, r' Jl !c' d(rt(tn&r,n

ll !rlil(. !ifo s: ift6vcrLn/i

,) N,tir.rirhrl dc unFrdri,i'tr'rxrflr td nrhni (A.:\)''Lirrrc.rrc nr $ nrrllkr@it

) lvr.ia irlll d. unptuturi Mitr (rrdit ccJ Drr nl (AF<AI)

oril. flDn0 se iiteteqi

l\'rl(Lrixlul dc u!tDruine.i',rflr col id kt (1,,<AN)

r(u,cri.uussd@i

t-.l-l

rt)roir|c (lc lrurr. r./Lrlllrlcx|ltilailiscnrnillfrli! nrli rttici rl,.rrr:rtrrr:Ll ,I urrt)[rlIrrt)cntrr rcrliz,rrc,r lirli ,,ii ,l(!irc a pllljci.

Pcnlrlr cirzul l.llr cind nrele alul de ump]uturi este simild cu ccl al phicirrturalc (l) i ,,1/) .volulnul ,/ de tniteill necesar po:rt€ fl deteudnat fblosin(lccu.rlia (tjg. VIl. I0.r):

t,=(B+dyPentru cazurile in care nraierialul de umpluturi este mai fin decet sed;n1cnlcl(

nalltlale (,4F < l,\). este necesar un \rolum critic de umpluturi pcntru a se lo nir lilI rrira o pl,rji crncrsj dul-r ccn librfl tfiS. Vl..-. d). c.,.i c'.c derirr.r cI relx! r.

r-1dt( | )/'(A'5 !lv, t,4,,

in cazul in care cantitatea de nratedal pus ill operi este md mici deolit ccldetcrminati cu ecualia de n]ai sus, profilld i1lrisipel !a li subme$-

Volunrul (V) necesaf penmi a salislace condlliile perrLru urr profil innisjlLrlcarc n$ inicrsectcaz:i profilul nrhrml, fu care matedelul de irmpl hr,r este mri lindccet nr atedalul ndtul"l fi avend plaji ernersi dupn echilibtu (fig. VI1.l0. c). este:

[+J"

Daci materialul de unpluturi este lnai fin decet matcdalul netural, va finecesaft o cantitate mai Dare de Daterial de umplutufe penfu a lAIi plaja.

Cantitxler de material necesff penlrlr realizafea innisipirii Lrnei plaje trebuieiorectati pent u procerlajul dc arlili $i prafcristent in mficrialul de imprumui.

Pcnfu calcuh volol1l|tlui iotal dc matcrialpusin opcrai, la volumul calci atsere ada[ga suplimentl] de material plrnlru asieiumrea pierdeilorp;ini la redlimentafe.

Totusi, keboie obse at ci" deli rez llatdl firul cslc calilaliv aceia$i in cazxlfolosi.ii nlctodei ltanslalirii profilului Si in cel al concephlui pantei de echilibrx,teofia de fundamentirfe difeE-

in cazul meLodei de lrNnslalarc a proflului se prestlprne oi mllterialul plajeinaiurale este stabil peniru un anunrit rc8ilr de \'rluri 5i orice rnatclial mai lrai 1in

va tinde si lie antenal din unrdrLtufi, l):inaL c:ind fiactiunea mai grcsi d carcrilninc va senina ca granulonctric 5i p|ofi1 cu phja nerrral:L

In teoria panlei de echiLjbnr (lcl)cfirlcrtar dc granulorncld!, sr presupune cA

mirleialul de Lrmpluturi va atirrgc {) l)inrti dc echilibru carc cslc linclic degranulomel au pluturii.

in realitate silualia este mlrll Irirr f()rrflcrir dcclit oicarc clin cclc dou5 tcodi,urnpluhla va eiin€ie un profil do cehilibnr. irr rtginrul local de valLLli, corectandu-tipanta $i pierzend partea fini din zol|.r s||])criofri r Jrhjci. De aceea, va fi util si se

ctrntparcrczrrltrtcJr'olurtt.lnrrstr.',.r'.rr, l .'ir.r t(,lr.r(. irr..lhinul .lcfro..cr.rrc

'(+')

'' Jn

,",="B..dr.ll \,J 1

s l[az, l,t,

roo :co 4!o soo-uooI ir. \ .t0.i u. .,,1 r...-,,t,r1. I d,, r,... 1r-..r r" Jr..I,r., n,. at,ti

1t..r., Lr.., t.rt. t.,rt..I ..

''l jl";lfji ,'i1.. ",:llli:l,i::;i:il; .,'c-nd, p o ,c d.,j,,e,nJ,ur.,,

I ;,; ;. ;l ; i; ; i.::t..i,i,'*"lllil ::;,1 I i".1,;i T i; :;,:J; I,:"{;;

t, = sy *,-!,Y1-

! l+t'1'I it;'l;:;1,'ii1,-fi;:::ii";"1i1,,;,,:,iilltil l,,iilJrffii ;li: x:,:;#';:1

ir,i;tilji.illitll;,,illit[i]J::['ii;r;;:ulll"lli]1, |,it, 1|i:;;t1l l,ltl;:l: ,

V11.3.5. Profilut tip al aportului de mater.ial

l' I I. 3. 5. l. pnlilut de co nsrluclie

?rofitul lip de const.uclie dellDcstc 1l

;1il :;::tl',': *,j;i*:# dt j**x'ji#;'1,:#f'li.li,ii1,l:* I

r(,ll(rstnre cxrc conducc ia un prolil cu o lor. J__*'_ _!vq!w ra PrrrrrLa aceasla

tDa mat naturala (profilulcle proieclafc).

*r56$$**n*l't**i.ffi

rirlrrrl Llrr lin(l irxll ri(r l)crLnui (lc (,r, | , ,, , , , L1r rrcrr u;ezrrca l.r pnrti .rbfuptiL r r)[],, ,l ,' ,1, ,l r r r,, r , rrrl rrlr.,r.rn(rlcl.rc. Paniele ab|lLpLc pot fl pcrlcrl(, ti,,r,i 1,,,, ri

l'll-3.5.2. Metode de aflplus&rc a t t.tiulnlti rlc ultltluturri

Sc lblosesc in gene|al doui nrelode de rmplrsafe.r malcrirlului (lc L L I r r I r I L L I r | | . I

ir{llal pc rfLr a asiguri mcnlincrcd cit 1nai mijlr lilnp a lilimii t|rici ii lrrlrr.rrcsteia contbfm proiectului.

Sluli douA mciode principlle de a11]plcsar'c e umplutufii :

a supfaiuil,tirli plnjci :

p€ talu7.Nlcloda srp|ainillidi plajei plascazi rol L de umphfuli neccsirf jrr t)irrrr]i ,lt

uscat intr-En profil tip de conslruclic cu bermx plajei la cola din proied duf cr o I LrI r!.r bernri mai rnarc {iecil cca dill proiecl lii cll o parli rai abrupri dccir |]l||rrir (1,

echilibtu ir pafec di]rsple mare (lig- \1i.12). Dimensiunile benrci drrlpfolilLrl l),1,constnrctie sunl in geneEl ajustale incat si rsigure vohmrl dc consLnrclio nccfsirr

PstiitlnnisiF iianilnitrl.

Irig. !'it.lt. Moitifi.rrca p.olfutu de.onn,11,e dc.itrre valLtrit., rte funLmil

',::i,l ii;'1,'j,;,,,'r:i':',lj:'":_'.1;,:lji,'ri n rrc ob,.. ,,,i rb,,,,r, dcc;

I *':.;:. ,iiiiiqii*'' :1;;1' I *-

iftn$*#*$#**d':ffitri,ffi,i,-k*.*:;*;':l*;l;' iiliiiil[$*i-iinf#

hofilli nilual il pbjei

Q, . [*{i, *pn'rillr r.iL

Ql, pd'-.ln$r* 1".s. !",ril,,l'jq.' qt'

Fig. VU.l2. tiet.(Lx n'poinillri.ii le.rru d uliza volunnl nc..s.r tc us.rlertllnlo berni Dft lati iio parla nr.ixLrru|t,i

Reajustafei! unplutufii intr-o lbmri de echilibnr a profilului cstc rcxlrTrliiaproape i^ intregimc dc crilfc viluri J\i cnrenli care crodeari $i redisifibLri.umplulura. Cerd v.rlurilc illccp rcrjust.ller, se pot f'orma patlc abruptc lilpiciorLrl umplulurii, c.rc lrL licc (lilicil acccsLrl la p1aji. Fomarea p:rnlelor abrLlrrpoatc fi controlatA prin rc(hrijcfcr i iltilDii bcflrci pcnttu profilul de conshuclic tiexlinderer lilimii aceslcia insplc lurg. snu pmtclc pot 1i nelezilc ficcanic.

lliletodi de amplasarc , rtDrl)hrlurii po trluz plesupune ca o pafte mai nrifc ilipotlLrlui de material sir fie dispLrsa ir t)Ulcr dinsprc lafg. RcdisribLrirca sedilnentel(n'in lungul pfofilului de cilrc lth|l i ti eLLfrnii !;r rlcN loc mri mrlt in pafea diosprc llt|.!

umphtu i decit h pfl1ea dc rrscrLl Arr rslii n]clo(l,r conslai h specilicarer volunului

l .,"l, ., ,.tr,r tL . , , r . , , , , r . , t r l 1,.,..,t ,t |,tr..r..,1.,"rrrr ,,..,.rr.

l,i,l..l ,l,l , ,.'., ,,,,, ,. r,,,,,.r rr.,, ,, ,., r,.,.i..,1i.r|rr ri. rrrr".r...r.,rrr.ri.r''ir rir.t.r.,r tr't.t.,.. t,.,...t,,rt,,.1.r f ( rr . .,,o,hr,,:t,rfc,".i, \ rh iiL,l.rLrr.. ,:I. .,:r r,.,r t.,.ti,i,1,r ..rI,or rcl:tirr .-:rr.ir lpfccrcrca votu|rclor dcpuse trcbuie s,i se lini scama dc rno(jul lor dcrtrr|czrlc in cadrul profiluluide proiectare.

V11.3.6, Materialul necesnr pentru alimentarea periodicia plajei

l'cntr! menlinerea dirnensiunilor lucririi, dupi punelea in operir irritiali arirt)hrl[ii !a 1i necesari o innisipare periodicn a plaiei.l'cJrt|u a elalua cdt ntai exact necesarul de umpluturi penfu alimentarea

" r,"1r.... rrr.Lrri<.cdererrrinr c(.1 r.t.:c\jt.- no.ibil e,,r,r,,,"acr, ,:rJd, ,;;.il;;,, 1,.,,.,rt ,. r ,,.t,r. r.rn.ronur cotrj,.r r rn.n,,r,rrt rran.,er..at,;.;;;;p-";. i;.i.e..lli'riL pri an:rlizarcr erolrrr.ci inicj lannr, sic.,t,.Lrlc rlr,. ,r,rl, .1. ..c,:rrcrrc. nic"ufrrrrln0 ..i n- c\iit.i 5'"..,_ri

",^|i",.. .," .ir, ..r n. rrr.rli. Ddci c\inr anfcl dc srrucrun. ra rrcbrrr :c.,cra,a cuL,1r, t,. f.,..,d.r dJ an/1i,,:. .i rnrftd.a.,)(,n j

t)r rscmcnea, febricsc luate in considemre pierderile de lnaterial isociate curtrirlr(ifilc liniei linnuloi dcremlinare <1e innisiparea.rin";"ie rr.jii'."..ctrrriri o pierdcre dc rnatc al la fiec.lre clin capeteic zonci innisipate.N..(.irJ.(:r fert;mertr..i rr fi.1.,..1r:.",, pc br,,r r.rrige.. i,,.J, n.,",..nrrl r lr .ci ,:rn jL.r \:,r 3 rJtc,.,,.tui rr.c. rte oan_por ;, t,ig" rj,'n-fi ; fr.,.r.. r" ir , pur r r. :r rrrulr dc l: zu l.r ". gi li ,.r d,. iarcte ,"."; p" ;.,- .;,, l";1. .;+rnr.,',c-1,.r\ d. ;par:r., f-mun:t^r n_:,torc. De rcecr, rn,..rrn cc un,. r\..1r nrcort 0e 'crnnt(rl-'Jr ooJle ll ,\ti.l.j t. inter!i _t rcjl ,...ej.,r \.1 \.rfta inr rrtic do condiliile plajei detefmiiarte de condiliile cJimatice anJoare.

l)Ncii rcalimentarea a fost considet.ati ca partc a proiectului lu.drji. cantitdtile.rlrr irrrri.rt'rrc:r prc\,nli\1 rJ\:jl i1 o r.a fein.L .,fJr() ,rJ,,".., i^.f ," i"'r,/n .rorrt .lc u nft rrr: pcnlr.t c,.n\lructie. l\loni.or./ar.r,r Iucrlrii e5lcrt'r.IrlilettJ|r"s,,b.erraLnn.l,rrlene|b..nu clpd,jrrtrdc\:.tralrI,.rrr..,,,,,"1 ..).."1,"i..

o \.r.i Lle rrnp-|rn,I. crrc .ir.cU rrrr..rr Jc ni\:f i nt-.ilrr:rrc. l)cnrfrr detelfirnlre;r rolumului de. o,r rdc rcinnisipa,e .R, cr; "".;;;;,;*::L:j;Hj;;iT:T,",fi.T:iif.l;'r irvc:r peloade dilerite de rirniinere in cadrul sisteinulLri aioam;c af ofaiej.i rerlcle uri vor ircce iD gencral mai incer prin sisrem ,l..at

".[ iil;.:i;,;;" r.',rLr .,'cfi":c.l.rl dc su,pl,,. ,q 5r sc \jt.,11,..r l/ nr:.t.rrl,l ,f",.i"i--",r"rr. rI. J l\ntn. ci. l.' Inr.(- \ olL LrJ .i rurr I Jc .,,n>Lrucric\, r.r.o gan,.,:r ru ffugf.,m dj mon;tofi/j||( ...r.c \.. ir,..ludc .tus,.l:torir'\Irc rre sulrdtl.rer i prnl:l.rlui rc.u,tJt .^. Ir irrririJ,rfii t,lrici ADjt,zr-s(of mis ritori va adta cind esie necesar

'' i,i,. d,, r,., ., ,o, i,.,,,i. ,",.., i .. l, i, ,:il J]:,]':li":: j:':l,i:l:i;1;;r rcrJt,/\.r.rc7la5 iton\orDr-n1.tco(\:rtU:r....,r: ,,\:r(tt.rnecc.r-ul,rr uernrirlxre penodrca j)cntrrL \ iitor.

lrre!ivulln dr r(irlIr.rLt||r t)ortu li delcfnriurra (lir r,,r\rilf,,,rLi !.o|lorr f.((cir cc ircluclc costurile llc mobilizrro.r execliici fi aspccLc alc rrtcfcsclol loualr(i r{fc-fLrpcfca cxcculici daci plaja cslc l_olosili pclllr'lL agremcnt).

In majoilatea cazulibr. r€alimentarea plajei este necesala pentru a mcnlinctlirncnsiunilc lEririi pc durata dc vieti a acesteia.

innisiparea anificiali este vulneribili la luduni severc qi poitc a\ea o vixlilsru|ti, daci aceslc fifiuni apar rcpedc- Existen-ta limitali a plajei este perceputi rliljrublic ca o degmdare, chiar daci pierdcrca estc nrlmai temporarar. Este necesar-crr

intervalul intre do!:i innisipiri si fie nrririt, deci si clcasc,r du$ta in carc nisipLrl

firfine pe phiA. Accsla nccesiii o proicctare prrdenti ti amplasarea unof structufislabilizatoare: epiuri, diguri, diguri submefse etc- Penh u a li avanlajoase accslu

sLructlri, costul lor trcbuie si fic nxi nic dccet cel al inrisiparii periodice a iirmuhrirnarin.

VII.3.7. Tranzilia la capetele lucririi de innisipare artificiali

Terminaiia secliunii de innisipale a plajei 1a lilnitele lucildi se poale rerlizrloloiind s|Iucturi grele, denLlmitc dc obicci sttuctlLrj terminale, care po1 ii epiuri.

iclele sau diglLfi sparge-val sau prin zone de innisipar€ de tanzilie. Trebuiercodali o alentie deosebiti tendialici imisipirii plajei, deoarece aceasta poate flimpodanla in asigurarca nivclulli clorii dc proteclie la lil ta LLcrdfii.

Structurile grele vor penrite o lelminalie ebrupla a secliunii de innisiparc c

plajei. Aceste sffLrcluri sunl coslisiloalc $i po! irrtcrlera cu transportul natrual alscdimcnlclor in lungul lhrmulLri. Aceasti inted'erentii poate dx naStefe la efeclenegative in lungld plaiei naturalc aliluratc.

Tmrspollul ilr llLngLrl linnulLLi porlc detennina pierdefila o lucrarc de i$risiparc,d€oarece materialul depus arlificirrl roprczinli o pcrturbarc a li ici !6mrLlui, carc nu se

afldin echilibru cu geometria nirturrli r rccstcir, idr loLlolc din lmgul (irlllului lird sirc.rlbiledcj cch,l.brul pr'n 'rfri,.r ' r. , rr.rinrl r'. 1, d c. ":r/. rr:ra.t.r.rl local fu.rlcfl semnificativ mai mine decilt tfrlrsp()rl l nicdiu pc inlreaga luc1am, din caxzaodert6rii locale difcdle a liniei lirlulil i lila dc valuri si poate exisia un pfoces

do1nina1lt de pierdere a umphiufii. 'l |lslrorlLrl (lc scdilnenle in vecini1nlea luc|irilorde j^nnisiparc aplajeloraparc in 1r!i llle (lilcfil,j (li!l. VI{.13).

Evoluiia lbrmei in plan a pILiri. irc cotrbinir collscr\'otca nisipului cuprocesele de transport nl sedimcnlflof frlc f\l)riLrrli cLr o imclie de sedimontc ctlcriman pe ui tirm rcaliiv dfcpl. li'irii slrL(rLLri (lL crpal. pcnlr! dileri1c iotc ale dcrealimenlare in fiLnclie de tinrp:

t\,t(.|).. , t(,' l) ,rf(./)./Vn '

L.incare:,/= *-Ied(,1 -crrr;rL..inlL !1,,.rl, /:/ tinrpul (s); 11 lungimea

2^lGtumpluturii;

,,.il'"'"')I rR)

I'r'"r(r cxfc v.rdabilclc "|| fbst del.inite nai sur. crt.(.4 porrr fjrrl)otc

'urtcnralicc,i lnnclii do erod.obrrnlrt dil ( liti. r,

( oslll stcliLrr)i1(,r (te lir1r/rlrt pc drLrrll (lt \Lrlir l hr(.rirLi rr(l,ure.orrrl,irrirl \,1

r r I zrLrcrr LLnei companimcntifi .r innisipririi pl.tjci crr cpirui, alcgrintlLt-sc uLt rttttrr

, eu rrrui bLLnii din puncl dc vcderc ellcienli cost. aspcctc dc rrcdiu. con(li1i(f)riritL r |]llfica prcprietarilor terenulLd. sa! alli factod.

V11.3.8. Xletode de stabilizare a nisipului ti de reducerea cfectului dc antrenare

Actiunea vlinluLui cslc una clin cauTele cafe conlribuie le reduccrea dirrcrrriLrrilof plajelor pr-in antrenarea nisipulLli. ?n spccial in sczonul rece. PenLrl

nrenlinerea xiii a unci plajc uarurale ca! pi a unei plaje crealc prin itnisiprlrerftificirl:i. se va lur in considerare stabilizarea aceslora pliD tlctodc biologiccsar hcrafi !qoare (garduri).

Metodele biologice sLrol lucriri delldilivc care conslau in plantarce dc "-cgcld1ic|c o lirlime !i direclie corcspunzifoarc. aslliL inc:ii sli col]stilui.3 o bariere in c.rlc.r

nntfenirii llisipului in alara plrjei.I-u.^rifile |l$oare (gardud) sunl lucriri ldnporatc carc se cxccutal de obicei irr

extr-asezon, avend acclasi scop ca fi metodele biologice. Aceslc luorad corst.rtl irl

.leurenic usoare, imbinrte rdeclat. c e se pol denonla cu usurinid. Pozitia acesl(n'

lucrifi se !e modilica dupi ncccsililj.Aceste solutii pot fi utilizaLc ca solulii dc sine stdtitoare, pentru creafeir

dL$clor ca depozit lampon de uisip.Atii metodele biologice cil $i gafdurilc se vor rplica in lungLrl plojei, la 1i1ni13

diusprc uscat a accsteia. in cazul plajclor iatc, supralala accsto.a poale 1i pa.celaliprin lucrlri provizorii s.lu dclinilivc transvcrsile pe piaji. pentru a limita anheMrcrnisipuhi in lungul piajci.

Pc|iodic" se vor efectua lLrcfiir i dc irnpfiiflicr!- p{r plaji a matcd:rlului sioc.l lrbaza aceslLJr proicclii.

I-rLcr! le de st.rbili7are.r nisi|Lr[ri pe Inrir-I voftrebuisilin:rseama de unn:itoerelc

- alegefea lLnor plante cnrc sll r./isle liL conditiile nalurltle de pe pl{i(abrazivitate, luoliDa soarclui. cil(hLri. irUrl([r]e ocazionali cu api sirati);

aleger]:a distanlci .r(l.c\iLl. lllii (le linin liirmului pe1]ru amplasar.agardurilor si perdelelor;

pozilionaroa pa11|lcl crL liriir trrrrrrrrlrrr. lIri r li n!apif.r1 neccs.lI sal licperyendicular-c pc difec!ir vinlLrlrri trr(11,,,ri i,r il:

in cnzul hcririlor lirns(r\f1.. ir ( r, r( iL (litluLrlci ilrl'..e ele 5i a llmgi rii

stabilired distantei irlLrc |liIr1.. r.rlr'L lr\ l!' ri,, 1iilii garduhri;

slabilirea lchnoloSici (lc insiIrillrl]ll, I tJlrrrlr f.l'entru r froieja nisipLrl rlL rlr,rrt r1, r, t rrrLc tle irntrcnare a valufilor ;i

curenlilor se pot utilia epiuri slu (l I rl

i ) r r.[rFofttr] irsp., h.! dinr) 'ril.h Inarre .ltultr Ji,.tr'rr!n,t ir hbgrl F;dotlif.re'n' Dd t! .L,ticitnre

;l"lf,::'-'::;"1:.''"r' ro,,,..,'n,''-'",':,'.".,.r-.,,', ;.;','1.',:::.-'jj "dri ,.! n^ .hr,,i..,,r ..,-;i,_;,1,.,'',,' "

l,ig. vU.t3. Ir,otllir in rirDp ! zorl,r dc trdrzjdc ate lucrirjlo, d. nrniri|rr.. jrhl.lor.

,,,,: ;li:il i.ilif :;,;ii,*:i"i :,f;i::;nl- M(r) cal e cste in*, 0,i 0 s) sc

r,1ft)=1-#

:1,,;il #;T.iyiil,ll,;,"i:J:'.il:1"::'llLii""'lx',""'i,""11,i,'.i1i,,,i,i?ii

iti :-:$';ffiii.,'lil,;lgir*;",.l $ii'ffi ,l

' I ''it,rill i,fi;Jl; irl,;r-i,; ":i ' , _lll,, .

jjl,11l,i:l

, :' i i::lli"Hil:';:.i:ri:: ;;':"';;' : r::: '' ili,l;Fi.l" j;;

r',j' :;:,:I:i,.:llt,,,"it,,,1i,h,,i, ., ; . i]"'if"r'." .."1

-li _-l_

,:',/l I I

'." -l--\tjiilIt

2

a

r

\'ll..l,tr. l,:\t.t,trllrt ll(tilrtlrt rlr, llrt\tpir,{. ;rlili(,i:rlii

I II. 1.t,. l.l',)..ilit,,t,tt.,n u tt,trtIttt.rr

..,f nt#il',ffi ri*i[,r"il::".';:l,""-"i:**1,rtll[,t]rt.:\ .\tt,,ti J',n,i consol:.lrr,.J dri,.rci eri..errle 5au L.rnfcir unci n.,r ,t"rc rl

ll iilill'i'i",;i-i ##;ffi :x[Hr*f"d:,*- nt"'l*i: irCl

I ;1'r .] l,:, .,{"iu : nilni*itiili:;, ;."$ I iii: ll iJ,,i,ti,,,i

,,,,,1;,),,';'),!"',"i!"i,,. i":i:'l,li1,::llt;;:i;,i,);:;,,.lfii:.,i,::,ll;ll;l;

'1, :' ,'i;t il;1";;"l,li;;1.:;l,.,"li.ji5"llu ::::l:_T;j;;ii" ;; ;;:.

'll. 'i1'111;'1;;'J11i1;;'r, lli"S:

c''epri'icc'durf'nnr'l ra o'' r'r crc

r "1," i;ij :{i,:i'jl};iT$":rr,* r.r*.T'd:**iii.rfi#ti:,,s1

(1 Irilrl) r (' !illurilc $i cur.snlii.

,,, ii,i iii', -i;# *$*ffi #{[*,'[-n i:*l't-ll*

: I il' r;; :, l;,11, lji;i*!f il;'.i.'i]:ii: ;:' ;xiil') ii'll::'[:Hi":

, l;il,lil:'; lli:[ii:,i:[";;Jli"Ji'::)rrrllrlt()rsil ldlosirea ulrei metode cornbin

;:;rl r"

" i,: i l;: ;: I';! l:;1l1ffiidl tXffi

;,,, j, j,r,i jil"rir ;:r:; ;.ri::,;#i::lrirli i

[l:l : "'t'];rr.,"Yl

' ",,'t i-it,'[jilllllt*t l:;i;, :ii;f |1ir,

Ii,iiliirlri:''i:*i*f ;**',t'":*#[[',*t ffi#

In,r(11(ii1( I||fi Irl:ri!(lcirl r o,r,rrt sL: lillritcrrrr rLr lrrrirrrl irrliLrirr (le llrrrrr iLrnllrrrl

rllacerrlrL rlcpozirrrlui. Dcoarccc rrraLcrialtrl dcf('zitrrl sc rasl)iirrdctlc srrl) rrrllrr!ri1il

r,rrlLrrilor oblicc, o|icntrLrca cont rtllui plajci de alimcniare sc apfopic dc ocl rl flrirLr(liirconlc, rczultirld un trcnspot al aterialului din plaja de dlilncnlarc irr lun8Lrl

l.'|lI|L,r .r-l 'ju,-Jn.Io1-l '1 l.rPL,i /onci aLlr'rl:cnle De r(cer' rr funclic Jt l'rr'.'ii,.: Lr.,rir,r', ucbt'ies:'.cagre"rle:rprri.,cdedlrrn"n!ae'"'dllsfrcr(crill"l('l'irmisioare De1l|ru intfeaqe lucfare, aceasil necesitalcputer fi cel mai bine satisliic!l'l

pLin po"i1ionar." ntterialuhi de imprulllltt chiaf in iurplasamenl l lucfirii

trig, Vll.l'1. N10r,iLL t I ri/(nr'rrc tr rDIluhrn'la mnrai drLli: , - drii iL Lrc,iii, r, rrL rli|]frnii:r/ nmplcrea proillLrlui:

, t .,...t {:.

Profrul lus in

Profilui I'ilial al

I ll. l.t).; lt.hIil!,,, t, , \, |,ttit.

,..,. 1 'j '""" ' " ' ,r'r ,. r",ri I ri . rl | .rlr' t". r,.| ,, . tr,. ,,, .., . , ,,,, .rri, rr.ir Ir.ritl|r. r(.:irl.(| tn ]|rLrtr r .ri r (lr lJll Ilturi.,

'l:l:'-,ii:,illli,Jl',;l;,ii" '"' ^' ,)('.'i u ri de pc

, lllll!*nltil#,,ilil;,,"j1'ii:Jliiii#"fi ,::j::::;1Ji,""j,,lilil

, I J;;l:]il:lJ;.:il:],ff'!,?ff'j;lli'",',','re de i'"risipne se pol e1.ec1,,., i,,

ll;:l:l I jtl,::::$F:l ff i:"iilffi':r:: ll:,ilifi jlj"jl,i]1i1";,.J,,il,i

,t)( rl t)rI (tclciirc.uc dirccta (fig. V]I.1j):

lli :i::llll:l ::':?#:il:J,,.,:::fijjt:'.'."*oer cu jsheab ('g vl.16);

" irr::::,:* t:fl.hilil ::iil:::*:;1i;ijifi 1 ulfl";.,, * *n*,, 0.',,,,

ui .itnsforl pnn relirlare prin con.luc., s,sr.,.,c \pecirrc crc p","p"r" n,.. ,li fili"lamplasamcnt (fig. vlr i 8);

l)':rL:rl rtr c[Dc

inrt)lrcl Lrlilizlcir uncir siIliri ilnctic dc a 4)llsirn)cjrl

uscal dut cufsurile do nl)il

.) I'r.911ilci ll€trttu dhg.j

;:::::::_:]:=c)Rdi.r,u i! pdzilie d. trtrsprt

i:::-------r-::--:*=

] d.sclFrr€x t Des.rrc.rc i uritrrnttrtui lrnrinrpirrgqt spte !:irn

[ig, Vrr.r6. Dr.gi ri! s.repd.

lig. VII.I7. D gii nbn,rlt "l' i rr rrrlrr/ L rol)r.trl)fncrc!lnolcriprin dcscrirer r.,lir.L 1 i,).r'LL,lrhrc(,

h) E$ng.rer tcrdtr tri.tr !.rePeml

e) h.t .irlulri in zo.r d. d.sclKn€x

}.ig, yll-i5, Dngi c0 c(ir. !i trtrrlil

r1 lr0r I i L,l t! |.1Lrrr t. rft IsL ir,( ||ti] 1cl,,l (j|lrlrir t)( r0ll J,iIr !.rjllfccl(.Itrrr, ,l ,t.r .,t,,r,t,r rr.rr Li. l,oltrIr(fir J| \'lltIriI)rini Jir 2.5 rrr;i csrr.tlcservirrr rlL.rLr\ |, ,1,,1: Inr!'l r. l,Ilcfrl nrot(nllri pol|lo lriuso S50 kW i", ,fi",..,r,1,f(,)r(h(t(.r ([ iu.liunc du t:r t0., ll I6... l].octrcrivjtrrta,f";,i,,,t.,f.,fi,rt,,,,i",i,.fulrlir c (nr lx)rrc varia dc n 200 nrr/h la :100 nr" l . ,t...r

".ti;p"n,"irr ,r;,;;;; z;iI spccilll in zonelc de tunisipare de uryenia! (Iig. Vll.20).

l'crilLrL r ras|rL11l! t)1(,1)1, ri.lir tnr!( (k rI l)) |rrss Lrr

,LrIrLplLLlilonru nu cslc ir(kx !irl, s. ix)rtt Lrlicrt solLLtirr dc til( i,,f Ir.rLLl (,l

-PiorrezrL (llg. VIl.l|).

fig. Yll,21. By prss {'..pjonc/i'

Pompa si conducla ,tbsorbantd slLnl conecLale la un lanc de balLtst ti aFoi loalilceaslii structurd este submersatai in zont unde este nccesar si fie e{ecutal dragajul.

Lcgilura cu unilalea dc cornandir $i conkol 9i de alimenlafc cu cosrgie electricii

rnplosati pe linll se rei izeaza prin cablLrri. iar pentru transpoitul matelialultridmgal se lolosesle o conducii. Pompa subnersibili are o aciiune hidfaulic; dc

cxcavare. Avind on sistem unic ca suporl pompir se afunde irr teren pani lradincimea care kebuie dragalai (1+ 3m), t|vand astfcl esigurali slabilitatex odzontalal

$i \,er1icah (fig. VlI.22).

trig. vII.22. Piorczacx.c lormc.zinocon |nr refL'l.rca nis]r!lt'i.

Sistemul are avantajul oi loale i'dncliona practic pe oricc slarc a midi, adin-cimer de absorbtie este practic nelinitati, opcftliunea este autonuti, 11cccsilil

ma[opere redusi. Sololia poate fi tplicali pcrtrlL by-pass, alilDcnlalta cu nisip ir

plajclor, asiguflrer adencitnilor ia gLLro dc acccs, dragaje elc.Penhr alimcnlarca unei plajc in Olanda a fosl uiiliznla aceasti melodi. crcAll(l

o losi la adincimea ncc{rsal-i de 3,0 nt, care se iniAlnea ia 1000m de liaD.alimcntali cu o dngi co magazie (fig.V11.23).

An t'bst lran,sferafi p-e p]:rje 610.(X)0 ni cie nisip in 9 s:ptimani, cu o

produciivitate de 20.000 m'in 24 orc. Inlrcnrpcfilo au reprezentai i 5%, lucdndu rcpractjc conlinuu, pc orice slare n):irtt.

(.) Dr:ga .D pi.ioar. rni.ul,

lis. VU.20. D!+r rmljbij

;

I I I-.1. I ll..l. '\rtr:t ttrrstt r

in rrrrLllc z,ur, .trnrfrl |(n li uisitc \ursc do tnrtcdal coftrspunzilof fcrrlrL

',1r1r. .. l' r:' r' nIu :r tJlnrI l rc u om" f l r'il'

t.'';,1, ';.,,.i, o'1r,zirrl 'r tr. r'i'p'rr';i p rl n 'rrrr' J 'i'r' ('lJ'r'r( l' rl

rr.JJ,,1,i, !.o1.,,;.' lnLrLlc it' 1 '\r"lin,r rrnor "\ 'lnJ'irr Inrnrrrc d' , rr'

1 ,.'.a",. r"o,'|. lul11 /a ']Jrerl"r 'orc'rrlnzirtor. D if ll\l3r? Ll'rc 1i lll 1l',(l'"'

i,". nr:t. r" .' r)''. c:aI.r or! ,rrrl rc L r'r1cr ''r'c LIc i' rprrrr' l- ']'c' r''r I i :cuLrrl

a. ,r-'.o||11q ','1 edcnr'_,, ;1;1rstri. nplicd(o'' IiInri rnr" |(nlrL rr'Dl /rrt'r

.t, '."fr:..

. ",' "i'.'ri

rrnrl!,r 'r Inc\ir'crcI rrli irl'"r 5i nlrl'u r'I fi m { ' | 'li

't. ..,nJilr l. ri.e,roh'. r' e Ll.c.'r ulllr':r'cr ' nF' '' r'e \ubrrr(r5r In r d'c f <in's:r'

i"t,,ti . " ",".,

4" p.Ju, r'r.,,lcr,rr'lo- <rc' i ccle' ulrn:'- rr'\ c'j/rr':''U. i- , .."io'n., t, pi" 's""'- " "r'r';lo'ir

l r f'nc- ; rrcri'r..

nr,1.,. ,,."'.1'f .'."t", 'v e.1711 I'i6r' lf lrlc ei 'i e\'Lr'ric " lclu|'lJ' i c r'1 '

'f"-, .,'t'.;.,",'"",":r'i',poolr ''t'l n ' rr'J l r'*lr' {I i \l'2l)

VI I. 3. 1 0.1. Depozite in spntele iftsulelor

Pcntru innisiparc adificiala pot fi iolosiie depozile scdimcntarc din gollirrr'

,nu t""aii fogruu!". in spatcle insulclor tip btdc"r' Acesrea lcprczinti o '\urs'

ro tinrbi,i jc r- <r'"1 dioJre iiLr,.'r"ciJl(Je\d'Jr Penrru I l lerrf l' ir'

lJ rrrn,.rnffcr dal,.lci. i a f irlol. sc \1 \eriFLJ jr"r'llll 'mclrl mr''frrLlL

meioritttca accstor seclill]cnte avdnrl grar lo ctrie fini'

l

,iliir

L I'i.n!,,

Irig_ \'tt.2U. Df.gr cn nrigrzic d$cnrcidd mrt.rjatuti..onutcfut

\'l I.-r. 10. Sursele de impr[mut

I I1..1.10.1.Criterii e alegere a sul$ei de inrpru\rat

r,. r,lr.r.,r./, I rcd l,ti:, .ruijJfro jcl,ea,ir n 1,.r, '., tr c .c n.oo-nfr':i -r il'ciJh. trcl,.,r( .. ..rn.in.. ir f"n ar. : upr:, .Lr.,.toi ,t..rrrr Lrir.r r'()r0ntralc -Jr o cvaruarc compr'ativi a accstora pcntru select{uea srusei dc

.:, l: Ji,1,.. r: ,J ,...r:,r .. ( .,nh1.ri. trcilc .-nc,ur 1o,cnr, ,lc J.. ,nrnn..nL,i' '. ,.1. i,r Intrurl,.rr-., .\dlr1-..a,o.rrrrr.rr rpJ.r.arc.r ,,,....... ,.," .... .".u.r, . .1. '.,, i.rl .l'.t\onr .,.n.ro1,,g..I,nlr,,.nrent..l . .,r.,,,r,."nr.,"r".,.ri...:.,..L, t.,r..\ut .,rjr ,jcot,,. (:. l,cruriJ..rr.Ji .1i Lc.orr,..or.,.rrr.",.

I Il.-1.10.2. Cerinte.le calilate pentrutfiqte alul de i .,prtufi tI ir ,rlclrercll srrrsci dc maLcrial pentru rcaljzarcit inDisip:ifii d iUciale lrebuicl|rr| \(.i )rir (tc un irnpodanl nurrif de factofi pr.ivi1ld cnlilalea nrateriahlui. Faclofii

L .i rrri I nt)or1Nr1i suni granulomclrie materi;trluj dc umptuturii comf";;ri, ;;";.1'.i. rr. r.r '. .rc...l-r.il:r.'.'..., ir,.r.n.,,. Inrrndl,,,cel ,,i", frr,, u"n,,,i r..,f i i r(,.t c ,, :,r.L,Lrt,.rn( I. e c!..r',. 5r-,..,- -n., m- . d...;, .c,. ,.' rr,: . t,,, -r.J." p,r.t^:lc: nrr.ri..t,l iJ..,,, ,lJ r rt, u urj ,:, ,,r. :...,n.r, .t, .,It. , or,, rrr.r. cr. f,r.)\for .-u fun_lirfc. ::rr ... .u t,J nr\nJ..i...t Ll,o, .tr. .L t,r " r . .. .. 'r.. .lirrlui lcaJtc iru pc',.(.e .J,r d , ,,Jd.ic ll,t lor Je

, ( rr,, r|l irftstc cll7 ri, se va ad:tpta un matcdal av:ind calititi apropiate de c;l icbal,l'r.,trr|.lci[ttitiitjirle|nstcdxldcdmpluturipusinoperi,s.rufrilincludeleain' ' r,,',..1-.ri, J( p .,,.c..c .,en ci,rufl.,l;Suri (,..

r. r'.t. rin,,rm.r ...n . r.r..tcri.rl,rl dr' ,lis,f.r.. i, tr ,.,alr I nl:.clor,,.nolI r)iLrrr r| l)ltfu rrali calegodi: lcrcsrre, in spatele llnor insule, din li.gut n i.ii li. . , 1 . , . . , \ i . : r " . l,ic.r.c,.r-.3trr..pareJ\rnrrle;i ,le.r.r:, ,. ; ";;,.,,, ,.r r , tr' r r d. : r,tn r .r Ji,r-del-Jr n rdcc-r rrrr|i..ri, i, -Lr\ rd .r-i 1tc', . ..r,r lrt. r ree-r..Cc.. rlc.c,ucriti.Jccit Jetip..l_ r,.r.

I I r. rir. dc r..t slr.b,,r( rr r rr.oL,i,rr .rc..r ul"r ,i, ,,, .t, .. ," irur;-. I dctrc( ,, h:r/r ' oi \lrd:; dc ,rJc. rt rlc. . t..b i : r! ,r . irL r ,b,l r!r.

ti)

or!tt4

l_ig, \'ll- 24.l'. rr' ',r l, | ',1

\lrrrrrNt:rnrn

en r"/." "iip lXO tlttf'ctili a5q)

t a ,r,,--- -r \ ..u

,i irLi l,rLL f\lr.r'( r'.r tl ,ir.,, | | ), Llrr . .rr|iLliLl. \rr lrr\ rL /( ri (1ti( LlrL (. rirL t

,l,srlrArL :rLL irr !.rtrr,rl ,. 1,,,i rfrr L tlr rrLlr ricrt ti {)t)crirfc, rloti lecslir lr)rrLr lL

rr,1,,rit p|ru trlnIr.li\rlirl.r f(licrr(il. \lo(lillctlrcl trltirrrct[ici Po.rlc ttrcll c]rrL.rL lxvof.rl)ilc .rsuffr /Lrrclin !tLi lrnln lclinccnle. di cillrzir srhimbirii cnl.lcri!1i.il(frrlrrrilor IJe asenlcnrit. zooa rlc cxlracli€ fcbuic si lle suficienl dc irrdct)]r lirlil

l,lntru o cvila ca nisipul plajei si 6e anlrc ai in fosa creali prin d.ngrri Acrsl(, cct. trcbuic a[aliTale inainte de sclccliuca suNei de irnptu ul, priir uti]iTlrcilrLr()delelor dc transfonnare a valurilor in apropierea llrnnrltli.

L' I L j. 1 0. T.Invesligweq s urselor de inpru nut

Progrenlul dc invesLigare pc tcrer a sufselor dc irnpru1llu1 c prindc p.rlrri

crape: sl|dii prcli inare de bi|ou. in\,csligarc globali pe lcrcn, stlLdii detaliatc i

c\'i1uarc. SuFatald acopcdtd de accslc inveslili8lii cstc dcLioriialil Lle o dislalllil (l{

h d plasamentrLl lucrardi carc sc afli in cadrul unor linite l;Tabile clin puuct tlL

vedere ecolromic peniru lranq)orlul |nirteriahrlLri. ln gcncral. se ieu in considenli.irlilial sufsele ana|c 1a cili\,a kilonrcl . Surse nrai ifi.icpirlale \or fi luaLc irl

considenlie n|lmai drci nu sunt disponibiic mai aproqre su$e corcsptnzitoafe.Prognmul dc invesligafe consla in a&11izarca ilrfonnaliilor e-!is1cnt,r ftsuJrra gco

logiei zoneistudietc pdn ana lizafea hi4ilor. eclofologmmelor fi a Lilereludi tehnlce.

Apoi s. clcctucazi calectnrea dalelor din tcren de pe i^|treaga suF'at4i sludirrla.

pcrhl a localiza $ioa ccriza pa4ial sursele de'iLnpru1nu! potentiale.

Sc analizeazir rpoi in dclaliu datcle pfivind sorscle de imprunut lolerrlidlcsLebililc antefiof. In uftima clapi sc cvalueuiL calilalcx scdincntelo. $i lL e1iclul(n

a.estora asupl a -tannulur.Penlru -<ursclc dill matr:, princilnlele mclodc dc colechte a drlclor clin lctcrt sL]rrl

dicirile blti ciricc cu ajutoml sondelor clcctronice cu ecou xcuslic silu rcficxicscisnlidr. urmate de prclcviri de probe. Penht a rcduce tirnpii nnnli delcrmlnNlj dt'

vrcmea nclavolabilA, se recomandi efecluarca camptnii]r)f de telc'n veft,

VlL3.10.8, Asigurarea conli,taititlii dehitultti solid in hlngulldrnului

Contin!itatea debillrlui solid se realiTeazir Ftin tsig|llarea lLnui tranzil ar1ificir1

sau (by fass) $i consti in acnrrrlarea nisipului i]] aluonle de n obstacol carc

oprette tfanzitul litoml (tenl], dig) iii fcsltbilirea.rcestui lraDspoft io aval dc

obstacol. Trebuie alul in vcdcfe car llunci clnd umplefea este colnpletai, o partc din

irnterirl conlLrreaziinsi dig l.rrroDlc fi t$rcl.t07iin f€nal.Acreaslii sofulic nu a fbst fcrlillll:r |e rirrlurile cu galeli. dtll po.rtc fi analiTati

ca dc-crcrnplir priLl instalerca unur lclclcfit.1n cazul unui sens preclonrinrrrl irl (rlu,,iI||ItIi lil() l, trrnzitul artillcial poatc li

realizxl nor'nal crl o dragi suu ur uliLiri l.rfsi 1L l)cntru N asigura uo tmnTii afilicitrlcficicnt. nisipul va fi prins irtr o 0.rlrfLrl rii r rL (lrtl

q,;;)Ved.r in pi . flaj.i

. r.ig. yll.2.l (,onriNhc)

I Il.-i.10.5. genqle Si canale naigtbile

,, il:' lfii:ti,:l :ili::'",1i:,:.:'f i ifiH i#ft T,il11::iTTilil ili, I l' "'r" ,ccsi nrrrcrial esle de o calitate on.qrunrlurri".'pori";i;#;; ::ii ll rtr| rtr| ri |.ntru plajc il1 loc sai fi€ cvacu

. I I ;l;;lrnlili ll.l: :tl.,;;:,..",1;:i: ",.:ri;illj ",-, :"""i:* ;:ll

t II..t.l .h..\ r\(, li tutp

,,, ,,,,1*;J:],rj,,l:''!:iT'i,i:i"'fjilitiil:xi::lij:ff'":,t"J,i ;".T::[:J:;(rr i,, i)l)ir(1rlc si lutrezr: in condiiii clc r

I;lrli;l l,I,it, l;,,,ll;:,1lixii:n*F riitti:,},"1ili:11:l ffi:.,j,Iil;. I ; , I lj]il l*r*i*1#{j:,,,in1,t}t:ffl:T:i:iilil:::11,"j.,_ "

1,,,,, i i,'t N*,,4r,rtl r:[:"'rffiit#i*ii:t* ir,i$rL 'r'\ I I f( t||Jrilntcntc spccialc.

t ' ; ,:.;:1,lrl;:lr,ll:;,;i i..;, ll;:.;.',;l.lT,:,:,1,l: l. l/l r,,i)(,/ircte de.larg corlin Ac-oUtcc; r,otuie

,,rn; ;,. iffi;;.,:i;I i;l ;l j: ilJl'f.';l""Jl"ii"i:I':,i:;,,*ll,u,:{*jhl *:*' ," l ',\.1 .(.corrrb l..prrrr- b,rrr.r.r..,nr.r..

,','';,' ::tl:l't "r" i,li.":;,J. 11",1.,:'i;, ; ll. t,l,l: :;i,,1 ;ll;.ti

nl lrxtte ll 'tiliz'11 {lcclll rlncll sc tsig.fil o p(,r,jclio

T

l:u#**l*iihil',:.,*,,"; il#i::,'r'.'lffi[[lir;?j:$H

;:ffitli1j*i#it,{:llg:"';;i*';Ii')"';r*1r"r:'r"""d"p"'nil'r"";",,H,,ii:r:Ji.ff*r****r*#*i+$#j#i:**=ffi#

VIII. EXPLOATAREA $I MOMTORIZAREA

CONSTRUCTIILOR DE PROTECTIECOSTIERA

\1I.1. NECESITATEA UNEI MONITORTZA.RI COMPLEXEA ZONEI LITORALE

Scopul construc,tiilor d€ protecfe coslierd este de a asigum o phje de calitatc,

cu li.tim; suficienta $i cu o buntr prim.31rirc a apei mdrii, in vederea unei exlloatirieficiede a aceslora 117,361.

indeplinirea aceslo. condilii se poate realiza daci se aplicd conceptul de

,Broieciare continuh", care sd lini seama de complexitatea 9i variabilitateafactorilor ce lrebuiesc avuli in vedere la tealizarea unor lucrari de consolidare

costieri.Aceasta impiicd pe lAngi o proiectare corespunzitoare, o execulie etapizata

prin care si poatd fi luate din timp mAsud de cor€ctare a soluliilor proiectului,

precum ti o exploatare activh a lucrarilor.in acest sers exploatarea hebuie si se manifeste in principal prin:

- urrnfuirea! comportdrii irl timp a lucrinlol;- lucdri de intre{inere repamlii a.le conshuctjilor;

- imisiparea artificiali a plajci in ritmld cerut de nenlinerea €chilibrullrihidrodinanic, &r !i a1 cednlelor de folosife a acesteia;

- completarea cu hcrid suplimentar€ cafe sd adapteze cet lnai bine lucrerile

rcalizate 1a condiliile nalurale ale amplasamentEld pentru a 1e spori Podbnnanlasau a reduce efectlrl advets pe care il creeaza

vltt.z. unuAnrnu compont{nn iN TIMP,r r,ucninrlon stattcn

Valurilc mirii aclioncazl ilsuprll construcliilor costiele sub doua fome: p n

intermcdiul unei slrii de evcnintcDlc dc cxceplie (fuftrnile), care replezinliiintervale relativ scude de solicitllLo do rlrirxilnit intcnsitate li pdn fondul continuu

de agitatie de intensitate micrl $i nriiloci0.

rr,,l,i r,, l 1ri,,,,,,,r r,,r r,,r,. rrir trL|,ri (tr l:.lxrl..(h ir (lL.)lt|(lr',,,,,, |,ititil];:,;:iti;i.i.ti,li,;rl:lil:,ill"lil,li.1,,,irrrrL rt,,,, L, rr,!, !,,, i,r.j ,, ri 1i,,,.,i,lr,"ri,,,,""t.1r,,c,i,,1tr,":.

.",.'.r,..,',,it ii,..,,t,r,r.,,.t{rr.r..,lrl.,t..,1, .,.,..r!.l, ,..rr..rt r , r...,

1.,,,,., 1,,,,,, r,,,t,.,...,,,.,r r 1,"i.._2i... dr, nr :,,.r. r.t. i.r:

, l:,:; 'l;':l .'ill I ,11,,rr 'r1ci rJ' '''r ri ''' ' ", '''. .,''

"',., .,.1.:':l:1:': ,",, fi ufrnirile fcrioctic, eorromr unur prosra ce se ve etrbofl irllrr"h1 |

il\ 1, r,j r,i.nr: r.,l,.,ltjJjo: r"fi ce.i,b...-r,r r rzriri..

I c r).,/r cr llrnirii trLcr.||]h)r (ristcnr,r,,.*r,,,."

" ".,.i,,.r",;i:;;."",;;i,:'""""i'i:',li#::l;i:il;[:,lffiilil]lrrr)rcttutc fi a11ume

, tr': l; , . ;; i:; ),T' ::;.:.. . ;,li ii: I ii:i:ir:1:i i;it1 J: ,: i::.li i, (,rrrJL c,r Jx coboferea njvclului proteciit

I -t. ,ti . ,', .,."". ., , .1,.:::; ;:;.;:",11;,'::l;

": :,: ' - .

:j ": : ];,11i ll':':,.1, J

J or','J :'c', n' \, "-,"-cJ ,,m,J,( ,

, ".')lll:li:,:ll:,;"o.",."1,"""**i',".II,iffi:lil]"lliJ;iT:*illl'illli;'",,, ,,,11:i'Iilfi,,il::ij."..'.l,i.iT..ij:;lll",i"'i:::Ti,,ii,:li:T[H,,yi"g;I Ll rtLrlrI in ll)scn1a proteciie i n eccsarci

, , ,,:,iil,"li:|1,::11:,1.Tj;1fl"ff,i" coronemcnlur epiudl.,, ca u'-arc a

, , s , n,1 co.i,rL,u csi" ,;,;;il;;ill::$*:"j:"1*ii,::,:,:r;;;***,lliil;ljll:1.".

r b*ci{i ''ai ,nici,

"o'. sunL up,i ,nt,"u"L ii d;il";;;;.l .,. .. r. ,..,rr..i,,r, ,rr.ut .. rJir t:,

, ,r,,!.,,,i,sc ri,,,fi aceas,, ,u"n;a"-* ao".iil li":fil"1'lnl'i n""u.".uun'.ito*". io

rLlrrrrrcurca cilindlicn dir caLrza rcretulti necorespirnzitor;|1r]rrrcl clcnrenlcter dlJ agitare rcciprocd a blocu;ilor de l,otectie clii bcton.

\ ut.l. t,ucRiRt DE iNTRE,|INAr,r,r LUcrl{rur,o* rto'frFu$t

*PAliATrl

I ri|lr:riilil:iJff .i.::';],::,,ii::it"i: :;*i :1;]i,iHii,llffii,iitil Jl, , ',, I r{

(. trr (tiniinuer.a ctrclluiciitor, *,Arxl in !ea"" *r*"",f ,Ci"ri, ,]lrr;. , '..

,,,,,,i.:;i""i:i,.';1:i:::,':l.'ili'::,,5 ::1iif:illl.lll;:*;i':lt**lu**, l( rrrcr)lrlc (lc bcron rnonolir s_{u tu01 si c

', r,, ,,r,,gr,, 5; o.:"..,r, pi.,,i."1. ,,"'.ril," ii.'lil'"'a

i' lucririlc dcf io ma.i co'oplicalc

Ir rr rrlr i L/LLr ,. it ril)xr (1.ir(iierrre [r I)lncx ile sLrl) rlrrr it llr( rL l'f ilrr1

nNerirfe i s|r(rliiir rr, rrr Il(n i subtlcvLrlicc $i o trutarc cofcspunziloitre l i'cusl'rrrr

(ourIlctnf,J ir trrlLr/rLr il()1, bcnllclor. covoarelor ctc

\ llt.,t. u R \4 A R I R-t' A CO l\ I PO RT.IR I I i l\ T I \',l P

A I.I. ( RARI LOR DE iNNISI PARE ARI IFI( I.\I . [ 5I}IONI:I'ORIZAREA ZONEI SUIISEI DE iN{PRU J\'IU1'

Vlll.4.1. Otriective

Llrcfiriie de indsipsre aftit'iciali au ull caracter spcctal. prin e\olulia pe crr(.

aliincrrsiuniLe lor o ilu irt tjmp ;i din acest motiv unDdrirea conpo{irii 'i tiLnp n

oestor? pfezinla cefin!e dcosebile. Rczukalcls nisrndtorilor fi obscrvaliilor i:rcul.r

in cadrul progfam[lui de rmirirc a comportiirii in timp vor trebui su]rlLse, dul)r'l

caz. interyretidi ulror rnsti[tc de specia]itare

Difrcnsiuniic din pfoicct vof varia pe dulala de viali a unci llLcrr"||i (lL'

llnlsDarc e plajei.

Obiectivele pdncipale elc moritorizirii unei lucliri cle indsjparc a plaiei suril* evallrarea perforuaolei l cfifii, pentru a delerr]rina cAt de birre indcpLinetlc

- cednlelc dc protcclie fenhlr carc a fosl proiettati

- idcniiticarl)a cerinlclor de intctirtre ti realimenlarc

- c!aluarca irnpaclului lucrarii.

- c\.ahwea compoflarii zonei srrrsci de imprLtmt.Realizarea acestor obiectivc se vx face ir trci i'n7e: colectafee datehl cLL

inlonraliile nccesare, aralizarea datelor ii craluafearczlLltrtelor-

VIII.,1.2. Urmirirea comportirii in timp a lucririlordeinnisipare artificiali

IJn plarr cle mo itofizare pqnlru zonil de pruerc in operi aumpluiuriit'onsli 1rl

ufm:rtoarclc conlponente nlajorc:

idiei.i lopo hidrog"ficc ale pfofiiuhi pldiei;

- prelevl|rc de probc din secliDctltele plajcii

malsufilori de v.lhri:Aceste coDporeltc re|rerinlar cctintclc minimlr pcntru evdluarea cllcicrrl(i

lrnei lucriri de iinisiparc a plljci. I)focc\ul de monilorizare lfcbuie sI ilrc(.lrl'il

'nlr, .( Je ai. /Jrca :r rn .lr Lii .r. rr'' l'lrrrrr iPenlu dcterminalca camctcfisl crlof Plaici nalurale acti\'e lrebuicsc evl rrirlr

cielLrdle sezonicre Si pc lc|men lLrrls trlc rroriilic:idlor proJilului plijei $i dislfibtr(i'

sedincntelor-

.*,1';t:,i;,lHll:::il tlii|; ::i")llii,i:i,:lil,xJt:i;lri,ll;,ll"lllli;li,ii,tlcste necerari e\,aluarcir cohportarii lrLcrir.ii pc tcr.mcn .."_, 5i i,, rr. i,r,,."""ir, ,i:

iiryJ"';iTffliT: i:"it*:,:::i'J :,i,,,;iliiii t*l':u* :llil *hl lli{itl"i;;;rir :iti:ffi i";H,ffi ;":l::il1,::L1", ::T:'":,':ifi I

jfi:,:'::ii""J; ;ulJ:'il?.*::,,:'l;:il:.1;;,;;i;;;;:"p.,;-,,i:i ::,".,":J:::fi:J#:'i:l'j::,* J::ili'rf"..

in operi se va facc pdn mai mur,f

rranspofriue, rnisuftrea p.onrr,,ir"a oufi 1,1,'i:rli]i'TH*, misu.afca canriliirii

. D.atu .lstqra.sit aliei existthte inainte de reatia,rea /!r/d/ii Estc fbarrcllltpo{ant si sc colectcze Si analizeze dala pl,tea llce o co"'pa,ali"

"u.",urr"t"r",,,J"oii:,Tjil,?trJi::flffi;ill..-]|ij0.",.,,

,,,,,,,!,i: 1 ::' x;; x;1;11,'ll:,:l'1: :I;il.: dc 13.' pJn' m e \ J' uf i" n odinc j, i,,,''

1, .ri,,drc, - .. pn,r rcror n;; ,,.,;, ; ...'-"

,.1.1" ):i'.:",li,:ll:i: ,,'pu-,'ir"ofl,rcc

,,,.1:',T::':j:1 lj:: l::i:':l"Tils,l",l 1i,fl",;:1:;:1,::li,( ;:il:rlc plofile depinde de Iulgimen zonei inni

:1t,j[:.,1:,;r,:.ff t*:** jinil:i.,try;:Hii:H:t i":If,,:ii,t*r,rcrire ca,r s. caracreri,;;";;;;il;;:; ;;"#:il:?:'il.,T:,1,*ir

,"ini," de

,,,,,:: ;:T|T:H'; ;"::;j,Til;:': :::"1*"i' "non,e !i in ava, cle,uc,a!e,

,!', ,, prcfireror ptiJ".,,",,"i,i" 1p."i,:i;"1iJT;',1T",11i":J.,'.lJiiJ1l'l!l;".,"1

i ili;"i i::':H::,'1"' ii:il],:"T*h:,lilJ,:*:lf :rru*:; ;"1"fi il I

r:r JiT"Ii":f;:TiH:ii ;i:;fi:,1:;":::: ;t''.";x.,ll[:,,ri*l; :,x,x]:

:;f iiii",,",:i,i:ilt'fi .:i'ffi ,fi T.,T,:'::jii'"iJ:r:'.*ll*;l*,*sllm*;

t) sirnrc catr unnare;tc plofilul lcrenulLri si., rcrivc".a pro'1u1ui, ien;;;;;.,;;;;;;;,iJn;]i il,i:':1ji,ilil":l,iilTi:Tl,^*'

n hl*:: ili,il":rj,ilJ'il,J,,::{,;",::::",?',:,::1.:ll'l**:*'t'*"x1111 111 "11,].ig. "",1;;;;";;ffi ;'$::H:i ff lT ii:::;fi"";:"j; i:,lli'i,11,.:""u"

to"t.'',t"e ontate pe falupe pdrtru zoncrc srbnrcrse ate stire,iutoi

Masruhtofiie \.or fi ellctuate atat inaiite de rorjizrfcll ll|cl'irilof, in lunile deri' r sr rarn., pcntu o mai bun6 caraclcdzarc a pro6lcf or c:ir 5t ;rncdiaL Ju;;.;;;;

Ircr;fil0r ;i rr|rrr ir l|lrii urnnlori. l)c rNcrrrorrcll. vor l1 iriecrirl( inr]sllrrrLorr rlrrll

I rfrfe lir(1r r-L Dnio|. (rnin. cu dLLrdLn dc.tplrrilic li20).

llloliliruret liniei $ nt ti, T('b ie si se analizeze tendinla c\,olLLlici lirri,

(iilnului r'nainte dc inceperca lucririi ti o.icllarea acesleia pc lntreaga lulrJlir)r(

lLrcfitrii $i a Tonelor de conrol. Acest iip dc analizi poaic rcduce nunrilnrl (

ntisuritLxi pe tefen necesarc pcnttu caractcrizafea cotlpodilii llLcfirii. Sc l)(

lirlosi aefot'blogranrc Si foiogmfii de la sol.

tjtilizarea aerofotogramelor'feprezinti o metoda avantajoasi din puncl (

vedefe cosl-eilcicnld. pentnr evaluarca intrcgii lucriri li a zonelor adiaccrrl,

Aefofitog?mele pot Ji folosite peilru a realiza o harra de bazi cu modif-icifilliniei tarnnului pe perioada lucrarii.

-Analiza datelof trebric s:i incloda modificdrile liniei tarnndui 9i modificririlprofilului insinre fi inediat dup.i realizarer innispirii.

Probe de sedinente. Probele de sedimente se vor plcleva pentru liecarc fr)lin timpul ef'ectuirii ddicdrilof. Pe plaie trebuie prelcvete minimor ltei Pl1'lpentru flecare profli, din u.m:rtoarcle pozi,tii: baza dunci, 1'alezei sau zidulLri sprt4r,

re1: mijlocul plajei; linia de inlcrscctie cu apa.

f)c asemenea, vof fi efcciuaic inilial prcleviri de probs de addncime pcntr

caractcrizarea granulomehiei scdimcntelor natuale, Dupir terrninarea lLrc|irilorin continuare vor fi luate pfobc dc suprafa{i pentru a camctcdza mate alul (

umpluhlri, odat6 c|L intocmfce profi]elor.

llollitoriaarca ne.tiuhd litotul. Penlru itlelegere.r proccsclol costiere ctll

lpir in zona lucrdrii se vor colccta date pdvind elementele fizicc de mediu. crrr

sunt aal|Llilc, cureniul longitudinal $i date meleorologice- Surt ncccsare nlisur-arlo

pedodicc continue de acest tip pentru a 0ompara vafiatiile pe tcrmcn lung gi scrr

rle fictorilor fizici cu nlod;ficerile modblogice $i sedimentologicc alc dunei. pltti

qi avanplajei. Coleclarer daiclor de valud rqrczifli parle integlanli a oriciifevalu;ri a urrei lucriri de proteclie costieri. Proccsele cosiiere indose de valuri sLl

un tactor de contlol in rispunsul flejci nalurale ti imisipate. Se pot a$lcl)

modificfui majore ale prolilului $i sedimcnteior pe lrerioad.l de execulic

monitorizarc, dooarece naicrialul dc ulnphiuri so reaj steazi la climatul local (

valuri. Luc rea poalc sd-si modifice pa|a etri fizici sau si r:rspund:i negativ

pfocesele coslierc pfedominante sau la cvcnine|lle cxtreme. Stabilirea |lnei rcinl

cauzir efect intre valufi fi |irspuns l luc|irii este cseniald pentru prog oTrrrl

compol1irii viitoal c a unphturii.Analiza dalelol privind proecselc tlzice coslier., precun Si a rispurrsrrl

ilrnisipiirii, vor conduce l inlclefcror nnrdului in cafe rcac,tioneazi plaja la c(s

lo{e lizicc.

F rlrrrri ru(unilc nrajore rLrr rrtr cltcl promnl(ai Fi pe tennen lung, chl

ir€versibil, asupr-a zorlelor cosl icrc. | )e ir{ c\:ir c lcotcle imedial. alc Jirrtun ii asupra zo rr

lucrarii $i refacerex dupi rcvcrrirur lir .()rr(lilii nonnale srlnl aspccte imponanlt (

il1fu-ma1ie. Pcnau evaluarca cltt LL Iv rrrrrri |\'crrinlcnt major, vor lrebui etbcltril

| | | il \ | | | I I I i | | I tItr,ilt,tt rlr|ii lIrrrrrji :rrI rL I

r,.rri r..1 ,r,,111r1'..rr, r,,,r,,,rti. , , , , , .

, , , . ' ' ' ' ' ' 'r'rr'lr{rrl' l\ rrrril /\srrr'.rel. c.rc

jt:ti|,u1,, .,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,i,,;1.," /lillllill l;":i:lJiJ:l;l;,1:ll;,lll il lll:llllll)lli;',:lll;l 'l:l ,l:,:,'r " ver r i a ii. ,',,ri. i ,,,n.,'.r,".',,i'..

,,,,,,i,1,:,:":::::i:i;:!',::::;:",[:,i::;:"::,i:::;,:,;:::,::::,,,;;;::::,,:;;,::!!:::(:;

1i ili .: irl::l: ^,1' 'rc pro.,,Lr,, .i rcr,u..,:rrer r.m,c,,ccs,....,;

, rr't..1 cro/,ur r )j Llcf neri (,c pL p Lrfl:v0tutnLd dc umplttluri care a ranas in zona l cririi;

, ,, ;):llil:1::.[i"irii rmplutrrrii adr pe dircqia in lunsul la,.,'rului cil r;rrsDLrnsul lt furllut sczonierc.

, ,,,1,11,','r,,.",, datetor fezultete din prelevarea probelor de scdimenle irebuie sii

l;lillill"lli,f,lilil,ili.liffi :".i,"xill[J3fi i:lyj,f si n, un,'n,ut,.ii,

lllllll:ill il iixi"j i: J:,*:,il':*:,lxi:::""i:xili:; ;il::ji ;;r;lil:.| 11..1..1. Monitorizarea sursei de imprumut din zone

sul)mcrse

5., rl)rl l)r incilrl al nlonilorizarii zonei suNci cle i1nprumut este si se evalueze

] ll l I' r1.. r,,prurnur c5rc co"c\rJrvirof ".r;"r"ro,. .lr .. oJ."r,.

l l'l il 11,'l : ll . 1,,,:,ii J:#i;;T,:, ;i,::li:ilt:; ifi :fr;: :;::lr: lillli il :l jr;,,--m"'";""'#:;l'1";T:' "i:"il!;',l"*d:I#i^i:

:llxl',1.'1',"1,1i;:n"';;:.i'"",iT'l*iiiln:'ilfi ,,iJ?ij",'l;:: u';;j:ir\:rl. lln l diD obieclivcle nronitorizirii a'(r( ir srrbiri d.cii proccs€rc exisrente rind s:Ll:lmenlolui

sunei de impnunut

r..ez.,r.i .,.mc. ricntnLo""nou",*,n..oni"1llt1l'.i;Hi::n:l"1il,fr:,1"i#rviLlrfl

,:','' :,:' :,,:i: :::::' :i" ::::l!,,1!,:,^::' u",:,,",

"n,'.,vronil.rizarea zonei

r,,,,,,,,,",,,,r ru.*'.i ;. i" .;;;;;#.;;;,*j,i:*,:i" x; $il:,"U'i:r llrrrll un,tn intlc ele. pllnr-r aparprinrelc seune cle relacerc.

tlolilititi ttlr t'to,Arlu ttt\tit'rr. N4ttrlllrrtlcir I'irlirrrflrlfr 'l' r' rrr l Llir (['

opcrrliilc (1. lir sfir:rr tl, Lrril,LLLrrrrl lrrl rrr(rlillctr cirflelcfislicilc !irlLrrl(if rIc(lerrlc

A0cs1c nro(lilici srrrrl Llr I I r( l)irl !fllrrlo (lu rLrlirrc{ic $i dc liec"!fc'r cu lirrdul Drtfrr'

Acc$li 1u(tui trtlnLiirsf llrirli in considerarc irr proccsul dc proisctare Este

DosibiL sI nDurii clcfl! rr.|r'uvi7utc, carc !or 1l indicate pnn efozllrnea saLL

u"urnul"roa plaj"i innisipltto stlLL a zonelor dc lirtn adinccnte Pc pedoada dc

rnonitorizare r1c dupi reilizarea LLcririi' vof trebui invesdgale orice erozi ni sau

acunuliri neobiSnLLilo ale zonei lucraldi sau ale zonclor adiacenie

Analiaarca ilatebt ptirinil s na de i lptunlat' Analizele ft€bltic si includl

evaluarea rnodificarilor temporale ale sursei dc imprumut, detenDlnarea ftlel l1

volumului de fcumplere a acesteljr.

YIII.s. MONITORIZAREA FONDULUI BIOLOGIC

Excavarea Si a$ezarea materialului de umpiutur'i au de obicei un impact din

purct de r,edere bioiogic nsupra zonelor direcl implicalc Se poale crea un imlacl

iriologic $i in zonele;diacenle, deicruinat de tLrbiditatea dati de operaliunile de

"*""u_.r". D.

""""o, "o.lfcbui elicluate umrlriri bioiogice NtAt in zom plajei c.r $i

in zora sursci de lmPrunulPrclevarea cle probe biologicc din zona su$ei {ic irlprumut arc ca scop

idenlilicarea l'armei ;in accasti zoni Poate fi nccesard monitoizarea turbidilalii in

zore sursei de r'mprrmlrt gi a plajei innisipate pentru a evilua impactul clmgirii ;iDrr-,cri: In ofcri r rn .le i"lrrl ri a. lrl orgrni'rnel'rf loc:rlt

Anrli/.rr(- drlclor bioln!.c \r e\alua lhrLlr'r!:llc florJi > liuni in /onlplaje i innisipatc si j^n zo ele adiacentc, etectelc tuftiditilii'

I X. r,rr<r'r'r,l( ,.r,lA MEDTuLUIliI t,tr() t.t cTn aRnoor,octcA

irlrrelcciil |lriri urif rLr,Llil,.r 1,1rfrlrrr.rr 1r'elr rlr lrt rtrllrrtr ll('l)ltrirLl)rrr( l)irIlfcprcrintli riirifcir picir)rr'1,! rlrrrt,({ su il( (l(plirsirri;rr trrlrrzLrrirl rr 1rIrr:trt.rIrtllccsLcr tfcbuic si lic co|lrt)LIirir fU fisclrl (lu;r cinlcr (lc Lr l)llnur srrl)trlolrI rr rrirLLi

t)cfctc vc ical. Digurilc $i cIiufilo mrf oftfi (onLlilii dc ldiil)ost Pcrrlr'Lr Irit!clc rrrr(r

chirr dacl nu au lost pfoiectale in acest scop

O poluare dc mica amploarc ti elect, este prodLLsn irs:i ir cxcculix ltrcfirr. pc

tcfilcn scur li de natura obi5nuiti 1e rcalizaea oriciiror constrlLclli

Materialele ttilizate in lucr.lre $mt in principal roca $i trctonul dc cniilr'rll

spccifice lucrarrilor hi&otehnice, respccti\' durabilittea cafc reaciionea2i ctl ilpir

mildi tinu ii afeclcazd calitdlile.O \,aloarc indifecti a sfucturilordir foca ca epiudLc ti diguiile este aceca cd pol

inlocui de excmplu lernnul din motile de durabililatc cstc adlls din zonclc tlopicalc.

Tinand seaua de pedcolul despidudrilof se intelege ca acesta esle un obiecliv fiajdde pfoteclic a lncdiului- lmpaclul pincipal va fi distrugclca forei frmdului marin |i a

faunei mai ptlin rrobile de pe amplasamentul lllcririlor. Volurne de r'ualcrial 1in vor

devenii srLspensii in limpol execuliei nucleLd i djgulLri. crescand turbiditatea, ceea cc

rcdrcc petrunderea lulrrinii soarellri iD nutc, in detfimentl olganisrnelor dependentc

de lurnini. Matedalul va afecta hmna aninalelor filtratoere-

Este binecunoscut laptul cd reliel'ul stLbmarin d!Lr, nal d. spfe deosebile dc

cel sedimentaf, ar€ un potcn,tial ecohgic $i bioproductiv mull mai ridicai.Itin implantarea de substrat dlLr r'n zonele narine costiere inFrm mediu

natrrln1 slab productiv biologic sau shracit in urma unot presiuni ecologice inienrc

de naturl antropicd, se dctenninA imbogilirea acelui mcdilr.

in medic, peste 909i, din biomasa lotrlir a epibiozei fiird detat de midii(r1rlir^), se poate slune ci sistemul cpibiont este !m sistc mitilicol-

Rol! de biofilfu jucat de organismelc fihraroare epibionte esie lbartc

ilrpotant mai ales ia aciuatelc co(dilii ecologice alc N{Irii Negre, cend populaliilc

ralurale de midii s-au dimiruat loafie mull.in alara rolului de biofihu, cantiii.lile mari dc organisrne ale sislemului

epibionl rwrezini.i o bazi foficd ercelenli pclllru o serie de pe;;li, 'in special

Goriile. Pe lingn puii de midie, bogilia do amfipode tubicole, de deoepode mici"

de vilegere. de moluslc, rcpfezinti aici alte surse de hmni valoroasi.Numero$ii pegli obscNali in zon:r digurilor construile i1l zona sedinlenlarir.

do\'edesc ca s bshatLll rrtilicial fel€zenla1 de rnantalele digttlLti cu ascunzi$urilc

pe care le fbnneazd $i baza troilci pe carc o dezvolti pfin sisiemlLl epibiont, alri8c

$i suporla organisme care nu sc intiilncsc pc fundudlc sedimenlare naturale undc

$bstmtul a ilicial a lbst intfodus. lllxluclivilatea biologici a zonei constnLilc

crcAte deci.Un all aspcct care trebuic cvitlerrlirrl irr lcgiluri! cu sistenul epibiont se referi

la cantitrtea de material cochililcr crrlcruos pc c.uc popt aiiile caloiler'e aic aceslui

sistem o clibereazai aD dc an $i !orrlfil)rrir rrsllcl llr lirrmarea nisipuluih general, consccinlelc ccokrtlirc rrl. rrrrLi Pfolcclii cosiierc sunl pozili!c $i

includ:cre$lefca vegela$er;

nrl,ir":ffi*.::,"#,t:::.:.:'ifi::ilil';|:;:'"'Ji,:','i',11"";,,,1"T'.1,:',:r.ri

il il; t:Hl*jlr..#;1 fr Fi:[jijt'i"',,ffi $rtffi [i;iilt iil frlif:1:',;,,.",1,;,l:fil,J.#*l;:1i'fl.,x;',{'n"-J!i#'.ll;r,:,titJ{

; ;i rll :1 ;;;ri' fltit1#'i,'iiltd:j*:il :'i:: ;"iJ:-;:J:ri;"f,';l :;'',ii, : ; ;.' ;';;; ll,i,il"r;j":ll::"

.,'(Src../:, ,ocn( bi c in nrcdiul

;ti,i:i|;;iii*jN;:#*dr"."f r:;T*:':'r,#;*ffi

;;l:ijjlil,,,,,i,'ji$:"Ti"Ji":::t:,:,::,i""i*:"*'"f"1:ffi,fr::*iiixf iilil?,llJill;l'l"li1ffiJ:Ji1'iix:?:.,?:""':;J:iarri'j, dar ponic consritui o oafecare

ii:l'ijiffi :}it$-":,j:.jffi ":,lv';i

"#i "$^1i11

iffi l'i,li":l;*:x;

r;;, i ; rlr ;:,1;i,ill'lli;;*.11,,,'.*l${fTi

irn;l'mli*1ff":i:,ffi fi**tdf[,,..:,'..;

i,i'i:i1;,::,: l:' t:;,,i t. ili ;: ; li; L| litll il:ill]: t,lill s,,, , ,, !f ,

, :lllii:i :jiI ,;l" "' "''" 'r("rr"r r'.!rrir'| "".'t.. '1"'.rr dc r),is,i',i. ,,srril

,ri,iiii:,l|r,i,,*rrl i,,,.#:id irrl*!:#I;fi iltuilir j

mi*+*$-i",tffi *,':r*,.*:".,',*:Ifi :ffi i"l;'j'f ,f iI,ii,;; li; -l*:*t$::-;,ffii, Hili {ilii,

',-,iil.,ffi$iilffi-'*ffi*$Nffi

ir: il*i* $l$**,lmip* ","**,****',,;*

,,,' 1,

:'i *gtfrii*ilfJ'fr [# r*rL-l

*+

;: : ;, i; ril:r*; ir ';

;j:i ;:ri .;:xn:,

i{"i, illi:il,i :ljlr

rJlrrrilorli rrrrrr ,l r'lrrlr',.r L r,r',r rrr 'lr I r,rr rt ,rrlL{ r,lL(lrrlrrr ltrLirrlcvr r irfer lnrsrl,rl,l,,r t lLl I i,, r, 1rr\, 'r 'r1

,,r , r, 1, r '1, l. r rr rr'!(\'rrrlrl(r. lrc )rrr.

liieutc slr(lil lr'rrlr(r lL,r r1, rrr,l'l,r ,,rrl rrt I Ll'r I rr!lrl t irLrl('r cirfirclLfislrrrlol\'rlurilof, fe/LrlirrLf rlrrr rrlrr rrl,rrrlr I||LL,|||r, 1Lt rl, r1r, lLrlLri lirrrdtrltli lrrifrr Irr

uncle cvufi. rcljtlirl s( l),):r . r.ll(r'l)rlrr Ir,r'.n r:rlrrrirl.Estc ncccsilr u sc iircc urrrrlizrL Ii,rclrirrrrcrr I rrrl(cridlLrlui din suNrr de

imptumut. in special atunci clinclsc loloscltc rr tcrill dlagat din canalc nrvigrtbilc.intrucat acesta ru trcbrLie si continr"l olcl1lcntc di nirloarc slnitillii o rrcrlilof clrevof veni in conlact cu ele pc phja.

St|uolurile din blocuri naluralc 1r'cbuie se prcte-jeze vestigiile arhcologic.Cu toaie accstea, conflictul poate apare dac:l irisiturile arheologice,/gco log ic. /

paleontologice sunt supuse erozirLnii sau acoperfii, la carc llloteclia geologl(a t l(rcdusi. Acesi conflicf va ap:rel cu loate acestea, deci materialt oslc Lllllrrirl

penhLL schema diJ proteclie.Restdcliile p(ivind prolcclia mediului 1a cxccu,tie pol influc ,ta conccpLLrl (lr

selcclic a sollrtiei. Aceasta inclLrdc cerinle privind rcslriclia poluirii acr'rLlrr .

zgoll1otlrl Si t1aficul. Reslrictia dc ttafic poate corducc la furnizarea anrocancnlclorpe apd-

X. r,n,u,:r, l,Anr,rl LUCRARILoRt)lt t,tto't'ttc'l.tn cosrmRA

ingirrc|r:sc yi lo(:ctJlrl)rl irrlfrfr!:lor lrelllc {lirl Iurrcl (lc vc(lcfc cslelic l1r e07rLl

in;isipirlii Iftilicirl" sf rrr rr!trr irr vcdc|c ca dimcnsiuniLc grrnLrlclof sii nu lLc

pr'c0 nrari inciiL sir cfec,,c clisconlo11 pe]lllu recrealre, si nu exrslc prclrc

;|ncslccate iLt uorpluttur plajci, ti clcpozite de praf fi ocn!L$al carc sunt pcriorli'

dcscoperite de valuri;_prcvederee tmui acccs adecvat al publicului la plajd' care sa nu conpronitii

,roiectia Dioicctaii. Accst lucru este impodanl indeosebi aiunci cand lucrdfcir

i,rclucle ,:lur,. "u

veget"lie ca pal1e a protertiei, deoarece vegetalia trebuie prolcljrli

de tfaficul persoanelor. Este necesare ancnajatea rmol pasarele fi drumuri dc acccs

pe rlru \ (l'ir ul(:

- obiec,lii din partea or8Snelor locale penht iotletuperca nclivitililor feoeaiionilo

qi aspecte privinrl siguranl,r publicuhi, pe perioada de rcalizare !i in timprl

activjttrlilor de reelimenliue a plajei;

- efectul nisipului adus de vanl de pc plaji 5i duDe asqrra proprietiiilor dirr

spatele plajei;;bieolii din partea grupurilor $i agcnlilor cle mediu. Este posibil ca locurilc

(le imprulnut sd fie dictate de tspccte ale mcdiu, fi ftecvenl proiectLi trebuie s;i sc

adapteze la pasfarea zonelor critice de habilal;

- existetrla unof coiducte, cabluri sau altor re,lele slLbtenne,

Regimul plajelor 5i fundurilor nisipoase poate fi studiat linend seana ci -in

fiecare pu]lci a1 accstota kebuie si existe o compensaae volumic'r inlrc antrenirilc

cle nisip paralele sau pe$errdiculare pe coasta din disparilia depozitelor dcfinilivc

din lalg iau prin uzura particuLelor !i apo ul de nisip paralel sau perycndicular Pc

coastii, ircllrsiv prin aparilia dc nisip nou prin distrugerca rocei litorale sru tl

depozjtelor cochililerc, prin aport eolial sau fltr,ial sat prin prelevare din nrarc $i

de citre vent a rezervelor d€ la tlscal (ex d iele r'n dehe) dcspre care so crede cii

srnt infi nit inepuizabile.Dacd ru e o compensale, coaslcle avaiseazi sart se reaag (ci|eoda16 in decursul

iecolclorl.lJn, c;nd clc itr gisc.'c eclrrlihn,l

Studiile de rnigcare 9i cte echilibru ai nisipuhti ptesrprme clrnoailerca diveNclof

categodi de nisip$ri in mi$care, originea 1or, caEcteristicile, collditriile gcneraLe dc

deplasafe 6i ira1rsponlsi circuirul pc care 1l parcurge.

Expeiienla arat6 ci se pol totdeauna delimita zone lungi de celivtr

kilomcti, pend la suic de kilo ctri .icnomite unitdli fiziografice sau car11oNllc

in care nisipul se deplascnzi in circuit inchis, lira a pierde limic Llilr

inclividualitalea lui nrincralogicil; volunllll toldl de nisip al unri canton poatc

vafia de la citeva zeci de ruii llr nrai nrultc zeci de milioane sau chiar nili ftlc

cle metri cubi, clar volunLrl siltrrt (lcrlsuPfr apci nu reprezintii insi adesea dccil

I % din total.DatoritA romplcxitarlii lcrrornorrclor, Pcllll'|r pfoieciarea dl]or lucrari dc

pfoteclie costierd sunt ncccsrtc o sctic J( sludii. ccrcettui $i observatii carc sii

;updnde o perio.rdd cii in.ti irr(ltlLrlrl1llli (lc limp, penlru a se put€a punc irr

evidenld evolulia morfologicii ill rir!orl c(r ansamblrll dc facton metco

bidrologici.

x. t. CONTINUTUL PROIECTULT,T

l)roicc_tlri de. proteciie costie.u trebuic si prcvirclii fundtunentat acelc lucr:idI ll : l:, ''] ::.1 I'f';

.,legfrJlrea r.inr.r,Lri .ub,,crr"nea ,,r*ito|-., .;;;;; o;;;\.r :' -('lntr7.- l't.Je cu rol tufi5tic :,lu dc oroLcctic.

i tr'.,J|J .c: , i ,tc cr,rnlle\ilitc:r Si \.jfl:rbililJrci l:,crofiluf cc lrebure J\Ut invco.ri t,t I(: tz.-ed rccsror l..criti. c5t( nrcc\:]| sa sc apltJe i,rtreputut de,,1)n)lcct fc conlinlLA" in sensul urmifirii

' i trit giri ri crriar uDeori d#;; px',iili::;:j#:':r[sf:,:lTj::Til:

,{,rtr,lrt.ltil. co,..ct\,sultt in I,cnctrt LhTari actire. lrn.rersc,e pe t;nn:art',,,r. ( .l!r.(n rr o rnurnil: dr\trnrii \i .Jrc cordrrc h ,czurrn,rrl rlon, nIrn' lrrrrl 'c

cafo ir au asup'a evoluriei rnoiforogi"" "

ta.*ur,ri. rle ."i]n ,r,.ui*li'r"r ,l ,, ,r,(r,..lh ,o.rnr nlrjelor c:rlc prin profi,,l lof d\ifcr,,i " "r*i,,.frrjlr..r,.i(:r r)r',Ill. ,,1.,\tonj. c\tc delicil.r.. nce.tc l,rcrrn .e roI cornplcl,-c- rpo.1 de

:rl '' ) r'1 lilcrlr )r lucrj j Dairrc. rongi.rjdi,.dtc di,pu.c rrdi:r:.err nrrf,,., ,rirLir,, | "' :rtr.rirfc. . xrr .lol.ivj 'inurnca-, cfolionnl pf:n el. in,r,c.l,roructul \a cuprinde astf'el llcriri iot1gitudinale. transvcnalc, aport de nisip,

:f.11:,ll1ii .,i,.',,1 *".g

"olilbinalie a acestora, carc rrebuie si r.hspundi ceringelor icrr iIr l vortcfc, ncrltolrate rnai sus.

\.2. rifApELE DE PROTECTARE $l REALIZAREAI]NEI LUCR{RI DE PROTECiIE COSTIERA

l,c., u proieclarea ti rcalizafea unei luc*ri cle protectie coslieri s[int neces,rre

l].:t.r,l: jli srud! ryalxbi1e, observalii 9i rrldsur.iro.i, .ur. * .uplnaa o p"r.touai ieirrI rltotLrngata de_timpJ pen1ru a se putea pr]ne in .uia"nta .rirtL4io ,"Jrf,ufog;.i inrrlJ(r|t ru ansamblLrl de factorihidfomeleorologici. '

l.r.floreclar-e se va !ine seaml de urminarcle aspecle:disponibiliutea malerialului care treb ie st fie ia o disianli econonliciJ;rlil (lc anrplasamcntul lucririi, si fie cofesprnzator cltn punct de ve.iere

lt,:lllliiirj:lj:j:r:l;il,tl;rti;;t,iiruii,l,;t,t;;;;,il::::j|i:tt,:il1;t;,:ll, ir,,,lili.l;, lt:::,i ;i ,llli:,:il1;ll;;,1;l;ll;:,;lljllrj;,ffIji

"'"j;1,;l.lli,l:. i l; I lll:llii, il: i;1; ,;i;1i l''' "- 'r" .|,.

""r;'""uu"*", l'" i,li,,,rit u

", ' iil'l,i:":illli:];,1,'li:llll,:il:l[;,,1]#j:nii'Io'|,n,riDi, a sa,i',it,,tii,'pc,o,'

, r:i:i1i1','"'.'.fi 'Tn:1i:i; :T[::i :.*;i:J.j.1,",j;::,, .".nu,", "

, . r. rr:,. r'r|i. rcr .,rcr Jiq n|obelc -.afilrr.;irlrit,,. jr chrm.(i )i I rJn.rrone."ica i ffnhelur lu1e.

,.' ',";lli:'ifil1i;]"-elrjcc

$i ridicdri topohidrograficepenrrLr a dere,mina cur.berc

'.,i:'lj';1il:lfif,ll$:o;;ei;.mahrriror fi tun'{lur i'

'l{irizi'd roate doern,enrcrc

" " iii.J#4.lr::!:"1ilj""i; i"::i,jt$:l,,"lf;ft"J Joj;":J:i:'". o"

slLL(liul vcSeraiici subnrarinc care tleli

rl'*ill,:].:ffi ffi J *i,'"';ffi $iill;*:{ff1i+l,,li#i::."nr( 1e. tir (tit.rfitc adancimi $i cpoci;

,,l]'j'ii:l;',:'ffii,',:".:1:":'i;#',:T ":c."',ei ]ocririror exis,ente

,,, ,{,, c,,,,7cro, care inrervin in mo,rinc#"."":,1,fi,:X-;ilffTifji:,ij,:fi?iir|itr)rlll0 cl Llc cxcrtpl :

, ,,ll;ili'lili",l",lil",:"i']J,iri.i.ee'la.izarc ale rirriror; carc rcduc sau supdmi

. .., . 1",","1". I.cfiriie de protectie coslicri calc reduc

'tleza nalurali a circuituluj

rl1 I ::ilf : :i :i:.,,."-* :::,i:iJ:il:':J;,f .:,1"* il:n,s'::i:1".1;Jil'::irtJr r e.fc por slrprirna sau leducc apodut dc nr"ip r. a""r..,,irrii".l,' ij,"ii

, (lfrJ-rirlc din porlr!.i, vanpoiu . )ena

'l ::, :i,l: ;i' I ;Jj,: ; .'"

''l .il:'",,lil;Jil.';l [;1'"1iJ"."1.;il'[il]i

:1,ll,lt,l ;:::ll::r"TJl;:lili ; "'il,lit ,," '' ., " ,'c r u.i , ca r

;1,'l;.:;l'r;;ii,;::iill'',. d,uc':'r','r ''J ,, 'cc'ic cc:,etu 5e \o,

. ):ffi ;ii:11','"t;l'S'"'"t"" ti tu ""'.ru'Ii

lc p.,, ju-zis:i care trebuie sa

Snrdil ln birou

E

ait

I4aslialod sup imeftae in nat!6Amenala expenmentale

fig. X.l. Sch.rir .r (l Lttr lr tir'trr,)i.! rr.,si lurtril. de pLotcclie coslrc.i.

x..t. A l.l(a;lfll li { llll,. | (,lx } t,( x;r tt,( )r{ll l'la(X I, l,trtr tr t)tIt,n()tt,t(,t,At ,j

,. "llt;i:,:il,l ;llilil :;t ;,,,,".,"'- i" i"lli,l,,il":iiii";"1',.i,1,,;l,iJ;:l::t :;:;i:i if ,, |ll :l;,.:liii:,l;:il:f fl l.iixltf ;i,;*ild"iJI : #t$$:.jri:i: J:1i.*J;T!$:Hd i**[ht*:,'miriii ;r, rird,;,:ilr?i:i;"m ;;,iil:l ;r, ;klr'*j:::hi

,,r ;::l l,ii:fi li: ffi:i::r l":;r::il:;::;: :,,;:ti""t:i;:;j j::::l;; illl,c tfU lirza de proiectare a lucdifii

;;. :;l:;:: lj;'l,.ll. ;ll;1.r.;**ri$ii1lY::f i,;"fi"l;il";:j':;:I ::

',: :t ir i.ll',,::;;; l;.T li::Jif ;i ;I1I ;:i;lli;;:.'Tll i:ll,IT ;

\..f . otlsBnvATrt pu t ucnAnr [xrsrENTE

l ,r, ,r,rr ,.le n,Ji brnc ,rc,ude de 3

,iiUr,iiffi*i*'i,' *'l**qll,i*Si,'":, tr, i

",," * ."",i".r;"i#ffiJ;,;;fii."t"1*,:;:fflifiJ"i:ill :illi',i;

riri r ;:tij**i*l{:,x#ft i{*rllil:ffi ii*i*:r: i*i: :i, ::rlii,,$fi tiil,tlTi ff :il'ilt} i,ll.ttr*:;i.'fii# *:llliiiill,"t" ''"tt tt"'''ului' 5i cairmareasup.a capaciliLlir' ri,",:rro. i"'o-,.Juri)u

I llli;lm ij'U* :t*:tlfl,,i:I*$".1i11r{"Tl:,ff .[:r. j:,j:

:,"1 ril.';,,*,;'-"'"" ;#l:1',:,,iil;l#,lil';"':i"",i,i,'":,:i lLffi ::::,::

()l)sef\frtl,(irrrl!, l,rrrr lrrrlifilofc\islcrrlcirrvecirrllo(lcliPltscnralrrlltof'rilstubili (lircir s(. \('r li,Lrrir ( LIcnli lrirIsrcfsrli pc lif]r1 ir rona lucrlrilor Plopuse

Sc por rrhlirrc irrriicalii privind cortlpodarca slrucluraLa a unei lucriri pfirr

observarcr starfii lucfarrilor invccinate. Evcntualele deterioriri ale lLlcrr-lfil()l

existente pot furniza inlonnalii asupn regimului de valuri. Dimensiulrile Fictrci din

carapacea unLri dig detedorai, pot fi folosite pclbu ve.ificarea dinensiunilor elcsc

pertt! digul propus- in mod silnilar, lucdrile nedele olate pot miza o limita

supe.ioa*i a dinmsiunilor picrei din carapacc.

Frecvcnta clr care apal deteiotari ale lucririlol costicre, precun 9i capacttalca

lor de a fi furclionale in stare dctedorati. aj[tii la stabi]ifea unui nivel acoeptabil (lc

paoiectare-

X.5. MODELE NUMERICE

Modelele numerice pot prezice linia iimultd, c\,olutia plajei ii se rnodeleaz:l

ef€ctul structurilof costiere asupn linici lirmului- inainte de utilizarca unui

11lodel pentfLr proicctate €ste necesara calibrarea $i verificatea acesiuia utilizindplolile inairle $i dupi furtuni aie cArof condilii sunt c noscute Aceste modcic

pot fi folosite pentru evalueroit eficieDti a pe ormanlei variantelor de proiectu

de luc!5ri $i evaluarei eiectelor. Un avanlaj majof al n]odelddi rull]erice este cii

odali cu modelul esle siabilit 5i calibrai. modificirilc proiectului pot fi eral rtccfici€nt.

Aceste modele so pot re1!d ]a:

Modificorea proJilului ti zrozitova Pliei- Aceste nodelc calcule.IT:i

riaspunsul profilului de proiectarc fi a1 dunelor la reginul variabil al valtnilor $i

supainilfarca la furluni, flrrnizard eslinl5ri al€ cantililii erodate din bcnnb $i plaja

superioaE. precum $i ttanslerul nisiplLlui de Ia plaja superioad 1a pJaja sLrbmersiL

ca rlspu1].s la condiliilc lldunii de calcu. in general, aceste Dodelc sinuleazi

dspunsul rDui singuf pr'olil o d0ti $i numai pe diroclia -tinn larg, iar fi-xnsporiul

in lungri -tfumului cslo tlcglii t.

Nktdilitareu liIit'i ltinn l|i. nceste odclc calculeui rispunsul linici

lirmlhd la acliuDcr vulLrrilof. pcnlru o galni largl de pliji, structuri cosherc'

valuri, condilii irriliNlc $i (lc lirrilir. Mo(lclclc tlesrptn ci f'onna ptofilului iiinllinc

conslanii iar lirria fcpfc/cnlirllvii rl l:lrrnrlui cste considemtA la nivclul mediu dl

apci. Acesl tip de lnodele cslu lirIxitor in sl)ecirl la evaluarea clccte]or strucludlof.

cun sunt epilr lc s.ru diHrril( ll ) r l l i l r r r l i l r r r l c (lcta$ate, asrp|a linici existerte Ilillnului sau asupra unci lrrcrrrrrrn rrrrri:r l]rrLrrl|)lrici. rlspunsul uneu lucr5fj scurtc

de innisipare pestc linriteli' Pr,,iri rrrlLri irr rlirirrrll zonci de lranzilie a lucririi clc

indsipare.Modrlele malem llcc Ix,l li lrr(lirrtr rf'r1,LrrrlL, (Lrr accslca devin foerle comPlexc

$i nccesiti o colcctarc nrllrr (lt iLr !'

\.6. At()t)t,I I t,l/t( I,

/\r(slc Jlr!k r ,. t , I t,.,r I \. t)11 x't)il slrl (, ct,lhinltic l col(n (knrit Str(tiitfJr)l lr ci!.clUir1c lli l,iili l,.||,r oIll. lto rridin)cnsirn l. I,cn1tu lucfiri rlc innisiprr|i,rrlrlrcillii I pl iclor. t)urlrr sirrrLrlarca miScirriior pe dircclii trrnsvcrsalc pc iiirrlr;i irr lLrrgLrl nccsLuir, ffccutu iji ve.tical in lnasa de api, sutt Deccsafe;rolelclrl(lirrerlsionalc cu pat mobil. problerra princjpalit legita de mocletarea fizicii rr

Ir'lu lor rczulti din efeclel€ callzate cie reduccrca scirilor de hrngimc 5i dc sculareirl:il r (lincnsiunibr scdimentclor cat qi ri plopr.ietilitor ltuidul;. Diicutdlilc isLrr'rlrfc proprietililor relevnntc h modelc fi prototipuri dele]mini ,,clectelc (h...1i, \,i."t. cfi, tc de jiaru l nrtclvi :trrrat!lih rczuh,rc'or L .noJel:r-(" cLt Drl, "'l'ii 1,, ,r-. . d:r. a sc ri r ser :r dr limrn ; c Inrir sc ,t.. ctcur('e flJ ..:r"i. sr t..l,blinr jnJbflrdtiiutile

$i sdficient de eracte pentru scopuri de prcicctarc.ll Lrl (li tt€ avanajele modelddj fizicc este posibiliiatca de a elictur studii

lL lrlirrr li corttohte a1e inlel.acliunilor hidfodinamice coirplexe din z)1L1cosliefi.,\r.sl lr(ru lc lhce dcosebii de utijc la ex;urinarea geomctriilor complexe alc1r rrr ilrr. tligurilor iongirlrdinale $i promonrodilof adificiale.

l'crlnr it obline date ingjnere$tj semnificative $i credibijc pentru o lucnre clerrr:,rl)rLrc l11iliciala, trcbuie sA fie disponibile date numcroase asopr.r antplasamenhrlui.

lrn (bzavarrraj major al rrodelelor fizice, in plus falar de diticulidlile deh l.lrrrrirfc .t rclatiilor.adecvate de sctlafe, cste prctul ridicat 9i tjmpul necesar. l,r'. l,|, 1\1r'r,r fi. ctuafc:r Intc. E/tiilor.

XI. PROBLBMEALETARMULUILITORALULUI ROMANESCAL MARII NEGRE

$i trmspoft utile maritil]le.

- mentinerca sau dczvoltrrcN. ill zona

silvice, industriale, de afliztrnrll fi (lc ttrrisrn

Litoralul rcme csc ll1 vlafii N,jgfc sc intinde clc la bralul

partea de Nokl pina lrr granilrr rrrr llrrlllfiit in parlce de Sud,

Spdliul litoral constiluie o bogdlie unici de punct de \,edei€ rl mediultri'

oanrenilor $i econonie zona de contact intre uscat $i marc, liloralul adipostcstc 0

firuna $i fiod speciici, oferind un spaliu natural cxceptional si dc ecosisiemd

originolc jndispensabile produclivitilii miriiAcesl sp;1iu cunoa5le o :Ulonerarc rinland in crcstere continui ameninlir)d

bogilia nalurali pc carc o adarpostcste Reglenentirile evolueazi penu!! o cu'

rc;gerca mai b[uri a spaliului litonl 9i a se adapta ]a nccesitililc noi in caca c0

pdvefte proteclia.

A fost del-1nit:r o politici specificd a amenajirii, de prolecflc $i dc puncrc in

\',1' 'ire , litoralu'.r' crre llc\ ede :n prin.iD.

un efort de oetcctare lii de inovarc spec;ilc in \edere pxrticularitililc il

resurscle litolalului;proteciia echilibnrtui biologic $i ecologic, lupta conlra eroziunii, prezervareil

/unei. a ne'rrul r.i . prlrirnonrril-i:

- conse.vafea ii dezvoltarea activiiililor economice iegate de aproplcrea apcr'

ca pcscuitLrl, culrLrriie morinc, activitilile po{uare, consirucliilc tirepareliile iuvald

litorrli, a aclivitalilor agricole sall

Cbilia a1 Dunirii illavild lungimelr dd

cca.240 krn (fig. Xl. i).I'c plall rtaliorrrrl. llcsliorrrffrr lilofllLrlui romanesc este rcglcmentati irl

p,ircipai cle l-.g",r lp"l,', (,rr l07/ i)t)()), Icgea Nlediuhti ('11, t]]'' ::i)1 t"t:'jicConstilL'i'"aR"r","lli(ilri(',, ( 1i l\'lrf l)unirii" (nr' 82/i993) qi Odonon!"

dc Ufgeriar prilind liosl)trllLirfir rrr (lf:rLr ir /r'rrcicoslicfe 01r 2022002)

I'in HG nf.981,r19()t (k rrrlrrrilrr( rr ( orjjl)|rri.i Nxtionale '"Apele Roma e" SA'

se prelede ca ,Apclc (lf srrI rrl rl r 'lrrr rl'rrrr rrirrl ptrblic $i ccrcetarca ltcufilor' ct'

boli!;i rlorndl -r.c\ r" r'tl ,l 'r' r' 'r'r':rl i"'nch LrJ'unrnfali "nJl'.*.brcr,,nc. L,.,r ri t'r.'i.' "'.'

I ," l'rf:ci N rl nr':rie .Apcr"

Rorranc" SA.

l.ie.Xr.l. Lito k ial]n.cs. alllirii Ncqrc.

r r,,,,,,, l;i*ili: *",:r iiT,i,y:l ii,{*{: ffi1;i$}rr

: :ltllti;i.t ;;' i,:l''",,i:1":iil;,";'Til.,11111" l";*:'"i u:;l$uii::*,[

il, i*:*#$nur ;i*t*iffi*l#ffiltli,'i, ;:,1"H,:ff.;:.':'il:;I ;:t."i;iilfl: ::;:,::i:*,m*:,:;

lrL t, r/Lirl. ,!,,,, ,1,,,.11,,1 ,, rLirrr(!. rLl tlrr rL Nu Lr '. LllL rrl t) L l'rL L '

,,,',r ,,',i ,l.lrrr,1,,'"t" ,r L,rrrrrre rrrrrrirri. rrrarri cslrtlpccerL 60"/09;(lLr)ltrrrlfirir''riirLrUlIi (lr!\l.ll I rrrL rLrrrrrrlLri s u rc1r.rs pc dislante veriabile dc la un sc|tor "r.r rr h itllrLl. er \iLlrri .rIrlnsc intre 5 mr'all rn !i l5 nvan. Pe Lllleld poflLtrrir L

.irLi l.i!ir)rer! co orrLrlLLr lilorrl csto |nri rcdusi, la furtuni' l1laler auopcf'l co rLi'l' l

turrllLrl. uneori lbfrrind brcse. c0r0 sc unesc crr apele lcc rilof lilorale. ir xccsl Li

'L . r .\^.. ,r -p.cr r' I rr1l, rc"pc. i\'InliLlleliile dc aph de supmfilar Si nc(iune. ririi dslcrDin:t alurr'c:rri irl

(lcqmlliiri importrnLc ile lalczclor, il1 uncle zonlc apreciindlr-se o rclr'alefc a lirrif.'..,,'.' ,,... .o..irl ,.t'uc. rlrr.'l .r<-nic

Lvoluria ncgarivi I liioralului tomAncsc. in senslll inensificalrji efLJziullilof.

cstd caLLati do dczechilibr$l crenL dc cauzc nalufalc ,si aflificiale pivrnd t:lnlililfrLIc scdimenlc dispo bjle ir zona madtilna lilorula, fa1:i de drefgir YaLlfilor r'l

curcnlilor mannl.Dezcchilibrul a tist prorocat dc ilnele lctirititile ulnanc fi ill spccial dc:

- iucfifile antierczioral.. a beraiclof fi a pfele\iilor de debilc. e\ecrlalc lrr

ltrile din bnzinul dunircaq cnre eu condus la recluccrca aportulul ger'r'r'll (lr

aluviuni din DlLnirre co peste 50 9'.;

modificifile produse.i11 Delta Dunifii in ullimul secol, cafc du schiDrbil

condiliile dc tfnnspod slfe malc a itl \,iunill)f ti in sptcial rcclific:rrca b'n1ulL L

SLrlin:i. Lcgat tle a;easlq au lbsL constrnile doud diguri dc ptoLej:rrc i fennlulLrr liL

dcbu;area in nurc. care treplat au aiuns l.r o lnngirre de 7'5 knr. indcJr'n1ild sl)r''

lcrg. puncldl de desciircarc a alLrriunilor, acestea ndraiputind feveni i[tegf'rl i i

ciriuirul litoral; accsLc diguri qi bara ce sc lormexzat constit|}1c ur obslecol pcnl LL

alLLviunitc din Nord, in spccial ale bralului Chilia:constructil digurilor dc pfoteclic a porturilor N{idill' Conslanla si N{ansilLrL'

ca.e alr fiiglncnlat lito tul, a ciiror conligLrralic cle5i i Lrrmifil oblirtefex LjrrL i

iDlpict negaliv cat lnai rcdus asulrla lilofalului. inltrccptcazi ii dltrje'rzi spfc Lrr I

fluxul de nlLrviLrni ;i aqa dirniru0l Lratspo at dc cufenli $i vrhll i in lLugul !i rullrr'

' crtri€erca nisipului clin elbia Duniuii si chiar de pc plaje' crfe " lbsL firlo:rll

ca malcdal de construclicl

- cfectlrl poluant al unof xctifilili.I'nrccscle clc cloziune 1llalinii sll t tavorizatc fi cic schinlbitdlc clinrnlrr'

globalc. dc rnodilicarca ni"clLrlLri mirrii ;i de inlcnsilicarca encrgie-i tolalc rt

YrhLdlor si cnrcnlilof.in LLitinelc cinci dcccrlii. iln lost realizatc o serie de diglrd de fiunNr' ll

r,,u;.|c t'l,j'Ir, iI ..'r 'r. 'rrr iall' r:rrr,i | -'rr.i l'.Jl lcd /\'l' ''.,.' .. u. .i" p. ' ' .. ,. t,' ' \'. rr" ''. r r;' rl V.d;."rr t..t c' I u tc nr'

Llc asfl'cl cle luctid, barrrlc lf nL rrrroiNe sludii in nrluft $i de laborator. lc l)l/rrcuno$tinlclof lx lilrPul rcsle(:l r\

iilorellrLNlariiNcgfc\.\ir (l,r/\olll .llnp rcldc rcdere lurisiic- drrc lfi i'l'si zonc indusrdale. liind ncctsrrrr rlrrLrLrrrLrcrr unui pien unit, ilncgrrt de ancnrrlrrr'

in perspcctivi. O rnafe ])r|nc tlrlr ,tr\'rl. llilLrri lfcbrie\c rcanaliTelc 5i et''ecltriLr( ri

mor lucflli de reparatii $i corrrl,l, LrrrL 1r'r LrLr s l'rirca eflcieillci.Prin legca zonei cosricrc sir rl ri L i ' r(rrsrd.tlbil posibilililile de rcaltzrtte

'tl.rcfitrilof pc lnalul Mirii Ncgrt

('.'

':' /,

lr rl I r ,,r, t,,r r ., r,, Li ,,, t , rr""',I',,,,, i, ;i1,,1 : ll l lill,"r "r''|r)"'"rr""'rr"'s;t, i,',,r r.LrLLjftr t rrurtrrtLri rrrirri. prirr Liilrrr

l |rj:r rl,r , L irlr lr lr ,r.r t i lli. (j(j/rrr|

::1::::r')rir,., r,';,;,,"j;,'llil"l1l):ii.*i,lifiiil:l:"fil:.1:ll'1,:r]r

" :.l,llH lr.:t iill

.;l ;t:;;,li::,:'.:lx l:":.;::l*lll* jl,illti

'I/r;iir(lscenlr (lc :

,.,, I\i:i,i",,1,;i: ;,t,:lff :il::li:iii,l'iliii:ililii.,iiffi"::.:,:il"i]

' l, l::li:l,':':rx.ll]:llii:;.;l:,','::l::".i des'lad'.tc' ''ai "res

acerea cons,rui,c

tl,. lrplr't conlra croziunii costieic :

i;:1;,,lll; ;.;,,'ill.l'll'i:'i1.,1:iil,"i1,,il,it,,",l,,i:,iil:"',.Jri,.i::':: ;:tli;:,1

, I;t:";: , ..j,

l,";;;"-:;;:':;;;.::;,1:lr.".,',,,sc, -,i, i,c

;;' ';;:. ;l, .i''ll il;j.ii.r. li:Ili,il,:, Ll,llj,i ; ::i, ;:lll ll ,,,,.,.,,.. 1", ", .,, .. ,,,r ,, r,wi..d,, ,Jn,

I'l]1.. " J-clur.': p' r- JL rur ',erroI-J. rJ..,d-...,ro.,r(irnporl.nc)i

;trirlltli:1,lii!'i::i::,ii;'iT#'Jijl,il::f',iil.:':tl"'..::,.it),1i:"i:.1tiii,l,rir ( r ii ldc tlctiv_ Dc accea stmtegiiatrcbr

: I $l,i::i'.'.:*i*x;i":::iil:J"'iT::'il;:l:ili",:#,li:i::':i..rlr rcirrer clruzclor eroziunilor;

, ;l'i] l i]';'llil,t'""am (re perspecti\ri pc tcfnrcrr ltus lxi'ir1d rctjunire cle

ii i, I il :;::ii*',l:#i*:f, ;:,,;l;*iil1ilil;:ri:"iltri:r1",

*, *,

lll'l; ,iJ';ll"s,.r :;;ri;;;";:'i;,i';:i '":ii:jii':"1,1i":.*'$1i;:1;:::.:'i'::

)l;lill:','.r:,',:,' lx:,::ii"l.;:fi1"il::::"l.YJ,::lJ:;lill,li",:::,,:::_*l::ll;:l:[ii,:.*:iiffi ff;';tHi,:i,,,iiti]i'f ,iiltxf Jli"";$.l,:#

rl,r rrrrri:I, Ll,, l, I ,1, \r'rr t|'|)|('I) '|'II| 'rrrr'rL! rr'rl' I L

' I I i \ L L L I L |

1 ' L L I

' | 'L

l,,rLLr ||r lrirrlt lL r, ,Li,,L, | \ t'Ir!lLir lor rrrtrrrirlc du sol- rtprt \ji rtr'i\11l( r l,rrr L.'.r l\ LtrrIrrrrftf l! p0nicifrrca lulufof cclor inleresrlL-.|r

cvirlLrxrLiir ('l)rf(1e1,, s,rrrl. irr ^n.r coslic'i rcsneciivi !ji pe id!lerirr aclru"llor

rlccesJo in \(!lercr irtirrg.fiL rccstof obiecule''-' t;nlru a rcdlrtc $i chiaf clilrlim cfeclcle ncgarivc ale erozirrLlii coslicfr lr

tito|rr1ul rornanesc al i\idrii Ncgfe' rcbuic clecluate o scdc dc sludii Si proicclt (lc

e{cculic pfi tre cale se cnumcl.:I .,iantificar.u cfc.tul i ielclclor canalului Sulira asupra circuitLrlui rluviLLtttltt

tu direclia Nord S d:'- - - r"r"ii^ i"rittltii sDrc Sud a deltci secu'larc a br'rlulli Chilia rii a misurilor

t.nr '.r rrr,l, i. cl 1'ri suJ r "lr,r ' ' or "'iu c 'lt fl" r :

' pu_.,..' rr,.rrr rirLrt l.o" Ir r'','tltr.rr'rgr'pcrrr Icrr' J;n Irr I cr''rl l

Sul111i;ll mcntinerca 1ilirrrii cordoanchr liloralc care scparl lacurilc c1e Marca Ncrgt.rr

ill ,on" n"i"tt Sinoc qi pfolcjarca aceslora de acliulcl ralol.ilor fi v?rlaliilor {l(

ttsiglLtarea a,:liincimilor in ponurile 1lraritime pri dragaj in baTinc $r !c al ilutiliz.rrea iisipului de calitate cbfespunTiitoaf€ pentru aLirnenlirrea zonelor a'lirccnLc

din Sudlie-alizmca tlc plajc frin apofl de nisif (i lisiparc arliiiciala) $i mcnlincrLrtl

d c\ro'rJldlpe un(Jslrli u-r'l;Lc n ti rint.r l" tc'lrr n':r'ttlui: ^,,.,.r,, , ',r. blnil'rr' rcord:rt crr Inalrl rn /trr' qrrlinr) Sr L' L"r'"

umirind linia curenlior, penlnL elirninarea liiftqiufilor careFoduc cr.oziunii;

rcanalizarer epiurilor rcalizatc pcnlru spodrca €ficicn.tci aceslofa pl11r

comDlclnre si prcvederca e!cirturl a digmjlor s bmeNc:' esigrirrrea slabilitilii falczelor litonlcI

- an-enajarca debugirii in marc n bralulLri Si Chcoryhc;

tranzitarca sp|e iud' in zona Ma aia, a nisipului cc se acunluleaTi la nord

de portul Ntidia;orge izar$ clebltsi|ilor de apc uzalc in nare pcniru o dih'lic cat nui eljcjent'

a dcbitului;redL,cercr to rlr , r'Ji,l 1'rir' irdoar rrrlrc ch'r"'o; dc er'' ' t 't

.,'rc.l |n/11'rdle '; r_r.'\(,lii cl'. .nI( n' p' Inei'iJl I r"\'rl f lre'lr; I lrc I

e1c-).

I'roblcma proccselor de degradalc prin croziune a litoralului este co srclerlrli

a" rn"ii" ri","." ll*r ac ir4orang nalionalii i-roziulca plaielor ducc la picrdc

dcre,ir,|L. r'1'r. .:' <.cr'rrrrr'lr iro 'lr;i ' l:t-<r 'oincc 'rrtr' r'5 /'\r''

-or.c1 r r\'r ' rrr,l 1"rr'nrr\rr' rr ' rtrrttrli(i r"l o lr' rr r_iflrlrrr{

fe tru gcn,jrrrliil. \ rLLortf.

Prin etrl,orrrrir rrrLrri |1ln urric. bi!r' lirndtnlcntat llii tific fi brre coordomtl'

a" ."i."r"r.. 1,',,,, L',,. 1' rtIlizrrre rr LLnLri sistcm de pnleclie Si feabilit' e

coLrconrlcnl cllil'tii xpci se ve obfine un lil()rrrl

alIacti!. crrr !., :r I t, lr'r I lr( rr Ir'rrLrr! l1r irrrili^Llorii

:lll lli::llliil'lil ::ll,::ii ll' : lt ru " 'i'" i' ,lr ;'i;;;,,::;;l; 'll:illll;' illi[:,ili]l.'," j:.,:,1.: -:. l]: :l,."lltr ,rrn , ,rn., ,, ... rrr ,rr ;,ii;ilb'j.""::il;;]l;li:l,i

ll ;;;ll"Ul,:: lllll,lll ;;, :iil , ;;litlit:iJ :,[li::]l Jli.l.J.]: .' "","*

i.-:l:;l;,,,1*:i::l:1r.,;.," r;,i ,,r,." ," srrs. Si.remerc nxe,rcbuie sfi

ijlij :i .$il'li9"lv,i'i"r, r

" i oi' *iii",",

""..,. il,,; iliiil: [ : J; j:i,;:ilslu scvatono. (lig.VIl.l9)

riiS. vll.18. Da Sl absom. nr".i f lirtrR pr;n .oidu.,c.

La hni de

de rsip,si.pii

--..<-+_<< Oeahul pacifi €

a?e * Traaspot &toral

Fie. VIl.19 (contiNare). Sistcn de by !as:6-secliuneic schemi sinplific.h p.ntro o |omta'jcl,I I)o npa-jet udl%tn

lx sistenul by-pass lre flrwill Mergd.

Priocipalele co11diloniri la tratsportul gi punerea in ope|a a materialuluiprovenit din surse de imprumd din larg col1slau in:

indrzieri din cauza condiliilor eteorologice, respectiv agitaliei m?irii $ivantudlor;

resiriclii pentu aclivitilile dc conskuciic, netode $i proSram, legate de

aspecle de mediu;

- timitdri ale eclipamentelor pcntru dragaje la apd adanc6;

lirniriri dc lucrului rrtihjelof In :rpi nric.l:

- disiantele mad p€ care materialul lrcbuic lransporlal.

fi!. tll.tt. Si$em Jc bv Da$J- ledcre in ptJn. Dcnajtrd pc fl;!,.t,Unus.

-\ (\d di(en

| ,r, t, ,, , , ,1 r,.., \L rl ,,1.,1 r.lLr rllL(. lri. L

1,,1".,,,.r \rr rrri' I L' rrL' rr I irrrrr(.tr(rl[ !l(f!: l i rir (lL.]||r|tll((lt'.,.1,ji tl, 1r,, t,l, ,t, rrt. , ,, 1),t,rl(.t 1.1.. (Lr 5fiLi|rL) |11lus ll \iorjrltU(r|(1 "lL (|l t!!'|r,'lrL rlr L, rl{.

.\,ttr\ , tt,tllttlt ,1, ltt ,,1 it th)::i D!. .tt u tr(nV)(r1 loteittllitLtl,ttt)ilt tt ttt dtt^ tt lhlifr Lrl sfl iIrclljrf rrzulrii inrr o asifll de situalic clin t:rtrlr I.ir sccltUncil il\ul I scctuULui, trunsportul rczLlltant anual cste nlai marc dr\ rr: lr{)r1r rnlrodus pr'rI scctiuncc arnonlc. Restabilire:l cchiijbruluj se porte asigll|l tJr I

lr(rhLccfca, pc cale arlificjald, in sccti Jrea amontc, a dilcrcnlei dc voluu ieccsurlrrr.rupcfcrt iunis;pErilor anurle conducc dir nou la dezechilibrarca bilaltrrlLr.ri .r .. .' 1... ^ r'rurr|c...rozr,nrlo

. lI lccstc condilii pot devcni rlilc lucririle n.ansle$alc: epiu|i errcrsc srr r,irrhrrr.'] sc. eveJtlual pe neabilc, alilncnsionaie [stf'e] ?ncAt si relin6 \,olunrui cle n isil,N(lu: t)c c le a(ificiali, daf sd perniii tfanzirul clcbitutui solicl ini1ial, rcspectiv r r

lr nr1./!.lgm\,area silualiej diil aval_ Acliunea estc complcxi, r-ntrLrciit o i|nisiprrrrrL irspcfl (lc prcmontoriu ir11r-o zonar dati a litolajuhi irovoaci o mo{lif;ccrc rl,,irr.i ljrici rn. Lrlui iii dcci rendinle de irrerceptie a debituhri solid sosh li IrL

'r, r1r fi Llo rcducere a banTitului de rluvruur_(i)11]1)t1 litu.al in sccto.rrele in,qllstu )Lloase

| litrrc.r fulrc i accstlria i perioadele dc fultul1it, se poale realiza prin lairgill.rlr {,, ( r )rir lui (sprc marc sau spro lagunii) gi prin initrarca cotelor mai joase, lol;il(Ir[:,Ll,ircl fiilicialij saLr prin consolirlalea acestei lormaiiDni naturule dc nisio cLr.rtri)rr L Ui dig. construit sprc lnalL irterjor, legai cle crcasta cordorului prirrrrrr \ ( ,:. rle nrsrp. tn sectolfele dc cordon loadc expusc este rcconanriabil ca amtclr

,, L,!1. sn tlc aplic:}rlr.k(.\tdl)ilircd tlxului dlutiona]. it clrtpnt/ nnci urlstra(:lii costiete (tn.

,tt, ) ttt.l:tl tLbhl salll Aluviunilc rerinute in auronle de l criri costiere pot tir,r,n!! irr circLrilul plajckrr din avat. pr:intr-o lormi speciali,t" i,-iri;;;"';;l, irlir. eu riutoful unei instatalii de clragaj $ia unui sjsiem dc h-anspolr a nisipLLl!i(L irtt,rr ir) iL! alul zolei dc inrerceplie fealizendu_se schcnrlr ounoscutai sub numele tlc

llol'ilul va fi ad.tptat ir1 functie de gr.nuloziiate.lr cnzl]l in cafc prolilul plajci subftadne sc camctcdzeazi pirtr o vadnlir

r, rc|lrrtrrl cu adincilnca a mAdlnii slarrlrlelor de nisip. inilisiparea al]iliciali cLlri:,ip r nildrn cooduoe 1a o fcaranjarc a prolilului. ctc

"q" uri"ri in"a *r,," i,,

l,,r rl:i ti so(a1e:1 _qnrl1ulozitilii la suprat'ala prollluhri cofespLnclc corldiliilor localt(1. rgrIirrc I nalrii.

\r,:,' .,ro o,ni :r tlJb.. . a t,r,, ..1Lt.ri r..,, r.. . rr.rci. . ..,. i.]l..,r\:rJ]riU,,

i,riri 1!i cconomicc \'a fi marirniz.fee bcncficiibr ncte. dc eremplu dilcrenla dc(i! rr r(lriri in zoll;r prcieclului dinOe situalia e{islcntr-r si cca cu ltalizitta pfoicclrlui.l'( rl11r ir dolcmina nivcluJ opiim de plorecd!-. sc anrlizorzi di1-edtc lilinri de plajcri rt onrctrii de dunc. Se !a selecle soluril ciue aducc ccl nai nrarc bencilciu me,:iiLr

\'l LJ..l. I'r'oit rl:rlc:r u nci lrrcr-lili dt inlisip:u c url ilicilll

I I L-1,-1.1. I.lutr( tlc ptoiccfirii

lloicctrfc.r Lrnci llLclliri dc irnisiparc artificirli pfesupune in prirr.r ir

,,rrrl( fele etrpe:stabilifea scopulni lucridi ;i a perlbnnantelor fmifite;ctactuarca $i analiza studiilor de tefen !i a allor infuflialii cr.ir,.r r,

L rr ifirldu-sc si sc clctcnnine:.' colnpozilia ncdie ii cafrcteristicile tizice, mecanicc $i clirricc a1e sr( rri ,

L.l()r plajci naturde inhri adincinrea de 10.0 ln$i lioiadurclorsau al'rlezei;' dircolia pfc,:lomimnli Lic llrrspo$ paralel cu lnaiLLl Si bile1]101da nratr|.1

/,)nn consideml:r;ftliunile nediuLri inconjufilor asupra rnorlologiei plajei (valuri, c'I, i,L

!inluri. suNe naluralc de alincntarc);solu!;a generala de prolcclic, asociindu-se eventral luc|ifi dc iip slalic ;

impactul asupra rncdilrlui alc lucriilor proplse.slabilirea prot'illrlui Peconiznt al plajei 5i a volLLmului de nroteial necrs L

rorlizfuii aceslrria;slabiliea prciiluLlri de constnulie, clrc in unnr modelilii de cartfe age]llrl

nrcdrullri irrconjrrilor va ajunge ]a 1'oma profilului proi.ctat (cotx li l:rliln, L

)c.fl.i" panla modelala de valuri):deteflninarea canrit5,tilor qi ftccvcDlei realinenlifilol pent rl]c !i cr1.L

l)rolihrlui proiectat, crLpdnzend $i acest cost suplimentxfisrabilirea Dodului dc c\ccutic a lucdrilor;efectuarea a alizci tchnico ccolonrice;concepcrca modului dc onitorizafe a execuriei $i comporiatdi it Limp rl

lucririi.

V11.3.3.2. ProJilul de praieclarc

Este fo|ma pc cafir sc prcconizcazi ci o va alinge mrtcrialul dc i nisiparcd pa ce va Ii urodclal de la1Lui intr-o fimi de cchilibfu" care depiuLle de g|a,nulomclr1a maledalului de irnisif e. nivehtl apci si rcgirnul valLrrilor', pe perioach

r..,rc, Lir.r, Lr'p-r r.. r , Jrr,' . p r-, r. r irr trlrrr.Prnlo inili:rlir a mbleului va fi p.Lfxlclar crl prnld plajei naturale sau clr :r unci

plajc asemiindloxre deasupm nivelulLri nrifii.lorsc. Pinla lrebuie si fie cleternrinnlardup:r o analizi precisi a tuturor rlutclor pini la adincimea dc 9-10 - Pnl1trl

proiccl ftLi \a fi in gama ]i20 + 1/10 srLr llivolrl midijoasc pini ]a inteNecfia cuftndlLl cxislcnl- Accasld penlii \'. li Lrrili/rlar nrunri pentru calculul canliiir{.ilor- NLr

cslc necesar s:r se varieze p.rnt.r ilicixLrr rir.i |riclsta sc \.a nodela natural subrcliunea valudlor.

l.0l0Tllnr. lnllucnla dc.rdiincirtrc (coLnffNsiLrilihlc. s'rlcrfrr tr'rrrl)(rrlLrLr!)L|.L crr

lr 5000 nr s!6 nivelul mifii. grcutalea specifici sii atingii vrtlotrrtrt (le l l)'''0 l/'rr '

( irculalca speciiici 'r',, = P" g .

Difercntele cle clensirili !i lempefaluri stau la baza form'rii curen,ti]or marrnr'

r) C loorca. lron\p t?ttltt Cr'lorrer rpe "r lnrrilof )i oci:rn(lol ccle

,r, l,r rfi de (L!lo:rrr- ccrulr;. dc \aLrrrl:rlc dc mnt ri:'lclr de 'rr'nin rc Llc rr{le,,,irroorganjsme care tiiesc in cle

(lnl'oxrea eslc cu atai rnai albaslri sa 1nai \/crdlr, cLl cat cantitalca de malerii

(lilolvatc cste mai marc. in Ma.ea Nea$i culoarca galbon ccrutre a curentlriu1

1 . .., r S'J <1c 3ur'l Dr,n"-ifc cin'o caz" argir'ri purr rri :n \"spcn'iL'

\t'.r rn,r e.re ot,cr ri l3 ('r nr rJ3-cir' e obic' relc'ul ndJ'e' rr'e rnr' \'dlx coa. -500 m adancime lunlin:r sohri nu ai esle perceptibili

I.1.3. Acliunea agresivi a apei de mare

Apa cle narc u atrcd decit r'n od excePlional rocile, dacd accstea nu sunt

aleiloase. Unele ape de nare adilpostesc animale lilofage care sapi in calcarcle dure

oiiri rotunde cu diametre de 2-3 cm fi adarlcilrrea dc 10-15 cnr (coastele algeriele)

Apa de nlllrc atecii majoritatea lian,tilor hidrnulici mai aies in zooele

construcliilor hidrotehnicc acopdite altcmativ de mare Lialtii cei nui rczistenli sunt

liarlii maritimi $i unele sorturi de cimcnl c conlinut ridicat de has' puzolantr etc

Cor.liliile de fabricue tj pllncrc ir1 opera a norlarelor 9i betoanolor au r'l11 elccl dc

cea ll1ai mafe i Podanli.Apa cle narc ataei puremic olelul Prolecda acestllia (in netile calcle mai ales)

esle foartc dificih. Stmturile plotecroarc sufelipc lang' atacrll obi$nldt a1 egenfilor

corozivi $i pe ccl al anilnalelor $i velrctaliei marinc, c2lre se fixeazape supralala ]ol'

le perloreazi sau chiar Je minanc; Apa de mrrc poale sa lie mai nocivi daci intase'pfociuce fermenta-lje sxu se aletc$eaza dpe indusiriale sau de canalizare, Dc

ase;enea. dace apa este incercati cu nisip aeliunea corcziv:r este i^nfiriti de o

Dutenricd 1'o{A de;braziune Se poate de aseue recdrge 1a proieclia oatodic:r sarL

:hiar la lLtilizarea otelulilor rclativ ircriiLlxbile m?i pui]l costisitoire' lioAnd insi

se,ula cir oxidorea aceston sc poale conccntf:l i1] ilnunite pructe deosebit de

impodantc (peforaliile tolelor, d€ exenPlu) Varialia laciorului /7H al apci de

ma'rc, in lil]ritele uzuale ale tenperuluii, no modifici Praelic cu nimic co'oziunea

otelului.l'ierul $i 1'onta rezistai in gcncral lnai binc decit ole1ul obiSnuit' dltl utilizarea

aceslor materialc esle mai rcdusi-Apa cLe are distruge bctonul arnrt pfin oxicLarea rapidi a crndtL!-i1or 9i apoi

prin sparycrea bctonului sub pfcsiunc inlcfioari o rugillii'' l;.' Jcnon'n 'ri 'c r;lr"' '/ l rr''a 'rrrr

purr''lcmcrrt'l.'r 'lc hr"n

L)r,I i ,l' irrrr 'ulrr rr"l "rrhr"r"l Ir dc'r"da -:r srl%f"tri hclon ru

...,.' , r/r r.tl"/ilrr'\':'. ll ' ll""l l:lcliolul ni:r'furldn'i dJ

,lLr'rrrhrr ir r.lrf('lLr|rl()r r.Lr|r'L .rl'r,r rLrrrr Ir,'rrrr,, Li, r,t,r,i | \,,LLL rl',1 ,l(,, r,r1il('rr:i,fc l,l,rsp,, i r1i!it)

l()rtc rccstc IrcoIvcfiic l( lri lr , \ .r1,. rrrrlr:. il lrLr! r\ l]i. lL tlL 5.. lnrlLlrtrr{)iNc fi lisurrbilc. a(lot)liifirl l(r)tr,oir rl. iI IrtL rL rl' riii|| l dir il .\iliirrl t('rt(l)r,fr(lcclc dc constrrclic fi tolll( rlist!)1ili!(lr (rLe iiru,Li,,fll,,i Ilo(hrcefcrlli!1r ilof.'iI

rnod practio.rpa de marc nu irtrcar lcrnnrl. Nu s,ir const|tat niciodrtat un cirl,k eorrzjunc chinici decit la contaclul acesluia cu ficrul $i olclul, mai alcs in jLr|rrlr'rrii:1or 5i buloanelor. Dar imcrsiuniie fi emcrsiunile succesive distrug lennul prinr||trczi|e, l'lora Si launa mxriri ataca de asemenea lemnul. Dc aceen la lucriifirrrr()d.nle trebuie ulilizat un lcfin iczisienl iat lemn l obisnuit poalc fi protL.irl

t,rir ir pregnare sau |opsi|e. Cel mai mare avantej al lemnului ir natcdc doL ,,|l\lrlLclij lrlalitime este marca sa elasicilate $i buna sa cornpor'tarc In foclLri.

,\pa de mare este $i nediul unci putemice activitili biologicc cete rezulta ir),lL rir|1rl dir1 elelrente nicroscopice 0rlancton) cu cale este greu de luptat.

'frfelii (vicnni de rnar€ de 25-40 c lungime) rod lelrxlul loarte repede prin

Ir'li)rrtii profunde. Ei nu traiicsc dccet le ad:incimi reduse (8, 10 n) qi in apc, [firlc, dar pol fi gnsili $i la adincimi pan:i la 20 m in apclc sdrate. Lemnul drn |ilL':rlc costisitor, cafe pufuczcslc cr! grcu constiiuie hrana cea rnai apreciattr (le

rrrctii din unele regiuni.,\lgclc cuprind foate rcpede tot ce se gAse$tc in apa.trlLlterialele plasti(:x. a$ cilrdlal o largi udlizare, r'n specialc prin dezvoliarca

frrhrstfici lrralel:ialelof geosintetice. Aoeslea se folosesc hecvent ce st|at flltrani, clrrirtcfJali intre stratuilc cu gnnulometfie diferiti sau ca elencnt de.ezistenti i'lirl.irlLrirca rnei lucrilri. Nlaterialcle plasiicc se co podi bine in apa de mare. fapt, i|lllr'|natprin celcelfu; de hbofator $i urmirifea colnportirii in iimp-

l.l.-1. \larca Neagriin zona litorlllului romAnesc

Marea Neagri irrc supftfa"la de ,+13.500 knrr (liri Malea cle Azov) iar bazinul.iur hidrogr'afic esie de cca. 2.405.000 kmr. Din acest bazin RomAlia deline 9,4 %.

Principalele ape cufgitoare care se varsi in Marea Neagr:r sunt: IJuniteir,Ni|ru1. Donul pdn Malca de Azov. Bugnl $i Nislrul. cu un voluln mediu alual ali |fgcdi de rpai dc cca. 300 kmr (lig. 1.1). Volumul rotal de ap:r innagazinal dcIIiLfca Neagri ({erd Marea de Azov) este de cca. 530.000 kmr, cu o adAncjmcrrrtlio do 1.230 m.

Itartca dinspfe Nod a N{atii Negre 6i mai . cs zona din preajma Mdrii dc\zov. are ad?incimi mici, peni h ura\inunr 2{)0 m. pe unele porliuni, chiar subl\ In. in zona central!, ad6[cinri]e dcp,scsc 2000 m. cu un maxi[um de 2.:45 n.'il) 0 Sud adancirnile so:rd din nou, ncnlinlindu,sc s|b 2.000 m. Pe coasta dc\, s1. platolrl collii]1cnldl (pand la cca. 200 ln ndilrciurc) inainleazi departe sprcl.,r!1. aiingand liljmi dc 65 l(nr la Capul KNlincl1r \i 160 kln la Capul Constln.tall tr. 1.2).

N lflrrl ||uliI lr(lrl' .r |,r, Ll, ., i,,,, ,r \,ri rLLr ,rLLr,Lt,,r ,L ,:rLL. :!teflflTilIsrrJ)rul(10ac ll)ir. |[L I r\1..r L r r]Lr Iltr lrL.! (rlrr l)L l| ,r(.r.1{.| sc l)(,1

rIorir: crDlilililc (lc r|ir l)r('!r!!irLr (l||r (lLlcr|!rfir urtL rl(,r t!.rrL,rt. rrcLjLrnLr(rljfirli rL vanlului (cttro co.rst:l sau s e larg], \iitufitc ItLr!iitor iji !rfirtiitesilnir rlnloslefice. cats pot si ridicc sau si ooboarc nivelLrl Inauii cu clitivarrclfi sau chiar clt cAtiva metd it1 cazul unof mari cataslrofe nraritime_\/rfi.rtiile de nivel ar trebui si fie d€ 1 13,6 cl11 pentru toatc va atiile de

s|lrc dc un centirretru de 111ercll| in atmosl'e|a (greutatoa specifici a mercll|lrlui'(lc 13,6 limr). Dar aceasid cifti are mai mult o valoare reoretici, ciue nu se,,ruzi declil pentru vadalii ale nivel suficient de lente care pcnnit inregisbarce

It.'rJlL r.||nrr n \.l. or Inrrc\'r irrcp.,r-rc lrr o,trri t. h:drurncteorolo:,(; a(sti nu pot fi oxll?polale cu si icientir precizic in la€, liri execrtarea lrnorrLLfiio.i speciale difi cile.

lrcl1urbaliilc destul de imponanre in valoarea acceleraliei graritatiei care scl|lrsc pe linia de sepamtie a apelor nirilor 9i oceanelor cu cortinentelc, Iac carl)rol)rerea aceslora, nivelul apelor si fie mai ridicat (din ca za ahaoliei||rcntafe cxercitatl de maselc de pimini). Cea md rnare anontalic de aoest fel,

,.r l..r.r lilb; ir..rlclc Sarclu irh nin rGU OccanuluJ l"c;r,c { Al - I : r.

2000'Nivelul apclor nirilor Si occanelor mai estc i luental de cilduft solal.i (prin

rlir prcsi nii atmoslcrice $i pin elapofalie), de apele flLtvide in veeinitxteaLIor {le varsarc, de curentii mariri, de marec (i1ux Si reflux), de viint fi deirlra l1]irii-

.2 Caracteristici lizico-chimice alc apei mirii

r) Salinilalce este greutatea lotalii a sarrudlor minel:rle dizolvate in 1000 g der{c marc. !a variazi dc 1a o nare la alla: 43 %o in Marea Ro;ie. 18 Z6 il1 MareallclanA, i4 %0 in Allanticul de Nord (lirnurile l'rancczc), i6-19 %o in Mareil1fi. i3 %o in Marca Caspicii. 1l ,oio in Marea dc Azov, 8 %o in lilarex Baltici,I l\,1aree Mo:{ti, salilitatea atingl] 220 %o (mare inchise).Srlinitalea apelor midlor fi oceanelof se datorcazi dizolvafii dilbrjlelof sirurisc gisesc r'n focilc carc alcituiesc furldul acestora, precum $i aporturilor de

n, in|nlc dar continue, d..rtorate fluviilor gi rliurilor. Valorilc electi.,,e alcriritii la supr:rf4i fi adarrciole. va|iazi uncori ir lirnite foarte largi f'a!i derrlc medii aratatc mai sus, fLurc{ic de pozi.tia geograficii. conditjilc hidrc-aJ|olL]gicc ale monlcnl{rlL}i, agilafiei apclor. Astlel, in zoncle |Iopicalc a]eirrului Pacific, salinitatea la srLprafaid este md narc decat in zolele ecuatodalccrruza ploilor abundente care cad airi. in Medilcrana europeani, apele dulci,c dc 11uvii 5i plo', au tendin,ta si rcducA sal itatea la suprul'ata. in zonlJle deIrc ale marilor lhrvii, distribulia pe verticali a salinititii este influentati de

ltteztrttrt tottttltri (lL irl'ri !Lrrlir ILIIrr,rr.||,.| 'l,rL \ rL'lLL..i .r NlIr l\l,l,r,,., 1\l)lL',1

t,,rr1 nnril(.(l(l,it( llLrrirr r1,,,,rr, rt,,1.r rl, ti1r,r, rL.

S:rlirtitflcrr rrpr:Ir lr slt,rirl rli, ,,1. rr't,rL /rrr;r r'rrlf t) ir ii,/u'ltr,. irr ixrlirll)rrl l Irs\crsrli I)tir i.oh(li,

'hltt,Silrrfilc crfrj sc girscsc ir rpr (k rr||]c s|l||l rlcllluilc lr Dfol)oflic dc 81J-89 %,lLr rlolrri ((llNc, Cll(. Cl:Mg). l0:ll '1, din sulli'1i (SOrMg, SOrCa, SOrKt $irrrrrrrri sub I % clil alte siirui. Dc.rcccr saliDitatca poate li deternlinati cu destuli'., irJ', ,ri.., :ind nfl ,,ri ,,ntir,rrc1 dc\lo|1rr-.

l)fopodia de difcritc sitrud cstc aploxinativ acciafi, indilcrcnl dc salinitrleat,)lirla. Sc poate deci evahu gfosier salinilalea apei rnirii prifl iornr a semiempirici:\ 0.03 + I,ll05 Cl. in care se denumegte clorurarea prin Cl. adici grcutalea.i('rLrlui in kg. carc precipiti aceea$i canlitaie de nilral de argint ca apa mirii pcntruriIc sc ef'eotueazi misuritoat-ea.

Compozilia chimicir a ghetij diferi de cea a apei de mare fiind nai bogati inrrrllul i qi in produgi corlrplecli (cryohidrate).

bj AL:ali ilatea. Apa de ma.e are tur l)H u$or alcaljn cliprins intre 7.7 $i 3,4;i|l cstuafe, amestecul dc apc acide (natuelc sau poluatc) poalc sa produci sclderealirdontlui pIJ !i sh lavorizeze disolu,tia uror'anurrite sSluri. Din cauza salinita{ii,rpclo afii sunt agresiv€; betonul qi oielul sunt pulemic atacate de sulfali. Ddr cle

trrl dcvcdi usor aeide (pFl : 6,8 ln gura de vdNare a fluviilor alunci cand accslea au,r'r rl. 11 Je.,1" d,rlcec.rc.,rrct!rrlic:flLid.

c) Tehtpeftturd, inghel. Di1 calta c2ildlrii sp€cifice ridicate a apei(0.9 +1,0 kilocaloii&g grad) precum 6i a slabei sale capacilili de a abso6i cildurasolari. varia-tia lcurperaluii lnArilor ti oceanelor esle foafle rcdusi-

Tcmpelatua apei de mare este in general mai fidicald decai cea a strarului dcirfi de deasupfa. Siraiudle de apa fu contact cu scoarla pimAntului, daiodticonductibilitilii aceslei.r, au o lemperaturi ce!'r mai iLlicatir decit a shaturilor derpi din larg. Varialiilc dc temperaluri alc occanelor sunt mai reduse decel aleuscalului. h larg. in lipsa curentilor $i valurilor, varintia zilnicd a tclrlpcmturjixfclol dc suprafelA nu dep:i$e e 1".

Tempcralura apelof mir'ilor $i oceanelor scade cu adencimeai in zonele foadetLdAnci este cvasi-constanta $i apropiati de 0". in mirile polarc, in apropicr-earLscatului, se ajunge la 1'C sau chiar la 2oC. In adancimc, lel]lpemlma apei e deoldinul a 4'C, carc corespur.le fi ma](imului de dcnsitate

TerDperatura dc inghcl carc poaic Il corsjdcraie cslc de 2"C, scizand lemasuri ce cre$te salinitaiea. Gheaia se lbmrc.rTar ln inceput de-a hngul coaslcloi,unde lelnperutum estc lnnj joasi.

d) Densit.ltca sprcif.A a rpci de mrfe p,, :ic nrisoari de obicei ,,in situ'' sar.r

pent a se el'ita fluctLLaliile drtoratc lcnrt)cfrll|rii. in Iaboralor, la lempetaturlrcor.sl:rlr'l d..u.

p, varinzi cu lelnper-atura, salinilrlrir, Ircsirnc . rrnlerinlclc purialc insuspensie, adancimea. Astl-e], daci inlf-|||l t)rnfl o|||tcrfe. p, la suprathlii $i latempelatula de 0o csle 1.0270 t/|nr, Lr tclrPfrrlr rir (1. :10"( . aceasta scade pAni la

;ffirrrrrrrscrcLrnse$iillnl,illJ'lfil,illilffil';iili1i:'"'11'l,l;JlilJIl'l'l:i:'l;;lll,::ill;;:".:;i,nro rrl""lntlil." "

t" tDldli$eaz[ dotrlt prolllc schc'nttioc 'lc

unui f'und submarin,

Fig_ u.2E. profitrt s.henatic al !tui fund subrDri!, cu barn.

O altd clasilicare dupd tiplrl de sedimert esle prezentati h Fig.ll_28., Relaliile dintrc dimensionea pa.riculetor de niiip, p*iu plu;"i'6i"li,u"toi"ti"it"

vdlurilor au fost cercetare in natur; $i hboralor staOiiinau-se ietigia:

iD caret tan p este unghiul taluzului plajei; g _ acceleragia grav.itarional4 d -dinensiunea medie apariiculelor; Z-pedoada vufrloi; A, ioaf-ri_"u i" a"EA.*,rr' - l:lltmea vrtutui Ia apa addnc.i: & :tunsir* *tit;;L .;;;;;;;' "''' ''''wreget g. brl\estej a sbbilil o clasificarc c plajelor dupi maflmea medte ascdimcnrelof de dp nLrip In ftDcrie de pdnl2 plajei ( fig.l t.2q/rn gcnemt rerulta cE panta este atal mai dulce cu cjt hula erc curbura maimarc $i nisipul este mai fin $i devire mar aoflrpta cu cAt hula are o culburE maimjc?l9i nisipul este mai gosier.

.?rin lrmarc. ni.ipul de plaji se acumdJea/a in partea inalra in deflmentulDtrr'liijoase- in penoadd cu agiiaiic .edusa lcum eote cazul vara).

rraJcle sc fcduc in parLca lor InaiLii in lavoarea padu joase. in pcrioada deputcrnicA agitstje (cum este cazul jamai.Plijele variaz, dc o pcfie si all" a jinici nedianc a malulLri_

| 1.4.5. Bare ti fose

Profilul ciplb .ub apli ondutati; majr,,,.""iin""#i""J1"".6;#':ff fi "ff ,,j_1]ffi _rJi:"::-,.j:"9"T#j|

.. -^t:,".t:b3." ,uo_f:se

'lu se intelnesc prea cles in milrilc cu maree cdci ele nu au

:i,ff ilH,li:: #"il"]:,'j#:i i:$T,;ffi i:ililf l"Jx*f T; iilil}l#'li

ranB.0rso'.40.a *" *"!-o.ar[3 ]' (+)"-

ir flr0r'ilc cu rmrrce ncolo. und! r$ni lhll liltliill0lll $iurB llnof lllllll lttllo|nl(c.r Iinr rcl liv vcchi.

Fig. IL29. Panu plajei ln tunctie de mnrimea sedinmtDlui mediu al plaj ei

trig. U30. Adencinile in zona ulei bde

Dupi o serie de studii pe model, care nu respecta din pecate exact

sinilitudinea nisipului se poate afinna cd (f19.1I.30):

- barele si fosele nu apar decat pentru o ctLrbure ale hulei de larg de 0,025 Ia

- in5(imea apei la o barh va fi de ordinul 0,58 ori il16ltimea apei in pu!1ctul

coresprinzator profiluld de echilibru, ltrIa b8r[ $i fosl;

- i*l{imea apei deasupra unei fose v0 fi de ordinul 1,69 od inallmea apei la

bara vecina (deci d€ 1,69 x 0,58 = 0,98 ori lnlllimca apoi in punctul corespuMalorprofilului de eclilibru, fera ba# $i fosii)

;'til:ltit ;til,.tIii':.:.,;li:i,jl;.1rfi,;,ll.i,i;:itiil ,tr,;,ti:i,il;,:illi,, l;:,1;:

[iij1*;tq'';"ffi;in:r,xli:[i*1l;;-il*-i--t*'i,ti;:l; l"l;;tj""#::'_ T* rrffi *r#,1';r:,'J:ffj;i:ltj:':,';

iir jil iiirjrttrffi #;1xi,";ll,ll',"*:ifuk*rrt-*l;

, I;:# i:i:rift]l jl "::: f::;.;:,x:, ::;{::,#: ff $}i:';.H".H:}3

,iliilf i,i,,'1,;rjdiliri:$:;ril:iiil;::fr :ii,rillEi;ii; ;iii.#H:"# ll;:lii":r#rf ;:':n; n t*xmi'

fi l+:#:Li:r, :#,fr jiltf+i iilfj: li l*l*.

I II.2. ACTIUNEA HULEI

I I1.2.I. Miqcirile de api proyocate de huli in apropierea

;:l,lil*i,".;*it-q::;,i;."",.;; :::::l:iJ.l;: :,iiltl.:i.,Jj",l,.,"i3li"i;

jl iiili,+#$:,*rT,ri*llni,:rii rri :;1, rr,rli*riri::

:,iri rri+ ;'* i::i*.rfirurlii:i :i ;ji irxi"*:,jjiffi:ll,iit:i"iif;.'ltifiit:.:"ll'i::,:"1;:,;:;;li;.:*;,

1;, ill.ll;,,iii:l:ii

L Irrnl dc inlronlfc$lr(lr rl,ri hr r |lrrl'l{rr;,t l !' ' rrirr,rrr,r lLr r lr ll rr. Ir il(rIr:rr rL Iri,rr ltrrln, tloci clilrt ln|]ri Ir r rlrr t|l|frllri ,||' rrr r,r, rr\r'rr tnlrf Lrrjr. Arrrlrrlilrlr!lfib!r1ic dcpi lc(lc i I r )

| ) r | | i r I r r

I r I r.l,rlr!rr ,r trrrlrrr[.rr1,.r I'r rlrlr'||lr r]ivrlr fi r!rirlflt

h liIrd.

Irig.IIl.?. vitcza dc antrurre de fu.d lili-o rniFare a huleiperiodice progreslve.

Fi8. lII.3. Mtcdea apei srb rclixDea delhsnrii p.rliculelor.

in cazul unei hule lulgi !i rcgulale, sau de micd amplitudine, stratul li|niti eslelnnfuar; pafiiculele smulse din fund riman in vecin:itatear acestui strfti, inlr-o zonirIn carc cu_cnr||l de.nrerraree\re dirijsr .pre mal. l-0 ccTrl un(i hulc dc \anr.;n.rlr:l

Si neregulati, turbulenla din stretul limiti, anrnci palticulelc solide in pa cir

centrah a lafiei dc apd, de onde curenlul de ant.enare 1e dirije:ui spre larg.Aceste consideritii exbfici ienonenele obse|late iI] ratufA- Valurile hu]{rlof

cle futuni (siral limiti hrbulcri) dodeaza plaja, in timp ce valurile unei hule dccu$ul-i redusi (strai limili lantnar). o dezvoh6. O iiLrtund pLltemica lbrmeazi inll:lrgul zonei de deferlare, o brri oare este nlimentat;r etit de maierial$1 solid venitdimprc larg, in zonele de slxbi turbulcnii, cet li de col veDi! dinsprc mal, in zonclcde turbulenli nrre (ln dpropierea zonei cle clclcrlare). Valudlc produse de o hul:imai slabi, vor alica aceasti bad, pqrtl|r a lbrlna o alla mai putjn inrpoltanti, maiaplopiali de mal, deoafece zona de rlefcr'larc va ii deplasali spre zonele cr ad6ncimimai lcdrNc.

crent nr sbat lnnik

,."-,W

tffi r,r"','il i,rliltiri;ii lil:iiif iilrtllr ;'i{li, i,iiil}i;ii'ffi :rr,L;:i,npu'.L,n,u cnnri,,lri(rc m",;';i.l;;;l;l;l; 'lilii',i_:Tlll$l;llll1,:,1'',,,, "

**',,,',

*,";jl:::;.ii rui:;l"J)[i,:::::fl,"" r"n||1, rix,(ruri ,]isinorsc cirr siDcnnu

si:,l l*l m' xt H$"T,:TT,* liili" lliJ,.,i"iiT:5x1ffi l.:ffi;

*"ff TiH"fi "1i:'l'liJ':",",*i::i:;Hi3.:Ti?l[:,H::;T:'i.'ffi.:?,'i][1[ #li: :!}#l; .XT"1

stabile' care in scort iimp'-il .acope; ;;i". ;;;* spre larg de iona de deferlare, tmn

trtr nou prag pr.6eminent, ai-""oi iJ'j" J11,"#;: ei*ctueazr citre tars' pana la

- spre jdrm de zona de deferlare, t anspoftul de aluviimi se face citre mal;

*::l{ii&: ir;!:l i""*""'riffi 'T'ri: :.;llll"ll*.**1"*.",xlg:

'"'-Lii'nl$i:.:lffj:"li?,lli1"li,il."""ll?:1'-'l?l1u a"' ""r'lt"' "i

il";"i "'' "

"r .a,i-i"iii"" i'.Tilil#'l!: ;:#:X,l':i: ]J :fn'J"i",]ff

.'oi",lfiji

*.l, J#,iiii #:;l"t?"T:'.,*ir".J$T,ffi **"'L.:ll;.*T,:'1"fiffi I;lmpotlanie.

,,, ",ii.'i5lJj'.Jlliiji:#i:'i.:::l;'* ':i comprica'Ii chiar '|n

lona unoc.

cu dcpri,.si.i vcn,ca re sc..r" o, rur.n". ru ,noIll,,liln:;:il::r,o.pe o,izonrare

:j: ;.:1":i!.,Fil"ii:1":$:'":.".,f i'l"T,o';; lT,-i"iliT:,Ti,Ji':: ii",T,:ifi::distanla parcu$e de paricdd ca ti vileza sa.

in ape pulin adtuci (4 = L)traseul orizontal2l al particulei aie apa estel

m t.l- 2n \d

Viteza mayimd orioltali este:

.,: rfi";:'fliT]".:.:,,:"1:imea 11- 0,30 m, perioada r= 5 secunde, adancime

1:::[i ]*t!'.'rr,,-:r'Hiilfl :ii:i: Hli"iil1T.T:T,:,"if]:: Jt", j,"sJ

;y,si?,;.:"i"" x"i#,i""Tili'i;1x.";1ffi HilXIJ*r:l HH,lx'"t *itri

,,rxn lr'llicctorii r'igurur,lnchhe' l'Hr grlc Ur'lr (lF Ileirlllllr rr llrcrllLll('lr {olrrlutlln,li

rrdulirritt!lL iD crlDrinrtll ullcl llulc (19 ltlhnrn l rl (r'llrlrlllll {n IlltlIul ilur lllrIi;crrc de hrrli iDtinto!lD lll!(l tn icnrlll rlll$rllol lll ulttc lfllloctrrrilo llll ilc lrlrri

rrruhi.l sprc fund (bincilllclci In llp"rl tttlot (tlrtrrll |tc'lllllllullll (lc rll rrr':nll {lc

rk.rr.itrtc salina slu lcrDlicd). Vitozrt rr(,n ll nlo lci nlifcllri cslc nunriltl vil('1il c

trllrsport a masei sipoate li cslinl0ttl .lultll teori[ lui Stocko$ dc orclinul cloi:

(nH?\ c I

'o=l r. ); ,,;ffirnrlc r/ e.tc cot: fundului rn rapon cu .upra"a!a ladancimefl)'

Cele rnr. muhe observrli; ar]la ca \ilc7a medie la fund csLe dirija6 in dirccllll

rlc deferlar€.in nromentEl deferlfuii viteza madma a particulelor de apa ?,/,,,. podtc li

nbordald pdn teoria undei solilare:

uo*="=J4'H+d)

rrnclc H - d este coro cre.lei de dcfelrc prin rapol cu fuI dul'

ir cpropierea fundului hula pro\oaca curenli allema i!i suscep(ibili dc n

Inlrcna o;cilatir particulelor solide dactr viteza 1or do frccarc U* este mai fitto 0$

vileza cnlicd de anttenare a sedimontglor'

Aceastt vilezd de lrecare U" poate i detenninati plecind de la viteza orbltLrtll

rltcmadva LL^ pe fund Pdn relalia:

Isu,i.,t' \ 1rt )

Urili.,dorl reofia de ordinul unu penru Jdencimea jnrennedi:rni +'+t+t

nE

L

>e oecucc ca:

(rde: r este vascozitatea apei, 10-6 m2ls l4 20"C1; 7'- pclio'rch htLlei (s); r/ adln-

cimea apei (m); 11* lnalimea valului (n); L-lungimo dou[dii(n)Se-poate-t."ce de ia vireza de liccarc lll lirrrrl l/' lll lrrrll dc terarq t,' prill

cxpresia: r,, -p U*'z.

Au lbst strt)ilitc bacc cLrfucrnclcris!icilc hulci (fi g.ll.4)

trr|1ril d(liIrc.r lrri / , rI lirrtlir.r[.:rl:rrr.. rre,r;r

-500

l0

tl3)

l(( |

h)

ll[.lll.,ll(lclefl,rirrer\llc^iodrilrlc,,nr,,k(fli,r,lr1,i /, vrL,IfrlLir/,,,inliDotredeU..

Limitim\cirii plrticulclor dc 0n !ntrnritdi!ftctru (dup[ LCflF)

,,' i:,ti:itili:il:lli,l"i lli l;1,1",1.';lll[1:,t,l1ll* lfi il Ym': f'; "ll;

,],1)J'li"''i"""" q 'r'"""U'

I trrrh l'lrlrr rlt'rrlrnrrl!rr l1 r' l{)or) htlrrr'

' ' "', ], ;,ll;"u)lll";r,u pq'rflr lrtrlolr (l' In'((rr:rr' Allrrrlicrrlrri !ir(l7el( (le {l(('rrr'r

!,,f rrvcd v lodle din tigtll.tl Ill 5'

r . (nr/s)-- -'---l'-

- - Limird nlisniirtisipul i

[is. rU.5. !]na]lr \itczcid' fic'i(.(sdr;0,.) U, $ turcrie dc idill mcJ rrL rcl

Se constati ca vireza de frecare descrctle rupidru *f::i::,*:"! lt:i t":

,.' ".:,:":':l';.:il ill; r';,j;';;:r;i : rr: =,1-"lll,llil'il i'. '"J,1 I'i'l'fff :"il:#;l'il ;;;;;! ;*"" ;pa cu temperatura de 15"' pe'ku o

H (m) 2 5

0,57 0,71 0,3 \.20.06 0,1

,1"#:r"d;, ;:"*::.:T#:nli:'ilt5::T:.lif;T;"Jl^i:f i ;^':-f:i:

;"#'i"\+,Hi#*t'hlHii""i*1:*'r,ri,*ilffi tti*iil'tlff ir

l)rr rrrlcr\ii rl,rtL r.TLrlLir c.r i (i(,ll|1 (irrc() rci t)\:itlr r(L: r( |rL (1. I0 r,

t)rLnrrolclc nrai rnari dc 1.6 mm nu lol pulcir li dcplus.rLc. in(lilcfcnt (lr illrll r(rllrrLlri. I)r[icule]e nui inicj pot fl puse in miscarc, dst{el pentru o inillirrrLj ir h ulri (l(5 rr sL rl deplasate padculclc dc I mm $i este sulicient, o huli (jc I nr lrcnLl.lr rl

,rr)voca inccputul oscilatiilof pafiiculolor llne cuprinse intre 0,4 $i 0,2 tntn.llsle LLzual si sc spunl ci h!r]a nu atilca lundul dccat la adl]ncilni dc coir.

1).5 luDgimi dc urdi- Aceash esle iDexact intrucdl !i|ezele fi prcsiunile fcprczilrtli(lc lill pcste 8 o, din valoarca lor li supmfali fenLl1L addnciui dc acest ordin dcIririnrc. lcoda h lei arrtlr dr vitczele altenutile de lilnd sul1| dc 0,1 r s fin(lrLrf$ile sal rid;ce oisipul lln (t.$ehrl IIL2).

A,lir.inrifu h,rre*\tf tus in nritr!'L ni\iIUllin

A'.r'liluJir'ur I'ul.i [nr]2 .t 8 t0 t2

21

i3 75 8lt2 83 I {is 1?3 131 143t5 t51 181 191 ]0 21IlIE 153 210 214 :6N 2E6 300?l 214 :l l3 170 .190

III.2.2, Ac{iunea hulelor frontale deferlate, la lirmDefbrlarca separi zonele din apropierea nralului r'n doui masc dc api bine

ilcllnite- Schirnburile illre cele dold mase de api sunl limitete deoarece ruloullcfcrlant este l'ormat:in merc perte din masi de apa carc cslc rcfiasi clin zona derlclidare drpi dcferlarea prccedenti.

Aclirloea hrilelor lionlalc se 111a ifcsft printf-o dcp]asare a lnalcrialelor inproiil conducind 1a o scleclare g.anulomeirici, c siu fLri lbflrltre de increliluri.

Aceastd sclcclarc granulomenic:r condlcc ir1 genef.rl h (fig. Ill.6):o acumulare a maledalelot cele nai grosic|c la ni!'clul dcler']irli, de-

|adarrdu-so de Llelerlare, sprc tinn ulprre sLrccesiv o micfor.rc a granrlometrieirlrrtcrirlelor. apoi o mlrire. prini li nivelul phjei inrl1.;

odati cu dcpirhrea spre Iafg, Ia!i clc dcfcf|rfc. llfanulomeida scdilncntclor

Aceastir reEuli sc aplici nun1ai penlru nisjIrLfi fi gllcli h carr nrctelialele celenr.ri grcsierc surl la paflea superioari a llrici l'fJrlrLL vllc g|irnulomet|ia descre$le(lo h tllum sprc larg-

111.2.3. Ac{iunea hulei cu inciden(i ohlicri

IItLl. oblici pfovoacii u11 transporl (Lc nr tr|]irlr !o] (lr pxral.llJ cu mdlnl ins.nsul prcp?gi i ac.slcia- Fenomcnul cste torrt, l( irr ,lf rLL |cfo$e implicatii localc,gr.u de analizat.

Iig, lll.6. DGlibulia lipic,i a seditu.mclor ]tl''un l.ol,l

Acestgl sunt la originea udr1i transport importafi paralel cu tirml , daLorrl,, , I naifii hulei- Accst transpoft are loc prin nlai mulle mccanisme, prinjel ldc.r 1i in rulouri. In figura Ill.7 se afali irtlportanla di\ersilor cufcnli inlr'o.|( Iau ar marae.

I I l-)-3.1. Curcfltal de mal

Curentul de al este drloral ascensiunii $i coborerii valurilof dofcrlaic /\cest

',,rurisrn erplicE lransfortul nisip$llli in,di li dc ficrislrili'pc plaji ca 5r

rrrrsportulpiclrigLrluirnafe.EstenaximpenlrucLrrburiavalLLrilorde2%-3%.ll corcspunde schemei urm;toafe:

in momentlrl deferlirii valudlof, o caDlilalc dc nisjp este snrulsi din lerase $i

iIIr:nati ir direcda ge cr,rliavaluilor dclirlele;la reintoarccrcd lahrrilor cartre rlarc s(rb ac.ti!rnel| grdtitaliei, nisipul este

,lrcnatdupiidireclialirieidcccanai nrlfo ]lrrrr(i a plirjei ,;i ajungc din rouin

in lctul acesta ia na$lerc un lmnsPod (lc rrisit) crr clmcLer pulsalodu in fornri,. ..dinli de ficrist*iu" ir acelaii scns tlr hLrlu" rLvin(l o corrponenii pertrlcii clL

r rrul pe toali suprafita plajei acoPcfiti rlr \ll (lli'. ll ll).

O) ITIPARTI TIA TR{NSPORTUI,UI IN LUNbIIL UNUI PNOII

Flg. [.?. Tmnsponrl h;ral inb,o,ure j]rn mare (Medirefrna orjetull!).

I 11.2. 3.2. Curent longitutlinul

.. Tralsloltul genemt de valLfi esle datomt componentei longitudinale a rni$_

.Arii uirei hule cu incidenta oblici. q.pare i.rfel un iur.nr tironr-paratet cu iannitcuno\cut sub numele de,,curenl lonp;tudi,lJl..

,Dcb tul solid

-varidz p.rin inue prirn tinie de rulouri)i m.d. H descrerle loane

mprosnre tag. La turhrnt pui(mice acesil Llebil rcpr(zind ccn. g0 ou d"r Darr/ihrl Iirorfll.TranspurnLl pfin rulouri se lacc paralel cu rnalul in acerasi sens tu dircciia

huler: vrleza ntaxima ,e inregi.trcaza in pllma Iinie dc fulouri. Nlsioul :" su.oeniieIndrnrea/a p.falel cu malul. r',lr,o rrriccrnrre eiicoidali. frcnspofl;l in rulotLri crc_eazi o.s€rie.de brate de api noroioasA, care pot fi confunalate cu prelungidle unoremisari locali.

Acesld aclrune esle fac,oftrl prepondcrcDr dc punerc ir susDensie si detranspor-i pr r urire sau in su5pm.ie a n etcrialclor al cirui ma,,rm sc situcaza sorel,lm lari de zona de deferlare. in ca,,rrl crisrcnlci unci blfe. bansporrul re lac; inprincipal spre baltr Siinspre lalg de aceasta.

Viteza curenrulur de nanspun longituclinLrl csl( dc ordin||l r celi\r decireripe sccunoa. f\rsti numeroa.e fomule pcnlru vitc/ll. Ll.rr sc porte ddopta lonndlaLon guer--urggn$ modttLcaia:

Y =6,31.n (gllt,)! si.r 2t\

'"s'4@l;;tF6F@*"- -sc podte lplictr qi lilmflln Fropnrtl di I ihollllrn Il ( 'clril l (lf llirltl|||licn (lL, lrl

l\l iron (LCllM) Al1ir( (|r[ l{)lI l

,/ - A illl::! / di 'a

.Y/lI {0rq ,/ este viteza mfiimlt a currntului iDlrc ?oru dc dcftrlarc $i nul, ?n m/$; /, *lrltr plajei; g - acc€leralia gravitationalat i - ponta plajei; l( = 2,6 - un cocfioicntrrrlirrronsional; /1,) - inil,timea de def€rlar€; f - perioada hulei; a - unghfut inl,o(!urstl valdui $i mal; g acc€lemtia gavitafionald.

Viteza medie a crrentului longitlrdinal este maxima penhu o incidenF a h0lei

' tllrIrDsi inrre 45o >i 600.

ll1.2.4. Debitul solid paralel cu malul

Capacilatea de hanspolt este Iegatd de fluxu1 de energie. Acesta provo0ctr

Xr((licn!i de debit ti deci zone de depunere sau de ercziune.Capacilatea de tra.sport a tranzitului litoral (carc includejetul de mal $i tr[Drilul

il bilri) poate fi studiat prin difedt€ metod€, r^n special prin formula LCHF:

Q-ln' t'Jtcttt LEv

|l|(lc: 0 este vo]unul in mr al sedinentelor tmnspofiato; ]1- amplitudiflefl m0xinllrr lrulei in m, (Hrno) ir timpul aclilnii cn durata t datd, y - curbura huloi;

/ pcrioada hulei: a ulghiul iorre crcasLa valuiui $: mrl: / to ) . .;n J9 , 6 ".,"

f prins intre 3.10" qi 4,5 l0' pentru nisip de 0,2 mm la 0,3 mm; / - durata acliuDiil ulci date, ia secutale.

Sc poaie .Lsirnila practic furctia f (o) cu sin f o** . incident, mai micd

rlr 25n, carc se intalle$le adesea in practici, conform tabelului III.3.

Tabdullil.3

Val0area llli sin l:,ln func$e dc c€a r lui.r

0' 20" 30'

0,0 0,1

t uncriile /{o )5i ri.]9 sunr maximc ocnrru n -:2 .

4-Funclia/(a) care reprezinti efectul incindenlei asup€ iranspodului are valodle

( lin tabelul III.4.