“CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE ELECTRICE ... Tulcea... · raport privind impactul asupra mediului pentru “construire parc de centrale eoliene si retele electrice

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru

“CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE ELECTRICE DE

RACORDARE” – SUD I EXTRAVILAN COMUNA CASIMCEA, JUDETUL TULCEA

Beneficiar: S.C ALPHA WIND S.R.L Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2010 PROPRIETATE INTELECTUALA:

„CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE SUD I” Comuna Casimcea, Judetul Tulcea


Expert Evaluator Principal TRAIAN PETRESCU Constanta, str. Decebal nr. 75

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 www.expert-mediu.ro

E-mail: [email protected]; [email protected]

1


pentru

“CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE” – SUD I

EXTRAVILAN COMUNA CASIMCEA, JUDETUL TULCEA

Beneficiar: S.C ALPHA WIND S.R.L Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2010

PROPRIETATE INTELECTUALA: Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Raport privind Impactul asupra Mediului “CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE” - SUD I

Judetul Tulcea, Comuna Casimcea

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Strada Decebal, Nr. 75

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

2

CUPRINS

SCOPUL LUCRARII ............................................................................................. 8

1. INFORMATII GENERALE.............................................................................. 9

1.1. TITULARUL PROIECTULUI....................................................................... 9

1.2. AUTORUL LUCRARII ................................................................................. 9

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................... 13

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ..................................................... 13

1.4.1. Accesul public pe amplasament .............................................................. 14

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului .................................................... 14

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite........................................................................... 15

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona ................................................... 15

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ......................................... 18

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia......................... 18

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor. 18

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................. 19

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive................................. 19

1.5.2. Durata etapei de functionare.................................................................... 30

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati .......... 30

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei ................................................................................. 34

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice.......... 35

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic ....................................................... 35

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate in vederea implementarii proiectului................................................................. 47

1.5.8. Durata etapei de functionare.................................................................... 60

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa .......................................................................... 61

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele...................................................................... 72

1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate,





3

zone de protectie sanitara .................................................................................. 73

1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului......... 73

1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ...................................................................................... 73

2. PROCESE TEHNOLOGICE .......................................................................... 75

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE.......................................... 75

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE............................................................ 81

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate ....... 81

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)............................ 81

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta......................................................... 82

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie........................................... 82

3. DESEURI ........................................................................................................... 83

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA........................................................................................................... 86

4.1. APA............................................................................................................... 90

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului .................................. 90

4.1.2. Alimentarea cu apa .................................................................................. 92

4.1.3. Managementul apelor uzate..................................................................... 93

4.1.4. Prognoza impactului ................................................................................ 94

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului........................................................... 98

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”.......................................................... 99

4.2. AERUL ......................................................................................................... 99

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona.................... 99

4.2.2. Surse de poluare stationare si mobile in zona ....................................... 103

4.2.3. Surse si poluanti generati....................................................................... 103

4.2.4. Prognozarea poluarii aerului ................................................................. 106

4.2.5.Masuri de diminuare a impactului.......................................................... 110

4.2.6. Harti si desene la capitolul „Aer”.......................................................... 111

4.3. SOLUL........................................................................................................ 112

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ...................................................... 112





4

4.3.2. Conditii chimice din sol......................................................................... 115

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante................................. 116

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................... 118

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ............................ 119

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti 119

4.3.7. Prognoza impactului .............................................................................. 122

4.3.8. Masuri de diminuare a impactului......................................................... 127

4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL” ........................................................ 129

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI...................................................................... 130

4.4.1. Caracterizare generala ........................................................................... 130

4.4.2. Impactul prognozat ................................................................................ 143

4.4.3. Masuri de diminure a impactului........................................................... 143

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL” ................................................ 144

4.5. BIODIVERSITATE.................................................................................... 145

4.6. PEISAJUL................................................................................................... 145

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia......................................................................................... 145

4.6.2. Impactul prognozat ................................................................................ 150


4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ” ................................................... 155

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .......................................................... 155

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice ..................................................................................................... 155


4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL.. 161

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale . 161

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice.................................. 161

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................. 165





5

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FACUTA .................. 165

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII, VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE COMPONENTA DE MEDIU ........................................................................... 166

6. MONITORIZARE .......................................................................................... 167

7. SITUATII DE RISC........................................................................................ 175

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN, ETC.) .................................................................... 175

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) .............................. 175

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE GRANITELE TARII ......................................................................................... 176

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC ................................................ 176

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR.................................... 176

8. DESCRIEREA DI FICULTATILOR......................................................... 177

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC.................................................. 178

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII................................................................... 178

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI ....................................................... 179

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................. 180

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL ....................................................................................................... 183

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU............................................................................................................... 183





6

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT................................................................................. 186

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................. 187

10. CONCLUZIILE REZULTATE IN URMA ELABORARII STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PREZENTUL OBIECTIV......... 188

11. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................... 201





7

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.





8

SCOPUL LUCRARII Scopul prezentei lucrari este de evaluare a impactului asupra mediului

generat de o noua investitie, respectiv construirea unui parc eolian.

Fundamentarea intregii investitii se bazeaza pe:

Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007;

H.G. 443/2003 promovarea productiei din surse regenerabile de energie

(*actualizata*);

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie (*actualizata*);

Ordin nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei de

certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislatia in baza careia a

fost realizata evaluarea impactului asupra mediului este urmatoarea:

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului;

Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 aprobata de Legea 265/2006 pentru

protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009

Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului;

Toata legislatia de mediu in vigoare care va fi mentionata in capitolul 10 al

lucrarii.





9

1. INFORMATII GENERALE 1.1. TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului: S.C. ALPHA WIND S.R.L. cu sediul in Municipiul

Bucuresti, Str. General Constantin Budisteanu nr. 16, sector 1

Inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J40/8824/2008

Cod fiscal: 23920351; atribut fiscal RO

Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata

Reprezentata de: administrator Marius Iliev si Mark Suer

1.2. AUTORUL LUCRARII

Elaborator: Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – elaborator inregistrat

in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia

Mediului , Certificat de inregistrare epentru elaborare de RM,

RIM, BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si

Padurilor nr. 1026/2009.

Adresa: Constanta, B-dul Mamaia intersectie Str. Decebal nr 75

Persoana de contact: Petrescu Traian

Telefon: 0721/283.395;

Fax: 0241/514.178

E-mail: [email protected];

[email protected]

www.expert-mediu.ro





10

Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului

Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

Nr. Crt. Numele

Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele

tipuri de studii pentru protectia

mediului:

1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS

2 S.C. House Construct Invest

Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Ing. Oprescu Daiana RM, RIM, BM, RA

4 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

5 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

6 Ing. Blînda Antonia – Irina RM, RIM

7 Biolog Vasile Andreea RM, EA

8 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

9 Biolog Stanescu Florina

10 Ecolog Cugut Artur

11 Biolog Iordache Daniela

12 Ecolog Muntean Alina

13 Ing. Despina Laurentiu





11





12





13

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului este „CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE

EOLIENE SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE - SUD I” fiind

localizat in extravilanul comunei Casimcea – Judetul Tulcea.

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 22 centrale eoliene de 3 MW cu o putere totala de 66

MW, cu instalatiile auxiliare aferente.

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul comunei Casimcea,

judetul Tulcea, pe un teren cu suprafata de 621,7855 ha, cu P.O.T propus de

0,2181%

Pozitionarea turbinelor eoliene, vedere din satelit

Din punct de vedere al regimului juridic

Amplasamentul este situat pe un teren in extravilanul comunei Casimcea, in

temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. 86/1997, faza Plan





14

Urbanistic General, aprobat prin HCL 9/30.03.2001. Tipul de proprietate: domeniu

privat, conform avizelor emise de Primaria comunei Casimcea, judetul Tulcea.

Terenul este identificat prin:

- F12 extravilan: T 150, A840; T151, A845; A846; T152, A862, A868;

T153, A871, T154, A875; T155, A878; T156, A881; T157, A884; T158, P890;

T159, A892; T160, A895; T161, A897; T162, A899; T163, A905; T164, A913.

(Certificat de urbanism nr. 38/73 din 13.02.2009);

- F12 extravilan : T118, A1139; T119, A1150; T120, A1155; T121,

A1158, A1160, T122, A1162 (Certificat de urbanism nr. 137/3591 din

13.05.2009).

Amplasamentul este alcatuit din mai multe parcele ce fac obiectul

contractului de vanzare - cumparare (incheiere de autentificare nr. 848 din

03.decembrie 2008) incheiat intre S.C. WINSTAR TRADING INTERNATIONAL

SRL in calitate de vanzator si S.C. ALPHA WIND SRL in calitate de cumparator

si Contractul privind transferul contractelor pentru constituirea dreptului real de

folosinta si acord de superficie (incheiere de autentificare nr. 1032 din

15.septembrie 2009) incheiat intre S.C. WINSTAR TRADING

INTERNATIONAL SRL in calitate de cedent si S.C. ALPHA WIND SRLin

calitate de cesionar.

1.4.1. Accesul public pe amplasament

Accesul pe amplasament se realizeaza pe drumurile de exploatare existente.

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului

Accesul pe amplsament se va face pe dumul national DN 22 A si drumul

judetean Rahman-Casimcea.





15

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare

nou amenajate pe terenul agricol care vor fi racordate la drumurile de exploatare

existente si pe drumurile de exploatare deja existente.

Drumurile de exploatare propuse pentru acces la turbine vor avea latimea de

aproximativ 5 m, cu razele de giratie de 50,00 m, respectiv 30,00 m.

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite

Zona studiata se afla in extravilanul comunei Casimcea, la o distanta de

aproximativ 1 km pana la cea mai apropiata localitate (Corugea).

In perimetrul studiat si in imediata vecinatate nu exista constructii.

Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna CASIMCEA este compusa din

sase localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea,

Haidar, Rahman, Cismeaua Noua.

Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22

minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km

de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog.

Are urmatoarele vecinatati:

• la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog,

• la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni,

• la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta

• la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de

amplasament)

Retele electrice

Din punct de vedere al administrarii retelelor electrice, zona in care va fi

amplasat parcul eolian apartine de ENEL ELECTRICA Dobrogea care este

structurata pe patru sucursale de retele:





16

Constanta

Tulcea

Calarasi

Slobozia

Interfata intre reteaua electrica de 110 kV a Enel Dobrogea cu reteaua

nationala electrica de transport se realizeaza prin statiile:

Tulcea 400/110kV 2x2250MVA

Constanta 400/110kV 2x2250MVA

Medgidia Sud 400/110kV 2x2250MVA

Gura Ialomitei 400/110kV 2x2250MVA

Pelicanu 400/110 kV 2x2250MVA (1x250MVA pentru zona +

1x250MVA pentru combinat)

Mostistea 220/110kV 1x200MVA

Liniile de legatura intre reteaua de 110 kV ENEL Dobrogea si sistemul

energetic de distributie sunt:

LEA 110 kV Urziceni – Valea Calugareasca, fiind legatura cu FDFEE

Muntenia de Nord si care in regim normal este deconectata;

LEA 110 Oltenita Nord – Hotarele, fiind legatura cu FDFEE Muntenia Sud

si care in regim normal este deconectata.

Reteaua de 110 kV apartinand ENEL Dobrogea are o structura complex

buclata, functionarea in regim normal fiind – in anumite zone radiala.

Trebuie mentionat ca in statia de 400/110kV Gura Ialomitei functionarea la

110 kV este cu cupla deschisa, o sectie de bare cu cele doua transformatoare

400/110 fiind integrata in reteaua de 110 kV a ENEL Electrica Dobrogea, iar

cealalta sectie de bare fiind integrata in reteaua de 110kV a FDFEE Muntenia

Nord.

Parcul eolian analizat este amplasat in zona sucursalei Tulcea denumita in

continuare zona Dobrogea, in zona de retea aferenta UTR Tulcea.





17

Zona Dobrogea are de asemenea, doua linii de legatura la 400 kV cu

sistemul energetic al Bulgariei (LEA 750 V Isaccea – Varna, functionand la 400

kV si Isaccea – Dobruja).

Reteaua de 400 kV din aceasta zona a fost construita (istoric) pentru:

- alimentarea zonei (incepand cu statia 400/220/110 kV Gura Ialomitei);

- interconectarea cu fosta URSS si Bulgaria;

- racordarea la SEN a CNE Cernavoda in conditii de siguranta

corespunzatoare.

Reteaua de 400 kV de pe teritoriul Dobrogei este curprinsa intr-o bucla de

400 kV (Smardan) – Isaccea – Tulcea – Constanta Nord – CNE Cernavoda – Gura

Ialomitei – (Lacu Sarat) – (Smardan), care confera un mare grad de siguranta in

alimentarea consumatorilor din zona prin statiile de injectie in reteaua de 110 kV

din Gura ialomitei (2x250 MWA), Constanta Nord (2x250 MWA), Medgidia Sud

(2x250 MWA) si Tulcea Vest (2x250 MWA)

Surse de putere

Consumul total al ENEL ELECTRICA Dobrogea este de 561,1 MW

conform citirilor din iarna lui 2007.

In zona amplasamentului nu se gasesc retele electrice.

Alimentare cu apa

Nu exista retea alimentare cu apa pe amplasament sau in apropierea acestuia.

Retea de canalizare

Nu exista retea de canalizare si statie de epurare (nici nu este necesar in cazul

unor astfel de activitati).





18

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi

Parcul eolian este situat in extravilanul comunei Casimcea, pe un teren cu

folosinta actuala de teren arabil si cu destinatia propusa de teren arabil si pasune

(conform Planului Urbanistic General aprobat – Certificatele de Urbanism nr.

38/73 din 13.02.2009 si 137/3591 din 13.05.2009.

Activitatile specifice zonei sunt agricultura si cresterea animalelor.

1.4.6. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia

La nivelul zonei studiate si in vecinatatea acesteia sunt prezente urmatoarele

categorii de teren cu functiunile aferente: terenuri arabile.

In zona nu exista semne de afectare a vegetatiei/culturilor specifice, raportat

la eventualul impact al activitatilor antropice.

1.4.7. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta

baltirilor

Pe amplasamentul nu exista scurgeri de apa de suprafata.

Directia si scurgerile de apa: nu s-au constatat baltiri pe terenurile vizate de

proiect, iar scurgerea apelor pluviale se face natural, in modul caracteristic terenurilor

agricole.





19

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive

Se va realiza un parc compus din 22 turbine de 3 MW ce produc energie

neconventionala cu o putere totala de 66 MW cu instalatiile auxiliare aferente.

Turbinele vor fi pozitionate in conformitate cu coordonatele stereo

prezentate in tabelul urmator:

Racordarea turbinelor la reteaua interna se va face printr-un post de

transformare propriu (transformatoare ridicatoare de tensiune pentru fiecare grup

generator). Racordul intre posturile de transformare individuale si statia electrica se

va realiza cu cabluri subterane montate la adancimea de 0,9 – 1,2 m.

Linia electrica de transport energie electrica din parc la statia electrica de

transformare va fi montata subteran.





20

Conectarea grupurilor eoliene intre ele ca si racordarea ramurilor de grupuri

la barele de medie tensiune a statiei electrice a parcului eolian se va realiza cu

cabluri electrice pozate subteran, stabilindu-se trasee optime de racordare, corelat

cu configuratia retelei de drumuri de exploatare amenajate pentru realizarea si

intretinerea parcului.

Pentru racordarea parcului eolian (statia parcului eolian Casimcea NORD I)

va fi construita o linie electrica aeriana amplasata pe teritoriul administrativ al

comunei CASIMCEA.

Stalpii Racordului L.E.A., de sustinere, intindere si/sau terminali, sunt stalpi

metalici, zabreliti cu inaltimea de 32, 30.9 si respectiv 29.75m, iar stalpii din

L.E.A. existenta sunt stalpi metalici, zabreliti, dublu circuit. Pentru traversarile

cursurilor de apa, a drumurilor nationale/judetene si cailor ferate, se vor folosi

stalpi metalici, zabreliti al caror balizaj de zi va consta in vopsirea in culori

alternative rosu – alb iar pe conductorul de protectie se vor monta balize sferice.

Pentru montajul conductorului de protectie cu fibra optica (cu 24 F.O.) sunt

prevazute cutii de jonctiune.

Fundatiile stalpilor vor fi proiectate si realizate tinand seama de conditiile

hidrologice si geologice ale solului, relieful si a conditiilor de inundabilitate ale

zonelor de amplasare a L.E.A., pe de o parte si de tipurile de stalpi si conditiile de

functionare, pe de alta parte

Parcul eolian analizat va face parte dintr-un grup de parcuri eoliene,

racordarea la reteaua electrica de transport a energiei se va face prin intermediul

T250MVA, 110/400 kV, in noua statie electrica de 400/110 kV ce urmeaza a fi

construita in zona Topolog, intrare - iesire, LEA 400 kV ISACCEA – Dobrudja a

Centralei Electrice Eoliene de 150 MW din zona Topolog Casimcea si Daieni

(conform Aviz tehnic de racordare nr. 5/11559/10.06.2008 emis de Compania

nationala de Transport al Energie Electrice – Transelectrica). Statia este conceputa

sa functioneze integrata intr-un sistem de teleconducere operational tip





21

EMS/SCADA.

Legarea la reteaua electrica se va efectua prin intermediul a doua statii de

conexiune , fiecare statie de conexiune are o suprafata totala de 5.000 m2.

Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton cu suprafata de

706,5m² fiecare, ingropate la adancimea de aproximativ 3 m fata de nivelul

solului, iar in unele cazuri, in functie de conditiile specifice ale solului la locul de

amplasare, se pot folosi variante de fundare cu piloti forati sau alte solutii propuse

de catre proiectant.

Suprafata construita la nivelul solului pentru o turbina este formata din

suprafata inelului suprateran Sc = 144 m² si suprafata betonata a transformatorului

fiecarei turbine Sc = 18,00 m².

Astfel turbinele impreuna cu transformatoarele insumeaza o suprafata

construita la sol de (144 + 18) mp x 22 turbine = 3.564 m².

Tot suprafata construita se considera si suprafata ocupata de statiile de

conexiune S=2x5.000 mp, care este reprezentata de cate o incinta betonata si

ingradita destinata montarii instalatiei de conexiune, transformare si echilibrare a

energiei electrice furnizate de parcul de turbine eoliene.

Pentru asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de

exploatare existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor

specifice.

Suprafata acestor drumuri de exploatare existente este de 55.720 m²,

suprafata care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care nu isi

schimba destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune din punct de vedere

calitativ. Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de

exploatare nou amenajate pe terenul agricol.

Suprafata drumurilor de exploatare existente devine in urma amenajarii de

62.520mp.

Suprafata cu care se extind drumurile existente este de 6.800 m².





22

Suprafata totala a drumurilor de exploatare noi este de 44.500 m².

Asamblarea turbinelor pe amplasamentele stabilite se va face cu macarale

speciale pentru care se vor amenaja platforme de montaj cu suprafata de 1.500 mp

pentru fiecare turbina, insa se vor inierba. Dupa terminarea lucrarilor de montaj

platformele vor ramane functionale pentru asigurarea situatiilor in care este nevoie

de interventie la turbine.

Pe perioada de executie a lucrarilor vor fi amenajate platforme depozitare

temporare, cu o suprafata de 1000 mp pentru fiecare turbina in parte, care vor fi

scoase din circuitul agricol numai pe perioada amenajarii parcului eolian.

Drumurile de exploatare raman in functiune si vor fi intretinute pe toata

perioada de functionare a parcului.

Dupa desfiintarea parcului, pentru aducerea la forma initiala a terenului vor

trebui demolate inelele supraterane din beton, desfacerea drumurilor de exploatare

noi, a platformelor de montaj si a platformelor betonate ale statiilor de conexiune si

a celor 22 transformatori.

Parcul eolian este compus din mai multe turbine eoliene independente de tip

ENERCON E 101 - 3 MW, dispuse si conectate corespunzator amplasarii

acestuia. Fiecare generator este independent din punct de vedere geografic,

structural si electric. Totodata este independent in ceea ce priveste functiile de

control si de protectie.

Fiecare turbina functioneaza independent una de alta, functie de domeniul de

viteza in care a fost construita, ea fiind actionata independent de vant, functie de

cerintele impuse de beneficiar.

Cabluri de legatura

Racordarea grupurilor generatoare (turbinele eoliene) la reteaua interna se va

face printr-un post propriu de transformare (transformatoare ridicatoare de tensiune

pentru fiecare grup generator) care pot fi separate sau inglobate in stalpul turbinei.





23

Racordul intre posturile de trafo individuale si statia electrica se va realiza cu

cabluri subterane montate la adancimea de 0,90 - 1,20 m.

Linia electrica de transport energie electrica din parc la statia electrica de

transformare va fi montata subteran.

Conectarea grupurilor eoliene intre ele ca si racordarea ramurilor de grupuri

la barele de medie tensiune a statiei electrice a parcului eolian se va realiza cu

cabluri electrice pozate subteran, stabilindu-se trasee optime de racordare, corelat

cu configuratia retelei de drumuri de exploatare amenajate pentru realizarea si

intretinerea parcului.

Racordarea grupurilor se va face in sistem radial sau inelar, functie de

solutia avizata.

Elementele sistemului integrat de conducere (comanda, control, protectie)

din centralele electrice eoliene individuale si camera de comanda a parcului eolian,

sunt legate intre ele cu cabluri cu fibre optice, conform documentatiei speciale

pentru realizarea sistemului integrat de conducere.

In zonele in care pachetul de cabluri subtraverseaza drumuri de exploatare

sau drumuri de alta categorie, cablurile vor fi protejate in mod special conform

documentatiilor de executie de specialitate.

Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare:

• cablurile trebuie protejate impotriva interventiilor neautorizate





24

• trebuie asigurate legarile la pamant pentru a reduce riscul aparitiei

accidentelor

• cablurile trebuie sa fie dimensionate corespunzator valorilor de

tensiune si curent care le vor strabate

Liniile de cabluri vor fi protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de

scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee.

In aceleasi transee, deasupra cablului electric si separat de un strat de nisip,

va fi pozat cablul de comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii

centralei eoliene, la un calculator de procesare si prin radio la o unitate de control

unde se monitorizeaza buna functionare a instalatiei.

Cablurile variaza in functie de tipul miezului (aluminiu sau cupru) si izolatia

lor. Dimensiunile tipice ale cablurilor sunt in gama de la 75 la 100 mm diametru.

Cablurile dintre turbina si postul de transformare vor fi montate in tuburi

protectoare ondulate din HDPE, in fundatia turnului.

Cablurile de fibra optica vor avea acelasi traseu ca si cele de forta.

Viata normala a cablurilor este de 40 ani. Cablurile care vor fi alese vor fi in

concordanta cu legislatia in vigoare.

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica,

armatura fundatiei, vor fi impamantate.

Fundatii

In mod curent o fundatie de turbina este alcatuita dintr-o placa beton armat.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la

adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat

conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurarea

unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.





25

Inaltimea fundatiei se poate adapta conditiilor concrete ale solului, tinand

cont de adancimea panzei freatice; nivelul panzei freatice trebuie sa fie sub nivelul

de baza al fundatiei.

In functie de zona, trebuie luat in considerare tipul de sol, in asa fel incat

suprafata fundatiei trebuie adaptata corespunzator. Fundatiile sunt realizate avand

la baza aceste notiuni elementare si, de regula, sunt instalate la adancimi reduse.

Surplusul de excavatie, constand in piatra sfaramata, se poate utiliza de catre

administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea

drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate

de catre autoritatile competente.

Pentru realizarea efectiva a fundatiilor turbinelor eoliene, este necesara

stabilirea structurii geologice a subsolului si realizarea calculelor de rezistenta, in

asa fel incat tipul de fundatie ales sa asigure prevenirea accidentelor si stabilitatea

in functionare a turbinei.

In desenele urmatoare este prezentat un model de fundatie, care este una

dintre cele mai utilizate.

Ca regula generala, tipul de fundatie, adancimea de fundare se aleg dupa

realizarea studiilor geotehnice definitive care vor furniza toate datele necesare

realizarii proiectului de fundatie, functie de tipul de sol si conditiile specifice zonei

de fundare.





26

Pentru etapa actuala s-au efectuat studii geotehnice preliminare privind

amplasarea viitoarelor obiective proiectate.

Recomandarile ce tin cont de amplasarea constructiilor proiectate din cadrul

prezentului proiect si de faptul ca in perimetrul viitoarelor obiective nu sunt

probleme de stabilitate a terenului in nici una din ariile interne, sunt urmatoarele:

eolienele vor trebui sa fie fundate fie pe depozitele de pamanturi sensibile la

umezire (loessuri), fie stancoase (sisturi verzi).

Fundarea pe loessuri

Fundarea pe loessuri presupune respectarea masurilor cuprinse in normativul

P7- 92 in urmatoarele variante:

- varianta fundarii directe pe teren natural necompactat in conditiile in care

tehnologic este permis acest lucru (greutatea constructiei - sarcina transmisa la

teren, etc.) deoarece pamanturile loessoide interceptate necompactate suporta o

presiune conventionala de calcul pentru prafurile argiloase de 150 -170 kPa/cm2 la

o densitate a acestora in stare uscata cuprinsa intre γd = 1,35 kN/m3 si o presiune

de 190 - 210 kPa/cm2 la o densitate in stare uscata de γd = 1,55 kN/m3

- varianta fundarii directe pe teren natural compactat in conditiile in care

pamanturile cercetate se compacteaza sub forma unei perne de loess a carei

grosime va fi stabilita tehnologic de proiectantul constructor.

In aceasta varianta pamanturile din zonele de interes se compacteaza la o

umiditate optima de 13,6 % si la γd maxim de 17,69 kN/m3 conform incercarilor

PROCTOR efectuate.

Pe pamanturile astfel compactate se pot funda obiectivele proiectate la

presiuni cuprinse intre 240 - 260 kPa pentru γd 1,6 si 290 - 310 pentru γd = 1,7 (γd

reprezinta densitatea in stare uscata).

Presiunile date mai sus corespund unei adancimi de fundare de minim 1 m si

pentru fundatii de latime B = 1m.





27

Dimensiunile in plan ale fundatiilor se vor stabili potrivit prevederilor STAS

3300/1-83 si STAS 3300/2-85, avand in vedere ca dimensiunea minima a fundatiei

sa nu fie mai mica de 0,6 m.

Fundarea pe roci stancoase (sisturi verzi)

Se pot amplasa si funda centralele eoliene in roca de baza - roci stancoase -

sisturi verzi cimentate in pachete cu grosimi diferite. Pe aceste roci se recomanda o

presiune conventionala de calcul de 750 kPa pentru latimea fundatiilor de 1.00 m,

conform STAS 3300/2/85.

Solutia de fundare si adancimea de incastrare a fundatiilor in aceste roci va

fi stabilita de proiectantul constructor de specialitate.

Datele au fost utilizate din studiu geotehnic intocmit pentru prezentarea

globala a situatiei geotehnice in zonele de interes propuse de beneficiar. Natura si

caracteristicile terenului precum si raportul stratigrafic intre depozitele intalnite,

sunt factori care impun lucrari geotehnice punctuale in zona fiecarui amplasament

de centrala eoliana.

In concluzie fata de cele mai sus prezentate, in conditiile respectarii

recomandarilor de ordin tehnic, se considera ca obiectivele din cadrul studiului

analizat se pot proiecta si executa in ariile de interes investigate.

Sapatura se va executa mecanizat pana la cota -2,80 fata de nivelul terenului.

Se vor sapa manual ultimii 10 cm si se vor compacta cu maiul mecanic.

In zona turnurilor vor fi luate stricte masuri de prevenire a infiltratiilor de

apa in terenul de fundatie.

Drumuri de acces

In zona locatiei analizate exista drumuri pe care se poate realiza accesul cu

utilaje specifice. Este necesara amenajarea minima a unor segmente de drum de la

drumurile existente catre punctul de amplasare al turbinei.





28

Drumuri de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile

climaterice si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.

Criteriul care trebuie sa stea la baza construirii drumurilor este sa sigure

transportul pentru incarcaturi mari si grele, cum ar fi containerele care transporta

palele, nacelele, transformatoarele si sectiunile de turn. Capacitatea drumurilor

trebuie sa asigure traficul pe o scurta perioada de timp deoarece pe perioada de

mentenanta utilizarea drumurilor va fi minima.

Drumurile trebuiesc proiectate si realizate tinand cont de

supradimensionarea trailerelor si a macaralelor. In interiorul incintei s-au propus

drumuri ce vor servi ca drumuri de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene.

Pentru asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de

exploatare existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor

specifice.

Suprafata acestor drumuri de exploatare existente este de 55.720 m²,

suprafata care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care isi schimba

destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune. Accesul la amplasamentul

fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare nou amenajate pe terenul

agricol.

Suprafata drumurilor de exploatare existente in urma amenajarii este de

62.520 m². Suprafata cu care se imbunatateste calitatea drumurilor existente este de

6.800 m². Suprafata totala a drumurilor de exploatare noi este de 44.500 m².

Drumul va avea o latime de aproximativ 5 m, iar forma si tipul de rigole sunt

prezentate in continuare cu raza de 30 m si raza de giratie de 50 m.

Drumul de acces poate ar putea fi alcatuit dintr-o fundatie din piatra sparta,

compactata acoperita cu un strat de macadam de H=10 cm grosime, SR =179/95

conform STAS 6400/94 pentru a face posibil accesul la obiectiv in orice anotimp.





29

Asigurarea distantelor optime pentru evitarea turbulentelor

Asigurarea unui spatiu propice intre turbine are implicatii directe in viata

turbinelor si a componentelor sale. Turbulenta curentilor de aer este un factor care

cauzeaza un stres si o oboseala pentru diferite componente incluzand palele,

lagarele si cutia de viteza. Este vorba de asa numita turbulenta de ambianta aplicata

curentilor de aer de catre asperitatile terenului (vegetatii, cladiri, stanci, etc) si

turbulentele adaugate de catre celelalte turbine ale parcului.

Impactul turbulentei pentru fiecare turbina individuala trebuie sa fie calculat

si analizat prin soft-uri specializate. Media anuala ponderata a turbulentelor pentru

fiecare turbina individuala trebuie sa fie mai mica decat valoarea critica de 16 %

intensitate turbulenta pentru IEC turbine Clasa A si 14 % pentru turbine clasa B, la

o viteza a vantului de 15 m/s. Mai mult, media anuala calculata, directia curbei

turbulentei ponderate trebuie sa ramana sub clasa A si B pentru intreaga gama de

viteze care au loc in zona amplasamentului.

Este necesara o consultare a producatorului turbinelor pentru verificarea

impactului turbulentelor .

O regula comuna impune in general:

• spatiu de trei diametre de rotor intre turbine in raza fiecarui rand;

• spatiu de cinci diametre de rotor intre randuri in directia predominanta a

vantului.





30

1.5.2. Durata etapei de functionare

Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 – 25 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare sau dezafectat.

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati

Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau

utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL DOBROGEA.

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica pentru evacuarea

energiei electrice produse si datorita faptului ca la pornire pentru o scurta perioada

de timp functioneaza in regim de consumator.

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si

automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a

reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

In concluzie, functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si

materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL

DOBROGEA.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Bilantul teritorial al terenurilor ocupate pe destinatii si durate este urmatorul:





31





32

Indici urbanistici

Suprafetele care intra in formula de calcul a indicilor urbanistici sunt cele

ocupate de inelul suprateran (0,3168ha), platforma transformator (0,0396ha) si

statii de conexiune (1,0000ha) raportata la suprafata aferenta obiectivului

(621,7855ha).

Procentul de ocupare a terenului P.O.T. – 0,2181%

Coeficientul de utilizare a terenului C.U.T. – 0,0021

Pentru acest gen de functiuni nu au fost luate in consideratie drumurile de

exploatare existente si amenajarile necesare acestora, precum si drumurile

propuse, platformele de montaj care dupa realizarea montajului turbinelor vor fi

pastrate pentru interventiile la turbine in caz de defectiuni sau pentru intretinere.

Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un

grad de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ, peste 99

% din terenul pe care este amplasat parcul eolian este disponibil pentru utilizare la

fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasamentul situat in extravilanul

comunei Casimcea. Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate ca

centralele eoliene au o influenta negativa asupra culturilor agricole existente in

zona locala a turnului de sustinere.





33

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului

a. Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic):

15.09.2008- 15.09.2010

b. Etapa de executie

Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in

doua etape (orientative ca perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu

acuratete durata procedurilor de obtinere a diverselor avize, acorduri):

Etapa 1: pregatire realizare parc eolian: 15.07.2011-15.11.2011 care consta in:

- realizarea drumurilor de exploatare;

- realizarea platformelor de montaj;

- realizarea platformelor de depozitare;

- realizarea platformelor pentru statiile de conexiune;

- montarea cablurilor subterane;

- montarea transformatorilor;

Etapa 2: are loc constructia propriu- zisa a parcului: 18.11.2011-18.01.2016

care consta in:

- realizare sapatura pentru fundatie;

- montarea sistemului de ancorare al turnului;

- turnarea betonului in radier;

- montarea sectiunilor turnului;

- montarea nacelei;

- asamblarea palelor;

- liftarea si fixarea rotorului;

- echiparea statiilor de conexiuni;

- punere in functiune si testare;

- restaurare site.





34

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare – pe o perioada de 25 ani

- operare, mentenanta

d. Etapa de dezafectare

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei

Obiectivul este destinat productiei de energie electrica, resursa folosita fiind

energia eoliana. Productie de energie electrica estimata a se obtine este de

aproximativ 151 GWh anual.

Producatorul va integra echipamentele de 3 MW, de la punctul de conexiune

aferent parcului in sistemul de telecontrol al S.C. ENEL ELECTRICA

DOBROGEA. Centralele eoliene moderne recupereaza rapid toata energia





35

cheltuita in timpul constructiei, instalarii si intretinerii. O centrala in mod uzual

recupereaza energia cheltuita in 3 - 4 luni de functionare.

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

NU ESTE CAZUL.

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de

vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de

putere, cost si viteza de rotatie a captatorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului

estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai

utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu

ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost

mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.

Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia

vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai

simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,

eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.





36

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice

Energia de origine eoliana face parte din energiile obtinute din surse

regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a

antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care

la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat

mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca

turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin

intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de

a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este

distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.

Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un





37

randament de ordinul a 89 - 90 %.

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale

eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel

utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.





38

Palele reprezinta unele dintre componentele cele mai importante ale turbinei. Ele

practic sunt cele care capteaza energia eoliana si sunt realizate din materiale

performante, utilizand de cele mai multe ori aceleasi tehnologii si materiale ca si in

industria aeronautica, respectiv amestec de fibra de sticla si materiale compozite.

Ele au rolul de a capta energia vantului si de a o transfera rotorului turbinei.

Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe, de el depinzand

randamentul turbinei. Astfel:

- Diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie de

puterea dorita.

- Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare cu cat

palele sunt mai late.

- Profilul depinde de cuplul dorit in functionare.





39

Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este cel

mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii

rotorului, fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este cu

10 % mai mare pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de

3% intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun

intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere

estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale.

Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste arborele

lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul

multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.

Multiplicatorul mecanic de viteza permite transformarea puterii mecanice,

caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in putere de

viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene

este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului.

Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si

arborele secundar (al generatorului).

Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:

- Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite

transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele de

rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.





40

- Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte de

transmisie mari, intr-un volum mic. In cazul acestora, axele rotilor numite

sateliti nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.

Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui

multiplicator.

Sistemul de racire

Sunt prevazute sisteme de racire, atat pentru multiplicatorul de viteza ce

transmite eforturile mecanice intre cei doi arbori, cat si pentru generator. Ele sunt

constituite din radiatoare de apa sau ulei si ventilatoare. Racirea cu ulei este

utilizata pentru multiplicatoare.

Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul electric,

sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana

mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul

unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.

Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata

(cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea"

acesteia pe axa vantului, cu ajutorul unei frane.

Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a

mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor,

franarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vantul.

Generatorul electric asigura producerea energiei electrice. Puterea poate atinge

6MW pentru cele mai mari eoliene.

Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorita

pretului si randamentului, se utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent





41

alternativ.

Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionand

la viteza fixa sau variabila.

Generatorul sincron: generatorul sincron sau masina sincrona (MS) se poate

utiliza in cazul antrenarii directe, respectiv legatura mecanica dintre arborele

turbinei eoliene si cel al generatorului se realizeaza direct, fara utilizarea unui

multiplicator. In consecinta, generatorul este conectat la retea prin intermediul unui

convertor static. Daca generatorul este cu magneti permanenti, el poate functiona

in mod autonom, neavand nevoie de excitatie.

Excitatie electrica. Bobinele circuitului de excitatie (situate pe rotor) sunt

alimentate in curent continuu, prin intermediul unui sistem de perii si inele

colectoare fixate pe arborele generatorului. Alimentarea se poate face prin

intermediul unui redresor, ce transforma energia de curent alternativ a retelei, in

curent continuu. Exista insa mai multe metode de realizare a excitatiei.

Generatoarele sincrone cu excitatie electrica sunt cele mai utilizate in

prezent.

Cu magneti permanenti (MSMP). Sursa campului de excitatie o constituie

magnetii permanenti situati pe rotor, fiind astfel independenta de retea. Acest tip de

masina are tendinta de a fi din ce in ce mai utilizata de catre constructorii de

eoliene, deoarece ea functioneaza autonom, iar constructia in ansamblu, este mai

simpla.

Nacela. Are rolul de a proteja o parte dintre componentele turbinei: arborele

principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de franare, generatorul electric,

sistemul de racire al generatorului electric ca si sistemul de pivotare.





42

Generatorul asincron:

Masina asincrona (MAS) este frecvent utilizata, deoarece ea poate suporta

usoare variatii de viteza, ceea ce constituie un avantaj major pentru aplicatiile

eoliene, in cazul carora viteza vantului poate evolua rapid, mai ales pe durata

rafalelor. Acestea determina solicitari mecanice importante, care sunt mai reduse in

cazul utilizarii unui generator asincron, decat in cazul generatorului sincron, care

functioneaza in mod normal, la viteza fixa. Masina asincrona este insa putin

utilizata pentru eoliene izolate, deoarece necesita baterii de condensatoare care sa

asigure energia reactiva necesara magnetizarii.

Cu rotor bobinat - Infasurarile rotorice, conectate in stea, sunt legate la un

sistem de inele si perii ce asigura accesul la infasurari, pentru conectarea unui

convertor static in cazul comenzii prin rotor (masina asincrona dublu alimentata -

MADA).

In scurt-circuit - Rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la

capete prin intermediul unor inele. Infasurarile rotorice nu sunt accesibile.

Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru

evaluarea directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt

transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod

automat.

Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta

dupa directia vantului si de a da comanda sistemului de pivotare al turbinei in

functie de directia vantului.

Anemometrul este un dispozitiv de masurare a vitezei vantului. Prin

monitorizarea vitezei vantului el comanda pornirea turbinei cand viteza vantului





43

depaseste o anumita valoare, functie de tipul turbinei, si oprirea ei cand este

depasita o anumita viteza pentru care turbina ar reprezenta pericol in functionare.

Pilonul

Are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea

relizarii operatiilor de mentenanta si exploatare pe perioada functionarii turbinei.

In interiorul pilonului sunt montate retelele de distributie ale turbinei eoliene

si scarile de acces spre nacela.

Turbinele de vant moderne devin pe zi ce trece mai inalte. Exista motive

intemeiate pentru a justifica aceasta tendinta: vantul bate mult mai tare si constant

la inatimi mai mari. Datorita turbulentelor rezultate de la obstacolele de pe pamant

calitatea vantului se imbunatateste odata cu cresterea inaltimii.

Evolutia in timp a dimensiunii rotorului si a inaltimii pilonului





44

In interiorul unui pilon se afla liftul sau scara si platformele de lucru.

Protectia la coroziune a turnului este realizata printr-un strat de rasina epoxidica la

suprafata.

Reteaua de Conexiune

Instalatiile prezinta retele de alimentare care satisfac ultimele cerinte in

domeniu si de aceea sunt usor de integrat in orice structuri de alimentare sau

distributie. Acestea ofera solutii cum ar fi managementul puterii reactive si

controlul tensiunii pentru situatii normale dar si pentru situatii critice provocate de

scurt-circuite sau gatuiri pe retea.

Comportamentul turbinei este in primul rand comparabil cu cel al

instalatiilor de putere.

Compatibilitatea retelei electrice

Turbinele eoliene ofera maximum de compatibilitate cu retelele datorita

modului lor de control si operare. Varfurile energiei de iesire nu se produc datorita

conceptului de control inchide-bucla si deschide-bucla. Aproape nici o putere

reactiva nu este necesara in functionarea normala.





45

Pastrarea conexiunii cand apar probleme de retea

Asemanator comportamentului statiei de putere, retelele de transport ale

turbinelor eoliene nu ar trebui sa se deconecteze imediat in cazul unui scurt-circuit.

Pe timpul scaderilor bruste de tensiune datorate problemelor de retea, turbinele ar

trebui sa ramana conectate la retea. Daca este necesar, turbinele pot suporta

asemenea tensiuni cand apar probleme. Aceasta se realizeaza folosind puterea

reactiva. Dupa ce problema este remediata si tensiunea este redresata, turbina

eoliana continua sa se alimenteze.

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie

- Turbinele eoliene ar trebui sa poata ramane conectate la retea fara reducere

de putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.

- Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene ar

trebui sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.

- Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor

de retea.

- Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia

alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

- Parcurile eoliene ar trebui sa fie capabile sa opereze cu putere de iesire

scazuta fara restrictii de timp.

- Pentru coordonarea distributiei in retea, cresterea puterii de iesire

(gradientul putere), de exemplu cand parcul eolian este pornit, trebuie sa fie

capabil sa se adapteze in concordanta cu specificatiile de operare.

- Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie

in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui sa

se reduca.

- Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o

tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.





46

- Parcurile eoliene ar trebui sa poata fi integrate in sistemul de control al

retelei pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor din

retea.

Controlul functie de viteza vantului

Turbinele eoliene sunt echipate cu un sistem special de control pentru

furtuna, care impiedica functionarea la parametri sub normal in cazul unor viteze

mari ale vantului. Acest lucru previne opririle frecvente si pierderile de productie

rezultate din acestea.

Diagrama curbei de putere a turbinei fara sistemul de control pe timp de

furtuna arata ca centrala se opreste la o anumita valoare a vitezei: motivul fiind

acela ca viteza maxima a vantului a fost depasita. Turbina eoliana porneste din

nou, doar daca media vitezelor cade sub viteza de oprire sau poate chiar mai jos

fata de viteza de pornire. In conditii de vant puternic, oprirea poate dura o vreme,

ceea ce inseamna ca se inregistreaza pierderi considerabile de productie.

Impamantarea

Toate instalatiile, inclusiv turbina, cabina transformatorului, structura

metalica, inclusiv armatura fundatiei, vor fi impamantate.

Impamantarea va consta din legaturi la fundatii, bare colectoare, conductori

de protectie, etc. Dispersorii contin conductori in contact direct cu pamantul. Prin

realizarea legaturilor la toate partile metalice se realizeaza un sistem de

impamantare unitar.

Monitorizare

Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware

si software) pentru monitorizarea datelor la distanta. Toate datele si semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibila





47

monitorizarea datelor la fel de usoara ca prin intermediul unei telecomenzi active

la distanta (precum inchiderea si deschiderea).

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de

la eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de

referinta. In cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului

la energie a turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in

cazul unei intreruperi de energie.

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi

achizitionate in vederea implementarii proiectului

Descrierea solutiei si regimul tehnic al turbinelor eoliene de 3 MW

Turbina aleasa are un rotor cu un diametru de 101 m si este echipata cu un

generator cu o putere nominala de 3,0 MW.





48





49

Turbinele Enercon E 101 sunt realizate mai ales pentru viteze medii ale

vantului, noul design al lamei rotorului si versiunile nacelei pana la o inaltime de

circa 185,9 m, garantand o productie excelenta la categoria 3 MW chiar si in

zonele de interior ale parcului.

Puterea generata: 3.000 kW

Diametrul rotorului: 101 m

Inaltimea totala turbina: 185,9 m

Turbina: angrenaj scazut, viteza variabila, autoghidare/control variabil al

inaltimii sunetului

Curba de putere

Rotorul:

-tipul: rotor cu ax orizontal si sistem de ghidare activa (dupa vant)

-directia de rotatie: in sensul acelor de ceasornic





50

-numar de lame: 3

-suprafata baleiata: 8.011,85 m²

-materialul palelor: fibra de sticla; protectia integrata a luminozitatii

-viteza de rotatie: variabila, 4-14,5 rpm

-controlul inaltimii sunetului/: sistemul de control al sunetului la nivelul

palelor, un sistem independent pentru fiecare pala a rotorului cu alocarea

rezervelor de urgenta.

Sistem blocare

Blocare aerodinamica : sistem aerodinamic de intrerupere

Generatorul

Generatorul pe ax este de o importanta primordiala in proiectarea sistemului

fara angrenaj al turbinelor Enercon. Combinat cu nacela rotorului, rezulta un

circuit al energiei aproape fara frecare, in timp ce miscarea lina a cator mai putine

componente garanteaza o uzura minima. Spre deosebire de generatoarele asincrone

conventionale, generatorul pe ax Enercon este supus unui minim de uzura

mecanica, ceea ce il face ideal pentru o durata de viata mare.

Generatorul pe ax Enercon este un generator sincron de viteza redusa fara

cuplarea directa a armaturii miezului. Tensiune si frecventa de iesire variaza in

functie de viteza si sunt convertite pentru iesire intr-o retea de fire electrice prin

niste conexiuni DC si inversor. Aceasta ofera un inalt grad de corectie a

variabililitatii vitezei.

Avantajele generatorului pe ax Enercon:

- lipsa angrenajului: rotorul cuplandu-se direct la generatorul de energie

- uzura scazuta datorita rotatiei scazute

- uzura scazuta datorita nivelului ridicat a variabilitatii vitezei

- controlul optim al randamentului

- nivel ridicat al compatibilitatii armaturii miezului





51

Comportamentul legat de Temperatura

Generatorul pe ax Enercon prezinta controlul optim al temperaturii. Cea mai

calduroasa zona din generatorul pe ax este constant monitorizata de un numar mare

de senzori de temperatura. Prin activarea senzorilor se mentine o temperatura

constanta foarte scazuta a materialelor de izolare folosite la generator. Aceasta

previne supraincalzirile.

Asigurarea calitatii

Pentru garantarea calitatatii ridicate a Enercon, toate generatoarele pe ax

sunt produse in fabricile companiei. Sunt folosite mereu numai materiale de

calitate superioara. De exemplu, sarmele de cupru emailate sunt supuse mai multor

teste decat este specificat in standard.

Palele Enercon

Noul concept privind palele rotorului de tip Enercon impune noi standarde

cu privire la productia, intensitatea zgomotului si minimizarea stresului. Datorita

designului modificat, palele folosesc, de asemenea, si zona interna a rotorului,

crescand considerabil productia de energie. Noile lamele ale rotorului sunt mai

rezistente si furnizeaza un curent de aer uniform de-a lungul intregii lungimi a

profilului palelor.

Tipul palelor a fost de asemenea gandit astfel incat sa ia in considerare

intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar la

nivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate eficient

din planul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata fara

pierdere de energie cauzata de turbulente.

Avantajele palelor rotorului Enercon





52

- eficienta ridicata datorita modificarii geometriei palelor

- intensitate redusa a emisiilor sonore ca urmare a tipului de pale optimizat

- o perioada mai lunga de functionare datorita tipului de pale

Palele rotorului Enercon sunt realizate cu ajutorul unui proces folosind asa-

numita metoda sandwich. Fibra de sticla mata plasata in tipar este vidata cu rasina

printr-o pompa si un sistem de furtunuri. Metoda elimina porii de gaze din

material.

Pentru asigurarea unei protectii eficiente a suprafetelor palelor rotorului

impotriva elementelor, cum ar fi vantul sau apa, radiatia UV, eroziunea si

deformarea, sistemul de protectie de la suprafata include o pelicula de gel, material

de etansare, protectia muchiilor si a varfurilor. Enercon foloseste doar doua

componente poliuretanice fara solvent in intregul sistem.

Pentru a avea randament maxim pe intreaga perioada de functionare, palele

rotorului Enercon au un diametru mare.

Conexiunea axului special dezvoltata de Enercon pentru turbine eoliene mari

furnizeaza, de asemenea, putere aditionala prin crearea unei distributii egale a

actiunii vantului pe pala. Acesta este un factor important mai ales pentru zone cu

vanturi puternice si fluctuatii mari.

Sistemul de comanda pentru convertorii Enercon ai energiei eoliane este

bazat pe un principiu simplu: mai putine componente rotative reduc frecarea





53

mecanica si, in acelasi timp, maresc longevitatea in timp a echipamentului.

Costurile de mentinere si service pentru turbina eoliana sunt scazute (mai putine

piese supuse uzarii, nici un angrenaj cu schimbare de ulei etc), costuri de operare

scazute.

Enercon promoveaza o dezvoltare avansata a componentelor turnate, in

colaborare cu uzina metalurgica. Toate componentele sunt desenate in sistem 3D

CAD si calculate folosind metoda elementului finit pentru a testa tensiunile

crescute in puncte critice. Pe parcursul intregii faze de prototip, se testeaza si se

optimizeaza performantele fiecarei componente in parte. Procedurile de testare a

calitatii pentru componentele turnate Enercon:

- inspectie asupra structurii componentelor

- teste ultra-sunet

- teste raze-X

Reteaua de Conexiune

Instalatia Enercon prezinta o retea de alimentare care satisface ultimele

cerinte in domeniu si de aceea este usor de integrat in orice structuri de alimentare

sau distributie. Conceptul Enercon ofera solutii cum ar fi managementul puterii

reactive si controlul tensiunii pentru situatii normale dar si pentru situatii critice

provocate de scurt-circuite sau fluctuatii in retea. Comportamentul turbinei este in

primul rand comparabil cu cel al instalatiilor de putere. Enercon este primul





54

producator din lume care a primit un certificat prin care se confirma aceste

proprietati ale instalatiei.

Energia generata in generatorul pe ax Enercon este trecuta printr-un invertor

spre un redresor si o asa-numita retea DC. Acesta asigura faptul ca puterea de

iesire este ajustata conform specificatiilor retelei. In acest fel sunt atinse valorile

stipulate, cum ar fi cele pentru frecventa, tensiune si putere reactiva, pentru fiecare

turbina in parte din parc.

Curba de alimentare cu energie a retelei

Compatibilitatea retelei electrice

Turbinele eoliene ofera maximum de compatibilitate cu retelele datorita

modului lor de control si operare. Varfurile energiei de iesire nu se produc datorita

conceptului de control inchide-bucla si deschide-bucla. Aproape nici o putere

reactiva nu este necesara in functionarea normala.

Game largi ale frecventei si tensiunii

Sistemul de alimentare Enercon permite turbinei eoliene sa functioneze

intr-o gama larga intr-un mod sigur in retele de joasa tensiune. Aceasta face

convertorii de energie eoliana Enercon sa suporte reteaua electrica, chiar si intr-o

locatie complexa.





55

Circuit de alimentare in retea

Pentru a asigura o economie in operare, puterea de alimentare trebuie sa fie

regulata; astfel , valorile variabile stabilite pentru gradientii maximi de viteza

permisi pot fi specificati pentru sistemul de retele Enercon. Spre exemplu, cand

turbina eoliana sau parcul eolian functioneaza, puterea poate fi controlata in

concordanta cu cerintele. Acest fapt permite operatorului de retea sa optimizeze

stabilitatea incarcaturii si a tensiunii retelei la fel ca si interactiunile dintre

companiile ce funizeaza energie si consumatori.

Managementul puterii reactive

Puterea reactiva trebuie reglata cand se opereaza cu retele de transmisie si

distributie. Este necesar sa se compenseze echipamentul de transmisie cum sunt

cablurile si transformatoarele pentru a se mentine stabilitatea tensiunii. Turbinele

eoliene Enercon au o gama larga de operare pentru schimburile de putere reactiva

care poate fi asigurata retelei asemeni unui sistem service.

In multe regiuni din lume turbinele conventionale nu sunt in masura sa

intampine cerintele necesare operarii cu retele stabile. In aceste cazuri, sursele de

putere reactiva dinamica cum sunt asa-numitele SVC sau Statcom (Compensator

static) trebuie integrate in retea pentru a asigura furnizarea unei puteri adecvate

catre consumator. Ca o optiune, turbinele Enercon sunt capabile de a asigura retelei

proprietatile performante ale unui Statcom. Independent de putere, intreaga gama





56

de putere reactiva este la dispozitia operatorului de retea chiar daca puterea activa

nu este furnizata retelei. Aceste proprietati ale Statcom reprezinta cerinte cruciale

in ceea ce priveste stabilitatea pentru operarea cu retele maxim sau minim

incarcate.

Enercon SCADA

Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware

si software) pentru monitorizarea datelor la distanta. Toate datele si semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet .

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de

la eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de

referinta. In cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului

la energie a turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in

cazul unei intreruperi de energie.





57

Enercon Scada se dovedeste a fi un sistem de control al parcului eolian si de

monitorizare pentru multi ani, un concept vital pentru serviciile Enercon. Introdus

in 1998, acest sistem demn de incredere este folosit pentru mai mult de 6500

turbine in intreaga lume. El prezinta un numar optional de functii si posibilitati

pentru conectarea parcului eolian la retea. Datorita designului modular

expansiunea Enercon SCADA este simpla si flexibila si poate fi adaptata

aplicatiilor specifice cerute de clienti, cu adaptarea la conditiile tehnice si

economice respective a proiectelor de parc eolian, asigurand valori maxime de

energie produsa.

Controlul tensiunii

Ca o optiune, sistemul Enercon SCADA poate fi extins pentru a furniza

parcurilor eoliane Enercon caracteristica de control al tensiunii. Aceasta

caracteristica care este o cerinta obligatorie in multe tari, permite integrarea

parcurilor eoliene in retele relativ slabe. Nivelul puterii reactive a turbinelor

Enercon este in acest caz folosit pentru controlul tensiunii in punctul de cuplare.

Tensiunea poate fi controlata de operatorul de retea in concordanta cu conditiile

predefinite.

Daca un parc eolian este, de exemplu, conectat la un post secundar,

regulatorii automatici de tensiune pot fi integrati in conceptul de control. In

parcurile eoliene mari cu distante mari de cabluri, se recomanda utilizarea unui

sistem de control pentru imbunatatirea puterii reactive necesare pentru punctul de

cuplare cu echipamentul central de compensare si turbinele eoliene. Enercon ofera

un numar mare de solutii in acest sens.

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie

- Turbinele eoliene trebuie poata ramane conectate la retea fara reducere de

putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.

- Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene

trebuiesa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.





58

- Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor

de retea.

- Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia

alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

- Parcurile trebuiesa fie capabile sa opereze cu putere de iesire scazuta fara

restrictii de timp.

- Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie

in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui sa se

reduca.

- Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o

tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.

- Parcurile eoliene trebuiesa poata fi integrate in sistemul de control al retelei

pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor din retea.

Sistemul de control Enercon

Turbinele eoliene Enercon sunt echipate cu o tehnologie microelectronica de

control dezvoltata in cadrul companiei. MPU (principala unitate de procesare),

elementul central al sistemului de control, inregistreaza constant informatii de la

elementele de control periferice. Functia este de a ajusta sistemul individual de

parametri pentru a asigura un maxim de energie produsa indiferent de conditiile de

vreme si consta in:

- Evaluarea constanta a datelor provenite din masuratori la nivelul senzorilor

pentru adaptarea controlului asupra giratiei nacelei.





59

- Viteza variabila pentru un maxim de eficienta indiferent de viteza vantului;

eliminarea varfurilor nedorite de energie produsa precum si un nivel ridicat de

operare

- Sistemul de autoghidare pentru obtinerea unui unghi ideal al vantului

asupra palelor rotorului asigura maxim de energie si reducerea stresului asupra

intregii turbine

- Sistemul de franare Enercon pentru o reabilitare a turbinei prin intermediul

a trei mecanisme independente de operare cu un sistem de putere sustinuta (baterii)

in cazul in care furnizarea de energie este intrerupta

- Monitorizarea turnului si generatorului in ceea ce priveste vibratia si

accelerarea senzorilor pentru a verifica oscilatia turnului

- Senzorii de temperatura si aer dintre rotor si stator asigura functionarea

eficienta a generatorului circular

Controlul vantului

Turbinele eoliene sunt echipate cu un sistem special de control pentru

furtuna, care impiedica functionarea la parametri sub normal in cazul unor viteze

mari ale vantului. Acest lucru previne opririle frecvente si pierderile de productie

rezultate din acestea.





60

Constructia turnului

Realizarea unui design dinamic cu materialele si structura folosite la

turnurile Enercon necesita cele mai bune conditii pentru transport, instalare si

utilizare. Pe langa normele obligatorii nationale si internationale, Enercon

stabileste standardele proprii care depasesc normele de calitate si siguranta.

Modelele virtuale pentru turnurile eolienelor sunt produse in timpul etapei

de dezvoltare folosind metoda elementului finit. Toate tipurile de stres manifestate

asupra turbinei sunt simulate in model. Aceasta inseamna ca predictiile precise

privind stabilitatea turnului si durata service-ului sunt studiate inainte de a realiza

prototipul. Enercon isi evalueaza in continuu masuratorile aditionale asupra

turbinelor existente oferind verificari ale datelor calculate. Calculele sunt sustinute

de corpul de avizare, institute de cercetare si firme de inginerie.

Aspectul estetic este, de asemenea, un factor decisiv pe perioada realizarii

turnului ceea ce se observa la produsul final. Modelul dezvoltat nu are nimic in

comun cu structura conventionala, cilindrica, enorma si voluminoasa.

Turnurile Enercon prefabricate din beton sunt fabricate folosind o armatura

din otel precomprimat. Sectiunile individuale ale turnului si fundatiei sunt fixate

impreuna pentru a forma o unitate inseparabila cu cablurile protejate in tuburi in

partea centrala a peretelui turnului prefabricat din beton. Sectiunile turnului sunt

manufacturate in intregime din material prefabricat. Mulajele din otel special

concepute asigura precizie in fabricatie pentru fiecare sectiune individuala

betonata. Acest proces de fabricare micsoreaza marimea tolerantei ceea ce asigura

un grad ridicat de exactitate.

1.5.8. Durata etapei de functionare

Functionarea este estimata la circa 20-25 ani.





61

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusa

1.5.9.1. Zgomotul

In timpul lucrarilor de constructie

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie utilajele produc zgomot.

Nivelul de zgomot este variabil, valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere,

finisoare, vole si autogredere.

Pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt:

buldozer – cca. 115dB(A); incarcatoare Wolla – cca. 112dB(A); excavatoare –cca.

117dB(A); compactoare –cca.105dB(A); basculante- cca. 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de

circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului in

timpul lucrarilor de constructie, structura fluxului de vehicule, conditiile

meteorologice, etc.

Tip

ul

polu

arii

Surs

a po

luar

e

Nr.

surs

e po

luar

e

Polu

are

max

ima

Polu

are

de

fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe zone de protectie/ Restrictie aferente

obiectivului, conform legislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Fara masuri Cu masuri





62

Zgom

ot

Mot

oare

le u

tilaj

elor

de

cons

truct

ii A

utov

ehic

ule

edili

tare

Mul

tiple

87 d

B(A

)cf.

STA

S100

09 /8

8

70dB

(A)

85dB

(A)

Autoutilitarele de transport materiale rezultate din

excavatii, vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii

destinate cazarilor colective; Utilajele stationare trebuie sa

indeplineasca normele de poluare cu zgomot impuse de

normativele in vigoare; Utilajele specifice pt.

decopertare vor fi actionate, cu prudenta pt. a reduce, la

minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.

Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta,

zgomotul produs de aceste utilaje constituie o sursa de disconfort, dar este

temporara. Se considera ca nu se va inregistra poluare fonica in zonele rezidentiale,

urmare a distantelor dintre zonele pe care se realizeaza lucrarile si localitati.

In timpul functionarii

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, desi

zgomotul chiar si in aceste conditii, poate fi considerat o problema secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine

eoliene este in general acelasi, datorita faptului ca marii constructori de turbine au

optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale

cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in

extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a

electricitatii.

Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umane

emit sunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri,

arbori, etc. vor masca gradual orice sunet potential de la turbine.

In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele

eoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in

general devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de





63

sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet

orice sunet de turbina.

Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor

poate determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep

sunete foarte slabe dinspre turbine.

Multi oameni gasesc placut sa asculte sunetul valurilor pe tarmul marii si

intr-adevar, cativa dintre noi sunt deranjati de sunetul radioului vecinului, desi

nivelul sunetului real poate fi chiar foarte scazut.

Separat de chestiunea gustului, este in mod clar o diferenta legata de

continutul informatiei. Valurile marii emit haotic zgomote “albe”, in timp ce

radioul vecinului are un continut sistematic pe care creierul nu il poate discerne si

analiza. Expertii in sunete, in lipsa de o definitie mai buna, definesc “zgomotele”

ca fiind “sunete nedorite”.

De cand s-a facut distinctia dintre sunete si zgomote, ca este un fenomen de

psihologie, nu este usor de facut un simplu si universal model satisfacator de

fenomene sonore. De fapt, un studiu recent intocmit de Institutul de Cercetare

Danish DK Teknik pare sa indice faptul ca perceperea oamenilor asupra

zgomotului provenit de la turbine eoliene este mai de graba guvernata de atitudinea

lor fata de sursa sunetului, decat sunetul real. Autoritatile din toata lumea folosesc

asa-zisa scala dB(A) sau decibeli (A) pentru a cuantifica masuratorile sunetului.





64

In figura alaturata sunt indicate Presiunea sunetului si Nivelul presiunii sunetului. Sunt realizate comparatii cu zgomote intalnite in diverse situatii, pentru a intelege mai bine valorile acestei scari. Scala dB(A) masoara intensitatea sunetului cu frecvente diferite auzibile, folosind apoi o schema cu relatarea faptului ca urechea umana are o sensibilitate diferita pentru fiecare frecventa a sunetului. In general, auzim mai bine sunetele de frecventa medie decat pe cele de frecventa ridicata sau mica. Sistemul dB(A) spune ca presiunea sunetului la frecventele cel mai auzibile trebuie multiplicata cu numere mari in timp ce frecventele sunetelor mai putin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dupa care totul este adunat pentru obtinerea unui index.

Schema cantaririi (A) este folosita pentru sunete slabe, cum sunt cele

produse de turbinele eoliene. Exista alte scheme de cantarire a sunetelor puternice

numite (B) si (C), desi sunt putin folosite.

Scala dB este logaritmica, o scala relativa. Asta inseamna ca dubland

presiunea sunetului, indexul creste cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100

dB contine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru

masurarea sunetului in acest fel este acela ca urechea noastra percepe sunetul mai

de graba in termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decat presiunea sunetului

insasi.

Multi vor spune ca, daca creste dB(A) cu 10, se dubleaza taria sunetului.





65

Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului.

Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va

fi un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB

sa scada la 6.

In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o

anumita zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.

In conformitate cu studii efectuate de Asociatia Americana a Energiei

Eoliene se apreciaza ca zgomotul produs de centralele eoliene se situeaza sub

zgomotul produs in interiorul unui autovehicul , intr-o casa sau birou, la distante

mai mari de 400 m.

Unificarea sunetelor din mai multe surse

Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi

distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va

dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru

turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie

de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru

a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).

Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practica

In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un

nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct

central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.

Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-109 dB pentru turbinele

eoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un

singur punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este

necesar pentru predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene.

Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.





66

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul

turbinelor este de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Sunetul aerodinamic este

generat de trecerea palelor prin aer. Puterea sunetului aerodinamic este determinat

de relatia dintre viteza palelor si viteza vantului.

In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul aerodinamic

poate semana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet. Marea majoritate a

zgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a palelor. Zgomotul de la

doua sau mai multe turbine se poate combina creand o oscilatie sau efectul de

lovitura, efectul „Wa-wa”.

Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecvente

intre 20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea

palelor, si viteza palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inalt

procent de sunete de joasa frecventa la viteze mici ale vantului decat la viteze mari

ale vantului.

Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea

un regim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la o

viteza cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului si

frecventa componentelor sale.

Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitatea

scalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotului

mecanic care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des la turbinele

mici datorita proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sa contina sunete,

tonuri disticte care pot sa provoace iritari.





67

La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al

zgomotului, sunt si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.

Tipul palelor a fost de asemenea gandit astfel incat sa ia in considerare

intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar la

nivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate eficient

din planul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata fara

pierdere de energie cauzata de turbulente.

Ilustrarea impactului zgomotului pentru turbinele alese se evidentiaza cel

mai bine din tabelul furnizat de producator pentru turbinele Enercon E 101, cu o

putere de 3 MW.

Turbinele eoliene nu produc vibratii in timpul functionarii.

Pentru a obtine nivelul sunetului in zona parcului s-a utilizat un soft

specializat. S-au analizat doua turbine apartinand parcului si asa cum reiese din

diagrama la o distanta de aproximativ 300 m intensitatea zgomotului este sub

44dB.





68

1.5.9.2. Interferentele electromagnetice

Undele radio si microundele sunt folosite intr-o gama variata in scopul

comunicarii.

Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat

semnalul direct cat si cel reflectat.

Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua

motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de

unda a frecventelor proprii ale turbinei.

Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in

cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra

de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele

electromagnetice.

Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare

decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate

semnificativ.





69

Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,

televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si

militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema

care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre

exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se

poate folosi tehnologia prin retea de cablu.

1.5.9.3. Efectul umbririi

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta

depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si

conditiile meteorologice (soare sau nor).

Efectul de umbrire nu este stipulat legislativ, dar trebuie sa se tina cont ca

turbinele, ca si alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in

perioada cand soarele este vizibil.

O analiza a umbririi se poate face tinand cont si de umbra fixa si umbra

intermitenta; cea totala data de turn si cea intermitenta data de pale.

Calculul celei mai lungi umbre se poate calcula pentru emisfera nordica

tinand cont de cel mai scazut punct azimutal, respectiv miezul zilei din 21

decembrie. Pentru Tulcea zona este de aproximativ 21,1 º peste orizont, deci cea

mai lunga umbra va fi de 100/tg 21,1 º= 259.





70

Se ia in considerare conceptul ca soarele nu este un punct pe cer dar e un

disc a carui amplitudine este in jur de 0,53º. Din aceasta cauza punctul complet

umbrit (definit ca punctul de la care discul solar este complet umbrit) se gaseste in

conul aflat la o anumita distanta de obiectul umbrit. Pentru un obstacol de 1 m

latime, conul este ½*(tg(0.53º/2))=108 m.

Se poate estima cu destul de multa acuratete cand si pe ce perioada de timp

are loc efectul de palpaire al tubinei, si anume se poate calcula cazul cel mai

nefavorabil cu insorire permanenta, cu vant permanent, si cand vantul si rotorul

turbinei urmaresc soarele pe directia de deplasare. Acest lucru se poate realiza cu

ajutorul unui program, avand ca date de intrare dimensiunile turbinei si locatia ei

(longitudine si latitudine), o metoda care prin optiunile sale produce o estimare

realista a calculului efectului de umbrire.

Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta

depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si

conditiile meteorologice (soare sau nor).

Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai

multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cand

sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce

numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai

cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva

zeci de ore pe an, practic, in orice configurare a parcului eolian si topografie a

locului. Prin culoarea palelor efectul este mult estompat.





71

Ca exemplul al modului de vizualizare a efectului de umbrire, in continuare

este prezentat un exemplu de studiu efectuat de Win Pro pentru un parc alcatuit din

niste turbine inalte de 175 m pentru cateva puncte considerate ca receptori

prezentate in tabelul de mai jos:

Prezentarea grafica arata numarul de ore umbrire pe an, un calcul al valorilor

reale.

In zona cea mai afectata numarul de ore este cuprins intre 100 si 722 ore pe

an, dar din reprezentarea grafica, facuta la scara, se observa ca zonele afectate in

acest mod sunt foarte reduse, deci efectul de umbrire este foarte putin simtit, iar in

Dobrogea, zona puternic insorita acest efect ar putea fi chiar benefic in anumite

limite.

Pentru parcul analizat, umbrirea in cazul unei turbine din locatie, arata ca in

imaginea urmatoare:





72

1.5.9.4. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

NU ESTE CAZUL.

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

si indicarea alegerii uneia dintre ele

Alternativele studiate in cadrul unui proiect pot viza alternative de

amplasament (din punct al localizarii geografice si administrative), alternative

tehnice/tehnologice viabile pentru atingerea scopului pe care si-l propune proiectul,

alternative la solutiile pentru minimizarea impactului, daca se impun in urma

analizei.

Propunerea unui alt amplasament ar semnifica ignorarea concluziilor

Raportului de mediu realizat la faza PUZ si nici nu s-ar constitui in alternativa

realizabila, in acest moment al dezvoltarii proiectului.

In ceea ce priveste alternativele tehnice/tehnologice, se mentioneaza

analizarea unor solutii diferite privind inaltimea turnului turbinelor, astfel incat sa

se poata respecta distantele de siguranta, precum si analizarea unor tipuri de

turbine (functie de randament, de sistemele de control care sa elimine riscurile).

O alternativa care se poate analiza este de amplasare pe aceeasi locatie a

unui numar mai mare de turbine de putere mai mica, respectiv de 1.5 MW. Aceasta

ar insemna amplasarea unui numar de 44 de turbine pe aceeasi suprafata, respectiv

un impact mai mare asupra mediului prin marirea numarului de fundatii, al

platormelor de montaj ca si al drumurilor de acces la turbine si printr-o perioada de

executie a lucrarilor mai mare.

In concluzie s-a ales varianta de 22 turbine de 3 MW.





73

1.5.11. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii

naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara

Terenul pe care va fi amplasat obiectivul are folosinta actuala de teren arabil

conform incadrarii cadastrale din Certificatul de Urbanism.

In zona amplasamentui exista retele de irigatii si retele electrice. Nu exista

pe amplasament zone de protectie sanitara.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 38/73 din 13.02.2009, pe

amplasament exista si tumuli funerari.

Pe amplasament se gasesc tumuli funerari ce s-au delimitat prin Raportul de

diagnosticare arheologica realizat de Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea –

Muzeul de Istorie si Arheologie. Pe suprafata analizata au fost identificate 3 situri

arheologice aflate in stare precara de conservare (tumulii sunt afectati de lucrarile

agricole, multi sunt aplatizati, etc.).

1.5.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

In conformitate cu Certificatele de urbanism nr. 137/3591 din 13.05.2009 si

38/73 din 13.02.2009, folosinta actuala a terenului este de teren arabil.

1.5.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta

Instalatia propusa nu consuma apa, in consecinta nu este nevoie sa fie

alimentata cu apa. In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.

Evacuarea apelor uzate si pluviale

Avand in vedere ca nu se consuma apa, nu este aplicabila prezentului

proiect notiunea de Bilant al apelor uzate.





74

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza

gravitational in sol, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de canalizare.

Alimentarea cu energie electrica

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica la pornire si pentru

evacuarea energiei electrice produse.

Parcul eolian analizat va face parte dintr-un grup de parcuri eoliene,

racordarea la reteaua electrica de transport a energiei se va face prin intermediul

T250MVA, 110/400 kV, in noua statie electrica de 400/110 kV ce urmeaza a fi

construita in zona Topolog, intrare - iesire, LEA 400 kV ISACCEA – Dobrudja a

Centralei Electrice Eoliene de 150 MW din zona Topolog Casimcea si Daieni

(conform Aviz tehnic de racordare nr. 5/11559/10.06.2008 emis de Compania

nationala de Transport al Energie Electrice – Transelectrica). Statia este conceputa

sa functioneze integrata intr-un sistem de teleconducere operational tip

EMS/SCADA, functioneaza in regim de consumator.

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si

automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a

reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

Turbinele echipate cu sisteme avansate de legare la retea, sunt astfel

proiectate incat sa tolereze scurtele reduceri de tensiune datorate defectiunilor din

reteaua de conexiune.

In concluzie functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si

materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL

DOBROGEA.





75

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE


vant.

→ Stocare

acumulatori Energie cinetica

vant →

Energie mecanica

rotor →

Energie electrica generator

→ Retea de distributie

→ Sarcini izolate

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-

generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului

sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este

transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul

au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia

electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin

intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele

eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de

ordinul a 89 - 90 %.

Schema principiala de obtinere a energie electrice este prezentata in schema

ce urmeaza.





76

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale

eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele, in functie de pozitionarea axului, sunt de mai multe tipuri, cel

utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal; se va descrie numai aceasta solutie.





77

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil


putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului




mai scazut.



vantului.











78

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Pe scurt, procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare

un generator electric asincron .

Concluzionand, energia furnizata este determinata in primul rand de

caracteristicile echipamentului:

- puterea nominala a eolienei in kW reprezinta caracteristica randamentului

determinata de producator. Este vorba despre puterea furnizata de eoliana la

viteza nominala a vantului;

- inaltimea stalpului;

- diametrul rotorului: reprezinta diametrul cercului format de rotatia palelor

eoliene;

- suprafata baleiata: aceasta suprafata, este reprezentata de aria perpendiculara

pe directia vantului pe care rotorul o baleaiaza pe parcursul unei rotatii

complete;

- sursa curbei de energie: in cazul in care distributia vantului nu este

cunoscuta in calculul energiei furnizate de eoliana se tine cont de curba de

energie care se bazeaza pe distributia vitezei vantului dupa Rayleight.





79

- factorul de forma, un coeficient dependent de o viteza medie a vantului.

- viteza vantului: este reprezentata de o plaja posibila a vitezei vantului, in

m/s, pentru care curba de putere si curba de energie sunt definite. Pentru

curba de putere, vitezele vantului inscrise sunt vitezele instantanee. In

acelasi timp, pentru curba de energie, vitezele vantului inscrise corespund

valorii anuale medii ale distributiei vitezei vantului.

- curba de putere: este reprezentata de energia instantanee (adica puterea)

furnizata de eoliana si masurata pentru toate vitezele vantului la inaltimea

rotorului pentru care eolienele pot sa functioneza.

Concluzionand, productia de energie a centralei eoliene este determinata de

o serie de pierderi, efectele topografice, disponibilitate, eficienta transmiterii de

electricitate, efectele densitatii aerului si alte potentiale pierderi.

Activitati regulate de intretinere si operare

Odata intrat in functiune, mentenanta parcului este asigurata de inspectii periodice

ale turbinelor si substatiilor, vizand in mod special eventualele defectiuni datorate

vandalismului.

Principalele tipuri de activitati care se iau in consideratie sunt:

- controlul automatizarii;

- monitorizarea conditiilor atmosferice;

- strangerea si vizualizarea informatiilor;

- ajustarea puterii;

- urmarirea diagnosticelor de defect;

- urmarirea sistemului de transmitere la distanta a datelor.

Programarea intretinerii depinde de numarul si proiectul parcului eolian.

Activitatea de intretinere programata este in mod uzual in: intretinere lunara,

bianuala, anuala, la patru ani si de cate ori este cazul, la cerere.





80

Perioada Activitati de intretinere programata

Lunar Monitorizarea preventiva a turbinelor si a infrastructurii incluzand comunicatiile si echipamentul de control, infrastructura, obtinerea energiei electrice

Bianual

Ungere cutie viteza, lagare si alte sisteme ale turbinelor. Inspectarea sistemelor de intrerupere, a sistemelor de racire. Schimbarea filtrelor de aer si ulei si verificarea nivelului de ulei. Verificare a calitatii uleiului, prelevarea de mostre ulei.

Anual Toate activitatile specifice verificarilor bianuale la care se adauga in plus imbinarile palelor si ale turnului. Se va face si o verificare vizuala a sudurilor

La patru ani

Toate activitatile anuale, in plus verificarea ansamblarilor nedemontabile, cuplarilor, aliniarilor masinilor, verificarea/curatirea sistemului si mecanismului palelor. Inspectia structurii sudurilor pentru descoperirea semnelor de oboseala. Verificarea protectiei anticorozive cum sunt vopsirile si refacerea lor

La cerere Monitorizarea mediului Oprirea instalatiei din cauza unor defectiuni

Activitatea de mentenanta de rutina va avea nevoie de existenta unor

vehicule cu acces la fiecare turbina in parte, substatie si statie de monitorizare.

Durata de viata normata a turbinei: 20-25 ani. Dupa aceasta perioada

principalele componente mecanice se apropie de perioada lor proiectata de viata

fiind nevoie de o reinoire majora. Reparatia capitala poate impune inlocuirea

structurilor din nacela sau componente majore ca rotorul, cutia de viteza, ax,

sisteme de ghidare. Este putin probabil ca fundatia existenta ar putea face fata la

noua turbina dupa ce termenul de viata al componentelor turbinei a expirat. In

conformitate cu recomandarile producatorului ungerea componentelor se face:

ungerea lagarului palelor se face de la o unitate electrica; reincarcarea cu

ulei se face o data la 12 luni;

ungerea lagarelor generatorului: automat, cu ajutorul unui sistem de ungere;

sistemul de transmisie – uleiul este colectat intr-un sistem colector de unde

este pompat la un schimbator de caldura si inapoi in sistemul de transmisie;





81

cutia de viteza – sistem de ungere intr-o baie inchisa, care este inspectat la

fiecare 12 luni;

sistemul hidraulic – nivelul de ulei este inspectat o data la 12 luni.

Uleiul recuperat este transportat in recipiente speciale si dus in centrele de

colectare.

Alte activitati de mentenanta

O alta activitate de intretinere este cea care se realizeaza asupra drumurilor,

incluzand drenaje si controlul eroziunii. Perioada la care se vor efectua aceste

verificari depinde de localizarea turbinelor, de tipul de sol. Substatia va avea

nevoie de operatii de intretinere constand in verificarea si refacerea izolatiei,

inlocuirea contactelor si alte activitati de curatare care se impun a fi necesare.

Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile

NU ESTE CAZUL.

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate


perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat.

Elementele care urmeaza a fi supuse dezafectarii sunt: turbinele,

tranformatoarele, statiile de conexiuni, platformele de montaj si cablurile

subterane.

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)

Singurele substante continute sunt uleiurile minerale (fara compusi

desemnati) care asigura ungerea diferitelor angrenaje din componenta centralei

eoliene





82

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta


perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat.

Activitatea de dezafectare in mod normal cuprinde urmatoarele activitati:

- pentru inceput turbinele vor fi izolate fata de substatie;

- rotorul si nacela vor fi coborate pe sol cu ajutorul unor macarale, fiind

transportate in locuri speciale de depozitare sau la centre de reciclare;

- stalpii vor fi dezansamblati, iar partea ramasa va fi sectionata de fundatie;

- zonele din jurul turbinei vor fi reabilitate;

- substatiile vor fi dezafectate si vor fi transportate in centrele de reciclare;

- materialele contaminate, rezultate in urma dezafectarii vor fi prelucrate

conform legislatiei in vigoare;

- va avea loc o dezafectare a fundatiilor, terenul refacandu-se;

- cablurile ingropate nu vor fi scoase, ele sunt ingropate la o adancime ce

permite desfasurarea activitatilor agricole fara impedimente.

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie

Nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia factorilor de mediu in

timpul dezafectarii parcului eolian. Nu se realizeaza pe amplasament o dezafectare

a centralei in sistemele componente, astfel incat nu este nevoie de masuri speciale

pentru fluidele continute (uleiuri de ungere). Se va avea in vedere o etapizare a

demontarii, astfel incat sa nu fie necesara o depozitare intermediara a

componentelor si, deci, o ocupare pe termen mediu sau lung a terenurilor

adiacente.





83

3. DESEURI Activitatile potential generatoare de deseuri in cazul proiectului propus sunt

urmatoarele:

- Procesul de amenajare a zonei obiectivului;

- Procesul de montaj;

- Procesul de functionare.

Managementul deseurilor

Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce

rezulta din urmatoarele:

decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces de

circulatie propuse (acces, aprovizionare, parcare);

excavatii in vederea realizarii fundatiilor;

pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant

vegetal se va depozita intr-o zona special amenajata, apoi materialul se va utiliza

de catre administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si

pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate la o groapa

de deseuri inerte sau in locurile indicate de catre autoritatile competente. Se va

avea in vedere ca la aducerea terenului la nivel, dupa realizarea fundatiilor, sa se

utilizeze pamantul vegetal rezultat din decopertare.

Deseurile care pot fi generate in perioada de constructie, codificate conform

prevederilor HG 856/2002, sunt reprezentate de:

deseuri metalice - cod 17.04.05;

deseuri de ambalaje de carton si resturi de hartie – 15.01.01;

lemn – cod 17.02.01;

resturi de cabluri – cod 17.04.11;

resturi de legaturi de cabluri – cod 17.06.04;





84

deseuri de plastic - cod 19.12.04;

materiale amestecate (pamant, piatra) – cod 17.05.04;

deseuri menajere – cod 20.01.08;.

Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat

in zona de lucru un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile rezultate din

activitatea de instalare a obiectivului.

Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va

face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi

preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.

Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.

Se impune ca toate deseurile reciclabile (hartie, carton, etc.) sa fie colectate

selectiv in timpul lucrarilor de constructie si sa fie predate catre unitati autorizate

in valorificarea lor.

Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare

intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt

sporadice si provin de la intretinerea periodica.

Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat , in timpul

functionarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.

Deoarece turbinele au in componenta lor sisteme de transmitere si

transformare a parametrilor energie – cutie de viteze, generator – care necesita

ungere, in procesele de ungere este folosit uleiul hidraulic. Aceasta substanta nu

este consumabila, fiind vehiculata in circuite inchise care impiedica scurgerea in

exterior. Uleiul este vehiculat in instalatii etanse prevazute cu dispozitive de

identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a

echipamentelor. Pentru o turbina rezulta o cantitate de 100 l de ulei care se

consuma in decursul a 5 ani. In cazul in care este necesar, atunci cand conditiile





85

tehnice de exploatare o impun, se realizeaza schimbul de ulei, conform unor

proceduri tehnice stabilite si utilizand echipamente speciale.

Tot la 5 ani, rezulta o cantitate de vaselina de aproximativ 100 kg pentru

fiecare turbina.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate,

valorificate energetic prin firme abilitate.





86

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTORA

Parcul studiat se afla pe teritoriul admnistrativ al comunei Casimcea. In

aceeasi zona sunt diferite faze de reglementare si urmatoarele obiective de

investitii:

Ansamblul de parcuri analizat este format din:

„Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare –

NORD „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de

racordare – ALPHA NORD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de

racordare – ALPHA NORD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat inafara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de

racordare – ALPHA NORD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea iar turbina

WEA 9 este inclusa si in SCI Podisul Nord Dobrogean.


racordare – ALPHA SUD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este situat inafara ariilor protejate.

„Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare –

CAS SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat inafara ariilor protejate.

„Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare –

CAS SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este inclus partial in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean si





87

SPA Stepa Casimcea.


racordare – Beta SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat inafara ariilor protejate


racordare – Beta SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea

- Parcul eolian este amplasat inafara ariilor protejate

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de

racordare – Beta Nord I”, comuna Casimcea

- Parcul eolian este amplasat inafata ariilor protejate

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de

racordare – Beta Nord II” comuna Casimcea si comuna Topolog

- parcul eolian este amplasat infara ariilor protejate cu exceptia unei turbine

situate la limita interioara a SCi Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa

Casimcea

PUZ „Parc eolian,instalare turnuri monitorizare si control, racordare

la sistemul energetic national”, „Reabilitare cale de acces si

construire statie transformare 20 kV – 110 kV” - com Casimcea -

Judetul Tulcea;

- Parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea

„Construire parc eolian cu turbine pentru producerea energiei

electrice, racordarea la sistem energetic national” extravilan com.

Casimcea;

- Parcul eolian este amplasat partial in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean

si integral in interiorul SPA Stepa Casimcea.

PUZ “Construire parc eolian, amplasare turn cu anemometru,

racordare la sistemul energetuc national, comuna Casimcea

- Parcul eolian este situate inafara ariilor protejate





88

- PUZ “Construire parc eolian si racord la sistemul energetic

national”comuna Topolog

- Parcul eolian este situate inafara ariilor protejate cu exceptia unei turbine

situate la limita SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Dunarea Veche Bratul

Macin

„Parc Eolian” comuna Dorobantu-Topolog

- Parcul eolian este amplasat partial in Arii Protejate de Interes Comunitar (11

din 42 de turbine incluse in SCI Podisul Nord Dobrogean si o singura turbina

inclusa in SPA Padurea Babadag).

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 3, comuna Topolog

- Parcul eolian este situat la limita interioara a SCI Podisul Nord Dorbogean

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 2, comuna Topolog

- Parcul eolian este situat partial (4 din 7 turbine) in interiorul SCI Podisul

Nord Dobrogean

Pentru fiecare factor de mediu s-a realizat evaluarea impactului provocat de

constructia si functionarea obiectivului propus de proiect, precum si posibilitatea

apartiei unui impact cumulat tinand cont de obiectivele similare din zona,

mentionate anterior.





89

Amplasarea ansamblului de parcuri eoliene, comuna Casimcea

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD II”, com.

Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD I”, com.

Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. CAS Regenerabile S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – NORD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L.

PUZ „Parc eolian,instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national”, „Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV” - com Casimcea - Judetul Tulcea;

Construire parc eolian cu turbine pentru producerea energiei electrice, racordarea la sistem energetic national” extravilan com. Casimcea; S.C. Blue Energy S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea, Benef. CAS Regenerabile S.R.L.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud III” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L.





90

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud II” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord I” comuna Topolog, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord II” comuna Topolog si comuna Casimcea, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L.

PUZ “Construire parc eolian si racord la sistemul energetic national”, comuna Topolog judetul Tulcea, Benef. Dinamic 99 Agro S.R.L.

PUZ “Construire parc eolian, amplasare turn cu anemometru, racordare la sistemul energetuc national, comuna Casimcea, jud Tulcea Benef. DMS Wind Energy S.R.L.

„Parc Eolian” comuna Dorobantu-Topolog, comuna Dorobantu si comuna Topolog, Benef S.C. Land Power S.R.L.

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 2, comuna Topolog, Benef. S.C. Ecoprod Energy S.R.L.

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 3, comuna Topolog, Benef S.C. Total Electric S.R.L.

4.1. APA

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare

podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul,

Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe care este

considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina,

Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa

semipermanenta din sudul Dobrogei.

Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul

Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important rau

dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile

semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul

limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

In anul 2008, in cadrul laboratorului S.G.A.Tulcea s-au efectuat analize

conform normativului de referinta din Ordinul 161/2006 asupra paraului Casimcea

rezultand urmatoarea incadrare:





91

- parau Casimcea – clasa a III-a de calitate (exceptie fac indicatorii:CCO-Cr-

clasa IV si azotati, azot total - clasa V)

Reteaua hidrografica a zonei in ansamblu este foarte saraca. Vaile sunt

largi, cu versanti stancosi sau din pereti de loess unele avand numai temporar apa.

Regiunea este drenata de doua cursuri principale de apa: paraul Topolog, in vestul

zonei cercetate si paraul Casimcea in est. Aceste vai au, in anii ploiosi apa aproape

tot timpul anului. In partea de nord a locatiei este prezenta Valea Mahomencea iar

in partea de sud Valea Dulgherului si raul Cartal.

Produsele de eroziune sunt transportate foarte putin pana la baza pantei si

sunt acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial - proluviale,

care mascheaza depozitele mai vechi stancoase si estompeaza neregularitatile

reliefului. Din aceasta cauza rocile stancoase ale substratului apar la zi numai pe

crestele dealurilor sau in lungul versantilor abrupti ai paraielor din regiune, unde

depozitele loessoide au grosimi reduse.

Pe amplasament nu exista cursuri de apa cu caracter temporar sau

permanent.





92

Localizarea parcului eolian fata de cursurile de apa din zona

Ape subterane

In toate forajele executate nu s-au intalnit infiltratii de apa pe intervalele

investigate. Este cunoscut faptul ca zona Dobrogei Centrale este foarte saraca in

acumulari de apa subterana din cauza conditiilor hidrogeologice nefavorabile

(lipsa formatiunilor poros permeabile acumulative).

Avand in vedere ca tipul de obiectiv promovat nu implica utilizarea de apa

subterana si nici injectarea in subteran a oricarui tip de substante ce ar putea afecta

calitatea panzei freatice, tinand cont de adancimile mari la care se regaseste panza

freatica, consideram ca nu exista efecte asupra calitatii apei subterane in zona

amplasamentului.

4.1.2. Alimentarea cu apa

In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.

Instalatia propusa nu consuma apa, pe perioada de functionare a parcului





93

eolian. Pe perioada realizarii lucrarilor de constructie, nu se prevede realizarea unei

organizari de santier pe suprafata parcului studiat.

Protectia calitatii apelor

Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa


Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

NU ESTE CAZUL.

Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa

NU ESTE CAZUL.

Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca

este cazul

NU ESTE CAZUL.

Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii

propuse

NU ESTE CAZUL.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Ape menajere

In zona nu exista retea de canalizare.

In ceea ce priveste turbinele, nu vor exista evacuari de ape uzate, deoarece

nu exista consum de apa in timpul functionarii acestora.





94

Nu vor exista deversari de ape pe amplasamentul analizat.

Canalizarea pluviala

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza sau se

scurg gravitational.

Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc.


Sistemul de colectare a apelor uzate

Functionarea obiectivului nu se constituie in sursa de ape uzate.

Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a

altor obiective economice

NU ESTE CAZUL.

Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

NU ESTE CAZUL.

Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si

metoda de epurare folosita

NU ESTE CAZUL.

Gospodarirea namolului rezultat

NU ESTE CAZUL.

4.1.4. Prognoza impactului

In timpul lucrarilor de constructii

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de





95

poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar

putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite in timpul constructiei parcului eolian.

Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea

unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat

intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor

astfaltice, astfel incat sa nu se polueze nici solul si nici eventual apele subterane

(cantonata la peste 10 m adancime).

Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor

executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin

recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare/

valorificare / eliminare.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita

orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in

spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil

impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a

lucrarilor de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, statii electrice, retele

electrice, dar data fiind adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia

litologica a terenului, ca si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de

contaminare este aproape nul.

Obiectivul analizat nu implica utilizarea de apa subterana si nici injectarea in

subteran a oricarui tip de substante ce ar putea afecta calitatea panzei freatice. In

plus, tinand cont de adancimile mari la care se regaseste panza freatica, consideram

ca nu se vor cuantifica efecte asupra calitatii apei subterane in zona

amplasamentului.

Nu va exista un impact cumulat semnificativ asupra apelor de suprafata

provocat de realizarea lucrarilor de executie a parcurilor eoliene din zona analizata,

deoarece metodele de lucru sunt practic de tip uscat (exceptie facand doar betonul





96

turnat la fundatiile eolienelor, dar care se realizeaza doar punctual), iar locatia

turbinelor eoliene nu se suprapune cu luciuri sau cursuri de apa.

In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca acesta nu va exista la

nivelul ansamblului eolian tinand cont de faptul ca specificul investitiei nu

presupune utilizarea unor surse de apa de suprafata sau subterane, evacuarea de ape

uzate sau deseuri de orice fel in apa de suprafata sau subterana, etc..

In timpul functionarii

In timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra factorului de

mediu apa. Investitia nu este sursa de poluare pentru ape, nu utilizeaza apa in

perioada de functionare, nu necesita personal permanent pe amplasamentul

analizat, nu necesita existenta facilitatilor igienico-sanitare. Nu va exista impact

direct, pe termen mediu sau lung asupra factorului de mediu apa

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza

gravitational in teren, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de

canalizare.

In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale

de lubrefianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente

indeplinirii sarcinilor obiectivului in discutie. Insa impactul produs de aceste

scurgeri va fi evitat prin masurile expuse anterior, si anume utilizarea patului de

nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile.

In ceea ce priveste impactul cumulat al parcurilor eoliene din comuna

Casimcea, mentionam ca in timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact

asupra factorului de mediu apa, deoarece investitia nu genereaza surse de poluare

pentru apa.





97

4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de

schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.2. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate,

comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.3. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si

asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.4. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate,

alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor

uzate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.5. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile

de apa (descrierea pagubelor potentiale)

Posibilele descarcari accidentale de carburanti si lubrifianti, (spre exemplu:

spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport) se vor

evita prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care

ulterior va fi colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de

obtinere a mixturilor astfaltice, in asa fel incat sa nu se polueze nici solul si nici

eventual apele subterane situate la peste 10 m adancime.





98

4.1.4.6. Impactul transfrontiera

NU ESTE CAZUL.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In timpul constructiei obiectivului

Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile

naturale existente in zona.

Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate.

In perioada de functionare

Dat fiind ca adancimea la care se gaseste panza freatica este de peste 10 m

iar cantitatile de deseuri din timpul perioadei de functionare sunt mici si gestionate

corespunzator in timpul reviziilor tehnice periodice, pericolul ca functionarea

turbinelor sa aiba un impact asupra apei subterane este inexistent.

4.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apa

NU ESTE CAZUL.

4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si

a zonelor de mal ale acestora

NU ESTE CAZUL.





99

4.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in

jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor

de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate

pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform

Hotararii de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale

privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

NU ESTE CAZUL.

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele

de alimentare, statii de tratarea apelor uzate, lovul de evacuare a apelor

uzate, centuri si zone de protectie a corpurilor de ape de suprafata, zone de

protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultura – amplasamente ale

utilizarii de namoluri si ingrasaminte naturale, amplasamente propuse

pentru prelevarea de probe si efectuarea de masuratori asupra apelor de

suprafata

NU ESTE CAZUL.

4.2. AERUL

4.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament / zona

Clima judetului Tulcea – este continental excesiva, cu precipitatii reduse

(sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase,

ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,3 0C)





100

Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est

spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci,

cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara

vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma solul in

praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm

(Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate

temperaturi pe timp de iarna din tara.

Valorile medii lunare ale temperaturii înregistrate de cele 4 staţii meteo de la

nivelul judeţului Tulcea în anul 2009, se prezintă astfel:

Staţia meteo

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Corugea -0.4 1.6 4.3 10.6 16 20.8 23.6 21.7 17.7 12.3 7 0.8 Jurilovca 0.8 2.7 5.1 10.8 16.6 21.4 24.8 22.5 18.3 13.4 8.2 2.2 Sulina 1.9 3.1 5.4 11.1 16.8 21.5 24.2 22.7 19.2 14.7 9.4 4.1 Tulcea 0.8 3.1 5.3 11.3 17.1 21.6 24.5 22 18.2 13.3 7.7 1.1

Temperaturile extreme, precum şi mediile anuale, în anul 2009 au înregistrat

următoarele valori:





101

Staţia meteo

Media anuală (oC)

Minima anuală (oC) / data

Maxima anuală (oC) / data

Tulcea 11,3 -13,1 /01.01.2009 35,4 /24.07.2009 Sulina 12,2 -11,2 /09.01.2009 36,2 /17.07.2009 Corugea 12,8 -7,7 /09.01.2009 31,6 /18.07.2009 Jurilovca 12,2 -12,6 /04.01.2009 36,8 /24.07.2009

Cantităţi de precipitaţii înregistrate la nivelul judeţului Tulcea (l/mp) în anul

2009: Staţia meteo

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Corugea 34.6 31.8 30.6 21.3 36.3 23.7 133.3 4.7 63 29.3 8.9 67 Jurilovca 26.1 13.9 26.2 17.5 28.2 8.7 52 13.5 41.3 17.1 9 88.4 Sulina 11.8 10.3 13.5 1.2 17.6 23 39.6 7.8 14.8 43.1 4.4 113.6 Tulcea 42.4 19.5 31.6 6.4 26.2 7.2 131.3 6.8 40 49 10.7 112.4

Cantitatea totală de precipitaţii (l/mp) şi cantităţile maxime de precipitaţii

(l/mp) înregistrate în anul 2009:

Staţia meteo Cantitatea totală de precipitaţii Maxima în 24 ore şi data Tulcea 484.5 34.3 /31.07.2009 Sulina 341.9 37 /12.07.2009 Corugea 300.7 21 /12.07.2009 Jurilovca 483.5 58.7 /16.07.2009

Pentru vânt, direcţia predominantă, precum şi viteza medie anuală,

înregistrate la nivelul judeţului Tulcea, în anul 2009, sunt prezentate în tabelul următor:

Staţia meteo Direcţia predominantă Viteza medie anuală (m/s)

Tulcea E 4.3m/s Sulina N 4.0m/s Corugea S 5.8m/s Jurilovca N,NV 2.6m/s

Ca fenomene deosebite, notam ploile torentiale insotite de intensificari

puternice ale vantului, cu aspect de vijelie si insotite de descarcari.

Valorile principalilor parametri climatici sunt:

• nebulozitatea cea mai redusa din tara;

• 70 zile cu cer senin;





102

• 125-135 kcal/cm an radiatie solara

• in ianuarie: -1grade C, -1.5 grade C

• in iulie: 21 grade C, 22 grade C

• cantitate redusa de precipitatii: vara

• evaporarea: mare de la suprafata apei favorizata si amplificata de vanturile

puternice si frecvente.

Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, avand urmatoarele

valori: temperatura medie anuala +11,2°C, temperatura minima absoluta -25,0°C,

temperatura maxima absoluta +38,5°C.

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 378,8 mm si reprezinta media

valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 83,4

mm, primavara 86,0 mm, vara 108,5 mm; toamna 100,9 mm. Sunt considerate "cu

precipitatii" toate zilele in care apa cazuta sub forma de ploaie, lapovita, grindina,

ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.

Directia predominanta a vanturilor este cea nordica (21,5%) si vestica

(12,7%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 15,2%, iar intensitatea

medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,4 – 4,3 m/s.

Adancimea maxima la inghet este de 0,70 m, iar frecventa medie a zilelor de

inghet cu T≤ 0°C este de 68,9 zile/an.

Fenomene electrice

Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile

atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul

mediu anual cu zile de fulgere si tunete este de cca. 12. Aceste procese sunt

frecvente in lunile mai-iunie.





103

4.2.2. Surse de poluare stationare si mobile in zona

Activitatile desfasurate in zona sunt in general activitati agricole si

agrozootehnice.

Traficul este definit de circulatia pe DN 22A care strabate amplasamentul.

Acidifierea atmosferei este provocata, in principal, de compusii ce contin sulf si

azot, iar acestia se formeaza in urma emisiilor in atmosfera, de dioxid de sulf

(SO2), oxizi de azot (NOx) si amoniac (NH3), una din surse fiind traficul /

transportul rutier.

Tinand cont de ariditatea zonei, in timpul lucrarilor agricole se dizloca o

cantitate apreciabila de pulberi ce se transfera catre atmosfera, situatie vizibila pe

durata campaniilor agricole.

Se adauga si efectele naturale datorate climei secetoase, vanturilor de

intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune avansata.

In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto, de

activitatile desfasurate de utilajele agricole. Nu sunt date disponibile rezultate din

monitorizarea efetuata de autoritarile publice privind calitatea aerului in zona

analizata. Se poate trage concluzia ca pe perioada lucrarilor agricole se intensifica

generarea de pulberi sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor

caracteristici arderii combustibililor, in restul anului calitatea aerului este

influentata de pulberile generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o

zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica.

4.2.3. Surse si poluanti generati

In timpul executiei lucrarilor de constructie

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si





104

prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate

aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in

surse de emisie a prafului.

Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor

balastoase si a cimentului/astfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii

suprafetei terasamentului.

Acestea sunt:

• sapaturi, incluzand:

- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;

- incarcarea pamantului in basculante;

• umpluturi, care includ procese ca:

- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;

- imprastierea materialului;

- compactarea materialului;

• infrastructura - lucrari suplimentare.

Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior este

constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu

dimensiuni aerodinamice echivalente de 10μm (pulberi respirabile).

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile

meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,

fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita

existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite

expuse actiunii vantului.





105

Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a

lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se

efectueaza lucrarile:

• buldozere;

• excavatoare;

• sisteme de transport.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific

arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili

nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),

particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se

vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele

elemente:

• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

• cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe

categorii de lucrari;

• intensitatea lucrarilor;

• numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

• durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei.

• tehnologia de fabricatie a motorului;

• puterea motorului;

• consumul de carburant pe unitatea de putere;

• capacitatea utilajului;

• varsta motorului/ utilajului.

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in

marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.





106

Particulele cu diametre ≤ 15 μm se regasesc in atmosfera ca particule in

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

In general, sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului

sunt surse la sol sau in apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea

pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu

amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, pentru utilajele folosite in constructii

puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla –

cca. 80-112dB(A); excavatoare –cca. 80-117dB(A); compactoare –cca.105dB(A);

basculante- cca. 80- 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,

constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea

desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de

circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,

balastului etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.

Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului in

zona, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

In timpul functionarii obiectivului

NU EXISTA surse de poluare a aerului in timpul functionarii obiectivului.

4.2.4. Prognozarea poluarii aerului


In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie calitatea factorului de mediu

“aer” va fi influentatat de utilajele si mijloacele de transport, care functioneaza cu

motorina. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx, particule si

hidrocarburi.





107

Nivelul emisiilor de poluanti al utilajelor si mijloacelor de transport de pe

santier este sub maximele admise, acesta fiind verificat periodic prin inspectiile

tehnice obligatorii. Concentratia emisiilor de gaze de esapament ca urmare a

functionarii simultane a mai multor utilaje se apreciaza ca nu va atinge valori

ridicate datorita dispunerii geografice si topografiei amplasamentului si a regimului

eolian intens ce caracterizeaza zona analizata.

In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie

pentru motoarele Diesel sunt, in kg/1000 l, urmatoarele:

SOx CO NOx particule hidrocarburi 3,24 27,00 44,40 1,56 4,44

Pentru un consum de motorina specific de 30 l/h, au rezultat emisii pe care

le-am comparat cu limitele maxim admise prin sus-mentionatul Ordin: SOx CO NOx particule hidrocarburi

97,20 g/h fata de 5.000 g/h

810,00 g/h fata de limita nespecificata

1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h

6,80 g/h fata de 500 g/h

133,20 g/h fata de 3.000 g/h

Rezulta ca aceste concentratii sunt foarte mici in comparatie cu

concentratiile maxim admise.

Lateral cailor de circulatie si fronturilor de lucru, concentratiile de poluanti

scad pe masura departarii de sursa, la 20 – 30 m distanta reprezentand 50% si la 50

m circa 30% din cele emise. La circa 100 m distanta concentratiile de poluanti in

aer sunt neglijabile (sub 10% din cele de la sursa).

Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi, grupate cate 2-3 la o pozitie de

lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista asadar un

decalaj in spatiu.

Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care

tine cont de multi factori (de exemplu posibilitatea de a face sapaturi in anumite

zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenta materialelor si a fortei





108

de munca, intreruperea circulatiei in anumite zile din saptamana si la anumite ore

etc.).

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf,

dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate

substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.

Se mentioneaza ca surselor de emisie deschise, nedirijate nu li se pot asocia

concentratii in emisie si nu pot fi evaluate in raport cu normative referitoare la

emisii.

In ceea ce priveste zgomotul, STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbana) -

tabelul nr. 3 - admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) - pentru strazi de categoria

IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi de categoria I.

Pentru muncitori si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul

produs de aceste utilaje este poluant.

In ceea ce priveste vibratiile, desi exista motiv ca ele sa se produca urmare a

folosirii utilajelor grele, urmare a geologiei amplasamentului, tipului lucrarilor de

constructie (inclusiv amenajare de drumuri ale caror straturi pot avea rol de

intrerupere a vibratiilor utilajelor) si distantei pana la receptor (zona rezidentiala),

se poate considera ca nu se vor inregistra niveluri importante de intensitate a

vibratiilor.

Daca se vor respecta tehnologia de construire impusa prin proiect, respectiv

legislatia in domeniu, in perioada executarii lucrarilor impactul asupra factorului

de mediu aer va fi nesemnificativ.

Pe termen scurt, pe perioada excavarilor in vederea realizarii fundatiilor se

va inregistra impact pe termen scurt asupra calitatii aerului prin inregistrarea la

punctul decopertarii a emisiilor de pulberi generate de managementului pamantului

excavat, cat si gaze de esapament generate de utilajele folosite. Zona vantoasa

asigura o dispersie buna a acestor poluanti, iar distanta pana la localitatea

Casimcea coroborata cu viteza predominanta a vantului (dinspre nord) sunt factori





109

care pot confirma faptul ca la nivelul populatiei nu exista riscul inregistrarii unei

deteriorari a calitatii aerului. Nu se cuantifica efecte pe termen mediu sau lung

asupra factorului de mediu aer urmare a perioadei de constructie a obiectivelor

propuse prin proiect.

Avand in vedere conditiile de dispersie din zona amplasamentului

consideram ca la finalizarea obiectivului, nu va exista un impact rezidual asupra

calitatii aerului din zona, urmand sa se pastreze factorii de presiune existenti

inainte de realizarea parcului eolian.

Nu exista un impact cumulat semnificativ provocat de realizarea lucrarilor

de constructie a ansamblului eolian asupra factorului de mediu aer. Faptul ca

ansamblul de parcuri eoliene are beneficiari diferiti si termene de realizare a

lucrarilor de constructii diferite, reprezinta un avantaj prin faptul ca utilajele de

constructii folosite in aceasta perioada nu vor functiona simultan pentru toate

parcurile, iar modul de lucru punctual pentru fiecare turbina in parte nu cumuleaza

pe unitate de timp efectele lucrarilor de constructie.


Dupa construire functionarea obiectivului nu reprezinta sursa de emisii

poluante pentru aer.

In ceea ce priveste nivelul de zgomot, turbina eoliana utilizata este o eoliana

putin zgomotoasa la viteze nominale, si mult mai putin zgomotoasa la viteze

scazute comparativ cu alte tipuri de turbine. Poate fi construita sa functioneze in

diferite regimuri configurabile in functie de cerintele de zgomot ale zonei. Turbina

are un sistem automat de orientare al rotorului dupa directia vantului in combinatie

cu sistemele OptiTip si OptiSpeed de modificare a unghiului palelor pentru a

mentine constanta (la viteze mari ale vantului) si optimiza (la viteze mici ale

vantului) puterea generata. De asemenea, cele doua sisteme ajuta la minimizarea

nivelului de zgomot al turbinei.





110

La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in general devine o

problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor

eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet orice sunet de

turbina.

Nu exista un impact cumulat asupra factorului de mediu aer, provocat de

functionarea parcurilor eoliene datorita specificului acestora. De asemenea, in

timpul functionarii obiectivelor, interventiile pentru verificarea turbinelor au loc la

intervale mari de timp si se realizeaza pe drumurile amenajate.

4.2.5.Masuri de diminuare a impactului


Masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational,

specifice acestui tip de surse.

Excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice

se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se in zone

special amenjate;

Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in

conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia,

etc.

Pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica

poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile.

Etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu

umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va

realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.

Drumurile vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru

a se reduce praful. In cazul transportului de pamant, in special la realizarea

drumurilor, se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii,

astfel incat pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta





111

parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.

De asemenea manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul

lucrarilor de constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie

minime.

Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru

utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel incat

acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. Se

recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont de tendinta

mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant pe unitatea de

putere si control restrictiv al emisiilor.


NU ESTE CAZUL

4.2.6. Harti si desene la capitolul „Aer”

4.2.6.1. Harta potentialului eolian al Romaniei





112

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante

In judetul Tulcea ponderea principala o detin terenurile agricole (42,84%),

urmate de terenurile aflate permanent sub apa (40,29%) si terenurile cu destinatie

forestiera (12,29%).

Terenurile aferente localitatilor urbane si rurale precum si cele cu destinatii

speciale ocupa 4,58% din suprafata judetului. Suprafaţa Categoria de folosinţă ha %

Terenuri agricole 363.941 42,84 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 104.508 12,29 Construcţii şi curţi 8.458 0,99 Drumuri şi căi ferate 7.486 0,88 Ape, bălţi, lacuri 342.366 40,29 Alte suprafeţe 23.116 2,71 TOTAL 849.875 100,00

Repartitia terenurilor pe tipuri de folosinta - 2009

In judeţul Tulcea ponderea principală o deţin terenurile agricole (42,84%),

urmate de terenurile aflate permanent sub apă (40,29%) şi terenurile cu destinaţie

forestieră (12,29%).

Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a

factorilor pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-a transformat

atat de intens incat acestea au capatat capacitatea de a retine apa si elementele

nutritive pe care le pune treptat la dispozitia plantelor. In general, in majoritatea

cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca rezultat al fenomenului de

dezagregare si alterare. Materia anorganica care a contribuit la pedogeneza a fost

produsa de vegetatia de stepa care sub actiunea microflorei a produs humuficare

care desi in procent mic, este foarte apreciata calificativ. Diversitatea tipurilor de

sol rezulta din faptul ca aici se regasesc atat urme din cel mai vechi pamant al

Europei (lantul Hercinic) cat si cel mai tanar pamant al tarii (Delta Dunarii).





113

Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire

zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si

solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand

ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile

azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri

halomorfe).

In podisul Casimcea exista mai multe asocieri de tipuri de soluri:

Solurile balane, cu diferite subtipuri sunt formate de depozitele loessoide cu

structuri acvifere situate pana la 20 mm adancime.

Cernoziomurile se gasesc pe cea mai mare parte a suprafetei podisului, fiind

caracteristica stepei dobrogene.

Au o fertilitate ridicata si solurile castanii de padure xerofile si sublocuri.

In lungul vaii Casimcea pe calcare cretacice s-au dezvoltat rendzinele brune

precum si solurile neevoluate de tipul litosolurilor.





114

Solurile dominante sunt cernoziomurile (46%), soluri balane (18%), cenusii

de padure (5,7%), cernoziomuri levigate si rendzine - restul.

Pe amplasamentul vizat de proiect, solul vegetal se regaseste in plaja de

adancimi 0,00 - 0,40 m.

Solul vegetal din zona analizata este sensibil influentat de climatul

predominant secetos, astfel in sezonul cald particulele fine de sol pot fi transportate

de vant. Din acest punct de vedere, nivelul calitativ al solului nu este unul foarte

ridicat, fiind necesar un aport suplimentar de apa si nutrienti pentru dezvoltarea

culturilor agricole.

Terenul vizat pentru realizarea parcului eolian are folosinta de teren arabil.

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de

manifestare a celorlalti factori de mediu fata de plante. Din acest punct de vedere,

terenurile agricole se grupeaza in cinci clase de calitate, diferentiate dupa nota

medie de bonitare. Terenul analizat este incadrat, in baza studiilor agrochimice si

pedologice conduse de ASPA Tulcea in zona Casimcea, in clasa a III-a de calitate

(intre 41-60 puncte de bonitare).

Aceasta semnifica un sol mijlociu fertil, moderat afectat de fenomene de

degradare, in conditii de temperatura si precipitatii moderate.

In zona calitatea solului este influentata de factori naturali (eroziune eoliana,

zona arida) si de factori antropici (lucrari agricole, aplicare de substante de uz

agricol etc.)





115

Repartitia solurilor pe categorii de folosinte in judetul Tulcea

In functie de destinatie terenurile se clasifica in:

terenuri cu destinatie agricola;

terenuri cu destinatie forestiera;

terenuri aflate permanent sub ape;

terenuri din intravilan aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt

amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv,

terenurile agricole si forestiere;

terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile

rutiere, feroviare, navale si aeriene, plajele, rezervatiile, monumentele

naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice etc.

4.3.2. Conditii chimice din sol

Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea

productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se lua in

considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile

plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea

nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza

rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului

si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la

reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor. Cunoasterea starii

de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta si echilibrata a

ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si fosfati care au

efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in vegetatie a acestor

elemente.

Din cauza ariditatii, cantitatea de substante acumulata la partea superioara a

solului este mica, in special pentru ca vegetatia este mai saracacioasa si, ca urmare,

masa de substanta organica ramasa la suprafata solului este mai mica dar si pentru





116

ca mineralizarea acestei substante se face mai rapid ca urmare a temperaturii

ridicate.

În judeţul Tulcea, în cursul anului 2009 pentru fertilizarea suprafeţelor

agricole s-au folosit atât îngrăşăminte chimice cât şi îngrăşăminte naturale în

cantităţile prezentate în tabelul următor: Îngrăşăminte chimice folosite

(tone substanţă activă)

Anul Azotoase Fosfatice Potasice Total

Suprafaţa fertilizată

(ha) 2009 16043 6399 170 22612 95396

Situaţia utilizării îngrăşămintelor chimice în anul 2009

În categoria îngrăşămintelor naturale se include o serie de reziduuri organice

– dejecţii solide şi lichide ale animalelor, reziduuri vegetale reprezentate de

tulpinile şi frunzele rămase după recoltarea unor plante, precum şi toată masa

vegetală de la plante cultivate special pentru a fi încorporate în sol ca îngrăşământ.

În această categorie se include şi turba, utilizată ca atare sau sub formă de compost.

Pentru obtinerea unei eficiente superioare, se impune diferentierea fertilizarii dupa

consumul plantelor in diferite elemente, dupa capacitatea acestora de a asimila

sarurile nutritive din sol si dupa insusirile tipului de sol.

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante

Studiile pedologice şi agrochimice efectuate de OSPA Tulcea, au arătat

faptul că terenurile agricole ale judetului sunt afectate într-o masură mai mare sau

mai mică de una sau mai multe restricţii, conducând la deteriorarea caracteristicilor

şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii bioproductive.

Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de

relief, etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. Principalele restricţii ale

calităţii solului sunt prezentate în tabelul:





117

Suprafete afectate de factori limitativi ai capacitatii productive in anul 2009 Denumirea factorului Suprafata afectata - ha total arabil Seceta - din care 5068 5068 - amenajari pentru irigatii Exces periodic de umiditate in sol, din care 10114 10114 - amenajari de desecare-drenaj Eroziunea solului prin apa- din care 1072 1072 - cu amenajari antierozionale Eroziunea solului prin vant 18339 18339 Sărăturarea solului- din care 15253 15253 - cu alcalinitate ridicată 15253 15253 Compactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătore (”talpa plugului”)

Compactarea primară a solului Poluarea chimica a solului – din care - excesiv poluate - poluarea cu petrol si apa sarata - poluarea cu substante purtate de vant

În general lipsa de precipitaţii şi îngrăşămintele chimice care nu sunt folosite

corespunzător afectează gradul de fertilitate al solurilor.

Sărăturarea se manifestă în zonele în care apa freatică este deasupra

nivelului critic unde are loc o ascensiune a apelor freatice cu conţinut de săruri şi

în urma fenomenului de evaporare, apa depune sărurile la suprafaţa solului sau la

nivelul de întrerupere a capilarelor. Acumularea sărurilor în sol împiedică

înmulţirea bacteriilor fixatoare de azot şi nitrificare prin acţiune negativă.

Excesul de umiditate afectează calitatea solurilor începând cu arătura care pe

un sol cu umiditate ridicată provoacă compactarea şi tasarea acestuia. Excesul de

umiditate de pe suprafaţa de 10114 hectare determină luarea unor măsuri de

ameliorare. În acest sens este necesară creşterea resurselor financiare pentru

efectuarea lucrărilor de ameliorare - cerinţă majoră a promovării şi dezvoltării

agriculturii durabile.

Apa freatică - alături de precipitaţii este elementul care diminuează

favorabilitatea tuturor culturilor fară exceptie, motiv pentru care majoritatea

terenurilor din judeţ nu se incadrează, în regim natural, în clasa I-a de calitate .





118

Reacţia solului sau pH-ul solului - marea majoritate a solurilor au un pH

neutru( 6,8 – 7,2 ) slab alcalin. Chiar dacă apar valori ale pH –ului mai mari de 9,

la adâncimi peste 50 cm, nu se produc diminuări drastice ale potentialului

productiv.

Gleizarea se manifestă pe terenurile cu apa freatică la mai puţin de 1 – 1,25

m şi care au cea mai mare parte a anului un exces de umiditate, cel puţin în partea

inferioară a profilului şi se manifestă prin apariţia unor pete ruginii, imprimate de

compuşii de oxidare ai fierului.

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva

Culturile de cereale si floarea soarelui sunt preponderente in judetul Tulcea,

acestea reprezentand in anul 2008 un procent de 77,18, din totalul culturilor. Din

acest procent cultura de grau si secara reprezinta 50,11%, cultura de porumb -

26,17%, iar cultura de floarea soarelui - 23,71%.

Extinderea culturilor de vita de vie, a pomilor fructiferi si a legumiculturii a

schimbat profilul restrans al agriculturii din regiunea analizata.

Diversitatea conditiilor naturale si antropice determina o variabilitate

ridicata a pretabilitatii solurilor pentru agricultura. Calitatea terenurilor agricole

cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare al celorlalti factori de

mediu fata de plante.

Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza in 5 clase de

calitate, diferentiate dupa nota de bonitare (clasa I; 81-100 puncte, clasa V-a; 1-20

puncte). Clasele de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinte

agricole.





119

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

Nu s-au inregistrat fenomene vizibile de poluare a solului in zona

amplasamentului vizat, aici desfasurandu-se cu preponderenta activitati agricole.

Singura sursa posibila de poluare identificata este traficul de pe drumurile de

exploatare din zona si de pe drumurile judetene. Conform studiilor de specialitate,

din totalul emisiilor poluante rezultate din trafic, cca. 40% se depun pe o distanta

de pana la 100m pe solul de pe ambele margini ale drumului. Trebuie amintit ca

plumbul datorat valorilor de trafic se acumuleaza in sol si persista timp indelungat,

dar debitele masice de plumb au scazut considerabil datorita implementarii

normelor europene privind utilizarea benzinei fara plumb. Solubilitatea si atasarea

metalelor grele in soluri sunt influentate de conditiile de oxidare, mai ales de

reactiile de adsorbtie si desorbtie, ca si de procesele de formare a compusilor din

care rezulta compusi complexi organici si minerali.

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale

activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,

microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de

poluanti

In timpul executiei lucrarilor de constructii

Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:





120

tehnologiile de constructie propriu-zise;

utilajele terasiere si cele de transport;

activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise.

Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele

tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.

O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si

poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de

constructii si transport) care pot migra in sol.

Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita

executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri

pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri, etc.

Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati

importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa

meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si

antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,

agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii

de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele

meteorice.

Utilajele terasiere si de transport.

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care

pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.

Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.

Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:

pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele implicate in lucrarile de constructie;

repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;





121

stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.

Traficul greu, specific perioadei de constructie, determina diverse emisii de

substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei -

particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si

uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel

incat poluantii din aer sunt transferati catre ceilalti factori de mediu (apa de

suprafata si subterana, sol, etc.).

Activitatea umana.

Activitatea salariatilor ce desfasoara lucrarile de constructie este la randul ei

generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:

produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi

antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;

evacuarile fecaloid-menajere aferente, pot si ele sa afecteze calitatea apelor,

daca grupurile sanitare sunt improvizate;

manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora

in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;

manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele

necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la

producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor.

In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra





122

factorului de mediu sol si prin:

deteriorarea profilului solului pe amplasamentul platformei de depozitare a

componentelor turbinelor;

scoaterea terenului din folosintele sale naturale pe suprafetele ocupate

permanent;

pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a

pamantului rezultat din decopertari;

izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.

Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,

asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp.


Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot

considera posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru

intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere.

Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in

colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asmenea poluari este

redus. Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinate grave

asupra fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

4.3.7. Prognoza impactului


Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra solului

si subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie

limitata in timp.





123

Parcul eolian analizat va fi deservit de o organizare de santier situta pe

suprafata parcului NORD I.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este

acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare

drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa

pe adancimi reduse. Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus

va fi decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de

unde solul fertil va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

Singurele suprafete de sol vegetal care vor fi expuse unor tasari temporare

vor fi cele corespunzatoare zonelor de depozitare a elementelor componente ale

turbinelor eoliene, inainte de a fi montate. Acest efect nu este considerat ca va

afecta proprietatile solului vegetal, acesta putandu-si reveni in scurt timp la

caracteristicile initiale, tinand cont si de faptul ca solul este arat periodic.

Efecte negative asupra solului se resimt si in urma activitatii de decopertare

a stratului fertil, insa acestea au un caracter temporar, cu exceptia suprafetelor

decopertate definitiv. Odata cu decopertarea acestuia, cu depozitarea lui partiala, se

scot din circuitul natural, o serie de elemente nutritive (azot, potasiu, fosfor, etc.).

Cea mai mare parte va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de

sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului inclusiv a invelisului

de sol, acolo unde aceasta se va preta.

In timpul constructiei, impactul asupra solului va fi determinat de:

- degradarea solurilor ca urmare a depunerilor particulelor in suspensie rezultate pe

parcursul excavarilor si a constructiilor. Vor fi afectate solurile ramase in cadrul

amplasamentului in stare naturala, dar probabil si cele din zona de tampon;

- diversele metale, uleiurile si lubrifiantii pot contamina solul din jurul zonei

afectate si solul de-a lungul drumurilor;

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,

in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare





124

datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren

neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori

printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor

dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul

negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,

generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor.

Impact direct se va inregistra asupra zonelor in care vor actiona utilajele de

constructii si care vor suferi decopertari, tasari, amenajari etc. In aceste zone se vor

inregistra pierderi temporare sau definitive de sol vegetal, functie de destinatia

fiecarei zone in parte.

Impactul pe termen scurt asupra factorului de mediu sol va fi generat de

lucrarile ce vizeaza suprafetele de teren ocupate temporar. Aceste zone vor fi

scoase din circuitul natural pe perioada constructiei obiectivului, urmand sa fie

renaturate la finalizarea lucrarilor.

In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca dupa adoptarea tuturor

masurilor recomandate (inclusiv recopertare), acesta va fi reprezentat de

suprafetele de teren scoase definitiv din circuitul natural respectiv fundatia

turbinelor si extinderea drumurilor.

Se considera ca impactul cumulat asupra solului al parcurilor eoliene din

cadrul ansamblului eolian se manifesta in special pe perioada de constructie,

amintindu-se faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie limitata in timp,

precum si faptul ca lucrarile vor fi decalate in timp, prin etapizarea acestora.

Astfel, impactul cumulat va fi nesemnificativ avand in vedere ca se vizeaza





125

amplasamente diferite, cu distante intre ele, iar impactul asupra solului se

inregistreaza punctual, la locul decopertarii.


Un posibil impact este cel datorat unor posibile deversari accidentale ale

substantelor utilizate pentru intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de

ungere. Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in

colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asemenea poluari este

redus.

Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a

posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.

Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra

fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

Impactul cumulat asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ in

timpul functionarii parcurilor eoliene, singurele surse de poluare fiind reprezentate

de cantitatile de deseuri sau hidrocarburi rezultate in timpul reviziilor tehnice

periodice; acestea sunt insa minime si gestionate corespunzator.

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este

decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul

depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul

prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului.

Cand se realizeaza decopertarea stratului fertil si depozitarea lui partiala, se

scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. Insa, cea mai mare

parte a acestora va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol

depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de

sol, acolo unde aceasta se va preta.

Suprafata stratului de sol fertil decopertat definitiv este reprezentata de





126

suprafata care va fi ocupata de urmatoarele amenajari:

-suprafata inelelor supraterane din beton = 0,3168 ha

-suprafata platformelor betonate ale transformatorilor = 0,0396 ha

-suprafata platformei betonate a statiilor de conexiuni = 1,0000ha

-suprafata platforme de montaj ale turbinelor = 3,3 ha

-suprafata drumurilor de exploatare noi = 4,45 ha

-suprafata cu care se extind drumurile de exploatare = 0, 68mp

Pe amplasamentul vizat solul vegetal se regaseste in plaja de adancimi 0,00 -

0,40 m.

La realizarea proiectului sunt posibile decopertari minime, fara impact

semnificativ asupra mediului, cu conditia depozitarii corespunzatoare a solului

fertil si reutilizarea lui la amenajarile finale.

4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare

tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti pe sol

NU ESTE CAZUL.

4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea

propusa (proiect).

Impactul fizic asupra solului se manifesta in special in perioada de

constructie si consta in excavatii si sapaturi pentru fundatii, executarea santurilor

pentru pozarea cablurilor, executarea drumurilor. Lucrarile prevazute au in vedere

excavarea si depozitarea unor cantitati importante de sol vegetal si steril.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este

acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare

drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa

pe adancimi reduse.





127

Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus va fi

decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de unde

va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,

in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare

datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren

neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

In zona geografica in care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea cat si

intensitatea proceselor actuale este in general redusa, activitatea maxima avand loc

in timpul ploilor torentiale. Ca specifice, se remarca eroziunea de suprafata si

procesele fluvio-torentiale.

4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor

de sol, schimbarea densitatii solurilor

Efectul de tasare se resimte asupra solului si subsolului, in special asupra

solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare drumurilor de acces si a fundatiilor,

dar si in cadrul zonei de actiune a macaralei si a platformei de depozitare a

turbinelor, insa pe adancimi reduse si pe o perioada de timp limitata.


NU ESTE CAZUL.


Se recomanda respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri, pentru a

minimiza pe cat posibil efectele asupra factorului de mediu sol-subsol.





128


Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie trebuie sa se desfasoare pe cat posibil pe terenurile utilizate in mod

definitiv/temporar de proiect, pentru a se evita cat mai mult efectul de tasare a

solului asupra unor suprafete suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii

de accidente.

Pe amplasament sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta

santierului.

Sistemul de colectare a deseurilor pe perioada lucrarilor de constructie de pe

durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor

va fi asigurata periodic de serviciul de salubritate.

Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de instalatie a turbinelor,

indiferent de natura acestora au prevazut un management performant.

Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor

fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile,

care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati

specializate.

Imediat inainte de inceperea sapaturilor necesare realizarii proiectului, se

recomanda decopertarea separata a solului fertil si depozitarea separata a acestuia,

de unde va fi folosit la recopertarea zonelor afectate temporar.

Mijloacele de transport si utilajele de executie vor folosi doar traseele

drumurilor de acces si a platformelor. Acest lucru va elimina riscul tasarii solului

fertil.

Excesul de material nefertil excavat, va fi transportat la o groapa de deseuri

inerte sau la alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea permanenta

pe amplasamenul analizat.





129


Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,

pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator,

ulei de ungere.

Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a

terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea

apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii

ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si

subsolului din timpul constructiei.

Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,

depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de

lubrifianti).

Se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare

ce vor deservi parcul eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul

acestora.

Alte masuri

NU ESTE CAZUL.

4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL”

NU ESTE CAZUL.





130

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizare generala

Judetul Tulcea include cele mai vechi (sisturile verzi din Pod. Casimcei) si

cele mai noi (depozitele deltaice) formatiuni la zi de pe teritoriul tarii. Din punct de

vedere structural apartine Platformei Dobrogei. Falia Galati-Tulcea-Mahmudia

separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator luncii

si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din S, respectiv Dobrogea de

Nord. La randul sau aceasta este delimitata prin falia Peceneaga-Camena de

compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului.

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun

depozite triasice, jurasice, sarmatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si

deltaice cuaternare (argile, maluri, nisipuri). Dobrogea de Nord se imparte la

randul ei in trei subunitati:

Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si

mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice (sisturi argiloase,

calcare, cuartite, conglomerate, gresii) strapunse de masive granitoide;

Zona Tulcei, peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni

sedimentare si de diabaze (Pod. Niculitel);

Pod. Babadag, cu un fundament paleozoic si triasic peste care se dispun

formatiuni sedimentare predominant cretacice (pietrisuri, calcare, conglomerate).

Dobrogea Centrala, care ocupa partea de S a judetului, este constituita dintr-

un soclu cristalin (sisturi cristaline mezometamorfice si sisturi verzi) peste care se

dispun formatiuni sedimentare jurasice (predominant calcaroase) si cretacice

(pietrisuri).

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord, cu exceptia culmilor inalte din M.

Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate, este acoperita de o cuvertura

aproape continua de loess si depozite loessoide.





131

In ceea ce priveste unitatile joase din teritoriu, acestea includ Delta Dunarii,

cea mai noua formatiune de relief a Romaniei, lunca Dunarii, situata la periferiile

de V si N ale jud. Tulcea, precum si campia aluviala din preajma lacului Razim.

Relieful tulcean variaza intre 0 m la nivelul Marii Negre (Sfintul Gheorghe) si 467

m (alt. in vf. Greci). In cadrul Podisului Babadag (parte componenta a Podisului

Dobrogei de N) se remarca o importanta linie de falie, intre Peceneaga (la NV) si

Camena (la SE), care separa Podisul Dobrogei de N de Podisul Dobrogei Centrale.

Suprafete pe forme de relief:

Dealuri si podisuri Zone montane Zone de lunca si Delta Dunarii

3 722,4 km 2 433,4 km 2 4 343,2 km 2





132

Zona cercetata apartine Podisul Dobrogei Centrale, cu subdiviziunea

Podisul Casimcei.

Structural aceasta unitate corespunde zonei sisturilor verzi. Aceasta zona

are, in general, un relief domol, de tip peneplena, cu aspect de podis ca un platou

intins, cu inaltimi medii de 150 - 200 m, fragmentat si despartit in culmi izolate

dominate de cateva piscuri cu inaltimi de peste 250 m (Movila lui Stefan 268,49

m, Movila lui Tarlogeanu 253,68 m).

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie,

origini, conditii de formare

Din punct de vedere geologic-structural zona cercetata se incadreaza unitatii

majore Platforma Moesica cu subdiviziunea Dobrogea Centrala cunoscuta si

sub numele de Masivul Central-Dobrogean sau Horstul Central - Dobrogean.

Aceasta unitate este delimitata de cele doua fracturi crustale, Palazu (Capidava -

Ovidiu) la sud si Peceneaga-Camena la nord; spre est se continua in platforma

continentala a Marii Negre.

Geologic aceasta unitate apare ca un horst fata de unitatile structurale

invecinate. Cea mai mare parte din aceasta unitate este constituita din sisturi verzi,

formatiune slab metamorfozata, dispusa discordant peste un cristalin mezozonal,

de varsta Neoproterozoic tarziu - Eocambrian. Are o grosime de cateva mii de

metri si prezinta caracterele formatiunilor de flis. Sunt prezente printr-o alternanta

de cuartite verzi cloritice si filite sericito-cloritoase, gresii cuartitice verzi,

graywacke, siltite si roci pelitice argiloase cu aspect sistos, intercalatii subtiri (5-20

cm) de microconglomerate arcoziene, pelite violacee, gresii calcaroase adesea sub

forma de lentile, intercalatii subtiri de calcare verzui, toate strabatute de dyke-uri si

diaclaze de cuartite albe, fiind evident caracterul de flis slab metamorfozat.Toate

aceste depozite sunt, in cea mai mare parte, acoperite de o patura de loess de sub

care apar sporadic.





133

Masivul Central-Dobrogean, in buna parte, este acoperit de o patura de loess

si depozite loessoide reprezentate prin silturi (prafuri), silturi nisipoase - argiloase,

silturi argiloase nisipoase, argile siltice, nisipuri siltice, revenind Pleistocenului

mediu - superior.

In zona cercetata sisturile verzi au aparitii semnificative in versantii

paraielor din regiune. Astfel, in versantii paraului Topolog sisturile verzi au aparitii

continui din amonte de Rahman si pana aval de Haidar. Aflorimentele continua de

la valea Topologului catre vest in versantii paraielor afluente stanga: Valea

Mahomencea. In versantii paraului Casimcea aceleasi roci afloreaza continuu

bordand marginea vestica a perimetrului analizat.

In afara acestor aparitii sisturile verzi cunosc aparitii insulare ocupad culmile

dealurilor cu aspect monticular cunoscute sub denumirea de „movile” (movila

Coltanasu Bulgaresc).

Studiile geotehnice preliminare au fost efectuate in zonele de interes –

perimetre aferente zonei studiate, care au fost delimitate de beneficiar, dupa cum

urmeaza:

- zona de interes A, in suprafata de cca 35 km2 are o suprafata poligonala

complexa. Este localizata intr-un spatiu delimitat de soseaua Casimcea - Corugea,

marginea sudica a localitatii Corugea si, in continuare versantul de pe stanga vaii

Mahomencea pana in dealul Movila Stanca, la nord; de meridianul localitatii

Casimcea, la est; de o linie franta situata aproximativ pe paralela localitatii

Dulgheru, la sud, iar la vest de meridianul localitatii Stanca. Zona are o suprafata

slab valurita, cu o zona monticulara alungita pe directia nord - sud in partea

centrala, unde se inregistreaza o altitudine de 253 m la movila lui Tarnogeanu.

Lateral altitudinile scad la 100 m in extremitatea vestica, langa localitatea

Dulgheru, respectiv, cca 150 m la extremitatea estica pe versantul drept al vaii

Casimcea.





134

Prospectiunile geologice au delimitat ariile de aflorare (aparitii la zi) a rocilor

stancoase-sisturilor verzi, care apar continuu pe suprafata versantului de pe dreapta

vaii Casimcea pe aproape toata lungimea laturii de est a ariei ca si pe latura de

nord, incepand de la marginea de sud a localitatii Corugea pana la capatul de vest

al laturii, in punctul Movila Stanca. In restul perimetrului apar loessuri.

In zona de interes A au fost executate 7 foraje care au strabatut patura de

loess pe adancimi de la 0,80 la 8,50 m.

Harta cu situatia geologica si locatia forajelor geotehnice

ZONA DE INTERES A

Forajul 1 - executat in partea centrala a zonei de interes, imediat la

vest de punctul "Movila lui Tarlogeanu". A interceptat:

0.00 - 0.15 m = sol vegetal prafos,

0.15 - 2.80 m = loess - praf nisipos - argilos galbui, pulverulent,

2,80 - 3,30 m = loess - praf argilos nisipos cafeniu - galbui, cu concretiuni

calcaroase,

3,30 - 5,50 m = loess - praf argilos galben cafeniu,





135

5,50 - 6,50 m = loess - praf argilos, maroniu - galbui,

6,50 - 7,00 m = loess - praf nisipos argilos cafeniu, pulverulent

7,00 - 7,50 m = loess - nisip prafos galbui, pulverulent, necoeziv.

7,50 - roca de baza - sisturi verzi - roci stancoase.

A fost recoltata o proba de la adancimea de 4,50 m.

Forajul 2 - executat in jumatatea sudica a zonei de interes A, la o

intersectie de drumuri. A interceptat:


0.25 - 3.50 m = loess - praf argilos galben - cafeniu,

6,50 - 8,00 m = loess - praf argilos galben, cu concretiuni calcaroase.

8,00 - 8,50 m = loess - praf galben cafeniu.

Au fost recoltate proba de la adancimi de 1, 2, 3, 4, 5, 8 m.

Forajul 3 - executat in jumatatea vestica a zonei de interes A, la o

intersectie de drumuri. A interceptat:


0.25 - 2,50 m = loess - praf argilos galben - cafeniu,

2,50 - 2,75 m = argila prafoasa loessoida cafenie galbuie, uscata

2,75 - 5.50 m = loess - praf nisipos galben, cu concretiuni calcaroase,

5,50 - 6,00 m = argila prafoasa loessoida cafenie galbuie, uscata

6,00 - 8,50 m = loess - praf nisipos galben, cu concretiuni calcaroase,

Au fost recoltate proba de la adancimi de 3, 5, 8 m.

Forajul 4 - executat in jumatatea vestica a zonei de interes A, la

sud de "Movila Stanca". A interceptat:


0.25 - 5.75 m = loess - praf argilos galben - cafeniu,

5,50 - 8,00 m = loess - praf nisipos galben, cu concretiuni calcaroase,

Au fost recoltate proba de la adancimi de 3, 5, 8 m.





136

Forajul 5 - executat in jumatatea estica a zonei de interes A, langa

localitatea Casimcea. A interceptat:


0.15 - 0.50 m = loess - praf nisipos - argilos galbui - cafeniu,

0,50 - 0,80 m = fragmente de roci dezagregate in liant de loess-praf nisipos

galben.

0,80 m = roca de baza - gresii cuartoase, cimentate, cenusii - verzui = sisturi

verzi

Forajul 6 - executat in jumatatea estica a zonei de interes A, langa

localitatea Casimcea. A interceptat:


0.15 - 2.50 m = loess - praf nisipos - argilos galbui - cafeniu,

2,50 - 2,75 m = fragmente de roci dezagregate in liant de loess-praf nisipos

galben.

2,75 m = roca de baza - gresii cuartoase, cimentate, cenusii - verzui = sisturi

verzi

Forajul 7 - executat pe zona de creasta la cca 1,5 km nord de

Movila lui Tarlogeanu


0.35 - 3.50 m = loess - praf nisipos - argilos galbui, pulverulent,

3,50 - 4,50 m = loess - praf argilos nisipos cafeniu - galbui, cu concretiuni

calcaroase,

4,50 - 6,00 m = loess - praf nisipos - argilos galbui, pulverulent

6,00 - 7,00 m = loess - praf nisipos argilos cafeniu, pulverulent

7,00 - 8,50 m = loess - nisip prafos galbui, pulverulent, necoeziv.

8,50 - roca de baza - sisturi verzi- roci stancoase.

A fost recoltata o proba de la adancimea de 6,50 m.





137

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica

Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca

Marii Negre, aflata intr-un proces de subductie, in lungul unui plan Benioff, in fata

Carpatilor Curburii si in sud microplaca MOESICA (cuprinzand fundamentul

Campiei Romane si Dobrogea de Sud).

Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.

Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor

active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc la cca.

150 – 200 km distanta.

Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani

pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5.

Incadrarea seismica este in conformitate cu "Codul de proiectare seismica -

Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri", indicativ P 100 - 1/2006.

Conform zonarii teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),

Tc a timpului de raspuns, perimetrul de fata are coeficientul Tc=0.7 s, iar conform

zonarii teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului

pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul de recurenta IMR = 100 ani,

perimetrul de fata are valoarea ag = 0.16 g. Adancimea maxima la inghet este de

0,70 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T≤ 0°C este de 68,9 zile/an.

4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

La fel ca la capitolul care trateaza factorul de mediu sol, sursa de poluare

care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta





138

posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau

alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport.

Daca se respecta tehnologia de constructie subsolul nu va fi afectat de

poluare.

4.4.1.5. Calitatea subsolului

La suprafata terenului se afla un strat de sol vegetal in grosime de 0.25 -

0,35 m, sub care pana la adancimea de 8.50 m, s-a intalnit roci din categoria

loessuri constituite din praf, praf argilos, praf slab argilos - nisipos, praf

nisipos.

In forajele executate, pana la adancimea investigata nu s-au intalnit infiltratii

de apa. Forajele executate au interceptat depozite loessoide "in loc": prafuri

argiloase si prafuri argiloase-nisipoase cu umiditate scazuta si consistenta ridicata,

depozite ai caror parametri fizico - mecanici le incadreaza la categoria

pamanturilor sensibile la umezire cunoscute geologic sub numele de loessuri

sau pamanturi macroporice.

La modul general loessul este o roca neconsolidata, macroporica, de culoare

galbena, sau galben - cafenie. Porozitatea ridicata a sedimentelor loessoide,

verticalitatea canaliculelor, precum si continutul mare de particule de praf, conduc

la circulatia relativ usoara a apei si a sarurilor solubile si la aglomerarea celor din

urma in anumite zone.

Loessurile si pamanturile loessoide sunt pamanturi sensibile la umezire,

pamanturi care, sub o incarcare data sau sub greutate proprie, manifesta tasari

suplimentare atunci cand sunt umezite. In cazul umezirii lor intense tasarea

suplimentara, la unele pamanturi sensibile la umezire, creste relativ brusc,

capatand caracter de prabusire (colaps).

Desi la prima vedere depozitele de loess se prezinta sub forma unor masive

omogene, o cercetare mai detaliata evidentiaza o variatie pe verticala a compozitiei





139

granulometrice si a continutului de carbonati. Acest fapt se datoreaza intensitatii

variate a vantului, devenit agent de transport a microparticulelor de praf.

Loessurile, sub actiunea apei se inmoaie si se sfarama devenind o pulbere fina,

aspra la pipait dupa uscare.

Caracteristica cea mai importanta a loessurilor este sensibilitatea foarte

ridicata la acatiunea apei. Aceasta caracteristica face ca aceste pamanturi sa fie

considerate drept foarte dificile ca teren de fundare. Nivelul hidrostatic are un

rol important asupra acestor depozite. In zona Casimcea pamanturile macroporice

se situeaza deasupra nivelului panzei freatice. In cazul situarii sub nivelul

hidrostatic apare fenomenul de capilaritate. Apa face ca loessul sa se transforme

intr-un material foarte usor compresibil. Continutul ridicat de ciment argilos in

mediu macroporos caracteristic, confera in cazul umiditatii scazute o buna

coeziune interna a scheletului mineral, care dispare o data cu cresterea

umiditatii. Cand acest ciment se inmoaie, pamantul se indeasa tinzand

spre starea de indesar corespunzatoare sarcinii geologice. Granulometric

pamanturile sensibile la umezire sau pe scurt P.S.U. se impart in:

- loessuri - fractiunea 0.01...0.1 mm reprezinta peste 60% ;

- pamanturi loessoide - fractiunea 0.01...0.1mm reprezinta mai putin de 60%.

O alta caracteristica importanta a loessului o constituie continutul ridicat de

particule din fractiunea praf, determinand astfel un continut relativ ridicat de

carbonati (carbonat de calciu sub forma de calcit). In Dobrogea calcitul variaza

intre 10-25%, sub forma difuza, raspanditi uniform in masa rocii (carbonatii

primari), sub forma de concretiuni calcaroase rotunjite (papusi de calcar) sau ca

vinisoare (carbonatii secundari).

Loessurile si pamanturile loessoide mai pot fi caracterizate prin: porozitate

ridicata, intre 45 si 50% cu pori in principiu de forma tubulara; clivaj vertical ce

face ca peretii loessurilor sa ajunga la inaltimi considerabile; buna permeabilitate;





140

usurinta la erodare si nu in cele din urma in cazul loessurilor fenomenul de tasare

este evident.

Natura rocii subiacente influenteaza conditia de circulatie a apei de

infiltratie devenind o importanta caracteristica tehnica. Loessul din Dobrogea este

asternut peste roci stancoase impermeabile care face ca apa sa stagneze la partea

inferioara a loessului, la interfata roca stancoasa - loess provocand umezirea

intensa a loessului.

4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv,

preconizate, detectate

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de

recreere sau peisaj

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice,

zone predispuse alunecarilor de teren

Forajele executate au interceptat depozite loessoide "in loc": prafuri

argiloase, prafuri si prafuri argiloase-nisipoase cu umiditate scazuta si consistenta

ridicata, depozite ai caror parametri fizico - mecanici le incadreaza la categoria





141

pamanturilor sensibile la umezire cunoscute geologic sub numele de loessuri

sau pamanturi macroporice.

Analizele efectuate pe probele recoltate din forajele executate au determinat

o granulometrie in care predomina fractiunea prafoasa cu un procentaj cuprins

intre 53 - 59 % urmata de cea nisipoasa 21 - 31 % si cea argiloasa 13-29 %.

Din cercetarile anterioare efectuate in zona precum si din datele furnizate de

literatura geologica de specialitate, mentionam ca grosimea depozitelor de loess, in

zona este mai mare de 10 m, grosimea, aspectul morfologic precum si analizele de

laborator (greutatea volumetrica γ/γd = 12,88 - 16,85/11,48 - 14,20 kN/m3;

modulul de compresibilitate E2.3 - 3703 - 6666 kPa; coeficientul de tasare

specifica ep = 12,9 - 16,9) ale acestora incadrandu-le in grupa B a pamanturilor

macroporice sensibile la umezire.

Din cercetarile anterioare efectuate in zona precum si din datele furnizate de

literatura geologica de specialitate, mentionam ca grosimea depozitelor de loess, in

zona cercetata este mai mare de 10 m, grosimea, aspectul morfologic precum si

analizele de laborator ale acestora incadrandu-le in grupa B, conform

normativului P 7 - 92. Incercarile edometrice si caracteristicile de deformabilitate

ale pamanturilor cercetate s-au executat pe probe aflate la umiditatea naturala

conform STAS 8972/1/84.

Conform aceluiasi normativ pamanturile cercetate se incadreaza in grupa

B, pamanturi care se taseaza suplimentar la umezire atat sub actiunea

incarcaturilor aduse de fundatii si constructii cat si in mod semnificativ sub

actiunea greutatii proprii.

In conformitate NP 074/2007 pamanturile loessoide din grupa B sunt

incadrate in categoria terenurilor dificile avand in vedere faptul conform caruie

coeficientul de tasare este > 5 cm. Conform aceluiasi normativ pamanturile din

zona se incadreaza in categoria riscului geotehnic moderat (12 puncte) rezultand





142

din: terenuri dificile 6p; fara epuismente 1p; constructie de importanta normala 3p;

vecinatati fara riscuri 1p si incadrare seismica 1p.

Mentionam ca prin modul specific de depunere - preponderent eolian,

loessul a nivelat neregularitatile terenului de baza stancos, astfel ca grosimea

paturii de loess poate inregistra grosimi diferite la distante mici, uneori chiar

de ordinul metrilor. Formatiunile stancoase "sisturile verzi" se gasesc de regula

acoperite de loessuri, dar apar si la zi sub forma de insule - pe zonele cele mai

inalte si pe suprafata versantilor vailor din regiune acolo unde grosimea loessului a

fost mai mica si a fost indepartata prin eroziune eoliana sau de catre apele de

precipitatii.

In foraje raportul dintre formatiune loessoida si cea stancoasa a fost

determinata punctual, stanca gasindu-se la adancimi cuprinse intre 0,5 si 8,50 m.

De regula la baza loessului apare o patura de roci alterate cu grosime redusa, 0,20 -

0,50 m care face trecerea catre roca stancoasa. In toate forajele executate nu s-au

intalnit infiltratii de apa pe intervalele investigate. Este cunoscut faptul ca zona

Dobrogei Centrale este foarte saraca in acumulari de apa subterana din cauza

conditiilor hidrogeologice nefavorabile (lipsa formatiunilor poros permeabile

acumulative).

Ca o ultima concluzie precizam ca in toate zonele de interes cercetate nu

s-au intalnit fenomene geologice de instabilitate (alunecari, prabusiri,

sufoziuni - spalari subterane de material) sau alte fenomene care sa impiedice

amplasarea unor viitoare obiective de investitii in siguranta.

4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

NU ESTE CAZUL.





143

4.4.2. Impactul prognozat

Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra

subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie

limitata in timp si, gestionate corespunzator, nu vor avea impact asupra calitatii

subsolului din zona amplasamentului studiat.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

NU ESTE CAZUL.

4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de

mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc.

produse de proiectul propus

NU ESTE CAZUL.


NU ESTE CAZUL.

4.4.3. Masuri de diminure a impactului

NU ESTE CAZUL.

4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului – alegerea

amplasamentului, recultivare, renaturalizare, etc.

NU ESTE CAZUL.





144

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL”

4.4.4.1. Harta geomorfologica – Podisul Dobrogei

4.4.4.2.Localizarea resurselor subterane

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice

sau a altor zone problematice

NU ESTE CAZUL.





145

4.5. BIODIVERSITATE

IN CADRUL CAPITOLULUI 10. SUNT PREZENTATE CONCLUZIILE

REZULTATE IN URMA ELABORARII STUDIULUI DE EVALUARE

ADECVATA PENTRU PREZENTUL OBIECTIV.

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,

diversitatea acestuia

Informatii generale

Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,

binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,

precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale

astfel:

-efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea

acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);

-efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul

asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei;

Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la 1

martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea

protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii

europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat

exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot

teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si

periurbane. Ea are in vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,

dar si peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin

adoptarea Legii nr. 451/2002.





146

Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un

areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si

caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.

Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al

actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul

ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt

luate impreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

-factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;

-factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;

-factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,

amintiri.

Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat

la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi in vederea unei mai

bune cunoasteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din

ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a

dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De

asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,

tinand seama de valorile particulare atribuite lor de catre partile interesate si de

populatia implicata.

Incadrarea in regiune

Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna CASIMCEA este compusa din

sase localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea,

Haidar, Rahman, Cismeaua Noua.

Numele localitatii Casimcea il intalnim in mai multe mentionari

documentare, si anume in defterul din 1543, sub forma de doua sate apropiate, cu

toponimele turcesti: Kara-Kasim (pamantul lui Kasim) si Abdul-Kasim, care





147

mentioneaza localitatile dobrogene cu sarcinile militare ce reveneau populatiei

colonizate de Imperiul Otoman. Intr-un alt defter otoman din 1584, intalnim iarasi

Casimcea ca doua sate distincte foarte apropiate.

Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22

minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km

de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog.

Are urmatoarele vecinatati:

la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog,

la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni,

la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta

la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, harta austriaca din 1790 trece satul sub

denumirea de Kusimga, iar harta militara rusa din 1828 noteaza asezarea Kasumota

Noua si Kasumota Veche.

La mijlocul secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad, in calatoria sa

prin Dobrogea, gaseste satul sub denumirea de Kqasimlcha. In fine, Fondul

Tapiurilor otomane aminteste asezarea Casimcea.

La inceputul secolului al XX-lea populatia localitatii era de 1088 suflete

din care 810 romani, 245 bulgari, 15 gagauti (turci crestinati), 11 tigani crestini, 1

grec, 5 armeni, 1 german, toti acestia locuind in 439 de case si 26 bordeie.

Scoala din Casimcea a fost fondata in 1886, iar biserica cu hramul Sf.

Dumitru s-a ridicat in 1900.

Primul invatator a fost Radu Moroianu absolvent al Scolii normale din

Brasov in anul 1880. Din anul 1927 in cadrul scolii functiona si un cerc cultural

condus de Ion Carnu. In 1939 se va infiinta Caminul cultural "Sculptorul Ion

Jalea".





148

Mica industrie a fost reprezentata de moara cu darac a lui Ioan Nistor care

dupa nationalizare a devenit moara de stat "11 Iunie", de moara lui Liviu Teodoru,

de doua mori de vant, doua mori de apa si de sifonaria lui Mircea Oprisan.

In razboiul intregirii neamului 1916-1918 s-au jertfit 53 eroi, iar in al doilea

razboi mondial, 23 eroi.

Dupa reunirea Dobrogei cu Romania, in 1878, Casimcea devine comuna cu

satul Ali-Fakih (Ali Evlaviosul) astazi Razboieni in compunerea caruia a intrat

mai tarziu si catunul Ciaus-chioi (satul sergentului).

La inceputul secolului al XX-lea, satul Razboieni avea o populatie de 241

persoane, din care: 125 bulgari, 78 turci, 21 gagauzi si 17 romani, iar Ciauschioiul

avea 242 tatari, 6 turci si 2 armeni.

Cele mai apropiate localitati ale comunei, fata de parcul eolian sunt Stanca si

Corugea.

Satul Stanca s-a autodesfinţat prin depopulare în anii '90

Satul Corugea este situat in judetul Tulcea, la 4 km de comuna de resedinta

si 89 km fata de orasul Tulcea. Localitatea este amintita pentru prima data in

defterul otoman din 1573 sub denumirea de Koruca-Kasim, iar harta

austriaca din 1790, noteaza satul sub denumirea de Karanga. Fondul

Tapiurilor otomane in a doua jumatate a secolului al XIX-lea aminteste de

Koruca.

In anul 1899, la Corugea se ridica prima scoala romaneasca, iar in sat

locuiau numai romani in numar de 579.





149

Satul, mentionat in documente cel mai adesea Corudgea, este situat pe malul

stang al raului Topolog, denumirea este de origine taraneasca, si se trage de la

secarea raului, fiind tradusa "sec, fara apa".

Accesul in localitate se face din DN22A pe drumul judetean DJ222E pana in

localitatea Rahman, apoi pe drumul comunal DC30.

4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

Zona cercetata apartine Podisul Dobrogei Centrale, cu subdiviziunea

Podisul Casimcei.

Teritoriul comunei Casimcea este cuprins in partea de sud-vest a podisului

Casimcea, care face trecerea intre horstul Dobrogean din nord si regiunea din

platforma de sud. Relieful este dispus in trepte, care scad in altitudine de la nord

spre sud. El este alcatuit in principal de complexele petrografice ale sisturilor verzi

la care se alatura sisturile cristaline, formatiunile jurasice si cretacice din lungul

culoarului Casimcea precum si cuvertura depozitelor loessoide.

Se poate spune ca din punct de vedere geomorfologic s-a stabilit o singura unitate

si anume: Podisul Casimcea si subunitatile sale:

campie inalta, slab ondulata, care are cea mai mare parte a teritoriului.

vai adanci si inguste - valea Casimcei, valea Corugei, valea Haidarului si

ramificatiile lor scurte si maluri abrupte.

Podisul Casimcei se caracterizeaza printr-un relief domol, de tip peneplena,

cu aspect de podis ca un platou intins, cu inaltimi medii de 150 - 200 m, fragmentat

si despartit in culmi izolate dominate de cateva piscuri cu inaltimi de peste 250 m

(Movila lui Stefan 268,49 m, Movila lui Tarlogeanu 253,68 m).

4.6.1.2.Caracteristicile retelei hidrologice

Reteaua hidrografica este foarte saraca. Vaile sunt largi, cu versanti stancosi

sau din pereti de loess unele avand numai temporar apa. Localitatea Casimcea





150

este strabatuta de la nord la sud de paraul Casimcea, care se varsa in lacul Tasaul

din judetul Constanta, si afluentul acestuia Dulbencea.

In partea de nord a parcului eolian, exista un curs de apa cu caracter

temporar, ce strabate Valea Mahomencea intre localitatile Stanca si Corugea.

Realizarea parcului eolian nu influenteaza caracteristicile cursului de apa data fiind

adancimea la care este situat precum si distanta dintre turbinele parcului si Valea

Mahomencea.

In ceea ce priveste reteaua hidrografica a zonei, mentionam raul Topolog

situat in vestul parcului eolian, precum si Valea Dulgherului in sudul locatiei

studiate. Cursurile acestor rauri nu ajung pe amplasament.

Apa subterana pe amplasamentul analizat se afla la o adancime de peste 8.5 -

10 m.

4.6.1.3. Zone impadurite in arealul amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.6.2. Impactul prognozat

In timpul perioadei de constructie





151

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora lucrarilor de constructii.

In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de

lucrari (muncitori, utilaje, mijloace de transport etc).

De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de

transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a

lucrarilor.


In ceea ce priveste peisajul, se poate considera ca modificarea acestuia,

urmare realizarii investitiei, nu va avea efect negativ. Desi aprecierea din punct de

vedere estetic al unui peisaj este un proces subiectiv, ce difera de la individ la

individ, consideram ca aportul adus peisajului de siluetele centralelor eoliene este,

in ansamblu, unul placut si induce ideea de ecologism si energie verde.

Orice investitie noua, inclusiv un parc eolian, contribuie la modificarea

caracterului si a calitatii peisajului, intr-o masura mai mica sau mai mare.

Amplasarea parcului in zona se realizeaza fara dislocarea unor valori naturale

notabile (nu au loc defrisari, nu sunt afectate formatiuni geomorfologice etc.).

Tinand cont de nevoile de dezvoltare a comunitatilor, de modul in care s-au

integrat in peisaj parcurile eoliene functionale din alte tari europene, de actuala

utilizare a terenului (teren agricol), dar si in absenta unei caracterizari si evaluari

nationale a peisajelor, se poate considera ca aportul adus peisajului de siluetele

centralelor eoliene este, in ansamblu, unul placut si induce ideea de ecologism si

energie verde.

In plus, pe parcursul procedurii (tinand cont de faptul ca pentru obiectiv s-a

parcurs si faza de obtinere a avizului de mediu), comunitatea nu si-a manifestat

ingrijorarea fata de acest aspect. Reamintim ca analiza calitatii unui peisaj prezinta





152

caracter subiectiv, iar comunitatea fata de care proiectul este vizibil are un rol

important in definirea efectelor schimbarii rezultate in peisaj.

4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea

terenului; implicarea acestor schimbari asupra peisajului; explicarea

utilizarii terenului pe amplasamentul propus

Suprafetele de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene au folosinta

actuala si destinatia de teren arabil.

Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate ca centralele eoliene au o

influenta negativa asupra culturilor agricole existente in zona locala a turnului de

sustinere.

4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din

zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui

raport

NU ESTE CAZUL.

4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii

biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera

NU ESTE CAZUL

4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone,

stadiul de protectie si stadiul folosirii lor

Parcul eolian este amplasat in afara ariilor protejate, pe un teren cu

folosinta actuala de teren arabil. Cea mai mica distanta masurata in linie

dreapta de la turbinele parcului eolian pana la limita comuna a ariilor





153

protejate ROSPA0100 – Stepa Casimcea si ROSCI 0201– Podisul Nord

Dobrogean este de 80 m.

Mentionam faptul ca in vecinatatea obiectivului este limita Rezervatiei

Naturale Valea Mahomencea, in nordul parcului eolian, dispusa intre localitatile

Stanca si Corugea. Rezervatia este amplasata integral in cadrul ariilor protejate

declarate prin Programul European Natura 2000, ROSPA0100 – Stepa Casimcea

respectiv ROSCI 0201– Podisul Nord Dobrogean. Limita sudica a Rezervatiei

coincide cu limita SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea.

4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ

(paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de

apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor

NU ESTE CAZUL.





154

4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de

observare

Vizibilitatea amplasamentului va fi deosebita, imbunatatind aspectul

peisagistic al zonei.

4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de observare si

rezistenta acestora la un numar mare de vizitatori; stabilirea punctelor de

observare

Se pot amenaja puncte de observare in apropierea amplasamentului. Dat

fiind caracterul de noutate in Romania si dimensiunile impresionante ale turbinelor

eoliene, ne putem astepta chiar la dezvoltarea turismului in zona.


4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de recultivare sau

renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara

amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ

NU ESTE CAZUL





155

4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului

obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a

materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief

si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic

Nu este cazul impunerii unor masuri pentru diminuarea impactului,

deoarece, impactul prognozat asupra peisajului este unul pozitiv dat fiind faptul ca

prin aspectul lor, acolo unde au fost montate, centralele eoliene au atras turistii,

crescand numarul de vizitatori.

Obiectivul este amplasat pe un teren cu folosinta actuala de teren arabil.

4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ”

4.6.4.1. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului

natural si asupra zonelor protejate

NU ESTE CAZUL.

4.6.4.2. Harta/schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si

care asigura recreerea

NU ESTE CAZUL.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie

NU ESTE CAZUL.





156

4.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a

locuitorilor

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.3. Caracteristicile populatiei in zona de impact (distributia dupa

varsta, sex, educatie, dimensiunea familiei, grup etnic)

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.4. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice

locale, piata de munca, dinamica somerilor

Impactul asupra conditiilor economice este unul pozitiv dat de virarea catre

Consiliile Locale, a unei contributii la bugetul local. Asadar, infiintarea parcului

eolian va avea efecte benefice asupra comunitatilor locale atat prin contributia

semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri de munca.

4.7.1.5. Investitii locale si dinamica acestora

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.6. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.7. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura,

silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia

de locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail)

Parcul eolian va influenta pozitiv activitatea economica a zonei,

constatandu-se in cazul altor tari, ca acolo unde exista asemenea obiective exista si

un interes pentru vizitarea zonei. Ca urmare, va creste afluenta numarului de turisti

in zona ceea ce va determina un impact pozitiv asupra comunitatilor locale.





157

4.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor

de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs.

Distantele fata de cele mai apropiate locuinte sunt suficient de mari, si pe

masura ce tehnica evolueaza, centralele eoliene devin suficient de silentioase

pentru a nu deranja locuitorii din satele invecinate parcului.

4.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor

Cu peste 68.000 turbine montate in intreaga lume, unele mai vechi de 20 ani,

au existat posibilitati de depistare a unor eventuale imbolnaviri, dar nu a existat

nici o dovada referitoare la acest aspect sau la natura cancerigena a acestei

tehnologii.

4.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale

locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii

hranei)

In timpul constructiei parcului eolian

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora realizarii lucrarilor de constructii. In aceasta perioada,

ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de lucrari (muncitori, utilaje,

mijloace de transport etc).

De asemenea, prin prelucrarea si transportul acestor materiale utilizate la

realizarea fundatiilor si drumurilor de acces pot fi eliminate in atmosfera pulberi

sedimentabile ducand astfel la o depreciere a calitatii aerului in zona. Datorita insa

distantei de 1 km pana la cea mai apropiata locuinta rurala (localitatea Corugea),

localnicii nu vor resimti efectele derularii activitatilor necesare construirii parcului

eolian.





158

Realizarea parcului eolian nu determina efecte negative asupra sanatatii

oamenilor din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare

referitoare la lucrarile de executie a constructiei, la desfasurarea activitatii de

ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului

eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la

imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.

Impactul cumulat asupra asezarilor umane este nesemnificativ datorita

distantei suficiente dintre turbinele eoliene si asezarile umane cele mai apropiate

(aproximativ 1 km) si are un caracter limitat in timp, fiind cauzat de zgomotul

utilajelor de pe santierele de constructie si a pulberilor sedimentabile.

Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor

din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare referitoare la

organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a turbinelor eoliene, la

normele de poluare in vigoare.

Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,

pe santierele de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara

santierelor.

In timpul functionarii parcului eolian

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului

eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la

imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.

Presiunea sunetului la o distanta de 40 metri de la o centrala uzuala este de

50- 60 dB(A), adica aproximativ acelasi nivel cu o conversatie. Pentru o locuinta

aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate dinspre centrala inspre

locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond





159

dintr-o locuinta linistita. Insa, deoarece in zona analizata si in vecinatatea

amplasamentului nu exista locuitori, acest impact nu va fi resimtit de catre acestia.

Exista posibilitatea perceperii efectului de licarire al palelor daca sunt batute

direct de soare, care ar putea deranja, si care se poate percepe si de la distante mai

mari. Insa acest fenomen nu este foarte des intalnit, producandu-se doar in zilele

senine de la rasaritul soarelui pana la pranz doar daca vantul bate dinspre directia

privitorului.

Conform studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by

Wind Turbines ” realizat in ONTARIO, CANADA, privind efectul

electromagnetic al turbinelor asupra sanatatii populatiei, a rezultat faptul ca la o

distanta de aproximativ 3 m, campul electromagnetic este mai mic decat cel

generat de un uscator de par obisnuit. La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost

inregistrat nici un camp electromagnetic generat de transportul curentului eletric

prin cablurile electrice (masuratorile au inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului iar

valoarea acceptata este de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sitemul de cabluri subterane

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor

electrice nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in

cablurile electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele dintr-o casa

obisnuita.

Analizand impactul cumulat al ansamblului de eoliene din zona Casimcea,

mentioanm ca infiintarea aestuia va avea efecte benefice asupra comunitatii locale

atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri

de munca.





160

Ansamblul de parcuri eoliene nu va avea impact asupra sanatatii oamenilor

deoarece activitatile desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie. Aceasta

afirmatia are la baza experienta generata de functionarea unor astfel de parcuri atat

in Uniunea Europeana, cat si in America de Nord.


Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor

eoliene, in principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept

urmare, nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

Daca totusi previziunile acustice indica valori putin mai mari decat cele

admisibile se vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de

rotatie, posibilitate pe care turbinele moderne posesoare a asa-numitului sistem

“pitch” o au.

4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului

natural si economic

Pentru fiecare din factorii de mediu analizati s-au propus masuri de

diminuare a impactului, in capitolele in care acestia sunt tratati. Tinand cont de

aceste masuri si recomandari, se evalueaza impactul pe care activitatea propusa il

are asupra mediului atat in perioada de executie a constructiilor cat in perioada de

functionare, iar concluzia Raportului la Studiul de Impact este aceea ca mediul este

supus activitati umane in limite admisibile.

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai

importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana in special

este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara





161

redusa. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante

poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili. Nu se

produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici unui fel

de deseuri.

In ceea ce priveste mediul economic, efectele pozitive pe care proiectul le

genereaza asupra comunitatii locale se datoreaza sumelor importante adaugate la

bugetele locale si aparitia unor locuri de munca pentru locuitorii din zona.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si

culturale

NU ESTE CAZUL.

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice

In timpul perioadei de constrcutie

In ceea ce priveste obiectivele arheologice din zona, prin Raportul de

diagnostic arheologic realizat de catre Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea

– Muzeul de Istorie si Arheologie s-a realizat identificarea si delimitarea siturilor

arheologice de pe terenul analizat. In urma evaluarii de teren au fost identificate si

delimitate 3 perimetre. Primele doua apartin aceluiasi sit arheologic (26, 32):

La circa 3 km sud-vest de localitatea Corugea, pe un platou inalt, ce domina

Valea Mahomencea, au fost descoperite materiale arheologice apartinând mai

Nr. COD_SIT NUME X - Centroid Y - Centroid Suprafata (mp) Perimetrul 1 TL-159990-001 Corugea (sit 26) 365153.790736 762161.732040 988.893882 115.636218

2

TL-159990-002-a

Corugea (sit 32)

364469.755935

762367.432782

908800.216146

3879.475340

3 TL-159990-003 Stânca (Movila Stanca) (sit 66) 364324.655991 759888.035016 9219.028302 360.553601





162

multor epoci si perioade (Situl 32). Stratul arheologic a fost grav afectat, cel putin in

partea superioara, de lucrarile agricole si de scurgerea apei pe panta.

Pe suprafata aceluiasi parc eolian se regaseste Movila Stânca ce poate fi

asociata cu un complex tumular (Situl 66).

Majoritatea tumulilor identificati sunt afectati de lucrarile agricole care se

desfasoara in zona, unii tumuli sunt aplatizati, iar pe suprafata lor nu au fost

observate materiale arheologice.

Cele doua situri si o parte din zonele lor de protectie intra in zona propusa

pentru investitie. Zonele de protectie ale siturilor au fost delimitate conform OG

43/2000 cu modificarile si completarile ulterioare si Legii 422/2001 cu

modificarile si completarile ulterioare.

Conform recomandarilor Raportului de diagnosticare arheologica, pentru situl

32 care este afectat de construirea turbinei 10. Propunem cercetare arheologica

preventiva pentru perimetrul: NR X (nord) Y (est) 1 364669.785672 762062.681163 2 364689.908284 762072.922135 3 364680.026644 762093.404079 4 364660.443031 762083.342773

Situl 32 este afectat de construirea turbinei 2. Propunem cercetare

arheologica preventiva pentru perimetrul: NR X (nord) Y (est) 1 365058.501188 762331.416623 2 365077.175195 762342.247547 3 365066.717751 762361.668515 4 365048.043743 762350.464111







163





In toata zona de est a parcului eolian propunem supraveghere arheologica la

construirea turbinelor, retelelor electrice si a drumurilor de acces, pentru

perimetrul: NR X (nord) Y (est) 1 365187.170273 761840.826122 2 365156.449906 761914.082383 3 365135.181959 762410.334472 4 365215.527536 762682.091569 5 365250.974113 762795.520618 6 365243.884798 762880.592405 7 364931.954913 762864.050668 8 364603.483292 762630.103255 9 364636.566765 762495.406259 10 363698.414006 762058.231799 11 363870.920684 761847.915438 12 364152.130201 761800.653334 13 364272.648566 761725.033968 14 364270.285461 761725.033968

Zona de protectie a tumulului 2 este afectata de proiectul de investitie.

Propunem supraveghere arheologica la construirea turbinelor (WEA 7, WEA 17),

retelelor electrice si a drumurilor de acces, pentru perimetrul: NR X (nord) Y (est) 1 364290.574048 759351.281269 2 364352.668706 759231.527286 3 364853.861298 759586.353901 4 364929.261954 759870.215192





164

5 364805.072639 760247.218470 6 364499.034684 760429.067110 7 364397.022032 760664.139742 8 363731.722130 760238.347805

Din punct de vedere arhitectural, pe amplasament nu s-au identificat

obiective valoroase carora sa se poata contoriza un eventual impact.

In ceea ce priveste impactul cumulat asupra patrimoniului arheologic, in

zona Casimcea s-au identificat si delimitat siturile de pe amplasament (tumuli

funerari). Marea lor majoritate sunt intr-o stare precara de conservare urmare a

lucrarilor agricole din zona. Se poate considera ca prin Rapoartele de diagnostic

arheologic si prin masurile recomandate de acestea (cercetare arheologica

preventiva sau supraveghere in timpul lucrarilor de constructie, dupa caz) s-a

realizat o analiza pertinenta si profesionista a efectului obiectivului, tinand cont ca

Rapoartele sunt realizate de catre personalul specializat al Institutului de Cercetări

Eco-Muzeale Tulcea – Muzeul de Istorie şi Arheologie.

In tmpul functionarii parcului eolian

Nu va existao presiune antropica suplimentara asupra siturilor arheologice

prin functionarea parcului eolian studiat precum si prin functionarea ansamblului

de parcuri eoliene din zona Casimcea.





165

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL

ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR

ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE

AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU

INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA

FACUTA

Motivul pentru care analizarea unei alternative la amplasament este pur

teoretica in acest caz a fost prezentat pe larg in cadrul sucapitolului 1.5.10.

(referitor parcurgere procedura SEA).

Terenul a fost ales tinand cont inclusiv de aspecte de mediu (arii protejate,

cursuri de apa, accesibilitatea amplasamentului), iar locatia actuala a parcului

eolian a fost stabilita in urma analizei mai multor zone din Casimcea.

In ceea ce priveste amplasarea obiectivului, s-a avut in vedere evitarea zonei

de nord a amplasamentului, unde exista arii protejate prin Reteaua Ecologica

Natura 2000, ROSPA0100 – Stepa Casimcea si ROSCI 0201– Podisul Nord

Dobrogean cu limita comuna, fiind ales un teren cu folosinta actuala de teren

arabil.

Trebuie sa subliniem faptul ca s-au studiat alternativele de amplasament

astfel incat sa se pastreze competenta teritoriala a titularului pe zona vizata de

alternative.

In ceea ce priveste alternativele tehnice/tehnologice, se mentioneaza

analizarea unor solutii diferite privind inaltimea turnului turbinelor, astfel incat sa

se poata respecta distantele de siguranta, precum si analizarea unor tipuri de

turbine (functie de randament, de sistemele de control care sa elimine riscurile,

deci turbine de generatie noua, eficiente si sigure).





166

S-a luat in calcul alternativa amplasarii unui numar mai mare de turbine de

putere mai mica, respectiv de 1.5 MW. Aceasta ar insemna amplasarea unui numar

de 44 de turbine pe aceeasi suprafata, respectiv un impact mai mare asupra mediului

prin marirea numarului de fundatii, al platormelor de montaj ca si al drumurilor de

acces la turbine si printr-o perioada de executie a lucrarilor mai mare.

In concluzie s-a ales varianta unui parc format din 22 turbine de 3 MW, pe

teren cu folosinta de teren arabil, in afara ariilor protejate.

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII,

VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE

PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE

COMPONENTA DE MEDIU

Dupa cum s-a mentionat anterior, prezenta alternativa de amplasament a fost

considerata optima dupa analizarea concluziilor Raportului de mediu.

De asemenea, pentru parcul analizat nu exista o organizare de santier

proprie, fiind deservit de organizarea de santier din cadrul parcului eolian ALPHA

NORD I.

In ceea ce priveste varianta amplasarii unui numar mai mare de turbine de

putere mai mica, rezulta un impact mai mare asupra mediului prin marirea

numarului de fundatii, al platormelor de montaj, ca si al drumurilor de acces la

turbine, deci in special efecte asupra factorului de mediu sol (suprafete

suplimentare ocupate definitiv), asupra factorilor de mediu aer (suplimentarea

numarului de ore de functionare a utilajelor si dislocarea/manipularea unei cantitati

mai mari der sol vegetal - pulverulent). In concluzie s-a ales varianta de 22 turbine

de 3 MW.

Din punct de vedere calitativ si al sigurantei, alternativele studiate pentru

tipul de turbine si furnizor a condus la alegerea finala (turbine moderne, cu sisteme

de degivrare, de control al vitezei, etc.).





167

6. MONITORIZARE Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului parcului eolian

pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau

flora si raportarea imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si

prevenire.

Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin

utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin

personalul angajat.

Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase

unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.

Din punct de vedere al biodiversitatii, inainte de inceperea constructiei

obiectivului, mentionam ca in vederea realizarii evaluarii de mediu, elaboratorul a

studiat zona aferenta parcului eolian incepand cu anul 2008, cu o periodicitate de 2

deplasari/luna, acordand atentie tuturor factorilor de mediu, si relatiei

amplasamentului cu vecinatatile. Rezultatele obtinute au condus la elaborarea

capitolului de biodiversitate din prezentul Raport la Studiul de Impact asupra

Mediului.

In vederea identificarii speciilor de fauna (mentionate in Formularul

Standard al Ariilor Protejate de Interes Comunitar din vecinatate) si a analizarii

carcateristicilor floristice ale zonei, s-au efectuat deplasari pe teren in care s-au

folosit materiale precum harti ale locatiei, planuri, carti de specialitate pentru

indentificarea avifaunei si florei, atlase, aparat GPS precum si o serie de

instrumente de observatie dintre care: binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL,

luneta MEADE; aparate foto Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP, SONY

DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv 18-70 mm; NIKON D3000 10,2 MP obiectiv

70-300 mm. In vederea studierii faunei terestra s-a urmarit cu precadere

identificarea cuiburilor sau galeriilor de pe amplasamentIn vederea studierii faunei





168

terestra s-a urmarit cu precadere identificarea cuiburilor sau galeriilor de pe

amplasament.

Procedura de lucru presupune utilizarea aparatelor foto, colectari de

exemplare atunci cand este cazul, folosirea atlaselor si determinatoarelor botanice

(Ex:“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V.,

2004: Flora segetala a Romaniei, “Habitatele din România”, Nicolae Doniţã,

Aurel Popescu, Mihaela Paucã-Comãnescu, Simona Mihãilescu, Iovu Adrian Biriş,

2005, “Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea

and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation”).

In urma constatarii folosintei terenului – arabil, elaboratorul a acordat atentie

zonelor imediat invecinate (data fiind distanta pana la Ariile Protejate de Interes

Comunitar) in vederea unei evaluari cat mai complete, materializata prin

recomandarea de masuri corespunzatoare, adaptate situatiei din teren, precum si

prin elaborarea unui plan de monitorizare optim pentru obiectivul analizat.

Activitatea de monitorizare a parcului eolian, implica activitati

specifice, impartite in doua etape, respectiv:

1. Plan de Monitorizare in perioada ce constructie si amenajare a

obiectivului

In perioada constructiei obiectivului se recomanda asistarea activitatii de

constructii-montaj (in toate fazele pe care le presupune) de catre specialisti in

domeniul biodiversitatii si protectiei mediului, care sa se implice activ in timpul

lucrarilor de constructie, astfel incat sa se respecte masurile impuse in capitolele

anterioare pentru reducerea impactului asupra tuturor factorilor de mediu.

Respectarea masurilor impuse decurg din implementarea unui management

judicios al lucrarilor de constructie si dintr-o relatie bine stabilita intre constructor

si beneficiar in ceea ce priveste responsabilitatile privind protejarea mediului in

timpul implementarii proiectului. Se propune o monitorizare cantitativa si





169

calitativa a urmatorilor parametrii si/sau factori de mediu, iar raportarile

lunare/trimestriale ce vor cuprinde rezultatele monitorizarii vor fi inaintate

autoritatilor competente pentru protectia mediului.

Calitatea Aerului:

- analiza trimestriala pentru pulberi sedimentabile, cu prelevare continua de

30 zile/trimestru de raportare;

- prelevare trimestriala de pulberi respirabile;

- raport cu numarul mediu de utilaje active saptamanal in perioada de

raportare, cantitati de combustibil utilizate lunar;

Zgomot:

- masuratori lunare sau de cate ori este nevoie (la momentul desfaurarii

activitatii cu utilaje grele ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului, in

timpul desfasurarii lucrarilor de constructii;

Deseuri:

- raportul lunar privind gestiunea deseurilor generate in timpul lucrarilor de

constructie va contine: tipurile de deseuri codificate conform HG 856/2002,

cantitatile rezultate din activitate, destinatia finala a acestora. La prima raportare

catre autoritatea de mediu se vor prezenta contractele incheiate cu unitati autorizate

pentru preluarea fiecarui tip de deseu in vederea tratarii / eliminarii / reciclarii.

Sol:

- raport preliminar privind cantitatile de sol vegetal decopertat, modul de

depozitare in vederea reutilizarii;

- raport final prezentat autoritatii de mediu dupa terminarea lucrarilor de

constructie, care sa cuprinda modalitatile implementate pentru reintroducerea in





170

circuitul natural al suprafetelor de teren ocupate temporar de elementele

proiectului; procentul de sol vedetal reutilizat, precum si modul de valorificare a

surplusului (daca va exista);

Biodiversitate:

Se recomanda beneficiarului o monitorizare a carcaselor de pasari

incepand din timpul perioadei de constructie a parcului eolian, chiar daca marea

majoritate a posibilelor efecte perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul

perioadei de functionare. In perioada de constructie frecventa observatiilor la fata

locului pentru avifauna trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile, concretizate

prin completarea tabelului de monitorizare.

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii

unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta

de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia

dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de

afinitatea pasarilor pentru habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.

Mentionam ca tabelul la care se face referire poate fi folosit cu succes in

cazul in care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere,

reptile, amfibieni).

Efectele asupra populatiilor de pasari, se vor observa ca urmare a

prezentei/absentei reprezentantilor speciilor observate de catre evaluator si

prezentate in prezentul Studiu, precum si ca urmare a analizelor asupra carcaselor

(daca acestea vor exista in timpul functionarii obiectivului). De asemenea, va fi

necesara o comparatie intre speciile intalnite in timpul constructiei parcului eolian,

cu cele din timpul functionarii, coroborate cu cele observate inainte de inceperea

lucrarilor de executie.





171

Mentionam ca numai in urma unor observatii directe in timpul constructiei si

functionarii obiectivului, se vor putea trage concluzii certe referitoare la efectele

parcului eolian (inclusiv efectele secundare).

Recomandam ca toata perioada de executie a lucrarilor de constructie sa

fie asistata de un specialist/grup de specialisti in domeniul biodiversitate,

implicandu-se activ in realizarea lucrarilor de executie, prin:

- inspectarea locatiilor necesare lucrarilor de constructie si daca este

cazul colectarea exemplarelor de animale (ex: Testudo graeca)

transportarea lor in zone sigure;

- asigurarea integritatii habitatelor si speciilor protejate din cadrul ariilor

protejate din zona amplasamentului, in ceea ce priveste efectuarea

lucrarilor de constructie astfel incat sa nu fie afectate alte suprafete de

teren inafara de cele prevazute prin proiect;

- colaborarea stransa cu echipele implicate in procesul de executie in

vederea respectarii masurilor impuse de catre Agentia de Protectie a

Mediului Tulcea prin Acordul de Mediu.

Trebuie sa se realizeze catre autoritatea de mediu o raportare trimestriala si

una funala, la terminarea lucrarilor de executie.

2. Plan de Monitorizare pentru perioada de functionare a obiectivului

Zgomot:

- masuratori trimestriale ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului

efectuate in timpul functionarii a cel putin 95% din turbinele parcului eolian,

in functie de intervalul 4-10 m/s al vitezei vantului, la o inaltime de 10 m.

Monitorizarea zgomotului in timpul perioadei de functionare a obiectivului,

inceteaza dupa minimum un 16 luni de la punerea in functiune a acestuia, in

functie de rezultatele obtinute;





172

Aer:

- masuratori trimestriale ale umiditatii aerului la limita sudica a parcului

eolian si in centrul acestuia, la o distanta de 10 m de pilonul turbinei, in

comparatie cu monitorizari ale umiditatii efectuate la momentul zero (inainte

de punerea in functiune a parcului eolian;

Biodiversitate:

Se vor monitoriza cu precadere: speciile de pasari protejate prezentate in

Formularele standard din H.G. 1284/2007 pentru SPA Stepa Casimcea; speciile de

fauna din cadrul SCI Podisul Nord-Dobrogean, in corelatie cu Formularul

Standard din Ord 1964/2007, ce pot ajunge pe amplasament in vederea hraniri.

Avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile

martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze

continuu timp de 3 zile pe saptamana;

in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o

saptamana;

in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau

viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa

ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce

implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele

pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aive in

vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si

functionarea parcului eolian, cum sunt:

o inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al palelor

turbinelor;

o distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;





173

o observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea

intersecteaza parcul eolian;

De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca

este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si

a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.

Mentionam ca durata perioadei de monitorizare va fi de minim 6 ani, cu

posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea

datelor din observatii directe corelate cu inregistrarile video si datele bibliografice

disponibile la acel moment.

Raportarea catre autoritatea de mediu trebuie sa se realizeze trimestrial si

anual.

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea urmatorului tabel de monitorizare: Denumire locatie:........................................................................ Numeobservator:………………………………………….…… Data:…….......... Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....………………….. Inaltime turn….................................… Numar turbine…………...................…

Ora

Denumire stiintifica

(populara) a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii





174

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, inaltimea

de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene; stadiul de dezvoltare al

pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de zgomot masurat la

momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite carcase, motivul

decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in pasaj se vor

nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul

acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.

De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de

vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).





175

7. SITUATII DE RISC

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA,

ALUNECARI DE TEREN, ETC.)

Zona este deosebit de stabila din punct de vedere al cutremurelor, si

deasemenea nu se pune problema alunecarilor de teren sau a inundatiilor datorita

caracteristicilor solului si subsolului.

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)

In principiu nu se pot declansa accidente datorita functionarii centralelor

eoliene.

Exista insa o posibilitate extrem de redusa de producere a unor avarii, spre

exemplu avarierea franarii rotorului la o centrala care functioneaza, in cazul

pierderii legaturii cu reteaua. Datorita acestui eveniment, turbina se va ambala si in

cel mai rau caz se poate produce ruperea unor bucati de pala, care sunt proiectate

pe sol. La centralele eoliene moderne acest tip de accident se produce foarte rar.

(conform studiului „Impactul parcurilor eoliene asupra mediului” intocmit de Ing.

Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg.)

Un alt posibil accident este cel datorat unui posibil incendiu. Desi eolienele

sunt in cea mai mare parte confectionate din materiale neinflamabile, sunt cateva

componente care sunt supuse riscului de incendiu:

- palele rotorului si o parte a nacelei care sunt fabricate din materiale plastice si

fibra de sticla;

- cablurile si micile piese electrice;

- uleiurile de ungere, de transformator si hidraulice;

- furtunuri si alte mici piese din plastic.

Incendiile sunt locale, acolo unde se gasesc acele componente. Practic, o

propagare a incendiului de la postul de transformare la eoliana si invers este





176

imposibila datorita distantei dintre elemente si datorita faptului ca, cablurile sunt

dispuse direct in sol sau introduse direct in fundatie.

Un alt posibil pericol il poate constitui caderea bucatilor de gheata de pe

palele turbinei.

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE

INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE

GRANITELE TARII

NU ESTE CAZUL.

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC

NU ESTE CAZUL.

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

Beneficiarul trebuie sa ia masuri de atentionare a existentei unor riscuri

posibile. In tarile cu energetica eoliana dezvoltata, avertizarile sunt generale si sunt

montate doar la intrarea in parcul eolian, fara impunerea unor restrictii de utilizare

a terenului. De asemenea este necesara pastrarea unei zone de securitate in cazul

incendiilor.

Detectarea incendiilor se realizeaza cu ajutorul unei sonde de temperatura

care masoara temperatura in interiorul nacelei. In cazul depasirii anumitor valori

limita, este emis un mesaj de avertizare si automat centrala eoliana este oprita. In

acest sens, centralele eoliene sunt dotate cu echipamente precum detector de fum si

sistem de stingere a incendiului in nacela.

Pericolul de inghet al palelor este preantampinat la centralele moderne prin

implementarea unor sisteme de incalzire a palelor, care impiedica formarea

straturilor de gheata care se pot despinde o data cu incalzirea aerului.





177

8. DESCRIEREA DI FICULTATILOR

Lipsa informatiilor privind delimitarea exacta a Rezervatiilor Naturale de pe

teritoriul comunei Casimcea.





178

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse

regenerabile, alcatuit din 22 centrale eoliene de 3 MW cu o putere totala de 66

MW, cu instalatiile auxiliare aferente.

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul comunei Casimcea, in

judetul Tulcea, pe o suprafata de 621,7855 ha, cu un P.O.T de 0,218%.


vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil


putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului




mai scazut.



vantului.







Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare





179

un generator electric asincron.

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI

DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT

SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediului

inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca

potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarile

umane.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact calculat cu relatia: IP = CE / CMA

unde:

CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza

mediul inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima

calculata(Cmax).

CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor

stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori

recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din

Scara de Bonitate.

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile,

pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate,

astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.





180

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul

1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar

nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci

considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip.

SCARA DE BONITATE

Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de

bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.

Nota de bonitate

Valoarea Ip Ip=Cmax/C.M.A. Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip=0 – calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte

8 Ip =0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 – mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip =12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului

sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de

mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-

un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei

de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se





181

obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura

geometrica ce corespunde starii ideale.

Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = Si/SR

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu

exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va

capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei

figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara

de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:

SCARA DE CALITATE

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Valorile Ip calculate sunt:

• pentru factorul de mediu apa:

• Ip = 0,00 nota 10,00

• pentru factorul de mediu aer:

• Ip = 0,25 nota 9,50

• pentru factorul de mediu sol-subsol:

• Ip = 0,40 nota 9,00

• pentru factorul de mediu biodiversitate:

• Ip = 0,25 nota 9,00





182

• pentru factorul de mediu asezari umane:

• Ip = 0,15 nota 9,50

0123456789

10APA

AER

SOL-SUBSOLFLORA SI FAUNA

ASEZARI UMANE

suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 237,76

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 210,18

IPG = Si/Sr => IPG = 1,13

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,13.

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,13 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.





183

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE

IMPACTUL

In perioada de constructie trebuie tinut cont de zgomot si vibratii, ce pot

afecta zona limitrofa.

Consideram ca impactul cel mai pronuntat se manifesta asupra factorului de

mediu sol-subsol, prin decopertari si tasari, si asupra factorului de mediu

biodiversitate prin afectarea permanenta a unor suprafete minime de teren in

vederea montarii pilonilor.

Impactul se va resimti la nivelul suprafetei parcului eolian, prin realizarea

lucrarilor de executie necesare.

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE

MEDIU

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin

vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie

diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici.

In ceea ce priveste activitatea luata in discutie, in vederea diminuarii sau

eliminarii impactului asupra mediului, se prezinta un rezumat al recomandarilor

principale. Se face mentiunea ca pentru fiecare componenta de mediu sunt

prezentate detaliat masurile propuse in cadrul Cap. nr.4.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa:

1. Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate.





184

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer:

1. excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice

se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se

in zone special amenjate;

2. materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa

asigure impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea

materialului si/sau acoperirea acestuia, etc;

3. etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu

umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va

realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

4. drumurile ce vor deservi parcul eolian vor fi permanent intretinute prin

nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful;

5. pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica

poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile;

6. manipularea materialelor de constructie pulverulente, in timpul lucrarilor de

constructie, se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime.

7. in cazul transportului de pamant, in special la realizarea drumurilor, se vor

prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii, astfel incat

pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte

pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament;

8. se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru

utilajele si mijloacele de transport implicate in lucrarile de constructie, astfel

incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele

admise.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol-subsol:

1. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie precum si zona de actiune a utilajelor trebuie sa se desfasoare pe





185

cat posibil pe terenurile utilizate in mod definitiv/temporar de proiect, pentru

a se evita cat mai mult efectul de tasare a solului asupra unor suprafete

suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii de accidente;

2. pe amplasament se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de

intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite;

3. scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor

fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai

vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si

valorificat de unitati specializate;

4. colectarea deseurilor de pe durata executarii lucrarilor de constructie se va

face in spatii special amenajate;

5. imediat inainte de inceperea sapaturilor pentru fiecare lucrare de constructie

se recomanda decopertarea solului fertil care va fi ulterior folosit pentru

recopertarea zonelor afectate, in cel mai scurt timp posibil din punct de

vedere tehnic;

6. mijloacele de transport si utilajele de executie sa foloseasca doar drumurile

de acces si platformele;

7. evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea

constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate

avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii ulterioare

pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si subsolului

din timpul constructiei;

8. intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul

eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora;

9. excesul de material nefertil excavat va fi transportat la o groapa de deseuri

inerte sau la alte locuri indicate de primarie, fiind interzisa depozitarea

permanenta pe amplasamenul analizat;





186

Pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii:

1. montarea avizata a componentelor instalatiilor eoliene;

2. efectuarea de masuratori ale zgomotului produs de parcul eolian in functiune

pentru a se asigura respectarea limitei legale.

Pentru reducerea impactului asupra vegetatiei si faunei:

IN CADRUL CAPITOLULUI 10 SUNT PREZENTATE CONCLUZIILE

REZULTATE IN URMA ELABORARII STUDIULUI DE EVALUARE

ADECVATA PENTRU PREZENTUL OBIECTIV.

Pentru reducerea impactului asupra asezarilor umane si a altor obiective

de interes public

Sunt valabile recomandarile facute pentru reducerea impactului activitatii

asupra factorilor de mediu aer, apa si pentru reducerea nivelurilor de zgomot si

vibratii.

In ceea ce priveste patrimoniul arheologic, se recomanda respectarea

masurilor prevazute in Raportul de diagnosticare arheologica intocmit de Institutul

de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea – Muzeul de Istorie si Arheologie.

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE

VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE

AFECTATE DE IMPACT

Prezenta parcului eolian in zona poate afecta in mod pozitiv comunitatea din

zona, atat prin marirea sumelor care vor ajunge in bugetul local cat si prin

implicarea membrilor comunitatii la activitatea de ridicare, intretinere si exploatare

a parcului.





187

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca proiectul este benefic

pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene. Pe langa evitarea

emisiilor gazelor de sera si epuizarea resurselor naturale, proiectul valorifica

folosirea terenului care, in alta situatie, ar fi considerat ca avand o valoare

economica scazuta. In plus, functia de generare a energiei eoliene nu este in

conflict cu planificarea existenta pentru acea zona. Valoarea demonstrata a acestui

proiect de energie eoliana este mare si ar putea facilita proiecte similare in viitor.

Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii sunt

limitate.

Interferenta cu undele radio, tv, telecom si alte unde electromagnetice nu

poate fi apreciata datorita lipsei de date legate de traiectoriile existente ale

radiatiilor, dar se apreciaza ca nu vor cauza probleme. De asemenea, in urma

evaluarii impactului cumulat al parcurilor eoliene din zona Casimcea, s-a ajuns

la concluzia ca impactul cumulat va fi nesemnificativ.

Impactul asupra vegetatiei, solului si faunei este redus. Riscurile de mediu

sunt mentinute la un nivel scazut prin calitatea si designul potrivit al centralelor

eoliene si prin proceduri de siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii

parcului eolian.

Este recomandat ca operatorii sa realizeze o monitorizare detaliata si

profesionala asupra functionarii ansamblurilor eoliene si depistarea/evitarea

oricaror efecte negative asupra mediului.

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,13.

In conformitate cu „Scara de calitate” pentru IPG = 1,13 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.





188

10. CONCLUZIILE REZULTATE IN URMA ELABORARII STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA PENTRU

PREZENTUL OBIECTIV

Parcul eolian alcatuit din 22 de turbine este amplasat in afara

ariilor protejate, pe un teren cu folosinta actuala de teren arabil. Cea mai

mica distanta masurata in linie dreapta de la turbinele parcului eolian pana

la limita comuna a ariilor protejate ROSPA0100 – Stepa Casimcea si ROSCI

0201– Podisul Nord Dobrogean este de 80 m.

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de ariile Protejate de Interes Comunitar

Zona analizata este improprie folosirii pentru cuibarit sau pentru

odihna si adapost de catre speciile de pasari pentru care a fost declarat SPA Stepa

Casimcea. In timpul deplasarilor pe teren au fost identificate doar 4 specii precizate

in Formularul Standard: Melanochorypha calandra, Calandrella brachydactyla,

Falco vespertinus, Anthus campestris.

In analiza speciilor din vecinatatea obiectivului, s-a tinut cont si de

prezenta Rezervatiei Naturale Valea Mahomencea aflata in nordul parcului





189

eolian, dispusa intre localitatile Stanca si Corugea. Elaboratorul a analizat zona

invecinata, inclusiv zona limitrofa SCI Rezervatiei Valea Mahomencea, observand

o trecere de la terenuri arabile cultivate (agroecosisteme- ce caracterizeaza zona

analizata) catre vegetatie spontana (pasune) si stancarie spre interiorul Ariilor

Protejate de Interes Comunitar si a Rezervatiei. De asemenea, compozitia

fitocenozei din cadrul zonei sus mentionate, indica faptul ca se realizeaza treptat o

trecere de la asociatii ruderale catre asociatii specifice habitatelor din cadrul SCI

Podisul Nord Dobrogean.

Pe amplasament nu sunt prezente specii de plante / habitate de interes

prioritar. In vecinatatea parcului eolian, la nivelul Rezervatiei Valea Mahomencea

a fost identificat habitatul 8230 inclus in Formularul Standard al SCI Podisul Nord

Dobrogean.

Speciile de fauna identificate in vecinatatea amplasamentului parcului

eolian analizat, mentionate in Formularele Standard ale SCI Podisul Nord

Dobrogen si SPA Stepa Casimcea sunt reprezentate de: Spermophilus citellus,

Testudo graeca, Lanius minor, Buteo rufinus, Coracias garrulus.

Speciile de fauna de interes comunitar (si nu numai), intalnite in timpul observatiilor in teren efectuate la nivelul amplasamentului si vecinatatilor si statutul de conservare al acestora:

Pop. cuibaritoare in

Romania (perechi)

Tendinta populatiei la nivelul tarii

Nr. crt


OUG

57/2007

Categorie

SPEC

Categorie

IUCN

Conform Bird Life International

1. Alauda arvensis Anexa 5C 3 LC 460,000-850,000 -

2. Anthus campestris Anexa 3 3 LC 150,000-

220,000 0

3. Calandrella brachydactyla

Anexa 3 3 LC 10,000-12,000 0

4. Corvus corone Anexa 5C

Non SPEC LC 240,000-320,000 +

5.

Corvus frugilegus Anexa 5C

Non SPEC LC 350,000 420,000





190

6. Corvus monedula Anexa 5 D

Non SPEC LC 250,000-400,000 +

7. Falco vespertinus Anexa 3 3 NT 1,300-1,600 -

8. Lanius minor Anexa 3 3 LC 364,000-857,000 +

9. Melanocorypha calandra

Anexa 3 3 LC 85-105 0

10. Pica pica Anexa 5C

Non SPEC LC 624,000-780,000 0

11. Sturnus vulgaris Anexa 5C 3 LC 840,000-

1,224,000 0

12. Streptopelia decacto

Anexa 5C Non Spec LC 400,000-800,000 0

13. Columba livia domestica – Non Spec LC 400,000-600,000 0

14. Buteo rufinus Anexa 3 3 - 65 - 110 +

15. Coracias garrulus Anexa 3 2 NT 4,600-6,500 0

16. Buteo buteo – Non SPEC LC 28,000-34,000 0

17. Galerida cristata – 3 LC 220,000-312,000 +

18. Passer domesticus - 3 LC 1,200,000-3,400,000 0

19. Hirundo rustica - 3 LC 800,000-1,000,000 0

20. Podarcis taurica Anexa 4A - LC - Nu se

cunoaste

21. Spermophilus citellus

Anexa 3 si

Anexa 4A

- VU - Nu se cunoaste

22 Testudo graeca

Anexa 3 si

Anexa 4A

- VU - Nu se cunoaste

Legenda: OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NAŢIONAL- Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management





191

- ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAŢIONAL ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este permisă - ANEXA 5 D - SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR - a căror comercializare este permisă - ANEXA 5 E - SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR - a căror comercializare este permisă în condiţii speciale Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated – neevaluate Categorie IUCN: • Dispărute (EX) • Dispărute în sălbăticie (EW) • Ameninţate critic (CR) • Ameninţate (EN) • Vulnerabile (VU) • Uşor ameninţate (NT) • Cu risc scăzut (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE) Tendinta populatiei la nivelul tarii:

“-” populatie in scadere “0” populatie constanta “+” populatie in crestere Aproximarea efectivelor speciilor de pasari observate pe

amplasament si in vecinatate si predictia asupra evolutiei populatiilor la nivelul SPA Stepa Casimcea

Predictie asupra evolutiei populatiilor la nivelul

amplasamentului si a zonelor invecinate

Nr. crt


Denumire Populara

Aproximarea efectivelor speciilor

obsservate pe amplasament si

in vecinatate

In timpul perioadei de constructie

In timpul perioadei de functionare

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b = = 2

Anthus campestris fasa de camp a = =





192

3 Calandrella brachydactyla Ciocarlie de stol a = =

4 Corvus corone Cioara griva b = =

5 Corvus frugilegus

cioara de semanatura c = =

6 Corvus monedula

cioara de semanatura b = =

7 Falco vespertinus vanturel a ≈ =

8 Lanius minor Sfrancioc cu fruntea neagra a = =

9 Melanocorypha calandra presura sura b = =

10 Pica pica cotofana b = = 11 Sturnus vulgaris graur c = = 12 Streptopelia

decacto gugustiuc a = =

13 Columba livia domestica porumbel a = =

14 Buteo rufinus Sorecar mare a ≈ = 15 Coracias

garrulus dumbraveanca a = = 16 Buteo buteo Sorecar comun a ≈ = 17 Galerida cristata ciocarlan b = = 18. Passer

domesticus Vrabie de casa b = = 19. Hirundo rustica randunica a = = 20. Podarcis taurica Soparla de iarba a ≈ =

21. Spermophilus citellus popandau a ≈ =

22. Testudo graeca Broasca testoasa de uscat a ≈ =

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc amplasamentul si implicit

a populatiilor acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul,

existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze etologia

speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre alte zone,

existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora; “<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de

implementarea obiectivului;





193

Evaluarea si cuantificarea impactului asupra speciilor si habitatelor de pe amplasament si asupra celor din vecinatate (inclusiv asupra siturilor de importanta comunitara)

Cuantificare (Indice de Impact)

Posibil impact asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate

(inclusiv SPA si SCI)

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

In viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului, efect de bariera prin amplasarea acestuia in afara zonelor de interes avifaunistic:

- dispunerea parcului eolian departe de rutele de migratie, la peste 10 km distanta fata de acestea - dispunerea turbinelor eoliene dispersat, nu comasat, astfel incat zborul se poate desfasura cu usurinta si in interiorul parcului;

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului - pozitionarea parcului eolian este intr-o zona antropizata, putin utilizata de catre speciile de avifauna

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ

0+1 3. Pierderea sau degradarea habitatului de hranire

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al proiectului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei; - pe perioada constructiei si functionarii parcului se vor lua masuri de eliminare a riscului de incendii, fiind interzisa vanatoarea si dispersarea pesticidelor cu avioane utilitare; - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece:

Se apreciaza o usoara

imbunatatire a conditiilor de habitat de pe

suprafata





194

- suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,57% din suprafata aferenta parcului

- zonele destinate constructiei sunt reprezentate de teren arabil; - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de implementare a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat;

parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a:

- vitezei reduse de rotatie; - turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a palelor va fi de aproximativ 60 m; - distanta mare dintre turbine (parcul va avea o conformatie laxa, cu spatii suficiente intre turbine);

Nu vor exista perturbari

semnificative ale zborului

pasarilor la nivel local sau regional

0 5. Afectarea zonelor de cuibarire, odihna si adapost

- zonele destinate constructiei sunt reprezentate de teren arabil, nefiind prezente zone de cuibarire, odihna si adapost pentru speciile de fauna protejata; Nu vor fi

afectate zonele de cuibarire,

odihna si adapost ale populatiilor

de fauna - 1 6. Efecte negative ca

urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

Zgomotul produs nu va reprezenta

un factor perturbant

semnificativ





195

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare a exemplarelor de fauna din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - prin respectarea suprafetelor din proiect, nu vor fi afectate populatiile speciilor de fauna, flora, habitatele din zonele invecinate. In acest sens lucrarile vor fi asistate de un specialist in domeniul biodiversitatii. - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate suprafete cu specii de plante spontane;

Nu vor exista efecte indirecte

asupra populatiilor de

fauna identificate in cadrul

amplasamentului sau a

vecinatatilor

Legenda:

Nivel al Indicelui de impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” – Impact negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” – impact negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a impactului, necesitand evaluarea unor solutii alternative;

“- 1” – impact negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor; “0” – impact negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” – impact negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive; “0+2” – impact negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes comunitar;





196

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7

Posi

bile

efe

cte

(asu

pra

spec

iilor

de

pasa

ri ob

serv

ate

pe a

mpl

asam

ent s

i asu

pra

popu

latii

lor d

e pa

sari

din

SPA

)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Impactul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Impact negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN REALIZAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE

CONSERVARE FAVORABIL AL SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU CARE AU FOST DECLARATE SCI PODISUL NORD DOBROGEAN SI SPA STEPA CASIMCEA





197

Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de

reducere a impactului Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de constructie pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor .

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora

Beneficiarul investitiei

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia

In perioada executarii lucrarilor de constructie a parcului eolian

Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial

In perioada executarii lucrarilor de constructie a parcului eolian

Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie

Executantul lucrarilor

Dupa realizarea montajului, atat platforma de fundatie cat si platforma tehnologica se acopera cu pamant vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale stratului de sol fertil.

In momentul terminarii lucrarilor la fiecare punct de lucru in parte, pentru care nu vor mai exista interventii care sa necesite repetarea masurii

Executantul lucrarilor

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Inainte de inceperea lucrarilor, in momentul elaborarii proiectului tehnic


Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, cu respectarea distantei fata de limita SCI

Inainte de inceperea lucrarilor, in momentul elaborarii proiectului tehnic






198

Podisul Nord Dobrogean pentru a nu afecta habitatul 8230 Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.


Executantul lucrarilor/ Beneficiarul investitiei

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate

O persoana, firma sau institutie specializata in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus – capitolul D3) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme).

Pe toata perioada functionarii parcului eolian


Realizarea lucrarilor de constructie pentru turbinele WEC 6, WEC 12, WEC 5, WEC 3, WEC 2, WEC 1 (cele mai apropiate de limita rezervatiei si implicit a SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea) sa se realizeze inafara intervalului martie – august.



Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

Pana la sfarsitul perioadei de constructie


Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.

Pana la sfarsitul perioadei de constructie






199

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat, a consultarii unei bibliografii impresionante,

a datelor statistice, etc., s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

A. Efectul benefic al producerii de energie electrica prin metode nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigura producerea de energie eliminand emisiile poluante specifice altor metode.

B. Turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de mediu in perioada de functionare deoarece energia eoliana este o energie verde.

C. Parcul eolian este situat inafara Ariilor Protejate de Interes Comunitar, pe un teren cu folosinta actuala de teren arabil.

D. Turbinele eoliene au un impact peisagistic pozitiv si vor contribui la dezvoltarea economiei locale.

E. In urma realizarii Studiul de Evaluare Adecvata s-a concluzionat faptul ca „prin realizarea obiectivului analizat nu se afecteaza semnificativ integritatea Ariilor Naturale Protejate de Interes Comunitar, mentinandu-se un statut de conservare favorabil al speciilor de flora si fauna pentru care au fost declarate SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea”





200

Elaboratorul recomanda emiterea de catre autoritatea de mediu a

Acordului de Mediu pentru obiectivul

„CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE

ELECTRICE DE RACORDARE” - SUD I,

Comuna Casimcea, Judetul Tulcea,

deoarece impactul asupra mediului datorita activitatii umane este in limite

admisibile.





201

11. BIBLIOGRAFIE LUCRARI DE SPECIALITATE:

Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea si implementarea

strategiilor de urbanizare;

Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule;

Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata;

Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and

sustainability of urban life;

Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;

Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant;

Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;

Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei;

Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;

Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation;

Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;

Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii

Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;

Mutihac V., 1990: Structura geologica a teritoriului Romaniei;

Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;

Godeanu S., 2004: Ecotehnie;

Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;

Banica G., 2009: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele

eoliene de la Baia asupra avifaunei;

Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici si strategii de mediu;

Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protectia si ingineria mediului;

Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex – British

Wind Energy association – Feb. 2005;





202

Studiu: Mass Audubon – A Challenge proposal Regarding The Cape Wind

Energy Project – March 2006;

Wind farm development and nature conservation – English nature RSPB

WWF-UK BWEA March 2001;

Noise from wind turbines. The facts – The British Wind Energy Association;

Wind Energy. The facts. – A plan for action in Europe – European

Commission;

Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power;

European Best Practice Guideline for Wind Energy Development – The

European Wind Energy Association;

Renewable Energy Scenario to 2040 – EREC;

Wind Farm development nature conservation – English nature RSPB WWF

– UK, BWEA;

Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource

Area – State Energy Resources Conservation and Development Commission

- Sacremento California;

Wind Energy Manual – Iowa Energy Center;

Wind Turbine Acoustic Noise – Renewable Energy Research Laboratory –

June 2002;

Adressing Wind Turbine Noise – Daniel J. Alberts;

Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the

example of birds and bats - Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike

Jeromin, 2005;

Feasibility Study for Wind Park Development in Ethiopia and Capacity

Building;

Avian hearing and avoidance of wind turbines – Midwest Research Institute,

Colorado, 2002.





203

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:

Legi

Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din

06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 (actualizata pana la

18.05.2007);

Legea 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia

atmosferei, publicata in MO, Partea I, nr. 773/04.12.2001;

Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996,

cu modificarile si competarile ulterioare;

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul

deseurilor, publicat in MO, Partea I nr. 411 din 25 iulie 2001, cu


Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

458/2002 privind calitatea apei potabile; Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 582 din 30 iunie 2004;

Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale

de igiena si sanatate publica; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592

din 1 iulie 2004;

Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor

chimice periculoase, publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu


Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, publicata in MO, Partea I nr. 327/11.04.2006;





204

Hotarari de guvern

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si

private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009;

HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din

surse regenerabile de energie, modificat de HG 958/2005;

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie;

HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of.

394 din 10.05.2005;

HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

HG 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea si controlul bifenililor

policlorurati si ale altor compusi similari; Publicat in MO, Partea I nr. 131

din 28 martie 2000; modificat de HG 291/2005 (MO , Partea I nr

330/19.04.2005);

HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare

in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in MO, Partea I nr.

187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si

marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in MO,

Partea I nr. 800/02.09.2005;

HG 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase

pe teritoriul Romaniei, publicat in MO , Partea I nr. 672/30.09.2008;

HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;

HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea

I nr. 118 din 23 august 1999;





205

HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a

deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor;

HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de

baterii si acumulatori; Publicat in MO, Partea I nr. 667 din 25.09.2008;

HG 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi,

publicat in MO, Partea I nr. 365/29.05.2007;

HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea si functionarea Comitetului

interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului

in politicile si strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I

nr. 707 din 7 noiembrie 2001;

HG 459 din 19.05.2005 infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei

Nationale pentru Protectia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din

31.05.2005;

HG 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania;

Ordonante de Urgenta

OU nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale

reciclabile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

OU nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005;

OU nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat in Mo, Partea

I nr. 283 din 22 iunie 2000;

OU nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.

73/2000 privind fondul pentru mediu, publicata in M. Of. Nr. 1193 din

30.12.2005;





206

OU nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in M.Of. nr.

1196 din 30.12.2005 aprobata de Legea 265/2006;

OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, modificata si

completata de OUG 154/2008 (MO, Partea I nr. 787/25.11.2008);

Ordine ORDIN nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi;

Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei

de certificate verzi - cote obligatorii pentru distribuitori;

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi

private

ORDIN nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic

privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului;

Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Conditii tehnice privind protectia

atmosferei;

Ordinul MAPPM nr. 184/1997 – Procedurile de realizare a studiilor de

impact si a bilanturilor de mediu;

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii

mediului;

Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de

gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile





207

publice pentru protectia mediului”; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15

mai 2003;

Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului

tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul

Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase,

publicat in M. Of. nr. 966 din 01.11.2005;

Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care

trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui

depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit

de deseuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;

Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor

fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;

Ordinul nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

STAS-uri STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

STAS 10009/1988 – Acustica urbana.

Conventii Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la

informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in

probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000.

Documents

“CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE SI RETELE ELECTRICE ... Tulcea... · raport privind impactul asupra mediului pentru “construire parc de centrale eoliene si retele electrice