1. Domeniul de folosire a constructiilor metalice.Domenii de utilizare a constructiilor metalice:-cladiri si structuri industriale , sedii de firme, depozite , platforme , hale industriale etc.-cladiri multietajate (cladiri administrative)-constructii cu deschideri mari( Sali de expozitie , Sali de sport etc.)-constructii inalte (turnuri si piloni pentru telecomunicatii)-constructii din tabla (buncare si silozuri, rezervoare de mare capacitate, platforme fixe de foraj)-structuri si elemente metalice pentru instalatii si utilaje tehnologice( instalatii pentru rafinari si parti ale complexelor petrochimice)-alte constructii metalice : scari, pasarele, sustineri de conducte pentru traversari rauri , trambuline de schi, structuri pentru centrale eoliene.2.Avantajele constructiilor metalice -siguranta in exploatere material cu propietati bune , elasto-plastice , foarte buna etanseitate,omogeneitate ridicata-raportul intre rezistentele mecanice si greutatea elementelor are valori favorabile -are cele trei rezistente egale: compresiune , incovoiere, intindere-rezistenta si comportare buna la actiunile seimice-cedarea elementelor este avertizata de deformatii plastice-capacitate mare de adaptare ,posibilitati de modificare si reconstruire-posibilitatea de realizare in uzina-se pot realiza in orice forma -utilizarea otelului permite realizarea constructiilor ecologice-usor de executat pe santier indiferent de anotimp-sunt demontabile majoritatea -posibilitatea refolosirii materialelor prin topire3.Dezavantajele constructiilor metalice-rezistenta redusa la actiunea agentilor corosivi, necesita protectie-rezistenta redusa la foc, la 200 grade Celsius se modifica rezistenta la curgere, iar la 600 grade Celsius elementele din otel nu mai preiau eforturi.

2. Structura otelului si proprietatile sale mecaniceCalitatea otelului folosit pentru constructii metalice-rezistenta la rupere si limita de curgere la intindere rezistenta la solicitaridinamice sirupereafragile.-rezistenta lasocladiferite temperature.- rezistentelaoboseala- indicile deplasticitate(alungirea)-resist.Segregare(incovoiere destarerece) Valorile acestorindici se stabilescde standarturile destatp/ufiecare masca. Inafarade acesteacalitatea otelului se determina cu sudalitateacare este garantata de componente chimica si tehnologia obtinerii ,se mai determinain resist.la coroziune. In conformitate cucalitatile mecanice otelurile se impart in 3 grupe : 1.Curesist. obisnuitase mai numesc oteluri carbonc=185285MPa ;r=365390MPa. 2.Deresist. sindicatase mai spunoteluri slab aliate.c=295390MPa ;r=430540MPa.3.De resist. inaltac>340MPa;r>590MPa. Calitatile mecanice a otelului se stabilescin dependenta chimica de tratamentul termic sitehnologii liniare. Componenta de baza a otelului o alcatuieste ferita . are o resist. mica si in constr. nu se foloseste p/u majorarea resist. seadauga carbon si se capata oteluri de prima grupa. Prin adaugarea elementelor chimice (nichel, mangan, crom, siliciu, cupru, etc.) se capataoteluri de grupa adoua numite slab aliate. Prinintroducerea elementelor Soteluluidevine mai sistematizata, se inlaturatensiunile interne ceduce laameliorareacaracteristicelor deresist. siplasticitati laracirea rapidaa oteluluiincalzit pinala temperatrimai marica temperaturamodificarilor otelul se caleste. La calirea vitzasarcinii trebuie sa fie maimare ca viteza modificarii. Inrezultatul calirii se mareste rezistentala rupere, limita de curgere insa plasticitatea lor semicsoreazaotelul devine mai fragil. P/u aseda otelul calitatile initiale se supunerevenirii. La revenire otelul se incalzeste pina la temperatura modificarii pe care ne intereseaza, sustinerea la aceasta temperatura, un timpoarecare siracire lenta. Prinaliniere sidurificarea termica seobtin otelurile cu rezistenta inalta. Marcile otelului curezistenta inalta seinseamna in acelas mod ca si otelurile aliate insa seadaugala sfirsit

3. fabricarea otelului. Marcarea otelului.

Dupa procedeele de fabricare otelurile se numesc de cuptor si convertizor,mai exista si oteluri electrice. Dupa caracteristicilemecanice otelurile de cuptor si convertizor sunt asemanatoare insa otelurile de convertizor se obtin mai simplu si sunt mai eftine: dupamodul de dezoxidare otelurile pot fi :-necalmate ;-semicalmate; -calmate. Otelurile necalmate fierb la turnare in rezultatul degajariigazelor .Acestea oteluriau ostructuraneomogena sicontin multegaze .Caracteristicile mecanice sint satisfacatoare insa seapun slabdistrugerii fragile si imbatrinirii se inseamnaotelul necalmat .OtelulCalmat se dezoxideaza cu siliciu (0.1-0.3%) saucu aluminiunumai mult de 0.1%.Otelurile calmate nu fierb la turnare cu o structura omogena si indicii de resist. superioara fata de cel necalmat insa costullor este mai mare undeva de 12-15% mai bine se opun imbatrinirii si au o resist. la coroziune mai mare. Se utilizeaza p/u constructii maiimportante. Se inseamna cu C. Otelurile semicalmate au calitati din mijloc intre otelurile calmate si necalmate se dezoxideaza cu siliciu(0.05-0.15%) si foarte rarin aluminiu. Pretul lor se gasesteintre otelurile calmate si necalmate. Se inseamna prin . In stare calda (900-12000C) otelul este obligat sa treaca printre 2cilindri care rotesc in sens opus si care sunt presati in acelas timp. Ca effect a luminarii seobtine o structura vibroasa cu cristale alungite in directia luminarii. Din aceasta cauza calitatile mecanice ale pieselor laminate sunt diferitein directia luminarii si perpendiculelor. Difera proprietatile mecanice si dupa grosimea luminatorului. La grosimi mai mari proprietatilemecanice scad. Ceamai raspinditamarca aoteluluicarboneste marca CT3. Dupaproprietatile garantatelalivrariiotelurile se livreazadupa 3grupe:1 Dupacaracteristicile mecanice (grupa A);2 Dupacomponenta chimica (grupa); 3Dupa caracteristicile mecanicesicomponeta chimica (grupa ).Otelurile de constr. selivreazadupa grupa B. Otelurile carbon. selivreaza dupa 5categorii si anume2,3,4,5,6.Otelurile necalmate dupa categoria a2.Semicalmate dupa categoria 6.Calmate dupa categoria 5.BCT3K2-118K;BG3C5-218;BCT3618;BG3518;BG3518;Otelurile de grupa a doua au calitati mecanice mai ridicate.Conform normelor din 90 otelurile de constr. se livreaza dupa clase.Masaotelului se alege pe baza proiectarii variante si analizei tehnice economice tinind cont de normele de proiectare .Alegermarciioteluluip/uconstr.metalicedepindedeurmatoriiparametri:a)temperaturamedieincarearelocmontajulsiexploatareaconstr.Acestfactorevidentiazapericolulridicatdedistrugerefragilalatemperaturimicsorate.b)regimulincarcariicaredeterminacaracterullucrualmaterialuluisiconstr.lasolicitaridinamice,influenteazalaresist.laoboseala.c)formastariidetensionare(comprimaresauintindere,umaxiala,biaxiala,tridimensionala)si nivelul tensiunilor.d)modul de imbinare(prin sudurasau cu surub)caredetermina nivelultensiunilor internesi gradulconcentrarilor detensiune.e)grosimea laminatelorfolosite inelemente.Independenta deconditii delucruale materialului toate categoriile de constructii dupa normele de proiectare se impart in patru grupe

4.comportarea oelului i aaliajelor de aluminiu laconcentrri de tensiune ila solicitri repetate.Lacalcululuneiplacilaintinderesescoatecatensiunilesedistribuieuniforminorisicesectiunepelungimeaplacii.Concentrarile detensiuni,apar linga gauri,crapaturi,fisuri,crescaturi in general in locurileunde sectiunea se schimba brusc.K=69.Latemperaturenormalesisolicitaristaticeconcentrarile de tensiuni nu influenteazaasupra capacitatii portante fiindca tensiunilemaxime apar pe un sector foarte mic maideparte ele ating valori mai mici.Daca latensiuni maxime apare curgerea oteluluiatunci la cele mici inceteaza curgerea.La temperaturinegative,daca la elemente fara tensiunirc,cresctottimpul,apoi dacaexistaconcentrari detensiunirc, Cresc pina la o anumitatemperatura.In acest caz cresc pina la o temperat.Si apoi brusc scad.In acest caz setinecontdeconcentrariledetensiune.Incarcarerepetataaelementuluinu influenteazaasupra comportarii otelului fiindca deformatiile elastice se reintorc.Incarcarearepetataindomeniulelastico-plastic aducelamarireadeformatiilorplastice.Dupaoodihnadestuldeindelungatadupadescarcare incarcat pinala domeniulelastico-plastic proprietatile elasticese restabilesc sila incarcarearepetata elementuldesasivalucra indomeniul elasticinsa deformatiilesemicsoreaza ca rezultata existenteideformatiilor remanente.Oastfel deamiliorare aproprietatilor mecanice se numeste ecruizare .se foloseste ecruizarea p/u majorarea resist. Aliajelor de aluminiul si a armaturii p/ubetonul armat.P/uotelurile deconstr.Ecruizareaeste unfactor negativfiindca eaduce lamarirea fragilitatii.Otelulsub actiuneaunor sarcinivariabile repetatese poaterupe latensiuni maimici,se aplicastatic.Fenomenul acesta decoborirea resist.Rupere aunui otelsub actiuneasarcinilor variabilepoarta numelede obosealamaterialului.Sa stabilitcaresist.La ruperea materialuluiestein functie denumarul oscilatiilor si deraportul tensiunilor extreme.Rezist. la ruperescade cu atit maimult cu citnumarul deoscilatii este mai mare insa nu scade mai jos ca o limita care se numeste resistente la oboseala

4. Metode de calcul a starilor limiteProiectarea constrse incepe custabilirea schemei constructivea constr.Scopul calculului constain asigurarea launconsum minim demetal si cheltuieli minimelaexecutare si montare.SE incepe calcululcu stabilirea dupa schema constructivaaschemei decalcul searata cuolinie caretrece princentrul sectiunii.Elementul seinzastreaza cu sprijinereazim ideale.Sestringtoate sarcinile careactioneazaasupraacestui element pe baza mecanicii structurilor se determina eforturile interne.Dupa eforturilemaxime sedimensioneaza sectiunea,se verifica capacitatea portanta ,stabilitatea si rigiditatea,si se construiesc reazemele inconformitate cu celea adoptate,secalculeaza constrmetalice dupa metoda starilor limita.In unele cazuri la constr masinilor deconstr calculul se face dupa resist admesibila stare incare ar ajungeun elementde constr cind folosirea luiinexploatare nuesteposibilasenumestestare limita.Se calculeazaelementele dupadouagrupe astariilimite:1Pierdera capacitatiiportantesiinaptitudinea deplina catreexploatare.2Aparitia unordeformatii careimpedica exploatarea normala aconstr.La starile limitadinprimagrupaserefera:1)Pierdereastabilitatiigeneralaaformei.2)Pierdereastabilitatiipozitiei.3)Distrugereadeorisicecaracter.4)Trecerea constrintr-ostare instabila.5)Schimbareacalitativa aconfiguratiei.6)Aparitia deformatiilorremanente careimpedicaexplotareaconstr.sslaadouasubgrupa.Calcululdupaprimagrupaastariilimitesesocoatedebazafiindcaexploataremaideparte a constr este imposibila.Dupa aceasta grupa se face dimensionarea constr .Conditiile de calcul dupa prima grupa se exprimaNSSefortul limit care poate fi preluat de element este functie de caracteristicile geometrice si rezistenta otelului.

6.Incarcari si actiuni. Incarcari normate si de calculClasificarea sarcinilor.Dup durata aciunii sarcinile i solicitrile se clasific n sarcini permanente, temporare de lung durat itemporare de scurt durat. Construciile pot fi solicitate i de sarcini excepionale.La sarcinile permanente se raport:-greutateaproprie aconstruciilor;-greutatea i presiunea provocat de grunduri;-sarcinile provenitedin aciunea pretensionrii. Lasarcini temporarede lung durat se refer:-greutatea propriea utilajului staionar;-greutatea propriea lichidelorn rezervoarea materialelorpulverulente nbuncre etc;-greutatea pe planeuri n depozite, bilioteci etc.-sarcinile provocate de temperaturi nrezultatul aciunii utilajului staionar.La sarcini temporare de scurt durat se raport:-sarcini provenite din utilajul de ridicare i transportare (poduri rulante, poduri suspendate);-aciuni climatice(vnt,zpad);-sarcinile provenite din aciunile utilajului n momentele de demarare, oprire sau n regim de ncercare;-sarcini, care apar la montarea construciilor.La sarcinile excepionale se raport:-sarcini provocate de aciuni seismice, avarii tehnologice, tasri de fundaii, explozii. Valorile sarcinilor posibile, care pot acionaasupra construciei n condiii normale de exploatare sunt stabilite de norme de proiectare. Aceste sarcini sunt numite normate ireprezint media statistic a celor mai mari valori.Dar deoarece sarcinile sunt mrimi aleatorice atunci n timpul exploatrii construciei sunt posibile abateri de la mrimile normate.Abaterile nefavorabile se iau n consideraie n calcul cu ajutorul coeficienilor (factorilor) de siguran a sarcinilorSarcinile normatepot fi notate cu indicele "n"-etc.Sarcinilenormate nmulitecu coeficientul de siguran al sarcinilorformeaz sarcinile de calcul:etc. In tabel se dau valorile coeficienilorpentru unele sarcini. Construciile pot fi solicitate n acelai timp la mai multe sarcini, ns, nu toatecategoriile de sarcini pot aciona concomitent. Pentru calculul construciilor se iaugrupri de sarcini, care permit de a stabili posibilitatea apariiei celei maidezavantajoase dintre ele. Conform normelor se iau n consideraie dou grupri desarcini: fundamental i specific. Gruparea fundamental includesarcinipermanente, temporare de lung durat i una sau mai multe sarcini e scurt durat.Gruparea special include sarcini permanente, temporare delung durat, temporarede scurt durat io sarcin specific.

7. Rezistente normate si de calcul.CelemaiimportantecaracteristicialematerialuluisuntrezistenelenormatelacurgereilarupereValorilerezistenelorsestabilesc pe baze statistice cu gradul de asigurare mai mare de 0,95. Ele se definesc prin relaii de tipulundereprezint media aritmetic a rezultatelor ncercrilor; s - abaterea medie patratic; k - coeficient care depinde deprobabilitatea acceptat anticipat de a obine rezultate inferioare valorii Rn; pentru o asigurare de 95% (cnd, de exemplu, din o sut deepruvete numai cinci pot avea caracteristici mai inferioare) k = 1,64.Rezistenele de calcul in seama de abaterile posibile fa de valorile normate i pot fi calculate curelaiilundeeste coeficientul de siguran pentru materiale.Cu ajutorul coeficientuluise ine cont de reducerea posibil a rezistenei oelului din cauza variabilitii statistice i altor abateri, inclusiva toleranelordimensionale ale laminatelor. Valorile coeficienilorsunt date n [40]. Aici vom meniona c pentru oeluri culimita d

8. imbinari sudateNoiunigenerale. Sudarea reprezintcel mairspndit mijloc dembinareaconstruciilor metalice. Dinavantajele sudurii vomremarca: reducerea consumului de metal cu 10...20% fa de mbinrile cu uruburi, caracterul compact al mbinrilor posibilitatea de aforma mbinri cap la cap, de col n form de T i altele fr ajutorul unor piese de legtur(platbande, corniere).Dezavantajele mbinrilor prin sudur sunt: metode dificile de verificare a capacitii sudurii, vsacozitatea mic a mbinrilor,sensibilitatea mbinrilor la concentrri detensiuni, temperaturi joase i sarcini dinamice. Sudareaseefectuiazcuajutorularculuielectriccareseformeaz ntre pies i electrod(fig. 1)Fig.1 Schema procesului de sudur cu arc electric:1.elecrod, 2. port elecrod, 3. surs de curent, 4. pies de sudat,5. arc electric, 6. cordon de sudur.Elecrodul prezint o srm metalic cu nveli, care n procesulsudrii se topete sub aciunea cldurii. Se topesc de asemenea imarginile pieselor care se sudiaz. Dup solidificare materialul topitformeaz custura(cordonul) de sudur. nveliul electrodului are un rolnsemnatnprocesulsudrii.Topindu-se,elformeazzgur,careprotejeaz metalul topit la aciunea oxigenului i hidrogenului din aer.La sudare se folosesc mai multe tipuri de electrozi. De exemplu,electrodul de marca E42 d posibilitatea de a avea custur cu limita de curgere c 410 Mpa(42kgf/mm2), pentru electrodul E50 c 490Mpa. La denumirea mrcii electrodului se adaug litera A, dac materialul electroduilui d un corcon cu plasticitatea sporit(E42A, E50A).Sudarea se efectuiaz cu curent continuu sau alternativ, tensiunea de lucru este ntre 50...75V, iar ntensitatea curentului 180...500A. Tipuri de mbinri sudate.mbinrile sudate se pot grupa n urmtoarelegrupuri: mbinri cap la cap(fig. a), mbinri cu piese suprapuse(fig.b), mbinricombinate (fig. c), i mbinri n care piesele se ntlnesc subuunghioarecare(fig.d).Tipuridembinrisudatecaplacap(a),cupiesesuprapuse(b),combinate(c), n unghi(d), n form de T(e). Legtura dintre piese se realizeaz princusturi de sudur.mbinri cap la cap i calculul lor.Acest mbinri sunt raionale, deoarececoncentrarea de tensiuni n jurul cordoanelor de sudur e mai mic. Dac piesele nusunt preagroase(4...8mm), sudarea esteasigurat printopireamaterialuluidebazfr o prelucrare a marginilor. Dac grosimea pieselor este mai mare, ptrundereasudurii este asigurat numai cnd piesele sunt aezate la o anumit distan una dealta i marginile sunt9. comportarea si calculul imbinarilor cu sudura cap la cap.Acest mbinri sunt raionale, deoarececoncentrarea de tensiuni n jurul cordoanelor de sudur e mai mic. Dac piesele nusunt preagroase(4...8mm), sudarea esteasigurat printopireamaterialuluidebazfr o prelucrare a marginilor. Dac grosimea pieselor este mai mare, ptrundereasudurii este asigurat numai cnd piesele sunt aezate la o anumit distan una dealta i marginile sunt prelucrate, realizndu-se anuri, care pot fi de forma: V, K, X,U. Forma prelucrrilor marginilor pieselor i limitile grosimilor elementelor sudatesunt date n tabelul 1.Sudarea pieselor groase se execut n mai multetreceri. Dup fiecare trecere se ndeprteaz zgura, care se adun la suprafaacordonului, apoi seexecut stratul urmtor. Lacusturile nform deV serecomand resudarea rdcinii nainte de ase facedepunereatuturor straturilor. La suduri n K i X sudura n straturi se face alternativ pe o parte i pe alta.Sudarea pe ambele pri sau pe o parte cu resudarea rdcinii. n construcii care sunt solicitate de sarcini dinamicese recomand folosirea plcuilor de prelungire(fig. a), care dau posibilitate de aevita concentrrile de tensiuni la nceputul i sfritul cordonului.Cnd piesele au grosimi diferite, racordarea se poate face prin sudurfr prelucrarea mecanic(direct), dac diferena de grosimi este pn la 2mm(fig.b). Dac diferena de grosime este mai mare, racordarea se face prin prelucrareamecanic a piesei mai groase(fig. c).Dimensiunile caracteristice ale cordoanelor de sudur n mbinare cap lacap.Lungimea de calcul a sudurii se consider egal cu lw= l 2t (1) (fig. c)n care t - este grosimea sudurii egal cu grosimea mai mic a alementelormbinate.Calculul mbinrilor cap la cap perpendiculare pe direcia solicitrii seface considernd c, seciunea lor probabil de rupere este perpendicular pe axeleelementelor. Relaiile de verificare acordoanelor sunt urmtoarele:pentrucordoanelesupuselantinderesaucomprimar

10. Custurile de col (n relief) pot fi executate cu cordoane laterale (fig. 1,a) i frontale (fig. 1,b). Sudurile supuse la fore axiale suntsolicitate la forfrecare. Tensiunile tangeniale n lungul cordoanelor de sudur se repartizeaz neuniform, fiind mai mari spre extremitii (fig.1,a)Distribuirea tensiunilor n mbinri cu cordoane n relief: laterale (a), fig.1,frontale (b). Sudurile laterale i frontale se rup pe suprafee, care trec prin metalulsudurii (depus), fig.2, sau prin metalul graniei de topire fig.3.fig.3, metalul depus (a), prin matalul graniei de topire (b,c), nlimii decalcul (d). nlimea de calcul a cordonului la rupere prin metalul depuseste z*kffig.3,d. Ptrunderea metalului topit n metalul de baz depinde de procedeul desudare i poziia sudurii. La sudarea manual aceast ptrundere este mic, de aceeanlimea de calcul prin metalul de baz este egal cu kf/2=0.7kf, iar prin mateluldepus kf(f=0.7, f=1). Pentru alte cazuri valorile coeficienilor fi , snt date ntabelul de mai jos. Sudur de relief supus la ncovoiere n planul prinderiiSub aciunea momentul M prinderea are tendina de a rsuci n jurul centrului degreutate al cordonului O. n elementul dA al cordonului va aprea fora dF=*dA, unde sunt tensiunile de forfecare. Tensiunile fa de centrele de greutate (de rotire) conduc laun moment, care echivaleaz momentului de ncovoiere M.=ArdAM(14) unde: integrarae se face pe toat suprafaa sudurii.Presupunem c tensiunile sunt proporionale cu distanele de la centrul dersucire (15)unde sunt tensiunilela distanar decentrul O,iar1tensiunilela distana r=1. de aici aflm = 116)nlocuind n (14) valoarea din (16) i lund n consideraie c nu depinde de r, obinem:unde este momentul de inerie polar, care poate fi exprimat prin momentele de inerie axiale

11. tipuri de suruburiGeneraliti. mbinrile cu uruburi au aprut naintea mbinrilor sudate. Simplicitatea mbinrii i sigurana n timpul exploatriidau posibilitate s fie folosite pe o scar mai larg. mbinrie cu uruburi se folosesc la montare, mbinri cu eforturi mari, care nu pot fipreluate de nituri, n pachete cu grosimea de peste 5 d, n construciile demontabile . a.n prezent se folosesc urmtoarele tipuri de uruburi:-brute (grosolane, nepsuite, clasa de precizie C. GOST 15589-70*)-de exactitate normal (clasa de precizie B, GOST 7798-70*)-de exactitate sporit (precise, clasa de precizie A, GOST 7805-70uruburile sunt alctuite dint-o tij cilindric cu uncap hexagonal, la la cellalt capt tija este filetat i se poate nuruba o piulihexagonal. Dimensiunile caracteristice ale urubului, aibei i piulieisnt indicate mai jos:urub cu aib (a), piuli (b).uruburile brute pot avea o deviere a diametrului tijeipn la 1mm de la diametrulnominal, cele de exactitate normal pn la 0.52 mm. Diametrul gurii n care se monteaz urubultrebue s fie cu 2...3 mm mai mare de ct diametrul tijei. La mbinri cu clasa de precizie A serefer mbinrile, n care gurile se realizeaz pe ntreg pachetul, pe abloane n elemente separatesau, dac gurile au fost ralizate iniialn piese separate la diametru mai mic, apoi lrgite n pachetpn la diametrul cuveniComportarea mbinrilor cu uruburi.nmbinrile cuuruburi obinuite forele dentindee nuruburinu suntcontrolate,prinurmare forele de frecare ntre piese nu sunt determinate i n majoritatea cazurilor, nu sunt suficiente de a prelua forele de frecare.Comportarea urubului nainte de distrugere.Comportarea mbinrilor poate fi divizat n 4 etape. La 1 etap, cnd forele de frecare ntre piese nu snt nvinse, uruburile suntsupuse numi la traciune; mbinarea lucreaz n stare elastic. n aa mod se comport i mbinrile cu uruburi de nalt rezisten. Etapa 2,cnd forele de frecare suntnvinse, se observ deplasare relativ a elementelor mbinrii pn cnd uruburile vin n contact cu pereiigurilor. Calcululuruburilorsolicitatelantindere.Dacforaexterioarcareacioneaz asuprambinrii este parall cu axele uruburilor, atunci ele vor fi solicitate lantindere. Calitatea executrii gurilor i a tijei nu joac nici un rol n cazul cndmbinarea este supus solicitrilor statice, de aceeea rezistenele admisibile ale uruburilor de exactitate normal sau ridicat snt aceleai. Unexemplu de mbinare solicitat la ntindere este reprezentat n fig.13. Planseele retelelor din grinzi.GRND.Element de construcie din lemn, oel, beton armat etc., cu lungimea mare n raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenei unei construcii.Planseu pe grinzi principale si secundareEste alcatuit din grinzi principale, dispuse paralel cu una dintre laturi (deschiderea) si grinzi secundare, dispuse paralel cu cealalta latura (traveea), obtinandu-se, astfel, o retea de grinzi.Placa acestui planseu se considera o grinda continua, la care reazemele sunt in dreptul grinzilor secundare. Incarcarea transmisa de placa se considera uniform distribuita.Reteaua de grinzi prezinta o particularitate: grinzile principale au o rigiditate foarte mare in raport cu cele secundare, motiv pentru care acestea vor fi considerate reazeme fixe pentru cele secundare. Grinzile secundare transmit incarcarea la cele principale sub forma unor forte concentrate.La randul lor, grinzile principale reazema direct pe stalpi, transmitandu-le incarcarea preluata de la celelalte elemente de planseuIn aceasta varianta, structura va fi alcatuita din cinci travee si doua deschideri. Lungimea unei deschideri va fi de 9,0 m, iar lungimea fiecarei travee de 5,4 m, obtinandu-se, astfel, pentru o trama, o suprafata de 48,6 mp. Planseu dala classic Pentru a doua varianta s-a ales un planseu dala clasic, datorita avantajelor in ceea ce priveste compartimentarea interioara, eliminarea retelei de grinzi si cresterea inaltimii utile.S-a analizat si posibilitatea utilizarii unui planseu-ciuperca, pentru a reduce grosimea planseului. In schimb, dificultatile in ceea ce priveste alcatuirea, realizarea si forma capitelului, au condus la adoptarea unei solutii de planseu dala clasic. Planseu cu goluri sfericeElementele planseului cu goluri sferice sunt placi cu nervuri pe cele doua directii, realizate din beton armat sau beton precomprimat si prevazute cu goluri de forma sferica. La aceste elemente de planseu, legatura dintre partea inferioara de beton si cea superioara se realizeaza cu ajutorul unor nervuri verticale, constituite in jurul golurilor de forma sferica[7].Golurile sunt realizate prin inglobarea in beton a sferelor din polipropilena de inalta densitate, dispuse conform proiectului si montate intre plasele de armatura. Distanta minima intre goluri este de 1/9 din diametrul lor.

12. grinzi si retele din grinzi.GRND.Element de construcie din lemn, oel, beton armat etc., cu lungimea mare n raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenei unei construcii.

14. Grinzi laminate. Grinzi laminate.Dimensionarea i verificarea rezistenei, stabilitiigenerale i rigiditii.n calitate de grinzi laminate se utilizeaz profile I i U.Grinzile laminate se verific la rezisten, rigiditate i stebilitate global. Secalculeaz grinzile laminate la rezisten dup domeniul elastic de lucru al materialului ielastoplastic.Verificarearezisteneidupdomeniulelastoplasticseface:dimensionarea se face astfel:se detemin modulul de rezistennecesar: W dup standartele pentru grinzile laminate n dependen de WsedeterminnumrulprofiluluipentrucareWiseverificrezistena:pentru grinzile confecionate din oeluricu rezistena de calcul mai mic de 580 MPa, solicitat static pentru care esteasigurat stabilitatea global, rezistena se verific imnd cont de dezvoltarea deformaiilor plastic.Dimensionarea se face: se calculeaz modulul de rezisten necesar,, n dependen de modulul derezisten Wc alegem profilul I. n dependen de alegem c. verificm rezistena: dac rezistenanu este asigurat se ia urmtorul profili se verific rezistena. Verificarea rezistenei const n determinarea sgrii relative i comportareaeicu sgeata relativ limitat de norme:, dac rigiditatea nu este asigurat se alege urmtorul profili se verific numai rigiditatea. Stabilitatea global a grinziloreste asigurat dac pe talpa superioar se aeaz platieul rigid legat (prins),saudec raportul dintre lungimea de calcul i limea tlpii ginzii nu depete valoarea calculat dup norme. Unde lungimea de calcul se iaegal cu distana dintre punctele de prindere a tlpii comprimate, mpotriva depasrilor transversale.

15. Dimensionarea grinzelor compuse.Ginzile compuse se utilizeaz n cazul cnd nu este asigurat capacitatea portant a grinzilorlaminate (Wc13000cm3), sau dac este necesar de a proiecta o grind cui tlpi desfurate (late).Grinda compus este alctuit din3foi:Dimensionareagrinzilorsencepecudeterminareanlimiiei.nlimeagrinziisedetermin reieind din 3 condiii:1 consumul minim de metal (nlime optimal), 2 asigurarea rigiditii (nlimea minim),3 nlimea grinzii nu trebuie s depiasc nlimea construciei. C partea momentului preluat de tlpi, coeficient care ine cont de majorarea greutii ndependendetipulgrinzii,- hopthmin,2 - hopthmin.Dac 1, atunci nlimea grinzii se stabilete cu 5-10% mai mic dect nlimea optim ns mai mare sau egal ca nlimeaminim. Dac 2, atunci nlimea grinzii se stabilete egal cu nlimea minim, ns n acest caz grinza este prelucrat cu un consum sporitde metal. Pentru a micora nlimea grinzii n acest caz se trece la o alt marc a oelului cu o rezisten de calcul mai mare. Fiindcnlimea grinzii neesenial difer de nlimea inimii, la stabilirea nlimii grinzii de regul se stabilete nlimea inimii, se stabilete dinfoistandarte dup lime. Se recomand ca nlimea foilor s nu depiasc 2200 mm.3 grosimea inimii inima grinzii lucreaz la forfrecare i preia fora de tiere.Se determin limea inimii din tensiuniletangeniale. Pentru o grind cu seciunea optim la care greutatea inimii este egal cu greutatea tlpilor i ia se sprijinprin intermediul tlpilor inferioare, tensiunile tangeniale sunt preluate cum de inima grinzii aa i de talpa inferioar I/S=0,85h n acest cazSe stabilete grosimea minimdin foistandarte dup grosime (8,10,12,14,...,30) mm.4 calculul tlpilor, n grinzile sudate talpa se proiecteaz dintr-o singur foaie, iar dac din 2 sau maimulte foi care se sudiaz ntre iele apoi nte aceste foi apar concentrri de tensiune. Grosimea tlpii.Sestabiletegrosimeatlpiidinfoistandartedupgrosimeigrosimeatlpiimaximitfmax30 mm.FiindcpentrugrosimimaimarisemicoriazrezistenadecalculRy. Limea tlpii se ia bf=(1/2...1/5) h. Pentruafiasiguratstabilitateaglobalagrinziidinconsiderenteconstructive:bf1/10 h, bf180 mm

16. Variatia sectiunii grinzei compuseGrinda optim este aceea, la care modulul de rezisten urmrete diagrama momentului ncovoietor. O seciune variabil necesit unconsum de manoper mai mare, deaceea grinzile slab solicitate i de lungimireduse se execut cu seciuni constante. La grinzicu deschiderimari puternic solicitate variaia seciunii este avantajoas i reduce consumul de metal cu 10...15.Variaia seciunii grinzii poate firealizat prin: modificareanlimii grinzii(fig. 6.10a); modificarea grosimii tlpilor (fig.6.10b) saumodificarea limii lor (fig. 6.10c,d).Soluia frecvent folosit n practic este cea realizat prin variaia limii tlpilor, care poate fi efectuat printr-o trecere lin de la limeamai mare la limea mai mic (fig. 6.10c) sau printr-o modificare continu a tlplor (fig. 6.10d).mbinrile platbandelor tlpilor se realizeaz prin sudur cap la cap, transversal sau sub un unghi. In ultimul caz capacitatea portant asudurii este egal cu ceaa platbandei.Pentru determinarea locului de modificare a seciunii este necesar de a obine expresia momentelor ntr-un punct arbitrarz i de a o egalacu momentul M',care poate fi admis n seciunea modificatVariaia seciunii grinzii prin: modificarea nlimii grinzii (a); modificarea grosimii tlpilor (b); modificarea limii tlpilor (c,d).din care gsimdouvalori, Dinacestepunctesprereazemseciunea poate fi modificat. Dac tlpile se mbin cu sudur cap la cap, n relaia (6.34)Variaia seciunii seefectueaz nu din poziia seciunii teoretic obinutdin ecuaia (6.34), ci din seciuni amplasate cu cel puin(bf-limea tlpii nemodificate) spre reazem cu scopul dea include talpa n lucru, ncepnd cu seciunea modificat.Dac modificarea seciunii se face prin micorarea limii tlpii, atunci limea tlpii modificateb1ftrebuie s satisfac condiii

17.

18.

19. Calculul si construirea reazemelor grinzelor.Grinzile se sprigin pe stlpi sause leag lateral de el. La rezemarea pe stlpi a grinzilor se obine o legtur articulat. La prinderealateral se obine o legtur articulat sau rigid.Grinzile se reazem pe stlpi prin intermediul nervurii de reazemile frontale sau ndeprtate de la marginea grinzii.Nervura de reazem se sudeaz de inima grinzii i aceste cordoane se calculeaz la valoarea maxim a reaciuni de reazem. mbinaregrinzilor poate fi etajat la acelai nivel i cu nivel sczut. La orice tip de rezemare solutia aleas trebuie s asogure condiiile de deformaiecerute:n cazul cnd reazemul transmite numai fore,pentru a permite rotiregrinzii secundare pe reazem,se evit n general legarea tlpii superioare a acesteiadegrindaprincipal.Pentruampedicadeplasareagrinziisecundaredepereazemul acesta se leag de grinda principal fie pe inim n zona axei neutre,fienumai pe talpa inferioar. Prinderea trebuie s asigure grinda secundar npotrivarsturnrii pe reazem atunci cnd exist tendina ca aceasta s-i piard stabilitateaprin ncovoiere lateral i rsucire.Rezemarea sub nivelul tlpii se face de obicei pe o cornier,pe un scaunsudat sau prin intermediul unei plci groase fixat pe inima grinzii principale.Penru a fi uor introdus,grinda secundar trebuie s aib lungimea mai mic cu10...20mm dectdistana liber ntreinimile grinzilor principale. nunile cazuriaceast distan se completeaz prin introducerea unor fururi ntre captul grinziisecundare i inima grinzii principale. Cnd pe grinda principal reazem grinzisecundare pe ambele pri,scaunile de rezemare pot fi mai dezvoltate deoarece momentele provenite din reaciunile excentrice ale grinzilorsecundare se echilibreaz ntre ele.Dac grinda reazem pe o singur parte este indicat o rezemare pe o plac groas care s asiguretransmiterea reaciunii ct mai aproape de inima grinzii principale,evitnd mmentele de rsucire. Dac transmiterea are o excentricitate maimare,atunci este de preferat o legtur rigid ntre grinda principal i grinda secundar astfel ca rotirea din rsucire a celei dinti s fielimitat de rotirea din ncovoiere pe reazem a celei de adoua. Este indicat i prinderea cel puin cu o plcu p lateral,sudat pe inimagrinzii secundare i care asigur continuietatea nervurii de rigidizarea a grinzii principale deasupra scaunului.

20. TIpuri de sectiuni ale talpilor cu zabrele.Tipurideseciunialestlpilorcuzbrele.Alegereaseciuniistlpuluicomprimatcentriccuzbrele.Verificarealastabilitate.Calculul plcuelor i zbrelelorStlpii cu zbrele se proiecteaz din dou ramuridin profile laminate sau compuse solidarizate cu zbrele,seciunea poate fi dindouprofile:Axa x-x se numete ax material i la calcul fa de aceast ax se determin ariaramuriii corespunztor i nlimea seciunii h. Axa y-y se numete ax liber. Lacalculul fa de aceast ax se determin limea seciunii b. Pentru asigurarea conlucrriiramuriloripreluareaforelortietoarecarepotaprealaaplicareasarciniicuexcentricitate ramurile se solidarizeaz cu diagonale imontanii diagonale sau plcue.Tipulseciuniidepindedemrimeasolicitrii. Dac valoarea eforturilor F=15003000KN,seciuneasealegedinprofileU,dacF=30005500KN-douprofileI,dacF>5500KN-seciunea din profil I compus.Calculul i demensionarea stlpilor cu zbrele.Dimensionareastlpilor cu zbrele se ncepe cucalcululfadeaxamaterialprincaresedeterminariaramuriiinlimeaseciunii.ADupsortimentulpentruprofileIsealegenumrulprofiluluipentrucareANumrulprofilului va fi nlimea h n cm.Se verific stabilitatea:Tipuri de seciuni ale stlpilor cu inima plinAlegerea seciunii stlpului comprimat centric cu inim plin i alctuirea lui. Verificri de stabilitate global i local.Cea mai rspndit seciune este I. Stlpii se proiectez cu stabilitate egal fa de axele X i Y

22. Structura si calculul bazelor stalpilor comprimati centric.Construcia bazei stlpului depinde de valoarea forei solicitrii stlpului imodul de legtur a stlpului cu fundaia.Exist trei tipuride baze:1.baza cu traverse;2.baza cucaptul dejosal stlpului frezat;3.bazacuarticulaie.Baza cu traverse este alctuit dintr-o plac orizontal i dou trverse.Efortul de la stlp prin cordoane verticale (3) se transmite traverselor (1),iar de latraverseprincordoaneleorizontale(4)deprindereatrverselordeplacsetransmite plcii (2),iar placa l distribuie pe fundaie. Astfel de baz se utilizeazpenrustlpi mediui slabsolicitai (N5500KN-seciunea din profil I compusCalculul i demensionarea stlpilor cu zbrele.Dimensionareastlpilor cu zbrele se ncepe cucalcululfadeaxamaterialprincaresedeterminariaramuriiinlimeaseciunii,DupsortimentulpentruprofileIsealegenumrulprofiluluipentrucareANumrulprofilului va fi nlimea h n cm.Se verific stabilitatea: