1 | P a g e

Consumul şi abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situaţiei şi impactului

Chişinău 2008

2 | P a g e

Consumul şi abuzul de alcool în

Republica Moldova:

evaluarea situaţiei şi impactului Acest studiu apare cu suportul Institutului pentru o Societate Deschisă (Budapesta) în cadrul proiectului „Promovarea unor politici economice eficiente şi transparente în Republica Moldova”. Document de Analiză a Politicilor 17 / 2008

Chişinău, 2008

3 | P a g e

Cuprins:

Sumar.............................................................................................................................................................................4

Introducere.....................................................................................................................................................................6

Evoluţia consumului de alcool în Moldova ...................................................................................................................8

Cine şi cât alcool consumă?.........................................................................................................................................11

Consumul excesiv de alcool ........................................................................................................................................14

Impactul consumului de alcool ....................................................................................................................................18

Recomandări................................................................................................................................................................23

4 | P a g e

Sumar

Moldova este o ţară cu o puternic înrădăcinată cultură a consumului şi abuzului de alcool. Nici una din campaniile de politică precedente nu au reuşit să reducă amploarea consumului de alcool. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în anul 2003 Moldova se situa pe locul 4 în Europa după nivelul de consum al produselor alcoolice, şi aceasta în condiţiile în care OMS nu a ţinut cont de faptul că cantităţi enorme de băuturi alcoolice nu sunt înregistrate deoarece sunt produse în condiţii de casă (conform estimărilor noastre, circa 50% din volumul efectiv de produse alcoolice consumate). Din cauza lipsei datelor statistice autorii acestui studiu nu au putut şi nici nu şi-au pus scopul de a actualiza calculele OMS pentru a vedea care este astăzi situaţia şi pentru a o compara cu cea din alte ţări. Totuşi, estimările alternative arată că în anii 2000 consumul de produse alcoolice a fost în continuă creştere, în prezent depăşind nivelul de consum specific pentru mijlocul anilor 1990. Estimările arată că în 2006-2007 consumul anual a fost de circa 8,5 litri echivalent de alcool pur pe cap de locuitor. Creşterea consumului în mare măsură se datorează majorării veniturilor disponibile. Tendinţele principale care se profilează în structura consumului sunt majorarea cotei de piaţă a berii (mai ales printre tineri) şi reducerea cotei vinului. Băuturile alcoolice tari domină piaţa, acestora revenindu-le 60% din consumul de etanol.

Conform rezultatelor sondajului sociologic realizat în cadrul acestui studiu, în Moldova produsele alcoolice se consumă în 60% din toate gospodăriile casnice. Probabil acest indicator este subestimat. Cel mai înalt nivel al consumului de băuturi alcoolice este înregistrat printre rândurile populaţiei de 20 – 44 ani, cu studii medii de specialitate şi cu un nivel de venituri familiale ce depăşeşte valoarea de 2500 lei lunar. Circa ¼ din populaţie consumă produse alcoolice o dată în săptămână, iar 4% - în fiecare zi. Dacă se ţine cont şi de producţia casnică, atunci vinul este băutura cea mai consumată. Aproape 23% din populaţia consumatoare consumă 1,0-3,5 litri pe lună, iar 15% - mai mult de 3,5 litri. Circa 35% din consumatori consumă băuturi alcoolice pentru a sărbători anumite evenimente, în timp ce pentru 22% consumul de alcool este o posibilitate de relaxare. Totodată, circa 28% din populaţie consideră că stresul poate fi depăşit cu băuturi alcoolice.

În Moldova nu există limite medicinale care ar atenţiona publicul asupra consumului excesiv de alcool. În cadrul acestui studiu au fost utilizate unităţile de consum aplicate în Marea Britanie. Limita medicală săptămânală în Marea Britanie este stabilită la 21/14 unităţi pentru bărbaţi / femei, iar limita zilnică - la 4/3 unităţi pentru bărbaţi/ femei. O unitatea de alcool reprezintă 8 g sau 10 ml etanol, adică aproximativ 250 ml de bere sau 100 ml de vin. Sondajul sociologic a arătat că 23,3% din bărbaţii din Moldova şi 11,5% din femei săptămânal consumă mai mul alcool decât limitele menţionate mai sus. Şi mai grav, între 69% şi 73% din bărbaţi şi între 62% şi 66% dintre femei depăşesc limita medicală inofensivă zilnică. Circa 42-47% din cetăţeni pot fi consideraţi ca aparţinând categoriei „chefliilor” (eng. binge drinking), adică consumă relativ rar, dar în cantităţi mari sau foarte mari. O altă formă de consum excesiv de alcool sunt „alcoolicii împătimiţi”, care consumă 50/36 de unităţi de alcool sau mai mult săptămânal, respectiv pentru bărbaţi/femei. Circa 3,4% din populaţia Moldovei face parte din această categorie.

Consecinţele consumului excesiv de alcool se manifestă pe multiple planuri. Consumul excesiv de alcool are şi impact economic, şi impact social. Dar nu toate costurile economice şi sociale asociate consumului de alcool au putut fi estimate şi aceasta din cauza lipsei datelor statistice. Alcoolul este unul din cauzele majore care afectează sănătatea populaţiei. Numărul total de cazuri mortale asociate cu consumul de alcool a crescut în mod aproape constant din 1998 (4436 cazuri) până în prezent (5917 cazuri în 2006, 5717 cazuri în 2007). Cirozele, cancerul ficatului şi pancreatitele acute se numără printre cauzele majore ale mortalităţii asociate consumului de alcool.

Deosebit de mari sunt costurile sociale şi economice ale consumului de alcool pe care le implică accidentele cauzate de conducerea automobilului în stare de ebrietate. Circa 13% din accidentele rutiere se produc anume din cauza consumului de alcool la volan. În 2000-2007 circa 440 de persoane au decedat în Moldova în accidente rutiere cauzate de consumul de alcool, iar 3074 de persoane au fost traumatizate. Alte 488 de persoane au fost victime ale cazurilor de omor în care a fost implicat consumul de alcool, iar 788 de persoane au suferit de pe urma vătămării fizice intenţionate în cazuri în care a fost implicat consumul de alcool.

Consumul abuziv de alcool se răsfrânge negativ şi asupra altor membri ai familiei. Conform sondajului, 53% din cei care abuzează sunt căsătoriţi şi majoritatea au copii sub vârsta majoratului. Consumul de alcool la părinţi se răsfrânge negativ asupra reuşitei şcolare a acestor copii şi măreşte riscul ca şi aceştia să consume excesiv.

Guvernul trebuie să pună la punct un program naţional de combatere a acestui viciu naţional care este consumul excesiv de alcool. Însă experienţa internaţională arată că efectele politicilor anti-alcool se manifestă numai pe

5 | P a g e

termen lung şi în general aceste politici sunt costisitoare. Printre elementele de politică care nu implică costuri înalte şi care ar putea fi recomandate guvernului moldovenesc se numără:

• Îmbunătăţirea evidenţei statistice a aspectelor şi fenomenelor legate de consumul de alcool, şi aceasta nu doar pentru a avea o imagine clară asupra structurii şi amplorii fenomenului, dar şi pentru a verifica ulterior efectele politicilor.

• Descurajarea culturii consumului de produse alcoolice, mai ales în categoria persoanelor tinere, inclusiv prin limitarea drastică a publicităţii produselor alcoolice, monitorizarea de conţinut a posturilor de radio şi TV şi campanii anti-alcool în mass-media.

• Încurajarea companiilor producătoare de băuturi alcoolice destinate pieţei interne de a adopta o responsabilitate socială mai înaltă şi impunerea acestora să finanţeze o parte din costurile campaniilor de informare şi educare publică pentru reducerea consumului excesiv de alcool.

• Interzicerea efectivă a comercializării băuturilor alcoolice către persoane sub vârsta de 18 ani, atât în unităţile comerciale cu amănuntul, cât şi în baruri, cafenele şi restaurante şi interzicerea comercializării în apropierea instituţiilor de învăţământ de toate nivelurile.

• Introducerea unui regim restrictiv de realizarea a băuturilor alcoolice în orele de seară şi de noapte şi în anumite locuri publice.

• Revizuirea politicii de preţ a băuturilor alcoolice, în special în vederea majorării preţurilor băuturilor alcoolice tari prin accize şi alte taxe de consum şi orientării consumului spre categorii de băuturi mai uşoare.

• Dezrădăcinarea practicii consumului de alcool la volan prin campanii regulate de testare aleatorie a şoferilor, reducerea nivelului concentraţiei maximal admisibile a alcoolului în sânge şi instituirea unei singure sancţiuni dure – cea de privare de dreptul de a conduce orice mijloc de transport - pentru conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate.

• Guvernul ar trebui să se abţină de la sprijinirea evenimentelor publice şi culturale asociate cu consumul sporit de alcool (Festivalul Vinului, Hramul, Ziua Studentului etc.).

6 | P a g e

Introducere

Moldova este percepută ca fiind o ţară cu o cultură adânc înrădăcinată a consumului de alcool. Din păcate, deseori, consumul regulat de alcool se soldează cu abuz sau chiar cu alcoolism cronic, cu toate consecinţele de rigoare pe plan individual şi social. Politica anti-alcoolică sovietică din a doua jumătate a anilor 1980 a exercitat un puternic impact negativ asupra economiei moldoveneşti, deoarece această politică a avut ca una din componentele sale şi distrugerea plantaţiilor de viţă-de-vie. Dar asupra tradiţiilor locale de consum al alcoolului această politică practic nu a avut nici un efect semnificativ.

În perioada transformărilor economice asociate cu schimbări sociale profunde şi rapide, consumul de alcool a crescut şi mai mult, situaţia fiind deosebit de gravă la sfârşitul anilor 1990. Conform unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în anul 1998 Moldova se plasa pe primul loc în Europa după cantitatea înregistrată de alcool consumată în medie de o persoană matură şi pe locul trei în lume. Dar este un lucru bine ştiut că în Moldova volume enorme de vin şi alte băuturi alcoolice se produc în condiţii de casă, în cantităţi care par să depăşească cu mult media europeană sau mondială.

Dezmembrarea familiilor, pierderea locurilor de muncă, intrarea în sărăcie şi alte forme de „eşec personal” sunt în mare măsură cauzate, condiţionate sau accelerate de abuzul de alcool. Evident, se manifestă şi legătura inversă, stresul social intensificând şi mai mult exasperarea, iar odată cu ea, ducând şi la sporirea consumului de alcool. Potrivit Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, consumul abuziv de alcool constituie primul factor de risc pentru populaţia din Republica Moldova. În prezent sunt înregistrate aproximativ 48000 persoane afectate de alcoolism cronic, dintre care circa 7200 sunt femei. Însă conform experţilor medicali, numărul înregistrat de persoane bolnave de alcoolism cronic este departe de numărul real al celor care suferă de alcoolism.

Ameliorarea situaţiei economice în anii 2000 şi apariţia posibilităţii de emigrare la muncă peste hotare a dus la temperarea stresului social. Estimările noastre arată însă că aceasta nu a dus la scădere a consumului de alcool, ci din contra, consumul a crescut. Totodată, se observă o tendinţă de trecere de la băuturile grele (vinuri, votcă, inclusiv falsificată) la cele mai uşoare (în special, bere). Dar conţinutul şi frecvenţa relatărilor din presa naţională şi din străinătate referitoare la consumul de alcool în Moldova deseori lasă impresia că consumul de alcool păstrează forma unei epidemii1. În conformitate cu un studiu efectuat de organizaţia europeană “Tispol”, ponderea şoferilor moldoveni depistaţi în stare de ebrietate la volan este de 19%, cel mai mare indicator în Europa2. Reportajele TV despre crimele şi accidentele care se produc din cauza consumului excesiv de alcool adeseori amintesc de nişte filme de groază. Deosebit de şocante sunt relatările despre consecinţele consumului de alcool de către tineri.

Care este în prezent situaţia şi dinamica consumului de alcool? Care sunt consecinţele sociale şi economice ale consumului de alcool? Care ar putea fi nişte instrumente de politică publică care ar putea în mod efectiv să reducă consumul de alcool în societatea moldovenească? Acest studiu şi-a propus să răspundă, mai degrabă într-o manieră exploratorie decât riguroasă, la aceste întrebări. Deci, trebuie de precizat de la bun început că răspunsuri exacte la aceste întrebări este greu de găsit în condiţiile crizei datelor statistice. Consumul excesiv de alcool este social blamabil, de aceea respondenţii la sondajele sociologice, atunci când sunt întrebaţi despre cantităţile de alcool consumate, tind să subestimeze cantităţile real consumate. De asemenea, multe din datele statistice necesare pentru estimarea efectelor economice şi sociale nu au fost posibil de obţinut sau în general nu există. Dar şi datele disponibile sunt de natură să scoată în evidenţă suficiente aspecte ale fenomenului consumului de alcool.

Datele pentru realizarea acestui studiu au fost colectate în cadrul unui sondaj sociologic realizat de către compania IMAS. Perioada de culegere a datelor a fost 12-30 mai 2008. Eşantionul stratificat, probabilist, tristadial a cuprins 1146 de persoane cu vârsta de 15 ani şi peste. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a

1 Vedeţi, spre exemplul, comentariul „În Republica Moldova consumul de alcool ia forma unei epidemii” la http://www.alcooltest.ro/alcoolemie/detalii-presa-12-in-r-moldova-consumul-de-alcool-ia-forma-unei-epidemii.html. sau 2 Conform reportajului realizat de Marin Turea „Consumul de alcool la volan în Republica Moldova”, BBC România, 2 iulie 2008.

7 | P a g e

Republicii Moldova (cu excepţia Transnistriei) eroarea maximă de eşantionare fiind de ±3.0%. Interviurile au fost realizate la domiciliile respondenţilor de către 52 operatori din reţeaua IMAS-INC în limbile română şi rusă.

Pe lângă aceasta, o serie de date utile au fost furnizate de Centrul Naţional de Management în Sănătate şi de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Mulţumim pe această cale ambelor instituţii pentru asistenţa informaţională acordată. Informaţie utilă despre vânzările şi consumul de alcool a fost obţinută şi din anuarele statistice ale Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Studiul este compus din 4 părţi. Partea întâi prezintă şi interpretează rezultatele sondajului sociologic vizavi de consumul de alcool în Moldova. Partea a doua încearcă să evalueze amploarea fenomenului de consum excesiv de alcool. Următoarea parte a studiului şi-a propus să identifice consecinţele consumului de alcool, deşi această sarcină a fost foarte greu de realizat din cauza lipsei datelor necesare. Ultima parte a studiului face o serie de recomandări de politici publice.

Autorii înţeleg limitele şi neajunsurile acestui studiu, care este unul cu caracter mai degrabă explorator, decât definitiv. Printre scopurile urmărite de autori a fost şi acela de a genera interes social faţă de tema abordată şi de a ridica gradul de informare al cetăţenilor şi decidenţilor de politică vizavi de fenomenul consumului de alcool în ţara noastră. Concluziile şi lecţiile învăţate la elaborarea acestui studiu vor fi utilizate pentru ca în viitorul apropiat Expert-Grup să lanseze o cercetare mai fundamentală în acest domeniu, eventual în colaborare cu o instituţie cu competenţe în domeniu. Sperăm că acest studiu va face instituţiile publice şi private mai cooperante în furnizarea datelor statistice necesare pentru o evaluare riguroasă a impactului social şi economic al consumului de alcool în Moldova şi pentru formularea unor recomandări mai temeinice.

8 | P a g e

Evoluţia consumului de alcool în Moldova

Cercetările internaţionale asupra consumului de alcool efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la sfârşitul anilor 1990 – începutul anilor 2000 plasau Republica Moldova printre ţările cu cele mai înalte nivele de consum înregistrat de alcool în Europa. În anul 1998 Moldova se situa chiar pe primul loc3. În acea perioadă, consumul de alcool în ţara noastră a crescut de la 10,1 litri echivalent de alcool pur în medie pe o persoană de vârsta 15 ani şi mai mult în anul 1992 la 19,2 litri în 1999 (Figura 1). Conform acestor cercetări, în anul 1998 Republica Moldova era pe primul loc în Europa şi pe unul din primele locuri în lume după consumul de alcool pe cap de locuitor. Ulterior consumul a scăzut la 13,1 litri în anul 2002 şi circa 13,2 litri în 2003. Însă în aceste evaluări nu s-a ţinut cont de consumul neînregistrat al băuturilor. Este evident că dacă la consumul înregistrat ar fi adăugat şi consumul neînregistrat al băuturilor alcoolice produse în condiţii de casă sau a celor realizate „sub tejghea” în unităţile comerciale, nivelul real de consum al produselor alcoolice ar fi mult mai înalt.

Figura 1 Evoluţia consumului înregistrat de alcool conform datelor OMS, litri pe an, 1992-2003

Surse: OMS

OMS nu a mai publicat rapoarte mai recente asupra consumului de alcool. Nici autorii acestui studiu nu au dispus de datele necesare pentru a repeta şi actualiza calculele bazate pe metodologia utilizată de OMS. Autorii însă au încercat să estimeze tendinţele (şi mai puţin volumul) consumului de alcool în Republica Moldova utilizând o metodă alternativă bazată pe vânzările produselor alcoolice. Să menţionăm aici că o metodă mult mai bună ar fi metoda bazată pe producţia industrială de băuturi alcoolice, la care ar trebui de adăugat importurile şi de scăzut exporturile. Această metodă însă nu dă rezultate bune din cauza că nu există date statistice credibile asupra variaţiei stocurilor de producţie alcoolică şi nu există nici estimări cât de cât credibile asupra importurilor băuturilor alcoolice de contrabandă din sau prin Transnistria.

Metodă bazată pe vânzările de produse alcoolice este şi ea una aproximativă. Aceasta are la bază datele statistice publicate de BNS asupra vânzărilor de băuturi alcoolice realizate cu amănuntul prin unităţile comerciale şi asupra nivelului preţurilor medii de piaţă la aceste produse. Aceasta ne permite să calculăm numărul de sticle convenţionale vândute de fiecare produs alcoolic, alegându-se următoarele volume unitare: cognac, votcă şi lichior - 0,7 litri, vin şi vin spumant – 0,75 litri şi bere – 0,5 litri. Totodată, pentru a calcula volumul total de alcool pur echivalent s-a considerat că concentraţia medie a alcoolului în cognac, votcă şi lichior este de 40%, în vin şi vin

3 Organizaţia Mondială a Sănătăţii, „Raport Global asupra Consumului de Alcool”, 2007, Geneva.

9 | P a g e

spumant – 12,5%, iar în bere – 5%. În Tabel 1 sunt incluse datele respective privind consumul oficial pe principalele tipuri de băuturi alcoolice.

Tabel 1 Consum oficial de băuturi alcoolice procurate din unităţile comerciale

1996 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Vânzări în reţeaua cu amănuntul, milioane lei

Cognac 18,0 40,3 47,7 62,6 84,1 89,3 100,8 125,4 150,0

Votcă 54,8 75,8 92,0 120,9 179,7 200,0 242,6 272,8 303,1

Vin 22,8 34,0 34,6 43,7 55,6 49,3 58,4 79,9 101,4

Vin spumant 18,9 23,6 27,0 36,1 51,3 55,2 62,5 81,1 99,8

Bere 25,9 62,4 88,1 150,3 229,7 219,6 283,9 328,2 372,6

Preţuri medii în reţeaua de vânzare cu amănuntul

Cognac 40,5 69,0 75,8 99,1 125,0 134,1 142,5 159,1 174,0

Votcă 10,3 17,6 22,4 24,5 26,9 28,1 28,7 36,2 43,3

Vin 4,91 12,0 15,2 20,2 23,9 31,5 33,7 38,7 42,2

Vin spumant 10,7 15,7 19,5 22,7 23,7 25,4 29,2 31,5 34,0

Bere 2,3 7,7 7,9 8,3 9,0 9,7 10,6 12,4 14,5

Număr de sticle vândute, milioane

Cognac 0,44 0,58 0,63 0,63 0,67 0,67 0,71 0,79 0,86

Votcă 53,25 4,31 4,11 4,93 6,67 7,11 8,44 7,55 7,00

Vin 4,64 2,83 2,28 2,16 2,33 1,57 1,73 2,07 2,41

Vin spumant 1,77 1,51 1,38 1,59 2,16 2,18 2,14 2,58 2,93

Bere 11,53 8,09 11,10 18,12 25,56 22,74 26,71 26,43 25,76

Volum total echivalent alcool pur, mii litri

2044,3 1587,0 1569,3 1917,4 2528,5 2475,4 2861,3 2762,7 2717,1

Populaţie vârsta 15 ani şi mai mult, mii

2662,8 2778,2 2807,0 2840,0 2868,1 2894,1 2916,8 2932,0 2951,6

Volum mediu per capita echivalent alcoolul pur, litri

0,77 0,57 0,56 0,68 0,88 0,86 0,98 0,94 0,92

Surse: Calculele autorilor pe baza datelor BNS

Astfel, calculele efectuate ne conduc la nişte nivele uluitor de mici ale volumului de alcool consumat în Republica Moldova. De fapt nivele de sub 1 litru de echivalent alcool pur pe an sunt specifice mai mult pentru ţările musulmane unde prohibiţia este foarte riguros impusă. Mai jos vom reveni la estimarea nivelului real de consum. Însă şi rezultatele din tabelul 1 sunt utile din cauza că reflectă anumite tendinţe. Şi anume, pe baza acestor rezultate pot fi trase următoarele două concluzii:

1. În pofida îmbunătăţirii situaţiei economice (sau poate datorită acesteia) consumul de alcool a început să crească în 2002, conform estimărilor depăşind în anii 2006-2007 nivelul consumat în anul 1996.

2. Se observă schimbări importante în structura consumului. Dacă la mijlocul anilor 1990 vinul deţine circa 24% din totalul alcoolului consumat, la mijlocul anilor 2000 ponderea acestuia era de circa 6%. Vinul pare să fi fost substituit de bere, ponderea căreia a crescut de la 12% la 24%. Totodată, se observă şi o creştere lentă a cotei vinurilor spumante în totalul alcoolului consumat. Produsele alcoolice tari continuă să domine structura consumului cu circa 60% din total (Figura 2).

10 | P a g e

Figura 2 Structura consumului de alcool, % din total, pe tipuri de băuturi

Surse: calculele Expert-Grup pe baza datelor BNS

Care totuşi este nivelul real al consumului de alcool în Moldova? Pentru a răspunde la această întrebare datele din Tabelul 1 au fost revăzute pentru a le aduce puţin mai la realitate. În particular, s-a ţinut cont de următoarele:

• Preţurile „efectiv medii” pe piaţă sunt mai mici decât cele „medii” raportate de BNS din cauza că preferinţele consumatorilor sunt orientate spre segmentele inferioare şi medii de băuturi. În particular, conform estimărilor experţilor în anul 2007 preţul „efectiv mediu” pentru o sticlă de cognac era de 80,5 lei (faţă de 174 lei estimat de BNS), pentru o sticlă de vin – 35,0 lei (42,2 lei), pentru o sticlă de vin spumant – 30,5 lei (34,0 lei), pentru o sticlă de votcă sau lichior – 18,7 lei (44,0 lei), iar pentru o sticlă de bere – 10,5 lei (14,5 lei).

• Pe lângă unităţile de comerţ cu amănuntul, o cantitate mare de produse alcoolice este realizată prin intermediul unităţilor de alimentaţie publică (baruri, cafenele, restaurante). Conform datelor statistice, cantităţile de produse alcoolice realizate în unităţile de alimentaţie publică variază de la 13% din cele realizate în unităţile comerciale în cazul berii până la 25% în cazul vinului.

• Conform estimărilor specialiştilor, cantităţile raportate de unităţile comerciale şi de alimentaţie publică sunt de două ori mai mici decât cele efectiv realizate prin intermediul acestor unităţi.

• În sfârşit, producţia de alcool de provenienţă casnică ocupă rolul cel mai important în consumul de alcool în mediul rural. Este vorba de vin, pentru zonele centrale şi de sud, şi de băuturi alcoolice tari în zonele de nord. Conform estimărilor specialiştilor, în medie la un cetăţean de vârsta 15 ani şi mai mult revine un consum anual de 27-30 litri de vin de casă (concentraţia de alcool 11%) şi circa 3 litri de băuturi alcoolice tari (concentraţia de alcool circa 50%).

Reevaluarea consumului de alcool cu considerarea aspectelor de mai sus arată că în anul 2007 în Moldova o persoană cu vârsta de 15 ani şi mai mult a consumat circa 8,5 litri de alcool, din care,

• 2,0 litri procuraţi „în alb” din unităţi comerciale şi de alimentaţie publică;

• 2,0 litri procuraţi „la negru” din unităţile comerciale şi de alimentaţie publică;

• 3,0 litri echivalent de alcool pur provenit din vin de producţie casnică;

• 1,5 litri echivalent de alcool pur provenit din băuturi tari de producţie casnică.

11 | P a g e

Cine şi cât alcool consumă?

Sondajul sociologic efectuat în cadrul acestui studiu a arătat că în 60% din gospodăriile din Moldova se consumă băuturi alcoolice. Consumul de alcool în menajurile din mediul rural prevalează faţă de cele din urban, 66% faţă de 50%. Cel mai înalt nivel al consumului de băuturi alcoolice este înregistrat în categoria populaţiei cu vârste cuprinse între 20 – 44 ani, având studii medii de specialitate (şcoală generală sau profesională), al căror nivel de venituri pe gospodărie depăşeşte valoarea de 2500 lei lunar (Figura 3).

Figura 3 Consumul de băuturi alcoolice divizat pe categorii de vârstă, nivel de educaţie şi nivel de venit pe

gospodărie

Sursa: datele prezentate în cadrul studiului efectuat de către Serviciul de cercetare „OMNIMAS”, Chişinău, mai 2008

Conform frecvenţei consumului de băuturi alcoolice, s-a determinat că 25% din populaţie consumă alcool 1 – 2 ori pe lună, 24% - o dată în săptămână şi 23% - mai rar decât 1 – 2 ori pe lună. În fiecare zi consumă băuturi alcoolice 4% din totalul populaţiei, dintre care cel mai des consumă bărbaţii (6%) din mediu rural (5%) cu vârste de peste 60 ani (13%), având studii medii incomplete (8%) şi un nivel de venit pe gospodăriile din care fac parte cuprins între 601 – 1200 lei (7%).

Figura 4 Frecvenţa consumului de băuturi alcoolice

12 | P a g e

Cea mai înaltă pondere revine populaţiei ce consumă între 1000 ml – 3500 ml de vin lunar (23%), urmată de cei care consumă între 500 ml – 1000 ml (20%) şi peste 3500 ml (15%). Ca şi în cazurile de mai sus, consumul de vin predomină în mediul rural. Numai 11% din cei intervievaţi au răspuns că nu consumă asemenea tip de băuturi alcoolice. S-a constat că bere se consumă de mai puţini cetăţeni, cea mai înalta pondere revenindu-le consumatorilor între 500 l – 1000 ml (46%) lunar cu vârste cuprinse între 15 – 19 ani. Băuturile alcoolice tari se consumă preponderent în mediul urban (18% faţă de 13% în mediu rural) de către persoanele cu vârste de peste 60 de ani (18%). 72% din cei intervievaţi au răspuns că nu consumă asemenea tip de băuturi alcoolice.

Printre motivele de bază pentru consumul de băuturi alcoolice cea mai înaltă pondere o ocupă sărbătorirea anumitor evenimente (35%), relaxare (22%), tradiţii în familie (20%) şi pentru că e considerat că e bine pentru sănătate (19%). Totodată, circa 28% din cetăţeni au menţionat „depăşirea stresului” printre principalele trei cauze care îi determină să consume băuturi alcoolice .

Figura 5 Cauzele care determină consumul de alcool, trei răspunsuri posibile

Surse: Sondajul sociologic

În 56% din gospodăriile participante la sondaj se produc băuturi alcoolice, în special vin (99%) în mediul rural (70%). Dar şi în mediul urban 32% din gospodăriile intervievate au arătat că produc vin. Cel mai frecvent se produc între 301 – 1000 l de vin anual (40% din gospodării). Practic la fel de multe gospodării produc între 100 l şi 350 l de vin (39%). Băuturile alcoolice tari în 88% cazuri se produc în cantităţi mai mici de până la 50 l pe an. Atât vinul, cât şi băuturile alcoolice tari sunt produse în 50% cazuri pentru a fi vândute fără a fi consumate în gospodărie, în celelalte cazuri fiind produse pentru a fi consumate integral în gospodărie.

Cel mai des băuturile alcoolice sunt consumate acasă şi în ospeţie, mai rar în baruri şi restaurante, foarte rar sau deloc pe stradă şi în parc. Băuturile alcoolice consumate în 25% de cazuri sunt de producţie proprie, în 32% de cazuri sunt cumpărate din magazine, în 30% cazuri sunt procurate si consumate în baruri şi restaurante şi în 11% cazuri sunt cumpărate de la persoane fizice. Dintre persoanele participante la sondaj 58% cheltuiesc până la 100 lei lunar pentru procurarea băuturilor alcoolice, 13% - între 101 – 300 lei şi 2% - între 301 – 500 lei lunar.

13 | P a g e

Astfel, sondajul realizat confirmă că nivelul de consum al băuturilor alcoolice rămâne ridicat, populaţia activă din mediul rural fiind consumatorul principal, o pondere mai importantă revenind bărbaţilor. Persoanele cu studii superioare consumă băuturi alcoolice mai des decât cei cu studii medii incomplete şi cei cu studii preuniversitare, deşi în cantităţi mai mici, iar nivelul de venituri ale celor trei categorii nu se deosebeşte foarte mult. Persoanele de vârsta a treia consumă mai rar băuturi alcoolice. În mediul rural se consumă preponderent vinul, iar în mediul urban în special băuturile alcoolice tari, deşi ponderea consumatorilor de vin este mult mai înaltă atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. Tinerii consumă în special băuturile slab alcoolice (cum ar fi berea), iar persoanele cu vârste de peste 60 de ani consumă în special băuturi alcoolice tari.

Sondajul a arătat că 40% din respondenţi suferă de o anumită maladie cronică, în special fiind vorba de cei din mediul rural. Multe din aceste boli au consumul de alcool ca factor de risc. În particular, 20% din cetăţeni au spus că suferă cronic de hipertonie, 8% - de aritmie cardiacă, boli ale ficatului, etc. In 70% de cazuri s-a declarat că în ultima perioadă starea sănătăţii s-a agravat, în 35% din cazuri – în ultima jumătate de an.

14 | P a g e

Consumul excesiv de alcool

Deşi există opinia că în cantităţi mici alcoolul chiar ar fi benefic sănătăţii, există şi multe argumente contra acestei afirmaţii. Nici cantitatea de alcool benefică sănătăţii, nici consumul abuziv de alcool nu sunt stabilite prin norme recunoscute internaţional, iar de cele mai dese ori aceste norme variază de la o persoana la alta. De aici apare şi dificultatea estimării unor indicatori legaţi de consumul abuziv de alcool. Spre exemplu, în Marea Britanie guvernul a stabilit specificaţii medicale privind consumul de alcool, prin care limita medicală săptămânală este stabilită la 21/14 unităţi pentru bărbaţi / respectiv femei. Limita zilnică este stabilită la 4/3 unităţi pentru bărbaţi/ femei. Unitatea de alcool reprezintă 8 g sau 10 ml etanol (aproximativ 250 ml de bere, 100 ml de vin). Vom utiliza aceste limite pentru a stabili cât de frecvent în Moldova se consumă alcool în cantităţi excese.

Dacă am aplica primul criteriu, am ajunge la concluzia că 23,3% din bărbaţii din Moldova şi 11,5% din femei săptămânal consumă mai mul alcool decât limitele medicale stabilite. Circa 75% dintre aceştia sunt locuitori ai mediului rural, care consumă preponderent vin. Iar 66% dintre ei produc băuturi alcoolice în gospodăria casnică în care locuiesc, ceea ce micșorează cheltuielile pentru procurarea băuturilor alcoolice.

Conform criteriului normei zilnice de alcool inofensive pentru organism situaţia este şi mai alarmantă. Estimativ, între 69% şi 73% din bărbaţi între 62% şi 66% dintre femei depăşesc limita medicală inofensivă zilnică. Aceasta este o cifră alarmantă, fiind legată de cele mai multe ori de sărbătorirea unor evenimente sau de „depăşirea stresului”, care este principalul motiv al consumului de alcool pentru 35% din populația care întrece norma medicală recomandată.

Nu există norme fixe nici pentru consumul abuziv de alcool. De fapt, consumul abuziv de alcool poate lua diferite forme. Spre exemplu, în Marea Britanie se delimitează patru forme de abuz de alcool: „cheflii” (eng. binge drinking) - persoane care beau rar, dar în cantităţi mari sau foarte mari; „alcoolici împătimiţi”; „alcoolici problematici” şi „alcoolici dependenţi”. În particular, „alcoolicii cheflii” sunt cei care consumă mai mult de 8 unităţi pentru bărbaţi şi 6 unităţi pentru femei la o singură ocazie, iar „alcoolicii împătimiţi” consumă 50/36 de unităţi de alcool sau mai mult săptămânal pentru bărbaţi/femei. Stabilirea celorlalte două categorii este mai complicată şi se face pe baza unor chestionare.

Datele sondajului efectuat permite estimarea primelor două forme de abuz de alcool. Şi în acest caz utilizarea exagerată la o singură ocazie este mult mai răspândită (

Tabel 2). Dacă forma de „alcoolism împătimit” prevalează la bărbaţi, fenomenul chefurilor exagerate este foarte răspândit atât printre bărbaţi, cât şi printre femei. Un nivel de prevalenţă a acestui fenomen de 40% este extrem de înaltă. Consumul abuziv de alcool la o singură ocazie deşi pare inofensiv, este în esenţă foarte periculos, cu consecinţe negative asupra sănătăţii, despre care populaţia nu este informată la nivelul cuvenit pentru a evita astfel de excesuri.

Tabel 2 Consumul de alcool peste limitele medicale, % din total

Femei Bărbaţi Total

Indivizi care consumă peste limita săptămânală indicată

11,5 23,3 17,3

Indivizi care consumă peste limita zilnică indicată

62-66 69-73 66-70

Cheflii 41-46 44-48 42-47

Alcoolici împătimiţi 1,1 5,8 3,4

Sursa: Sondaj Sociologic, Calculele autorilor

15 | P a g e

De asemenea, consumul de alcool mai stimulează utilizarea şi altor substanţe nocive sănătăţii, în special a tutunului. Astfel, după cum arată rezultatele sondajului 27,2% din cei care consumă alcool sunt şi fumători, pe când doar 10,1% din cei care nu consumă alcool sunt fumători.

Conform datelor Centrului Național de Management în Sănătate rata prevalenţei de alcoolism cronic la 100 mii locuitori a fost de 1300,2 în 2007, iar rata incidenţei prin alcoolism cronic şi psihoze alcoolice la 100 mii de locuitori a fost de 111,9 în acelaşi an. (Tabel 3). Din anul 2001 se observă o scădere a numărului de bolnavi de alcoolism cronic şi a persoanelor luate la evidenţă în legătură cu abuzul de alcool. Fenomenul alcoolismului şi a abuzului de alcool a avut o amploare mai mare în perioada iniţială a tranziţiei, care a lăsat o parte importantă a populaţiei fără un loc de muncă.

Şi în prezent, consumul excesiv de alcool este mai mult caracteristic populaţiei neîncadrate în câmpul muncii. Pe de o parte, aceasta implică un impact mai mic asupra reducerii productivităţii, dar pe de altă parte pentru persoanele inactive şi şomeri, consumul de alcool este cauza una din cauzele de neîncadrare în câmpul muncii. Deşi sunt lipsiţi de venituri în formă de salariu, producţia proprie a băuturilor alcoolice le permite celor săraci să menţină nivele de consum de alcool la nivele comparabile cu cele ale populaţiei cu venituri mai mari (Figura 6).

Figura 6 Consumul de alcool în dependenţă de venitul gospodăriei casnice, unităţi

Sursa: Sondaj Sociologic

O altă tendinţă negativă şi alarmantă a consumului de alcool este consumul mare în rândurile tineretului. Datele sondajului arată că tinerii sub 19 ani se numără printre consumatorii principali de bere.

16 | P a g e

Figura 7 Consumul mediu de alcool după grupe de vârste, unităţi

Sursa: Sondaj sociologic, calculele autorilor

Deşi tipul băuturilor consumate diferă mult între diferite categorii de vârste, consumul excesiv de bere în rândurile tinerilor, face ca aceasta să fie a doua categorie de populaţie după consumul lunar de etanol. Şi aceasta în condiţiile în care Legea Republicii Moldova privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi alte substanţe psihotrope prevede că autorităţile administraţiei publice locale vor întreprinde, în cadrul unor complexe politici sociale de stat, acţiuni în vederea interzicerii ofertei şi comercializării băuturilor alcoolice către persoanele sub vârsta de 18 ani (Art. 3(2)). Nici măsurile, nici efectele, nu sunt cât de cât vizibile.

17 | P a g e

Tabel 3 Prevalenţa prin alcoolism cronic şi psihose alcoolice a populaţiei Republicii Moldova în aa.1991-2007

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Număr de persoane luate la evidenţă profilactică în legătură cu abuzul de alcool

… 10529 9622 10664 11006 6485 6573 6658 6301 6441 3881 4125 3688 3878 5040 4752 4957

Număr bolnavi de alcoolism cronic aflate sub supraveghere

75359 70346 68009 67340 66569 59380 58542 57601 55475 55942 48694 48081 47678 47116 46656 45961 46507

Număr cazuri înregistrate cu psihoze alcoolice (populaţia de vârsta 18 ani şi peste)

913 363 411 458 511 470 426 411 300 368 231 212 294 525 710 769 832

Rata incidenţei prin alcoolism cronic şi psihoze alcoolice la 100 mii locuitori

118,3 78,6 110,1 121,0 115,9 111,1 111,2 120,3 77,0 109,2 82,0 84,1 81,4 85,3 114,0 107,4 111,9

Rata prevalenţei prin alcoolism cronic la 100 mii locuitori

1532,1 1614,6 1563,3 1547,9 1533,4 1372,2 1357,5 1354,3 1294,0 1356,8 1341,1 1327,3 1319,9 1307,6 1298,0 1282,0 1300,2

Notă: Începând cu anul 2001 informaţia este prezentată fără raioanele de est ale Republicii Moldova Surse: Centrul Naţional de Management în Sănătate

18 | P a g e

Impactul consumului de alcool

Industria producţiei alcoolice şi ramurile conexe acesteia au un rol important în economia Moldovei. Deşi beneficiile pe care le-a adus industria alcoolului prin intrările importante în bugetele de stat şi crearea locurilor de muncă nu pot fi neglijate, costurile consumului de alcool s-ar putea ridica la cifre tot atât de impunătoare. Există chiar şi opinia că persoanele ocupate în industria băuturilor alcoolice în lipsa acesteia ar putea fi încadrate în activităţi mai productive şi benefice societăţii. Aceasta este însă puţin probabil deoarece nu există siguranţa că toată populaţia ocupată în industria alcoolului posedă abilități practice pentru a lucra în alte domenii sau ar putea cu uşurinţă să înveţe un domeniu nou.

În cadrul studiului nostru nu a fost posibilă estimarea numerică a costurilor provocate de consumul de alcool din cauza lipsei datelor. Pentru a evalua costurile consumului şi abuzului de alcool sunt necesare date de la Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, companiile de asigurări, precum şi date colectate în cadrul sondajelor reprezentative privind consumul general de alcool, precum şi a sondajelor în rândurile consumatorilor abuzivi de alcool şi a medicilor. Sondajul efectuat în cadrul studiului nu a permis estimarea numerică a costurilor, ci doar identificarea unor tendinţe generale a aspectelor care pot fi considerate costuri ale consumului de alcool.

Evident, impactul consumului de alcool ar deriva din compararea costurilor şi a beneficiilor aduse de aceasta. Costurile şi beneficiile sociale ale consumului de alcool se compun din costuri/beneficii private şi costuri/beneficii externe. Posibilele costuri şi beneficii sunt reprezentate în Figura 8, iar relevanţa lor în Republica Moldova va fi analizată în continuare. În elaborarea politicilor sale, guvernul ar trebui să fie mai mult interesat de costurile externe ale consumului de alcool, iar costurile personale să fie lăsate la discreţia consumatorului.

Costurile private ţin mai mult de cheltuielile sporite în legătură cu consumul de alcool: cheltuieli pentru băuturile alcoolice nemijlocit, cheltuieli mai mari pentru tratament şi poliţe de asigurare medicale private, ca urmare a riscului mărit de îmbolnăvire. De la stat la stat importanţa acestor cheltuieli diferă. Astfel, în cazul Republicii Moldova unde producţia proprie de băuturi alcoolice este răspândită, cheltuielile pentru procurarea băuturilor alcoolice nu sunt impunătoare. În mediu ponderea cheltuielilor pentru băuturi alcoolice şi tutun în totalul cheltuielilor populaţiei Republicii Moldova variază de la 2,7 până la 3% (conform datelor din 2006), ponderea cea mai mare revenind chintilelor inferioare de consum. Nici asigurarea medicală privată nu a căpătat o amploare deosebit de mare. Dar, cheltuielile adiţionale în legătură cu consumul de alcool contribuie la reducerea venitului disponibil pentru alte categorii de bunuri şi servicii.

Consumul excesiv de alcool pare să sporească probabilitatea îmbolnăvirii, deşi sondajul realizat nu a permis detalierea suficientă. (În sondajul realizat 36,3% din cei care consumă peste norma medicală de alcool suferă de boli cronice faţă de 33,4% dintre cei care consumă sub norma medicală). Deosebit de mare este riscul apariţiei afecţiunilor hepatice în cazul abuzului de alcool. Iar datele arată că incidenţa bolilor şi a cazurilor mortale asociate cu consumul de alcool este în creştere. Morbiditatea implică costuri din bugetul de stat atât pentru tratament în cazul în care bolnavii deţin poliţa de asigurare medicală, cât şi cheltuieli pentru plata concediilor de boală, reducerea productivităţii ca urmare a incapacităţii sau capacităţii reduse de muncă. Delimitarea acestor cheltuieli din datele existente la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor nu a fost posibilă.

19 | P a g e

Figura 8 Costuri şi beneficii ale consumului de alcool

Sursa: UK Government, „Alcohol misuse: how much does it cost?”

Costuri

Externe

Beneficii

Private

Morbiditatea

Deces prematur

Beneficii pentru sănătate

Prime mărite de asigurare pentru

cei care nu abuzează

Productivitate redusă

Măsuri de prevenire

Punerea în aplicare a legislaţiei

Suferinţa familiilor şi prietenilor celor care abuzează

Tratament

Victime ale crimelor şi accidentelor

rutiere

Rata de ocupare scăzută

Absenteism

Durerea provocată de

abuzul de alcool

Poliţe de asigurare private

Cheltuieli medicale private

Plăţile avocaţilor

Cheltuieli pentru

procurarea băuturilor alcoolice

Înrăutăţirea nivelului de

trai

Plăcerea pentru

consumator Capital social

Reţea socială

„Gresaj” social

20 | P a g e

Decesul prematur provocat de consumul de alcool cauzează dureri şi suferinţe apropiaţilor. Totodată, decesul prematur provoacă costuri în formă de pierdere a valorii adăugate pe care persoana ar fi produs-o fiind angajat în economie. Există diferite metode de estimare a acestor costuri care iau în consideraţie numărul de ani rămaşi până la pensionare, productivitatea în sectoarele economiei şi schimbarea productivităţii unui angajat în dependenţă de vârstă şi experienţă. Datele disponibile nu au permis o astfel de analiză. Datele obţinute de la Centrul Naţional de Management în Sănătate privind mortalitatea asociată cu consumul de alcool arată că vârsta medie depăşeşte vârsta de pensionare (Tabel 5). Dar date dezagregate privind proporţia şi vârsta medie a celor care au decedat înainte de pensionare şi statutul ocupaţional al acestora nu au fost obţinute.

De asemenea, în Republica Moldova, printre costurile consumului de alcool se numără şi cele legate de consumul de alcool la volan care se soldează cu victime umane şi distrugerea proprietăţii. Circa 13% din accidentele rutiere se produc din cauza consumului de alcool la volan (Tabelul 4). În 2007 acestea s-au soldat cu moartea a 79 persoane şi traumatizarea a 424 persoanei. În ultimii 7 ani 441 de persoane au decedat în accidente rutiere cauzate de consumul de alcool, iar 3074 de persoane au fost traumatizate. La aceste costuri se mai adaugă şi pagubele materiale de la accidentarea autovehiculelor, dar acestea nu a fost posibil de estimat.

Tabel 4 Accidente rutiere şi victime cauzate de consumul de alcool

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Accidente rutiere, total 2580 2764 2900 2672 2447 2289 2298 2437

Cauzate de consumul de alcool

355 342 262 280 287 254 291 326

% din total 13.8% 12.4% 9.0% 10.5% 11.7% 11.1% 12.7% 13.4%

Traumatizaţi 3147 3389 3505 3216 2887 2770 2807 2984

În accidente cauzate de consum de alcool

484 438 340 366 363 305 354 424

Decedaţi 406 420 413 425 406 391 382 434

În accidente cauzate de consum de alcool

55 55 53 60 51 36 52 79

Surse: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Ponderea accidentelor rutiere cauzate de consumul de alcool poate fi chiar mai mare luând în consideraţie că nu întotdeauna este efectuat testul pentru a depista prezenţa alcoolului în sânge imediat după accident, iar acesta nu se păstrează o perioadă mai îndelungată pentru a putea fi depistat ulterior.

21 | P a g e

Tabel 5 Mortalitatea asociată cu consumul de alcool pe perioada aa.1991-2007 a populaţiei Republicii Moldova

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Nr. total de cazuri mortale asociate cu consumul de alcool, inclusiv

4429 4040 4027 5085 5230 5260 4642 4373 4436 4690 4870 5035 5181 5460 5959 5717 5717

Ciroză alcoolică 37 28 33 54 62 51 42 36 44 69 92 73 89 95 120 134 94

Alte ciroze 3382 2989 2918 3729 3849 3256 2862 2585 2781 2878 3075 3005 3131 3166 3478 3282 3304

Pancreatite acute 278 290 317 366 419 419 378 382 283 287 305 358 385 416 481 420 340

Pancreatite cronice

15 11 17 15 13 - 3 - - 1 2 1 1 1 5 1 3

Hepatita alcoolică

1 - - 2 3 9 7 - 5 6 8 7 7 8 13 18 10

Cancerul esofagului

84 106 101 99 86 79 63 84 66 61 73 67 69 69 70 77 85

Cancerul cavităţii bucale

38 38 38 47 46 169 139 121 119 121 128 116 141 105 114 102 78

Cancerul laringelui

20 27 22 21 19 131 118 127 106 120 102 130 126 117 90 117 122

Cancerul ficatului

294 272 287 276 264 299 260 255 231 223 248 312 270 350 344 387 385

Alcoolism 20 13 4 8 37 156 111 73 70 69 76 119 74 110 192 169 202

- inclusiv psihoze alcoolice

18 11 2 8 33 46 45 27 22 14 22 36 22 46 83 67 70

Intoxicare prin abuz de alcool

4 4 5 7 4 240 184 200 128 137 138 174 211 204 182 187 191

Cardiomiopatie alcoolică

- - - - - 81 57 59 63 74 59 67 65 82 91 92 106

Tuberculoză respiratorie

255 262 285 461 428 318 370 403 496 582 512 544 540 607 649 602 614

Encefalopatie alcoolică

1 - - - - 52 48 48 44 62 52 62 72 130 130 129 183

Vîrsta medie a decedaţilor, ani

63,4 63,2 64,0 63,9 64,1 64,5 64,8 65,2 65,4 65,5 65,6 66,2 66,5 66,2 66,2 66,3 66,5

Abuzul de alcool contribuie la reducerea productivităţii care în cele din urmă rezultă în pierderi pentru angajator. Totuşi estimarea acestor pierderi este foarte dificilă din cauza neraportării cel mai des a motivului de scădere a productivităţii sau absenţei de la serviciu. Există însă şi cazuri de prezenţă la serviciu şi sub acţiunea alcoolului. În anul 2006 au existat 12 cazuri de accidente de muncă din cauza prezenţei la muncă în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare (sub influenţa băuturilor alcoolice, a drogurilor, etc.)

Un alt posibil efect al consumului excesiv de alcool într-o societate este considerat rata redusă de ocupare a populaţiei în câmpul muncii. În cazul Republicii Moldova aceasta nu poate fi nu doar o consecinţă a consumului de alcool, dar şi o cauză. Prevalează cazurile de întrebuinţare excesivă a alcoolului după pierderea locului de muncă. Cu toate acestea, consumul abuziv de alcool serveşte ca impediment în angajarea la un nou loc de muncă, dar şi în căutarea unui loc de muncă.

Un alt aspect al consumului abuziv de alcool este numărul sporit de infracţiuni. Iar costurile economice, pe lângă cele morale şi sociale, legate de infracţiuni sunt foarte diverse de la prejudiciu averii, tratament, întreţinerea organelor de cercetare şi anchetă până la pierderea valorii adăugate ca rezultat al decesului. În general, evaluarea economică a acestor costuri este foarte dificilă (Tabel 6)

Tabel 6 Infracţionalitatea generală şi legată de consumul de alcool

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Infracţiuni, total cazuri 38267 37830 36302 30942 27311 26428 23884 23620

Legate de consumul de alcool 2414 1895 2311 1845 1213 933 888 643

% din total infracţiuni 6.3 5.0 6.4 6.0 4.4 3.5 3.7 2.7

Omoruri, total cazuri 413 411 401 336 283 259 243 209

Legate de consumul de alcool 120 75 75 81 50 32 34 21

% din total 29.1 18.2 18.7 24.1 17.7 12.4 14.0 10.0

Furturi a proprietăţii persoanelor, total cazuri

15192 15727 14510 11738 9800 8479 7052 6529

Legate de consumul de alcool 846 750 933 713

% din total 5.6 4.8 6.4 6.1

Vătămare fizică intenţionată, total cazuri

447 394 335 380 1252 1356 1249 1993

Legate de consumul de alcool 114 68 70 63 138 109 125 102

% din total 25.5 17.3 20.9 16.6 11.0 8.0 10.0 5.1

Violuri, total cazuri 215 189 204 272 297 256 247 266

Legate de consumul de alcool 77 40 36 50 45 30 34 25

% din total 35.8 21.2 17.6 18.4 15.2 11.7 13.8 9.4

Surse: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Consumul abuziv de alcool se răsfrânge negativ şi asupra altor membri ai familiei. Conform sondajului, 53% din cei care abuzează sunt căsătoriţi şi majoritatea au copii sub vârsta majoratului. Consumul de alcool la părinţi probabil se răsfrânge negativ asupra reuşitei şcolare a acestor copii şi măreşte riscul ca şi aceştia să consume excesiv.

23

Recomandări

Deşi nu există un studiu comparativ actualizat asupra nivelului de consum de alcool în diferite ţări, este clar că Moldova se numără printre ţările cu cele mai înalte nivele de consum din Europa şi din lume. Consumul excesiv de alcool are consecinţe majore asupra sănătăţii, securităţii sociale şi individuale şi asupra economiei. Experienţa mondială arată că eradicarea culturii consumului de alcool este o sarcină greu de realizat, costisitoare, iar efectele benefice se manifestă numai pe termen lung. Ce ar putea să întreprindă guvernul moldovenesc în vederea reducerii consumului excesiv de alcool?

• În primul rând, este necesară îmbunătăţirea evidenţei statistice a aspectelor şi fenomenelor legate consumul de alcool. În prezent datele despre vânzările de alcool sunt lipsite de orice credibilitate, iar o bună parte din cifra de afaceri a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică nu este raportată. Lipsesc datele referitoare la absenteismul şi productivitatea scăzută a muncii provocate de consumul excesiv de alcool, deşi aceste aspecte sunt deosebit de relevante mai ales în mediul rural. Chiar şi statistica medicală nu acoperă toate aspectele importante pentru analiză şi formularea politicilor, în particular, nu reflectă morbiditatea provocată de alcoolism la persoanele tinere. Statistica infracţiunilor şi accidentelor cauzate de consumul de alcool de asemenea trebuie dezvoltată şi corelată cu statistica companiilor de asigurare asupra daunelor compensate. La fel, nu există nici sondaje tematice periodice care ar permite urmărirea evoluţiilor în timp al fenomenului consumului de alcool.

• Pe planul politicilor publice, este necesară eliminarea factorilor culturali şi propagandistici care încurajează consumul de produse alcoolice, mai ales în categoria persoanelor tinere. Este vorba de limitarea drastică a publicităţii produselor alcoolice în toate formele de suport (TV, radio, Internet, panouri stradale). În prezent nu există practic nici o restricţie de promovare a berii, vinului sau băuturilor alcoolice tari în mijloacele de informare în masă. Totodată, este necesară monitorizarea atentă a conţinutului programelor unor posturi de radio şi TV care în mod latent promovează cultura consumului de produse alcoolice în rândul tinerilor. De asemenea, pot fi instituite granturi pentru ca aceste posturi TV şi radio să lanseze campanii anti-alcool.

• Guvernul ar trebui să încurajeze companiile producătoare de băuturi alcoolice destinate pieţei interne să adopte un comportament mai responsabil din punct de vedere social şi să le impună să suporte o parte din costurile campaniilor de informare publică a daunelor consumului excesiv de alcool sau din costurile asociate cu consumul de alcool.

• Trebuie impusă funcţionarea efectivă a legii cu privire la controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi alte substanţe psihotrope şi a actelor normative relevante. Printre cele mai importante aspecte care trebuie impuse sunt:

o Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice către persoane sub vîrsta de 18 ani, atât în unităţile comerciale cu amănuntul, cât şi în baruri, cafenele şi restaurante. Această prevedere poate fi impusă prin exercitarea controlului inopinat la agenţii economici care realizează produse alcoolice.

o Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice în apropierea instituţiilor de învăţământ de toate nivelurile. În prezent, sunt foarte multe cazuri când comercializarea băuturilor alcoolice este practică în imediata vecinătate a şcolilor, liceelor, universităţilor, de multe ori cu buna ştiinţă a autorităţilor locale care au eliberat autorizări, precum şi cu buna ştiinţă a directorilor acestor instituţii de învăţământ.

o Profilaxia, informarea şi educaţia tineretului despre daunele cauzate de consumul excesiv de alcool. Lucrul cel mai important este ca aceste campanii să fie realizate în manieră credibilă (nu de către poliţie sau primar, ci de către ONG-uri sau grupuri neformale, în limbaj accesibil şi prietenos tinerilor). Astăzi în şcoli practic nu se acordă nici o atenţie acestui subiect.

o Informarea adecvată a părinţilor despre daunele pe care le are consumul timpuriu al alcoolului asupra formării adolescentului.

• Este necesară introducerea unui regim restrictiv de realizarea a băuturilor alcoolice în orele de seară şi de noapte şi în anumite locuri publice. În particular, este raţională interzicerea comercializării în localuri publice a băuturilor cu gradul de concentrare a alcoolului mai mare de 10% în intervalul de

24

timp de la ora 22:00 până la 10:00. De asemenea, poate fi limitată vânzarea băuturilor alcoolice tari în zilele de lucru sau în ajunul zilelor de lucru.

• În general, băuturile alcoolice în Moldova sunt multe prea accesibile ca preţ. În perioada 1994-2007 ritmul de scumpire al acestora a coincis practic cu ritmul de scumpire al produselor alimentare. În prezent Moldova este pe locul 7-8 din 45 de ţări europene evaluate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca preţ al berii şi pe locul 4-5 ca preţ al băuturilor alcoolice tari. Scumpirea produselor alcoolice prin instituirea unor accize şi alte taxe de consum mai mari, în mod deosebit pentru produsele „grele” (votcă, lichior, cognac) ar favoriza orientarea consumului spre băuturi mai uşoare, în particular vin şi bere.

• O atenţie deosebită trebuie acordată dezrădăcinării culturii de consum de alcool la volan. Moldova se numără printre ţările cu cea mai înaltă frecvenţă a conducerii automobilului în stare de ebrietate. Această practică trebuie eradicată în modul cel mai drastic. Practica internaţională arată că cele mai eficiente instrumente în acest sens sunt:

o testarea aleatorie a şoferilor; o reducerea nivelului concentraţiei maximal admisibile a alcoolului în sânge (de la 30 mg% în

prezent la 10 mg); o instituirea unei singure sancţiuni dure – cea de privare de dreptul de a conduce orice mijloc de

transport - pentru conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate (în prezent poate fi aplicată amenda în mărime de 35-40 unităţi convenţionale, adică 700-800 lei sau privarea de dreptul de conducere pentru un termen de până la un an);

• Guvernul ar trebui să se abţină de la sprijinirea evenimentelor publice şi culturale asociate cu consumul sporit de alcool, în particular Festivalul Vinului, Hramul, Ziua Studentului etc. Impactul acestor evenimente asupra situaţiei economice a companiilor producătoare de băuturi alcoolice este destul de limitat, dacă în general existent, în timp ce impactul asupra comportamentului consumist este în detrimentul abstinenţei. În loc de aceasta, Guvernul ar trebui să adopte un program naţional de combatere şi prevenire a consumului de alcool, care să prevadă nişte ţinte concrete de reducere a consumului şi să informeze regulat publicul despre situaţie.