Contabilitatea Impozitelor si Taxelor

UNIVERSITATEA FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURETI

Specializarea Contabilitate i Informatic de Gestiune Contabilitatea impozitelor si taxelor

ndrumtor

Absolvent

BucurestiCAPITOLUL I

SISTEMUL FISCAL DIN ROMANIAArgumentul economic ......... 5

Analiza raportului contabilitate fiscalitate...............................6

Impozitele directe si indirecte din punct de vedere fiscal.....................................8

CAPITOLUL II

CONTABILITATEA IMPOZITELOR SI TAXELOR

Principiile impunerii....15

Elementele impozitului...16

Impozitele directe.....20

Impozitele indirecte.... .24

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILIZAREA

DECONTRILOR CU PERSONALUL, ASIGURRILE SOCIALE I PROTECIA SOCIAL SI IMPOZITUL PE SALARIU LA S.C. RIFF-CONT S.R.L

3.1 Prezentarea societatii.......................................................31

3.2. Sistemul de salarizare.....33

3.3 Decontarilor cu personalul, asigurarile sociale si protectia sociala...................35

Concluzii si propuneri..51

Bibliografie..............55

INTRODUCERE

Produs al unei activiti practice i teoretice ndelungate, contabilitatea ( cuvntul provine din latinescul calculus care nseamn pietricic, deoarece n antichitate, grecii, perii i incaii ineau socotelile cu ajutorul unor sfori nnodate, de diferite culori, ce constituiau veritabile registre de eviden) s-a afirmat ca sistem de cunoatere i gestiune a resurselor economice ale societii separate pe entiti patrimoniale.

Prima definiie dat contabilitii aparine italianului Luca Paciolo, fiind formulat n lucrarea sa, Tratatus de computis et scripturis, care a aprut la Veneia n 1494. El analizeaz contabilitatea ca un ansamblu de principii i tehnici privind nregistrarea n partid dubl a averii ce aparine unui negustor, precum i toate afacerile acestuia, n ordinea n care au avut loc. n concepia sa, partida dubl este definit prin prisma ecuaiei de schimb dintre avere = capital, respectiv, ce posed i cui datorez. Fiecare micare sau tranziie intervenit n masa averii i implicit a capitalului este reprezentat ca un raport ntre primire i dare, respectiv ntre debitor, cel care primete valoarea, i creditor, cel care o avanseaz. Procednd astfel, Luca Paciolo a formulat o judecat care se ridic la rangul de principiu fundamental al contabilitii ca disciplin tiinific.

Contabilitatea nregistreaz, urmrete i controleaz acele laturi care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului bnesc.

n desfurarea procesului de producie sau comercial al agenilor economici, un rol de seam l deine fora de munc, ntruct, cu ajutorul mijloacelor de producie, acioneaz asupra materiilor i materialelor n vederea transformrii lor n bunuri materiale necesare unui nou proces de producie sau pentru satisfacerea nevoilor de pia i de consum.

Pentru societile comerciale cu profil de producie, salariile i alte pli legale i asimilate acestora sunt cheltuieli ce se includ n costurile produciei fabricate sau serviciilor prestate, n timp ce pentru societile cu profil de circulaie a mrfurilor ele devin cheltuieli de circulaie, dar toate se ncadreaz n grupa generic a cheltuielilor de exploatare.

Creanele reprezint valorile economice avansate temporar altor persoane fizice sau juridice i pentru care urmeaz s primeasc un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o sum de bani, o lucrare sau un serviciu. Ca exemplu, pentru un avans acordat n bani salariailor care se deplaseaz n interes de serviciu, echivalentul valoric primit const din munca prestat care este evaluat prin nsumarea cheltuielilor privind transportul, cazarea i diurna delegatului. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansat urmnd s dea echivalentul corespunztor, poart denumirea de debitori.

3Datoriile exprim resursele sau capitalurile furnizate de teri pentru care unitatea trebuie s acorde o prestaie sau un echivalent valoric. Este vorba de creditele contractate de la bnci sau alte instituii financiare, mprumuturile din emisiunea de obligaiuni, precum i datoriile create n cadrul relaiilor de decontare ale unitii cu alte persoane fizice i juridice. Persoanele fizice i juridice fa de care unitatea are obligaii bneti sunt denumite generic creditori. Creditorul, reprezint astfel, persoana care n cadrul unui raport patrimonial a avansat o valoare economic i urmeaz s primeasc un echivalent valoric sau o contraprestaie.

Datoriile fiscale, salariale i sociale cuprind, n ordine, obligaiile din impozite i taxe fa de bugetul statului, salariile i alte drepturi asimilate datorate angajailor, obligaia privind contribuia la asigurrile sociale i la fondul de omaj (protecia social), precum i datoriile intermediare, create n cadrul relaiilor de decontare cu angajaii prin reinerea din salariul cuvenit acestora a contribuiei personalului pentru pensie suplimentar i a celei pentru fondul de omaj. Aceste contribuii se rein din salarii de ctre ntreprindere i urmeaz s fie decontate organelor n drept.

CAPITOLUL II : SISTEMUL FISCAL DIN ROMANIA

1.1.ARGUMENTUL ECONOMIC

Impozitele si taxele indeplinesc un rol important in satisfacerea cerintelor legilor economice care actioneaza in societatea noastra, in realizarea obiectivelor economico-sociale, a atributiilor statului. Acest sistem contribuie la folosirea cu eficienta ridicata a resurselor materiale si banesti ale societatii, la cresterea raspunderii unitatilor economice in administrarea rationala a resurselor materiale si banesti si in intensificarea vitezei de rotatie a fondurilor de productie.

In decursul timpului, achitarea in domeniul impozitelor si taxelor a fost inteleasa si interpretata in mod diferit de la o tara la alta, de la un guvern la altul, de la o perioada la alta. Egalitatea in drepturi a cetatenilor este consfintita de art.16 din Constitutia Romaniei, care prevede: Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. De asemenea, Constitutia Romaniei, prevede la art.53 ca Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice

Referindu-se la rolul impozitelor, un economist francez sublinia ca impozitele pot fi folosite pentru a incuraja (sub forma exonerarii) sau descuraja (pe calea suprataxarii) o anumita activitate economica. Fara sa inceteze de a fi un mijloc de acoperire a cheltuielilor publice, venitul fiscal a devenit un mijloc de interventie in domeniul economic si social (I.Vacarel-Finante publice, teorie si practica).

Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaza prin faptul ca, prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut (P.I.B.) intre clase si paturi sociale, intre persoane fizice si juridice. Astfel, prin intermediul taxelor si impozitelor statul preia la buget intre 3 si 4 zecimi si chiar mai mult din P.I.B., in tarile dezvoltate si intre doua si trei zecimi in tarile in curs de dezvoltare.

Limita impozitelor si taxelor dintr-o tara este influentata atat de factori externi sistemului de impozitare, cat si de factori interni(proprii) ai acestuia. Din categoria factorilor externi sistemul de impozitare, care influenteaza limita impozitelor intr-o tara, se pot mentiona: nivelul produsului intern brut pe locuitor ( cu cat acesta este mai mare, cu atat limita impozitelor poate atinge un nivel mai ridicat); nivelul mediu al impozitelor si progresivitatea impunerii ( tarile cu un grad redus de fiscalitate atrag capitaluri din tarile cu o fiscalitate ridicata); prioritatile stabilite de stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa.

Din categoria factorilor interni sistemul de impozitare, care influenteaza limita impozitelor, locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere. Astfel, de exemplu, in tarile europene in care impozitele au o pondere mai ridicata in produsul intern brut, intalnim si cote de impunere cu o progresivitate mai accentuata. De asemenea, printre acesti factori mai putem aminti modul de determinare a materiei impozabile.

Inca de la primele reglementari, Ministerul de Finante a fost intens criticat pentru modul in care intelege sa impoziteze munca. Romania este una dintre tarile cu cel mai ridicat nivel al cotelor de impozit, in care un venit de cateva sute de dolari este atacat de o cota maxima de impozit. La impozitul datorat Bugetului General Consolidat (colectat de Ministerul de Finante), se adauga o serie de contributii, astfel incat salariatul castiga cam o treime din suma cu care este platita munca sa. Restul banilor sunt dirijati catre diverse buzunare ale statului. Rezultatul este napraznic, atat pentru salariat cat si pentru economie. Cu putini bani, romanul obisnuit nu e un consumator, deci nu stimuleaza productia si nici investitiile.

1.2.Analiza raportului contabilitate-fiscalitate

Aparitia impozitelor n sarcina ntreprinderilor a fost generata de nevoile de bani ale statului si a generat, la rndul ei, necesitatea introducerii unor criterii ct mai riguroase pentru stabilirea bazei de impunere. Astfel, a fost lansata contabilitatii o noua comanda sociala. Prin bilant si contul de profit si pierdere, contabilitatea este n masura sa prezinte toate cantitatile patrimoniale producatoare de venit ca si toate veniturile produse. Apare astfel un nou utilizator al informatiei contabile si contabilitatea trebuie sa-si adapteze, ntr-o anumita masura, instrumentele de lucru astfel nct sa raspunda acestor noi cerinte. Este nevoie ca partile care intervin n calculul si prelevarea impozitului sa aiba cunostinte bune despre contabilitate, drept si politica economica pentru rezolvarea cazurilor nenumarate la care nu este de ajuns aprecierea agentului impunator sau chestiunea de fapt, judecata prin criteriul unui functionar zelos sau al unui contribuabil perspicace.

Contabilitatea reprezinta o sursa privilegiata de informatii pentru organele fiscale, majoritatea obligatiilor fiscale fiind stabilite pe baza datelor din contabilitate. S-a ncercat si se ncearca, de multe ori, sa se stabileasca o relatie de ordine ntre fiscalitate si contabilitate, adica sa se precizeze cine influenteaza mai mult pe cine. Se pot identifica, din luarile de pozitie ale diferitilor autori romni si straini, urmatoarele scenarii:

contabilitatea este influentata de fiscalitate, cu diferite grade de interventie;

contabilitatea este independenta de fiscalitate (cele doua sunt deconectate);

contabilitatea influenteaza fiscalitatea.

n toate cazurile un lucru este cert: exista o interdependenta ntre contabilitate si fiscalitate. Dealtfel, se apreciaza ca aceasta interdependenta este hotartoare n gestiunea fiscala a ntreprinderii, chiar n conditiile incompatibilitatii unor reguli din cele doua laturi ale gestiunii ntreprinderii. Daca privim contabilitatea ca pe un instrument destinat obtinerii de informatii pure si obiective, atunci putem accepta ca interventia fiscalitatii n producerile contabile este inacceptabila. Fiscul ar trebui sa accepte fara mpotrivire realitatea contabila n ceea ce priveste stabilirea sarcinilor fiscale ale ntreprinderii.

Se invoca adeseori faptul ca se impune contabilitatii supunerea fata de fiscalitate n tari precum Franta, Romnia sau Germania. Afirmatia poate fi sustinuta, dar trebuie nuantata. Astfel, daca se accepta ideea ca dreptul fiscal este autonom n raport cu cel contabil, atunci, analiznd relatia dintre cele doua ramuri ale dreptului, ajungem la concluzia ca de fapt dreptul contabil impune dreptului fiscal mai multe reguli dect acesta din urma celui dinti.

Influentele contabilitatii asupra dreptului fiscal se explica destul de simplu, asa cum am vazut la nceputul acestui paragraf, prin aceea ca, pentru masurarea materiei impozabile, fiscul a fost nevoit sa gaseasca reguli de evaluare, de delimitare n timp, de amortizare. Ar fi fost inutila crearea de reguli proprii, n conditiile n care contabilitatea dispunea deja de proceduri consacrate si folosite cu succes n obtinerea de informatii destinate tertilor.

Astfel, n unele tari, mai ales cele influentate de modelul german, un principiu fundamental este ca regulile si principiile contabile se impun n stabilirea rezultatului fiscal; fiscul si rezerva totusi calitatea de a impune punctual unele tratamente fiscale diferite de regulile contabile (aceasta vizeaza mai ales situatiile n care contribuabilii ar fi tentati sa manipuleze rezultatul contabil astfel nct sa plateasca mai putin impozit). Acest principiu este numit principiul congruentei ntre contabilitate si fiscalitate si are ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru ca operatiunile ntreprinderii sa fie tratate n acelasi fel n contabilitate si n fiscalitate, n vederea simplificarii sarcinii administratiei fiscale, pe de o parte, si a usurarii sarcinii ntreprinderii la ntocmirea declaratiilor fiscale.

Principiul citat nseamna concret ca:

regulile de contabilizare si evaluare aplicate n contabilitate sunt obligatorii si din punct de vedere fiscal;

exista totusi reguli fiscale specifice pentru unele elemente;

avantajele fiscale de natura amortizarilor derogatorii sau rezervelor scutite de impozit sunt acordate cu conditia nregistrarii lor n contabilitate.

1.3.Impozitele directe si indirecte din punct de vedere fiscal

Viziunea Guvernului Romniei n domeniul politicii fiscale este centrat pe asigurarea unui rol stimulativ i orientativ al impozitelor i taxelor, n scopul creterii i dezvoltrii economice, al consolidrii fiscale i al dezvoltrii i ntririi clasei de mijloc

Viziunea Guvernului Romniei n domeniul bugetar se caracterizeaz prin eficiena alocrilor bugetare pe baz de prioriti, pe transparena cheltuielilor publice, pe asigurarea efectului multiplicator al cheltuielii publice asupra economiei reale.

Politica fiscal a Guvernului va funciona mai degrab n serviciul productorilor de impozite dect n serviciul culegtorilor de impozite i se va baza pe un parteneriat real ntre stat i contribuabil.

Eficiena fiscalitii se observ att n modul n care impozitele i taxele colectate la bugetul de stat se rentorc sub forma calitii serviciilor publice ct i n modul n care ele asigur, n mod sustenabil, meninerea i extinderea bazelor de impozitare. Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare n perioada 2010-2013 sunt subordonate obiectivelor de susinere a creterii economice i de reducere a inflaiei i se refer la:

stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice precum i diminuarea deficitelor cvasi-fiscale, n vederea susinerii eforturilor de reducere a inflaiei n acord cu criteriile nominale de convergen;

susinerea procesului de convergen a economiei romneti cu economiile europene;

reforma profund a administraiei fiscale, n vederea mbuntirii colectrii obligaiilor bugetare;

accelerarea procesului de descentralizare fiscal n scopul implicrii mai active a comunitilor locale n procesul de colectare i alocare a resurselor publice;

relaxarea fiscalitii asupra muncii, venitului i capitalului;

scderea ratelor de contribuii la asigurrile sociale n scopul eliminrii dezavantajului de competitivitate fiscal, al reducerii economiei subterane;

creterea transparenei cheltuielilor publice;

creterea capacitii de absorbie a fondurilor de preaderare si, dupa 2007, a fondurilor structurale;

continuarea armonizrii legislaiei fiscal-bugetare cu normele Uniunii Europene. Politica fiscal se va proiecta i implementa pe baza urmtoarelor principii de baz:

principiul neutralitii fiscale: norma fiscal va trebui s nu produc (prin introducerea, modificarea sau eliminarea ei) ocuri asimetrice la nivelul subiecilor economici; neutralitatea fiscal va putea fi limitat doar de situaiile n care, pentru atingerea obiectivelor programului de guvernare, se impune acceptarea, pe perioade scurte, a unor ocuri fiscale asimetrice (impuls fiscal asimetric);

principiul eficacitii (performanei) fiscale: norma fiscal trebuie s aib un impact asupra comportamentului fiscal (economic, mai general) vizat; nu este admisibil o norm fiscal care nu produce o modificare (inducere, alterare, eliminare) asupra unui comportament fiscal (economic, mai general);

principiul egalitii de tratament fiscal: subiecii economici care ndeplinesc funcii economice similare, ntr-un orizont de timp stabilit, vor fi tratai n mod identic, din punct de vedere fiscal, independent de orice alte criterii de difereniere a lor;

principiul sustenabilitii normei fiscale: impozitarea va fi proiectat n aa fel nct materia impozabil s fie stimulat de impozitul nsui, sub aspectul extinderii, stabilitii i transparenei materiei impozabile n cauz.

Politica bugetar se va proiecta i implementa pe baza urmtoarelor principii de baz:

principiul minimizrii costului colectrii veniturilor bugetare: mbuntirea administrrii fiscale sub aspectul profesionalismului i a logisticii, care s reduc cheltuielile cu controlul financiar i, implicit, cu colectarea obligaiilor bugetare, avnd n vedere faptul c acestea sunt singurele cheltuieli fr impact direct asupra economiei reale;

principiul fundamentrii cheltuielii publice: veniturile publice trebuie afectate pe baz de programe publice care s genereze att grade de prioritizare a cheltuielii publice ct i cuantumuri n alocarea acestora;

principiul performanei cheltuielii publice: cheltuiala public trebuie s fie alocat n aa fel nct s genereze un impact supraunitar asupra PIB n raport cu fiecare unitate monetar cheltuit, adic s aib un efect multiplicator asupra economiei reale;

principiul trasabilitii banului public: orice cheltuial trebuie s asigure informaii transparente pe baza crora s se identifice traseul de utilizare a banului public, verigile de responsabilitate n aceast cheltuire precum i posibilitile de recuperare n caz de fraud sau neglijen;

principiul egalitii de tratament a fondurilor publice: fondurile publice interne i fondurile publice europene vor fi supuse acelorai exigene instituionale de eficacitate, economicitate i eficien precum i acelorai proceduri de asigurare a securitii i recuperrii lor n caz de fraud sau neglijen;

A. Relaxarea fiscal

Cheia de bolt a politicii fiscale viitoare a Guvernului este relaxarea fiscal ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniiativei private i de ncurajare a oficializrii economiei ascunse. n acelai timp, relaxarea fiscal va asigura sustenabilitatea creterii economice prin extinderea bazei de impozitare ca urmare a extinderii activitilor economice oficiale (att la nivel antreprenorial ct i la nivelul ofertei de munc). Relaxarea fiscal va conferi mediului de afaceri din Romnia flexibilitate, predictibilitate i elasticitate.

Cauza principal pentru care Guvernul va opera relaxarea fiscal este aceea c o fiscalitate ridicat comport o serie de ameninri la adresa economiei reale:

rigidizeaz evoluia i restructurarea ofertei interne;

ascunde o parte din activitatea economic fa de contabilizarea naional;

In domeniul impozitarii sunt avute n vedere urmatoarele:

Impozite directe

Guvernul Romniei va aplica o singur rat de impunere, att pentru impozitul pe venit ct i pentru impozitul pe profit. Rata de impunere va fi una competitiv n raport cu statele cu care Romnia se afl n competiie n scopul atragerii de investiii strine directe.

a)Impozitul pe profit Impozitul pe profit a fost redus de la 25%, la 16%. O astfel de rat redus, coroborat de simplificarea reglementrilor n vigoare, a dus la o cretere a bazei impozabile, prin dezvoltarea afacerilor existente, creterea investiiilor strine directe, ct i prin reducerea ponderii n PIB pe care o nregistreaz n acest moment economia subteran.

Se vor considera drept cheltuieli deductibile fiscal cheltuielile destinate cercetriidezvoltrii, cheltuielilor destinate investitiilor n capitalul uman, precum i pentru investiiile n infrastructura medical.

b)Impozitul pe venitul companiei Pentru microntreprinderi va fi meninut, si dupa momentul aderrii n Uniunea European, renuntandu-se la acesta treptat si trecandu-se la sistemul de impozitare al profitului.

c)Impozitul pe dividende Impozitul pe dividende este 16% pentru persoane fizice i 16% pentru persoane juridice.

d)Impozitul pe veniturile persoanelor fizice Incepand cu anul 2005 s-a introdus cota unic de 16% la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Deducerile de baz i deducerile suplimentare pentru persoanele aflate n ntreinere vor fi meninute pentru ca persoanele care obin venituri mici s nu inregistreze scderi ale venitului real disponibil, n raport cu actualul sistem de impunere.

De asemenea, vor fi acordate, n limite stabilite de lege, deductibiliti pentru contribuii la fondurile private de pensii, contribuii la asigurrile private de sntate, cheltuieli pentru cumprarea de computere i cheltuieli pentru reabilitarea termic a locuinei. Aplicarea cotei unice pe venit va conduce la reducerea semnificativ a costurilor de administrare fiscal.

e)Contribuii sociale Contribuiile la fondurile publice sociale (pensii, sntate, somaj) vor sunt in cuantum de 43%Reducerea sarcinii contributive va fi relativ mai mare la nivelul angajatorului comparativ cu reducerea acestei sarcini la nivelul angajatului. Astfel, incepand cu anul 2009 cota de contributii pentru asigurarile sociale de sanatate (C.A.S.S.), suportate de angajator a fost redusa de la 6% la 5.2%.

a)Impozitarea averii i a consumului de lux

Bunurile ce intr n categoria celor ce sunt pot fi considerate de lux i a celor care pun n pericol sntatea omului i a mediului vor suporta creteri ale accizelor. De asemenea se vor aplica msuri pentru impozitarea la valoarea de pia a proprietilor imobiliare. Constituirea unui sistem de finanare direct a organizaiilor neguvernamentale

n vederea ntririi capacitii funcionale ale organizaiilor neguvernamentale, este necesar susinerea unui sistem de finanare direct a acestora, centrat pe criteriul performanei. n acest sens, prin modificarea prevederilor Codului fiscal, cota din impozitul pe venit oprita salariatilor, pe care acestia pot dispune s o ofere organizaiilor neguvernamentale nregistrate este de 2%. n vederea aplicrii acestui sistem de finanare direct vor fi iniiate msuri de informare a contribuabililor, precum i a organelor locale ale Ministerului Finanelor.

n ceeea ce privete finanarea direct a organizaiilor neguvernamentale de ctre societile comerciale, se impune modificarea cadrului legal referitor la sponsorizare, cu scopul cointeresrii reale a contribuabililor n sprijinirea activitii organizaiilor neguvernamentale.

B. Creterea capacitii de administrare fiscal

Relaxarea fiscal va fi nsoit de o strategie ce are n vedere creterea capacitii de administrare fiscal, prin:

separarea administrrii fiscale de politica fiscal;

nlturarea practicilor de scutire sau reealonare a datoriilor la bugetele publice;

considerarea evaziunii fiscale drept infraciune economico-financiar i pedepsirea ei ca atare;

eliminarea practicilor de modificare a normelor fiscale prin acte normative de rang inferior;

creterea capacitii administrative a instituiilor de colectare a impozitelor i taxelor;

evaluarea procedurilor de control fiscal i fixarea unor reguli stricte de etic n activitatea de control fiscal, prin cooperarea autoritilor publice cu comunitatea oamenilor de afaceri.

C. Sistemul vamal

Msurile pe care Guvernul Romniei le va promova n ceea ce privete politica vamal a Romniei pornesc de la funciile de baz pe care instituia vamal le ndeplinete n contextul procesului de integrare a Romniei n Uniunea European.

n timp ce funcia fiscal a vmii se redimensioneaz, funciile de facilitare a comerului precum i de protejare a cetenilor din spaiul comunitar, dat fiind poziionarea noastr la grania exterioar Uniunii Europene, i vor spori n mod semnificativ importana.

Disfunciile existente, care afecteaz bugetul de stat i mediul de afaceri, urmeaz s fie nlturate prin accelerarea msurilor de reform instituional i legislativ-procedural:

includerea autoritii vamale n administraia fiscal central, ca organ executiv autonom al Ministerului de Finane;

atribuirea de noi competene autoritii vamale pe linia administrrii i a altor categorii de impozite, cu precdere a accizelor, a TVA-ului .a., ceea ce va duce la creterea gradului de colectare a acestor impozite, prin dispariia unor verigi administrative i simplificarea procedurilor de constatare, calculare, ncasare i urmrire a creanelor bugetare;

legiferarea unui nou Cod i Regulament vamal romn complet armonizat cu acquis-ul comunitar;

generalizarea procedurilor simplificate de vmuire, aplicabile agenilor economici cu volume de activitate, active, investiii i personal angajat semnificative, personalul eliberat putnd fi focalizat pe activitile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontier etc.;

punerea imediat la dispoziia agenilor economici n form tiparit sau n format electronic a Tarifului vamal integrat romn, instrument necesar n vederea nlturrii aplicrii arbitrare a legii de ctre personalul vamal i reducerii corupiei;

eliminarea corupiei din sistemul vamal prin reorganizarea activitii regionalelor vamale, regndirea ntregului sistem al competenelor acesteia, inclusiv n materia eliberrii diferitelor autorizaii cerute n exces de legislaia n vigoare, precum i prin crearea unui mecanism transparent de stimulare material a personalului vamal combinat cu pregatirea profesional intensiv;

regndirea sferei de competen a tuturor autoritilor statului care i desfoar activitatea n punctele de trecere a frontierei; adoptarea i n aceast privin a modelelor performante ale vmilor statelor membre ale Uniunii Europene, prin stabilirea unor atribuii ferme referitoare la subordonare, cooperare i colaborare;

elaborarea n domeniul reglementrii a procedurilor de intervenie n situaia derulrii operaiunilor vamale cu mrfuri pirat, conform reglementrilor comunitare i cu respectarea drepturilor de proprietate intelectual legate de comer;

D. Controlul financiar-fiscal

n domeniul controlului financiar i fiscal, Guvernul Romniei va aciona n urmtoarele direcii de baz:

1.Controlul financiar

Se va aciona pentru:

descentralizarea controlului financiar, sub cele dou forme, control intern i audit public intern, n conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar n materie. De asemenea, se vor lua msuri instituionale ca structurile de control financiar organizate la nivelul instituiilor centrale s rein exclusiv funcii de monitorizare, coordonare i ndrumare metodologic, urmnd ca funciile executive s fie ndeplinite la nivel descentralizat/deconcentrat;

legiferarea complet a controlului intern (cea mai puin instituionalizat form de control financiar n Romnia), n acord cu prevederile acquis-ului comunitar n materie;

dezvoltarea instituional a controlului financiar pentru a cuprinde i controlul veniturilor publice nu numai al cheltuielilor publice;

adoptarea Codului controlului intern, care s cuprind ansamblul normelor de reglementare a controlului intern la nivelul instituiilor i autoritilor publice;

adoptarea Legii responsabilitii pentru banul public, care s conin prevederile indispensabile, de orice natur (legislativ, metodologic, procedural, organizaional etc.) care s asigure utilizarea banului public n mod eficient i sigur (inclusiv aspecte de recuperare a sumelor pierdute ca urmare a iregularitilor sau fraudelor).

2.Controlul fiscal

Guvernul va aciona n urmtoarele direcii principale:

eliminarea atribuiunilor executive ale structurilor de control fiscal de la nivelul centralelor instituiilor publice;

concentrarea tuturor formelor de control fiscal n cadrul Ageniei Naionale a Administrrii Fiscale, pentru a realiza legtura direct a controlului fiscal cu colectarea obligaiilor bugetare;

E. Consistena politicii fiscal-bugetare cu politica monetar

Guvernul Romniei va aciona pentru asigurarea consistenei i convergenei obiectivelor i opiunilor de politic fiscal-bugetar cu obiectivele i opiunile de politic monetar proiectate i implementate de Banca Naional.

n acest sens, politica fiscal-bugetar va sprijini:

atingerea obiectivului de intire direct a inflaiei prin msuri care s limiteze presiunile asupra masei monetare;

gestionarea echilibrat a omajului inclusiv prin intermediul indemnizaiilor de omaj care s asigure standardele de via proiectate fr a genera cretere artificial de cerere agregat;

orientarea cheltuielilor bugetare n direcii i pentru obiective cu efect multiplicator asupra ofertei agregate interne;

proiectarea i implementarea unei politici publice de ndatorare intern care s evite decapitalizarea bncilor i creterea ratelor dobnzii bancare, ambele cu efect negativ asupra cererii de investiii i asupra inflaiei.CAPITOLUL II: CONTABILITATEA IMPOZITELOR SI TAXELOR

2.1. Principiile impunerii impozitelor si taxelor

Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea impozitului si precizarea coninutului sau, atat din punct de vedere juridic si economic, cat i tehnic. Definiia clasic a impozitului spune c acesta este o contribuie obligatorie, necondiionata si fara contraprestaie la suportarea sarcinii publice.

In legatur cu impozitul sunt de remarcat urmatoarele lucruri:

impozitul nu este un scop in sine ci urmarete asigurarea satisfacerii sarcinii publice, adic participarea tuturor cetaenilor la cheltuielile publice;

prin impozite se realizeaz si o redistribuire a veniturilor cetaenilor ntre diferitele paturi ale populaiei;

scopul iniial al impozitului l reprezint procurarea de resurse pentru autoritatea public, dar de regul, lui i se asociaz si unul aflat dincolo de sfera financiar, anume faptul c este folosit de stat pentru a-i asigura intervenia in viaa social-economica;

ca regula general, impozitul este o contribuie obligatorie , necondiionat adic, contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de catre autoritatea publica;

impozitul nu are o destinaie special.

Asociat impozitelor exist si categoria de taxe. Si taxele sunt instituite prin lege si au un caracter obligatoriu, dar au obiective precizate colectandu-se in anumite scopuri precise. In cadrul taxelor exist si taxe care sunt obligatorii numai dac populaia solicita un serviciu si presupun o contraprestaie, adica sunt conditionate. Putem exemplifica in acest sens cu unele taxe administrative de genul taxelor notariale sau a taxelor de pasaport.

Prin fiscalitate se intelege preluarea obligatorie pentru bugetul statului a unei pari din veniturile cetaenilor. In ultimii 50 de ani a intervenit noiunea de parafiscalitate care se refer la realizarea altor venituri ale statului decat impozitele si taxele obinuite. Este vorba aici de taxele administrative despre care am vorbit mai nainte si care sunt percepute de autoritatea public pentru un presupus serviciu. Aceste taxe se percep n folosul unui anumit serviciu al statului i tendina este de a stabili marimea acestor taxe mult mai mare decat costul contraprestaiei.

Impozitul poate reprezenta o parghie financiara deosebit de importanta prin intermediul careia statul poate interveni in economie. De altfel, reprezint cea mai eficient cale prin care statul poate ncuraja anumite tipuri de activitai sau de a determina restrangerea altora.

Prezint mai jos, succint, cateva din modalitaile tehnice de tranformare a impozitului ntr-un instrument al politicii economice si sociale:

adaptarea bazei de aezare (de calcul) a impozitelor;

instituirea de monopoluri;

instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri;

supradimensionarea impozitelor;

sisteme de restituire fiscala.

Caracteristici1. au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toate persoanele fizice i/sau juridice care realizeaz venituri dintr-o anumit surs sau posed un anumit gen de avere s participe prin impozite la constituirea fondurilor generale ale statului;

2. sunt pli ctre stat cu titlu definitiv i nerambursabil, n sensul c odat fcute, ele sunt utilizate numai la finanarea unor aciuni i obiective necesare membrilor societii;

3. sunt o prelevare fr contracompensaie sau fr vreun echivalent direct i imediat din partea statului n favoarea contribuabiluluiTipuri de impoziteImpozitele directe

Impozitul pe venit

Impozitul pe venitul persoanelor fizice

impozitul pe venit reinut la surs

impozitul pe salarii

impozitul pe venituri din drepturi de proprietate intelectual;

impozitul pe venituri din vnzarea bunurilor n regim de consignaie;

impozitul pe venituri din activiti desfurate n baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

impozitul pe venituri din activiti desfurate n baza contractelor/conveniilor civile ncheiate potrivit Codului Civil

impozitul pe venituri din activitatea de expertiz contabil i tehnic, judiciar i extrajudiciar;

impozitul pe venitul obinut de o persoan fizic dintr-o asociere cu o persoan juridic contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaz o persoan juridic.

impozitul pe venitul global

Impozitul pe venitul persoanelor juridice

impozitul pe profit;

impozitul pe veniturile microntreprinderilor

impozitul pe dividende;

impozitul pe venituri din vnzarea activelor.

Impozitul pe avere

Impozitele indirecte

taxele de consumaie (Accizele);

taxa pe valoarea adugat (T.V.A.)

taxele vamale;

monopolurile fiscale;

taxele de nregistrare i de timbru.

2.3.1 Impozite directe

Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau poseda avere si care se particularizeaza prin impactul imediat si direct asupra platitorului. Ca regula generala, impozitele indirecte nu pot fi repercutate asupra altei persoane.

Impozitele directe constituie forma de impunere nu doar cea mai veche si mai simpla, ci si forma de impunere care poate asigura echitatea fiscala.

Indiferent ca este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidenta directa, adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul.

O caracteristica importanta a impozitelor directe este aceea ca, de regula, acestea au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate in prealabil si, ca atare, pot fi cunoscute din timp de catre contribuabil.

Impozitele directe se manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale.

Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cladiri, pe pamant etc. Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici exteriori si de aceea, de multe ori, sarcina suportata de platitor nu este echitabila, netinandu-se seama de capacitatea platitorului de a realiza venit si de a plati impozite. Din aceste motive s-a trecut treptat tot mai mult la impozitele personale.

Impozitele personale se definesc prin aceea ca, la asezarea lor se tine seama si de situatia personala a platitorului (conteaza nu doar veniturile si averea dar si obligatiile personale etc). Cel mai bun exemplu de impozit personal este impozitul pe venitul global.

Impozitele directe imbraca in principal doua forme: impozitele pe venit si impozitele pe avere.

In evolutia lor,impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitati, fie pe venit sau pe avere.

Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste,insa, o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism.Cu deosebire in primele decenii ale secolului al20lea, in locul impozitelor asezate pe obiecte materiale au pe diferite activitati,cum sunt cele comerciale si industriale,deci al impozitelor de tip real,si-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferite venituri( salarii,profit,renturi) sau pe avere( mobiliara sau imobiliara), adica impozitele de tip personal,care au condos la extinderea impunerii prin aducerea printer platitorii de impozite si a marii mase a muncitorilor si functionarilor.

Impozitul pe venitImpozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) sunt persoana fizica sau juridica care realizeaza venit.

Modul de asezare si perceperea impozitului pe venitul persoanelor fizice difera de cel pe venitul persoanelor juridice si de aceea le vom analiza separat.

Astfel, impozitul pe venit imbraca doua forme principale:

impozitul pe venitul persoanelor fizice;

impozitul pe venitul persoanelor juridice.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice-In practica finantelor publice se cunosc doua modalitati principale de asezare a impozitelor directe in raport de tratamentul veniturilor:

a) impunerea separata a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite;

b) impunerea globala ce presupune cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de sursa acestora.

Mai poate exista si o modalitate de impunere mixta, situatie in care se foloseste impunerea globala dar, exista si unele venituri care nu se globalizeaza si se impoziteaza separat. Prima modalitate este mai simpla si usor de realizat, se micsoreaza cheltuielile de colectare a impozitelor dar, nu se realizeaza echitatea fiscala. Impozitarea globala conduce la impartirea egala a sarcinii fiscale asupra contribuabilor si la echitate fiscala prin impozitarea in functie de posibilitatile economice concrete ale subiectului impozabil si prin introducerea deducerilor personale.

In tara noastra s-a trecut la impozitarea globala incepand de la 1 ianuarie 2000. Prezentam in continuare impozitul pe venitul global (pe cazul Romaniei).

Impozitul pe venitul global -Impozitul pe venitul global este suma datorata de contribuabil pentru toate veniturile sale realizate in anul fiscal.

Venitul anual global impozabil este reprezentat de suma veniturilor anuale nete realizate din activitati independente, din salarii si din cedarea folosintei bunurilor, din care se scad pierderile fiscale si deducerile personale.

De asemenea exista si venituri care nu se impoziteaza, deci care nu trebuie declarate si nu vor fi impuse, din care enumeram selectiv: bursele, bunurile primite sub forma de sponsorizare, sumele incasate din asigurari cu titlu de compensatiei pentru pagubele suportate, veniturile din agricultura si silvicultura etc.

Venitul anual global impozabil se poate determina dupa formula:

unde:

V1 venituri nete din activitati independente;

V2 venituri nete din salarii;

V3 venituri nete din cedarea folosintei bunurilor;

V4 venituri de aceeasi natura, obtinute din strainatate;

Pf pierderi fiscale reportate;

Dp deduceri personale.

Veniturile din activitati independente (V1) provin din trei surse principale:

activitati comerciale;

profesii liberale (medici, avocati, consultanti etc);

drepturi de proprietate intelectuala (brevete, marci, drepturi de autor etc).

Veniturile nete din activitati independente se determina astfel:

V1 = Venituri brute incasate Cheltuieli aferente deductibile

(inclusiv echivalentul in lei al veniturilor in natura)

Pentru ca o cheltuiala sa fie considerata deductibila trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele trei conditii:

sa fie efectuata in interesul direct al activitatii;

sa fie cuprinsa in cheltuielile exercitiului financiar in cursul caruia au fost platite;

sa fie justificata cu documente.

Exista insa si cheltuieli care nu sunt deductibile si dintre acestea prezentam cateva, selectiv:

amenzi si penalitati, altele decat cele de natura contractuala;

donatiile;

heltuieli de sponsorizare, de protocol, de deplasare si detasare care depasesc un anumit nivel;

Veniturile din salarii (V2)

In vederea determinarii venitului net impozabil, din venitul brut din salarii se scad o serie de cheltuieli deductibile:

V2 = Venituri obtinute in baza Cheltuieli deductibile

unui contract de munca

(in bani sau natura)

Aceste cheltuieli deductibile sunt:

contributia la fondul de somaj (0.5%);

contributia pentru bugetul asigurarilor sociale de stat (10,5%);

contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (5,5%);

Venituri din cedarea folosintei bunurilor (V3)

Veniturile din cedarea drepturilor de folosinta a bunurilor reprezinta in fapt, inchirieri de bunuri mobile sau imobile, subinchirieri, arenzi, etc.

Venitul net impozabil se obtine scazand din venitul brut (format din suma incasata de la chiriasi plus cheltuieli facute de chiriasi care ar fi in sarcina proprietarului) cheltuielile aferente deductibile in suma egala cu 25% din venitul brut:

V3 = Venituri brute + Cheltuieli - Cheltuieli deductibile incasate in bani ce cad in sarcina 30% din venitul brut si/sau natura proprietarului dar recalculat) efectuate de chirias

Impozitul pe venitul persoanelor juridice(impozitul pe profit)

Platitorii de impozite persoane juridice sunt societatile comerciale de orice tip, companiile nationale si regiile autonome, adica toate organizatiile cu scop lucrativ.

Impozitul pe venitul persoanelor juridice imbraca urmatoarele forme:

impozitul pe profit;

impozitul pe dividende;

impozitul pe veniturile microintreprinderilorDintre acestea, impozitul pe profit este cel mai important avand in vedere ca profitul este principala forma de venit a societatilor comerciale. In sens, larg profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate din activitatile pe care le desfasoara si cheltuielile aferente obtinerii lor. Obiectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferenta dintre veniturile obtinute de agentul economic intr-un an fiscal si cheltuielile deductibile aferente efectuate. Daca exista si cheltuielile nedeductibile acestea nu pot fi scazute din venituri, ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profitului anual impozabil. Impozitul pe profit se obtine prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare astfel determinate.

Cota de impunere in Romania este de 16%

.

Cheltuielile nedeductibile sunt:

cheltuieli cu impozitul pe profit;

dobnzile, majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile datorate ctre autoritile romne;

cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate.

cheltuieli de protocol care depesc limita de 2% aplicat diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai puin cheltuielile cu impozitul pe profit i cheltuielile de protocol;

cheltuieli cu deplasarea care depesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit;

cheltuieli cu TVA aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat la surs;

cheltuieli nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ;

cheltuieli cu primele de asigurare pltite de angajator n numele angajatului;

sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legal, cu excepia celor create de bnci;

cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;

cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii.

Sunt obligai la plata impozitului pe profit contribuabilii din urmtoarele categorii:

persoane juridice romne;

persoane juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia.

Cota general de impozitare este de 16%. n cazul n care un contribuabil desfoar activiti de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activiti. n acest caz impozitul va fi 5% din veniturile aferente activitii.

Impozitul pe veniturile microntreprinderilorBaza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderii o constituie suma veniturilor trimestriale din orice surs, din care se deduc:

veniturile din variaia stocurilor;

veniturile din producia de imobilizri necorporale sau corporale;

alte venituri din exploatare reprezentnd veniturile din cota-parte a subveniilor guvernamentale i a altor resurse similare pentru finanarea investiiilor;

veniturile din provizioane privind activitatea exploatare i veniturile financiare din provizioane;

veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii;

Cota de impozitare este de 3 %. calculul i plata impozitului pe venitul microntreprinderilor se efectueaz trimestrial pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul.

Impozitul pe avereImpozitul pe avere imbraca trei fome principale:

impozit aspra averii propriu-zise;

impozit asupra circulatiei averii;

impozit aspra cresterii averii.

a) Impozitele asupra averii propriu-zise au ca obiect, in general, proprietatile imobiliare (terenurile, cladirile, etc) si activul net. Acest tip de impozite se plateste fie din profitul adus de avere, fie din alte venituri ale contribuabilului. In acest ultim caz, spunem ca acesta este un impozit pe substanta averii si se intalneste rar, din cauza ca determina scaderea materiei impozabile, adica a averii respective. O problema esentiala o constituie evaluarea averii. Aceasta poate fi facuta fie pe baza declaratiei contribuabilului, fie potrivit unor documente ce atesta dobandirea averii, fie conform unor norme fixate de autoritatea publica, fie in baza unei expertize.

b) Impozitul asupra circulatiei averii se plateste ca urmare a trecerii dreptului de proprietate de la o persoana la alta.

c) Impozitul asupra cresterii averii are ca obiect plus-valuta imobiliara, castigul de capital si averea dobandita in conditii cu totul speciale (spre exemplu imbogatitii de razboi).

Impozitul pe salariiVenitul impozabil din salarii se determin prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor sume:

Contribuiile personalului la asigurrile sociale (10,5%)

Contribuiile personalului la fondul de omaj (0.5%)

Contribuiile personalului la asigurrile sociale de sntate (5,5%)

Deducerea personal

Contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat este datorat de persoanele care au calitatea de salariat i ali contribuabili cum ar fi:

Angajatorii persoanelor care au calitatea de salariai

Agenia Naional pentru ocuparea Forei de Munc, pentru persoanele aflate n omaj

Asociat unic, asociai, comanditari sau acionari

Administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare sau de management

Membrii ai asociaiei familiale

Persoane autorizate s desfoare activiti independente

Alte persoane care realizeaz venituri din activiti profesionale

Cota de CAS se stabilete anual iar in 2009 nivelul acesteia este de 10,5%. Baza de calcul nu poate depi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut. Incepand cu anul 2007, limita maxima a bazei de calcul a acestei contributii a fost eliminata atat pentru contributia datorata de angajator cat si pentru cea datorata de angajat.

Legislaia privind asigurrile sociale acord scutiri de CAS, asupra sumelor ce reprezint:

Prestaii de asigurri sociale care se suport din fondurile asigurrilor sociale sau ale angajatorului i se pltesc potrivit legii pensiilor

Drepturi de munc pltite potrivit legii n cazul ncetrii raporturilor de munc, servicii ale funcionarilor publici, ncetarea calitii de membru cooperator, cu excepia sumelor pentru perioada de preaviz

Diurne de deplasare i delegare, detaare i transfer, drepturi de autor

Premii i alte ctiguri exceptate de legi speciale

Sume obinute n baza unei convenii civile de prestri servicii sau executri de lucrri de ctre persoanele care au ncheiat contracte individuale de munc

Sume reprezentnd participarea salariailor la profit

Contribuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate este datorat obligatoriu de ctre:

Persoane fizice care realizeaz venituri din salarii supuse impozitului pe venit

Persoane fizice care exercit profesii liberale

Persoane fizice care desfoar activiti independente

Persoane fizice care obin venituri din agricultur i silvicultur, care nu au calitatea de angajator.

Persoane fizice care obin venituri din cedarea folosinei bunurilor, venituri din dividende i dobnzi i alte venituri care se supun impozitului pe venit.

Persoanele juridice sau fizice la care i desfoar activitatea asiguraii

Persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuiei pentru urmtoarele categorii de asigurai: Satisfac stagiul militar, se afl n concediu medical, execut o pedeaps privat de libertate sau se afl n arest preventiv, persoanele care beneficiaz de indemnizaie de omaj sau de alocaie de sprijin.

Cetenii strini care se asigur obligatoriu

Cota este de 5,5%. Contribuia angajailor la bugetul asigurrilor sociale de sntate este destinat constituirii fondului naional unic de asigurri sociale de sntate i acesta finaneaz activitile medicale oferite gratuit asigurailor.

Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj este datorat de:

Persoanele angajate pe baza unui contract individual de munc

Funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului de numire

Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti pe durata mandatului

Militarii angajai pe baz de contract

Angajatorii i persoanele juridice la care i desfoar activitatea persoanele angajate pe baza unui contract de munc

Alte persoane care au ncheiat un contract de asigurare de omaj

Cota este de 0.5% i se aplic asupra salariului lunar brut de baz i a altor drepturi asimilate(indemnizaii, sporuri, etc.)

Personal-salarii datorate

ine evidena decontrilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia n bani sau natur, inclusiv a adaosurilor i premiilor achitate din fondul de salarii. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu salariile i alte drepturi cuvenite personalului.

Se debiteaz cu reinerile din salarii (contribuiile la asigurrile sociale, la asigurrile sociale de sntate, la ajutorul de omaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior, etc.) i cu salariile nete achitate personalului.

Soldul creditor reprezint drepturile salariale datorate.

D 421 Personal-salarii datorate C

425 100,00

4312 355,00

4314 186,00

4372 17,00

444 341.00

5311 2381,00641 3380,00

RD 3380,00RC 3380,00

TSD 3380,00TSC 3380,00

SfC 0,00

Avansuri acordate personalului

ine evidena avansurilor acordate personalului. Dup coninutul economic, este un cont de creane fa de personal, iar dup funcia contabil, un cont de activ.

Se debiteaz cu avansurile din salarii acordate salariailor.

Se crediteaz cu sumele reinute pe statele de salarii reprezentnd avansurile acordate.

Soldul debitor reprezint avansurile achitate personalului.

D 425 Avansuri acordate personalului C

5311 100,00421 100,00

RD 100,00RC 100,00

TSD 100,00TSC 100,00

Drepturi de personal neridicate

ine evidena drepturilor de personal neridicate n termenul legal. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu sumele datorate personalului, dar neridicate n termenul legal.

Se debiteaz cu sumele achitate personalului i cu drepturile de personal neridicate i prescrise.

Soldul creditor reprezint drepturile de personal neridicate.

Reineri din salarii datorate terilor

ine evidena reinerilor din salarii datorate terilor, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii alimentare. Dup coninutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu sumele reinute de la salariai, datorate terilor.

Se debiteaz cu sumele achitate terilor.

Soldul creditor reprezint sumele reinute, datorate terilor.

Alte datorii n legtur cu personalul

ine evidena altor datorii n legtur cu personalul, cum ar fi: garanii gestionare reinute, indemnizaiile pentru concediile de odihn neefectuate i alte sume pentru care nu s-au ntocmit state de salarii. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu alte sume datorate personalului.

Se debiteaz cu sumele achitate personalului.

Soldul creditor reprezint alte sume datorate personalului.

Alte creane n legtur cu personalul

ine evidena altor creane n legtur cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportat de personal, imputaii chirii, sume acordate i nejustificate i alte debite. Dup coninutul economic, este un cont de creane, iar dup funcia contabil, un cont de activ.

Se debiteaz cu sumele reprezentnd creane fa de personal.

Se crediteaz cu sumele ncasate sau reinute de la personal.

Soldul debitor reprezint creane fa de personal.

D 4282 Alte creane n legtur cu personalul C

704 9,60

RD 9,60RC

TSD 9,60TSC

SfD 9,60

Contabilitatea sintetic a decontrilor cu bugetele de asigurri i protecie social se realizeaz cu ajutorul grupei 43 Asigurri sociale, protecia social i conturi asimilate, care cuprinde urmtoarele conturi:

431 Asigurri sociale se desfoar pe urmtoarele conturi de gradul II:

4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu contribuia unitii la asigurrile sociale.

Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale i cu sumele datorate personalului care se suport din bugetul asigurrilor sociale.

Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale.

Not: n cazul n care sumele datorate personalului depesc contribuia unitii la bugetul asigurrilor sociale, diferena urmnd a fi recuperat de la acesta, soldul contului 4311poate fi temporar debitor, n acest caz contul respectiv va funciona ca un cont bifuncional.

D 4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale C

5121 703,006451 703,00

RD 703,00RC 703,00

TSD 703,00TSC 703,00

Contribuia personalului la asigurrile sociale

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu contribuia personalului la asigurrile sociale.

Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale.

Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale.

D 4312 Contribuia personalului la asigurrile sociale C

5121 355.00421 355.00

RD 355.00RC 355.00

TSD 355.00TSC 355.00

Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu contribuia unitii la asigurrile sociale de sntate.

Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale de sntate.

Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale de sntate.

D 4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate C

5121 176,006453 176,00

RD 176,00RC 176,00

TSD 176,00TSC 176,00

Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu contribuia angajailor la asigurrile sociale de sntate.

Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri de sntate.

Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale de sntate.

D 4314 Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate C

5121 176,00421 176,00

RD 176,00RC 176,00

TSD 176,00TSC 176,00

Contribuia unitii la fondul de omaj

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de omaj.

Se debiteaz cu sumele virate, reprezentnd contribuia unitii la fondul de omaj.

Soldul creditor constituie fondul de omaj datorat.

D 4371 Contribuia unitii la fondul de omaj C

5121 176452 17

RD 17RC 17

TSC 17TSC 17

Contribuia personalului la fondul de omaj

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de omaj.

Se debiteaz cu sumele virate, reprezentnd contribuia personalului la fondul de omaj.

Soldul creditor constituie fondul de omaj datorat.

D 4372 Contribuia personalului la fondul de omaj C

5121 17421 17

RD 17 RC 17

TSD 17TSC 17

Alte datorii sociale

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu sumele privind ajutoare materiale achitate n plus personalului.

Se debiteaz cu sumele virate asigurrilor sociale.

Soldul creditor reprezint alte datorii sociale.

D 4381 Alte datorii sociale C

6453 29.00

6458 7,50

RDRC 77,50

TSDTSC 77,50

SfC 77,50

Alte creane sociale

Este, dup coninutul economic, un cont de creane, iar dup funcia contabil, un cont de activ.

Se debiteaz cu sumele cuvenite personalului sub form de ajutoare materiale, care urmeaz a se ncasa de la bugetul de asigurri sociale.

Se crediteaz cu sumele ncasate de la bugetul de asigurri sociale.

Soldul creditor reprezint alte creane sociale.

D 4382 Alte creane sociale C

7588 50,004313 50,00

RD 50,00RC 50,00

TSD 50,00TSC 50,00

Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea operaiilor privind salariile, asigurrile i protecia social: 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor, 641 Cheltuieli cu salariile personalului, 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale, 6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj, 6453 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate, 6458 Alte cheltuieli privind asigurrile i protecia social.

Impozitul pe venituri de natura salariilor

Este, dup coninutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.

Se crediteaz cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.

Se debiteaz cu impozitul virat bugetului.

Soldul creditor exprim impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.

Impozite indirecteImpozitele indirecte se ncaseaz prin adugarea la preul mrfurilor i serviciilor a unor cote de impozit

AccizeleAccizele sunt o form special de tax de consumaie care se datoreaz bugetului de stat pentru anumite produse din ar i din import, fiind incluse n preul de vnzare al acestora

Apercep asupra produselor care se consum n cantiti mari i care nu pot fi nlocuite de consumatori cu altele de acelai tip.

Categoriile de bunuri asupra crora se percep accize:

Alcool, distilate, buturi alcoolice, vinuri i bere

Produse din tutun

Produse energetice (benzin, motorin, GPL, pcur, energia electric)

Alte produse i grupe de produse (cafea, articole de cristal, bijuterii, produse de parfumerie, autoturisme, arme, iahturi i alte nave/ambarcaiuni)

Taxa pe valoare adugatTaxa pe valoare adugat reprezint principalul impozit indirect din Romnia din punct de vedere al volumului n ncasrilor la bugetul statului precum i din punctul de vedere al sferei de aplicare.

Sfera de aplicare:

Livrarea de bunuri (comercializarea mrfurilor)

Prestri de servicii efectuate pe teritoriul rii

Importul de bunuri i servicii

Transferul proprietii bunurilor imobile ntre contribuabili, precum i ntre acetia i persoane fizice

Serviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul n strintate pentru care locul prestrii se consider a fi Romnia.

Scutiri de TVA:

Spitalizarea, ngrijiirile medicale, i operaiunile strns legate de acestea.

Prestri de servicii de ctre stomatologi i tehnicieni dentari precum i livrarea de proteze dentare

Prestrile de ngrijire i supraveghere efectuat de personalul medical i paramedical

Transportul bolnavilor i al persoanelor accidentate de ctre entiti autorizate

Livrri de organe i snge de provenien uman

Activitatea de nvmnt

Meditaiile acordate n particular de ctre cadrele didactice

Prestrile de servicii legate de practicarea sportului sau a educaiei fizice

Serviciile publice potale, activitile specifice posturilor publice de radio li televiziune, altele dect activitile de natur comercial

Cota standard de impozitare este de 24%. Cota redus de 9% se aplic pentru urmtoarele prestri de servicii:

Servicii constnd n permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, etc.

Livrarea de manuale colare, cri, ziare i reviste

Livrarea de proteze i accesorii ale acestora, cu excepia protezelor dentare

Livrarea de produse ortopedice

Livrarea de medicamente de uz uman i veterinar

Taxele vamaleTaxele vamale sunt acele prelevri bneti, percepute de ctre stat n momentul n care bunurile trec graniele rii (import, export, tranzit)

Scutiri de taxe vamale:

ajutoare i donaii cu caracter social, umanitar, sportiv, didactic, etc.

bunuri provenite din rile Uniunii Europene

bunuri strine care devin proprietatea statului

mostre fr valoare comercial, materiale publicitare, de documentare, etc.

bunuri de origine romn

bunuri reparate n strintate sau nlocuite

Baza de impozitare o reprezint valoarea n vam a mrfurilor. Cotele de impunere sunt prevzute n tariful vamal.

Obiectul impozituluiObiectul impozitului este elementul concret care sta la baza asezarii impozitului. El poate fi diferit in functie de provenienta venitului, scopul urmarit si natura platitorului. Pot constitui obiect al impozitelor si taxelor: venitul, profitul, pretul sau tariful, bunul mobil sau imobil, actul sau fapta. Dintre categoriile de obiecte impozabile cel mai raspandit este venitul prin diversitatea de forme pe care le imbraca in cadrul persoanei care il realizeaza. Venitul reprezinta suma pe care o persoana fizica o realizeaza de pe urma muncii, a unor acte colaterale ei sau din diferite prestari de servicii. Profitul intra in cadrul bazei de calcul prin diferenta dintre venituri si cheltuieli corectata cu sumele nedeductibile. Pretul sau tariful poate constitui baza de calcul acolo unde sumele datorate bugetului sunt incluse in structura acestuia (TVA, accizele, etc.). Actele si faptele sunt folosite ca obiect al impunerii mai ales in asezarea taxelor de timbru instituite pentru eliberarea si autentificarea unor acte, deschiderea si dezbaterea succesiunilor, solutionarea litigiilor de catre instantele de judecata.

Baza de calculBaza de calcul sau materia impozabila reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul impozitului. Uneori obiectul impozabil reprezinta si baza de calcul. In cazul veniturilor (salarii, profit, TVA) baza de calcul are in vedere determinarea acestui obiect impozabil. In alte cazuri, baza de calcul difera de obiectul impozabil si apare sub forma unui element distinct (de exemplu in cazul impozitului pe cladiri, obiectul impozabil este imobilul iar baza de calcul este valoarea impozabila a cladirii)[2]. Datorita caracterului extrem de divers al materiei impozabile, se folosesc mai multe metode de evaluare printre care amintim:

metoda declaratiilor fiscale depuse de platitori sau terte persoane;

metoda forfetara;

metoda semnelor exterioare, etc.

Metoda evaluarii directe poate utiliza o baza de impozitare intermediara sau finala. Baza de impozitare finala poate fi rezultatul unor influente suferite pe parcursul procesului de impozitare, cand au loc o serie de deduceri sau se aplica abateri legale. Un prim criteriu clasifica metodele de evaluare in:

evaluare directa:

- evaluare pe baza declaratiilor contribuabililor;

evaluare indirecta (prin prezumtie):

- evaluare pe baza declaratiilor tertilor; - evaluare pe baza semnelor exterioare; - evaluare forfetara; - evaluare administrativa. Exista si alte criterii de grupare a materiei impozabile, insa, ele converg intr-un sens sau altul catre cele prezentate mai sus[3].

a) Evaluarea pe baza declaratiilor fiscale Concordanta sau neconcordanta dintre materia impozabila si capacitatea platitorilor au condus la abandonarea metodei bazate pe semnele exterioare si la reducerea ponderii evaluarii forfetare pe baza unor elemente prestabilite ce apartin materiei impozabile in favoarea metodei evaluarii pe baza declaratiilor fiscale depuse de platitori. Metoda de evaluare a bazei de calcul prin intermediul declaratiei de impunere a contribuabililor nu constituie o metoda perfecta, insa , are avantaje certe comparativ cu practicile folosite anterior. Metoda se bazeaza pe onestitatea contribuabililor si a declaratiilor depuse, dar si pe dreptul de control al organelor fiscale, permitand corectarea erorilor facute cu sau fara intentie. Cu toate acestea, metoda are dezavantajul ca ofera contribuabililor posibilitatea de a sustrage o parte din materia impozabila supusa impozitarii prin diverse tehnici: documente false, omisiuni frauduloase intentionate, etc. Evaluarea pe baza declaratiilor fiscale ale unor terte persoane care cunosc cu exactitate situatia contribuabililor platitori, vine uneori sa completeze metoda precedenta sau poate fi folosita chiar ca metoda independenta. Si aici exista riscul nedeclararii unor venituri, mai ales cele din economia paralela sau cand unele bunuri impozabile nu sunt contabilizate.

b) Evaluarea forfetara Aceasta metoda este aplicabila acolo unde sunt foarte multi platitori care au obligatia tinerii unei evidente sumare a veniturilor sau care nu sunt obligati sa conduca aceste evidente. Metoda are avantaje dar si dezavantaje. Pentru contribuabili metoda este comoda, simplifica si elimina tinerea contabilitatii care implica unele cheltuieli. Metoda are dezavantajul ca, indiferent de tehnicile si procedeele utilizate, se ajunge la o subevaluare a materiei impozabile.

c) Evaluarea pe baza semnelor exterioare (prin prezumtie). Aceasta metoda este simpla dar si imperfecta, corespunzand unor elemente de justitie fiscala. In etapa actuala, n Romnia, se folosesc in evaluare, in general, toate metodele mentionate mai sus, insa, datorita practicii si rutinei salariatilor de la Administratia Fiscala, se utilizeaza metoda evaluarii directe si metoda evaluarii pe baza normelor de venit. Metoda evaluarii directe consta in determinarea venitului impozabil efectiv realizat de catre contribuabil. La baza ei sta declaratia de impunere. Metoda evaluarii pe baza normelor de venit consta in stabilirea unui venit uniform, egal pentru toti cei ce detin sursa de venit lansata in conditii identice.

Subiectul impozituluiSubiectul impozitului il reprezinta persoanele fizice sau juridice care detin sau care realizeaza obiectul impozabil si care, potrivit legii, are obligatia platii fata de buget. Pentru ca o persoana sa poata fi subiect, trebuie sa poata exercita drepturile civile sau sa aiba personalitate juridica. De exemplu, societatea comerciala care realizeaza profit, intra in relatii juridice cu statul; salariatul care realizeaza venituri din salarii este subiect al impozitului pe salarii si intra in relatii juridice cu statul.

Taxele de timbruTaxele de timbru reprezint plata serviciilor prestate ori a lucrrilor efectuate de diverse organe sau instituii publice care primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz diferite servicii i soluioneaz anumite interese legitime ale subiecilor.

Taxele de timbru se percep asupra urmtoarelor categorii de acte i servicii:

deschiderea de aciuni i introducerea de cereri la instanele judectoreti

exercitarea cilor de atac mpotriva hotrrilor judectoreti

cereri pentru eliberarea de copii dup anumite acte

pentru soluionarea litigiilor n faa organelor judectoreti

prestarea de servicii de ctre notarii publici

autentificarea anumitor acte, nregistrarea, rectificarea, i reconstituirea la cerere a actelor de stare civil

eliberarea unor acte de identificare i cetenie

anumitor autorizaii i a paapoartelor, a permiselor de conducere, vntoare, pescuit, etc.

Monopolurile fiscale

Prin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si/sau comercializa, in regim de exclusivitate, anumite produse.

Veniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de productie sau comercializare in regim exclusiv si de taxa cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la consumatori. Practic, acest impozit (taxa) fixat asupra pretul de vanzare si care se include in acesta, se numeste monopol fiscal.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILIZAREA

DECONTRILOR CU PERSONALUL, ASIGURRILE SOCIALE I PROTECIA SOCIAL SI IMPOZITUL PE SALARIU LA S.C. RIFF-CONT S.R.L

3.1 Prezentarea societii

S.C. RIFF-CONT ROMNIA S.R.L. Societate de expertiz contabil este o societate tnr, creat la nceputul anului 1999, prin redimensionarea activitii grupului de firme din care face parte. Riff Cont-Romnia S.R.L.

Denumirea firmei : - Riff Cont-Romnia S.R.L

Adresa : - Bucureti, str. Mmulari nr. 19, Sector 2

Numar inregistrare Registrul Comertului : - J40/399/1999

Cod Unic de Inregistrare (C.U.I.) : - 11376486

Atribut fiscal : - RO

Cod Sirues : - 403774779

Capital social (subscris si varsat) : 3.000 lei RON

Pentru o exprimare ct mai coerent pe piaa de profil, s-a creat Grupul Riff ncepnd cu anul 1992, n acest moment cuprinznd un numar de 7 societi organizate pe structuri de servicii.

Activitatea tuturor societilor din Grupul Riff se bazeaz pe dinamismul creator al personalului tnr desfurat n jurul unui nucleu de specialiti in domeniu, experi contabili i experi contabili de onoare ai C.E.C.C.A.R., profesori universitari, doctori i doctoranzi n tiine economice.

Calitatea serviciilor acestei societi este garantat att de experiena i performanele profesionale n domeniu ale personalului, ct i de recomandrile Grupului.

Principiile fundamentale ale Grupului Riff sunt: integritate, independen, obiectivitate, confidenialitate, competen, neutralitate politic.

Obiectivele principale ale Grupului Riff sunt: performan, profesionalism, calitate, ncredere public, conduit i credibilitate.

Domenii de activitate

Serviciile puse la dispoziie de societile din cadrul grupului Riff acoper un spectru larg al domeniilor :

economico-financiar,

contabil,

fiscal,

se ncadreaz n normele impuse de Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, sunt organizate n structuri departamentale specializate i beneficiaz de competen profesional a unor specialiti cu recunoatere n domeniile respective.

Serviciile grupului Riff se angajeaz pe baze contractuale, domeniile de referin pentru care se pot asigura obligaii i responsabiliti profesionale, fiind urmatoarele :

Contabilitate

Analiz

Audit

Evaluare

Expertiz

Consultan

Organizare

Cenzorat

RIFF Servicii Contabilitate

ntocmirea evidenelor contabile sintetice i analitice.

Acordarea asistenei contabile privind organizarea i inerea contabilitii, inclusiv n cazul sistemelor informatice.

Elaborarea i punerea n aplicare de :

procedee contabile

planul de conturi adaptat unitii

contabilitatea analitic de gestiune

contabilitatea analitic a furnizorilor i clienilor

tabloul de bord

controlul de gestiune i controlul prin buget, etc

Aplicarea reglementrilor contabile armonizate cu Standardele Internaionale de Contabilitate ( I.A.S. )

Consultan pentru nchiderea situaiilor contabile lunare i raportarea rezultatelor fiscale.

ntocmirea Bilanului Contabil i a Raportrilor Contabile semestriale.

3.2. Sistemul de salarizare

Salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza contractului individual de munc.

Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat n bani. Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile, precum i alte adaosuri, i se pltete naintea oricror alte obligaii bneti ale angajatorilor.

Obiectivele principale ale sistemului de salarizare sunt folosirea formelor corespunztoare de msurare a muncii i salarizare, asigurarea interdependenei ntre realizrile obinute n munc i venituri; diferenierea ctigurilor n funcie de cantitatea de lucrri executate, calitatea lucrrilor, competena profesional, iniiativa, operativitatea i contribuia personal la realizarea sarcinilor; acordarea de sporuri la salariu n funcie de specificul locurilor de munc, vechimea n munc, lucrul n schimbul de noapte, timpul suplimentar, sfera de atribuii; acordarea de faciliti, gratuiti sau stimulente (prime).

Elementele principale ale sistemului de salarizare sunt :

sistemul tarifar (salariul de baz)

indicatoarele tarifare de calificare, nomenclatoare de meserii i funcii, C.O.R., lista lucrrilor necalificate

forme de salarizare

sistemul de sporuri

sistemul de premiere i de stimulare

a) Sistemul tarifar are ca element principal salariul de baz. El se stabilete pe categorii de ncadrare sau pe funcii, n raport cu nivelul de pregtire, cunotinele i experiena necesar pentru executarea lucrrilor i pe diferite grade de complexitate. Pentru muncitorii necalificai, salariul de baz se stabilete n funcie de categoria lucrrilor executate, iar pentru muncitorii calificai, salariul de baz se stabilete pe categorii (clase) de ncadrare, corespunztoare categoriei lucrrilor executate. Pentru personalul operativ i personalul din conducere, salariul de baz se stabilete pe funcii i specialiti, corespunztor cu volumul de lucrri, rspunderea i rolul lor n procesul muncii.

Salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, corespunzator programului normal de munc, se stabilete prin hotrre a Guvernului, dup consultarea sindicatelor i a patronatelor. Din februarie anul 2013, salariul minim brut pe ar este de 750 RON.b) Indicatoarele tarifare de calificare constituie un element component al sistemului de salarizare prin care sunt precizate cunotinele de specialitate, nivelul de calificare i experiena necesar pentru executarea n bune condiii a lucrrilor de un anumit grad de complexitate.

c) Formele de salarizare sunt determinate de specificul lucrrilor, organizarea locurilor de munc, posibilitile de stabilire anticipat a volumelor de lucrri, modul de msurare a lucrrilor executate, cointeresarea pentru creterea produciei precum i de repartizarea echitabil a veniturilor provenite din munc. Formele de salarizare posibile sunt n acord ( direct sau indirect, individual sau colectiv), n regie sau dup timp, pe baz de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate i pe baz de indicatori

d) Sistemul de sporuri. Sporurile la salariu reprezint un alt element al sistemului de salarizare, care se acord pe baza unor criterii distincte de cele care determin mrimea salariului de baz. Sporurile se pot acorda pentru vechime n munc, lucru n subteran, lucru n mediu radioactiv, pentru conducerea formaiilor de lucru ( echip, brigad), pentru lucru sistematic peste program, pentru ndeplinirea unei funcii suplimentare, pentru lucru pe timp de noapte, de antier, pentru ore suplimentare, pentru utilizarea unei limbi strine, i altele.

e) Sistemul de premiere i de stimulare. Pentru realizri deosebite, concretizate n depirea produciei, creterea calitii produselor i serviciilor, reducerea termenelor de execuie, reducerea consumurilor i a cheltuielilor, salariaii beneficiaz de stimulente sub form de premii sau alte sume cu caracter special, cum ar fi premii acordate n cursul anului pentru realizri deosebite, premii pentru economii de materiale i for de munc i premii anuale n funcie de rezultatele de eficien obinute.

Salariile se stabilesc prin negocieri individuale ntre patronat i salariat. Modificarea salariilor stabilite prin negociere n contractul colectiv de munc nu poate fi cerut pe perioada de valabilitate a contractului colectiv de munc de nici una din pri, dect n cazul indexrii i compensrii conform prevederilor legale sau a schimbrii funciei sau meseriei, a condiiilor de munc, a timpului de munc sau a locului de munc.

Pentru munca prestat n condiiile prevzute n contractul individual de munc, fiecare salariat are dreptul la un salariu n bani, convenit la ncheierea contractului individual de munc.

Salariul cuprinde salariul de baz, adaosurile i sporurile la acesta.

La stabilirea i la acordarea salariului este interzis orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenen naional, ras, culoare, etnie, religie, opiune politic, origine social, handicap, situaie sau responsabilitate familial, apartenen ori activitate sindical.

Stabilirea salariilor are la baz un timp normal de munc mediu lunar de 170 ore, corespunztor unei durate legale de munc de 40 ore pe sptmn i respectiv 127.5 ore, corespunztor unei durate legale de munc de 30 ore pe sptmn, pentru cei cu program de 6 ore.

Drepturile salariale se pot plti lunar n dou chenzine, i anume chenzina I la maxim 15 zile de la plata chenzinei a II-a, iar chenzina a II-a n perioada 18- 23 ale fiecrei luni. Plile pot fi decalate cu pn la 3 zile, doar cu acordul sindicatelor.

Plata drepturilor salariale se poate face i o dat pe lun, cu acordul prilor.

Plata salariului se poate efectua prin virament ntr-un cont bancar, n cazul n care aceast modalitate este prevzut n contractul colectiv de munc aplicabil, sau n numerar prin caseria societii.

3.3. Decontrile cu personalul, asigurrile sociale i protecia social

Decontrile cu personalul au ca obiect calculul, nregistrarea asupra cheltuielilor i decontarea salariilor cuvenite angajailor.

Structural, salariile sunt formate din salariul de baz cuvenit angajailor, sporurile i adaosurile pentru condiii deosebite de munc i pentru rezultatele obinute (sporurile pentru condiii deosebite de munc, pentru orele prestate pe timpul nopii, pentru orele suplimentare de munc, sporurile de vechime nentrerupt n munc, etc), indemnizaiile i alte sporuri acordate pentru conducere; indexrile de salariu i compensarea creterilor de preuri; indemnizaiile acordate pentru concediul de odihn.

Pe lng salariile de baz, suplimentare i asimilate, angajaii mai pot beneficia pe parcursul sau la finele anului de diverse sume din fondul de participare a salariailor la profit, fond veritabil constituit din profitul repartizat i dimensionat n limita unor cote rezonabile prin hotrrea adunrii generale a acionarilor i asociailor, dar i de premii periodice cu caracter excepional, suportate tot din profit.

n procesul desfurrii activitii curente, este necesar o eviden tehnico-operativ i primar a muncii prestate i a timpului de munc utilizat. n acest scop se ntocmesc pontaje, bonuri individuale sau colective de lucru, raportul zilnic de control i salarizare, fia individual de salarizare, etc.

Datele sunt apoi prelucrate i centralizate n dou documente principale de lucru, influenate de specificul agentului economic.

Documentele sunt: situaia de imputare a cheltuielilor, prin intermediul creia salariile datorate n ansamblu sunt afectate anumitor activiti (exploatare, investiii, transport, aprovizionare) i tatul de plat n care se regsete fiecare angajat pn la concurena fondului total efectiv de salarizare, descompus individual, pe de o parte pe elementele ce formeaz totalul salariului brut (salariu de baz, adaosuri, sporuri, indemnizaii etc), iar pe de alt parte reinerile legale din totalul brut.

ReineriAngajat (%)Angajator (%)Total (%) inclusiv concediile medicale

Impozit pe salarii16%Xx

Contribuia pentru asigurri sociale de sntate (C.A.S.S.)5,5%5.2%10.7%

Contribuie asigurri sociale

Condiii normale

Condiii deosebite

Condiii speciale10.5 %

10.5 %

10.5 %20.8 %

25.8 %

30.8 %31.3 %

36.3 %

41.3 %

Contribuie omaj0.5%0.5 %1 %

Fond creante salariale-0,25%0,25%

Fond de risc i accidenteXntre 0,4% si 3,6% n funcie de codul C.A.E.N.x

Contribuie pentru concedii medicale i indemnizaii asigurri de sntateX0,85 %X

XX

Pe lng contribuiile de mai sus, salariailor li se mai pot reine din salariu i datorii fa de unitate, numite imputaii (pentru lipsuri n gestiune, rebuturi produse, distrugere de valori materiale), precum i datorii fa de alte uniti socio-economice sau persoane fizice, chirii, amenzi, pensii suplimentare... .

Salariile nete sunt pltite, de regul, la sfritul lunii. Contribuiile sociale i alte reineri din salarii, se achit conform unui scadenar variabil, n funcie de natura contribuiei sau a reinerii, i de mrimea ntreprinderii.

Plata salariilor nete se poate face n numerar, prin cas, sau aa cum ntrebuineaz din ce n ce mai multe societi, prin banc, cu ajutorul cardurilor.

Plata contribuiilor reinute salariailor, n schimb, se face doar prin ordine de plat emise de angajator.

Contribuiile unitii

Contribuia unitii la bugetul asigurarilor pentru omaj si la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

Angajatorii au obligaia de a plti lunar o contribuie la bugetul asigurrilor pentru omaj n cot de 0.5% datorat de persoanele juridice i fizice care angajeaz personal romn. Se aplic asupra fondului de salarii realizat lunar, n valoare brut, precum i asupra veniturilor declarate n contractele de asigurri sociale de ctre persoanele fizice autorizate s presteze o activitate individual i asociaiile familiale care i desfoar activitatea n baza legislatiei specifice privind sutorizarea persoanelor fizice.

Fondul total de salarii brute lunare realizat de asigurai include salariile de baz, sporurile i indemnizaiile la salariile de baz, salariul de merit, salariile de baz pentr