[email protected] Operaþiunea OperaþiuneaOperaþiunea ...brie 2016, precum ºi o halã în care o firmã belgianã a deschis în acest an o fabricã de saltele. Pânã acum, firmele

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 622 . 622 . 622 . 622 . 622 29 noiembrie - 5 decembrie 20 29 noiembrie - 5 decembrie 20 29 noiembrie - 5 decembrie 20 29 noiembrie - 5 decembrie 20 29 noiembrie - 5 decembrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

CCCCCJ DolJ DolJ DolJ DolJ Dolj demarj demarj demarj demarj demareazăeazăeazăeazăează

2Amãnunte

în pagina

9Amãnunte

în pagina

Se coace de-o răzmeriţăSe coace de-o răzmeriţăSe coace de-o răzmeriţăSe coace de-o răzmeriţăSe coace de-o răzmeriţăîn centrîn centrîn centrîn centrîn centrul Crul Crul Crul Crul Craioaioaioaioaiovvvvveieieieiei

14Amãnunte

în pagina

Catedrala dinRâmnicu Vâlcea –proaspãt renovatã,proaspãt mâzgãlitã

















Rãzboipe locurilede parcare

















Operaþiunea„Noi vrempãmânt”,pentru apã

















Olt – Aventuracomorii

dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã


dinogradã

Detaliiîn pag.7 Olt – Aventura

comoriidin

ogradã

29 noiembrie - 5 decembrie 2017 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Consilierii judeþeni auaprobat în ºedinþa din28 noiembrie indicato-rii tehnico-economici,la faza de SF, pentruproiectul de reabilitareºi extindere a aducþiu-nii Izvarna II. Investi-þia, estimatã la peste120 de milioane deeuro, face parte dinfaza a doua a master-planului judeþean deapã ºi canalizarederulat cu susþinerefinanciarã consistentde la Uniunea Euro-peanã de Companiade Apã Oltenia.

de Nicuºor Fota

Proiectul aflat pe ordineade zi a ºedinþei de marþia Consiliului Judeþean a

fost votat în unanimitate de ale-ºii doljeni, nu înainte ca aceºtiasã fie puºi în gardã de ºeful CJDolj, Ion Prioteasa, cã e vorbade prima dintr-o serie întreagãde hotãrâri pe aceastã temã.„Este o investiþie de peste 120de milioane de euro. Face partedin proiectul extins pe POIM,de 438 de milioane de euro, careva însemna apã, canalizare, pluscelelalte obiective de investiþiidin judeþ. Cei mai mulþi banicare au intrat vreodatã, cu o des-tinaþie precisã, în judeþul Dolj.Va fi un drum foarte greu, pen-tru cã este ºi în judeþul vecin, înGorj. Probleme au fost ºi atuncicând s-a fãcut firul I, darãmiteacum cu atâtea proprietãþi deexpropriat, cu tot ce trebuie sãtraverseze aceastã conductã, edestul de complicat. E un drumgreu, dar pe care ni-l asumãm.

3.000 de e3.000 de e3.000 de e3.000 de e3.000 de exprxprxprxprxproprieri troprieri troprieri troprieri troprieri trebuie să efebuie să efebuie să efebuie să efebuie să efectuezectuezectuezectuezectueze aute aute aute aute autorităţile judeţene dinorităţile judeţene dinorităţile judeţene dinorităţile judeţene dinorităţile judeţene dinDolDolDolDolDolj şi Gorj pentrj şi Gorj pentrj şi Gorj pentrj şi Gorj pentrj şi Gorj pentru a fu a fu a fu a fu a face loc face loc face loc face loc face loc fiririririrului doi al aducţiunii Izvului doi al aducţiunii Izvului doi al aducţiunii Izvului doi al aducţiunii Izvului doi al aducţiunii Izvarararararna-Crna-Crna-Crna-Crna-Craioaioaioaioaiovvvvva.a.a.a.a.

Ne vom mai întâlni în urmãto-rii ani sã votãm hotãrâri pentruacest proiect”, a spus Ion Prio-teasa.

Viitoarea conductã care vaasigura un surplus de apã pota-bilã de 900 de litri pe secundãva traversa 16 localitãþi din ju-deþele Gorj ºi Dolj: Tismana,Godineºti, Calnic, Teleºti, Ro-vinari, Bâlteni, Plopºoru, Brã-neºti ºi Þânþãreni, Filiaºi, Brã-deºti, Coþofenii din Faþã, Almãj,Iºalniþa, ªimnicu de Sus ºi Cra-iova. Pe cuprinsul acestora, au-toritãþile traseazã un „culoar deexpropriere” de aproximativ 1,7milioane de metri pãtraþi, cu te-renuri atât în extravilan cât ºi în

intravilan. Procedura se anunþãuna complexã ºi anevoioasã,spune secretarul CJ Dolj,Gheorghe Barbãrasã, având învedere cã auroritãþile vor tratacu mii de proprietari supuºi ex-proprierii. „Sunt peste 3.000 deproprietari de terenuri, atât peDolj cât ºi pe Gorj”, a precizatBarbãrasã la ºedinþa de marþi aConsiliului Judeþean.

Buget de expropieride milioane de euro

Exproprierea pentru realiza-rea aducþiunii Izvarna II nu vafi nici simplã ºi nici ieftinã, aprecizat preºedintele CJ Dolj,

acesta mizând însã pe recupera-rea din fonduri europene a ba-nilor investiþi de administraþiajudeþeanã în aceastã operaþiune.„Pentru treaba aceasta se vacrea un cont special, din care ceicare sunt expropriaþi sã se ali-menteze. Aceºi bani în primãinstanþã îi vom pune noi, prinintermediul companiei de apã.Vestea bunã este cã sunt sumeeligibile, asta ca sã stea toatãlumea liniºtitã, cã e vorba despreo sumã destul de mare. Am pu-tea ajunge, dupã cum spun esti-mãrile, la 4 milioane de euro, dare vorba de bani care vor fi recu-peraþi din fonduri europene”, aspus Ion Prioteasa.

Firul I, bun de casatde 25 de ani

Necesitatea unei noi aducþi-uni pe traseul Izvarna – Craio-va reiese ºi din faptul cã firul I,realizat înainte de 1989, aredurata de viaþã depãºitã de douãori, dupã cum a afirmat preºe-dintele Consiliului de Adminis-traþie al CAO, Aurel Dincã. „Fi-rul I al aducþiunii are o vechi-me de 50 de ani. A fost dat înfolosinþã în 1967 ºi avea o du-ratã de viaþã normatã de 25 deani. Din cauza vechimii, noi în-tâmpinãm numeroase proble-me, avem foarte multe avarii peaceastã conductã, aºa cã se im-pune realizarea unei noi aduc-þiuni”, a precizat Dincã. Dindatele prezentate consilierilorjudeþeni, aducþiunea Izvarna IIpresupune reabilitarea a 27,4km de conductã realizatã înain-te de 1989 ºi extinderea aceste-ia cu alþi 96,4 km. Investiþiadepãºeºte 52 de milioane deeuro numai pe teritoriul judeþu-lui Dolj, pentru ducerea aceste-ia la bun sfârºit urmând a fi re-alizate trei subtraversãri dedrum naþional, 5 subtraversãriale cãii ferate. În plus, viitoareaconductã Izvarna – Craiova vasupratraversa 2 canale, la Brã-deºti ºi Almãj, dar va ºi subtra-versa un râu (Amaradia). Dura-ta de execuþie este estimatã la48 de luni.

C ãminul cultural dinRuda, comuna Bu-deºti, judeþul Vâlcea,

va fi dat în curând în folosinþã.Lucrãrile de reabilitare ºi ex-tindere s-au fãcut printr-un pro-iect în valoare de 1,6 mil. leifinanþare conform programuluipentru aºezãminte culturale.Potrivit primarului Ion Vlãdu-lescu (foto), în apropierea cã-minului vor fi amenajate o sce-nã în aer liber, un parc, o zonãpentru parcare, precum ºi unteren pentru tenis de câmp. Cu

Comuna Budeºti va avea un cãmincultural modern ºi extins

un spaþiu generos, Cãminulcultural din Ruda va permitedesfãºurarea majoritãþii activi-tãþilor culturale ale comunitã-þii. Proiectul a fost depus pen-tru aprobare în anul 2013 ºi,din cauza lentorii specific ro-mâneºti, a necesitat drumuri re-petate la Bucureºti din parteaconducerii primãriei. Situatã la12 kilometri de municipiulRâmnicu Vâlcea, Budeºti estecea mai industrializatã comu-nã a judeþului Vâlcea. Aºeza-rea deþine un parc industrial în

care lucreazã 3.000 de oameniºi dispune de un puternic po-tenþial pentru alte investiþii.Parcul industrial gãzduieºte oimportantã companie din do-meniul auto – Faurecia –, in-vestiþie inauguratã în septem-brie 2016, precum ºi o halã încare o firmã belgianã a deschisîn acest an o fabricã de saltele.

Pânã acum, firmele româneºtiau creat la Budeºti circa 1.300de locuri de muncã, iar investi-torii strãini, aproximativ 1.600.

(M.P.)

CJ Dolj demareazãoperaþiunea „Noi vrempãmânt”, pentru apã

















29 noiembrie - 5 decembrie 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Dan Olteanu

Cu o societate de furni-zare a agentului termicaflatã într-o situaþie

criticã din pricina datoriiloruriaºe pe care le înregistra cã-tre Complexul Energetic Olte-nia, municipalitatea craiovea-nã a tremurat serios în ultimiiani la gândul cã sute de mii delocuitori ai Bãniei ar putea rã-mâne fãrã cãldurã în calorife-re. În disperare de cauzã, înanul 2015, autroritãþile localeau înfiinþat ºi o nouã societate- Termo Urban SRL, pregãtitãsã preia frâiele distribuþieiagentului termic în municipiuîn cazul în care Termo CraiovaSRL, urmaºa regiei de termo-ficare, ar fi sucombat. Din fe-ricire, acest lucru nu s-a întâm-plat, iar Craiova a evitat, lamustaþã, o crizã de proporþii, cuconsecinþe greu de imaginat.

CEO este soluþiaChiar dacã, în prezent, socie-

tatea de termoficare din subor-dinea municipalitãþii reuºeºtesã se menþinã peste linia de plu-tire, situaþia la nivelul Craioveirãmâne una extrem de dificilã.ªi asta din pricina faptului cãSC Termo Craiova SRL nu areputerea financiarã pentru a faceinvestiþiile necesare în reþelelede distribuþie, care de ani bunise limiteazã la cârpirea þevilorcare pocnesc invariabil la fie-care început de sezon rece.

Soluþia la toate problemelemunicipalitãþii ar putea veniînsã dinspre CEO, care anali-zeazã cadrul juridic privind în-fiinþarea, cu ajutorul PrimãrieiCraiova, a unei societãþi mixtecare sã integreze atât partea deproducþie, cât ºi partea detransport, reþele primare ºi se-cundare. ªi, mai ales, care sãfie eligibilã pentru proiectelecare se vor depune la Ministe-rul Dezvoltãrii anul viitor pen-tru atragerea de fonduri nece-sare modernizãrii reþelelor. „Negândim ca de anul viitor sãavem aprobatã aceastã compa-nie care sã vinã cu modernizãri

ComComComComComplepleplepleplexul Enerxul Enerxul Enerxul Enerxul Energegegegegetic Olttic Olttic Olttic Olttic Oltenia şi Primăria Crenia şi Primăria Crenia şi Primăria Crenia şi Primăria Crenia şi Primăria Craioaioaioaioaiovvvvva va va va va vor înfor înfor înfor înfor înfiinţa o fiinţa o fiinţa o fiinţa o fiinţa o fiririririrmămămămămăcarcarcarcarcare să se ocupe de dise să se ocupe de dise să se ocupe de dise să se ocupe de dise să se ocupe de distribuţia agentului ttribuţia agentului ttribuţia agentului ttribuţia agentului ttribuţia agentului tererererermic în Băniemic în Băniemic în Băniemic în Băniemic în Bănie

în reþelele secundare, cu posi-bilitatea de a îmbunãtãþi para-metrii tehnici ai agentului ter-mic pe anumite zone din oraº“,a declarat Toma Petcu, minis-trul energiei, care s-a aflat, re-cent, în vizitã la Craiova.

Mihail Genoiu:O companie mixtãva aduce beneficiipentru craioveni

ªi primarul Craiovei, MihailGenoiu, a confirmat discuþiiledespre înfiinþarea noii societãþi,despre care spune cã va aducebeneficii extraordinare tuturorcelor implicaþi în acest proces,dar în special cetãþenilor Cra-iovei. „Împreunã cu ministrul

perioada iernii ºi îi asigur petoþi craiovenii cã vor avea par-te, în sezonul 2017 – 2018, decãldurã la parametrii optimi,fãrã sincope”, a declarat MihailGenoiu la finalul unei întâlnirila care au participat prefectulDan Purcãrescu, ministrulenergiei - Toma Petcu, secre-tarul de stat Doru Viºan ºi di-rectorul Complexului Energe-tic Oltenia – Sorin Boza.

Investiþieimportantãîn termocentralade la Iºalniþa

Trebuie menþionat faptul cã,recent, Complexul EnergeticOltenia a finalizat o investiþieextrem de importantã pentruzona Craiovei. Este vorba de-

Aflat în vizitã la termocentrala de la Iºalniþa –grupul 7 al Complexului Energetic Oltenia –,ministrul energiei, Toma Petcu, a anunþat unproiect de creare a unei companii mixte întreCEO ºi Primãria Craiova care sã rezolve proble-ma furnizãrii agentului termic pentru capitalaOlteniei. Acesta a precizat cã o companie despecialitate analizeazã cadrul juridic privindînfiinþarea societãþii respective, care ar urma sãintegreze atât partea de producþie, cât ºi parteade transport, reþele primare ºi secundare. ªimai important, viitoarea societate ar urma sã fieeligibilã pentru proiectele care se vor depune laMinisterul Dezvoltãrii pentru atragerea defonduri necesare modernizãrii reþelelor, cusiguranþã cea mai mare dintre problemele cucare se confruntã, în prezent, Termo Craiova.

spre modernizarea instalaþiilorºi a cazanelor, o investiþie învaloare de 25 de milioane delei, care va face mai eficientãproducerea de energie electri-cã prin reducerea pierderilormateriei prime. „De acum în-colo, grupul va folosi cu600.000 tone mai puþin cãrbu-ne pe an ºi cu aproape 10 mili-oane de metri cubi mai puþingaz natural. Având în vederetoate aceste lucruri, investiþiase va recupera într-un termenfoarte scurt, de ºase luni. I-amîncurajat pe cei de la CEO sãmultiplice acest tip de investi-þie care nu doar cã eficientizea-zã producþia, dar oferã maimultã predictibilitate sistemu-lui ºi mai multã siguranþã pen-tru locurile de muncã ale an-gajaþilor CE Oltenia”, a decla-

energiei ºi conducerea Com-plexului Energetic Oltenia, amstabilit care sunt mãsurile pecare le vom întreprinde, în pe-rioada imediat urmãtoare, învederea constituirii societãþiicomune de furnizare a energieitermice cãtre populaþia Craio-vei, dupã un calendar de lucrufoarte clar. Realizarea compa-niei mixte între Primãria Cra-iova ºi Complexul Energetic vaaduce beneficii extraordinaretuturor celor implicaþi în acestproces, dar în special cetãþeni-lor Craiovei. Totodatã, am tre-cut în revistã mãsurile luate, înultima perioadã, de Termo Cra-iova SRL ºi CE Oltenia, pen-tru a asigura, în aceastã iarnã,furnizarea agentului termic încele mai bune condiþii cãtrepopulaþie. Sunt cele mai amplemãsuri luate vreodatã pentru

rat ministrul energiei, TomaPetcu. Acesta a adãugat cãCEO va încheia acest an peprofit ºi va fi pe primul loc lanivel naþional în producþia deenergie. „Investiþiile în moder-nizarea sistemului energeticvor crea ºi în 2018 predictibi-litate economicã ºi stabilitatealocurilor de muncã”, a precizatministrul energiei care a maispus cã pentru evitarea vulne-rabilitãþilor de orice fel va con-tinua politica de investiþii înmodernizarea ºi dezvoltareaechipamentelor ºi instalaþiilor:„Aceasta este singura cale pen-tru creºterea capacitãþilor deproducþie cu costuri pentrumediu reduse ºi pentru furni-zarea energiei la preþuri cât maimici pentru consumatori, înspecial pentru cei casnici”.

Mihail Genoiu

Joc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilorJoc în echipã pentrucãldura craiovenilor


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Executivul PrimãrieiCãlimãneºti propuneconsilierilor locali,pentru ºedinþa din 29noiembrie a.c., apro-barea „de principiu” amodificãrii preþuluipentru energia termi-cã produsã pe bazãde apã geotermalã ºigaze naturale pe razaoraºului. Astfel, sepropune creºtereapreþului pentru ener-gia termicã de la153,44 lei/Gcal exclu-siv TVA la 161,00 lei/Gcal exclusiv TVA.Aceastã modificare depreþ survine ca urma-re a solicitãrii CETGovora în baza mãririipreþului de livrare aapei geotermale încãdin luna aprilie 2017.

de Marielena Popa

Iatã proiectul de hotãrâre:„Serviciul public de alimen-

tare cu energie termicã ºi apãcaldã de consum pe raza oraºu-lui Cãlimãneºti este asigurat deS.C. CET Govora SA potrivitContractului de delegare a ges-tiunii prin concesiune a acestuiserviciu nr. 10446/7974/27.07.2005.

Prin adresa nr. 36718 din13.11.2017, înregistratã la Pri-mãria oraºului Cãlimaneºti cunr. 21251 din 13.11.2017, S.C.CET Govora SA transmite fiºade fundamentare a tarifului defurnizare a energiei termice pro-

Cãlimãneºti: Creºte ”de principiu”preþul energiei termice

dusã pe bazã de apã geotermalãºi gaz, în oraºul Cãlimãneºti, cumodificãri determinate de creº-terea preþului de livrare a apeigeotermale de la 3,42 lei/mc la3,86 lei/mc. Potrivit acestei do-cumentaþii modificarea preþuluide livrare a apei geotermale acondus la recalcularea preþuluide furnizare a energiei termiceprodusã în sistem centralizat pebazã de apã geotermalã ºi gazenaturale care a crescut cu 7,56lei/Gcal exclusiv TVA de la153,44 lei/Gcal la 161,00 lei/Gcal.

De menþionat este faptul cãpreþul de 3,86 lei pentru un mcde apã geotermalã a fost stabi-lit încã din luna aprilie 2017conform contractului nr.1/

15288/05.04.2017 încheiat înurma unor negocieri purtate lasediul Primãriei oraºului Cãli-mãneºti cu reprezentanþii S.C.CET GOVORA SA ºi respectivSC FORADEX VALEA OLTU-LUI SA, pornind de la un preþde 4,10 lei/mc, solicitat de cã-tre societatea comercialã Fora-dex Valea Oltului SA.

În aceste condiþii, S.C. CETGOVORA SA solicitã Consili-lului Local al Oraºului Cãlimã-neºti adoptarea unei hotãrâripentru aprobarea de principiu apreþului pentru producereaenergiei termice pe bazã de apãgeotermalã ºi gaz ºi respectivpentru activitãþile de transportºi distribuþie a energiei termiceprodusã în sistem centralizat în

oraºul Cãlimãneºti.Aprobarea de principiu a pre-

þului se solicitã în contextul pre-vederilor Legii 225/2016 pen-

tru modificarea ºi completareaLegii nr.51/2006 privind servi-ciile comunitare de utilitãþiipublice (…).

Faþã de cele mai sus prezen-tate, în temeiul prevederilorLegii nr.325/2006 a serviciuluipublic de alimentare cu energietermicã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, – art. 8 alin.2 lit d) ºi e) ale prevederilor art.8 alin. (3) litera k) Legii nr. 51/2006 privind serviciile comuni-tare de utilitãþi publice cu mo-dificãrile ºi completãrile ulte-rioare ºi având în vedere pre-vederile Legii nr.215/2001 a ad-ministraþiei publice locale repu-blicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare – art. 36 alin.2), litera d) alin 6) litera a) punc-tul 14, vã supunem spre dezba-tere ºi aprobare proiectul dehotãrâre privind aprobarea deprincipiu a modificãrii preþuluipentru energia termicã produsãpe bazã de apã geotermalã ºi gazde la 153,44 lei/Gcal exclusivTVA la 161,00 lei/Gcal exclu-siv TVA”, se aratã în raportulde specialitate.

Casa de Culturã a oraºului Brezoi-Vâlcea, carea fost afectatã de un

incendiu de proporþii în urmãcu 17 ani, va fi reabilitatã anulviitor.

Potrivit hotãrârii ConsiliuluiLocal nr.75 din 19 octombriea.c., imobilul va fi predat Minis-terului Dezvoltãrii, prin Compa-nia Naþionalã de Investiþii (CNI),pentru efectuarea lucrãrilor.

Consilierii au mai aprobat fi-nanþarea din bugetul local acheltuielilor pentru servicii ºilucrãri la Casa de Culturã în

Casa de Culturã din Brezoiva fi reabilitatã dupã 17 ani

de la incendiuvaloare de 368.400 lei. Primã-ria se obligã ca, dupã predareaamplasamentului ºi obiectivuluirealizat, sã menþinã destinaþiaacestuia ºi sã îl întreþinã pe operioadã de minimum 15 ani.

În ultimii ani, oraºul Brezoi ainiþiat proiecte culturale de an-vergurã culminând cu Open AirBlues Festival Brezoi Vâlcea,desfãºurat în luna iulie a.c. Înlipsa unei case de culturã, spec-tacolele, expoziþiile etc. suntorganizate în aer liber, în salade sport ori la primãrie.

(M.P.)


Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Publ

icita

te

5ACTUALITATE

Craiova intrã în atmo-sfera Sãrbãtorilor deIarnã. De sâmbãtã,

25 noiembrie 2017, craiove-nii se pot bucura de eveni-mentele pregãtite de Primã-ria Craiova pentru Gala Sãr-bãtorilor de Iarnã 2017: spec-tacole, expoziþii cu vânzarede produse specifice Crãciu-nului, patinoar ºi OrãºelulCopiilor, din dorinþa ca locui-torii Craiovei sã petreacãîmpreunã cele mai frumoasesãrbãtori de peste an.

Acþiunile pregãtite de au-toritãþile locale craiovenilorvor avea loc, în acest an, atâtîn Piaþa Mihai Viteazu, undesunt amplasate Târgul deCrãciun, patinoarul ºi scena,cât ºi pe esplanada TeatruluiNaþional Marin Sorescu,unde va fi montat OrãºelulCopiilor.

Pentru prima oarã, Târgulde Crãciun din Craiova îºideschide porþile mai devre-me, pe 25 noiembrie 2017,ºi într-o nouã locaþie: Piaþa

Mihai Viteazu. Pânã pe 7 ia-nuarie, Primãria Craiova, Con-siliul Local ºi partenerii invitãcraiovenii sã trãiascã împreunãspiritul Sãrbãtorilor de Iarnã cuspectacole, colinde, patinoar,expoziþie cu vânzare de diverseproduse (gastronomice, tradiþi-onale, artizanale, ornamente deCrãciun etc.) ºi alte surprize, laTârgul de Crãciun Craiova2017.

Spectacolul de inaugurare alGalei Sãrbãtorilor de Iarnã 2017ºi aprinderea oficialã a lumini-þelor de Crãciun sunt programa-te sâmbãtã, 25 noiembrie, în Pia-þa Mihai Viteazu, începând cuora 18.00, când artiºtii CASUALBAND, RAOUL, DINU IAN-CU SÃLÃJANU ºi CORINACHIRIAC vor încãlzi atmosferaºi vor da startul sezonului alb.

Concertele ºi spectacolele ini-þiate de Primãria Craiova, cusprijinul partenerilor, vor con-tinua în Piaþa Mihai Viteazu, înzilele de 2, 8, 9, 15, 16 ºi 21decembrie 2017, orele 18.00 –20.00. Pe scena special amena-

jatã, craiovenii vor avea ocaziasã-i admire pe copiii ºi artiºtiide la Palatul Copiilor din Cra-iova, de la Opera Românã Cra-iova, Ansamblul Folcloric Ma-ria Tãnase, Casa de Culturã aStudenþilor, Filarmonica Olte-nia Craiova, Liceul de ArtãMarin Sorescu, Seminarul Teo-logic, Colegiul Naþional CarolI, Casa de Culturã Traian De-metrescu, dar ºi pe Rafaela, pefolkiºtii din Generaþia Folk (co-ordonaþi de Mãdãlina Amon)sau pe tinerii soliºti de la ªcoa-la de Muzicã Dan ªincai. Vi-neri, 1 decembrie 2017, scenadin Piaþa Mihai Viteazu este re-zervatã artiºtilor invitaþi în ca-drul Festivalului InternaþionalAdrian Pãunescu.

Mai multe detalii, programulTârgului de Crãciun ºi al spec-tacolelor din luna decembrie2017 vor fi actualizate pe pagi-na de facebook a Primãriei Cra-iova @facebook/Primaria-Mu-nicipiului-Craiova, pe paginaTârgului de Crãciun @facebo-ok/TargdeCraciunCraiova2017ºi pe site-ul www.primariacra-iova.ro.

Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017

de Virgil Dumitrescu

nevãzut, iar icoanele se încingîn uleiurile lor purificatoare. A,sã nu uitãm, în ce priveºte par-tidele politice, o veste bunici-cã pentru PNL, în sensul cã ºi-a mai adãugat ceva la procen-tul de la parlamentare ºi a ur-cat pânã la 27%. ªi totuºi, oveste proastã pentru opoziþie:PSD conteazã încã pe 43% dinopþiunile românilor, cu numai2,5 procente sub cele din2016. Pãi ºi Justiþia? Pãi ºiDragnea? N-apucãm sã ne în-doim câtuºi de puþin, sub cnu-tul privirilor d-lui Cãtãlin Au-gustin Stoica, directorulCURS, cã, în Adevãrul, AlinaMungiu-Pippidi se întreabã lafel ca oricare cãuzaº de Ko-vesi sau Orban ”de ce e PSDtot la 43%?” Retoric ºi nuprea, pentru cã dãm mai jos înarticol de o explicaþie caremeritã reprodusã la virgulã:”Poate dreapta pricepe cãabordarea sa actualã nu e desucces, nici cu ajutorul preseiserviciilor, DNA, SUA ºi Bru-xelles contra lui Dragnea, ºi cãde la 27 la 51 la sutã trebuiesã faci altceva decât ai fãcutpânã acum (…)”. Incredibil,dar adevãrat. Încrederea româ-nilor în Justiþie a coborât la24% ºi meritã spus cã, potri-vit Eurobarometrului ComisieiEuropene, în 2016 aceeaºi în-credere era mai corpolentã:35%. Cu un an în urmã, ºi maiºi: 48%. Ar fi extrem de gravdacã electoratul predispus laafumãturi, mai ales în preaj-ma sãrbãtorilor de iarnã, ar in-tona ”Zdrobite cãtuºe” în tre-cere spre Pomana porcului.

”A crede în capacitatea demanipulare masivã prin publi-carea de sondaje este o dova-dã de prostie crasã”, afirmãîntr-un interviu Cãtãlin Augus-tin Stoica, doctor în sociologieal Universitãþii Stanford(SUA), directorul Centrului deSociologie Urbanã ºi Regiona-lã – CURS. De ce CURS, dece nu CSUR, n-avem a înþele-ge ºi nu conteazã. Importanteste cã acest acronim pe careurcã ºi coboarã tot ce e în ca-pul românilor pe teme preta-bile sociologic reprezintã unuldintre cele mai cunoscute ºiperformante institute de son-dare a opiniei publice din Ro-mânia, cu o experienþã de pes-te 20 de ani, pentru care un fostacþionar ca Sebastian Lãzãro-iu ar fi oricând gata sã bagemâna în foc. Dacã vã bate gân-dul cã pe-aici prin iarbã s-astrecurat vreo ºopârliþã, vãamãgiþi. Noi n-am fãcut altce-va decât sã atragem respectu-os atenþia cã nu se glumeºte.Nici cei intervievaþi recent deCURS, prin CATI, nu glumescatunci când afirmã ca o singu-rã voce cã încrederea lor înPreºedinþie a scãzut la 39%, înParlament la 20%, în Guvernla 24%, încât stai ºi te întrebipe ce se mai reazimã þara. Darnu mor caii când vor câinii ºi,potrivit aceluiaºi sondaj delocliniºtitor, iatã pe ce se reazimã,slavã Domnului: pe Pompieri83%, pe Armatã 71%, pe Bi-sericã 61%. N-apucã mitingiº-tii sã þipe ”Aþi dat foc þãrii!”,cã tulumbele se ºi pun în func-þiune, armata trage în inamicul

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Dând curs unuisondaj de opinie

Preºedintele Consiliu-lui Judeþean (CJ) Dolj,Ion Prioteasa, a in-spectat, la finalulsãptãmânii trecute,alãturi de vicepreºe-dinþii Oana Bicã ºiCosmin Vasile ºi deadministratorul publical judeþului, CosminDurle, lucrãrile realiza-te la staþiile de sortareºi de compostareconstruite în Craiova,în zona Mofleni, încadrul proiectuluiprivind Sistemul demanagement integratal deºeurilor, derulatcu fonduri europene.

Cu aceastã ocazie, IonPrioteasa, preºedinteleCJ Dolj, a subliniat fap-

tul cã finalizarea celor douãobiective marcheazã parcurge-rea unei etape importante în ca-drul demersului cu finanþare ne-rambursabilã, atât prin valoarealor cumulatã, care depãºeºte 10milioane de euro, cât ºi prin ro-lul pe care aceste componenteîl deþin în cadrul sistemului.„Suntem prezenþi la una dintrecele mai importante investiþiiale Consiliului Judeþean Dolj –staþiile de sortare ºi de compos-tare a deºeurilor din Craiova.Sunt douã obiective realizateprintr-un contract de peste 10milioane de euro, reprezentândvaloarea lucrãrilor de proiecta-re ºi de construire, precum ºidotarea lor cu echipamentelenecesare, contract care face par-te din iniþiativa noastrã maiamplã privind Sistemul de ma-nagement integrat al deºeurilor,

pentru care am obþinut aproape54 de milioane de euro din fon-duri europene. Suntem foarteaproape de momentul în carevom putea declara aceastã in-vestiþie finalizatã ºi, de altfel,pentru ca ea sã fie datã în folo-sinþã mai trebuie doar sã fie de-semnat prin licitaþie un opera-tor care sã gestioneze aceste in-stalaþii.

În ceea ce priveºte municipiulCraiova, avem în curs de imple-mentare încã un demers semni-ficativ, cu valoarea de peste 7milioane de euro, parte a acelu-iaºi proiect cu finanþare euro-peanã, care se referã la monta-rea containerelor îngropate înzonele cu blocuri din oraº. Acestcontract a fost semnat în urmãcu o lunã ºi ne bucurãm sã pu-tem spune cã, în derularea lui,am gãsit sprijin ºi deschiderepentru colaborare la PrimãriaMunicipiului Craiova, alãturi decare am reuºit sã rezolvãm anu-mite dificultãþi inerente uneiinvestiþii de o asemenea am-ploare, pentru cã vorbim despreproiectarea ºi amenajarea unuinumãr de aproape 440 de plat-forme, pe care vor fi instalateaproximativ 760 de containereîngropate.

Problematica gestionãrii de-ºeurilor ocupã un loc importantpe agenda CJ Dolj ºi tratãmacest subiect cu toatã seriozita-tea. Prin proiectul nostru pri-vind Sistemul de managementintegrat, judeþul a fost împãrþitîn zone prevãzute cu staþii detransfer, compostare sau sorta-re, construite în special în mu-nicipii ºi oraºe, investiþii carevor deservi însã toate cele 111localitãþi. Lucrãrile pe care ledesfãºurãm la Filiaºi, Bãileºti,Dobreºti ºi Calafat se apropie ºi

ele de finalizare, unele fiind înstadii de execuþie de peste 90 lasutã.

Vestea bunã este cã deja secontreazã o a doua etapã înMasterplanul pentru deºeuri,pentru cã se discutã tot mai in-tens, în aceste zile, ca prin in-termediul Programului Opera-þional Infrastructurã Mare sã fieasiguratã finanþarea pentru con-struirea unei staþii de tratare adeºeurilor în Dolj, staþie care vagenera ºi un combustibil alter-nativ, utilizabil în industrie“, adeclarat preºedintele Consiliu-lui Judeþean Dolj, Ion Priotea-sa.

Contractul pentru realizareacelor douã obiective din Craio-va, cu o valoare de 10,2 milioa-ne de euro, a prevãzut proiecta-rea, construirea ºi echipareaunei staþii de sortare a deºeuri-lor, cu o capacitate de procesa-re de 44.000 de tone pe an, ºi aunei staþii de compostare, cucapacitatea de 18.000 de tone pean.

Investiþia face parte din pro-iectul cu finanþare europeanã„Sistem de management inte-grat al deºeurilor în judeþulDolj“, cu o valoare totalã de53,6 milioane de euro, care amai cuprins achiziþionarea a 32de autospeciale pentru colecta-rea ºi transportul deºeurilormenajere, a 3.906 containere dediferite capacitãþi, a 102.985 decompostoare individuale pentrugospodãrii din mediul rural ºidin oraºele Bechet ºi Dãbuleni,închiderea depozitelor necon-forme de la Calafat, Filiaºi ºiSegarcea, precum ºi construireaa patru staþii de transfer, la Ca-lafat, Bãileºti, Dobreºti ºi Fi-liaºi, ºi a unei staþii de compos-tare la Calafat.

Dolj: Staþiile de sortare ºide compostare a deºeu-

rilor, aproape de finalizare

































Consiliul Judeţean vConsiliul Judeţean vConsiliul Judeţean vConsiliul Judeţean vConsiliul Judeţean va desemnaa desemnaa desemnaa desemnaa desemnaprin licitprin licitprin licitprin licitprin licitaţie un operaţie un operaţie un operaţie un operaţie un operatatatatator caror caror caror caror careeeeesă gessă gessă gessă gessă gestioneztioneztioneztioneztioneze acese acese acese acese acesttttte inse inse inse inse instttttalaţiialaţiialaţiialaţiialaţii


7ACTUALITATE

S-a încheiat cu succesuna din activitãþile detoamnã susþinute de ca-

tedra de religie sub coordona-rea directã a doamnei prof. Ana- Lavinia Stoica ºi anume pro-iectul educaþional „Toamna ºiSfinþii ei”.

Au fost organizate ateliere decreaþie pentru elevii din claseleprimare ºi gimnaziale din patruunitãþi ºcolare din localitãþileLãcusteni, Mãdulari, Voineasaºi Pesceana.

Cele mai frumoase desene aufost premiate ºi puse la avizie-rul ºcolii. A fost un proiect -concurs având drept scop dez-voltarea creativitãþii fiecãruicopil, învãþarea sfinþilor din ca-lendar ºi în principal apropie-rea de Bisericã!

La realizarea desenelor s-aufolosit aþa, resturile de la cre-ioane, sare, mãlai.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

Zidurile proaspãtrenovate ale bisericiiÎnãlþarea Domnuluidin Râmnicu Vâlceaau fost mâz-gãlite înnoaptea de 28/29noiembriede persoane caredeocamdatã nu aufost identificate.Amplasate în Ostro-veni, cel mai marecartier al oraºului,biserica ºi parcul aufost modernizate cusprijinul primãriei,iar inaugurareafusese programatãpentru 3 decembriea.c.

de Marielena Popa

Consternat, vicepri-marul municipiuluiRâmnicu Vâlcea,

Eusebiu Veþeleanu, a postat pepagina sa de socializare o opi-nie faþã de aceastã situaþie: “Încalitate de administratori aiacestui oraº, ne-am dat intere-sul sã creãm în jurul Catedraleidin Ostroveni un parc frumos,util atât copiilor cât ºi adulþilor.Am investit ºi în lãcaºul de cult,înfrumuseþând biserica pe din-afarã cu fonduri deloc puþine.Pe 3 decembrie urma sã inau-gurãm aceste investiþii în pre-zenþa ÎPS Varsanufie ºi a pãrin-telui Ion Dincã. Niºte derbedei(nu pot sã-i numesc altfel!) aumurdãrit zidul bisericii, proas-pãt renovat. Sã le fie ruºine!”Poliþia a anunþat cã s-a autose-sizat în acest caz ºi cã se fac cer-cetãri pentru sãvârºirea infrac-þiunii de distrugere.

Primãria Arad îiamendeazã pecei care scriu pefaþadele clãdirilor

În ºedinþa ordinarã din 28

septembrie 2017, consilie-rii locali ai municipiuluiRâmnicu Vâlcea au aprobatamenzi drastice pentru ne-respectarea curãþeniei înoraº. Potrivit noilor norme,cei care vor arunca pe do-meniul public resturi de þi-gãri, coji de seminþe, biletede cãlãtorie, hârtii, ambala-je, gume de mestecat, de-ºeuri menajere etc. vor fisancþionaþi cu amendã de la2.000 la 2.500 lei. Aceleaºiamenzi vor fi aplicate ºi ce-lor care aruncã orice fel dedeºeuri din maºinã. ÎnsãPrimãria Arad a fãcut unpas mai departe ºi a extinsamenzile ºi în cazul celorcare scriu sau deseneazã pefaþadele clãdirilor. Cu rapi-ditate, Râmnicul se umplede manifestãri discutabilede street-art. Poate cã a ve-nit momentul ca elanul ”ar-tistic” sã fie un pic tempe-rat.

S-a încheiat proiectuleducaþional „Toamna

ºi Sfinþii ei”Catedrala dinRâmnicu Vâlcea– proaspãt renovatã,proaspãt mâzgãlitã

Catedrala dinRâmnicu Vâlcea– proaspãt renovatã,proaspãt mâzgãlitã

















8SPECIAL

Capitalul de încredereeste cel mai importantmotor pentru dezvol-

tarea armonioasã a unei so-cietãþi.

Încrederea românilor în eiînºiºi ºi în justeþea crezuluinaþional a fãcut posibilã în1918 apariþia României ca statnaþional unitar.

Renaºterea astãzi a încrede-rii între noi ºi în noi înºine esteprincipala mizã pentru viitor.Iar Anul Centenarului, un bunprilej pentru a redescoperiacest ingredient social atât denecesar echilibrului înaintãrii.

Ne aflãm în cea mai marecrizã de încredere din ultimii29 de ani. Suspiciune genera-lizatã, baricade politice în locde dialog ºi dezbatere, incapa-citate de a ne asculta ºi ajutaunii pe alþii.

Românii au cea mai micãîncredere din ultimul sfert deveac în Justiþie, iar acest lucrueste cu adevãrat o mare ºi rea-lã problemã. Pentru cã Justi-þia/Dreptatea trebuie sã fie pi-votul moral al oricãrei socie-tãþi dezvoltate ºi cu adevãratdemocratice. De aceea, bãtãliapentru redarea încrederii înJustiþie trebuie sã o purtãm îm-preunã, nu unii împotriva ce-lorlalþi.

Românii au în continuare oîncredere foarte micã în insti-

Încredere!de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

tuþiile pluraliste-partide, parla-ment, guvern ºi încredere mareîn instituþii ”salvatoare”- pom-pieri, armatã etc.

Faptul cã pompierii au ajunssã fie instituþia în care avemcea mai mare încredere ne ara-tã cã undeva acolo în Româ-nia profunda nesiguranþã, tea-ma de ”incendii” nu doar eco-nomice ºi sociale, dar ºi sufle-teºti, este tot mai mare. ªi artrebui sã reflectãm serios laasta...

Ne revine nouã politicieni-lor, primii, obligaþia de a gãsiresorturile de conºtiinþã publi-cã ºi responsabilitate prin caresã regenerãm încrederea în so-cietate. Între stat ºi cetãþeni.Între cetãþeni ºi clasa lor poli-ticã. Între români ºi viitorullor, în þara lor!

Primul pas în aceastã direc-þie este sã ne acordãm unii al-tora prezumþia de bunã credin-þã. Sã nu ne mai raportãm uniila alþii ca ºi când am face par-te din þãri diferite. Sã învãþãmsã ne ascultãm argumentele ºisã aºezãm România (care tre-buie sã fie eternã) înainteavoinþei noastre de putere (ori-cum efemere).

Fie ca Anul Centenarului sãne dea mintea românului ceade pe urmã! Mintea care pro-duce încredere...

La Mulþi Ani, România!

Publ

icita

te

Primãria RâmnicuVâlcea anunþã cã pe 1decembrie se deschi-de târgul de iarnã înparcul central aloraºului. În aceeaºi ziva fi dat în folosinþã ºipatinoarul, iar vizitato-rii vor avea parte demulte alte surprize.Municipalitatea apregãtit ºi pentru 5decembrie, de SfântulNicolae, un programdeosebit.

La Râmnicu Vâlcea: Pe 1 decembriese deschide târgul de iarnã

minat festiv. Pe de altã parte,cele 28 de cãsuþe din târg voraduce miresmele ºi bucuria sãr-bãtorilor tradiþionale, oferindtuturor posibilitatea de a gustadulciuri, dar ºi de a cumpãracadouri specifice de sezon. Totîn scuarul Mircea cel Bãtrân vaputea fi admiratã o reprezenta-re tridimensionalã a scenei naº-terii lui Iisus sau un ”Copac aldorinþelor”, care va fi cu sigu-ranþã pe placul mai ales al celortineri”.

marþi, 5 decembrie, când, de laora 17.00, cei mici sunt aºtep-taþi sã îl sãrbãtoreascã pe MoºNicolae în cadrul unui specta-col de animaþie cu personaje depoveste, dar ºi cu multe surpri-ze dulci. De la ora 18.00, ve-chile colinde româneºti vor fiaduse la viaþã de un ConcertExtraordinar de Colinde susþi-nut de Ansamblul de MuzicãTradiþionalã ”Icoane”, condusde prof. univ. dr. Ioan Bocºa,cunoscutul solist de muzicã po-pularã ºi cadru didactic al Uni-versitãþii de Muzicã ”GheorgheDima” din Cluj-Napoca. Con-certul se desfãºoarã cu binecu-vântarea ÎnaltpreasfinþituluiVarsanufie, ArhiepiscopulRâmnicului.

de Marielena Popa

Naºterea lui Iisusîn reprezentaretridimensionalã

Potrivit lui Daniel Iones-cu, purtãtorul de cuvântal primãriei, „în seara

zilei de 1 decembrie se va aprin-de iluminatul festiv în întregoraºul, se va deschide TârgulDecembrie Magic ºi se va da în

folosinþã patinoarul artificial dinZona Centralã. Scuarul Mirceacel Bãtrân îi aºteaptã pe vizita-tori cu o imagine feericã de iar-nã ºi un aspect de basm ca ur-mare a unui nou concept de ilu-

Pe 5 decembrie,Ion Bocºava cânta colinde

Daniel Ionescu a mai anunþatcã sãrbãtorile vor continua


9SPECIAL

Publ

icita

te

de Antoniu Popa-Gãvãneºti

O situaþie cu potenþial ex-ploziv a luat naºtere înultimele ºase luni în

parcarea situatã între Judecãto-ria Craiova ºi blocurile alãtura-te. Locatarii acestor imobile re-clamã faptul cã, deseori, le esteblocat accesul în parcare sau îºi

gãsesc maºinile blocate de alteautovehicule oprite neregula-mentar. Oamenii spun cã, înprincipal, este vorba fie de an-gajaþi ai firmei Digi, fie de cra-ioveni care au de rezolvat diver-se probleme în judecãtorie. „Si-

tuaþia aceasta treneazã de anibuni, dar în ultimul an a deve-nit de-a dreptul insuportabilã.Pur ºi simplu suntem sfidaþi decei care vin aici ºi îºi parcheazãanapoda maºinile, fie cã suntcraioveni care au treabã la ju-decãtorie, fie cã sunt anagajaþiai firmei Digi care lucreazã însediul de pe strada Arieº. Vãspun sincer cã sunt zile în carenu avem unde sã ne parcãmmaºinile, iar de multe ori, atuncicând le spunem oamenilor sã numai parcheze aici pentru cãaceasta este parcarea blocurilor,ei ne înjurã sau sar la bãtaie“,ne-a povestit, revoltat, Dan Mi-hãilescu, locatar al unuia dintreblocurile din zonã. De lângã el,o doamnã completeazã prompt:„Noi am mers ºi la primãrie, ºila poliþia localã, de unde amprimit de fiecare datã asigurãricã situaþia se va remedia. Am

rãmas cu promisiunile... Proba-bil sunt interese foarte mari lamijloc, altfel nu îmi explic dece nimeni nu vrea sã se impli-ce!“ Femeia susþine cã, în pre-zent, locatarii tuturor blocurilorintenþioneazã sã se organizezeºi sã punã o barierã astfel încâtsã nu mai poatã intra nimeniacolo fãrã cartelã. „Este unicasoluþie pe care o avem, pentrucã altfel nu vãd nicio rezolvare.Sunt curios ce va zice primãriadupã ce vom monta barierele...Le vom face o hârtie ºi îi vomanunþa cã vrem sã facem acestlucru, sã nu spunã cã nu au fostînºtiinþaþi“, a adãugat Dan Mi-hãilescu. Dacã acest lucru va fisau nu pe placul administraþieilocale rãmâne de vãzut, cert estecã lipsa de implicare a autoritã-þilor, coroboratã cu lipsa de bunsimþ a unor craioveni, poategenera conflicte de proporþii.

Zeci de craioveni care locuiesc în blocurile dinspatele Judecãtoriei Craiova au ajuns în praguldisperãrii din cauza zecilor de ºoferi care îºilasã maºinile în parcarea destinatã locatarilor.Revoltaþi, cetãþenii ameninþã cã vor trece larepresalii atât timp cât organele abilitate, Pri-mãria Craiova ºi Poliþia Localã, deºi sesizate,nu intervin.

Rãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcareRãzboi pe locurilede parcare

Se coace de-o răzmeriţă în centrSe coace de-o răzmeriţă în centrSe coace de-o răzmeriţă în centrSe coace de-o răzmeriţă în centrSe coace de-o răzmeriţă în centrul Crul Crul Crul Crul Craioaioaioaioaiovvvvveieieieiei

Perechea euro/leu s-amenþinut în perioadaanalizatã pe o pantã as-

cendentã, fiind atins un noumaxim istoric, creºterea faþã definalul lui noiembrie fiind de1,2%.

La începutul intervaluluieuro a atins recordul de 4,6551lei, la finalul lui cursul fiindstabilit la 4,6431 lei, într-oºedinþã în care cotaþiile au fluc-tuat între 4,636 ºi 4,646 lei, cuînchiderea la 4,638 – 4,641 lei.

Cursul dolarului american acoborât de la 3,9650, la înce-putul perioadei, la 3,8897 lei,la finalul ei, când cotaþiile dinpiaþã au scãzut la 3,881 – 3,894lei, pe fondul deprecierii mo-nedei americane comparativ cucea europeanã.

Moneda elveþianã s-a depre-ciat pe pieþele internaþionale dela 1,159 la 1,172 franci/euro,iar media ei a crescut pânã la4,0083, dar a încheiat interva-lul analizat la 3,9629 lei.

Analiºtii pun deprecierealeului pe seama adâncirii defi-citului comercial, ceea ce aimpus BNR relaxarea politiciisale faþã de curs, pentru a frâ-na tendinþa de creºtere a impor-turilor.

Perspectivele economiei ro-mâneºti ºi ale pieþei monetar-valutare nu sunt roze, dacãavem în vedere ultimul raportal analiºtilor grupaþi în CFARomânia.

Astfel, încrederea în econo-mie a scãzut în luna octombrie,faþã de septembrie, pentru acincea lunã consecutiv, ºi aajuns la 43,4 puncte (cea maiscãzutã valoare din aprilie2013).

Majoritatea analiºtilor pro-gnozeazã o scãdere a leului,

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

valoarea medie a euro fiindestimatã pentru orizontul de6 luni la 4,6421, respectiv la4,6817 pentru cel de 12 luni.

De asemenea, raportul CFARomânia estimeazã un parcursascendent ºi pentru indiciiROBOR. La finalul perioadei,indicele la trei luni atingea unnou maxim al ultimilor maibine de trei ani de 2,19%, lafel ca ºi cel la ºase luni care aurcat la 2,30%. La rândul lor,indicii la 9 ºi 12 luni au urcatla 2,32%, respectiv 2,36%.

La rândul ei, agenþia de eva-luare financiarã Moody’s atra-ge atenþia, în raportul sãuanual de þarã, asupra creºteriirapide a salariilor care pune înpericol competitivitatea eco-nomicã a României ºi ampli-ficã deficitul de cont curent.

Perechea euro/dolar a avuto tendinþã ascendentã pe pie-þele internaþionale, de 1,1714dolari, la începutul perioadeiea crescând la 1,1961 dolari lafinalul ei, maximul ultimelordouã luni ºi jumãtate.

Euro a profitat de mini-va-canþa investitorilor din SUA,prilejuitã de celebrarea ZileiRecunoºtinþei, dar ºi optimis-mul indus de posibilitatea capartidul cancelarului AngelaMerkel sã reuºeascã sã forme-ze un nou guvern german alã-turi de social-democraþii con-duºi de Martin Schulz.

Aprecierea monedei unicepoate deveni reversibilã, încontextul în care BCE parehotãrâtã sã amâne creºtereadobânzii sale de politicã mo-netarã, cel puþin pânã la sfâr-ºitul anului viitor.

Analiza cuprindeperioada 21 – 27 noiembrie

Publ

icita

te

good.bee Credit IFN a anun-þat primirea din partea ComisieiEuropene (CE) a certificãriipentru respectarea Codului Eu-ropean a bunelor practici în fur-nizarea de microcredite.

Certificarea confirmã poziþiagood.bee Credit IFN SA ca fi-ind unul dintre cei mai buni fur-nizori de microcredite din Eu-ropa, fiind singura organizaþiedin România care primeºteaceastã certificare. În procesulde obþinere a acestei recunoaº-teri, compania a fãcut dovadarespectãrii standardelor stabili-te de CE pentru sectorul de mi-crofinanþare.

Directorul executiv al good-.bee Credit IFN SA, Oleg Mo-raru, a declarat: “Aceasta este orealizare importantã pentru ori-ce organizaþie de microfinanþa-

Euro pregãteºtedepãºirea pragului

de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei


de 4,66 lei

good.bee Credit IFN SA –certificat de Comisia Europeanã

re din România ºi din Europa.Suntem încântaþi cã am atinsstandardele de performanþã so-licitate de cãtre CE, care sunt înbeneficiul clienþilor noºtri, lu-cru ce ne ambiþioneazã conti-nuu”.

Codul European pentru bunepractici în furnizarea de micro-credite este o iniþiativã a Comi-siei Europene care stabileºte unstandard de calitate pentru sec-torul de microfinanþare în Uni-unea Europeanã. Codul conþi-ne o serie de clauze care trebu-ie implementate cu scopul de aoferi atât transparenþã, cât ºi si-guranþã investitorilor ºi clienþi-lor, cu privire la instituþia demicrofinanþare ºi procedurile ºiprodusele acesteia, promovândcele mai bune practici în dome-niu.

Background infogood.bee Credit IFN SA este

o Instituþie Financiarã Neban-carã înscrisã în Registrul Spe-cial al BNR, parte a grupuluiErste. Înfiinþatã în 2009, good-.bee Credit a dezvoltat o reeaputernicã la nivel naþional for-matã din 24 centre regionale,având ca obiectiv fundamentalasigurarea unor servicii finan-ciare de bunã calitate, punândla dispoziþia clienþilor care seîncadreazã în profilul miculuiîntreprinzãtor din România(Producãtor Agricol, Întreprin-dere Individualã, ÎntreprindereFamilialã, PFA, SRL etc.), ce-lor care au afaceri în derulare,dar care îºi doresc sã le dezvol-te, resursele financiare care lesunt necesare pentru sporireaºanselor de reuºitã.


11ACTUALITATE

Pentru prima datã înexistenþa sa, UniuneaArtiºtilor Plastici dinRomânia ºi-a decernatpremiile anuale înprovincie. Evenimen-tul s-a desfãºurat pe23 noiembrie în Râm-nicu Vâlcea, la GrandHotel Sofianu, uniculhotel-muzeu de artãdin þarã. ªi, pe scenafrumos luminatã decandelabrele lui Nico-lae Sofianu, s-aurostit, printre diplomeºi flori, lucruri dure-roase despre condiþiaartistului plasticromân.

de Marielena Popa

O statuiemonumentalãevaluatã la preþulunui kilogramde spanac

Onorat cu Premiul Special alConsiliului Director al UAP,sculptorul Dumitru ªerban avorbit cu amãrãciune despreparcul de sculpturi monumen-tale de la Cãsoiaia-Arad, caredeþine 70 de lucrãri de mare va-loare ºi care, recent, au fost eva-luate la preþuri batjocoritoare:„Dupã ce simpozionul pe careîl organizam anual acolo a fostinterzis în perioada comunistãîn ediþia a ºaptea, am gãsit acumparcul ca în America de Sud,invadat de naturã. ªi vesteatristã e cã terenul a fost achizi-þionat cu 20.000 de euro, iaroperele de artã, între 1 leu ºi 500de lei”, a spus maestrul ªerban.

Însã, potrivit presei din Arad,povestea este ºi mai ofensatoa-re. Recent, consilierii judeþeniarãdeni au aprobat majorareapatrimoniului judeþului Arad cuterenul ºi toate sculpturile de laCãsoaia, cu scopul de a-l trans-forma într-un obiectiv turistic.Donaþia fãcutã de comuna Târ-nova, pe teritoriul cãreia se aflãparcul, conþine: „un teren cu osuprafaþã de 43.300 de metripãtraþi, evaluat la 222.560 delei, ºi 40 de statui în valoare to-talã de… 449 de lei. Potrivitvalorilor de inventar, lucrãrilepleacã de la 5 lei bucata, ceamai scumpã fiind evaluatã la 25de lei bucata”, consemneazãjurnaliºtii arãdeni.

„Am vrut sã spun nu-mai lucruri bune, darnu mã pot abþine”

Maestrul Dumitru ªerban amai vorbit ºi despre necesitateaunui statut al artistului plastic,despre ignoranþa faþã de muze-ele de artã: „Am vrut sã spun

numai lucruri bune, dar nu mãpot abþine. Noi toþi aºteptãmconstruirea muzeelor de artãcare nu au fost fãcute de la re-voluþie încoace. Niciunul! M-aºmai gândi la legea statutul ar-tistului plastic. Un student careterminã fie studii masterale, fiedoctorale, iese în public ºi rã-mâne singur, nu este nimic caresã îl susþinã. Nu aþi auzit nicio-datã despre artiºti ºomeri, dareste trist sã aud destul de desdespre indemnizaþi social”.

Crème de la crèmeLa eveniment au participat:

Lucian Romaºcanu - ministrulculturii, Horia Roman Patapie-vici, Liliana Þuroiu - preºedin-tele Institutului Cultural Ro-mân, Ruxandra Garofeanu - re-alizator TV, precum ºi autoritã-þile locale: Constantin Rãdules-cu, preºedintele Consilului Ju-deþean Vâlcea, prefectul Flori-an Marin, consilieri judeþeni ºimunicipali. Mircia Gutãu, pri-marul municipiului Râmnicu

Vâlcea, a anunþat cu acest pri-lej cã se vor aloca bani pentrureabilitarea Casei Olãnescu, clã-dire emblematicã a oraºului. Afost prezent ºi ÎPS Varsanufie,Arhiepiscopul Râmnicului, iu-

nul Naþional, la poalele Capelei,într-un loc binecuvântat deDumnezeu, ºi la 20 de kilometride cele mai minunate staþiuni dinlume. De fapt, Râmnicul, aºacum spunea Virgil Ierunca, estecel mai frumos oraº din lume”.

Premiaþii Galei UAPpentru anul 2016

Câºtigãtorii Premiilor UAPdin România 2016 sunt: Mare-le Premiu – Vladimir ªetran(premiat cu 8.000 lei), Premiulde Excelenþã – Vladimir Zam-firescu, Premiul pentru Picturã– Cãtãlin Bãlescu, Premiul pen-tru Sculpturã – Mircea Romanºi Marian Zidaru, Premiul pen-tru Graficã – Atena Elena Si-mionescu, Premiul pentru ArteDecorative – Marijana Biþules-cu ºi Elena Minodora Tulcan,Premiul pentru Tineret – ZuzuCaratãnase ºi Cãtãlin Bãdãrãu,Premiul pentru Multimedia –

bitor ºi promotor al culturii. Iarscriitorul vâlcean Dinu Sãrarua acordat, la cei 86 de ani ai sãi,Premiul pentru tineret.

Gheorghe Dican a„pictat” Râmnicul peharta elitei culturale

Coordonatã ºi transmisã îndirect de TVR 3 ºi TVR Craio-va, Gala nu a ieºit din tiparelelipsite de dinamism ºi de crea-tivitate cu care ºi-a obiºnuit te-lespectatorii.

Însã dincolo de micile erori,Râmnicu Vâlcea bifeazã unuldintre cele mai importante eve-nimente culturale de dupã Revo-luþie, graþie artistului plastic vâl-cean Gheorghe Dican, vicepre-ºedinte al UAP; cel care, în de-butul evenimentului, a fãcut odescriere superbã Râmnicului:”Ne aflãm la Râmnicu Vâlcea,la 100 de metri de locul unde s-a cântat pentru prima oarã Im-

Alexandru Antik, Premiul pen-tru Criticã – Adrian Guþã ºiConstantin Prut, Premiul pentruCuratoriat – Corina GabrielaDuma ºi Anca Boeriu, Premiulpentru Scenografie – Alina He-rescu, Premiul pentru Artã înSpaþiul Public – Mihai Zgondo-iu ºi Bogdan Raþa, Premiul Ju-riului – Leon Vreme ºi MirciaDumitrescu, Premiul RevisteiArta – Liviu Stoicoviciu, Pre-miul Special al Consiliului Di-rector al UAP – Dumitru ªer-ban, Premiul Special pentruDiaspora – Cristian Paraschiv(Franþa) ºi Radu Dragomirescu(Italia), Premiul “Ion AtanasiuDelamare” acordat de RitulScoþian Antic ºi Acceptat dinRomânia – Constantin Rusu.

La ediþia din acest an a Pre-miilor UAP, “Prieteni ai Arte-lor” sunt Cãtãlin Cherecheº -primarul din Baia Mare, Nico-lae Sofianu, TVR Craiova ºi“Tudor Art”.

Dumitru ªerban

Vâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor PlasticiVâlcea: Adevãruri dureroasela Gala Artiºtilor Plastici


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

SC APAVIL SA a desfã-ºurat ºi în sãptãmâna 20– 24 noiembrie 2017 o

activitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. S-au exe-cutat lucrãri de amenajare terenprin betonare/asfaltare pe strã-zile: Timiº nr. 30, Cãzãneºti nr.12, Remus Belu, Matei BasarabBl N9, Viilor ºi Buda.

AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat, în timp util, pier-derile de apã potabilã la adre-sele: Timiº nr. 30 ºi Cãzãneºtinr. 12.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare menajerã din zonele: Ari-nilor, bulevardul Dem Rãdules-cu, Goranu ºi Bogdan Amaru.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- S-au verificat ºi curãþat ma-nual cãminele de canalizare ºigurile de scurgere pe strãzileAlexandru Papiu, Vasile Alec-sandri, Constantin Dãlban, De-cebal, Sergiu Purice, NicolaeLabiº, Doru Popian, Tineretu-lui, aleea Narciselor, aleea Bra-dului, aleea Teilor, Marin Sores-cu, Nichita Stãnescu, LucianBlaga;

- S-a refãcut racordul la ca-nalizarea menajerã pentru bl.110, sc. A;

- S-a adus la cotã un cãmincanalizare menajerã tasat str.Arinilor nr. 51-53;

- S-au finalizat lucrãrile deînlocuire a reþelei de apã pota-bilã ºi efectuare de branºamen-te pe strada Matei Basarab BlN 9;

- S-au continuat lucrãrile de

dezafectare a branºamentuluiPT ACR, strada Eleodor Con-stantinescu;

- S-au continuat lucrãrile deprelungire a reþelei de canaliza-re menajerã pe strada Ciocãneº-tilor;

- S-au continuat lucrãrile deîntregire reþea apã potabilã pestrada Tudor Vladimirescu in-tersecþie cu strada Libertãþii,pânã la intersecþia strãzii Nico-lae Bãlcescu cu strada Ferdi-nand ºi s-au înlocuit conductede serviciu.

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

- Desfundat ºi curãþat canali-zare menajerã pe str. MihaiEminescu - Bl.C9, str. I. C. Brã-tianu - Bl. A65, A66, str. L. Bla-ga- Bl. A42/1ºi A32/2 str. N.Iorga- Bl. A27/2 ºi str. I. L. Ca-ragiale Bl. A38/1;

- Desfundat canalizare mena-jerã pe strãzile: G-ral MagheruBl.C1, Calea lui Traian- Bl. 4,Bl. 1-sc. E, Bl. S33/1; LucianBlaga- Bl. A33, Bl. A39. sc. A,B; aleea Panseluþelor- Bl. B14ºi Bl. C32; Ostroveni - Bl. 11/3; aleea Melodiei- bl. N9; PetreConstantinescu nr. 13; CalistratHogaº nr. 12-14; Episcop Da-maschin, nr. 6 ºi Bl.4 Zãvoi.

22 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute aufost montate 22 de apometre,dintre care 17 verificate ºi în-locuite ºi 5 montaje apometrenoi. Au fost realizate 10 lucrãride intervenþie la contoarelemontate în reþea, dintre care 6au fost de trecere pe branºa-mente noi.

Situaþia centralizatãa lucrãrilor derulate de

SC Apavil SA în municipiulRm. Vâlcea în perioada20 - 24 noiembrie 2017

Cu ocazia sãrbãtoririi Zilei Naþionale a României,conducerea SUCPI SA ureazã tuturor clienþilor,

partenerilor ºi salariaþilor multã sãnãtate,bucurii ºi împliniri alãturi de cei dragi!

































La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!La mulþi ani, România!La mulþi ani, români!


Publ

icita

te

13ACTUALITATE

Miercuri, 29 noiembrie 2017, ora 12.00, specia-liºtii Secþiei de Istorie-Arheologie, din cadrulMuzeului Olteniei, vor derula în spaþiile expozi-þionale din str. Madona Dudu nr. 14, activitãþiculturale dedicate împlinirii a 99 de ani de laMarea Unire, împreunã cu studenþii anului I dela Facultatea de Drept Craiova.

În contextul Zilei internaþio-nale pentru eliminarea vio-lenþei împotriva femeilor,

doamnele din Organizaþia Fe-meilor Social Democrate Vâl-cea au vizitat, pe 25 noiembrie,Centrul Maternal Troianu, unloc în care mãmici care nu auunde sã se adãposteascã sau trecprin perioade dificile au gãsit uncãmin cald pentru ele ºi copiiilor.

Iniþiatoarea acestei întâlniri afost deputata Daniela Oteºanu,preºedinte al OFSD Vâlcea.

„25 Noiembrie -ziua interna-þionalã pentru eliminarea vio-lenþei împotriva femeilor! Îm-preunã cu prietenele mele dinOFSD ºi DGASPC Vâlcea, amvizitat Centrul Maternal Troia-nu. Am stat de vorbã cu doam-nele ºi domniºoarele din centru,le-am ascultat poveºtile, le-am

prezentat filme cu subiecte co-mune cu ale lor, dar ºi cu soluþiipentru anumite situaþii, le-amîmpãrtãºit speranþele pentru oviaþã de familie normalã. Mul-þumim mult personalului dincentru pentru sprijin! Mulþu-mim Dianei Deaconeasa pentruefortul depus în organizareaacestei acþiuni”, a consemnatDaniela Oteºanu pe pagina sade socializare.

Femeile aflate la Centrul Ma-ternal Troianu au fost sfãtuite sãaibã încredere în ele însele, darºi în programele de prevenire ºicombatere a violenþei în fami-lie care le pot oferi atât lor câtºi copiilor lor o viaþã mai bunã.ªi, la un pahar de suc ºi o prãji-turã, femeile greu încercate auprimit diplome de curaj, dar ºiîncurajãri cã nu sunt singure.

(M.P.)

Deputata Daniela Oteºanu –întâlnire cu femeile în dificultate

de la Centrul Maternal Troianu


































14SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Un tânãr din comunã Op-taºi-Mãgura a descope-rit în urmã cu doi ani

fragmente dintr-o brãþarã de aurfoarte veche. Bãrbatul nu a con-ºtientizat despre ce ar fi vorba,aºa cã nu a predat-o. Acum ea aajuns în mâinile specialiºtilorcare o vor expertiza ºi evalua,iar bãrbatul a dat cu subsemna-tul la poliþie. Din primele cer-cetãri se pare cã este vorba de obrãþarã dacicã, extrem de valo-roasã, asemãnãtoare cu cele gã-site la Sarmizegetusa, dar uni-cã. Brãþara va fi supusã cerce-tãrilor pentru a putea fi autenti-ficatã ºi evaluatã. Autoritãþilelocale s-au angajat sã achite toa-te cheltuielile cu expertizele ºivor ca obiectul ce ar putea faceparte din tezaurul naþional sãrãmânã la Muzeul Judeþean Olt.

Blestemul averiiignorate

Poliþiºtii din Olt au ridicat dinlocuinþa lui Florin Stãnciucu, dincomuna Optaºi-Mãgura, frag-mente dintr-o brãþarã din aur cucapul de lup ºi corp de ºarpe. „Înurma examinãrii brãþãrii, s-astabilit cã aceasta este confecþi-onatã din aur de 24 k, cântãreº-te 108 g, iar la unul dintre cape-te are reprezentat un cap alun-git de lup, continuându-se cu uncorp de ºarpe, însemne specifi-ce dacice. Întrucât brãþara arputea face parte din PatrimoniulNaþional Cultural al României,a fost înaintatã spre examinarespecialiºtilor din cadrul Muzeu-lui Naþional de Istorie, care ur-meazã sã se pronunþe asupraveridicitãþii acesteia. Poliþiºtiicontinuã cercetãrile pentru în-cãlcarea prevederilor Ordonan-þei de Urgenþã nr. 42 din 2000privind protecþia patrimoniuluiarheologic ºi declararea unorsituri arheologice ca zone de in-teres naþional”, declarã Alexan-dra Dicu, purtãtorul de cuvânt alInspectoratului de Poliþie al Ju-deþului Olt. Aceasta a mai preci-zat cã oamenii legii l-au intero-gat pe tânãrul de 27 de ani pen-tru a afla cum a intrat în posesiabucãþilor din brãþara dacicã ºi cãse fac cercetãri pentru a se sta-bili cu exactitate împrejurãrileapariþiei obiectului de patrimo-niu în gospodãria olteanului.

Povestea uneicomori neºtiute

Tânãrul recunoaºte cã a gãsit

bucãþile de brãþarã în urmã cudoi ani, dar susþine cã nu a ºtiutdespre ce este vorba, acesta fi-ind ºi motivul pentru care nu le-a predat autoritãþilor.

,,În urmã cu doi ani, am ridi-cat un gard ºi am sãpat un ºanþ.Mai apoi am cãrat de peste dealpãmânt de am bãgat umplutu-rã. Brãþara, dacã asta este, a fostgãsitã dupã. Nimeni nu ºtie dacãîn pãmântul adus sau din celscos din ºanþul pentru gard. Nune-am dat seama despre ce estevorba. Se jucau copiii cu bucã-þile de metal. Soþia le-a luat casã nu-ºi scoatã copiii ochii. Avãzut cã e ceva ce strãluceºte ºile-a pus într-o geantã. Au statacolo mult timp pânã când a datpeste ele ºi a început sã întrebepe oricine venea pe la noi dacãºtiu ce ar putea fi vorba. Zileletrecute, m-am trezit cu domnulpoliþist care m-a întrebat dacãam brãþara ºi dacã o predau sautrebuie sã vinã cu mandat. I-amspus cã o predau, cã habar nuam ce este. Apoi au venit niºtedomni de la Slatina care m-auîntrebat când ºi unde le-am gã-sit, m-am dus cu dânºii de undeam luat pãmântul de umplutu-rã... Cam asta-i povestea”, ne-adeclarat Florin Stãnciucu, între-bându-ne dacã este vorba, într-adevãr, de o brãþarã valoroasãºi dacã el se alege cu ceva pen-tru cã a gãsit-o ºi a predat-o.

Bietul om habar nu are cã afost la un pas de a rãspunde pe-nal pentru deþinerea ilegalã deobiecte de tezaur.

Autentificareaunui bun de tezaur

Istoricii care au vãzut foto-

grafia cu fragmentele descope-rite la Optaºi-Mãgura susþin cãele fac parte dintr-o brãþarãdacicã. Rãmâne acum ca acestlucru sã fie confirmat de cãtrespecialiºti în urma unor exper-tize. Bucãþile din ceea ce seestimeazã a fi parte din tezau-rul naþional sunt supuse exper-tizãrii, autentificãrii ºi evaluã-rii.

,,Este vorba de o descoperirearheologicã întâmplãtoare carene-a fost predatã nouã de In-spectoratul de Poliþie al Judeþu-lui Olt. Noi am transmis obiec-tele Muzeului Naþional de Isto-rie, care are experþi autorizaþi înacest domeniu, în vederea ex-pertizãrii ºi identificãrii, clasã-rii ºi evaluãrii acestora, dacã sedovedeºte cã este vorba de obrãþarã dacicã, aºa cum pare laprima vedere”, a declarat Lau-renþiu Comãnescu, consilier su-perior în cadrul Direcþiei deCulturã Olt.

,,Din primele cercetãri se parecã avem de-a face cu o brãþarãdacicã, asemãnãtoare celor gã-site la Sarmizegetusa. Fiind vor-ba de un obiect de tezaur, noine-am arãtat disponibilitatea dea suporta toate cheltuielile lega-te de identificarea, expertizareaºi evaluarea brãþãrii, pentru caea sã revinã Muzeului JudeþeanOlt. Avem în acest sens spriji-nul Consiliului Judeþean Olt, aldomnului preºedinte MariusOprescu. Administraþia judeþea-nã ºi-a arãtat disponibilitatea ºide a suporta cheltuielile cu uneventual ºantier arheologic înzona în care a fost desocoperitãbrãþara”, a susþinut directorulMuzeului Judeþean Olt, Lauren-þiu Guþicã.

Fãrã recompensã,dar ºi fãrã urmãripenale

Florin Stãnciucu ar fi pututprimi despãgubiri uriaºe ce arfi depãºit 10.000 de euro dacãar fi predat autoritãþilor brãþaraîn momentul gãsirii ei sau celmai târziu în 72 de ore. Legeapatrimoniului prevede plataunei recompense de pânã la30% din valoare dacã descope-ritorul obiectelor de patrimoniueste de bunã credinþã ºi le pre-dã autoritãþilor în termen. Dacãbunul gãsit este de o valoareexcepþionalã, aºa cum se parecã este aceastã brãþarã, recom-pensa poate ajunge pânã la 45%din valoarea de expertizã. În cazcontrar, dacã se constatã cã per-soana care a fãcut descoperireanu a fost de bunã credinþã, re-compensa nu se acordã. Bachiar mai mult, cel care a fãcutdescoperirea poate rãspundepenal dacã are cunoºtinþã devaloarea bunului ºi a încercatsã-l valorifice în interes perso-nal. El poate fi pus la plata uneiamenzi penale de câteva zeci demii de lei sau riscã chiar sã ajun-gã dupã gratii. Aºa s-a întâm-plat cu aceia care au încercat,în urmã cu mai bine de un de-ceniu, sã vândã o parte din brã-þãrile dacice descoperite la Sar-mizegetusa.

Obiecte de tezaurBrãþara dacicã descoperitã la

Optaºi-Mãgura seamãnã izbitorcu cele descoperite la Sarmize-getusa, care fac parte din tezau-rul naþional. Ea a fost descope-ritã într-o zonã în care istoriciisusþin cã a existat o aºezare dedaci liberi. Valoarea unei brãþãridacice este evaluatã la peste100.000 de euro. La Sarmizege-tusa, între 1999 ºi 2001, au fostgãsite ºi valorificate ilegal 24 debrãþãri dacice din aur de 24 k.Statul a reuºit sã recupereze doarcu puþin peste jumãtate dintreacestea. Tot acolo au mai fostdescoperite ºi 27 de brãþãri dinargint sau suflate cu argint. Brã-þãrile dacice recuperate au fostexpertizate atât în þarã, la Insti-tutul de la Mãgurele, cât ºi laMuzeul Luvru ºi în SUA de dr.Pieter Myers, renumit arheome-trist. Potrivit specialiºtilor, brã-þãrile au fost confecþionate dinaur ce provine din râurile dinzonã ºi din filoane de suprafaþã.Piesele au fost realizate într-unatelier de lângã Sarmizegetusa.Brãþãrile au fost modelate larece, din ciocan de lemn, dintr-un lingou de aur de formã rectan-gularã, iar decoraþiunile au fostexecutate prin perforare ºi gra-vare. Dimensiunile mari ºi can-titatea de material brut folositãdovedesc cã meºteºugarii aveaula dispoziþie cantitãþi mari de aur.

Comoara din ogradaunui oltean, partea tezaurului naþional


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Oraºul Horezu din ju-deþul Vâlcea s-a în-frãþit cu Hotinul, cen-

tru administrativ al raionuluiCernãuþi din Ucraina ºi care,pentru o perioadã, a fost celmai nordic oraº al RomânieiMari. Acordul privind coope-rarea bilateralã a fost semnatrecent la Hotin de cãtre pri-marii Nicolae Sãrdãrescu ºiMykola Holovliov.

Înfrãþirea vizeazã colabo-rãri în domeniul economic,social, educaþional, cultural,iar conducerea oraºului Ho-rezu ºi-a exprimat disponibi-litatea de a ajuta administra-þia de la Hotin în atragerea defonduri europene.

În cadrul ceremoniei pãrþi-le au fãcut schimb de cadouri

cu semnificaþie. Astfel, primarulSãrdãrescu i-a dãruit omologu-lui sãu din Hotin o plachetã cuinscripþia ”Fraþi pe vecie”, iarMykola Holovliov le-a oferithorezenilor un tablou cu emble-

tru noi, ne întrebam dacã nucumva þara cafelei ºi a sambeiare în sânge ADN-ul handbalu-lui feminin precum al fotbalu-lui masculin. Elevele lui Am-bros Martin au rãspuns pe mã-surã, având repere de maximãasumare ºi profesionalism înCristina Neagu ºi Crina Pintea,cãrora li s-a alãturat DenisaDedu între buturi. Nu a lipsitshow-ul de ambele pãrþi, iarpublicul craiovean l-a savurat.Ar mai fi câte ceva de ºlefuitîn defensivã, la recalibrare,atunci când Cristina Neagu esteînlocuitã în minutele de respi-ro. Liantul dintre generaþii esteºi el o condiþie. România a în-vins Brazilia cu 24-23 ºi a datastfel de ”înþeles” cã nu pleacãla mondiale ca în excursie.Grupa A de la Trier, din careface parte, alãturi de Paraguay,Slovenia, Spania, Angola ºiFranþa (primele patru clasate secalificã în optimile de finalã)este una dificilã – dar care e fa-cilã?... – , nu ºi de speriat. Înfond, meciurile puternice tevalideazã. Greul începe, defapt, cu acumulãri inerente deemoþie ºi uzurã, din ”optimi”încolo. FRH a fixat ca obiectivclasarea naþionalei pe locurile1-8, dacã ea poate corespunde,aºa, din birou, calculelor zilei.Meritã amintit cã România estesingura putere din handbalulfeminin care nu a absentat dela nicio ediþie de campionatmondial. De la ultima dintreele, acum doi ani, fetele noas-tre s-au întors cu medalia debronz.

Cea de-a 49-a ediþie aTrofeului Carpaþi lahandbal feminin, de la

Craiova (24-26 noiembrie), s-adisputat în cea mai mare partecu trimitere la apropiatul Cam-pionat Mondial din Germania,1-17 decembrie. Din patrulate-rul care a evoluat la Polivalentã– România, Brazilia, Polonia ºiMacedonia –, doar ultima repre-zentativã, ºi cea mai slabã, va fiîn afara competiþiei interconti-nentale. Cele trei partide ale tri-colorelor pregãtite de AmbrosMartin au fost tot atâtea etapeale testãrii formei de moment,pânã la vârful de formã: slabãcu Polonia (21-27), tranzitoriecu Macedonia (31-18), promi-þãtoare cu Brazilia. Eliminatã deRusia în play-off-ul CM 2017,Polonia a primit un wild carddin partea Federaþiei Internaþi-onale de Handbal ºi se pare cãnu a fost un gest gratuit. Feteleantrenate de Adrian Struzik,aflate într-o dispoziþie de invi-diat, ºi-au depãºit clar adversa-rele, intrând în posesia trofeu-lui. Dintre românce, care, prac-tic, evoluau în premiera uneialte coabitãri cu Ambros Mar-tin pe banca tehnicã, doar Nea-gu, Pintea ºi Dumanska s-au si-tuat la înãlþime. Cu Macedonia,spaniolul ºi-a odihnit jucãtoare-le de bazã, dând frâu liber ”nou-lui val”, pentru ca, în duelul demare angajament cu Brazilia,campioana lumii în 2013, sãtreacã pe construcþie ºi finisa-re. I-a ieºit! Urmãrindu-le peAmorim, Rocha sau Rodrigues,de o tehnicitate enervantã pen-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

De la Craiova la Trier

Horezu ºi Hotin au devenit”fraþi pe vecie”

matica cetate a Hotinului.Din delegaþia de la Horezu

au mai fãcut parte viceprima-rul Gheorghe Ogrezeanu ºimai mulþi consilieri locali.

(M.P.)

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Duritãþi!Gala Premiilor Uniunii

Artiºtilor Plastici care s-adesfãºurat recent la Râmni-cu Vâlcea a debutat prost. Pecând artizanul acestui eve-niment, pictorul GheorgheDican (foto), fãcea un introde bun simþ, prezentatoareal-a întrerupt cu duritate, in-vocând restricþiile de timp alunei emisiuni transmise îndirect. Nu la fel i-a mersdomniþei cu primarul dinBaia Mare, Cãtãlin Chere-cheº, care tot în direct, ºi cuo privire care nu prevesteanimic bun, i-a spus cã nu arede gând sã tacã pânã cândnu va spune tot ce are despus. ªi a vorbit, ºi a tot vor-bit! 20 de minute.

Cine vinela CNSLR?

Încremenit de vreo douãdecenii la conducerea Uni-unii Judeþene CNSLR Frã-þia Filiala Vâlcea, Constan-tin Pârvu a fost revocat din

funcþie sãptãmâna trecutã.Probabil cã asta a fost pen-tru PSD, care nu îl maiagrea, o veste minunatã;dacã nu cumva însuºi PSD-ul a pus umãrul. Se aude cãîn locul lui Pârvu ar veni unoarecare Neacºu de la Drã-gãºani. Aoleu ! Dacã esteACEL Neacºu vor cãdeadin lac în puþ.

Pleacã Jianu?Surse din Apavil spun cã

directorul Cristian Jianu,unul dintre puþinii specia-liºti din judeþul Vâlcea ne-lovit de epurãrile politice ºide interese, ar putea plecadin societate, ca urmare aunor anume presiuni. Re-cent, o parte din angajaþiiAPAVIL au declanºat o ac-þiune de protest, cerându-ilui Jianu sã rãmânã . Nicidirectoarea tehnicã RoxanaIovan, altãdatã om de bazãechipa primarului Gutãu numai este agreatã.Ce sã se fiîntâmplat?

Publ

icita

te

Lumea fascinantã a Deliei din„Psihedelia” ajunge pe scena SãliiPolivalente din Bãnie, în cel maioriginal spectacol live.

Dupã succesul extraordinar pe care l-a înregistrat la Sala Palatului dinBucureºti, cu cel mai spectaculos

concert al anului, Delia va aduce magia din„Psihedelia” la Craiova. Sâmbãtã, 9 decem-brie, este ziua când scena Sãlii Polivalentedin Craiova se va transforma într-un universunic, ce îi va copleºi pe spectatori prin gran-doare, culoare, personaje inedite ºi, mai ales,ipostaze ale artistei în care fanii ei de aici nuau mai vãzut-o pânã acum. Fiecare þinutã aDeliei spune o poveste, fiecare melodie areo tematicã a sa ºi niciun moment nu va se-mãna cu celãlalt, în cel mai original conceptartistic live din România. „Psihedelia este unvis devenit realitate, o realitate atipicã în carenu existã decât sunet, culoare, miºcare, lu-minã – toate îmbinate în cea mai neaºteptatãformã. Sunt convinsã cã toþi cei care vor fialãturi de mine la Craiova ºi care vor pãtrun-de în acest univers, vor trãi o experienþã uni-cã ºi vor experimenta o altã percepþie a rea-litãþii”, dezvãluie artista, care, dupã cum ºi-a obiºnuit deja fanii, a început pregãtirilepentru acest show special.

BileBileBileBileBiletttttele pentrele pentrele pentrele pentrele pentru cel mai su cel mai su cel mai su cel mai su cel mai spectpectpectpectpectaculos conceraculos conceraculos conceraculos conceraculos concertttttal anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la mare căute căute căute căute căutararararareeeee

Biletele s-au pus deja în vânzare la:Sala Polivalentã CraiovaAgenþia Teatrului Naþional ”Marin Sores-

cu” din CraiovaElectro Putere Mall Craiovawww.eventim.ro

Delia va cânta laCraiova cu casa închisãDelia va cânta la

Craiova cu casa închisãDelia va cânta la















Craiova cu casa închisã

Documents

[email protected] Operaþiunea OperaþiuneaOperaþiunea ...brie 2016, precum ºi o halã în care o firmã belgianã a deschis în acest an o fabricã de saltele. Pânã acum, firmele