[email protected] zzz Circuitul aleºilor în naturã ºi ... · în pag. 5 Circuitul aleºilor ... - au fost verificaþi parametrii apei po-tabile furnizate în Sistemele Govora,

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 562 . 562 . 562 . 562 . 562 1 1 1 1 14 - 20 sep4 - 20 sep4 - 20 sep4 - 20 sep4 - 20 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

UUUUUn parn parn parn parn partid a câştigat doi consilieritid a câştigat doi consilieritid a câştigat doi consilieritid a câştigat doi consilieritid a câştigat doi consilierimunicipali, dar ar putmunicipali, dar ar putmunicipali, dar ar putmunicipali, dar ar putmunicipali, dar ar putea aea aea aea aea avvvvveaeaeaeaeatrtrtrtrtrei după ce-a fei după ce-a fei după ce-a fei după ce-a fei după ce-a fososososost dat în judeca-t dat în judeca-t dat în judeca-t dat în judeca-t dat în judeca-tă. Ută. Ută. Ută. Ută. Un altul e obligat să-l fn altul e obligat să-l fn altul e obligat să-l fn altul e obligat să-l fn altul e obligat să-l facăacăacăacăacămembrmembrmembrmembrmembru pe rivu pe rivu pe rivu pe rivu pe rivalul din alegerialul din alegerialul din alegerialul din alegerialul din alegeri

3Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 9

14Amãnunte

în pagina

Amicul lui ªova,primarul oraºuluiDrãgãneºti-Olt,

suspendat de prefect

































Borza:Cum acontribuitfactorulpolitic lainsolvenþaCET Govora

















Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?

Detaliiîn pag.5

Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?

Circuitulaleºilorîn naturã ºiîn instanþã

















14 - 20 septembrie 2016 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Comunicatde presã

Ca urmare a scrisorii adresate primministrului României, în vederea gã-sirii unei soluþii urgente privind fina-lizarea lucrãrilor la Centura de Sud aCraiovei, Ministerul Transporturilora emis un rãspuns oficial prin care secomunicã faptul cã noul termen de fi-nalizare estimat este 31 decembrie2016. Aºa cum se aratã în documen-tul semnat de dl. ministru al Trans-porturilor, Petru Sorin Buºe, din cau-za prelungirii duratei de execuþie, afost necesarã achiziþionarea de servi-cii suplimentare de supervizare a lu-crãrilor. Procedura de achiziþie în ve-derea atribuirii serviciilor de super-vizare este în desfãºurare. În vedereaurgentãrii demarãrii lucrãrilor,CNADNR a desemnat ca inginer FI-DIC DRDP Craiova, pânã la semna-rea unui contract cu un operator spe-cializat. Tot DRDP Craiova a instruc-tat antreprenorul cu privire la relua-rea lucrãrilor, începând cu data de 01august a.c., în conformitate cu pro-iectul tehnic de remediere.

În ceea ce priveºte chemarea în in-stanþã a antreprenorului, pe care amsugerat-o ca variantã, MinisterulTransporturilor susþine cã CNADNRare obligaþia sã respecte procedura derevendicare a costurilor la care se con-siderã îndreptãþitã, ca urmare a defec-þiunilor apãrute în corpul drumului,în conformitate cu prevederile con-tractului FIDIC. În cazul în careCNADNR nu este mulþumitã de de-terminarea inginerului sau, ulterior,de Hotãrârea Comisiei de Adjudeca-re a Disputelor, va chema în instanþãantreprenorul.

În calitate de reprezentant al jude-þului Dolj în Senatul României, mãvoi apleca în continuare asupra aces-tei prioritãþi de infrastructurã, proiectcare reprezintã printre altele ºi un an-gajament asumat de statul român înfaþa investitorilor de la Ford. Legãtu-ra dintre DN 6 Craiova-Caracal si DN65 Craiova-Piteºti trebuie sã devinãuna funcþionalã ºi, ca atare, nu esteun obiectiv de neglijat.

Senator PNLMario Ovidiu Oprea

SC Salubritate Craiova SRL a demarat, începând din aceas-tã sãptãmânã, un proiect-pilot de colectare selectivã adeºeurilor la nivelul gospodãriilor individuale din municipiu.Astfel, 6.714 abonaþi ai societãþii, reprezentând aproximativo treime din totalul clienþilor care locuiesc la casã, au primitîn prealabil din partea operatorului de salubritate câte unsac galben, destinat depozitãrii deºeurilor de plastic ºimetal (doze de aluminiu), ºi un sac albastru pentru depozi-tarea deºeurilor din hârtie ºi carton. Pe lângã cei doi saci,proprietarii gospodãriilor individuale au primit ºi un flyercare conþine informaþii referitoare la modalitatea corectã decolectare a deºeurilor reciclabile ºi la programul de ridicarea acestora, pe zile ºi strãzi.

de Valentin Zarea

Începând din data de 12 septembrie2016, conform programului, carepoate fi consultat ºi pe site-ul

www.salubritate-craiova.ro, sacii galbeniºi albaºtri vor fi ridicaþi, în zilele anun-þate, de lucrãtori ai SC Salubritate Cra-iova SRL ºi transportaþi separat, cu unautovehicul special. Frecvenþa de colec-tare a deºeurilor reciclabile va fi o datãla douã sãptãmâni, urmând sã fie adap-tatã în funcþie de cerinþele utilizatorilor.În program sunt incluºi abonaþi care lo-cuiesc pe 96 de strãzi din 10 cartiere aleoraºului. „Printre obiectivele pe care le-am stabilit în cadrul acestui proiect senumãrã creºterea cantitãþii de deºeuri re-ciclabile colectate, dar ºi familiarizareacraiovenilor care locuiesc la casã cu acestsistem de sortare a deºeurilor. În funcþiede rezultatele pe care le vom avea, pro-

iectul va fi adaptat ºi extins la toate celepeste 20.000 de case din Craiova“, adeclarat Eliza Peþa, director general alSC Salubritate Craiova SRL.

Proiectul-pilot completeazã sistemulactual de colectare selectivã, implemen-tat în cartierele de blocuri din Craiovaîncepând din anul 2011, în cadrul unuiparteneriat încheiat între Primãria mu-nicipiului Craiova, SC Salubritate Cra-iova SRL ºi societatea Eco-Rom Amba-laje SA. În prezent, în Craiova sunt am-plasate 223 de containere de colectareselectivã în 87 de locaþii aflate pe dome-niul public, de unde au fost colectate ºivalorificate, în cursul anului 2015, pes-te 200 tone de deºeuri reciclabile. De ase-menea, SC Salubritate Craiova SRL ofe-rã posibilitatea agenþilor economici ºi in-stituþiilor publice din Craiova sã colec-teze separat deºeurile generate, prin în-cheierea unui act adiþional la contractulde prestãri servicii de salubrizare.

Activitate intensã la Apavil Centru VestSC APAVIL SA – Centru Exploa-

tare Vest a desfãºurat sãptãmâna trecu-tã o serie de activitãþi în întreaga arie deoperare.

AVARII REZOLVATE. Au fost re-mediate 4 avarii la reþeaua de apã încomuna Buneºti, precum ºi în satele ªiri-neasa, Ciorãºti ºi Valea Aluniºului dincomuna ªirineasa.

PROBLEME PUNCTUALE. Aufost realizate o serie de lucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþat cãmine-le de racord pe str. Tudor Vladimirescunr. 216, precum ºi la staþiile de repom-pare Nicolae Bãlcescu ºi ªirineasa;

- s-a urmãrit în permanenþã funcþiona-rea echipamentelor la staþiile de pompa-re din cadrul Sectorului Govora (Pãuºeºti– Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile de epura-re de la Mihãeºti ºi Buneºti ºi a staþiilor

de repompare din Pãuºeºti – Otãsãu ºiBuneºti;

- au fost verificaþi parametrii apei po-tabile furnizate în Sistemele Govora,Mihãeºti, Buneºti, Pãuºeºti – Otãsãu ºiFrânceºti, ca ºi ai apei menajere descãr-cate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþã funcþiona-rea echipamentelor la staþiile de apã Pre-deºti ºi Corbi (comuna Nicolae Bãlces-cu), a staþiei de epurare Valea Bãlceas-ca, a staþiei de apã ªirineasa ºi a staþiilorde epurare ªirineasa ºi Slãviteºti, a sta-þiilor de pompare ºi repompare Romani– Pãdureþu (Bãbeni);

- s-a asigurat buna funcþionare a reþe-lei de canalizare Corbi – Rotãreºti (co-muna Nicolae Bãlcescu);

- s-au executat douã branºamente noiîn comuna Mihãeºti;

- s-a executat manevra vanã-cuþit încadrul staþiei de epurare ape uzate Do-sul Rîului;

- s-a cosit iarba din incinta staþiei deapã Predeºti ºi a rezervorului de repom-pare apã uzatã Valea Viei din comunaNicolae Bãlcescu;

- s-a asigurat calitatea apei ºi bunafuncþionare a STAP ªirineasa;

- s-au golit manual cãminele staþiilorde repompare apã uzatã nr. 10 ºi 17 dincomuna Nicolae Bãlcescu;

- s-a înlocuit vanã DN80 în satul Cio-rãºti din comuna ªirineasa;

APOMETRE VERIFICATE ªIMONTATE. Tot în cursul sãptãmâniitrecute, au fost verificate ºi înlocuiteapometre la case, acolo unde acestea nucorespundeau din punct de vedere me-trologic sau erau deteriorate.

Sistemul de colectareselectivã a deºeurilordin Craiova, extins la case

















14 - 20 septembrie 2016www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

Euro Insol a fãcutpublice cauzele careau pus pe butuci osocietate vitalã pentrueconomia judeþuluiVâlcea.

de Marielena Popa

Valorificarea în pierderea producþiei realizate,administrarea resurse-

lor în defavoarea societãþii, ma-nagementul precar al recuperã-rii creanþelor, insolvenþa Ol-tchim, preluarea EMC Berbeºti,ingerinþele politicului în activi-tatea societãþii. Acestea suntcauzele care au dus la insolven-þa CET Govora, conform rapor-tului firmei Euro Insol SPRL,administrator judiciar al socie-tãþii pe acþiuni din RâmnicuVâlcea.

CET Govora, societate aflatãîn proprietatea privatã a Consi-liului Judeþean Vâlcea, a intratîn insolvenþã în luna mai a.c.Centrala de pe platforma chimi-cã Râmnicu Vâlcea produceenergie termicã (apã caldã deconsum ºi încãlzire centraliza-tã) în oraºele Râmnicu Vâlcea,Bãile Olãneºti ºi Cãlimãneºti-Cãciulata, abur industrial pen-tru USG ºi Oltchim, precum ºicurent electric.

În opinia firmei specialistuluiîn insolvenþã, Remus Borza(foto), factorul politic a pusumãrul la insolvenþa CET, atâtprin numirile uneori discreþio-nare ºi partizane ale unormembri ai AGA, CA, CS ºi Di-rectorat, cât ºi prin decizii cepriveau relaþiile comerciale în-tre CET ºi Oltchim, precum ºiîntre CET ºi Uzinele SodiceGovora.

Indiscret în Oltenia prezintã,integral, acest capitol:

“Am constatat cãdeciziile luate nu aufost întotdeauna îninteresul CET Govora

Consiliul Judeþean Vâlcea s-

a implicat în foarte multe situa-þii în gestionarea / administra-rea activitãþii curente a Socie-tãþii, iar în anumite momentecritice a ºi formalizat aceastãimplicare directã prin diferiteHotãrâri de Consiliu.

Am constatat cã deciziile lua-te nu au fost întotdeauna în in-teresul CET Govora, mai ales înceea ce priveºte gestionarea re-laþiei comerciale cu Oltchim,situaþie în care debitoarea a în-registrat creanþe foarte mari carenu mai pot fi recuperate, gene-rând o pierdere foarte mare pen-tru Societate.

Consiliul Judeþean Vâlcea încalitatea lui de unic acþionar ºiautoritate a administraþiei publi-ce locale a interferat de-o ma-nierã directã ºi nemijlocitã înmanagementul Cet Govora, atâtprin numirile uneori discreþio-nare ºi partizane a unor membriai AGA, CA, CS ºi Directorat,fãrã ca aceºtia sã probeze com-petenþe profesionale sau capa-bilitãþi manageriale, fie prinimpunerea unei anumite con-duite comerciale a Cet Govoraîn relaþia cu Oltchim ºi USG, fieprin angajarea fãrã concurs depersonal excedentar ºi slab pre-gãtit.

Consiliul Judeþeana impus Cetsã furnizeze energieelectricã ºi termicãcãtre Oltchim aflatîn incapacitatede platã

Dupã eºuarea procesului deprivatizare a Oltchim în anul2012 ºi refuzul distribuitoruluiElectrica Furnizare de a furni-za energie electricã pentru Ol-tchim, Consiliul Judeþean aemis mai multe hotãrâri princare a impus Cet Govora sã fur-nizeze energie electricã ºi ter-micã cãtre Oltchim în condiþii-le în care era de notorietate in-capacitatea de platã a Combina-tului.

Aºa se face cã insolvenþa Ol-tchim a surprins Cet Govora cuo creanþã de 137,5 milioane leiîmpotriva Combinatului, ulteriorfiind defavorizatã în planul dereorganizare prin aplicarea unuihaircut de 70%, ceea ce a con-dus la înregistrarea în contabili-tatea Cet a unei pierderi de 96milioane lei. Luând în conside-rare ºansele slabe, practic inexis-tente, de privatizare a Oltchim lapreþ de vânzare prevãzut în pla-nul de reorganizare de 307 mili-oane euro, situaþie în care CetGovora ar primi 41 milioane lei,reprezentând 30% din creanþa cucare Cet Govora s-a înscris lamasa credalã a Oltchim, ºi aceas-tã sumã reprezintã o pierderepentru societate.

Prezentãm câteva hotãrãri aleConsiliului Judeþean care sus-þin afirmaþiile anterioare:

-Prin Hotãrârea ConsiliuluiJudeþean Vâlcea nr. 27 din 31august 2012, s-a aprobat furni-zarea directã de cãtre CET Go-vora a energiei electrice pentruconsumatorul Oltchim, la o pu-tere de pânã la 15 MW, pânã îndata de 21.09.2012 ora 07:00.Aceastã hotãrâre a fost luatã caurmare a situaþiei determinatede notificarea Electrica Furni-zare, furnizorul Oltchim, princare aceasta urma sã sisteze fur-nizarea energie electrice. Pânãîn data de 15.09.2012 nu a fost

nevoie sã se punã în aplicareaceastã hotãrâre, deoarece Elec-trica Furnizare nu a întreruptfurnizarea de energie electricã,ci doar a limitat consumul Ol-tchim.

- Prin Hotãrârea ConsiliuluiJudeþean Vâlcea nr. 30/19.09.2012 s-a aprobat furniza-rea directã de cãtre CET Govo-ra a energiei electrice pentruconsumatorul Oltchim, la o pu-tere de pânã la 11 MW, pânã îndata de 31.12.2012. Aceastãhotãrâre a fost luatã în urma ul-timei notificãri a Electrica Fur-nizare, prin care aceasta a anun-þat întreruperea furnizãrii deenergie electrice cãtre Oltchimîncepând cu data de 15.09.2012.În baza acestei aprobãri a fostsemnatã Convenþia tripartitãîntre CET Govora, Oltchim ºiElectrica Furnizare ºi a fost pre-luatã furnizarea de energie elec-tricã pentru Oltchim de cãtreCET Govora, începând cu datade 15.09.2012.

-Prin Hotãrârea ConsiliuluiJudeþean Vâlcea nr. 58/31.10.2012 s-a aprobat supli-mentarea puterii electrice livratede 11 MW, cu încã 31 MW pen-tru perioada 25.10.2012-12.11.2012, respectiv suplimen-tarea cu 14.136 MW a cantitãþiide energie electricã aprobatã ase livra cãtre Oltchim. Aceastãaprobare s-a dat în urma solici-

tãrii Oltchim din adresa nr.3089/ 25.10.2012, prin careaceasta a cerut o cantitate supli-mentarã de peste 14.000 MWh,în perioada 25.10 -12.11.2012,necesarã repornirii secþiei deelectrolizã cu membranã. Ol-tchim a solicitat aceastã livrarede energie pentru evitarea de-gradãrii membranelor din Elec-

troliza IV, ca urmare a opririiacestora pe o duratã mai

mare de 60 zile.-Prin Hotãrârea Consi-liului Judeþean Vâlceanr. 61/ 16.11.2012 s-a aprobat suplimenta-rea puterii electrice li-

vratã cuî n c ã3 1MW în

perioa-da 12.11

-31.12.2012.

Cantitatea su-plimentarã de

energie electricã,aferentã puterii electri-

ce orare de 31 MW, a cãreivaloare este de 13,8 milioanelei, a fost preluatã în totalitatede cãtre CET Govora de laComplexul Energetic Oltenia,urmând ca plata cãtre furnizo-rul de energie sã se efectuezeeºalonat, pânã la data de 28 fe-bruarie 2013, pe mãsura înca-sãrilor de la Oltchim.

Abur cãtre USGla un preþ multinferior costuluide producþie

De asemenea este de notorie-tate decizia directorului generalMihai Bãlan din 23 iunie 2013de a reduce în trepte livrareaaburului industrial cãtre USG,ca urmare a restanþelor la platãînregistrate de USG în relaþiacomercialã cu Cet Govora. Pe25 iunie 2013 s-a prezentat lasediul Cet Govora directorulgeneral al USG (dnul. Urba-nowski) ºi Preºedintele Consi-liului Judeþean de la acea datã,care a cerut în mod imperativreluarea furnizãrii aburului in-dustrial cãtre USG la parame-trii contractuali, deºi continua-rea derulãrii contractului în con-diþiile unui preþ mult inferiorcostului de producþie, precum ºia înregistrãrii unor restanþe laplata de ordinul zecilor de mili-oane de euro, era evident detri-mentalã Cet Govora”, se aratãîn raportul Euro Insol.

Borza: Cum a contribuitfactorul politicla insolvenþaCET Govora


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Annabella ºi Râureni au pregãtitvâlcenilor a doua ediþie a eveni-mentului Toamna de la A la Z.

Începând de vineri, 16 septembrie2016, pânã duminicã, 18 septembrie2016, în parcarea Annabella A-Z, bdDem. Rãdulescu, nr. 7, veþi gãsi Toamnade la A la Z.

Din cele mai roditoare pãmânturi vâl-cene, Annabella vã aduce legume ºi fruc-te bine coapte, cultivate cu migalã, în-grijite cu pricepere ºi culese chiar în fer-mele proprii.

Roºii, ardei gras, ardei kapia, castraveþi,vinete, varzã, dovlecei, mere, pere, nuci,prune sau gutui - cu toate ºi încã multe

altele sunteþi aºteptaþi la Toamna de la Ala Z. Nu lipsesc nici conservele Râurenifãcute cu drag, din naturã, pentru dum-neavoastrã! Murãturi, zacuscã, bulion,compoturi, gemuri, dulceþuri, magiun deprune sau produse speciale pentru dietãºi regim, toate sunt fãrã de seamãn ºi pre-zente la Toamna de la A la Z.

Alãturi de acestea, vã aºteptãm cu sur-prize veritabile pentru un târg de toam-nã: must, mici, pâine caldã, degustãri deproduse ºi multe altele. Toate la preþuride producãtor!

Vino ºi tu la Annabella A-Z sã sãrba-torim roadele toamnei la Toamna de laA la Z! Pu

blic

itate

Toamna de la A la Z, a doua ediþie,la Annabella A-Z!

de Dan Olteanu

Ministerul Transpor-turilor a transmis,la începutul sãptã-

mânii, Masterplanul Generalde Transport - documentulstrategic pentru investiþiile dindomeniul transporturilor peurmãtorii 15 ani, pentru a fiadoptat printr-o Hotãrâre deGuvern. Documentul conþineprincipalele proiecte de auto-strãzi, drumuri expres, inves-tiþii în cãi ferate ºi cãi navalepe care România are nevoiesã le implementeze. Astfel, la

capitolul rutier, printre prioritãþi,adicã proiecte ce ar trebui dema-rate ºi, în mare parte, finalizateîn urmãtorii patru ani, gãsim au-tostrãzile Sibiu - Piteºti, Comar-nic - Braºov, Tg. Neamþ - Iaºi -Ungheni, Piteºti - Craiova, legã-tura A3 de lângã Cluj pânã laBorº, finalizarea actualelor au-tostrãzi aflate acum în construc-tie, dar ºi drumul expres Ploieºti- Buzãu - Bacãu - Paºcani saumodernizarea Centurii de Sud aCapitalei.

Veºtile proaste sunt cã, deºiactualul Executiv s-a arãtat ge-neros când vine vorba desprecolorarea hãrþii cu carioca, pen-tru perioada 2014 - 2020, existãfonduri doar pentru aproximativ30% dintre proiecte. Mai exact,conform masterplanului, pentruimplementarea tuturor proiecte-lor considerate prioritare, adicãcele pânã în anul 2020, ar fi ne-

voie de circa 12,8 miliarde deeuro, iar totalul fondurilor dis-ponibile ajunge doar la 4,6 mili-arde de euro, reprezentând fon-duri europene, cofinanþãri ºi alo-cãri bugetare. Cum ºansele caþara noastrã sã gãseascã diferen-þa de bani necesarã tind vertigi-nos spre zero, înseamnã cã, înrealitate, cele mai multe dintreautostrãzile „prioritare“ vor rã-mâne simple vise.

Craiova - Piteºti,ºanse 0

Conform Masterplanulului

Proiect nãscut mort, subiectul autostrãziiCraiova - Piteºti este dezgropat periodic depoliticieni, guverne, miniºtri sau, mai nou,tehnocraþi, doar pentru a fi, din nou, uitat,ignorat sau abandonat. De aceastã datã, ceiaproximativ 120 de kilometri blestemaþi parcãai mult promisei autostrãzi au fost incluºi pelista de prioritãþi din cel mai recent master-plan de transport al României. Conform docu-mentului, porþiunea de autostradã ar urma sãcoste 900 de milioane de euro, perioada deimplementare a proiectului fiind de trei ani, cufinalizare în anul 2020.

General de Transport, autostra-da Craiova - Piteºti ar urma sãaibã 124,3 kilometri ºi este es-timatã la 899,4 milioane deeuro, iar perioada de implemen-tare este 2017 - 2020. Însã, cumviitorul (sau viitoarele) guvernce se va fi instalat la Palatul Vic-toria nu va avea bani decât pen-tru o treime dintre proiecte, au-tostrada Craiova - Piteºti va fi,din nou, abandonatã, banii ur-mând sã fie direcþionaþi cãtreproiectele din zona de Vest aþãrii, aºa cum s-a tot întâmplatîn ultimul deceniu. Oricine îºimai face speranþe cã Oltenia va

fi legatã prea curând de vreoautostradã se înºealã amar-nic. Pentru cã este greu decrezut cã, brusc, politicieniidin aceastã zonã vor reuºi sãînþeleagã ceea ce nu au înþe-les atâþia ani. Cã, brusc, vorlãsa deoparte orgoliile ºi vorpune suficientã presiune peviitorul guvern astfel încât,mãcar o datã, diktatele Gru-pului de la Cluj vor fi trecu-te în plan secund. Sã nu ui-tãm cã acest lucru nu a fostposibil nici mãcar atuncicând premier a fost VictorPonta, deputat de Gorj, iarorganizaþiile PSD din Olte-nia, extrem de importantepentru partid, ar fi trebuit sãaibã pârghiile sã tragã spuzape turta lor.Guvernul Cioloº fluturã

autostrada Craiova - Piteºtipe la nasul oltenilor

Guvernul Cioloº fluturãautostrada Craiova - Piteºtipe la nasul oltenilor

















de Cosmin Pretorian

Deºi par a nu fi discutatnimic înainte, trei im-portanþi politicieni dol-

jeni fac eforturi disperate în ul-timele luni pentru a lega Craio-va atât de zona de est a þãrii,printr-o autostradã spre Piteºti,cât ºi de partea de vest a Româ-niei, prin construcþia unui tron-son de autostradã ce va legaCraiova de Lugoj.

Marian JeanMarinescuvrea o legãturãcu vestul þãrii

Europarlamentarul PNL Ma-rian Jean Marinescu, unul din-tre liderii la nivel european alPartidului Popular, este primulpolitician doljean care a sesizatfaptul cã în nicio prognozã gu-vernamentalã pe termen scurtsau mediu nu este menþionatãconstruirea unei autostrãzi caresã lege Craiova de vestul þãrii.Într-o scrisoare deschisã adre-satã premierului României, Vic-tor Ponta, încã din luna apriliea anului trecut, Marinescu a so-licitat imperios demararea pro-cedurilor pentru licitarea auto-strãzii Craiova-Lugoj, averti-zând cã în caz contrar Olteniaeste condamnatã pe termen lungla subdezvoltare economicã ºiimplicit socialã. „Luând în con-siderare politicile europene careurmãresc dezvoltarea cu priori-tate a zonelor mai sãrace, esteabsolut raþional ca Masterplanulde Transport al României sã in-cludã, alãturi de autostrada Pi-teºti-Sibiu (ca prima pe lista deprioritãþi), ºi proiecte pentruconectarea celor douã regiuni

InfrInfrInfrInfrInfrasasasasastrtrtrtrtructuructuructuructuructura de tra de tra de tra de tra de transansansansansporporporporport a Oltt a Oltt a Oltt a Oltt a Oltenieienieienieienieienieitrtrtrtrtrezezezezezeşteşteşteşteşte din lee din lee din lee din lee din letttttararararargie politicienii dolgie politicienii dolgie politicienii dolgie politicienii dolgie politicienii doljenijenijenijenijeni 5

ANALIZÃ

Într-un avânt fãrã precedent în ultimii douãzecide ani, o parte importantã a clasei politicecraiovene ºi-a dat mâna într-un efort disperatde a scoate Cetatea Banilor din izolarea geo-graficã ºi implicit economicã impusã de guver-nele postdecembriste. Marian Jean Marinescu,europarlamentar PNL, vicepreºedinte la niveleuropean al PPE, Florentin Gust, deputat PSRo,ºi senatorul liberal Mario Ovidiu Oprea, cel maititrat parlamentar liberal al judeþului, deruleazãde câteva luni demersuri importante în ceea cepriveºte legarea Craiovei prin autostrãzi devestul þãrii ºi de capitalã.

ale þãrii noastre cu Europa deVest. Oltenia nu poate rãmâneizolatã, fãrã un proiect de auto-stradã pânã în 2030 ºi condam-natã astfel la subdezvoltare ac-centuatã, pe niºte argumentecare nu au nicio legãturã cu cri-terii economice, logice sau so-ciale, ci au legãturã cu criteriide altã naturã. Este absolut ilo-gic, de exemplu, ca autostradaBacãu-Paºcani sã primeascã unpunctaj care sã o situeze pe lo-cul 1 sau 2 (depinde de scena-

riul utilizat), iar legãtura Olte-nia-Lugoj sã aibã un punctajcare o situeazã dupã locul 10 pelista de drumuri expres, adicãundeva pe la sfârºitul anilor2020 ca execuþie. Din acestemotive, prezentate succint maisus, consider cã lista de priori-tãþi pentru transportul rutier,privind construcþia de autostrãzipentru 2014-2020 finanþate dinfonduri europene, trebuie sãcuprindã pe primele locuri le-gãturile Piteºti-Sibiu, Craiova-

Lugoj ºi Iaºi-Tg. Mureº, pentrua garanta dezvoltarea echilibra-tã a tuturor zonelor României,în conformitate cu politicile eu-ropene elaborate în aceastã di-recþie“, i-a scris Marian JeanMarinescu premierului Ponta.

Deputatul Gustscoate craioveniiîn stradã

La un an distanþã dupã iniþie-rea acestui demers, un alt poli-tician craiovean, de data aceas-ta de pe partea stângã a eºichie-rului politic, deputatul PSRoFlorentin Gust, a demarat o se-rie de acþiuni menite a sensibi-liza guvernanþii ºi a-i determi-na sã demareze procedurile pen-tru construcþia unei alte auto-strãzi, Craiova-Piteºti. Deputa-tul susþine cã prin construcþiaacestei importante cãi rutiere seva uºura semnificativ transpor-tul mãrfurilor din ºi spre capi-tala þãrii ºi, implicit, va lega ora-ºul de principala poartã de in-trare a mãrfurilor în þarã, portulConstanþa. Este singurul politi-cian doljean care a reuºit sã îºiatragã de partea sa societateacivilã din oraº, atât cât a maisupravieþuit unei perioade lungide crizã economicã. În cinciacþiuni separate, mii de craio-veni i s-au alãturat în formareaunui lanþ uman la ieºirea dinCraiova spre Bucureºti, menit aatrage atenþia guvernanþilor cãrãbdarea craiovenilor se apro-pie de sfârºit. ”Astãzi s-a dove-dit cã oltenii pot fi consecvenþiatunci când vor ceva. Astãzi, laa cincea acþiune, deºi încã într-un numãr mic dupã pãrereamea, oltenii au arãtat cã ºtiu sãmiliteze. Vom continua lunarprotestul simbolic “Oltenia vrea

autostradã”, pânã când se vortrezi decidenþii ºi vor înþelegecã nu pot ºterge o regiune de peharta dezvoltãrii”, a declaratdeputatul Florentin Gust.

Senatorul Oprea ºi-afixat þinta pe centurade sud a Craiovei

La rândul sãu, senatorul libe-ral Mario Ovidiu Oprea s-a im-plicat în aceastã bãtãlie a infras-tructurii, pledând public pentrudeblocarea ºi accelerarea lucrã-rilor la centura de sud a Craio-vei. Senatorul a adresat o scri-soare publicã actualului premierDacian Cioloº în care a solici-tat gãsirea unei soluþii pentrudeblocarea ºi finalizarea lucrã-rilor. „ (...) Ministerul Transpor-turilor a emis un rãspuns oficialprin care se comunicã faptul cãnoul termen de finalizare esti-mat este 31 decembrie 2016.Aºa cum se aratã în documen-tul semnat de dl. ministru altransporturilor, Petru SorinBuºe, din cauza prelungirii du-ratei de execuþie, a fost necesa-rã achiziþionarea de servicii su-plimentare de supervizare a lu-crãrilor. Procedura de achiziþieîn vederea atribuirii serviciilorde supervizare este în desfãºu-rare“, se aratã într-un comuni-cat remis presei craiovene deMario Ovidiu Oprea. Senatoruldoljean promite cã, în continua-re, va urmãri îndeaproape deru-larea acestui proiect: „În calita-te de reprezentant al judeþuluiDolj în Senatul României, mãvoi apleca în continuare asupraacestei prioritãþi de infrastruc-turã, proiect care reprezintãprintre altele ºi un angajamentasumat de statul român în faþainvestitorilor de la Ford“.

Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?Autostrãzile, un visprea îndepãrtat?

de Virgil Dumitrescu

retragere”, intrã cineva cu altplatou, care oricum nu e un pla-tou de filmare. Oriunde amavut treabã la instituþiile statu-lui, m-am poticnit de aniversãriºi onomastici, de sfinþi ºi de ateiîn spatele uºilor, de “mi-a reu-ºit bãiatul“, “mi-a nãscut nora”.Orele înainteazã, aici, la CARP,ºi odatã cu ele alþi ºi alþi nou-veniþi îºi depun cãrþile de iden-titate pe hârºâitul scaun delemn, necum scos ºi el la pen-sie. Suntem strigaþi unul dupãaltul, la rând ºi nu prea. Trafi-cul e întrerupt de un domn cugreutate, la propriu ºi la figu-rat, cu niºte dosare în braþe.Intrã, iese, dupã care e poftit lacasã cineva peste rând.“PCR!”, îmi ºopteºte vecinuldin stânga, calibrându-se cândpe un picior, când pe altul, deobosealã. Mã fac a nu pricepece va sã zicã PCR-ul. “Direc-torul, dom’le. Ãla care ieºi e di-rectorul, iar ãsta care intrã adi-neaori e favoritul”. Se face dince în ce mai cald, de pe bancade rezerve rareori se ridicã untitular. Oamenii o dau pe bã-trâneþe ºi neajunsuri, telefoane-le sunã. Fãrã politicã, ziua re-tragerii sau a lichidãrii n-ar fiavut haz. Aici sã te þii la “ban-diþi”, la “corumþi”, cu nume ºifuncþie precisã, la “hoþulde…”, la “mai hoþul de…”,“pânã o sã ne ia dracu’…” Mãluminez, îmi aud numele. “Re-tragere?” “Cu torþe, doamnã!”.“Ãºtia-s toþi”. “Mulþumesc”.Ratasem ajutorul de deces, iargândul ãsta mã va urmãri ºidincolo de moarte.

Tocmai mi-am amintit cãam bani depuºi laCARP-ul de pe “Bãr-

nuþiu”. Am terminat de mult cuîmprumurile, cu obsesivelerate, ia sã mi-i ridic. Intru cucererea scrisã, neºtiind de ce-rerea lor tip. “Complectaþi aci,lângã mine”, mã someazã fe-meia, de parcã mi-ar fugi lite-rele din pix. Pune deºtul ºi mãîndrumã: “Aci scriþi numele,iar aci prenumele”. ªi tot aºa.“De ce vreþi sã vã retrageþi?”“Pãi, gata, am terminat…”“Nu, nu, de ce vreþi sã vã re-trageþi de la noi? Pierdeþi aju-torul de deces!” “Prefer fãrã”.“De înmormântare, domnu’,nu-i mai luaþi”. 35 de lei pe anx 10, la atât se ridicã ajutorul.Cât cotizaþia, aproape. Mi se dãun bileþel cu programarea la ca-sierie ºi revin hãt, peste treisãptãmâni. Acolo, pe un culoarstrâmt ºi întunecos, o bancã pli-nã-ochi de alþii ca mine, mulþidin zonele limitrofe. Uºor deghicit dupã vorbã, dupã port.Întreb cine e ultimul ºi sunt sfã-tuit pe mai multe voci sã lasbuletinul pe scaunul de colo.În jurul scaunului ne aflãmnouã bãrbaþi. Stãm în picioaresau rezemaþi de calorifer, depereþi, pe o suprafaþã de 9 me-tri pãtraþi. Aer irespirabil, du-hoare. “Faceþi loc”, ne cere ofãtucã izbutind cu greu sã carepe deasupra un platou împa-chetat la fix. În casierie dã buz-na o doamnã de-a casei, careva repeta figura de încã ºapte-opt ori. În biroul de pe dreaptaculoarului înþesat de lume “în

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni 6SPECIAL

Cum am ratatajutorul de deces

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

În orice democraþie, anga-jamentul civic, informa-rea cetãþenilor ºi dreptul

fundamental la libertatea deexprimare ºi informare pot figarantate numai prin liberta-tea ºi pluralismul mass-me-diei. Grupul PPE reaminteº-te angajamentul sãu faþã deprevederile Cartei drepturi-lor fundamentale a UE ºi decele ale Tratatului UE, careasigurã respectarea acestorprincipii. Grupul PPE consi-derã atât mediile online, câtºi cele offline ca fiind celemai importante surse de in-formaþii ºi, în acelaºi timp,factori importanþi de conso-lidare a democraþiei europe-ne prin încurajarea exprimã-rii opiniei publice. Liberta-tea de exprimare este, de ase-menea, foarte importantãpentru diversitatea culturalã,în sensul stabilit de Conven-þia UNESCO.

Sectorul mass-mediei joa-cã un rol economic, social ºicultural esenþial în UE. Eu-ropa are un sector mass-me-dia foarte puternic, care ge-nereazã creºtere ºi locuri demuncã ºi care joacã un rolimportant în propagarea sti-lului de viaþã, istoriei, cultu-rii ºi valorilor europene înlumea întreagã. Sectorulmass-media din fiecare statmembru se confruntã cuameninþãri, provocãri ºioportunitãþi distincte. Cutoate acestea, evoluþiile po-litice recente poziþioneazãUE în prim-planul dezbate-rii privind respectarea, pro-tejarea, susþinerea ºi promo-varea pluralismului ºi a liber-tãþii mass-mediei în Europa.

Provocãrilecu care seconfruntã sectorulmass-medieiîn era digitalã

Impactul noilor tehnologiiºi a internetului asupra plu-ralismului mass-mediei

Noile tehnologii duc lacrearea de noi forme de mass-media (mecanisme de difuza-re ºi filtrare, cum ar fi motoa-rele de cãutare pe internet), lamodificarea practicilor deconsum de mass-media (de lacãutarea pe internet la primi-rea de informaþii personaliza-te direct în conturile indivi-duale de pe platformele decomunicare socialã), a felu-lui în care oamenii se rapor-

teazã la mass-media (acces in-stant de pe mobil) ºi combinãdiverse canale de comunicare(TV, radio, internet, presã, blo-guri, platforme de comunicaresocialã).

Nu trebuie trecute cu ve-derea beneficiile pe care noiletehnologii le-au adus pluralis-mului mass-mediei: internetula redus dramatic costurile deproducþie ºi distribuþie ºi auapãrut multe noi forme de jur-nalism ºi servicii mass-media.Noii actori de pe piaþã inaugu-reazã noi modele de afaceri.Consumatorii pot alege dintr-o gamã mai largã de noi surse.Producþia de conþinut localeste, de asemenea, într-o con-tinuã ºi rapidã creºtere datori-tã internetului.

Internetul oferã, deopotri-vã, noi oportunitãþi ºi reduce ba-rierele de intrare pe piaþã pen-tru persoane fizice sau noi or-ganizaþii mass-media.

Calitatea, accesulla informaþii ºidisponibilitateaacestora

Cu toate cã existã o multi-tudine de lucrãri, surse ºi opiniidisponibile, calitatea acestormateriale este perceputã ca in-ferioarã celor de altãdatã: cetã-þenii considerã cã materialeledin surse netradiþionale de peplatformele de comunicare so-cialã nu sunt la fel de serioaseºi riguros verificate precum celedin mass-media tradiþionalã.

Modificarea modelelor definanþare constituie o provoca-re importantã pentru jurnalis-mul de calitate. Înlocuirea ser-viciilor jurnaliºtilor profesio-niºti cu cele mai ieftine ale unorliber-profesioniºti este una din-tre problemele cu care se con-fruntã jurnalismul de calitate înprezent.

Existenþa unui jurnalismresponsabil ºi credibil esteesenþialã. Jurnaliºtii au datoriade a verifica informaþiile pecare le furnizeazã publicului;libertatea presei nu trebuiecompromisã de aproximãri saude informaþii neverificate oriunilaterale ºi tendenþioase caresubmineazã încrederea cetãþe-nilor în mass-media indepen-dentã. Frontiera dintre jurnalis-mul responsabil ºi bloggeriisociali/actorii anonimi nu maieste clar delimitatã. În acestsens, Grupul PPE subliniazãrolul responsabilitãþii editorialeºi al rãspunderii care le revineatât mass-mediilor tradiþiona-le cât ºi celor noi.

Dezvoltarea competenþe-lor mediatice constituie un as-pect crucial pentru ca cetãþeniisã poatã analiza ºi examina înmod critic informaþiile furniza-te de mass-media. Având învedere rãspândirea rapidã a di-

feritelor modele de mass-me-dia, inclusiv a mijloacelor decomunicare socialã, este nece-sarã educarea consumatorilorîn ceea ce priveºte mass-mediade la o vârstã foarte fragedã.Grupul PPE solicitã Comisieisã îºi intensifice eforturile înacest sens.

În noul context digital, tre-buie facilitat accesul la diferi-tele servicii online.

Jurnaliºtii utilizeazã date ºile verificã din ce în ce mai desprin jurnalismul de date, ceea cedemonstreazã importanþa date-lor pentru interesul public. Da-tele trebuie sã rãmânã totuºi unmijloc pentru atingerea unuiscop ºi, prin urmare, nu îi scu-tesc pe jurnaliºti de obligaþiilepe care le au în ceea ce priveºteasigurarea calitãþii ºi verificareaîn cadrul utilizãrii ºi analizãriiacestor date.

Noi modelede afaceriîntr-un noupeisaj mediatic

Noile tehnologii transfor-mã modelele tradiþionale de afa-ceri din mass-media, multe or-ganizaþii din acest sector ducândo luptã acerbã pentru supravie-þuire financiarã. Trebuie evita-tã aplicarea, în detrimentul plu-ralismului, a tranziþiei de la unmodel de afaceri la altul struc-turat diferit, iar actorii tradiþio-nali ºi cei noi din mass-mediatrebuie sã continue sã prospereºi sã participe.

Publicitatea pe interneteste din ce în ce mai personali-zatã, iar veniturile obþinute dinaceasta sunt tot mai standardi-zate, în special în beneficiul in-termediarilor digitali, ceea ceînseamnã cã serviciile mass-media trebuie sã prezinte ofer-te noi ºi inovatoare. Este nece-sarã sprijinirea apariþiei de teh-nici de publicitate noi ºi com-petitive.

Finanþarea mass-mediei deºtiri numai prin intermediul în-casãrilor din vânzãri devine dince în ce mai problematicã dincauza noilor obiceiuri de con-sum, a concurenþei tot mai acer-be ºi a dificultãþilor în ceea cepriveºte punerea în aplicare adrepturilor de proprietate inte-lectualã (DPI).

Grupul PPE recunoaºte cãsectorul mass-mediei - cum arfi editurile sau societãþile de ra-diodifuziune - a investit masivîn noi modele de afaceri (inclu-siv oferte contracost, noi tehnicide publicitate ºi oferte atracti-ve prin intermediul site-urilorinternet, a aplicaþiilor pentrutelefoane inteligente ºi tablete)pentru a pune la dispoziþia ce-tãþenilor o gamã largã de ºtiri,opinii ºi informaþii atât pe su-port de hârtie, cât ºi în formatelectronic.


7SPECIAL

Mãsuri ºi acþiunipozitivede promovarea libertãþiiºi pluralismuluimass-medieiîn era digitalã

Asigurarea viabilitãþii ºi sus-tenabilitãþii financiare: venituridin publicitate, DPI ºi TVA

Grupul PPE este profundîngrijorat de faptul cã dezvol-tarea mass-mediei tradiþionalepe piaþa digitalã este ameninþa-tã de unii agregatori de ºtiri ºimotoare de cãutare care îºi des-fãºoarã activitãþile prin utiliza-rea de conþinuturi ale titularilorde drepturi fãrã a contribui ladezvoltarea acestora ºi fãrã aasigura remunerarea echitabilãa creatorilor. Grupul PPE doreº-te clarificarea statutului juridic,a rolului ºi a responsabilitãþiiacestor platforme ºi a acestorfurnizori de conþinut.

Grupul PPE solicitã o maimare flexibilitate a normelorprivind publicitatea, asigurân-du-se totodatã protecþia consu-matorilor ºi a minorilor.

Grupul PPE considerã cãgarantarea aplicãrii efective adrepturilor de proprietate inte-lectualã este esenþialã pentruprotejarea conþinutului online.

Grupul PPE doreºte un sis-tem de TVA al UE pentru ziareºi reviste care sã nu facã dife-renþa între formatul pe hârtie ºicel digital ºi care sã asigure înacelaºi timp luarea în conside-rare în mod adecvat a progrese-lor tehnologice.

Apãrarea libertãþiiºi pluralismuluimass-medieiprin gestionareaindependentãa acesteia

Sunt esenþiale existenþaunor autoritãþi independente ºiasigurarea unei monitorizãri in-dependente ºi eficace a mass-mediei audiovizuale împotrivaintervenþiei statale ºi comercia-le nejustificate. Statul, în modspecial, ar trebui sã îºi garante-

ze imparþialitatea. În acest sens,Grupul PPE sprijinã pe deplininiþiativa comisarului Oettingerde stabilire a unor standardecomune la nivelul UE ºi solici-tã adoptarea rapidã a acestora.

Grupul PPE salutã revizui-rea Directivei privind serviciilemass-media audiovizuale(DSMAV) pentru a se lua maibine în considerare schimbãriletehnologice într-un spaþiu me-diatic în continuã miºcare, carecuprinde toate serviciile mass-media audiovizuale, indiferentde mijloacele de transmisie.

Grupul PPE subliniazã ro-lul indispensabil al serviciilorpublice de mass-media (institu-þii publice de radiodifuziune).Având în vedere cã nu se bazea-zã pe surse private de finanþa-re, acestea pot oferi publiculuilarg servicii de informare impar-þiale ºi de înaltã calitate. Garan-tarea ºi pãstrarea independenþeiacestora faþã de imixtiuni poli-tice sunt de importanþã esenþia-lã. Grupul PPE reaminteºte cãeste de datoria ºi obligaþia au-toritãþilor naþionale de a garan-ta echilibrul între mass-mediapublicã ºi cea privatã, de a res-pecta condiþiile care asigurã omass-media de calitate ºi de agaranta independenþa deplinã ajurnaliºtilor ºi protecþia surse-lor lor.

Grupul PPE subliniazã pu-ternica asimetrie din peisajulmass-media din unele statemembre, ceea ce reprezintã un

mare dezavantaj pentru public. Grupul PPE invitã la o co-

operare între UE ºi ConsiliulEuropei cu privire la libertateamass-mediei ºi, în special, înceea ce priveºte consolidareaObservatorului European alAudiovizualului.

Crearea unei pieþeeuropene unicepentru serviciilede mass-media

Dezvoltarea de publicaþiionline/digitale se referã la toatesubsectoarele din cadrul secto-rului editorial, cum ar fi cãrþile,ziarele, revistele ºi chiar bazelede date, fiind nevoie de îmbu-nãtãþirea interoperabilitãþii,portabilitãþii ºi a disponibilitã-þii transfrontaliere pentru faci-litarea consumului acestora înEuropa. Dacã aceste aspecte vorfi rezolvate, dezvoltarea trans-frontalierã de noi întreprinderide mass-media poate îmbogãþiecosistemul de servicii de mass-media ºi poate genera creºtereeconomicã ºi locuri de muncã.

Convergenþa mass-medieiînseamnã cã drepturile ºi obli-gaþiile serviciilor tradiþionaletrebuie sã fie aliniate cu cele alenoilor actori, aspect ce trebuieintegrat pe deplin în revizuireaDirectivei privind serviciilemass-media audiovizuale.

Grupul PPE solicitã un setminim de norme comune la ni-

velul UE care sã vizeze dome-nii precum publicitatea, promo-varea creaþiilor europene ºi pro-tecþia minorilor.

Concentrarea mass-mediei: promovareaunei transparenþemai mari înceea ce priveºteproprietatea asupramass-mediei

Grupul PPE atrage atenþiaasupra reglementãrii excesive amass-mediei, având în vedere cãacest lucru s-a dovedit contra-productiv ºi ar putea pune în pe-ricol pluralismul mass-mediei.

Cu toate acestea, proprie-tatea asupra mass-mediei tre-buie sã fie transparentã, iar au-toritãþile naþionale de regle-mentare trebuie sã monitorize-ze acest aspect îndeaproape,având în vedere rolul sãu în asi-gurarea pluralismului mass-mediei.

Ar trebui pus un accent de-osebit pe transparenþã ºi pe po-ziþia dominantã pe piaþã a plat-formelor tehnologice care con-troleazã accesul utilizatorilor laconþinutul digital. Grupul PPEsubliniazã importanþa legislaþieiUE în domeniul concurenþei ºiimportanþa asigurãrii unor con-diþii de concurenþã echitabilepentru întreprinderi prin elimi-narea blocajelor.

Libertatea de expri-mare ºi alte drep-turi fundamentale:gãsirea unuiechilibru adecvat

Discursul de incitare laurã: se observã o creºtere în-grijorãtoare a discursurilor deincitare la urã pe internet, înspecial împotriva libertãþiipresei ºi a libertãþii de expri-mare, prin mesaje aproape în-totdeauna anonime, ceea cecreeazã un sentiment de ame-ninþare, sperie sau stigmati-zeazã persoanele sau grupu-rile vizate. Aceastã tendinþãîngrijorãtoare prezintã provo-cãri fundamentale în ceea cepriveºte urmãrirea penalã aunor infracþiuni, cum ar fi in-citarea la urã ºi instigarea laacte de terorism, rasism ºiviolenþã, inclusiv de hãrþuireonline. Este nevoie de o coo-perare mai strânsã cu platfor-mele online în vederea lupteiîmpotriva unor astfel de dis-cursuri de incitare la urã, fãrãa se submina în niciun feldreptul fundamental la liber-tatea de exprimare.

Prezumþia de nevinovã-þie: jurnalismul de investiga-þie reprezintã un instrumentimportant al societãþii actua-le, deoarece oferã utilizatoru-lui informaþii transparente ºide calitate. În ceea ce priveº-te informaþiile referitoare laprocedurile judiciare, corec-titudinea ºi exhaustivitatea in-formaþiilor ºi publicarea lorsunt chiar mai importante ºinu trebuie sã anticipeze înniciun fel rezultatul procedu-rii. Prezumþia de nevinovãþieeste dreptul fundamental alacuzatului, care are nevoie, deasemenea, de protecþie faþã demass-media ºi de publicaþiileacesteia în toate formatele, înspecial pe internet.

Trollingul pe internet:odatã cu libertatea de exprima-re online ne confruntãm cu onouã formã de rãzboi hibridsub forma trollingului pe in-ternet. Este vorba despre uninstrument periculos de mani-pulare a opiniei publice prinpublicarea pe internet, prin in-termediul comentariilor, de in-formaþii jignitoare ºi fictive pesubiecte deosebit de sensibilepentru publicul-þintã, care potavea, aºadar, un efect negativputernic asupra unui numãrmare de persoane.

Libertatea de exprimareeste un drept fundamentalcare nu trebuie utilizat în modabuziv pentru a justifica prac-ticile menþionate mai sus.

Document de poziþie privindlibertatea ºi pluralismulmass-mediei în era digitalã


















8ADMINISTRAÞIE

În perioada 5 - 10septembrie 2016, prinvariate manifestãriculturale, oraºulHorezu a sãrbãtorit529 de ani de la ates-tarea sa documentarã,manifestãri reunitesub genericul “Zileleoraºului Horezu”,ediþia a XII-a.

nile lor, foºtii primari Ion Con-stantinescu, Nicolae Buºe,Gheorghe Niþã ºi Ilie Fârtat, pre-cum ºi foºti consilieri locali,foºti viceprimari ºi cetãþeni, auevocat momentul aniversar dinviaþa urbei ºi au împãrtãºit dinexperienþa lor actualei adminis-traþii, au fãcut propuneri pentrudezvoltarea ºi implementareaunor proiecte viitoare. Manifes-tarea s-a încheiat cu o recepþieoferitã de Primãria Horezu.

Vineri seara, programul acontinuat cu colocviile “Hore-zu – reprezentativitate ºi origi-nalitate în context regional” ºi“Horezu în documente de arhi-vã”, organizate de Primãria ora-ºului Horezu, Direcþia Judeþea-nã Vâlcea a Arhivelor Naþiona-le, Direcþia Judeþeanã pentruCulturã Vâlcea ºi Casa de cul-turã “Constantin Brâncoveanu”Horezu. În prezenþa unui publicavizat ºi dornic de cunoaºtere,au susþinut comunicãri: FlorinEpure – “Hrisovul lui Vlad Cã-lugãrul, prima atestare docu-mentarã a localitãþii Horezu”,Dumitru Garoafã – “Hurezii îndocumentele de arhivã”, Dra-goº Teodorescu – “Dimensiu-nea culturalã vâlceanã în perioa-

da premodernã, MãnãstireaHurezi”, Cãtãlin Sîiulescu –“Anul revoluþionar 1821 în Pla-iul Horezu”, Ionela Niþu – “Ho-rezu în timpul Primului RãzboiMondial”, Doina Glãvan – “Ro-lul administraþiei publice înevoluþia oraºului Horezu”” ºiConstantin Iovan – “Contextulregional al oraºului Horezu, capol de dezvoltare”. Cu acestprilej, primarul Nicolae Sãrdã-rescu a lansat ideea demarãriiunui program de cercetare pri-vind istoria localitãþii Horezu,o lucrare amplã, efectuatã despecialiºti, bazatã pe documen-te arhivistice, dar ºi pe docu-mente ºi fotografii ale locuito-rilor oraºului ºi ale altor persoa-ne care au sau au avut legãturicu aceste locuri.

Printre invitaþi,ministrul afacerilorexterne,Lazãr Comãnescu,fiu al locului

În dimineaþa zilei de sâmbã-tã, la deschiderea oficialã a ma-nifestãrilor, au fost prezenþi ºiau rostit alocuþiuni: ministrulafacerilor externe, Lazãr Comã-nescu, cetãþean de onoare al ora-ºului Horezu, senator Lauren-þiu Coca, Constantin Rãdules-cu, preºedintele Consiliului Ju-deþean Vâlcea, Corneliu Olar,primarul comunei Horea dinjudeþul Alba. Au mai fost pre-zenþi consilieri judeþeni, consi-lieri locali, primari din judeþulVâlcea ºi din Depresiunea Ho-rezu, alþi invitaþi. Programul ar-tistic al zilei de sâmbãtã a înce-

put cu o frumoasã paradã a cos-tumelor populare, în frunteacãreia s-a aflat Fanfara “GabrielChaborschi” din Rm. Vâlcea.La paradã s-au aliniat ansam-blurile artistice invitate ºi echi-pele de elevi participante la Fes-tivalul „Cocoºul de Hurez” pen-tru copii. A urmat un spectacolfolcloric de cântece ºi dansuripopulare în cadrul cãruia auevoluat ansamblurile: “Brãdu-leþul” din Horezu, ”Mioriþa” dinVaideeni – Vâlcea, “Strugure-lul” din Drãgãºani – Vâlcea,“Moºtenitorii” din Pietrari,“Glasul Otãsãului” din Pãu-ºeºti-Otãsãu, “Topoloveni” ju-deþul Argeº, “Zestrea Branului”din Bran, judeþul Braºov,“Domniþele” din comuna Cos-teºti, Taraful de la Horea, jude-þul Alba, Taraful “Popescu An-di&Tedi” din Horezu, TarafulNicoleta Mihãileanu, ansamblul“Steluþe Brâncovene” al CaseiCopiilor Horezu, AnsamblulCopiilor din comuna Bãrbãteºti,Ansamblul “Pomul Vieþii” dinBalº ºi Liceul de artã “VictorGiuleanu” din municipiul Rm.Vâlcea. Între reprezentaþii, aufost premiaþi elevii câºtigãtori aiconcursurilor de creaþie popu-larã “Cocoºul de Hurez” pen-tru copii.

Arta popularã a fost prezentãde-a lungul întregii zile, centruloraºului fiind amenajat cu stan-duri de prezentare obiecte deceramicã, þesãturi, cusãturi, bro-derii, încrustaþii în lemn etc.

Într-un moment emoþionant ºiplin de sensibilitate, primaruloraºului Horezu, Nicolae Sãrdã-rescu, ºi viceprimarul GheorgheOgrezeanu au premiat 18 cu-

pluri care au sãrbãtorit de cu-rând 50 de ani ºi peste 60 de anide la cãsãtorie, precum ºi pesportivii câºtigãtori ai competi-þiilor de fotbal, tenis de câmp,ºah ºi table.

„Am renunþat ºi lafocurile de artificii.Cu banii cheltuiþipentru 5 minute despectacol, premiemcopiii careau rezultate bunela învãþãturã”

Un moment inedit l-a con-semnat premierea, pentru primadatã, a elevilor care au obþinut

S-a lansat ideeademarãrii unuiprogram decercetare privindistoria localitãþiiHorezu

Manifestãrile au începutîn seara zilei de 7 sep-tembrie cu vernisajul

expoziþiei de icoane pe sticlã alepictoriþei horezene GabrielaDãscãlete, care a expus la Cen-trul de informare ºi promovareturisticã peste 20 de creaþii cutemã religioasã. Pictoriþa este laa doua expoziþie în acest an.Programul a continuat în ziuade joi, 8 septembrie, cu ºedinþafestivã a Consiliului local, lacare au participat foºti ºi actualiconsilieri locali, foºti primari ºiviceprimari, funcþionari publiciºi personal contractual din pri-mãrie, invitaþi de onoare, cetã-þeni. Cu acest prilej, primaruloraºului Horezu, Nicolae Sãrdã-rescu, a prezentat auditoriuluidocumentul din arhivele naþio-nale care consemneazã pentruprima datã existenþa ºi denumi-rea acestor locuri. În alocuþiu-

primele trei locuri la examenulde capacitate ºi la examenul debacalaureat. Premierea s-a fãcutpe criterii de performanþã, indi-ferent din ce localitate au pro-venit elevii cei mai merituoºi.

În zilele de sâmbãtã ºi dumi-nicã, întrecerile sportive au fostdedicate galelor de box organi-zate de Clubul “Flacãra” Hore-zu, la Sala de sport a Liceului„Constantin Brâncoveanu”, pu-blicul spectator fiind încântat demãiestria ºi de ambiþia copiilorºi a tinerilor sportivi.

Într-unul din momentele in-tervenþiei sale din timpul festi-vitãþilor, primarul Sãrdãrescu aspus: „În acest an, beneficiindde un buget restrâns, am orga-nizat manifestãrile prilejuite deîmplinirea a 529 de ani de laatestarea documentarã a locali-tãþii Horezu, apelând la forma-þiile artistice din zonã ºi din altelocalitãþi partenere pe criteriulsprijinului reciproc. Am renun-þat ºi la focurile de artificii. Cubanii cheltuiþi pentru 5 minutede spectacol, mai bine premiemcopiii care au rezultate bune laînvãþãturã. Ne dorim sãrescriem istoria acestui oraº.Fac un apel la toþi cetãþenii dinHorezu ºi din alte zone din þarãpentru a aduce la primãrie ma-nuscrise ºi fotografii vechi, scri-sori, tablouri, amintiri, întâm-plãri, legende legate de acestelocuri, iar un colectiv de cerce-tare format din profesioniºti vaedita o lucrare ºtiinþificã pentrugeneraþiile viitoare”.

Sursa: Primãria Horezu (n.r.titlul ºi subtitlurile aparþin re-dacþiei)

La „Zilele oraºului Horezu”, banii pentrufocul de artificii au fost folosiþi pentrupremierea copiilor deºtepþi


















9SPECIAL

Publ

icita

te

de Nicuºor Fota

La ºedinþa constitutivã aCLM Craiova au fost va-lidate 26 de mandate de

consilier local din 27, pentru va-lidarea celui din urmã aleºiiamânând decizia pânã cândPNL Dolj se hotãrãºte pe cinevrea cu adevarat în consiliul lo-cal: locul I pe listã – Pavel Ba-dea, exclus între timp din par-tid sau locul VII – Doru Câplea.De votat la ºedinþa cu pricina n-au votat însã decât 25 de aleºi,pesedistul Dumitru Otovescudepunând jurãmântul ºi intrân-du-ºi în drepturi luna urmãtoa-re. Dupã alte câteva luni, PNLDolj a depus la primãrie docu-mentele care arãtau cã meciulexcluderii s-a tranºat definitivîn favoarea lui Pavel Badea, iaraleºii locali i-au validat manda-tul. Numai cã CLM a rãmas totîn efectiv incomplet, Badea ne-prezentându-se sã depunã jurã-mântul. Ei bine, situaþia nu vamai dura mult timp, aleºii localiavând toate ºansele sã se tre-zeascã nu doar în efectiv com-plet, ci chiar oleacã supradi-mensionat, în urma unei deciziia instanþei.

Din ciclul: I-am dat ºilui, cã e super-ofertã

Totul pleacã de la ALDEDolj, care, imediat dupã alegeriºi-a exclus mai mulþi candidaþide pe lista de consilieri cu carea intrat în alegeri. Printre aceº-tia ºi Emil Mladin, ocupantullocului III. Din partea ALDE auintrat în consiliu Dumitru Mã-

UUUUUn parn parn parn parn partid a câştigat doi consilieri municipali, dar ar puttid a câştigat doi consilieri municipali, dar ar puttid a câştigat doi consilieri municipali, dar ar puttid a câştigat doi consilieri municipali, dar ar puttid a câştigat doi consilieri municipali, dar ar putea aea aea aea aea avvvvvea trea trea trea trea trei după ce-a fei după ce-a fei după ce-a fei după ce-a fei după ce-a fososososost datt datt datt datt datîn judecată. Uîn judecată. Uîn judecată. Uîn judecată. Uîn judecată. Un altul e obligat să-l fn altul e obligat să-l fn altul e obligat să-l fn altul e obligat să-l fn altul e obligat să-l facă membracă membracă membracă membracă membru pe rivu pe rivu pe rivu pe rivu pe rivalul din alegerialul din alegerialul din alegerialul din alegerialul din alegeri

Teoretic, Consiliul Local Municipal Craiova eformat dintr-un numãr fix de 27 de aleºi. Prac-tic, acum sunt 26, iar în curând ar putea fi 28 deconsilieri în legislativul municipal. Asta dupã ceinstanþa de judecatã a anulat invalidarea man-datului unui reprezentant ALDE, refuzând înacelaºi timp sã anuleze mandatul celui validatîn locul sãu. Aºa cã ALDE Dolj s-ar putea treziîn curând cu trei oameni în consiliu pe celedouã mandate câºtigate în alegeri, culmea, înurma unui proces pierdut în instanþã. Dacã vise pare aiuritor, ei bine, asta e nimic. PSD Doljtaman ce a fost obligat de tribunal sã primeas-cã în partid ºi sã plãteascã un consilier PNL,ºeful liberalilor dintr-o comunã doljeanã. Sen-tinþa a venit la mai puþin de-o lunã dupã ceomul candidase la primãrie din partea filialeiconduse de Nicolae Giugea.

nescu – locul II ºi FirmilianCalotã – locul VI. Numai cãMladin a dat în judecatã ALDEºi CLM Craiova, obþinând osentinþã definitivã la Tribunalul

Dolj, care spune : „Admite ex-cepþia inadmisibilitãþii capãtu-lui de cerere având ca obiectinvalidarea mandatului numitu-lui Calotã Firmilian ºi respingeca inadmisibil acest capãt decerere. Admite în parte acþiunea.Anuleazã art. 2, pct. 4 din Ho-tãrârea Consiliului Local Cra-iova nr. 2/2016. Respinge cele-lalte capete de cerere. Definiti-vã. Pronunþatã potrivit prevede-rilor art. 396 al. 2, C.Pr.Civ., azi18.08.2016 (Hotãrâre 2636/2016 18.08.2016)”. Cum art. 2,pct. 4 din HCLM 2/2016 pre-vede chiar invalidarea manda-tului lui Mladin, iar mandatul luiCalotã nu a fost invalidat de in-stanþã, concluzia logicã ar fi cãde pe lista ALDE de candidaþiar urma sã activeze trei persoa-ne pe cele douã mandate de con-silier obþinute în alegeri. Nu se

spune în sentinþã dacã cei treivor activa în time-sharing, oridacã se va mãri numãrul de con-silieri pe principiul super-ofer-telor de Crãciun oferite de re-taileri.

PSD, obligat sãprimeascã în partidun ºef de filialã PNL

Dar minunile postelectoraleproduse de instanþele doljene nuse opresc aici. În curând, unadintre filialele PSD s-ar puteasã fie nevoitã sã-i facã din noucarnet de partid tocmai ºefuluiorganizaþiei rivale. Este vorbade PSD Valea Stanciului, care,potrivit unei decizii a tribuna-lului, trebuie sã-i recunoascãacum calitatea de membru PSDpreºedintelui PNL Valea Stan-ciului, Alexandru Vlad. Vlad afost exclus de pesediºti în iunie2014 ºi, ulterior, s-a reorientat,intrând în rândurile PNL. Darnu ca membru oarecare, ci capreºedinte al filialei locale ºicandidat al liberalilor la funcþiade primar al comunei. Alexan-

dru Vlad a ratat mandatul deprimar din partea PNL, fiindnevoit sã se mulþumeascã înurma alegerilor din 5 iunie doarcu un post de consilier local. Laceva mai puþin de o lunã, a pri-mit însã un super-premiu deconsolare: calitatea de membruPSD, plus salariul de viceprimarpe doi ani: „Admite în parte ac-þiunea. Dispune anularea deci-ziei de excludere din PSD a re-clamantului din iunie 2014.Obligã în solidar pârâþii PSDDolj ºi PSD Valea Stanciului laplata cãtre reclamant a despã-gubirilor reprezentând cuantu-mul indemnizaþiei de care a fostlipsit urmare a încetãrii funcþieide viceprimar, respectiv iunie2014 - iunie 2016. Respingecelelalte cereri privind anulareaactului de numire a supleantu-lui ºi celorlalte acte premergã-toare. Obligã pârâþii PSD Doljºi PSD Valea Stanciului la 350lei cheltuieli de judecatã cãtrereclamant. Cu recurs. Pronun-þatã în ºedinþã publicã”, se ara-tã în Hotãrâre 2577/2016 din07.07.2016 a Tribunalului Dolj.

Din minunile democraþieireprezentative: Circuitul aleºilorîn naturã ºi în instanþã

















Parcursul leului din pe-rioada analizatã a fostunul de apreciere faþã

de principalele valute, investi-torii fiind interesaþi de active-le care oferã randamente ridi-cate.

La sfârºitul perioadei, mari-le burse ale lumii ºi preþurilemateriilor prime au cunoscutscãderi consistente, la aceastacontribuind ºi decizia BCE dea nu lua mãsuri suplimentarede relaxare monetarã, care per-mit obþinerea de „bani ieftini”.

Raportul euro/leu a începutintervalul cu un curs al euro de4,4515 lei. Maximul atins a fostde 4,4526 lei, iar la finalul pe-rioadei media a fost anunþatã la4,4501 lei, într-o ºedinþã în caretranzacþiile s-au realizat între4,4450 ºi 4,4530 lei.

În urmãtoarele zile este deaºteptat ca euro sã se menþinãîn jurul noului prag suport dela 4,45 lei. Totuºi, este posibilca unii dintre strãinii care auinvestit în titlurile de stat ro-mâneºti sã decidã sã iasã dinpiaþa specializatã, ceea ce arputea readuce euro la 4,46 lei.

Un raport al analiºtilor de laING Bank estimeazã cã leul- se va aprecia pânã la finalulacestui an în raport cu euro, iarcursul ar putea scãdea pânã la4,4 lei, tendinþã care va conti-nua ºi anul viitor. Aceºtia anti-cipeazã, de asemenea, creºte-rea economiei româneºti înacest an, de la 4,2 la 5,2%, caurmare a cifrelor peste aºtep-tãri privind evoluþia economieidin primele ºase luni ale anu-lui.

Cursul dolarului american afluctuat între 3,9486 ºi 3,9601


Publ

icita

te

Leul puncteazã în faþaprincipalelor valute

Vasile Dâncu indicãmai multe soluþii, însãsemnaleazã ritmulscãzut de solicitãri ladecontare, din parteaunitãþilor administrati-ve teritoriale, ceea cea determinat înjumãtã-þirea fondurilor de labugetul de stat.

de Marielena Popa

Coca: “Potrivit unoranalize, izolareatermicã a blocurilorar putea durapeste 100 de ani”

Reabilitarea termicã a lo-cuinþelor se poate faceºi prin fonduri prepon-

derent europene, iar proiecteleeligibile pot fi depuse pânã pe16 noiembrie 2016. Informaþiavine de la Vasile Dâncu, minis-trul dezvoltãrii regionale ºi ad-ministraþiei publice, care astfela rãspuns unei întrebãri a sena-torului PSD de Vâlcea, Lauren-þiu Coca.

Semnalând faptul cã, potrivitunor analize, izolarea termicã ablocurilor ar putea dura peste100 de ani, dacã se menþine rit-mul de implementare a acestorprograme, parlamentarul vâl-cean l-a întrebat pe ministrulDâncu dacã va dispune mãsuride realizare mai accelaratã areabilitãrii blocurilor de locuin-þe, aºa cum solicitã ºi cetãþeniidin comunitãþile urbane, careplãtesc mult pentru menþinereaunei temperaturi adevcate înlocuinþe prost izolate. Conform

Senatorul Coca: Rãspunsulministrului dezvoltãriidespre reabilitareatermicã a blocurilor

unor statistici citate de cãtre se-natorul Coca, „în perioada2009-2015 s-a reuºit, conformunor date statistice, reabilitareaa doar unui numãr de 1.560 deblocuri, dintr-un total de 59.544locuinþe”.

Dâncu: Reabilitareatermicã prin fonduripreponderenteuropene – 362,05milioane de eurodin FEDR ºi 85,70milioane de eurode la bugetul de stat

În rãspunsul sãu, ministruldezvoltãrii regionale ºi admi-nistraþiei publice a indicat maimulte soluþii pentru reabilita-rea termicã a mai multor tipuride clãdiri. Una dintre acesteaeste Programul OperaþionalRegional (POR) pentru perioa-da 2016-2020, finanþarea deproiecte în scopul creºterii efi-cienþei energetice a clãdirilor încadrul POR 2014-2020, Axaprioritarã 3, Prioritatea de in-vestiþii 3.1.

Programul se deruleazã prinMinisterul Dezvoltãrii Regio-nale ºi Administraþiei Publi-ce ºi este în desfãºurare: „Prinaceastã prioritate de investiþii,se vor finanþa proiecte în creº-terea eficienþei energetice atâta clãdirilor rezidenþiale cât ºi aclãdirilor publice deþinute ºiocupate de autoritãþile ºi insti-tuþiile publice locale ºi de au-toritãþile publice centrale, pre-cum ºi proiecte în creºterea efi-cienþei energetice a sistemuluide iluminat public. Apelul deproiecte privind finanþarea

mãsurilor de creºterea a perfor-manþei energetice a blocurilorde locuinþe în cadrul prioritãþiide investiþii 3.1, OperaþiuneaA, clãdiri rezidenþiale a fostlansat pe 15 martie 2016. Be-neficiarii eligibili depun pro-iecte începând cu 16 mai 2016,polul de proiecte fiind deschispânã la 16 noiembrie 2016.Bugetul alocat acestui apel deproiecte este de 447,75 milioa-ne de euro, din care 362,05milioane de euro din FEDR ºi85,70 milioane de euro de labugetul de stat”, a precizat mi-nistrul Dâncu.

Reabilitarea termicãse poate face ºicu fonduri numaide la bugetul local

Acesta a indicat ºi un pro-gram intern: “De asemenea,conform ordonanþei Guvernului18/2009, reabilitarea termicã ablocurilor de locuinþe se poaterealiza ºi cu fonduri numai dela bugetul local prin ProgramulLocal Multianual pentru creºte-rea performanþei energetice ablocurilor de locuinþe”.

Cu acest prilej, ministrul dez-voltãrii regionale ºi administra-þiei publice a fãcut referire laritmul scãzut de solicitãri dinpartea unitãþilor administrativeteritoriale, ceea ce a determinat,în 2016, înjumãtãþirea fonduri-lor pentru reabilitarea termicã.Conform Legii bugetului de statpe anul 2015 nr.186/2014, fon-durile alocate pentru Programulnaþional privind creºterea per-formanþei energetice a blocuri-lor de locuinþe au fost iniþial de50.000.000 lei. “Din cauza rit-mului scãzut de solicitãri la de-contare din partea unitãþilor ad-ministrative teritoriale, la sfâr-ºitul anului 2015 fondurile alo-cate Programului naþional aufost diminuate pânã la suma de24.000.000 lei.

În conformitate cu legile bu-getului de stat pe anul 2016nr.339/2015, Programului naþi-onal privind creºterea perfor-manþei energetice a blocurilorde locuinþe i-au fost alocate dela bugetul de stat fonduri însumã de 25.000.000 lei”, se ara-tã în rãspunsul la întrebarea se-natorului Laurenþiu Coca.

lei, iar la sfârºitul intervaluluimedia a fost stabilitã la 3,9669lei, într-o ºedinþã în care cota-þiile au fost cuprinse între3,949 ºi 3,97 lei.

Media monedei elveþiene,care a fost tranzacþionatã pepieþele internaþionale între1,089 ºi 1,098 franci/euro, afluctuat între 4,0587 lei, mi-nim al ultimelor aproape pa-tru luni, ºi 4,0862 lei. Perioa-da s-a încheiat la 4,0661 lei,în condiþiile unei creºteri acererii de franci pe pieþele in-ternaþionale.

În perioada analizatã, pere-chea euro/dolar a crescut cu0,5%, cotaþiile fluctuând între1,1141 ºi 1,1313 dolari.

Aprecierea euro a fost da-toratã scãderii interesului in-vestitorilor pentru dolar, încondiþiile în care aceºtia con-siderã cã Rezerva Federalãamericanã nu este interesatã sãmajoreze dobânda sa de poli-ticã monetarã în cursul aces-tei luni.

La rândul ei, BCE a menþi-nut în ºedinþa sa de politicãmonetarã dobânda-cheie, iarpreºedintele ei, Mario Draghi,nu a lãsat de înþeles cã ar urmao extindere a programului derelaxare cantitativã, ce ar urmasã se încheie în martie viitor.Acesta a afirmat cã „politicanoastrã (a BCE, n.red.) a fostextrem de eficientã. Transmi-terea politicii noastre moneta-re n-a fost niciodatã mai bunã- când BCE schimbã dobân-zile, efectele se propagã rapidîn economie”.

Analiza cuprindeperioada 6 – 12 septembrie

Pag.10


11ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

prin semnificaþiile sale, dar ºicelebrarea unor valori care, de-a lungul timpului, i-au definit ºicãlãuzit în misiunea lor pemembrii unui veritabil corp deprofesioniºti. Astãzi (marþi - 13septembrie), marcãm ZiuaPompierilor din România, înamintirea dramaticei confrun-tãri din Dealul Spirii, un sim-bol pentru curajul ºi spiritul desacrificiu cu care înaintaºiinoºtri ºi-au pus vieþile în slujbaidealurilor unei întregi naþiuni,în timpul Revoluþiei din 1848.Atunci, ostaºii conduºi de cãpi-tanul Pavel Zãgãnescu au lup-tat cu fermitate împotriva unuiinamic mult mai numeros, dândastfel mãsura eroismului ºi te-meritãþii. Aceleaºi calitãþi le re-gãsim astãzi, repetându-se dis-

cret, zi de zi, în fiecare acþiunepe care pompierii ºi-o asumã ºio duc la îndeplinire. Un trecutonorant este respectat, în pre-zent, de cadrele ºi conducereaInspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã «Oltenia», prin ac-tivitatea desfãºuratã la standar-de de excelenþã ºi recunoscutã,în acest an, la cel mai înalt ni-vel, prin înmânarea Drapeluluide Luptã al unitãþii.

La ceas aniversar, vã rog sãprimiþi expresia deplinei apre-cieri pentru toate eforturile pecare le depuneþi în beneficiulcomunitãþii doljene, alãturi desincere urãri de sãnãtate, pute-re de muncã ºi mult succes întoate misiunile pe care le veþiîndeplini“, a declarat preºedin-tele Consiliului Judeþean Dolj,Ion Prioteasa.

În cadrul evenimentului, aavut loc ºi premierea pompieri-

Preºedintele Consiliului Judeþean (CJ) Dolj, IonPrioteasa, a participat, marþi, la manifestãrileorganizate la Palatul Administrativ, pentrucelebrarea Zilei Pompierilor din România,ocazie cu care au fost prezentate ºi echipamen-te achiziþionate în vederea dotãrii Inspectoratu-lui pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) „Oltenia“, încadrul unor proiecte cu finanþare europeanã învaloare totalã de aproape 17 milioane de euro.

lor care au obþinut rezultate no-tabile în competiþiile sportive,Consiliul Judeþean Dolj contri-buind la recompensarea acesto-ra cu suma de 25.000 de lei.Totodatã, manifestãrile au in-clus ºi prezentarea echipamen-telor de intervenþie ale pompie-

rilor, organizatã în Piaþa „MihaiViteazul“, în cadrul cãreia aufost expuse ºi dotãri achiziþio-nate prin trei proiecte cu fondurieuropene, coordonate de cãtreConsiliul Judeþean Dolj.

Demersurile cu finanþare ob-þinutã prin Programul Operaþi-onal Regional, derulate prin in-termediul Asociaþiei de Dezvol-tare Intercomunitarã Sud-VestOltenia începând cu anul 2009,au condus la procurarea unuinumãr total de 64 de autospe-ciale de diverse tipuri, cu o va-loare totalã de aproape 17 mili-oane de euro, destinate celorcinci inspectorate pentru situa-þii de urgenþã din judeþele Dolj,Gorj, Mehedinþi, Olt ºi Vâlcea,15 dintre aceste echipamenterevenind ISU „Oltenia“.

La festivitatea organizatã laPalatul Administrativ cu prilejulZilei Pompierilor din România,alãturi de preºedintele CJ Dolj,Ion Prioteasa, au mai participatprefectul judeþului Dolj, NicolaeSorin Rãducan, viceprimarulmunicipiului Craiova AdrianCosman, vicepreºedinþii Consi-liului Judeþean, Alina Elena Tã-nãsescu ºi Cosmin Vasile, in-spectorul ºef al ISU „Oltenia“,colonelul Constantin Florea, pre-cum ºi alþi reprezentanþi din con-ducerea instituþiilor locale.

Cu acest prilej, Ion Prio-teasa, preºedintele CJDolj, a adresat un me-

saj de felicitare cadrelor ºi con-ducerii ISU „Oltenia“, eviden-þiind faptul cã meritele ºi ca-litãþile dovedite în activitateau fost recunoscute, înacest an, prin înmânarea

Drapelului de Luptã al unitãþii.„În fiecare an, data de 13 sep-

tembrie ne prileju-ieºte comemora-rea unui momentistoric de o în-semnãtate cutotul aparte

ISU Oltenia ºi-a etalatechipamentele de ZiuaPompierilor


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

pag. 12

Preafericitul PãrinteDaniel va sfinþi, pe 28

septembrie, MãnãstireaAntim din Râmnicu Vâlcea

În contextul manifestãrilorce se vor desfãºura cu pri-lejul Anului comemorativ

al Sfântului Ierarh Martir An-tim Ivireanul ºi al tipografilorbisericeºti, în data de 28 sep-tembrie 2016 va fi sãvârºitã decãtre Preafericitul Pãrinte Da-niel, Patriarhul Bisericii Orto-doxe Române, înconjurat de unsobor de ierarhi, slujba de sfin-þire a Mãnãstirii Antim din Râm-nicu Vâlcea ºi va avea loc Pro-clamarea canonizãrii SfinþilorCuvioºi Daniil ºi Misail de laMãnãstirea Turnu, ºi Meletie ºiNeofit de la Mãnãstirea Stâni-ºoara. Manifestãrile spiritualese vor desfãºura la MãnãstireaAntim din cartierul Troianu, mu-nicipiul Râmnicu Vâlcea, dupãurmãtorul program:

Marþi, 27 septembrie Ora 18.30 – Slujba de pri-

veghere la Mãnãstirea Antim

Miercuri, 28 septembrie Ora 08.30 – Slujba de

Sfinþire a bisericii cu hramuri-le Sfântul Ierarh Antim Ivirea-nul ºi Izvorul Tãmãduirii.

Ora 09.30 – Sfânta Litur-ghie sãvârºitã de un sobor deierarhi sub protia Preafericitu-lui Pãrinte Daniel, Patriarhul Bi-sericii Ortodoxe Române.

La sãrbãtoarea Sfântului Ie-rarh Martir Antim Ivireanul vorparticipa reprezentanþi ai Pa-triarhiei Antiohiei, în frunteadelegaþiei aflându-se Preaferi-citul Pãrinte Ioan, PatriarhulAntiohiei ºi al întregului Ori-ent, reprezentanþi ai BisericiiGeorgiei ºi peste treizeci deierarhi ai Bisericii OrtodoxeRomâne.

Sunt aºteptaþi sã participe fiiiduhovniceºti ai ArhiepiscopieiRâmnicului ºi pelerini din în-treaga þarã.


13ACTUALITATE

Publ

icita

te

Criza transportuluipublic în judeþulVâlcea continuã, dupãce Societãþii MATDAN,care asigurã 20 detrasee în acest judeþ,i-a fost suspendatãlicenþa pentru 30 dezile. De asemenea,este afectat ºi trans-portul în judeþeleArgeº ºi Olt, undeMATDAN efectuacurse.

de Marielena Popa

Marþi, un reprezentantal acestei firme a de-clarat pentru Indiscret

în Oltenia cã transportul va fireluat din octombrie: „Maºini-le noastre vor reintra pe traseedin luna octombrie. Nu ne poa-te da nimeni de-o parte, avem

licenþã pânã în anul 2019!”La începutul lunii septembrie,

Inspectoratul de Stat pentruControl în Transportul Rutier adecis suspendarea licenþeiMATDAN timp de o lunã, pre-cum ºi o amendã drasticã, dincauza unor nereguli constatatepe o cursã interjudeþeanã Vâl-cea-Olt. Mãsura i-a afectat înspecial pe navetiºti, din care,începând cu 12 septembrie, oparte semnificativã o reprezin-tã elevii. Cel mai solicitat tra-seu este Râmnicu Vâlcea – Drã-gãºani.

Conducerea societãþii detransport a contestat mãsura îninstanþã.

“Este cel mai prosttransportatorcu care am mers!!!”

În acest rãstimp, cãlãtorii re-acþioneazã pe paginile de so-

cializare, dezavuând condiþii-le de transport de pe maºinileMATDAN: “Este cel mai prosttransportator cu care ammers!!! De nenumarãte ori, amsesizat poliþia pentru cã nicio-datã nu respectã nr. de locuri,se merge cu dublu cãlãtori. Iardespre starea tehnicã nu maivorbim....” Cãlãtorii mai sem-naleazã ºi comportamentulºoferilor, precum ºi nerespec-

tarea programului curselor.Constantin Rãdulescu, pre-

ºedintele Consiliului JudeþeanVâlcea, a anunþat cã s-a adre-sat, pentru deblocarea situaþiei,prim-ministrului Dacian Cio-loº, ministrului de interne, IoanDragoº Tudorache, viceprim-ministrului Vasile Dâncu, pre-cum ºi Ministerului Transpor-turilor, Autoritãþii Rutiere Ro-mâne ºi Inspectoratului de Statpentru Controlul în Transpor-tul Rutier.

„Sunt de pãrere cã instituþiileabilitate ale statului trebuie sãdispunã, în condiþiile legii, mã-suri astfel încât vâlcenii care

MADTMADTMADTMADTMADTAN anunţă rAN anunţă rAN anunţă rAN anunţă rAN anunţă reeeeevvvvvenirenirenirenirenirea pe trea pe trea pe trea pe trea pe trasee în octasee în octasee în octasee în octasee în octombrieombrieombrieombrieombrie folosesc transportul în comunpe aceste trasee sã nu aibã desuferit, pentru cã este foartegrav ceea ce se întâmplã.

Am fost informat cã avem de-a face cu un vid legislativ, însãpe mine mã preocupã situaþia încare se aflã vâlcenii, iar institu-þiile statului au datoria, faþã deoameni, sã ne comunice solu-þiile legale pentru depãºireaacestei probleme”, a declaratpreºedintele CJ Vâlcea.

Vâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuãVâlcea: Criza transportuluiîn comun continuã


14DEZVÃLUIRIde Mihaela Bobaru

Amicul lui ªova,sub control judiciar

Pantelie Rotaru, primaruloraºului Drãgãneºti-Olt,a fost pus zilele trecute

sub control judiciar de procu-rorii Parchetului de pe lângã Tri-bunalul Olt. Oamenii legii audispus ca edilul aflat la al doi-lea mandat sã nu-ºi mai poatãexercita sarcinile de serviciu,aºa cã prefectul de Olt a dispussuspendarea din funcþie. Mãsu-ra este valabilã pânã la clarifi-carea situaþiei sale juridice sauridicarea de cãtre magistraþi arestricþiei de a-ºi exercita atri-buþiile. Procurorii îl acuzã peRotaru de faptul cã ar fi reparatuna dintre maºinile soþiei cubanii primãriei. Edilul de laDrãgãneºti-Olt, rudã apropiatãa primarului de la Turnu Mãgu-rele, a ajuns în fruntea adminis-traþiei locale în 2012 cu ajuto-rul senatorului Dan ªova, alesîn Colegiul Drãgãneºti-Olt, ºi elun ales cu probleme legale, aflattot sub control judiciar.

Suspendãriºi revocãripe bandã rulantã

Prefectul de Olt se pare cã areparte, în ultimele luni, de o mi-siune ingratã. Susþinut de PSDpentru a ajunge în fruntea jude-þului, Silviu Neacºu s-a vãzutnevoit sã suspende din funcþiecâte un edil social-democrat pelunã. Primul împotriva cãruia afost nevoit sã ia aceastã mãsurãa fost primarul de la Valea Mare,Daniel Iancu. Acesta abia ce aapucat sã depunã jurãmântul, lacâteva zile bune de la alegeri,cã a ºi fost împiedicat sã-l exer-cite. Motivul: arestul la domi-ciliu dispus de judecãtor pentrufapte ilicite sãvârºite de cel carea câºtigat fotoliul din funteaPrimãriei Valea Mare. La scurttimp, Neacºu a fost obligat sãrevoce din funcþii alþi doi pri-mari social-democraþi. Primul afost ºeful administraþiei localedin Sprâncenata. Fost vicepri-mar cu atribuþii de edil în man-datul trecut, Marin Mihãeºtea-nu ºi-a pierdut mandatul pentrucã ANI l-a gãsit incompatibil,iar el nu a contestat raportul. Aluat decizia de a contesta, însã,odinul prefectului de eliberaredin funcþie. La fel a fãcut ºi pri-maul nou ales al comunei Osi-

ca de Sus, Ceyar Filip. El a fosteliberat din funcþie din cauzaunei condamnãri cu suspenda-are pentru fapte de înºelãciune,fals în înscrisuri, uz de fals ºialte infracþiuni. Toate au fostsãvârºite de cel care a ajuns pri-mar pe vremea când ocupapostul de agent agricol în cadruladministraþiei locale. Cei doialeºi care au hotãrât sã-ºi maiprelungeascã ºederea în primã-rie au contestat ordinul prefec-tului pe motiv cã tot instituþiace reprezintã Guvernul le-a va-lidat mandatele, pe baza certi-ficatelor eliberate de judecãtori.

Ultima datã, prefectul Neac-ºu a fost nevoit sã dispunã omãsurã durã împotriva unui pri-mar PSD, zilele trecute, când asemnat ordinul de suspendare allui Pantelicã Rotaru, primaruldin “Þara lui Bercea”, amicul luiDan ªova, social-democratulcare se visa preºedintele PSD înlocul lui Victor Ponta, în cazulîn care acesta ar fi ajuns la Co-troceni. Victoraº, ucenicul lui

Nãstase, nu a ajuns preºedinte-le României, iar ªova ºi-a pier-dut orice speranþã nu de a maideveni ºef peste social-demo-craþi, ci ºi de a scãpa de puºcã-rie.

Bani de la primãriepentru maºina soþiei

Procurorii olteni îl acuzã peedilul de la Drãgãneºti-Olt cã abãgat mâna în vistieria oraºu-lui pentru a deconta mai multefacturi cãtre un service autounde îi reparase maºina soþiei.-Valoarea se ridicã la 12.600 lei.Ca sã acopere “manevra”, Pan-telicã a solicitat ca pe facturi sãfie trecute datele de identifica-re ale unui autoturism al admi-nistraþiei locale. Procurorii audat de urma acestei prime afa-ceri a edilului din Drãgãneºti-Olt, plecând de la o sesizare, ºil-au pus sub acuzaþie dupã ceau verificat devizele de lucrãriºi au constatat cã piesele folo-site la reparat erau pentru altã

marcã de maºinã decât cea spe-cificatã. Încet, încet, au desco-perit cã, de fapt, pe banii pri-mãriei a fost reparatã o maºinãcare aparþinea soþiei, mai exactfirmei administrate de aceasta,pe care o folosea uneori ºi edi-lul. Surse din anturajul acestu-ia susþin cã maºina reparatã estecea folositã de primar în tim-pul campaniei electorale dinaceastã varã. Aceleaºi surse maisusþin cã, plecând de la acestcaz ºi având informaþii cã nueste unul izolat, procurorii maiinstrumenteazã ºi alte astfel deafaceri ale primarului din Drã-gãneºti-Olt.

Edilul cãruia i s-a dus nume-le de... crai susþine sus ºi tarecã e nevinovat ºi cã de reparat,s-a reparat maºina primãriei, nua soþiei. În plus, toate cele în-tâmplate i se trag, susþine îm-pricinatul, de la adversarii po-litici ale cãror afaceri cu primã-ria ar fi fost întrerupte pe mo-tiv de nereguli. Cert este cãPantelie Rotarul a contestat laTribunalul Olt interzicereaexercitãrii funcþiei în care a fostales. Ca sã-l mai þinã pe jar, ma-gistraþii instanþei amintite ºi-audeclinat competenþa cãtre cole-gii de la Judecãtoria Caracal.

Dacã aceºtia vor crede sau nuspusele lui Pantelicã, rãmâne devãzut, cert este cã va mai tre-bui sã aºtepte pânã sã le afle de-cizia, pentru cã mai dureazã.

Creºte alarmantnumãrul edililorcu probleme

Primarii din Olt au problemepe capete, fie cã sunt noi înfuncþie, fie cã au pierdut numã-rul mandatelor. Unii sunt acu-zaþi de abuz în servicu, de falsîn înscrisuri oficiale, alþii de in-fracþiuni care nu au nicio legã-turã cu funcþia deþinutã. Indife-rent dacã vor fi în final condam-naþi cu ispãºirea pedepselor înpenitenciar sau cã se va dispu-ne suspendarea executãrii aces-teia, cei în cauzã îºi vor pierdemandatele, potrivit ultimei de-cizii a Înaltei Curþi de Casaþieºi Justiþie. Aºa cã, dacã ºi le vorpierde, în multe dintre localitã-þile din judeþ am putea avea ale-geri parþiale anticipate. Costu-rile pentru noile scrutinuri vorfi suportate din bugetele locale,ºi aºa secãtuite de fraudãrileedililor sau de proasta gestiona-re a puºculiþei publice de cãtrecondamnaþi.

Pantelie Rotaru

Un alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefectUn alt primar oltean afost suspendat de prefect


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

de Virgil Dumitrescu

Dezinvoltura cu carehandbalistele de laSCM Craiova le-au

subordonat, la Cisnãdie, pecele de la CS Mãgura (33-25), în debutul noii ediþii aLigii Naþionale, nu ar trebuipusã pe seama adversarei. Aemoþiei de moment, dupã optani de absenþã pe prima sce-nã, a stângãciei inerente gaz-delor, capabile totuºi, când le-a fost lumea mai dragã, sãtreacã de Cetate Deva în ba-rajul pentru promovare. Dealtminteri, în rândurile echi-pei antrenate de AlexandruWeber evolueazã o marcatoa-re de calibru, Ana Moldovan,componentã a lotului naþionalcare, în 2009, la Cupa Mon-dialã din Danemarca, a cuce-rit medalia de aur. Duminicã,în Sala Sporturilor (pe caremulte oraºe mari ar invidia-o), având în Trifunovic, Lan-dre, Bãbeanu, Zamfir etc. un

zid ºi mai dificil de trecut, Mol-dovan a punctat nu mai puþin denouã ori, Dumanska izbutind sãînchidã poarta la alte câtevaocazii pe muchie. Jucãtoare ex-perimentate, Gatzel ºi NatashaKrnic nu cedeazã cu una, cudouã, pe semicercul propriu,dupã cum, în jumãtatea de te-ren adversã, pun suficiente pro-bleme la contactul direct. Lotulîncredinþat tehnicienilor Bog-dan Burcea ºi Grigore Albicieste reînnoit ºi configurat maiaproape de cerinþele unui hand-bal modern, campioana euro-peanã a cluburilor având ac-tualmente sorginte româneas-cã. Aºa cum s-au exprimat pesuprafaþa de joc în etapa inau-guralã a Ligii Naþionale, hand-balistele craiovene au dat im-presia cã etapa acumulãrilor ºitatonãrilor e cam de domeniultrecutului. Obiectul circulã petrasee exersate deja, nu aparerori neforþate, iar la finalizarese rotesc Zamfir, Bãbeanu ºiApipie, câte opt goluri la de-

butul campionatului, secon-date de o extremã precumValentina Ardean, care numai are nevoie de recoman-dãri, de un cap limpede pre-cum Landre, ºcolitã în Fran-þa, sau de un caracter precumsârboaica Nikolic, Zelika fi-ind câºtigãtoare de Cham-pions League cu Buducnost,mai nou, ea venind din Da-nemarca. Fãrã patriotism lo-cal, în transmisia live aTVR1, de duminicã, am avutpe alocuri impresia cã asis-tãm la o partidã curat de LigaCampionilor, cu o slãtinean-cã, Zamfir, irezistibilã pebraþul de aruncare. La o pri-mã impresie, dupã ce am vã-zut la lucru crema handba-lului autohton, din Bucureºtiºi Roman, mai puþin din Bra-ºov, iar din Baia Mare niciatât, din pãcate, CSM Cra-iova se poate bate pentru po-dium. Nu e nimic hazardatîntr-un demers care credemcã îi stã la îndemânã.

faþã de bieþii urmãritori va creºteprogresiv. Nu întâmplãtor, ma-rile cluburi din Europa se gân-desc la o superligã numai a lor,actuala Ligã a Campionilor ur-mând sã treacã pe locul secundca interes ºi valoare. EuropaLeague ar putea închide ochiipentru totdeauna. E, aici ne-amputea trezi ºi noi! Dacã mai con-teazã pentru cineva. Parcã pen-tru a da cu tifla „pretenþiilor”venite din partea EPFL, UEFAreînnoadã, în intervalul 13-18septembrie, Trophy Tour, plim-batul Cupei Campionilor. ªi nuoriunde, ci acolo unde iese maimultã lume în stradã, la chema-rea dairelei. În þãrile care abiaajung sã pupe câteva firicele deproteinã marca Europa Leaguede pe masa celor suprasaturaþide Champions League. În þãrilecare vând ºi cumpãrã jucãtori pesume care taie respiraþia, spec-tacolul este unul de first-class.L-am vãzut, îl vedem. Dichisit,perfect mediatizat. În þãrile carenu mai au nici dupã ce bea apã,România fiind una dintre ele,stadioanele s-au golit. TrophyTour trece ºi prin România, iartraseul cuprinde citadele fotba-listice de care sunt sigur cãMessi n-a auzit în viaþa lui: Iaºi,Bacãu. Cireaºa de pe tortul pu-blicitãþii revine Bucureºtiului.Pânã în prezent, trofeul a popo-sit în 16 þãri (37 de oraºe), iarnumãrul celor ce s-au atins detrofeu ca de moaºte a fost de600.000. Nici cu ursul nu maiþine pe post de „excelenþã spor-tivã”.

Asociaþia Europeanã a Li-gilor Profesioniste deFotbal (EPFL), din care

face parte ºi Liga Profesionistãde Fotbal din România, a ata-cat, recent, reforma promisã deUEFA, care a uitat de la mânãpân’la gurã s-o lase mai moalecu excesele. „Este în detrimen-tul cluburilor mici”, titreazãEPFL privitor la noua mãsurãUEFA pusã la cale în august a.c.Aceea de a oferi locuri supli-mentare în faza grupelor UCLpentru echipele din primele pa-tru campionate de pe „Bãtrânulcontinent”. Spania, Anglia, Ger-mania ºi Italia vor avea câtepatru echipe direct calificate înfaza grupelor Ligii Campioni-lor, începând cu 2018-2019. Nutrebuie sã fii nici Barcelona, niciReal Madrid, nici mãcar Atleti-co Madrid, pentru a încasa ze-cile de milioane de euro oferitepe tavã de forul continental. Nutrebuie sã câºtigi La Liga, Pre-mier League etc., nici sã te baþicu încrâncenare pentru loculdoi. Ducã-se ºi locul trei. Iarpentru locul patru, cu puþin sân-ge în instalaþie, nu va fi nevoiede morþi ºi rãniþi. Un ligamentacolo, o entorsã, lãudatã fieUEFA. Aproape jumãtate dinnumãrul echipelor aparþinândmodulului SAGI, incluzând ºiEuropa League, vor da din coa-dã pentru îngroºarea bugetuluipe daiboj. În limbaj minimalist,cei tari vor fi ºi mai tari, ceislabi, ºi mai slabi, având în ve-dere cã, prin facilitãþile finan-ciare acordate granzilor, ecartul

Handbalistelecraiovene se potbate pentru

podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium


podium

Publ

icita

te

În loc sã ia taurul decoarne, UEFA plimbã ursul

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

Acþiunea transporta-torilor a fost autoriza-tã pentru 15 septem-brie, orele 10-13, iarmunicipalitatea lesolicitã celor aflaþi întrafic sã evite traseulmanifestãrii.

Potrivit unui comunicatal Primãriei RâmnicuVâlcea, „Confederaþia

Operatorilor ºi Transportatori-lor Autorizaþi din România(COTAR) Râmnicu Vâlcea ºiAsociaþia TransportatorilorRutieri de Persoane (ATRP)Vâlcea au depus la PrimãriaRâmnicu Vâlcea o cerere prin

care solicitã aprobarea organi-zãrii ºi desfãºurãrii unei adunãripublice, în data de 15 septem-brie 2016, având ca scop acþi-uni de protest împotriva creº-terii nejustificate a tarifelor laasigurãrile RCA pentru trans-portatorii rutieri. Se estimeazãcã la aceastã acþiune vor parti-cipa aproximativ 500 de per-soane ºi 500 de vehicule forma-te din autobuze, microbuze, ta-xiuri ºi camioane. Analizândaceastã cerere, Primãria Râm-nicu Vâlcea a dat aviz favora-bil pentru desfãºurarea acesteimanifestãri, în data de 15 sep-tembrie 2016. în intervalul orar10-13”.

Municipalitatea precizeazã cã

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Reforma„tinerelorsperanþe”

Dacã la PNL candidaþiipentru Parlament sunt dejacunoscuþi, la PSD încã plu-teºte misterul. Totuºi, câte-va nume tot au „transpirat”.Printre acestea, NicolaeSpiridon, care a mai fostparlamentar. Asta e reformacu tinerele speranþe?Atunci, bine!

Nu se confirmã!Cã veni vorba. Zvonuri-

le cã liderul PSD Vâlcea ºipreºedintele CJ Vâlcea arcandida la parlamentareledin decembrie nu se confir-mã. Cineva din anturajulsãu spune aºa: „Costi îºi

duce la îndeplinire angaja-mentele, nu se þine de fentede-astea!”. Ok, ok!

Divorþ?Se zvoneºte cã Emilian

Frâncu, fost parlamentar ºifost primar al Râmnicului,ºi soþia sa ar divorþa. Câr-cotaºii vorbesc despre o cãs-nicie formalã ce nu poate fi„cãratã” mai departe. Oare?

Neaþã, la Camerã?Umblã zvonul cã Eugen

Neaþã, fostul ºef al IPJ Vâl-cea, acum membru al Parti-dului Umanist Român, vacandida, în decembrie, laCamera Deputaþilor.

Iar capitalul de imagine alprimarului Gutãu îi dãºanse.

CET Govora aduce lacunoºtinþa consuma-torilor sãi faptul cã,

pentru pregãtirea reþelei de ter-moficare în noul sezon de în-cãlzire 2016-2017, va proce-da la încãrcarea instalaþiilor dealimentare cu energie termicã,începând cu data de 15 sep-tembrie 2016.

Vã rugãm sã luaþi toate mã-surile necesare pentru finali-zarea lucrãrilor la instalaþiileinterioare, pentru a evita inci-dentele (inundaþii în aparta-mente) ce pot apãrea odatã cuîncãrcarea acestora.

Astfel, Asociaþiile de Pro-prietari racordate la sistemulcentralizat de termoficare tre-buie sã se asigure cã instala-þiile interioare proprii de ali-mentare cu energie termicãsunt în stare de funcþionare ºi

CET Govora începe probelepentru energie termicã

protestul se va desfãºura prindeplasarea fãrã staþionare a ve-hiculelor participante, pe o sin-gurã bandã de circulaþie, pe tra-seul: zona Râureni (Moara Bo-romir) – Calea lui Traian – stra-da General Magheru – bdul.Tudor Vladimirescu – InstituþiaPrefectului, judeþul Vâlcea –Calea lui Traian – Pasarela Nord– Breteaua de intrare DN7, înintervalul orar 10-13 ºi precizea-zã cã locul începerii manifesta-þiei este Moara Boromir din zonaTârgului Râureni.

“Rugãm toþi conducãtoriiauto sã evite pe cât posibil de-plasarea cu autovehiculele petraseul menionat mai sus”, subli-niazã comunicatul primãriei.

cã lucrãrile din interiorul imo-bilelor sunt finalizate.

Reamintim faptul cã, potri-vit prevederilor articolului 30,alineatul (4) din legea nr. 325/2006 a serviciului public dealimentare cu energie termi-cã, publicatã în MonitorulOficial nr. 651/27.07.2006,debranºarea instalaþiilor inte-rioare de încãlzire ºi/sau pen-tru apã caldã menajerã aleconsumatorilor de energie ter-micã dintr-un condominiu nupoate fi efectuatã pe parcur-sul sezonului de încãlzire, prinurmare, începând cu data de15.09.2016, nu se mai avizea-zã cereri de intenþie privinddeconectarea de la sistemulcentralizat de alimentare cuenergie termicã, în conformi-tate cu prevederile Legii nr.325 / 2006 .

Râmnicu Vâlcea:Proteste în stradã faþã

de mãrirea tarifelor RCA

































Documents

[email protected] zzz Circuitul aleºilor în naturã ºi ... · în pag. 5 Circuitul aleºilor ... - au fost verificaþi parametrii apei po-tabile furnizate în Sistemele Govora,