Înainte de a examina mai pe larg principaleleinfluenþe româneºti exercitate asupra lexiculuiucrainean ºi, invers, pe cele ucrainene asupralexi cului românesc, se impun câteva consideraþiide ordin general.

Bogãþia unei limbi este datã, în primul rând,de bogãþia ºi varietatea vocabularului ei. Con -form unei idei general acceptate, dupã ce o limbãs-a constituit ca idiom de sine stãtãtor, dezvolta -

rea ei constã mai ales în îmbogãþireacu noi cuvinte, deci în continua sporirea inventarului lexical. Spre deosebirede vocabular (compartimentul cel maideschis la influenþele din afarã), struc-tura gramaticalã evolueazã extrem deîncet, ceea ce conferã limbii stabilitateîn aspectul ei esenþial.

Afirmând cã lexicul unei limbi seaflã într-o continuã miºcare sau evo lu -þie, trebuie sã adãugãm cã modificãrilecare au loc în cadrul lui sunt, cel maiadesea, direct ori indirect le gate deprogresul societãþii umane, în ansam-blul ei, în mod special de transfor-mãrile care se petrec în viaþa materialãºi spiritualã a unei anumite colectivi -tãþi lingvistice.

Una dintre cauzele mai precise careexplicã evoluþia vocabularului, în ge ne ral, suntcontactele dintre popoare/populaþii, care, înepoca actualã, devin din ce în ce mai strânse ºimai variate.

Învecinarea pe mai mult de jumãtate din întin-derea frontierelor a teritoriului etnic românesc cucel ucrainean a fãcut ca de-a lungul veacurilorromânii sã fie în raporturi foarte strânse cu ucrai -ne nii. „Relaþiile cu ucrainenii pleacã - dupãNicolae Iorga - din secolul al XII-lea, dacã nu ºide mai înainte ºi ele nu s-au întrerupt niciodatã.În ceea ce priveºte legãturile comerciale cuUcraina, ele pot fi urmãrite chiar de la începutulMoldovei ca stat“ (Nicolae Iorga, Scurtã istorie aslavilor rãsãriteni. Rusia ºi Polonia. Simple liniide orientare, Bucureºti, 1919, p. 10).

Deºi, începând din secolul al XIV-lea, ucrai -nenii vestici ºi, parþial, cei estici ºi-au dus viaþa încadrul unor state strãine, acest lucru nu a împie -di cat multiple forme ale contactelor ro mâno-ucrai nene. Interesele economice ºi credinþa co -munã - ortodoxismul - care-i leagã pe români deucraineni au apropiat întotdeauna cele douã

popoare. Dacã avem în vedere numai comerþul pecare-l face Lvovul, capitala Galiþiei, cu oraºelemoldoveneºti ºi chiar cu cele munteneºti sauschimbul de valori deosebit de activ în secolul alXVII-lea, dupã ce Petru Movilã devine mai întâiarhimandrit al mãnãstirii Pecerska Lavra, iarapoi, în 1633, mitropolit al Kievului ºi Haliciului,atunci înþelegem foarte bine de ce aceste contacteau fost atât de vii.

Dar apropierea, manifestatã în toate domeniilede activitate, dintre cele douã popoare a fostfavorizatã ºi de prezenþa populaþiei ucrainene peteritoriul românesc ºi a celei româneºti pe terito-riul ucrainean.

Cele douã tipuri de contacte, marginal (gene -ra tor de relaþii economice, comerciale, politico-mi li tare, culturale ºi, inclusiv, religioase) ºi intra -re gional (de convieþuire ºi simbiozã etnicã,petrecu te pe ambele teritorii), au dus la nevoia deco mu nicare între cele douã populaþii, factor so -cio lingvistic important care favorizeazã bil-ingvismul, ca formã ºi condiþie de bazã a influ-enþelor reciproce.

Problema raporturilor lingvistice ale ro mâ -nilor cu ucraineni, din punctul de vedere al in -fluen þei româneºti, a fost studiatã mai ales înultimele decenii de cãtre mai mulþi lingviºti atâtromâni, cât ºi ucraineni. Un studiu sistematic ºicomplet asupra acestei probleme, aºa cum amfãcut noi de pildã pentru limba ucraineanã (veziIon Robciuc, Raporturile lingvistice româno-ucrai ne ne, Bucureºti, 1966), de la Fr. Miklosich

încoa ce, dupã câte ºtim, nu s-a întreprins. În listade cuvinte întocmitã de noi pentru elementelelexicale româneºti din ucraineanã, în numãr de758 de cuvinte, 200 dintre ele nu se regãsesc încontribuþiile anterioare. Cuvintele pãtrunse dinlimba românã în limba ucraineanã n-au avut toateaceeaºi soartã. Unele dintre ele au fost atestatenumai în ariile bilingve care favorizau împrumu-tul, iar altele s-au generalizat pe suprafeþe de

teren întinse. Examinând cuvin-tele cuprinse în lista de cuvinteobservãm cã ele constituie împru-muturi din do meniile cele maivariate. Ca nu mãr ºi vechime, peprimul plan se situeazã ele-mentele lexicale din sfera creº -terii vitelor ºi mai ales a pãstori -tului: bálega, blýndyi, brýn dza,floiéra, komárnyk, kuléºa º.a.

Despre influenþa limbii ucrai -nene asupra celei române s-auscris, mai ales în ultimele deceniiale secolului trecut contribuþiinumeroase ºi valoroase. Pe bazadatelor noi, tema a fost reluatã, înultima perioadã, de noi, din pers -pec tiva unei îndelungate ex pe -rien þe. Utilizând dicþio narele ro -

mâneºti, hãrþile din atlase ºi, mai ales, glo sa rele,tex te le ºi monografiile dialectale, am stabilit unnumãr de aproximativ 1.000 de cuvinte de ori -gine ucraineanã. Cele mai multe dintre ele aparnumai în ariile de influenþã ucraineanã compactã,iar altele au o rãspândire (aproape) generalã(báhnã, bálie, bézmetic, borº, lan, rostopáscãº.a.). Se poate observa, de asemenea, cã unelecuvinte de origine ucraineanã (calíc, továrãº,válmã) fac parte din lexicul fundamental, de 1419de unitãþi, al celor mai importante elemente devocabular al limbii române.

Raporturile limbii române cu limba ucrai -neanã dateazã, dupã Al. Rosetti ºi alþi lingviºti,din secolul al XII-lea; G. Ivãnescu considerã cãlimba românã a început sã fie influenþatã deucraineanã din secolele al X-lea sau al XI-lea.

Cercetãrile ulterioare vor scoate la ivealã,desigur, lucruri noi ºi importante atât pentrulimba românã, cât ºi pentru limba ucraineanã,deopotrivã.

Ion ROBCIUC

serie nouå, nr. 243-244 / iulie 2013

ContaCte l ingvistiCe româno-uCrainene

Universitatea Bucureºti

2 Curierul uCrainean

Consiliul (Rada) Uniunii Ucrainenilor dinRo mânia s-a întrunit într-o ºedinþã extraordina -rã, la 29 iunie a.c., pentru a dezbate o proble mãstringentã care treneazã de mai bine de un an lafiliala Suceava, ºi anume dezbinarea comi te tuluiUUR ºi persistenþa cu care preºedintele acesteia,dl Ioan Bodnar, continuã sã acþio neze împotrivaintereselor organizaþiei. Astfel, la pri mul punctal ordinii de zi s-a propus anali za rea mã surilororganizatorice ce se impun în filia la Suceava aUUR pentru respectarea Statutului Uniunii.

Este cunoscut de cãtre toþi, inclusiv din mass-media, cã dl Ioan Bodnar, preºedintele filialeiSu ceava a UUR, fãrã acordul comitetului decon du cere al filialei ºi al conducerii UniuniiUcrainenilor din România, a semnat într-o câr -ciumã (conform propriei declaraþii) mai multedocumente prin care se susþine cã ar fi avut locîn judeþul Suceava congresul de fuziune dintreUniunea Ucrainenilor din România, condusã depreºedintele ªtefan Buciuta, ºi Uniunea Demo -cra tã a Ucrainenilor, condusã de Dumitru Mor -han. Cu aceste acte false aceºtia au dorit sãînscrie noua asociere la judecãtoria Sectorului 1Bucureºti, inducând în eroare instanþa de fondcare a amânat o perioadã lungã de timp înscrie -rea modificãrilor la Statut ºi noua conducerelegitimã a Uniunii Ucrainenilor din Româniaaleasã la Congresul al VI-lea care s-a desfãºuratstatutar la Timiºoara, în perioada 30 septembrie-1 octombrie 2011.

În urma constatãrii acestor falsuri comise decãtre preºedintele filialei Suceava, Ioan Bodnar,cãruia i-am acordat încredere la congresul nostruºi l-am propus în funcþia de prim-vice preºedinteal UUR, iar apoi în Consiliul UUR ºi înPrezidiul Executiv al UUR, acest domn ne-adezamãgit trãdând interesele organizaþiei noas-tre cu bunã ºtiinþã pentru cã a fost informat la zidespre demersurile justiþiei referitor la con-tractele false pe care le-a fabricat Dumitru Mor -han ºi cu pretenþiile nejustificate ale acestuia faþãde Uniunea Ucrainenilor din România.

Dupã constatãrile cu privire la falsul congresde fuziune, Consiliul UUR l-a pus în discuþie peIoan Bodnar încã în luna februarie 2012, dar aamânat sancþionarea lui pentru ca acesta sãrecunoascã în faþa justiþiei cã acel aºa-numitcongres de fuziune a fost fals ºi cã el nu s-a þinutla Miliºãuþi cu cca 400 de oameni, ci la un localcu cca 6 persoane, iar el nu avea nicio împuter-nicire din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia pentru a semna acte de fuziune.

În urma unor procese îndelungate câºtigate deUniunea Ucrainenilor din România cu sentinþadatã de Tribunalul Bucureºti în luna no iembrie2012 prin care nu s-a recunoscut nicio calitate alui Dumitru Morhan în UUR ºi nici a funcþiei depreºedinte a lui Ioan Bodnar în aºa-zisa nouãstructurã a falsului congres de fuziune: „Tribu -nalul apreciazã cã nu poate þine seama de cerereaformulatã de Uniunea Ucrainenilor din Româ -nia, prin Ioan Bodnar, ºi implicit de renunþareaacestuia la respectiva cerere, dat fiind faptul cãlegalitatea Congresului de la Miliºãuþi nu a foststabilitã de cãtre instanþã, nefiind prezentatãvreo dovadã în sensul cã s-ar fi exercitat con-trolul de legalitate la care face referire art. 33,respectiv art. 8 din O.G. 26/2000, motiv pentrucare se reþine cã Ioan Bodnar nu are drept dereprezentare a Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia, neputând formula cereri în numele acesteia“(Decizia civilã nr. 2656R în ºedinþa publicã dindata de 17.10.2012 a Tribunalului Bucureºti).Tot în aceastã decizie dispune: „Admite recursulformulat de Uniunea Ucrai nenilor din România,reprezentatã prin ªtefan Buciuta. Modificã în totîncheierea recuratã, în sensul cã: Admite cere -rea. Ia act de modificãrile Statutului UUR ºi de

componenþa orga ne lor de conducere ale aces-teia, prin Congresul al VI-lea desfãºurat înperioada 30.09. - 01.10.2011 la Timiºoara.

Ia act de schimbarea sediului petentei.Irevocabil.Pronunþatã în ºedinþã publicã, astãzi,

17.10.2012“.În acea perioadã ºi la începutul anului 2013

s-a produs o dezbinare în cadrul activitãþii comi -tetului de conducere a filialei UUR Suceava.S-au adus mai multe învinuiri la adresa lui IoanBod nar care rãmãsese încã preºedintele filialei,cul minând cu aceea cã în luna decembrie acestanu s-a mai prezentat la ºedinþa Consiliului deCon ducere al UUR ºi nici nu a dorit sã punã ladis poziþie maºina din dotare, proprietatea UURunui alt membru al comitetului UUR Su cea vapentru ca sã se deplaseze cu alþi membri ai Radeila ºedinþã.

Aceastã atitudine potrivnicã i-a adus sanc þio -na rea cu avertisment de cãtre membrii Consi -liului UUR prezenþi la ºedinþa menþionatã.

Dorind sã aplanez nemulþumirea din cadrulfilialei Suceava, în luna februarie, i-am propusdlui Ioan Bodnar sã convoace membrii Comi -tetului filialei Suceava ºi preºedinþii organizaþii -lor locale pentru o discuþie în vederea lãmuririiunor nemulþumiri ºi a unor atitudini ostile mani-festate de preºedinte faþã de unii membri aicomitetului.

Adunarea a avut loc la sediul filialei UURSuceava la care au participat peste 20 de membridin conducerile organizaþiilor locale ale UUR ºidin comitet. Din discuþiile purtate a reieºit faptulcã la filiala Suceava trebuie sã se organizeze noialegeri locale ºi apoi conferinþa la nivel de filialãpentru a fi aleasã o nouã conducere. S-a mai su -gerat ca dupã atâtea greºeli pe care le-a fãcut, dlIoan Bodnar sã-ºi depunã demisia de onoarecare de fapt nu s-a produs nici pânã la ultimaºedinþã a Consiliului UUR, ba mai mult, dl Bod -nar a încercat sã conteste adunarea cu preºe dinþiiorganizaþiilor locale din Suceava.

Demersurile potrivnice ale lui Bodnar împo -tri va conducerii UUR ºi a unor membri ai comi -tetului filialei Suceava ne-au determinat sã con-vocãm ºedinþa extraordinarã a Consiliului UURºi sã-l punem în discuþie pentru gravele abateride la Statutul UUR.

Concluzia desprinsã din luãrile de cuvânt alemajoritãþii membrilor Consiliului a fost aceea cãIoan Bodnar, preºedinte al filialei Suceava a UUR,membru în Consiliul UUR ºi în Prezidiul UUR,precum ºi prim-vicepreºedinte al UUR sã fie revo-cat din toate funcþiile deþinute în cadrul UUR.

Revocarea domnului Ioan Bodnar s-a propusde cãtre preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia în baza art. 23 din Statutul UUR la ce re - rea unor membri ai Comitetului filialei Su cea va aUUR ºi a majoritãþii membrilor Consiliului UUR.

Revocarea din toate funcþiile deþinute de cãtreIoan Bodnar a fost supusã la vot în cadrul ºedin -þei extraordinare a Consiliului UUR. Votul s-ades fãºurat în mod secret, cu buletine de vot, iarre zultatul a fost urmãtorul: din totalul de 19mem bri ai Prezidiului, 14 au fost pentru revocareºi 5 împotrivã, deci cu majoritate de voturi IoanBodnar a fost revocat din toate funcþiile deþinuteîn UUR.

Eu îmi exprim pãrerea de rãu cã s-a ajuns la oasemenea situaþie, dar ca preºedinte al UniuniiUcrainenilor din România, ales în mod demo -cratic la cel de-al VI-lea Congres, nu pot toleraunele derapaje de la normele statutare ale UUR,iar activitatea Uniunii trebuie sã continue îninteresul comunitãþii ucrainenilor din România.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

UUnneellee ccoonnss iiddeerreennttee pprr ii vv iinndd

aacctt ii vv ii ttaatteeaa ff ii ll iiaa llee ii SSuucceeaavvaa aa UUUURR

Responsabilitatea pentru opi niile

ex pri mate în paginile Curieruluiucrainean revine în exclusivitate

autorilor. Redacþia nu-ºi asu mã obli -

ga þiile legate de conþinutul materia -

lelor ºi nu returneazã articolele

nepublicate.

strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

telefon: 021.222.0724,tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

tehnoredactare:Çtefania ganciu

tiparul executat latipografia

„s.C. smart organization srl“

Curierul uCrainean

Timp de o lunã, în cea de-a doua jumãtate alunii iunie ºi în prima jumãtate a lunii iuliea.c., în toate organizaþiile teritoriale ale filialeiSuceava a Uniunii Ucrainenilor din România,au avut loc adunãri generale de dãri de seamãºi alegeri anticipate.

Marþi, 3 iulie a.c., de ziua lui ªtefan celMare ºi Sfânt, la ªcoala Generalã Dãnila,ºcoa lã centenarã, a avut loc adunarea generalãde dare de seamã ºi alegeri anticipate.

Din partea conducerii organizaþiei judeþeneau participat Iulia Mihoc, Boreslav Petraºuc ºiNicolai Cureliuc.

Din partea conducerii organizaþiei comu-nale Dãrmãneºti a fost prezent prof. Dimitrieªveduneac.

La adunare au mai participat ºi un numãr de18 invitaþi, care într-un viitor apropiat vordeveni membri ai UUR.

În unanimitate de voturi, a fost aleasã nouaconducere a organizaþiei: Traian Maleº - pre -ºe dinte, Elena V. Tcaciuc - vicepreºedinte,Doina Liuba Nahaiciuc - secretar, Dumitru Z.Morhan - membru, Lucia Pauliuc - membru.

Primii patru membri ai biroului au fostaleºi ºi delegaþi la conferinþa judeþeanã.

Traian MALEª

alegeri anticipate

Curierul uCrainean 3

Frontiera de stat dintre Ucraina ºi Româniaare o lungime totalã de aproximativ 614 km,care reprezintã aproximativ 11% din lungimeatotalã a frontierei Ucrainei (5624 km).

Potrivit legislaþiei existente în acest moment,la graniþa dintre Ucraina ºi România existã 16puncte vamale ºi de control din care 7 interna -þio nale, dar din care foarte multe sunt ne -funcþionale.

Deºi regiunea Ivano-Frankivsk se înveci nea -zã cu România, aceasta nu are nici un punct detrecere a frontierei cu România. Cele maiapropiate puncte internaþionale de trecere afron tierei sunt Solotvyno-Sighetu Marmaþiei,Siret ºi Vikºani.

Pentru comparaþie, la graniþa Ungariei cuUcraina (135 km) sunt deschise 7 puncte de tre-cere a frontierei (toate cu trafic internaþional),la graniþa cu Republica Slovacã (100 km) suntdeschise 5 puncte de trecere a frontierei cu tra -fic internaþional, la graniþa cu Polonia (542 km)sunt deschise 12 puncte de trecere a frontierei,toate cu trafic internaþional.

Densitatea reþelei de puncte de control de lafrontiera româno-ucraineanã este cea mai micãîn comparaþie cu zonele de frontierã ale Ucrai -nei cu alte þãri ale UE ºi nu satisface ne voi le dedezvoltare a relaþiilor dintre cele douã þãri.

Punctul de trecere a frontierei ce se doreºte afi amplasat se aflã la 10 km de ªybene, satIavirnyk, comuna Zelene, raionul Verchovyna,în apropierea vârfului Copilaº din MunþiiMaramureºului.

Problema deschiderii unui punct de trecere afrontierei între ªybene ºi Poienile de subMunte, este abordatã într-o serie de documenteale organelor de stat din Ucraina, ºi anume:Programul de integrare a Ucrainei în UE, apro-bat prin decretul preºedintelui Ucraineinr.1072/2000, având ca prioritate pentru regiu -nea Ivano-Frankivsk deschiderea punctului detrecere a frontierei între raionul Ver cho vyna ºiPoienile de sub Munte; Recomandãri pentruaudieri parlamentare privind intensificareacooperãrii între Ucraina ºi UE în cadrul regiu-nilor ºi perspectivele cooperãrii transfrontalieredin Europa, aprobate de Rada Supremã aUcrainei nr.1242-V din data de 27.06.2007;Hotãrârea privind dezvoltarea regionalã aregiunii Ivano-Frankivsk aprobatã de Consiliulde Miniºtri al Ucrainei ºi Consiliul regionalIvano-Frankivsk la 6 octombrie 2010, care pre -vede îmbunãtãþirea potenþialului de tranzit alregiunii; Acordul din 19 martie 2008, semnatîntre Administraþia Regionalã de Stat Ivano-Frankivsk ºi Consiliul Judeþean Maramureºprivind buna colaborare unde se prevede inclu-siv implicarea ambelor pãrþi în sprijinireademersurilor pentru deschiderea unui punct detrecere între România ºi Ucraina în dreptullocalitãþii ªybyne ºi Poienile de sub Munte, înconformitate cu legislaþia naþionalã din Ro -mânia ºi Ucraina; Forumul Economic Inter -naþional din Ivano-Frankivsk desfãºurat în 12-15 ianuarie 2006, în cadrul cãruia a fost sem-natã ºi Declaraþia de intenþie pentru stabilirea

unui cadru de cooperare durabilã între judeþulMaramureº ºi regiunea Ivano-Frankivsk.

În perioada 17-18 iunie a.c., a avut loc onouã întâlnire în problema proiectului demaratde Agenþia pentru Dezvoltare de IniþiativePrivate din Ivano-Frankivsk, Ucraina, în cali-tate de lider de proiect, Administraþia de StatIvano-Frankivsk, Consiliul Raional Vercho vy -na, Asociaþia de Turism a Regiunii Ivano-

Frankivsk ºi Consiliul LocalPoienile de sub Munte, Aso cia -þia pentru dezvoltare localãIvan Krevan ºi Uniunea Ucrai -ne nilor din România, care sederuleazã în perioada aprilie2012-aprilie 2014 - proiectul„Dezvoltarea localã prin crea -rea de condiþii pentru des chi -derea unui punct de trecere afrontierei ºi construcþia unuidrum în dreptul localitãþii Poie -nile de sub Munte (Maramureº,România) ºi ªybene (raionulVerchovyna, Ucraina)“, finan -

þat de Uniunea Europeanã ºi Guvernul Româ -niei prin Programul de Cooperare Trans -frontalierã ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina.

Prin acest proiect se urmãreºte creºtereagradului de cooperare între comunitãþile dinzona transfrontalierã în planificarea durabilã adezvoltãrii socio-economice din zona þintã aproiectului, promovarea oportunitãþilor deinvestiþii din zonele de frontierã ale regiuniiIvano-Frankivsk din Ucraina ºi judeþul Mara -mu reº din România, creºterea gradului decunoaºtere a aspectelor socio-economice, teh -nice ºi de mediu pentru deschiderea unui punctde trecere a frontierei în zona Munþilor Mara -mu reºului ºi evaluarea costurilor pentru con-struirea unui drum auto transfrontalier; crearea

cadrului de dialog între funcþionarii publici dinguvernele celor douã þãri privind deschidereaunui nou punct de trecere a frontierei în dreptulcomunei Poienile de sub Munte; facilitareacooperãrii între comunitãþile locale, asociaþiilede afaceri ºi agenþiile de protecþie a mediului depe ambele pãrþi ale frontierei româno-ucrainene.

La întâlnire au fost prezentã delegaþia dinRomânia formatã din: Liviu Marian Pop, sena-tor în Parlamentul României; Vasile Berci, de -pu tat în Parlamentul României; Zamfir Ciceu,preºedinte al Consiliului judeþean Maramureº,ªtefan Buciuta, preºedinte al Uniunii Ucrai ne -nilor din România, Mirsolav Petreþchi, prim-vicepreºedinte al UUR, consilier în cadrulPrefecturii Maramureº; Ioan Beuca, consilierjudeþean Maramureº, Oncea ªtefan, primar alcomunei Poienile de sub Munte, NicolaeMiroslav Petreþchi, consilier economic al UUR,Popovici Vasile, preºedinte al Asociaþiei pentrudezvoltare localã Ivan Krevan, iar din parteadelegaþiei din Ucraina: Mychailo Vyºyvaniuk,preºedinte al Administraþiei de Stat Ivano-Fran -kivsk, Teofil Bauer, Ambasador Extraordinar ºi

Plenipotenþiar al Ucrainei în România, VasylPlaviuk, prim-vicepreºedinte al AdministraþieiRegionale de Stat Ivano-Frankivsk, OksanaFedorovyci, director al Centrului Regional deInvestiþii ºi Dezvoltare din Ivano-Frankivsk,Hreceaniuk P.D., director al Departamentuluide construcþii, gospodãrirea locuinþelor ºi uti -litãþilor de dezvoltare urbanã ºi arhitecturalã alAdministraþiei Regionale, Sereda V.H., vice pre -ºedinte al Vãmii Ivano-Frankivsk, FedorovyciO.D., directorul bugetului la Centrul regionalpentru investiþii ºi dezvoltare Ivano-Frankivsk;vicepreºedintele Adminis tra þiei reformelor eco-nomice, integrãrii europene ºi investiþiilorregionale, Gondurak V.I., preºedintele Admi -nistraþiei Regionale Vercho vyna, Kikin ciuk I.,preºedintele Consiliului Raional Verchovyna,Scepanskyi I., ºeful Administraþiei Juridice,Koval P., inginer-ºef de proiect ºtiinþific ºi deproducþie al întreprinderii „Triada“ etc.

Printre rezultatele urmãrite de reprezentanþiidelegaþiei din România ºi ai delegaþiei dinUcraina putem enumera creºterea gradului decolaborare transfrontalierã dintre cele douãregiuni þintã ºi facilitarea unificãrii eforturilorde dezvoltare localã a comunitãþilor de graniþã,realizarea unei strategii comune de dezvoltaredurabilã a celor douã regiuni transfrontaliere,promovarea oportunitãþilor de investiþii pentrudezvoltarea afacerilor în ambele regiuni þintã,realizarea unei baze de date de investiþii pentrudezvoltarea afacerilor în regiunile þintã, reali -zarea unor studii privind construcþia unui drumîn zona Ilþi-ªybene din Ucraina, reali za rea uneicampanii de lobby pe lângã autoritãþile publicedin cele douã þãri pentru sprijinirea deschideriiunui punct de trecere a frontierei în MunþiiMaramureºului.

Pânã în prezent, s-au demarat studii de fe -zabi litate pentru construcþia dru mului de accesdintre Ucrai na spre graniþa româno-ucraineanã

în dreptul localitãþii Poienilede sub Munte, care vor fi fina -li zate la sfârºitul lunii octom -brie 2013.

În conformitate cu punctul10 al Regulamentului privindtrecerea punctelor de frontierã,o condiþie prealabilã pentruemi terea unei Hotãrâri a Con -siliului de Miniºtri al Ucraineireferitoare la deschidereapunc tului de trecere repre zintãîncheierea unui acord inter-naþional între Ucraina ºiRomânia.

Aºa cum prevede Acordul între Consiliul deMiniºtri al Ucrainei ºi Guvernul României,privind trecerea frontierei româno-ucrainene,deschiderea de noi puncte de control peste fron-tiera de stat se efectueazã printr-un schimb denote diplomatice, în conformitate cu legile învigoare ale pãrþilor.

O problemã-cheie în deschiderea punctelorde trecere sunt acordurile internaþionale întreGu ver nele Ucrainei ºi României, prin schimbde note diplomatice, cu privire la deschidereapunc telor de trecere pentru traficul internaþional.

Spre finalul întâlnirii a fost propus unproiect de Rezoluþie în vederea deschiderii unuipunct de trecere a frontierei între România ºiUcraina între localitãþile Zelene-Poienile de subMunte, care cuprinde 9 puncte.

Dupã definitivarea proiectului de Rezoluþie,acesta va fi semnat de toate pãrþile implicate înproiect pe teritoriul României, în judeþulMaramureº.

Nicolae Miroslav PETREþChI,consilier economic UUR

Perspectivele deschiderii unui nou punct detrecere a frontierei între românia çi ucraina

Curierul uCrainean4

În luna iunie a.c., evenimentul central dinviaþa socio-culturalã a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, filiala Tulcea, l-a constituit pre -gãtirea, organizarea ºi desfãºurarea Confe rinþeiInter naþionale cu tema „200 de ani de la sta-bilirea cazacilor zaporojeni la Dunavãþu deSus“ (Zadunaiska Sici), acþiune pe care filialanoastrã a pregatit-o în colaborare cu parteneriinoºtri ucraineni în frunte cu profesorulVeaceslav Kuºnir, decanul Facultãþii de Istoriea Univer sitãþii „I.I. Mecinikov“ din Odesa.

Legat de pregãtirea acestei con-ferinþe, încã din luna noiembrie2012, auzind despre existenþa unuifilm legat de tragedia cazacilorzaporojeni din Kuban, am luatlegãtura cu rea lizatorul acestuifilm, Valentyn Sperkaci, un reputatcineast ucrainean, laureat al multorpremii ucrainene, cu care am con-venit participarea echipei acestuiala lucrãrile conferinþei.

Pentru pregãtirea conferinþei amînceput cu vizita de documen tare laArhivele Naþionale ºi la Muzeul deIstorie ºi Arheologie din Tulceadupã care am purtat discuþii cudiverºi bãtrâni din satele ucrainene, sã aflu câteceva despre strãmoºii noºtri, sosiþi pe me lea -gurile nord-dobrogene dupã anul 1775, anul„ucazului“ dat de împãrãteasa Ecaterina a II-a,care desfiinþa Sicea Zaporojeanã.

Pregãtirile în vederea desfãºurãrii lucrãrilorConferinþei nu au fost lipsite de peripeþii, iarplanurile ºi programele pregãtite au fost modi -ficate mai tot timpul din motive obiective ºisubiective.

Aºa se face cã din cei 45 de delegaþi dinUcraina, Belarus, Rusia ºi Republica Mol dovacare doreau sã participe la acest eveniment, înfinal, au sosit doar jumãtate din aceºtia întrucâtnu ºi-au îndeplinit formalitãþile legale de obþi -nere a vizelor de intrare în România.

Lucrãrile conferinþei au debutat în ziua devineri, 6 iunie, cu o participare amplã ºi impor-tantã pentru comunitatea noastrã. Astfel, au luatparte: Teofil Rendiuk, ºeful Centrului Culturalde pe lângã Ambasada Ucrainei la Bucureºti;Maria Popova, de putat în cadrul Con si liu luiRe gional Ode sa; Veaceslav Kuº nir, decanul Fa -cul tãþii de Istorie a Universitãþii „I.I. Meci ni -kov“ din Ode sa; Serhi Seheda, antropolog dinKiev; Oksana ªalak, istoric din Kiev; Olha Vo -los, istoric din Kiev; Valentyn Sperkaci, ci neastdin Kiev; Oleksandr Frolov, cineast din Kiev.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din Ro mâ -nia au participat: Ion Robciuc, prim-vice preºe -din te al UUR; Iaroslava Colotelo, vice preºe din -te al UUR ºi consilier la MC; Mychailo Mihai -liuc, redactor-ºef al revistei „Ucrainskyi vis -nyk“; Terezia ªendroiu, redactor; VichentieNicolaiciuc, preºedinte al UUR, filiala Galaþi;Irina Moisei, redactor-ºef al revistei „Naº ho -los“; Dorina Fartuºnic, administrator al UUR.

Din partea conducerii administraþiei localeau participat: Octavian Motoc, senator PNL,Vasile Gudu, deputat PDL, Constantin Hogea,primarul oraºului Tulcea, Virgil Riþco, profesor,Alexandrina Petre, profesor, Anani Ivanov, fostdeputat ºi mulþi alþii interesaþi în mod direct delucrãrile acestei conferinþe.

În debutul lucrãrilor conferinþei au fost ros-tite câteva alocuþiuni de salut din parteaucraineanã de cãtre Teofil Rendiuk, Maria Po -po va ºi Veaceslav Kuºnir ºi din partea românã

de cãtre senatorul Octavian Motoc, deputatulVasile Gudu, primarul oraºului Tulcea, Con -stantin Hogea, ºi Ion Robciuc din partea UUR,alocuþiuni din care a reieºit în mod constantimportanþa acestei conferinþe, precum ºi faptulcã este de datoria noastrã sã aducem la luminãadevãrul, dar acel adevãr bazat pe izvoareistorice, nu pe legende ºi povestiri.

Un moment important în cadrul conferinþeil-a constituit, prezentarea de cãtre ValentynSperkaci a mesajelor de salut trimise de cãtre

alentyn Sokolovskyi, înalt hatman al cãzã ci miiucrainene ºi de cãtre Ivan Draci, preºedinteleSocietãþii „Ucraina-Lumea“, mesaje în care amfost încurajaþi sã nu ne lãsãm pradã dez ilu ziei,sã acþionãm pe calea cea dreaptã cu onestitate,exigenþã ºi fermitate, dar poate cel mai impor-tant - cã nu suntem singuri. De ase me nea, arezultat faptul cã oricum aceastã conferinþã nu

va scoate întru totul adevãrul la luminã, ci maidegrabã va constitui un paleativ important înstabilirea adevãrului, pe bazã de cercetare ºti-inþificã (cu trimiteri directe la existenþa unordocumente scrise în arhivele din Istanbul, Mos -cova, Viena ºi alte centre).

Lucrãrile conferinþei au continuat apoi cuînmânarea unor diplome de onoare din parteaAdministraþiei Regionale Odesa pentru activi-tatea desfãºuratã urmãtorilor: Virgil Riþco,Ananie Ivanov, Maria Carabin, Iaroslava Colo -telo, Dumitru Cernencu.

Dupã o scurtã pauzã de socializare, dulciuriºi cafea, au început lucrãrile propriu-zise aleconferinþei în care au fost prezentate lucrãri pebaza unor cercetãri ºtiinþifice referitoare la:prezenta cazacilor zaporojeni în þinutul nord-

dobrogean începând cu anul 1775, prezentarefacutã de cãtre profesorul Virgil Riþco; influ-enþa bãtãliei de la Poltava (1709) asupra mi -grãrii cazacilor în þinutul nord-dobrogean înce -pând cu anul 1709; viaþa ºi activitatea hatma -nului Mychailo Ceaikovskyi, ai cãrui cazaci auajuns ºi pe meleaguri nord-dobrogene; precizãribazate pe cercetãri ºtiinþifice, prezentate decãtre profesorul Veaceslav Kuºnir, referitoare laviaþa, activitatea ºi tradiþiile cazacilor zaporo-jeni, precum ºi cercetãrile desfãºurate în judeþul

Tulcea în satele ucrai nene; datere fe ritoare la componenþa psi -ho-socialã ºi antro pomorfo -logicã a cazacului za po rojeansosit în nordul Dobrogei.

Dupã-amiaza zilei de vineri,7 iunie 2013, am consacrat-ovizitei la monumentul închinatmemoriei cazacilor zaporojenicare au întemeiat cetatea trans-dunãreanã (Zadunaiska Sici),cetate care a funcþionat în pe -rioada 1813-1829, când înurma trãdãrii hatmanului Ostap(Iosip) Hladkyi, turcii au tãiatpeste o mie de suflete din ce ta -

te, iar în jur de douã mii de persoane profitândde acoperirile din Delta Dunãrii au fugit ascun-zându-se ºi scãpând cu viaþã.

Vizita la monument a fost marcatã de alocu -þi u ni rostite de reprezentanþii români ºi ucrai -neni arãtând importanþa acestui moment come -mo rativ. Am depus câte o floare în memoriacelor cãzuþi dupã care s-au cântat câteva vechimelodii cãzãceºti.

A doua zi lucrãrile conferinþei au cotinuat penava de croazierã „Delta I“ unde, în paralel cuprezentarea materialelor, participanþii la confe -rinþã au putut admira peisajele deltaice, locurilepe unde au trecut înaintaºii noºtri în viaþa lortumultoasã.

În dupã-amiaza zilei de sâmbãtã, ne-am luatrãmas bun de la participanþi cu promisiunea cãvom þine legãturã ºi vom continua sã studiemdocumentele prezentate în cadrul conferinþei ºicã fiecare dintre participanþi ºi nu numai ei voracþiona pentru aducerea adevãrului la luminã.

La finalul acþiunii, pe lângã sentimentul sa -tis facþiei, m-a încercat ºi un sentiment de amarãtristeþe, generat de faptul cã parcurgând „Planulde proiecte ºi acþiuni culturale pe anul 2013, mãaºteptam ca acestui eveniment sã i se acorde oatenþie mai mare, în special de cãtre aceia carese pretind a fi cu adevãrat ucraineni, dar se parecã interesele noastre sunt de cu totul altã naturã,fapt ce ne împiedicã sã privim în viitor aºa cumar trebui s-o facã cei ce se erijeazã în „adevãraþietnici ucraineni“.

Din pãcate, duhul cãzãcesc a fost ºi poate vamai fi doar aici pe teritoriul judeþului Tulcea, înþinutul mirific, binecuvântat, scãldat de apeleDunãrii ºi ale Mãrii Negre, þinut pe care strã-moºii noºtri, cei care au plecat de la Zaporojiecu icoana Maicii Domnului în cãruþa ºi cu omânã de pãmânt strãmoºesc, ºi-au creat un uni -vers al lor, univers la baza cãruia au stat enormde multe sacrificii, interese meschine ale unorimperii (þarist ºi otoman) în care strãmoºiinoºtri au trebuit sã fie un instrument de acþiune,poate de naturã geopoliticã, în rezolvarea lor.

Dumitru CERNENCU,preºedintele filialei Tulcea a UUR

200 de ani de la stabilirea cazacilorzaporojeni la DunavåÆu de sus

5Curierul uCrainean

Festivalul Interetnic „Convieþuiri“, specificbucovinean, a ajuns la a XX-a ediþie, la maturi-tate deplinã, fapt îmbucurãtor, întrucât dupãdouã decenii de existenþã se poate aprecia, cuadevãrat, nivelul calitativ al acestuia atât dinpunct de vedere artistic, cât al pregãtirii for-maþiilor, ºi din punctul de vedere al impactuluispectacolelor asupra spectatorilor pentru cã, înultimã instanþã, acest lucru e cel mai important.

Ab initio trebuie precizat cã FestivalulInteretnic „Convieþuiri“ a luat naºtere laMãriþeia, din iniþiativa inimosului susþinãtor alculturii ucrainene Nicolae Kureliuk, care înprimii ani de desfãºurare se va cristaliza struc-tural, încercând sã atragã cât mai mulþi partici-panþi etnici: români, ucraineni, rromi, lipoveni,polonezi etc., justificându-se, astfel, nu numaifrumoasa denumire a competiþiei artistice inter -etnice, dar mai ales, nevoia schimbului de expe-rienþã în pregãtirea calitativã a formaþiilor pelinia deplinei valorificãri a tradiþiilor popularespecifice fiecãrei etnii în parte, cu scopul cul-tivãrii sentimentelor de dragoste ºi preþuire aculturii proprii, a limbii materne proprii ºi,bine înþeles, a valorilor etnice ale aproapeluinostru cu care convieþuim.

Din pãcate, dupã atâta vreme participareaaltor etnii lasã de dorit ºi dacã calitativ pre gã -tirea noastrã din punct de vedere artistic a cres-cut, totuºi ne lipsea elementul atât de necesar alcomparaþiei cu ceilalþi, flori ale buchetuluibucovinean, ceea ce înseamnã unitate în diver-sitate, înseamnã educaþie proetnicã, în seam nãarmonie, bucurie, mulþumire ºi auto-mobilizare întru satisfacþie deplinã ºiprogres.

La 16 iunie 2013, localitateahuþulã Ulma ne aºtepta împodobitãca de sãrbãtoare, iar parada formaþii -lor „Huþulka“ ºi „Liceenii“ - Ulma,„Ne hos tynka“ ºi „Vocile negos -tinene“ din Negostina, „Kolomyika“ºi „Nadiia Zamku“ - Siret, „Cere ºen -ka“ - Lipoveni, „Veselka“ - Vãºcãuþi,„Soacrele“ - UUR Suceava, „Po -lonynka“ - Paltinu ºi „Kozaciok“ -Bãl cãuþi se desfãºura în costumetradiþionale în acompaniamentul for-maþiei de rapsozi „Huþulka“, suge -rând o atmosferã de basm în mijloculcãreia feþele copiilor ºi tinerilor îmbujorateradiau de fericire ca-n sânul lui Avram pentrucã Ulma, acolo în Lunca Sucevei, este cu ade-vãrat un colþ de rai.

Înainte de spectacolul festiv oaspeþii au vi -zitat Muzeul Satului deschis permanent în sãlileCãminului Cultural local prin grija unui colec-tiv condus de scriitorul Gheorghe Cega care areuºit sã ne dezvãluie tainele unor exponate de

carte veche, despre localnici ai secolului alXIX-lea, alãturi de minunea arhicunoscutã aouã lor încondeiate ale locului, exponate - unel -te de prelucrare a lemnului - tâmplã rie /sculp -turã, ce fac sã le meargã vestea huþulilorucraineni în lume.

În sala de concerte a Cãminului Cultural dinUlma, arhiplinã, cu amplificare impecabilã ºi-au fãcut apariþia pe scenã prof. Ioan Bodnar,

preºedinte al filialei UURSuceava, Ivan Marocico,deputatul etniei ucrainene,primarul Ioan Marocico ºiGheorghe Cega, organiza-tori, care au urat „bun venit“tuturor oaspeþilor la Fes -tivalul „Convieþuiri XX“ dela Ulma, i-au salutat perepre zentanþii ConsulatuluiGe neral al Ucrainei la Su -ceava ºi delegaþiile oficialedin Cernãuþi, Suceava ºi Bu -c u reºti, invitându-i pe repre -zentanþii lor la cuvânt.

Astfel domnul deputatIvan Marocico s-a declarat

fericit într-o asemenea împrejurare, fiind nãscutla Ulma, fiindcã satul sãu natal a devenit gazdacelor mai buni ucraineni, artiºti, intelectuali ºigospodari, care au venit în haine de sãrbãtoaretradiþionale sã-ºi serbeze frumoasa ºi bogataculturã ucraineanã cu port ºi tradiþii specifice.Urându-le tuturor succes domnia sa i-a asiguratcã în mandatul sãu se va strãdui sã acorde totsprijinul etniei ucrainene din care provine ºi sãcolaboreze cu toþi factorii decizionali dinRomânia ºi Ucraina pentru bunul mers ºipropãºirea socialã ºi economico-culturalã aetnicilor ucraineni pe care-i reprezintã cu drag.

Excelenþa Sa viceconsulul general Volo -dymyr Ivanovyci Palesika a asigurat, la rândulsãu, tot auditoriul cã etnia ucraineanã se bucurãde atenþia statului ucrainean, iar ConsulatulGeneral al Ucrainei la Suceava va sprijini încontinuare activitãþile economico-sociale aleoamenilor de afaceri din ambele þãri vecine ºicele cultural-educative, care vizeazã colabo-rarea ucraineano-românã. Alãturi de FestivalulInternaþional „Întâlniri bucovinene“, Festivalul„Convieþuiri“ este o rampã de lansare artisticã a

etniei ucrainene, alãturi de celelalte etnii princare se cultivã nu numai dragostea faþã de cul-tura ucraineanã ºi limba maternã, ci ºi faþã destatul român ºi cel ucrainean.

Excelenþa Sa Nadia Boieciko, soþia consulu-lui general Vasyl Boieciko, absent din motivemedicale, a apreciat cã activitãþile ucrainenilordin România sunt bogate, diverse ºi frumoase,iar reuºita lor se datoreºte sprijinului direct al

UUR ºi al preºedintelui sãu, ªtefan Buciuta, ºi,bineînþeles, colaborãrii strânse cu AmbasadaUcrainei la Bucureºti ºi Consulatului General alUcrainei la Suceava, care manifestã o prezenþãactivã, permanentã în mijlocul etniei noastre.

Scriitorul, jurnalistul ºi cineastul TV, VasylDovhyi, preºedintele Societãþii Ucraina-România din Cernãuþi, întemeietorul Premiului„Olha Kobyleanska“ a spus cã de douã deceniiparticipã la activitãþile comune româno-ucrai -nene ºi a constatat cã din punct de vedere cul-tural ºi artistic etnia ucraineanã a înregistrat unprogres imens, care aduce prestigiu atât ucrai -nenilor din România, cât ºi statului Ucraina, iarPremiul „Olha Kobyleanska“ ce se acordã dedoi ani a devenit internaþional, el revenind dneiIaroslava Colotelo, consilier al MinisteruluiCulturii ºi Nadiei Boieciko, artist de sãvârºit înarta goblenului, prin ale cãrei mâini de aur sepopularizeazã cele mai frumoa se icoane alemarilor artiºti ai lumii. În ce priveºte apropiataaniversare a 150 de ani de la naºterea mareluiclasic ucrainean, Olha Kobyleanska, a cãreiasociaþie o conduce, sperã sã se împlineascãvisul punerii în scenã pentru spectatorii româniºi ucraineni din România ºi din Ucraina a pie-sei „Prinþesa“, în versiune româneascã, cu aju-torul teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoºaniºi al directorului sãu, Traian Apetri.Dna

Iaroslava Colotelo, consilier al MinisteruluiCulturii a evidenþiat evo luþia Festi va -lului „Convieþuiri“, care a crescut cali-tativ de la o ediþie la alta, iar formaþiileartistice ale UUR s-au diversificatlãsând dansului un loc de cinste nunumai pe scenele noastre, dar ºi pe celedin Ucraina ºi oriunde în lume: Franþa,Grecia ºi Italia.

„Huþulka“ localã cu rapsozi ºi in -strumentiºti ce au participat la festiva -luri interne ºi internaþionale, a încântatspectatorii cu melodii huþule variate,lipsindu-le doar unu-doi soliºti pemãsurã.

Cât despre „Liceenii“ din Ulma,elevi la ªcoala Sportivã din Rãdãuþi, sepot afirma doar lucruri de laudã. Ei

constituie un cvartet instrumental de viitor ºipromit un repertoriu diversificat cu prizã lapublic. Astfel, cel mai mult a impresionat tânã -rul Gabriel Hurjui care a interpretat cu mare ta -lent melodii ucrainene ºi româneºti la nai,promiþând sã ajungã un mare virtuoz pe urmelelui Gheorghe Zamfir.

(Continuare în pagina 6)

„ConvieÆuiri XX“, la ora de bilanÆ

Ansamblurile „Kolomyika“ ºi „Nadiia Zamku“

Formaþia „Nehostynka“

„Vocile negostinene“

56 Curierul uCrainean

(Urmare din pagina 5)

O surprizã pentru spectatori a constituit-oansamblul de dansuri „Nehostynka“ dinNegostina, care a prezentat pe scenã circa 40 decopii, mici ºi mari, cu suite de dansuri diferitecalitativ, în funcþie de vârsta dansatorilor.Nesiguranþa celor mici a fost compensatã deexecuþii tehnice dificile, uneori impecabile, alegimnaziºtilor ºi liceenilor. Se recomandã,totuºi, o schimbare la montajul piramidal custeagurile României ºi Ucrainei, înlocuindu-sefrumoasa melodie evreiascã cu una româneascãsau ucraineanã, ca sã fie la înãlþime.

Grupul vocal feminin „Nehostynski holosy“,a doua formaþie din Negostina, impresioneazãprin repertoriul adecvat al cântecelor populareucrainene pentru oaspeþi (Zelene jyto, zelene) ºicele de dragoste („Oi, u vyºnevomu sadu“,„Horila sosna“ etc.) gustate de spectatori ce ad -mirau ºi acompaniamentul la chitarã al instruc-torului prof. Petru ªoiman, un interpretdesãvârºit al cântecului „Rodyna-Rodyna“ allui Nazarie Iaremciuk. Singura etnie în vizitã lafestival au fost lipovenii din Lipoveni (Fãlti -ceni) cu ansamblul „Cereºenka“, un grup defete ºi bãieþi în costume tradiþionale, ce auinterpretat, de fapt, cântece ucrainene în vari-ante vechi lipoveneºti, dovadã a circulaþieiacestora pretutindeni (Marusea raz-dva, Roz -preahaite chlopþi koni etc.).

O apariþie memorabilã, de vârf, la mijloculspectacolului au avut ansamblurile din Siret aleZircãi Ianoº ºi Bogdan Popovici „Kolo myika“

ºi „Nadiia Zamku“, care au prezentat montajetematice de cântece ºi dansuri rafinate, ce mer-itã sã fie pe orice scenã europeanã.

De pildã, dansul european de prietenie întrepopoare/etnii sau cascadele de dansuri cãzã -ceºti ce nu te mai saturã sã le priveºti cu apo ge -ul piramidei masculine ce arboreazã steagurileRomâniei, Ucrainei ºi Uniunii Euro pene suntde o grandoare rar întâlnitã.

Remarcãm ºi un solist talentat cu cântecerenumite (Maricika ºi Cervona ruta), dar cu vi -zi bil accent românesc, fapt constatat adesea ºila membrii ansamblurilor siretene.

O evoluþie peste aºteptãri au avut ºi copiii dela miniansamblul „Veselka“ din Vãºcãuþi, carepe melodii ucrainene au cântat ºi au dansatinsuflând tuturor voia bunã, dar accentul strãin,a fost, de asemenea, vizibil.

Un repertoriu adecvat, pur ucrainean, l-auavut ansamblurile vocale „Soacrele“ dinSuceava ºi „Polonynka“ din Paltinu. Dna Au -rora Huþanu conduce grupul feminin de vârsta„Convieþuirilor“ alãturi de inginerul acorde-nionist Gheorghe Iuriciuc, iar interpretareacurat ucraineanã, a cântecelor predilect umoris-tice a creat bunã dispoziþie, fapt pentru care ledorim viaþã lungã ºi tinereþe continuã „Soa -crelor“ precum ºi femeilor de la „Polonynka“,care în costume huþule veritabile au demonstratcã la Paltinu huþulii convieþuiesc permanent cucântecul ºi voia bunã, alãturi de fluieraºul dragal bãrbatului huþul ºi drâmbã pe care instruc-torul Ilie Sauciuc a lãsat-o în repaus nu pentrumultã vreme.

Finalul festivalului a aparþinut ansamblului„Kozaciok“ de la Bãlcãuþi condus de prof.Petru ªoiman, care prin concerte ºi repetiþii per-manente a creat o minune interpretativã de fi nitãprin mãiestrie, eleganþã ºi stil propriu ceea ce îiface demni de marile scene, întrucât fetele suntasemenea balerinelor, iar bãieþii - pui de cazacide invidiat, asemenea profesio niºtilor, a subli -niat în final sponsorul ºi consãteanul lor,inginerul Boreslav Petraºuc.

În final, adãugãm apariþia artistului IvanDerda (Ucraina) cu Maricika, Rodyna-Rodyna,Ucrainã-Ucrainã etc. care a ridicat nivelul cali-tativ al festivalului cu vraja profesionalismului.

Prezentarea a fost realizatã de profesoriiIoan Bodnar ºi Eusebie Fraseniuc care au ofe ritdiplome cuvenite virtuoºilor interpreþi într-oatmosferã agreabilã.

Spectacolul ºi festivitatea au luat sfârºit printransmiterea publicã a steagului-fanion al„Convieþuirilor“ 2013 de la Ulma cãtre pri-marul Virgil Silaghi din Vatra Moldoviþei -2014, care a promis sã nu fie mai prejos calita-tiv decât ulmenii.

Consilierul Ministerului Culturii, IaroslavaColotelo, cu mâinile pe steagul-fanion a afirmatcã Festivalul „Convieþuiri“ 2013 a fost superb,iar România ºi Ucraina ar trebui sã se mân -dreas cã cu asemenea artiºti voluntari, ce po -pula rizeazã atât de frumos culturile etnicespecifice.

Aºadar un bilanþ superb. Succes, „Con -vieþuiri“ 2014!

Ioan ChIDEªCIUC

În perioada 14 - 23 iunie, sub deviza „Sã FIEcarte/ muzicã/ teatru/ culturã“, la Iaºi, a fostorganizat în aer liber de cãtre Abplus Events ºiPrimãria Iaºi , Festivalul In ternaþional al Edu -caþiei (FIE).

Programul primei ediþii FIE Iaºi a fost con-ceput astfel, încât sã ofere în mod echilibratmuzicã, teatru, dans, carte, arte plastice, film,întâlniri ºi prelegeri motivaþionale ºi sã punã învaloare într-un mod coerent axa cultural-edu-caþionalã a oraºului.

Printr-un program amplu ºi o desfãºurarede forþe care stimuleazã participarea întregiicomunitãþi, dar ºi creativitatea individualã,printr-un efort colectiv remarcabil, care aangrenat oameni valoroºi din cele maiimportante instituþii de educaþie ºi culturã aleoraºului, Festivalul Internaþional al Educaþiei- FIE 2013 ºi-a propus sã fie doar începutulunui proiect amplu de valorificare a imensu-lui potenþial cultural, educaþional, social,uman ºi economic pe care îl are Iaºul, ºi carene poate propulsa urbea pe drumul spreobþinerea statutului de Capitalã CulturalãEuropeanã.

FIE, ca vector de comunicare integratãpentru Iaºi, a fost conceput având ca scopcreºterea vizibilitãþii oraºului la nivel naþio -nal ºi european ºi intensificarea prezenþei cul-turii ºi educaþiei în spaþiul public prin creativi-tate, modernitate ºi conþinut de calitate. PrinFIE, Iaºul poate demonstra cã nu are doar tre-cut, ci ºi viitor, iar personalitãþile consacratesau valorile în devenire ale cetãþii, gândind ºi

lucrând împreunã, pot proiecta în spaþiul euro-pean imaginea unui oraº dinamic, creativ, ieºitdin tipare, cu mare potenþial.

FIE a adus în premierã la Iaºi, în cadrulsecþiunii dedicate proiecþiilor în aer liber, pro-ducþii de valoare prezentate la marile festivaluridin Marea Britanie, Austria, Germania, dar ºiproducþiile teatrale ale momentului, distinse cupremii, participante la manifestãri internaþio -nale de profil, evidenþiind artiºti legaþi su -fleteºte de Iaºi, care se bucurã de recunoaº terela Londra, Paris ºi în Germania.

Prin intermediul FIE, ieºenii ºi turiºtii dinIaºi, de toate vârstele, au avut acces gratuit laproducþii de operã cu artiºti de renume mondi-al, montate pe marile scene ale lumii, ºi accesliber la spectacole ºi expoziþii stradale. Copiii ºiadolescenþii au participat la un program inter-

activ de evenimente: ateliere de creaþie ºi întâl-niri cu personajele favorite din cãrþi, concursuriºi spectacole realizate de ºcoli ºi licee.

În contextul unei participãri selecte dindomeniile specifice acestui eveniment (amintimparticiparea unor personalitãþi precum: Radu

Beligan, lordul David Trimble, laureat alPremiului Nobel pentru Pace în 1998, mezzoso -pra na Viorica Cortez, soprana Elena Moþuc,tenorul Cãtãlin Brãtescu, violonistul RemusAzoiþei, trupele de teatru din Bucureºti, Sibiu,Oradea, Filarmonica din Iaºi, Patricia Kaasetc.), filiala Iaºi a UUR având onoarea sã par-ticipe cu formaþia de dansuri „Veselka“ care aevoluat în aer liber pe strada ªtefan cel Maredin Iaºi închisã traficului auto ºi la PalatulCopiilor, în faþa unui numeros public, care aaplaudat cu generozitate evoluþia tinerilor noºtridansatori. Aprecierile participanþilor ºi ale or -ga nizatorilor au fost mai mult decât onorante,participarea filialei fiind recompensatã cu odiplomã.

În 2013, Iaºul a devenit primul oraº dinRomânia care a gãzduit un Festival Inter naþio -

nal de Educaþie, un proiect cu un caracterdurabil care contribuie la dezvoltarea cul-turalã, economicã ºi socialã pe termen lunga oraºului.

Prin intermediul FIE, Iaºul va fi conec-tat la reþeaua internaþionalã de evenimentecare încurajeazã dialogul intercultural ºischimbul de experienþã cultural-artisticã,festivalul reuºind sã sublinieze totodatãrolul artelor în educaþie.

Organizatorii estimeazã cã prima ediþiea festivalului a atras prin diversitatea eveni-mentelor, peste 150.000 de oameni, care aufost nu doar spectatori, ci au devenit ºi par-ticipanþi la eveniment.

Participarea filialei Iaºi a UUR la acesteveniment reprezintã încã un moment

important de implicare a minoritãþii noastre înviaþa culturalã a municipiului Iaºi.

Victor hRIhORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

Festivalul Internaþionalal Educaþiei la Iaºi

Curierul uCrainean 7

Festivalul „Con vie -þuiri“ a ajuns la cea de-aXX-a ediþie ºi s-a des fã -ºurat în satul montanUl ma. Despre acest eve -ni ment cultural scriudupã o sãptãmânã, timpîn care presa loca lã,radioul ºi TV-Plus Su -cea va au prezentat am -ple reportaje.

Împreunã cu liceenii rãdãuþeniam participat la „Concursul jude -þean de poezie“ desfãºurat la Cãli -neºti-Cuparencu, la „Concur sulnaþional al limbii materne“ gãzduitde ªcoala Gimnazialã Mol dova-Suliþa, „Împreunã în diversitate“desfãºurat la Cacica, unde au fostsãlile pline cu spectatori, iar laUlma, noul cãmin, reabilitat cufonduri europene, a fost neîncãpã-tor. Acest fapt justificã organizareaacestor manifestãri în localitãþilerurale populate cu ucraineni intere-saþi de evoluþia artisticã a formaþi-ilor din zona ruralului.

Festivalul „Convieþuiri“, orga-nizat ºi finanþat de Uniunea Ucrai -ne nilor din România, filiala Sucea -va, desfãºurat în acest an la Ulma,s-a derulat pe parcursul a douã zile.Sâmbãtã, 15 iunie s-a desfãºurat omasã rotundã pe tema „Minori -tãþile din Bucovina - model de con-

vieþuire“, iar duminica a fost dedi-catã activitãþilor artistice, la careau participat formaþii ale UniuniiUcrainenilor din judeþul Suceava:„Kozaciok“ din Bãlcãuþi, „Kolo -myi ka“ ºi „Nadiia Zamku“ din Si -ret, „Nehostynka“ ºi „Vocile Ne -gos tinei“ - Negostina, „Po lo nyn -ka“ din Paltinu, „Veselka“ din V㺠-cãuþi, „Soacrele“ din Su ceava,„Huþulka“ ºi „Liceenii“ din Ulma,iar din partea comunitãþii ruºilor-lipoveni grupul vocal „Cereºenka“.Publicul a fost informat cã anulacesta formaþiile polonezilor, exactîn perioada desfãºurãrii „Convie -þui rilor“, participã la FestivalulInter naþional „Întâlniri buco vi -nene“ din Polonia, iar formaþiilegermane sunt plecate în Germaniala un festival de folclor. Rromii, cuun uriaº potenþial artistic nu auparticipat la nici o ediþie a festiva -lului minoritãþilor.

O impresie foarte bunã au lãsat-o membrii formaþiei siretene „Ko -lomyika“, pregãtitã de inimoasa ºitalentata profesoarã de muzicã,Zirka Ianoº. Pe ºcenã, artiºtii dom-niei sale au cântat ºi au dansatreprezentând românii, ucrainenii,

evreii ºi alte minoritãþi, muzicavocalã fiind îmbinatã cu cea instru-mentalã. A fost ceva deosebit.

Cei de la Paltinu, comuna VatraMoldoviþei, îmbrãcaþi în straie au -tentice huþule, au prezentat cântecevechi huþule. Autenticitatea þinuteiºi a cântecului huþul au fost rãs-plãtite cu aplauze ale confraþilorhuþuli din Ulma, poate, cu gândulcã ºi la Ulma, cu un mic efort sepoate încropi un grup artistic ase -mãnãtor. Þinuta pãltinencelor netrimite cu câteva secole în urmã. Însala Cãminului Cultural am stat înpreajma acestor minunaþi artiºti,am privit cu atenþie cãmãºile,catrinþele, baticurile cu franjurigândindu-mã cã ele nu sunt dinsecolul XX, ci din al XIX-lea, sau,poate, mai vechi. L-am întrebat pebunicul meu cum de s-au pãstratatât de bine aceste haine ºi am aflatcã în zona Paltinului a fost o oare-care liniºte, în comparaþie cu alte

localitãþi huþule în perioada Pri mu -lui ºi a celui de-al Doilea Rãz boiMondial, populaþia nefiind nevoitãsã-ºi pãrãseascã gospodãriile. Înfelul acesta, nu s-au pierdut straie -le autentice ale ucrainenilor-huþuli.

Formaþia de dansuri „Ko za -ciok“, instruitã de tânãrul profesorPetru ªoiman, a prezentat ex ce lento suitã de dansuri ucrainene.

Cu prilejul Festivalului „Con -vie þuiri“, la Ulma, s-a inaugurat unmu zeu etnografic al satului. Aproa -pe toate exponatele aparþin domnu-lui jurist Ciocan Nicolae, actual -men te vicepreºedinte al Consi liu luiLocal Ulma. Amenajarea muzeuluiaparþine soþiei domnului vicepri-mar, Victoria Ciocan, secretarã aªcolii Gimnaziale din Ulma.

Muzeul adãposteºte manechini(mama, tata ºi doi copii) echipaþi încostume naþionale, obiecte de uzgospodãresc ºi inventarul de stânã,un cãrucior pentru copii, al cãruicoº este împletit din nuiele ºi roþiledin lemn, scule pentru prelucrarealemnului, pentru tors ºi þesut saucele pentru prelucrarea pielii, con-fecþionarea hamurilor. Nu lipsesc

din expoziþie cãrþi, care prezintãistoria localã, fotografii de la în -fiin þarea artei fotografice, o carteal bum din 1919 de unde aflãm cãCiocan Ivan, bunicul, actualuluivice primar al comunei Ulma, a

par ticipat la marele eveniment dela Alba Iulia din 1 decembrie 1918,când s-a hotãrât Marea Unire. Aluat parte în calitate de primar, re -pre zentând cetãþenii comunei Sâr -ghie ne, localitate natalã a lui Lu -kian Kobylyþea. De asemenea, gã -sim Calendarul huþul în limbaucraineanã tipãrit la Cernãuþi, în1934, cãrþi vechi legate de silvicul -tu rã etc. Totul s-a fãcut în scurttimp pentru a avea ce arãta oa me -ni lor veniþi la festival. Deci, sepoate.

Eu, la vârsta de aproape 17 ani,mi-am dat seama cã UniuneaUcrai nenilor, filiala Suceava, areun potenþial cultural-artistic demnde invidiat.

Pe scenã s-au prezentat toategeneraþiile, începând cu ciclul pri-mar ºi terminând cu vârsta a treia.Totul este posibil dacã ai instruc-tori culturali inimoºi ºi bine pre gã -

tiþi. ªi ucrai ne nii suceveniau asemenea talente, maicu seamã tineri: ªoimanPetru, Po po vici Bog dan,Chideºa Iulian, CostilPavel, pã rin tele paroh Ar -de lean Valentin-Petru,Cr⺠maru Carmen ºi alþii.

Mi-ar fi plãcut sã-ivãd pe cei din grupul vo -cal „Vyºy van ka“ de la

Colegiul „Mihai Emi nescu“, diri-jaþi de prof. inspector ºcolar LuciaMihoc, ºi pe cei din Brodina deSus „Mlãdiþe hu þule“, pregãtiþi depreotul Valentin Petru Ardelean.

Din Ucraina a venit domnulIvan Derda, artist emerit al Ucrai -nei care de trei ori a ridicat sala înpicioare.

La anul, Festivalul „Con vie -þuiri“ va avea loc la Vatra Moldo vi -þei. Primarul acestei comune, dom-nul Virgil Saghin, a preluat steagul„Convieþuirilor“ ºi s-a de cla ratfoar te mulþumit de cele vãzute laUl ma, luând angajamentul cã vasprijini material ºi organizatoricUniunea Ucrainenilor la cea de-aXXI-a ediþie a Festi va lului Inter -etnic din judeþul Suceava ce vaavea loc în satul Paltinu, undeucrainenii sunt majoritari.

Alexandra CEGA,elevã a Colegiului Naþional

„Eudoxiu hurmuzachi“ dinRãdãuþi

Festivalul InteretnicFestivalul Interetnic„„ConvieþuiriConvieþuiri““ , la Ulma, la Ulma

Trãind toþi creºtinii comunei, cu multã bucurie, aceastã realizare,gândurile de mulþumire ni se îndreaptã spre preotul nostru parohValentin Ardelean care a apreciat cã biserica parohialã cu hramul Sf.prooroc Ilie din satul Izvoarele Sucevei are nevoie de un acoperiº nouînlocuindu-l pe cel deja „bãtrân“. Iniþiativa de bun gospodar a pãrin-telui a gãsit aprobare deplinã din partea tuturor credincioºilor comuneicare prin donaþii personale au strâns suma de 50.000 de lei, acoperiºuldin tablã lindab fiind construit de o echipã de muncitori, specialiºti îndomeniu, din comuna Frumosu. Aceºtia au fost cazaþi la familia Ion ºiAna Drebitca gratuit, iar mâncarea în valoare de aproximativ 1800 delei le-a fost pregãtitã la pensiunea soþilor Ionicã ºi Anica Zinici, aceºtianeavând pretenþie la decontarea sumei. În perspectivã, este prevãzut ºiînlocuirea acoperiºului clopotniþei tot cu tablã de aceeaºi calitate.

Decebal Alexandru SEUL

acoperiç nou la biserica parohialå

8 Curierul uCrainean

Totul a început anul trecut, în octombrie, laFestivalul Hribului. Cei de la „Kozaciok“ senumãrau printre participanþi la manifestareaculturalã de la Vama. Doamna Cãtãlina Orºiv - schi, consilier educativ la ªcoala ProfesionalãSpecialã Câmpulung Moldo ve nesc, se numãraprintre spectatori. I-a plãcut ce a vãzut, l-a cãu-tat pe domnul ªtefan-Petru ªoiman, instructoral Ansamblului ucrainean „Kozaciok“, ºi l-aîntrebat dacã nu este interesat de o colaborare.În urma rãspunsului afirmativ primit s-a nãscutproiectul de colaborare între ªcoala GimnazialãBãlcãuþi ºi instituþia de învãþãmânt de laCâmpulung.

În luna iunie, s-a desfãºurat ultima activitatedin cadrul acestui proiect. 9 elevi de la ªcoalaProfesionalã Specialã Câmpulung Moldo -venesc, însoþiþi de doamna director AdrianaLacatîº, de doamna consilier educativ CãtãlinaOrºivschi ºi de domnul profesor de muzicãRomeo Constantin Grosu, au venit în vizitã laªcoala Gimnazialã din Bãlcãuþi. Dupã vizitareaîmprejurimilor, a urmat un program artistic.Elevii de la Bãlcãuþi, membri ai ansamblului„Kozaciok“, i-au încântat pe cei prezenþi cu fru-museþea dansului ucrainean. Formaþia „C.S.C.Rock“ din Câmpulung a prezentat piese deMozart, Bach ºi Bethowen într-o interpretareproprie, prelucrãrile de muzicã clasicã stârnindropote de aplauze. Apoi, domnul profesorRomeo Constantin Grosu a invitat publicul sãporneascã într-o cãlãtorie muzicalã prin Spania,Rusia, Grecia, Austria, Irlanda, Turcia ºiAmerica. Momentele de muzicã ºi dans au fostpresãrate cu momente umoristice interpretatede elevii de la scoala din Câmpulung, pregãtiþide doamna profesoarã Adriana Lacatîº.

A fost o activitate frumoasã la Bãlcãuþi...Despre acest proiect am stat de vorbã cu câþivadintre cei direct implicaþi în derularea lui. „Încadrul activitãþilor extraºcolare, a orelor deconsiliere sau a unor discuþii libere purtate cu

elevii, am sesizat dorinþa lor de a lega noi pri-etenii, de a schimba pãreri, impresii cu alþicopii sau de a desfãºura activitãþi cu elevii de laalte ºcoli. Activitãþile desfãºurate cu elevii de laBãlcãuþi au fost plãcute, utile ºi creative.Scopul proiectului este de a organiza activitãþicomune, într-un climat psihoafectiv motivantcare sã contribuie la dezvoltarea personalitãþiielevilor; atragerea elevilor în activitãþi de tipvizitã, concurs, dans, spectacol; stimulareainteresului ºi a dorinþei de a cunoaºte noi prie -teni; dezvoltarea spiritului de colaborare întrecopii; realizarea unui schimb de experienþã,benefic atât elevilor, cât ºi cadrelor didacticeimplicate în derularea proiectului. Obiectiveleproiectului au fost: stabilirea unor relaþii deprie tenie, abordând diferite forme de comuni-care; exprimarea, prin activitãþi artistice, plas-tice, muzicale, a unor sentimente, trãiri ºiimpresii; însuºirea de cãtre elevi a unor com-portamente adecvate în calitate de gazdã saumusafir“ - prof. Cãtãlina Orºivschi.

„Mã bucur cã suntem astãzi aici... Prinîncheierea acestui parteneriat între ºcolile noas-tre am câºtigat, fiecare dintre noi, prietenideosebiþi... Îmi doresc din suflet ca aceastãcolaborare, începutã anul trecut, sã continuepentru a ne putea întâlni ºi organiza activitãþi lafel de frumoase cum a fost cea de la Bãlcãuþi ºicea de la Câmpulung, din martie, când am avutonoarea sã vã avem musafiri“ - prof. AdrianaLacatîº.

„Ne-am reîntâlnit aici, la Bãlcãuþi... E obucurie cã reuºim sã facem activitãþi frumoaseîmpreunã. Sper cã ºi pe viitor vom încerca sãfacem tot ce ne stã în putinþã pentru aceºti copiiminunaþi“ - prof. ªtefan-Petru ªoiman.

Am fost plãcut surprinsã sã descopãr cât detalentaþi sunt copiii din Câmpulung. Vom þinelegãtura ºi vom culege împreunã roadelemuncii noastre cu aceºti copii deosebiþi“ - prof.Elisabeta Stan.

„Sper cã v-a plãcut evoluþia noastrã artisticã.Formaþia „C.S.C. Rock“ a fost înfiinþatã înurmã cu 7 ani. Am încercat o misiune destul dedificilã la venirea mea în aceastã ºcoalã, ºianume demanelizarea. Zic cã am reuºit în pro-porþie de 50-60%. Am fãcut copiii sã ascultemuzicã clasicã. În repertoriul formaþiei noastreavem prelucrãri de folclor, muzicã clasicã, darºi creaþii proprii. Pe lângã formaþia care aevoluat pe scena din Bãlcãuþi, avem o formaþiede fete ºi una de juniori“- prof. Romeo Con -stantin Grosu.

La despãrþire, cei de la Bãlcãuþi au primit oinvitaþie greu de refuzat din partea doamneiCãtãlina Orºivschi. „Dacã vã aflaþi pe drumuleuropean E 85, la Vama, nu ezitaþi sã descope -riþi cea mai numeroasã colecþie de ouã dinRomânia ºi una dintre cele mai importante dinEuropa. Muzeul Oului din Vama este un muzeuinedit ºi cuprinde peste 3 000 de ouã din toatãlumea pe care prof. Letiþia Orºivschi le-a adu -nat în 12 ani de participãri la expoziþii ºi saloa -ne internaþionale, dar ºi ouã din Bucovina,lucrate de mâna artistei sau altele, cu o vechimede 100 de ani. În colecþie existã ouã rare, cacele de emu, nandu, tinamu, broascã þestoasã,cro co dil, flamingo, dar ºi ouã cu dimensiunifoarte mici, ca cele de potârniche, vrabie,porumbel, alãturi de ouã de fazan, pãun, pre-peliþã, raþã, gâscã, curcã, struþ. Toate aceste fru-museþi se aflã expuse în 22 de vitrine... le puteþiprivi ºi admira, beneficiind de explicaþii profe-sioniste în limbile românã, francezã, germanã,italianã, englezã. De asemenea, în cadrul ate-lierului veþi putea sã lucraþi ºi dumneavoastrã,alãturi de profesoara Letiþia Orºivschi, artistãinternaþionalã, care vã va explica ºi semnifi ca -þii le simbolurilor bucovinene.“

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Axa prieteniei: Câmpulung moldovenesc - BålcåuÆi

În perioada 17-19 iunie 2013,la Rãdãuþi ºi Suceava, s-au desfã - ºurat „Zilele Matei Viºniec“.Poetul, scriitorul ºi dramaturgulde talie europeanã, Matei Viºniec,aflându-se în þarã, a rãspuns orga-nizatorilor acestei manifestãri:Clubul Rotary Suceava - Buco vi -na, Iulius Mall Suceava ºi altefirme de prestigiu din judeþ. Parte -neri media au fost publicaþiile:Sãptãmânalul de Rãdãuþi, Crainou, Monitorul de Suceava, Ju -pânu', Obiectiv, TV Top Rã dãu þi,TV Plus Suceava.

Pentru acei ce nu-l cunosc pedramaturgul Matei Viºniec pre-cizãm cã este nãscut în anul 1956,la Rãdãuþi. Dupã tatã este ucrai -nean din Ulma, fost ofiþer, apoifinanþist la Primãria din Rãdãuþi,iar mama este educatoare pensio -narã, provenind din Horodnic.Tatãl dramaturgului, Ion Viºniec,are peste 80 de ani, iar mama dease menea trãieºte.

Matei Viºniec a terminatColegiul Naþional „Eudoxiu Hur -mu zachi“ din Rãdãuþi, iar stu diilesuperioare la Universitatea dinBucureºti. A debutat cu poeziiîncã de pe bãncile liceului. Înscurt timp, dupã terminarea facul -tãþii devine membru al UniuniiScriitorilor din România. DupãRevoluþia din Decembrie se sta-bileºte la Paris, îndeplinind func -þia de redactor la „France Inter -nationale“.

Scrie în francezã ºi românã. Elreprezintã cu cinste România înOccident ºi este unul dintre ceimai cunoscuþi dramaturgi dinEuropa.

La 18 iunie a.c., Matei Viºnieca primit titlul de onoare alSucevei. Diploma i-a fost înmâ-natã de primarul Sucevei, IonLungu, la finalul unui spectacol încare a fost pusã în scenã una din-tre piesele lui Matei Viºniec„Occident Express“. Piesa a avut

prizã la public ºi a fost interpretatãde actorii Teatrului Naþional„Marin Sorescu“ din Craiova -Geni Macsim, Adela Minac,Raluca Pãun, ªtefan Mirea, Dra -goº Mãceºanu, Marian Politic ºiAlexandru Boureanu, acesta dinurmã fiind ºi regizorul, iar sceno -grafia îi aparþine lui AdrianDamian.

În finalul spectacolului, dra-maturgul Matei Viºniec a lansat oinvitaþie publicului de a participala o discuþie deschisã cu actoriicare au interpretat piesa „OccidentExpress“.

Aceastã piesã s-a jucat ºi lastaþia CFR Rãdãuþi, pe unde, dedoi ani, nu a mai trecut niciuntren. E un loc pãrãsit, dezolant, cubãlãrii ºi tufe de arini. De aseme-nea, dramaturgul s-a întâlnit cupersonalul didactic ºi studenþiiUniversitãþii „ªtefan cel Mare“din Suceava ºi cu rãdãuþenii laCasa de Culturã.

Matei Viºniec întotdeauna îºipetrece concediul la pãrinþii sãidin Rãdãuþi. Acum câþiva ani afost la Ulma sã vadã casa bunicu-lui sãu, tot Matei Viºniec, pe careacesta a vândut-o în 1951, pentrusediul primãriei ºi apoi, în intere-sul copiilor, s-a mutat la Rãdãuþi.Aici, ºi-a vizitat rudele, a fost pela prietenii din copilãrie ai tatãlui.Fiecare l-a primit cu multã ospita -litate, iar el renunþa la mâncãrurile„domneºti“ în schimbul mãmãligiide barabule cu unt topit ºi brânzã,ºi pe deasupra cu huslincã.

Gheorghe CEGA

„Zilele Matei Viºniec“

9Curierul uCrainean

De când s-a construit Biserica ortodoxãucraineanã din Suceava, în cartierul Zamca,corul bisericii ortodoxe din Negostina a fostmereu invitat împreunã cu pãrintele paroh Da -niel Petraºuc pentru a participa la SfântaLiturghie cu rãspunsurile ºi cântãrile în limbaucraineanã.

Anul acesta, la 29 iunie 2013, de Sf. Petru ºiPavel am venit din nou cu mare bucurie însuflete. Grupul vocal ucrainean „Vocile Negos -tinei“ face parte din acest cor al bisericii, iar plã -ce rea noastrã de a participa a fost ºi mai mare,deoarece am inaugurat cãmãºile popula re ucrai -nene, care au fost confecþionate re cent. Mulþu -mim conducerii centrale a UUR pentru sprijinulacordat în confecþionarea întregului costum po -pular ucrainean care va fi inaugurat în curând.

O zi superbã, cu mult soare ºi cu multã cãl-durã în sufletele noastre, biserica a fost neîncã -pãtoare pentru credincioºii prezenþi. Slujba afost oficiatã de un sobor de 6 preoþi, în limbaromânã, dar ºi în cea maternã, ucraineanã:

arhidiaconul Petru al Episcopului Meletie alHotinului (Ucraina), pãrintele protoereu ªtefandin Cernãuþi, preotul George Palade de laParohia ortodoxã din Bruxelles (Belgia), preotulMihai Marici de la Parohia din Bãlcãuþi, preotulDaniel Petraºuc de la Parohia din Ne gos tina,preotul Mihai Maghiar, gazda atât de primitoare

a marelui eveniment.Cuvântul de înþelepciune al preoþilor a pã -

truns adânc în sufletul ºi inima credin cio ºilor,care au ieºit din bisericã mai bogaþi sufleteºteºi încãrcaþi cu multã ener gie pozitivã.

De asemenea, la Sfânta Litur ghie a fostprezent ºi Exce lenþa Sa consulul Ucrainei laSuceava, dl Vasyl Boieciko, împreunã cusoþia Domniei Sale, dna Nadia Boieciko.

La finalul Sfintei Liturghii, a rãsunat cân - tarea bisericeascã prin vocea de aur a dneiFelicia Oblez niuc, cântãreaþã de mu zi cãpopu larã. Corul din Negostina a interpretat,la final, un cântec religios închinat Sf. Petruºi Pavel, mai marii dintre apostoli.

Biserica este instituþia care adu nã oame niiºi-i face fericiþi. În curtea bise ricii s-aurevãzut oameni care nu s-au mai vãzut de

multã vreme. Iatã o pozã de colecþie, „DouãFERICIRI ºi o MARE NÃDEJDE“ între ele.Doam nele Felicia Oblezniuc, cântãreaþã demuzicã popularã, o ucraineancã din Moldoviþa,ºi dna Felicia Grigoraº, conducãtoare a grupuluivocal feminin ucrainean „Vocile Negostinei“, auîntâlnit-o pe Excelenþa Sa, dna Nadia Boieciko,care alãturi de soþul Domniei Sale, consululUcrainei la Suceava, dl Vasyl Boie ciko, îºi pun omare speranþã în viitorul ucrainenilor din judeþulSuceava.

Activitatea din ziua respectivã s-a încheiat cuo masã rotundã la sediul UUR, filiala Sucea va,unde s-au discutat problemele arzãtoare privindsituaþia predãrii religiei în limba maternã ºi edu-

caþia religioasã ºi moralã a copiilor de etnieucraineanã. Toate ideile dezbãtute vor fi con-cretizate în proiecte viitoare, la care trebuie sãcontribuie cât mai mulþi ucrai neni. De aseme-nea, au fost invitaþi ºi oa meni care au ajutatParohia ºi ªcoala Dumi ni calã, pentru copiiiucraineni din Suceava. Uniunea Ucrainenilortrebuie sã aibã mai multã deschidere, colaborareºi înþelegere pentru educaþia moralã a co -munitãþii. Buna organizare a evenimentului dinaceastã zi se datoreazã dlui Boreslav Petra ºuc ºi,bineînþeles, preotului paroh Mihai Maghiarcãrora le mulþumim creºtineºte.

Iubirea, iertarea, toleranþa, fraternitatea suntadevãrurile pe care biserica ne îndeamnã sã lepracticãm.

Nimic nu este mai frumos decât sã fim cuadevãrat împreunã.

Felicia GRIGORAª

La hramul Bisericii ortodoxe ucrainene „Sf. Petru ºi Pavel“ din Suceava

În organizarea Uniunii Ucrai ne -ni lor din România, în zilele de 15 ºi16 iunie a.c., s-a desfãºurat la Ulmacea de-a XX-a ediþie a Festi valuluiInteretnic „Convieþuiri“.

Festivalul a debutat sâmbãtã, 15iunie, cu o masã rotundã, având catemã „Minoritãþile din Bucovina -model de convieþuire“. La aceastãactivitate au participat dl Ivan Ma -rocico, deputat în Parlamentul Ro -mâniei din partea ucrainenilor,doamna Iaroslava Colotelo, consili-er al Ministerului Culturii, precumºi un numãr de peste 40 de local -nici, în frunte cu preotul parohCostel Lucian Chimiuc.

Moderatorul acestei acþiuni afost prof. Ioan Bodnar, fostul pre -ºedinte al filialei Suceava a UUR.

Chiar de la început s-a precizatcã scopul întrunirii este de a cu -noaº te istoria, tradiþiile ºi obice -iurile fie cã rei minoritãþi din judeþ,rolul cul tu rii minoritãþilor în culturanaþionalã.

Domnul ing. Simion Timofeiov,preºedintele Uniunii Ruºilor-Lipo -veni din Suceava, a prezentat istoriaetniei sale, arealul acesteia pe plannaþional ºi judeþean. Lipovenii s-auremarcat în domeniul pescuituluifluvial ºi maritim, îmbunãtãþirilorfun ciare, construcþiilor, legumicul-turii ºi pomiculturii, dar ºi în altedomenii, cum sunt sportivii IvanPaþai chin, fraþii Simionov sau poe -

tul de primã linie, Nichita Danilovºi alþii. „Lipovenii nu cer scaune cuînalte funcþii, ei cer locuri de muncãºi ca efortul lor sã fie rãsplãtit pemã surã“ a spus domnul Timofeiov.

De asemenea, am aflat cã ruºii-lipoveni, cu mici excepþii, la recen-sãmântul populaþiei din 2011 s-audeclarat ceea ce sunt.

Pe larg, domnul Timofeiov a pre -zentat rolul religiei în cadrul comu -ni tãþii. Preoþii sunt cei mai puter -nici, cu cea mai mare prestanþã încadrul comunitãþii.

Domnul Cazimir Longer, con-silier al prefectului pe probleme deminoritãþi, reprezentantul polone -zilor suceveni, dupã ce a prezentatisto ria ºi tradiþiile etniei polone, apre cizat cã Ambasada Poloniei laBucureºti ºi, în special, GuvernulPolonez sprijinã material etniciipolonezi din Suceava: a construitªcoala Gimnazialã din Soloneþ, aasfaltat drumul spre acest sat,fiecare elev primeºte la începutulanului ºco lar rechizite ºcolare,cadouri de Crãciun ºi Anul Nou,vara copiii îºi petrec vacanþa înPolonia, care pri meºte ºi bursieri lalicee ºi universitãþi, personaluldidactic participã la cursuri de per-fecþionare, a construit cãmine cul-

turale, cum numesc polonezii „Dompolski“, la Soloneþ, Cacica, Pãlti -noasa, Poiana Mãrului.

Domnul Ivan Marocico, deputa -tul din partea UUR, a prezentat oinformare despre ucrainenii din Ro -mânia, precizând faptul cã ei se si -tueazã pe locul al treilea, dupãmaghiari ºi rromi. Din pãcate, nu -mã rul ucrainenilor din România ascãzut semnificativ conform datelorRecensãmântului din 2011. În ju -deþul Suceava, de exemplu, au fostînregistraþi, potrivit datelor oficiale,doar aproape 6 mii de ucrai neni,cifrã pe care o putem gãsi într-o sin-gurã comunã, Dãrmãneºti, din ace-laºi judeþ.

Deputatul a amintit celor pre -zenþi cã UUR dispune de o pu ter ni -cã bazã materialã, cu sedii binedotate, formaþii artistice bine echi -pate, biblioteci la fiecare sediu.Funcþioneazã cinci redacþii, din careuna în limba românã, UUR finan -þeazã publicarea unui numãr impor-tant de cãrþi.

Pânã aici, totul a decurs în spiri-tul tematicii. În continuare, modera-torul a scãpat frâiele ºi activitateas-a transformat în ceva „electoral“.Directorul ºcolii a propus ca UURsã tipãreascã manuale ºi caiete

auxi liare ºi sã stimuleze personaluldidactic implicat în activitãþileorganizate de UUR. Alþii s-au refe -rit la retrocedarea averilor, apãdurilor.

În final, situaþia a fost oarecumsalvatã de dna Iaroslava Colotelocare a prezentat istoricul „Convie -þuirilor“, faptul cã o bunã perioadãMinisterul Culturii a finanþat acestfestival ºi a luptat ca el sã ajungãitinerant.

Dl ing. Boris Petraºuc a prezen-tat o interesantã comunicare privindrolul mitropolitului Petru Movilã înorganizarea activitãþii religioase dinUcraina ºi a lui Paisie Velicikovskiîn România.

Dupã câteva ore de discuþii,moderatorul a uitat cã în salã erauprezente douã persoane pregãtite sãprezinte istoria ucrainenilor, obi-ceiurile ºi tradiþiile acestui popor. Înfe lul acesta, cei prezenþi aveauocazia de a afla de ce ucraineniisunt împãrþiþi în ucraineni, ruteni ºihuþuli.

Închei cu gândul cã peste un an,la cea de-a XX-a ediþie, ce se vadesfãºura la Paltinu, ucrainenii vorînregistra un succes ºi mai mare.

Gheorghe CEGA

Masã rotundã cu iz electoral

Curierul uCrainean10

Un loc binecuvântat de Dum -nezeu cu munþi împãduriþi carestrãjuiesc pajiºtile cu iarbã grasã,împodobite cu buchete de flori mul-ticolore, oameni harnici si inimoºi,copii frumoºi, care nu îºi pierd tra -diþiile, credinþa ºi cultura, locuri deunde s-au ridicat oameni de valoare,este locul unde convieþuiesc ºi sebucurã de viaþã cîmpulungenii dinþara de sus a Moldovei.

Oraºul Câmpulung Moldovenesceste reprezentat cu cinste de absol-venþii Liceului Tehnologic nr. 1 cu oistorie de peste 130 de ani, unde ande an, generaþii de tineri deschid ºiînchid porþile ºcolii.

Într-o armonie perfectã, aici secunosc ºi se împrietenesc mulþi copiidin diferite medii, de etnie românã,dar ºi de etnie ucraineanã, proveniþidin satele apropiate lo cuite deucraineni. Unii sunt la început dedrum spre cunoaºtere, în curs de for-mare, alþii aflându-se la un momentde bilanþ dar, în acelaºi timp, pãºindîntr-o nouã viaþã, cu speranþe cãtreun viitor necunoscut.

Elevii clasei a XIII-a, pregãtiþi sãpãrãseascã porþile ºcolii, sub îndru-marea ºi coordonarea diriginei, prof.ing. Snijec Cely, au parcurs untraseu mai lung, de 5 ani, pentruobþinerea diplomei de tehnician înconstrucþii ºi lucrãri publice.

Elevii claselor a XII-a au obþinuturmãtoarele calificãri: tehnician îninstalaþii electrice, tehnician elec-trotehnist, coordonaþi de doamnaprof.ing Lenuta Palaniþe; tehnicianîn turism, coordonaþi de doamnaprof. ing Burcã Carmen; tehnicianinstalator în construcþii, coordonaþide dl prof. ing. Vasile Hriþcu.

Pentru certificarea competenþelorprofesionale nivel 3, elevii aupregãtit câte o lucrare cu tema aleasãdupã dorinþa lor, ceea ce le-a plãcutmai mult sau ceea ce au dorit sãapro fundeze, lucrare susþinutã înfaþa unei comisii de cadre didacticede specialitate.

Emoþionaþi, fericiþi, optimiºti ºiplini de viaþã, elevii sunt convinºi cãdrumul ales de ei este cel mai bun,cã meseria ce urmeazã sã o practiceeste cea mai frumoasã ºi mai cãutatãatât în þarã, cât ºi peste hotare.

În cursul zilei de miercuri, 29mai a.c., absolvenþii promoþiei 2013de la Liceul Tehnologic nr. 1 dinCâmpulung Moldovenesc au trãitclipe de sãrbãtoare. Tineri, frumoºi,eleganþi ºi emoþionaþi, dar extrem deîncrezãtori, elevii claselor a XII-a, ºia XIII-a au rãspuns simbolic, pentruultima datã, prezent, la strigarea ca -talogului.

Ultima orã de diriginþie la clasa aXIII-a s-a desfãºurat într-o at mos -ferã deosebitã, încãrcatã cu emo þii,lacrimi, impresii, regrete, mulþumiri,recunoºtinþã ºi promisiuni.

În aplauze, intonând cântecespecifice momentului, elevii îºi aº -teap tã pãrinþii ºi dirigintele în clasã,pentru ultima orã de diriginþie, pen-tru ultima ºedinþã cu pãrinþii.

Prezenþa pãrinþilor a încãlzit at -mos fera, sporind emoþiile ºi farme -cul activitãþii.

Reprezentantul elevilor a trans-

mis mesajul cãtre profesori ºipãrinþi, mulþumindu-le pentru totajutorul acordat, pentru susþinereade care au avut parte, exprimându-ºitristeþea pentru cã se despart deliceul unde ºi-au petrecut ultimii 5ani ºi unde au crescut de la un an laaltul, dar totodatã bucuria începeriiunui nou capitol din viaþã.

Reprezentantul pãrinþilor, în per-soana domnului Ioan Moþco, cu

emoþii ºi cu lacrimi de fericire, amulþumit colectivului de cadredidac tice pentru implicarea în edu-carea ºi îndrumarea elevilor pe caleaºtiinþei ºi a omeniei, a felicitat tine riiabsolvenþi, urându-le succes înviaþã, în toate ce vor întreprinde ºibaftã la examene.

Copleºitã de emoþii, cea care le-afost profesor, diriginte, prieten ºi „adoua mamã“ dupã cum spun elevii,timp de 5 ani, a felicitat colectivulclasei pentru absolvire, le-a transmis

ultimele sfaturi pentru viaþã în care s-a implicat ºi i-a ajutat sã porneas cã.

Zborul simbolizeazã calea ºi lup -ta, voinþa care trebuie depusã de ti -nerii noºtri pentru îndeplinirea idea -lurilor ºi a viselor. Voi sunteþi vii to -rul naþiunii, voi sunteþi viitorullumii.

Dumnezeu sã întãreascã rãdã ci -nile voastre! Dumnezeu sã ocro -teascã zborul vostru! Fie acest zboruºor, armonios, echilibrat! Sã aveþiviaþa plinã de luminã, de har ºi dedar divin! Sã vã fie calea cãlãuzitãde forþe pozitive, încãrcatã de faptebune, de cinste, omenie!

Fie drumul vostru supravegheatde înþelepciune ºi luminat de o veº -nicã iubire!

Dragii mei, pãrinþii voºtri v-auajutat dezinteresat sã intraþi în viaþã

ºi o vor face ºi de acum înainte. Euîn calitate de diriginte ºi colegii meiîn calitate de dascãli ai voºtri, ne-amalãturat acestui nobil demers cu tot su -fletul ºi cu toatã priceperea noastrã.

Am încercat, ºi sper cã am reuºit,sã construim în voi o minte solidã,dar abilã, un suflet generos ºi sensi-bil, tineri tehnicieni bine pregatiþi

E ziua când pãrãsiþi locul copi -lãriei, lãsati în urmã generaþiile

viitoare ºi dascãlii care cu rãbdare ºidãruire v-au cãlãuzit paºii spre ºti-inþã ºi educaþie.

Aº vrea ca în cãlãtoria celor 5 aniparcurºi împreunã sã fi bãtãtorit undrum presãrat cu flori ce nu se ofi -lesc niciodatã, acestea repre zen tândflorile prieteniei, cre dinþei ºi ome-niei, sã fi semãnat un co vor de iarbãveºnic verde, ce re pre zintã le gã turaîntre mine ºi voi, covor pe care sã neîntâlnim ori de câte ori viaþa vã vaîncerca. Eu m-am strãduit sã vã fiu

„mama“' de la ºcoalã. Dacã amreuºit, rãmân aceeaºi. Sã contaþi pemine ºi în viitor, oricând, mereu, ori-unde aþi fi.

Dragii mei copii, sã aveþi cre dinþãîn Dumnezeu, sã vã respectaþipãrinþii,; sã fiþi toleranþi, sã fiþi oa -meni, sã nu vã fie fricã de muncã ºiînvãþãturã, sã nu vã fie ruºine cu voi,sã vã urmaþi idealul. Dacã veþi adunamereu aceste sintagme, veþi fi me reude nota zece, veþi fi mereu ceea ce vãdoriþi voi ºi pãrinþii voºtri. Veþi fioameni.

Eu asta vã doresc. În viaþã sã fiþioameni de nota zece! Vã urez multãsãnãtate, încredere în posibilitãþilevoastre ºi Doamne ajutã!“, a spusdoamna dirigintã.

Dar sunã clopoþelul! Ora s-a ter-minat. E pauzã.

De aceastã datã, clopoþelul a su -nat mai mult, a sunat altfel, a su natpentru ultima oarã. Cea mai fru-moasã perioadã a vieþii lor a luatsfârºit.

Au muncit, au fost conºtiincioºi,au depãºit toate obstacolele, ºcoalai-a recompensat acordându-le statu-tul de „promovat“, „absolvent de li -ceu“ ºi diploma de tehnician, ur -mând ca ei sã depãseascã un pragpentru a deveni ºi „bacalaureaþi“. Aurmat festivitatea de încheiere a se -me strului, a anului, a liceului, acopilãriei.

În deschiderea programului,absolvenþii au fãcut un tur al ºcolii,intonând imnul „Gaudeamus igitur“,luându-ºi rãmas bun de la colegiimai mici din celelalte clase ºi de laprofesori.

Pe aceastã melodie ºi-au încheiatultima zi de ºcoalã. Toþi anii de liceus-au scurs într-o clipã ºi primul lorpas sfios pe porþile liceului s-a trans-format într-un vis, într-o amintirefru moasã. Odatã cu el a luat sfârºit ºiviaþa de licean, festivitatea de pre-miere punând punct unei etape avieþii lor, în care au avut ocazia sãcunoascã, sã înveþe, sã se dezvoltepe toate palierele.

Înconjuraþi cu dragoste depãrinþi, profesori, fraþi, surori, rudesi prieteni, cei 94 de absolvenþi autrãit clipe de emoþii ºi trãiri unice înviaþã. Îmbrãþiºãri, sentimente, pre-mii, buchete de flori, baloane, petalede flori, cântece, lacrimi de fericireºi emoþii în ochii pãrinþilor, ai ele -vilor ºi profesorilor.

Domnul director adjunct, profe-sor ing. Constantin Luca, a rostitcuvinte speciale de felicitare, dar ºide luminare a minþii absolvenþilorpentru examenele ce urmeazã a lesusþine în perioada urmãtoare, pre-cum ºi despre drumul în viaþã pecare îl vor urma… Le-a urat tot cepoate un pãrinte sã-i doreascã unuitânãr: sãnãtate, noroc, liniºte, în þe -lep ciune, succes, rãbdare ºi sã nuuite de locuri natale, tradiþii, cre din -þã, omenie.

Diriginþii claselor terminale aufost premiaþi cu diplome ºi flori decãtre elevi pentru activitatea depusãde-a lungul anilor în care le-aucãlãuzit paºii.

Emoþiile ºi regretul s-au putut citideopotrivã ºi pe chipurile elevilor, apãrinþilor, dar ºi în glasul profeso-rilor diriginþi.

Fiecare diriginte cu aceleaºi emo -þii fireºti în glas, ca pentru fiecaregeneraþie, a adresat cuvinte de feli -citare, sfaturi pentru drumul vieþiiabsolvenþilor promoþiei 2013.

În atmosfera de sãrbatoare, pro-fesorii diriginþi: Lucia Bordeianu,Carmen Burca, Emil Bezrodnîi, AnaMaria Petraºuc ºi Cely Snijec, auacor dat diplome, albume ºi flori, ab -sol venþilor de care se despart cuemo þii. Toþi absolvenþii au fost rãs-plãtiþi cu Diplomã de Absolvire.

Tabloul face parte din atmosferafiecãrui sfârºit de an ºcolar, când seaºterne încã o filã a vieþii în inima ºimintea tuturor.

prof. Cely SNIjEC

Ultimul colopoþel la Liceul Tehnologic nr. 1

Ultima zi de ºcoalã, clasa a XIII-a

uçi deschise spre viitor la liceul tehnologic nr. 1 din Câmpulung moldovenesc

11Curierul uCrainean

Vastul teritoriu pe care s-a înfiri-pat Rusia Kieveanã, iar mult maitârziu Ucraina de astãzi era în vre-murile strãvechi ocupat de popu-laþii aparþinând diferitelor neamuriºi triburi.

Religia era politeistã. Oameniiignoranþi ºi înspãimântaþi de dife ri -te fenomene ale naturii le atribuiaupe acestea acþiunii unor fiinþe su -pra naturale puternice, zeitãþi, pre-cum Perun - considerat zeul focu-lui, al tunetelor ºi al fulgerelor,Daj boh - zeul Soarelui, izvor deluminã ºi cãldurã, dãtãtorul tuturorbunurilor, Svaroh - zeul cerului, ta -tãl soarelui, Veles - zeul belºugului,protector al turmelor ºi cire zi lor,ocrotitor al pãstorilor ºi patron alnegoþului.

Universul oamenilor de-atunciera populat ºi de fiinþesu pranaturale de ordinmai mã runt, precum ru -salce le, spiri tele pãdu rii,ale câmpului, ale caseiº.a.

Relatãri explicite le -ga te de aceste zeitãþi nu existau,dupã cum nu erau nici temple, nicisacerdoþi. Oa me nii îºi confecþio nauidoli - chipuri cioplite din diferitemateriale: lemn, piatrã etc., cãrorali se închinau, iar pentru a-i îmbunaºi a le obþine ajutorul le aduceauofran de care constau nu numai dinalimente, ci ºi din animale sacrifi-cate pe altare.

Aceste credinþe generau ºi unpsi hic corespunzãtor, caracterizatprin cruzime, spirit rãzboinic exa -cerb at, urã, rãzbunare. Domnea oto ta lã desconsiderare a fiinþei uma -ne, nu numai în ce priveºte scla viiºi prizonierii, dar ºi femeile, careaveau un statut de sclave abso luteale bãrbatului; se practica poli -gamia.

Din scrierile anticilor reiese cãprimii germeni ai creºtinismului,prima sãmânþã a fost aruncatã înacel teritoriu încã acum 2000 deani, când la îndemnul lui IsusHristos, înainte de înãlþarea sa lacer, apostolii lui s-au rãspândit printoate þãrile lumii pentru a propovã-dui religia creºtinã. Sfântul Apos tolAndrei a avut misiunea de a mergeîn Sciþia, la nord de Marea Neagrã.Dupã ce a trecut prin Cau caz, Cu -ban, Crimeea, a ajuns la Herso nes(ulterior numit Kor sun) de unde ºi-a urmat drumul într-o barcã pe Ni -pru în amonte pânã a ajuns înlocurile unde acum se gãseºte actu-ala Ucrai na, pe dea lurile unde seaflã acum Kievul. Dupã ce a înnop-tat pe malul flu viu lui, dimineaþa le-a spus discipolilor sãi: „Vedeþiaces te dealuri? Asupra lor se vacoborî harul lui Dumne zeu. Se varidica aici un ma re oraº cu multebiserici creº tine unde i se va aduceLui slavã.“

ªi a aºezat în vârful dealului ocruce binecuvântatã. Într-adevãrprofeþia lui s-a împlinit cãci Kie vula devenit capitala tuturor slavilorrãsãriteni.

O altã întâmplare, care a dat unprim impuls cãtre religia creºtinãs-a petrecut în secolul al IX-lea.Doi cneji kieveni - Askold ºi Dyrporniserã, în anul 866, o campaniemilitarã îndreptatã împotriva Þari -

gra dului, capitala Bizanþului. Na -vele lor cu o mare armatã au cobo -rât pe Nipru, iar apoi au înaintat pemare, oprindu-se lângã malu rilegreceºti. Grecii, deja creºtini pe-atunci, s-au înspãimântat de oasteanumeroasã ce venea implacabilasupra lor ºi nu aveau altã ieºiredecât sã implore în bise rici ajutorde la Cel de Sus, care le-a insuflatideea salvatoare. Dupã o noapte derugãciuni fierbinþi au venit într-oprocesiune pe malul mãrii, unde auadus veºmântul Maicii Domnului,pãstrat de ei. Minunea s-a întâm-plat dupã ce l-au înmuiat în valuri.În aceeaºi clipã s-a stârnit o fur-tunã cumplitã, iar ma rea care parcãfierbea a rãsturnat ºi înecat ambar-caþiunile atacatorilor.

Acest miracol, care a rezultat

din credinþã i-a impresionat foartemult pe cei doi cneji, îndemnându-i cãtre religia creºtinã. Ca urmare,dupã ce au ajuns la Kiev au trimiso delegaþie la Þarigrad solicitândpatriarhului sã le trimitã preoþi caresã-i înveþe religia lor. Atunci mulþiau cunoscut lumina Evangheliei,iar cei doi cneji au primit botezul înanul, dupã cât se pare, 867. Apoicreºtinismul a început încet-încetsã se rãspândeascã prin Rusia Kie -vea nã. La aceasta ºi-au adus con-tribuþia însemnatã, mai târziu,primii învãþãtori, Chiril ºi Metodiu,care au tradus Sfânta Scripturã dinlimba greacã în limba slavonã.

Dar cea care a adus cu adevãratzorile creºtinismului în Rusia Kie -veanã a fost împãrãteasa Olga, con-sideratã sub acest aspect - poeticvorbind - luceafãrul dimineþii careprevesteºte rãsãritul soarelui. Nãs -cutã, pe cât se pare, în preajmaanului 890, în apropiere de Pskov,din neam de varegi (vikingi - nor-manzi veniþi din Peninsula Scan -dinavicã) era înzestratã cu fru-museþe ºi o inteligenþã deosebitã.Potrivit unei vechi legende, pe cândprinþul Igor era încã tânãr, se afla lao vânãtoare în þinuturile Pskovului.Vãzând pe malul opus al unui râuprada ce o urmãrea, s-a oprit cãcinu avea cum sã-l traverseze. A zãritînsã o barcã ºi a fãcut semn celuicare vâslea sã-l treacã pe celãlaltmal. ªi-a dat însã seama cã vãslaºulera o fatã - era Olga - tânãrã, fru-moasã, viteazã. În condiþiile epociide-atunci cu lipsa ei de moralã ºidesconsiderarea femeii, prinþul ºi-apermis sã-i adreseze cuvinte necu-viincioase. Dar Olga l-a fãcut sã seruºineze, vorbindu-i cu multã se -rio zitate ºi întrebându-l cum va maiputea cârmui cu dreptate când vaajunge pe tron dacã devine robulpornirilor ºi dacã se va afla cã dincauza lui o fatã a fost înghiþitã deapa râului cãci aºa se va întâmpladacã va persista în atitudinea sa jig-nitoare. Prinþul a fost foarte impre-sionat de înþelepciunea vorbelor ºinu le-a uitat, cãci atunci când i-avenit timpul de însurãtoare aporuncit ca acea fatã, pe cât de fru-

moasã pe atât de înþeleaptã, sã fiecãutatã ºi sã fie adusã. Cãsãtoria lora avut loc în anul 903.

Cneazul Igor a întreprins maricampanii împotriva Þarigradului,iar pe plan intern a fãcut mari efor-turi sã reuneascã prin forþã triburilerãzleþe din teritoriu. Fãcând însãgreºeala de a percepe biruri insu-portabil de mari de la neamul dere -vl enilor, a fost ucis de aceºtia înanul 945.

Tînãra sa vãduvã - cneaghinaOlga, a rãmas la Kiev cu fiul ei încãmic, de 3 ani, Sveatoslav. Obiº nui -tã oarecum ca în timpul plecãriisoþului în campanii sã se ocupe detreburile þãrii, devenise acum o câr-muitoare puternicã ºi înþeleaptã aacesteia, misiune ce a îndeplinit-ocu succes pânã la majoratul fiului.

Înzestratã cu o personalitatedeosebitã, împãrãteasa Olga s-aremarcat atât pe plan extern prinsub tila diplomaþie ºi abilitate de asta bili contacte cu alte þãri, deexem plu Ungaria, Germania, Im -pe riul Roman ºi, mai ales, cu Bi -zan þul, cât ºi pe plan intern.

Dupã pedepsirea exemplarã acelor ce i-au ucis soþul, Olga s-ado ve dit a fi o înþeleaptã reforma-

toare în diferite domenii: econo -mic, cultural, ideologic. Trãgândînvãþãminte din acele rãscoale aletriburilor, motivate de birurile ne -adec vate, a iniþiat o reglemen tare acuantumului acestora, astfel încâtsã înlãture nemulþumirile, contri -buind în felul acesta la întãrireastatului prin unificarea de bunãvoie a triburilor.

A dat dispoziþie de a se montanãvoade uriaºe pe fluviile Nipru ºiDesna, precum ºi capcane pentru ase vâna animale de blanã, atât aces-tea, cât ºi peºtele fiind foarte cerutede þãrile vecine; la fel ºi colectareamierii albinelor sãlbatice. Toateaceste mãsuri au dus la înflorirearelaþiilor comerciale cu alte þãri.

Împãrãteasa Olga a devenit oadeptã ferventã a creºtinismului, înspecial în urma cãlãtoriei la Þari -grad, în anul 955, unde a pri mit ºibotezul în mãreaþa Catedralã Sf.Sofia, efectuat de patriarhul

Teofilact, iar naº i-a fost împãratulConstantin al VII-lea Porfiro ge -netul. La botez a primit numele deElena, în cinstea Sf. Elena, care aadus de la Ierusalim crucea pe carea fost rãstignit Mânturitorul. Im -pre sionat de frumuseþea ºi inte -ligenþa ei, împãratul a cerut-o desoþie. Însã Olga voia sã rãmânãfidelã rãposatului ei soþ ºi nici n-arfi dorit sã rãmânã în Bizanþ, ci sã seîntoarcã în patria sa. Pentru a nu-ljigni pe împãrat cu refuzul ei arecurs la un ºiretlic, ºi anume, cu -nos când deja dogmele creºtine, ainvocat motivul cã fina nu are voiesã se cãsãtoreascã cu naºul ei.

Revenind la Kiev, Olga faceeforturi ca, învingând conservato -rismul vechilor tradiþii politeiste, sãintroducã ºi sã rãs pân deascã creº -

tinismul, construieºtemul te biserici.

Totuºi vechea soci-etate a Rusiei Kieveneîncã nu era pregãtitãpentru a trece în totali-tate la creºti nism.

Acest deziderat se va înfãptui, abiapeste un secol, de cãtre cnea zulVolodymyr - nepotul ei.

În anul 964, împãrãteasa Olgatrans mite tronul fiului sãu, Svea -tos lav, ajuns la majorat, totuºi con -ti nuã ºi în aceastã situaþie sã pro - page în rândul conaþionalilor creº -ti nismul ºi sã dãrâme altarelepãgâne.

Moare în anul 969, mâhnitãpânã în adâncul sufletului de refu -zul neclintit al lui Sveatoslav de atrece la creºtinism, rãmânând ido -la tru pânã la sfârºitul vieþii. Pentrumeritele sale de a lupta pânã lasfârºit pentru religia creºtinã, îm -pã rãteasa Olga a fost ulterior can-onizatã, fiind numitã sfântã întoc-mai cu apostolii. În calendarulcreºtin ortodox, nu numai în celucrainean, ci ºi în cel românesceste sãrbãtoritã la data trecerii salela cele veºnice, adicã în ziua de 11iulie. Sarcofagul cu rãmãºiþele salepãmânteºti a fost descoperit dearheologi ºi se pãstreazã în Cate -drala Sf. Sofia din Kiev. Tot acolose pãstreazã o pãrticicã din Sf.Cruce adusã de la Ierusalim ºidãruitã ei de cãtre Patriarhul care abotezat-o.

Dupã moartea împãrãtesei Olga,întunericul idolatriei a început sãpunã iar din ce în ce mai mult stã -pânire pe popor. Atitudinea cnea -zului Sveatoslav, acum când aveamânã liberã, s-a înrãutãþit, trecândla prigonirea fãþiºã a celor ce adop-taserã creºtinismul. Numai dupã unan, însã, în 970, el moare fiind ucisîn luptã cu pecenegii.

Cei trei fii ai sãi: Iaropolk, Olehºi Volodymyr, deºi tatãl le atribuisefiecãruia câte o parte bine demar-catã din teritoriu, nu au avut paceîntre ei, stârnind lupte fratricidepentru tron, în care primii doi ºi-aupierdut viaþa, supravieþuitor rãmâ -nând cel mai tânãr - Volodymyr.Viaþa acestuia a fost descrisã înspecial de cronicarul Nestor.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Olga ANDRICI

1025 de ani de la creºtinarea Rusiei Kievene

Cneaghina Olga

Curierul uCrainean12

Satul Ne -gostina esteun sat sã racdin punct deve de re eco -no mic, darnegostineniiau pus întot-deauna unaccent deo -sebit nu pelatura eco -no micã, cipe pregãtirea

copiilor, adicã pe ºtiinþa de carte.Negostina a fost ºi este avantajatãdin acest punct de vedere fiindcãeste situatã la doar 3 km distanþãde oraºul Siret unde a existat tottimpul un liceu cu dife rite profiluriºi ªcoala Peda gogicã cãtre careerau îndrumaþi copiii. Negostineniiau dat societãþii ro mâ neºti mulþioameni talentaþi, precum învãþã-tori, profesori, me dici, farmaciºti,ofiþeri, ingineri, dar ºi mulþi acti -viºti culturali care au coordonatactivitatea culturalã în Negostina ºinu numai. Una dintre aceste per-sonalitãþi a fost învã þãtorul, profe-sorul de mate mati cã, directorulCãminului Cultural din Negostina,regizorul, decoratorul scenelor tea -trale, Dumitru Cuiava (Tunek).

Dumitru Cuiava s-a nãscut ladata de 31 decembrie 1934 în satul

Negostina într-o familie de þãranisãraci. Tatãl lui a murit înainte denaºterea sa.

Din copilãrie, Dumitru Cuiava atrecut prin multe necazuri ºi greu -tãþi, a supravieþuit tifosului exan -tematic, febrei tifoide, foametei,iar în timpul rãzboiului a fost eva -cuat cu mama la Calafindeºti undea petrecut o perioadã de timp. Darcel mai mare necaz l-a suferit înprimãvara anului 1941 când a rã -mas invalid fãrã picior de lagenunchi în jos.

Dumitru Cuiava a absolvitªcoala Pedagogicã Ucraineanã dinSiret în anul 1953 ºi a fost reparti-zat la ªcoala Generalã din Negos -tina unde a predat la ciclul II fizicaºi chimia, iar din anul 1955 mate -matica.

De la vârsta de 16 ani, DumitruCuiava a fost membru în formaþiacoralã din Negostina condusã deregretatul prof. A. Petraºciuc, darîn acelaºi timp interpreta cu succesdiferite roluri în piese clasiceucrai nene puse în scenã de Dumi -tru Arici. Dumitru Cuiava era untalent deosebit, avea un scris fru-mos, dar ºi talent la desen, avea re -laþii prieteneºti cu talentatul MihaiVoloºciuc cu care crea toate de co -rurile pentru piesele puse în scenã.

În afara catedrei didactice ºco -lare, Dumitru Cuiava mai îndepli -

nea cu mare succes ºi funcþia dedirector al Cãminului Cultural dinNegostina în perioada anilor 1958-1960 ºi dupã 1962. În aceastãperioadã activitatea culturalã era laînãl þime. La cãmin desfãºura o ac -ti vitate bogatã corul mixt care eraalcãtuit din peste 100 de tineri ne -gos tineni condus de NicolaiMaidaniuc.

Între timp, Dumitru Cuiava aabsolvit cursurile de regizori laTea trul din Botoºani ºi ca instruc-tor al formaþiei de teatru, pune înscenã la Negostina ºi nu numaipiese clasice ucrainene. Spec ta co -lele teatrale se desfãºurau la unnivel artistic ce atingea profesio -nalismul datoritã faptului cã Du -mitru Cuiava avea o pregãtire regi-zoralã foarte bunã, în primul rând,iar, în al doilea rând, formaþia tea -tralã era susþinutã de tinere talentenegostinene, elevi ai ªcolii Peda -go gice Ucrainene din Siret ca:Nadia Bileþchi, Silvia Riºciuc,Mihai Voloºciuc, Nicolai Clem,Nico lai Maidaniuc, Viorica Chi -deºa, Mihai Fediuc, Claudina Gri -go raº (Humeniuc), Domnica Riº -ciuc, Domnica Grigoraº. Cu ase -menea talente, Dumitru Cuiavapune în scenã piese clasice ucrai -nene „Natalka Poltavka“ de I.Kotlearevskyi, „Ukradene ºceas -tea“, de I. Fran ko, „Sva ta nnea na

Hon cea riv þi“ de Kvitka Os no via -nen ko, „Dai serþiu voliu, zavede vnevoliu“ de Kropyvnyþkyi, „Do kysonþe ziide, rosa ocii vyist“ de M.L. Krop yv nyþ kyi ºi „Nad ly ma -nom“ de E. Korotenko. Menþionezcã toate decorurile pentru acestepiese puse în scenã au fost pictatede Dumitru Cuiava ºi talentatul luiprieten Mihai Voloºciuc.

Ultima piesã pusã pe scenaCãminului Cultural din Negostinade Dumitru Cuiava, în 1961, a fost„Beztalanna“ de Karpenko Karyi.Menþionez cã Dumitru Cuiava, înultima perioadã de pensionare, aprofesat ca învãþãtor la clasele I-IVdin Negostina cu rezultate foartebune ºi ca maistru de atelier-prac-ticã. Dumitru Cuiava a ieºit la pen-sie în 1993 fãrã a avea vârsta stan-dard de pensionare ºi de aceea aveao pensie destul de modestã. Dumi -tru Cuiava moare subit la 10 febru-arie 2005 la vârsta de 70 de ani.Pãrãseºte pentru totdeauna satulsãu natal, prietenii cu care a co la -bo rat atâþia ani, ºcoala, CãminulCultural, dar lasã negostinenilordragostea pentru culturã.

Închei aceste rânduri spunând:„Dumitru Cuiava a fost cel maiiubit fiu al Negostinei“.

Nicolai MAIDANIUC

In memoriam Dumitru Cuiava

Serhi Jadan s-a nãscut la 23 august 1974 înoraºul Starobilsk din regiunea Luhansk(Ucraina). Operele sale literare au fost distinsecu diferite premii naþionale ºi internaþionalefiind traduse în 13 limbi, aºezându-l, astfel,printre cei mai populari scriitori contemporanidin Ucraina.

Cele mai cunoscute cãrþi ale lui Serhi Jadansunt culegerile de poezii: „Generalul Iuda“(1995), „Pepsi“ (1998), „Balade despre rãzboiºi reconstrucþie“ (2001), „Istoria culturii înce -pu tu lui de secol“ (2003), „Maradona“ (2007),„Etiopia“ (2009), Lili Marlen (2009) „Armealbe ºi de foc“ (2012); culegeri de prozã scurtã:„Big Mak“ (2003), „Anarhia din Ucraina“(2005), „Imnul tineretului democratic“ (2006);ro mane „Depech Mode“ (2004) ºi „Voroºi lo -vograd“ (2010).

Atât prin poezie, cât ºi prin prozã SerhiJadan îndeplineºte o misiune socio-spiritualã,care se cerea atinsã demult, fiind cea mai dra-maticã ºi, totodatã, cea mai veche contradicþie aexistenþei omeneºti: contradicþia între ceea cegândeºti ºi ceea ce spui, între cum este un om„pentru sine“ ºi cum apare el „pentru ceilalþi“,care sunt sentimentele ºi trãirile sale ºi cum ºile exprimã prin comportamentul sãu.

Romanul „Depech Mode“ este o poveste des -pre generaþia anilor '90, despre tineri de 19-20de ani care trãiesc prãbuºirea imperiului so vie -tic. Subiectul romanului este destul de simplu -trei prieteni pornesc în cãutarea celui de-alpatrulea, pentru a-i da o veste tristã ºi anumemoartea tatãlui sãu vitreg.

Ca toatã literatura postmodernã, ºi acest texteste autobiografic. Naratorul fiind reprezentan-tul lumii interioare a autorului, a existenþei lui.

Începutul romanului este oarecum ºocant -naratorul îºi aduce aminte despre prima saexperienþã alcoolicã ºi despre existenþa sa înlume. Evaluarea locului sãu în viaþã, la vârstade 15 ani este în general pozitivã: „Am trãitvesel aceºti 15 ani din viaþa de adult, nu am luatparte la construirea societãþii civile, nu mãprezentam la secþii de votare ºi cu mare succesam evitat orice contact cu regimul antipopular,dacã vã daþi seama ce am în vedere; nu mãinteresa politica, nu mã interesa economia, numã interesa cultura, nu mã interesa nici prog-noza meteo, cu toate cã era singurul lucru cre -dibil din aceastã þarã, tot nu mã interesa“.

Comparându-se, cel de acum - de 30 de ani,cu cel de atunci de 14-15 ani constatã lipsaaproape a oricãrei schimbãri, la început vorbeº -te de factori externi - politici, economici, geo -grafici ºi apoi despre cei particulari: „S-auschimbat prietenii, unii au dispãrut pentru tot-deauna ºi au apãrut alþii noi. S-a schimbatmemoria, a devenit o memorie de lungã duratã,dar nu s-a îmbunãtãþit deloc“. Mai târziu, adu -cându-ºi aminte de imperiu, va spune: „Oricumai întoarce-o, în Uniunea Sovieticã erau douãlucruri cu care te puteai mândri - campionatulde fotbal ºi armamentul nuclear, cei care aufurat poporului aceste douã mari atracþii, mãîndoiesc cã o sã-i aºtepte o bãtrâneþe liniºtitã“.

În „Depech Mode“ Serhi Jadan creeazã oîntreagã galerie de portrete:

„Prieteni, am foarte mulþi, de fapt nu suntemo tovãrãºie care îºi petrece timpul liber împre-unã, ci un fel de colectiv de simulanþi ce freacãcreierii recrutorilor ºi angajatorilor, trãim încâteva camere învecinate, la acelaºi etaj,dormim fiecare pe unde apucã, nici nu-i cunosc

pe toþi. Aici singurul prieten adevãrat esteVaska Comunistul, alþii un public mai mult saumai puþin întâmplãtor, deºi ei sunt tot prieteniinoºtri, care ba apar, ba dispar (...). Toþi avem înjur de 18-19 ani, marea majoritate dintre pri-etenii mei au fost exmatriculaþi ºi acum sunt oriºomeri, ori se ocupã cu lucruri nefolositoarenimãnui.

De exemplu, nu am înþeles nicodatã cu ce seocupã evreul-antisemit Câinele Pavlov „PãrinþiiCâinelui sunt evrei, însã el nu se considerãevreu, spune cã pãrinþii - sunt pãrinþi, iar el -este el ºi mai susþine cã are dreptate. Nu lo cu -ieº te cu pãrinþi, nici nu vorbeºte cu ei, spune cãnu poate trãi alãturi de evrei. Se plimbã pe latoþi cunoscuþii, câteodatã rãmâne ºi la noi pen-tru o sãptãmânã-douã, are ºi o bunicã, se parecã nu este evreicã, deoarece locuieºte ºi la ea.Din când în când sustrage de la ea diferiteporþelanuri vechi ºi le vinde la târgul de vechi-turi, cu banii obþinuþi cumpãrã din farmacii ta -ble te ºi vine la noi. Atunci nu mai ieºim din ca -me rã câteva zile, poate doar sã urinãm sau sãvomitãm, dar se poate vomita ºi în camerã. Înprincipiu, se poate ºi urina. Eu îl iubesc pe Câi -ne le Pavlov ºi nu-mi pasã de antisemitismul lui“.

„La acelaºi etaj cu noi trãieºte ºi contraban-distul gruzin Vacha, pe care Câinele îl considerãevreu. Vacha are propria sa afacere, la ieºireadin oraº, nu departe de noi are câteva chioºcuri.Locuinþa lui are douã camere, într-una trãieºteel, iar în cealaltã îºi þine marfa de contrabandã,tot felul de ciocolate, cola, heroinã ºi ciupa-cip-suri. Plãteºte gaborilor, paznicilor la fel, de noinu se leagã, deci Vacha este un erou pozitiv, cuadevãrat pozitiv, altfel nu ai avea cum sã-lnumeºti. El ne vinde vodcã bunã, deºi nu nefãce nici o reducere“.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Mihai TRAISTA

SERHI JADAN „DEPECH MODE“

Curierul uCrainean 13

Ca profesor de limba ºi literaturaromânã, pensionar, ºi posedând celetrei volume împrumutate de laBiblioteca municipalã „Tudor Flon -dor“ din Rãdãuþi, recitesc în ucrai -neanã nuvele din aceste cãrþi, prilejcu care îmi reamintesc vremurilecopilãriei ºcolare, când luam con-tact cu ele pentru prima oarã, princlasa a IV-a la ªcoala Elementarãdin Mãriþei, când învã þãtorul deatunci, Daneliuc, mi-a insuflat dra -gostea pentru lecturã. Învãþãtorulavea ase mã nãri cu mare -le Sado veanu ºi la fizic ºila inter pretarea textului.

Aºadar, dupã aproape60 de ani mã întâlnesc ºimã reîntâlnesc cu creaþiiliterare citite în copi lã -rie. Apoi traducerea lec -tu rilor copilãriei meleîntr-o limbã româ neascãde ex cepþie îmi creeazã osurprizã este ti cã aparte.

Prezentarea mea su -ma rã a acestor cãrþi se vrea a fi ochemare la lecturã.

Dar mai întâi aº vrea sã dau câ -teva informaþii despre traducãtor,deoarece meritã sã fie prezentate.

Mircea Lutic s-a nãscut la 29mai 1939 în Iordãneºti lângã Storo -ji neþ, este membru al Uniunii Scrii -torilor din România, Ucraina ºi dinRepublica Moldova. Trãieºte laCer nãuþi. A scris, mai ales, poezii.

A lucrat mulþi ani la ziarul ro mâ -nesc „Zorile Bucovinei“ din Cer -nãuþi, fiind secretar general deredacþie.

S-a lansat în arta traducerii dinliteratura ucraineanã, pentru care aprimit Premiul Inter naþional „IvanFranko“. Pen tru strãdaniile sale îndomeniul literaturii ºi pu blicisticii afost decorat cu Ordinul Naþional alRomâniei „Serviciul cre din cios“, îngrad de ofiþer, ºi Diplo ma de Onoa -re a Radei Supreme a Ucrainei.

Prietenia sa cu poetul ucraineanVitali Kolodi, ca ºi cu Vasile Leviþkiºi Zenaida Peniuk au fost de mareajutor în tãlmãcirea scrierilor dinucraineanã în românã.

Antologia poate fi consideratãun florilegiu de autor. În faþa fie -cãrei nuvele traduse, traducãtorul aaºezat câte o paginã conþi nând datedespre autor ºi scurte informaþiibiobibliografice.

Cele trei volume au coperþiasemãnãtoare, diferenþiindu-se doarprin culoare de fond ºi au fost tipã -ri te la Kiev, pe spezele statuluiucrai nean, cu un tiraj de 3000 deexem plare pentru fiecare volum, cuspeci fi carea „Prozã pentru copii ºitineret“.

Pe coperta a 4-a a fiecãrui volumeste trecut curriculum vitae bilingvdespre traducãtor cu fotografia lui,iar fiecare volum cuprinde peste400 de pagini, pe hârtie ofset, ºicoperþi cartonate.

Cartea I începe cu o prefaþã subtit lul „Dezvoltarea nuvelisticiiucrai nene“ semnat de prietenul ºicolaboratorul autorului Vitali Kolo -di, traducãtorul „Luceafãrului“ emi -nes cian în ucraineanã care în în che -ierea prefeþei scrie: „Tradu cãtorulîn mod fericit a deschis încã o calede apropiere a celor douã po poa re ºiacum îi invitã ºi pe cei ma turi, ºi pe

cei tineri la citirea interesantã, încu-rajatoare ºi educativã“.

Urmeazã fragmente din lectura„Povestea anilor trecuþi“ cu sub ca -pi tolele: 1. „Despre întemeiereaKie vu lui“; 2. „Despre Oleg cel Înþe -lept“; 3. „Despre lupta tânãruluitãbãcar cu pecenegii“ (toate trei tra-duceri în versuri libere), urmând 16fabule în prozã ale filosofului ucrai -nean iluminist Hry hori Skovoroda,apoi Hryhori Kvitka-Osnovia nen -ko, Pantelimon Kuliº, Marko Vov -ciok, Iuri Fedkovyci (buco vi nean),Ivan Neciui-Levyþkyi etc. ºi pânã la

Ste pan Tu dor (prozator con tem -poran). Aºa cum afirmam anterior,fiecare au tor esteprefaþat cu un curri -culum vitae ºi cureferinþe bio biblio -grafice.

Cartea a II-aîncepe cu scriitorulcontemporan gali -þian Andri Holov ko,cu o cunoscutã po -ves tire existentãcândva în manua -lele ºcolare ucrai -nene, numitã „Bas -ma ua roºie“; ur -mea zã Hnat Chot -ke vyci, HryhoriKo synka, apoi Iry -na Vilde, My chailoStelmach etc. ºi pânã la scriitori dela sfârºitul secolului al XIX-lea.

Volumul al II-lea se încheie cu opostfaþã artisticã exemplarã a scri-itorului bucovinean contemporanViktor Kasiacenko, de fapt, pri-etenul ºi colaboratorul traducãtoru-lui, cu titlul „Ploaie de stele“, unme saj de credinþã, de iubire ºi desperanþã. Însuºi titlul spune totuldespre conþinutul postfeþei, ºi anu -me istoria acestei transpuneri româ -neºti: efortul fizic ºi talentul tra-ducãtorului, dar mai ales va loa reaartisticã a transpunerii etc.

Concluzionând, Kasiacenko afir-mã: „În condiþiile concrete ale pro -xi mitãþii teritoriale ucraineano-româ ne, florilegiul de autor al luiMircea Lutic va aduce un benefic ºieficient serviciu atât cititorilor delimbã românã, cât ºi celor de limbãucrai neanã. Mai cu seamã alcãtu-itorul, aºezând textele în chipcronologic, le-a însoþit cu note bio-bibliografice despre fiecare dintreautorii inseraþi (…). Toate acesteane dau temeiul sã conchidem cucertitudine cã cele trei volume aleantologiei „Ploaie de stele“ consti-tuie nu numai o apariþie de realinteres pentru iubitorii de literaturã,ci ºi un foarte util îndreptar instruc-tiv-educativ pentru elevi ºi pentrucadrele didactice din instituþiile deînvãþãmânt ale Ucrainei ºi Româ -niei“ (p. 453).

Cartea a III-a conþine, spre deo -sebire de primele douã, peste 500de pagini ºi cuprinde scriitori con -tem porani de nuvelisticã ucrai -neanã, de la Evhen Huþalo pânã laMaria Matios, având în încheiereapostfeþei iarãºi un articol conclusival nuvelisticii cu titlul „Ploaia deaur“ a prozei ucrainene în þarinageneroasã a literelor româneºti“scris de Nadia Babyci, candidat înºtiinþe filologi ce, profesor la Uni -versitatea Na þio nalã „Iuri Fed ko vy -ci“ din Cer nãuþi, care în înche iereaaces tei postfeþe afir mã: „Florilegiul

auctorial semnat de Mircea Lutic - oadevãratã ploaie de aur a prozei

ucrai ne ne - vine sãîn rou reze atât þari-na noastrã scriitori -ceas cã, cât ºi ogo -rul generos al con-sumatorului de li -te ra turã, sã com -ple teze „pârgul“ales al cãrþii inspi-rate, sã dobândeas -cã bi blio tecileucrai nenilor ºi ro -mâ nilor (...) fii bun[cititorule] de rãs-foieºte aceste treivo lu me ale antolo-giei de faþã cu tit lulcomun „Ploa ie destele“ ºi te asigur

cã vei gãsi în ele hranã nu nu mai

pentru ochiimin þi, ci ºipentru cei aiini mii“.

Scr i i toru lMir cea Luticeste un auten-tic buco vi neanºi creº tin, careîºi iubeº te nea-mul ºi spiri -t u a l i t a t e aomu lui de lân gã el. Poate ºi dum-nealui sau familia sa au suferit pri-vaþiuni grele în epoca totali taris mu -

lui sovietic ºi, poate,mai suferã ºi acum,dar îºi vede de me ni -rea sa, aceea de scri-itor ºi poet. El are uncaracter omenos, co -la boreazã cu cei deaceeaºi breas lã, cumsunt Kolodi ºi Ka -siacenko care, împre-unã, contribuie laînãl þarea valo rilorspi ri tuale ale ambelor

po poare, re lie feazã tot ce a fost va -loros ºi comun ambelor popoare.

Dovada acestor nãzuinþe ºi fapteînãlþãtoare o constituie nu numaiapariþia acestui florilegiu, ci ºi evo-carea în cuvinte foarte valoroase acontribuþiei marilor personalitãþi deorigine românã ºi ucraineanã înpaginile cotidianului românesc„Zo rile Bucovinei“ de-a lungulanilor.

Se cuvine sã aducem prinos derecunoºtinþã - prin acest articol -tra ducãtorului, dar ºi poporuluiucrai nean care a dat o pleiadã deprozatori reprezentativi ce ne încân-tã ºi reflectã istoria, eroismul înmuncã, tradiþiile ºi religia lor.

prof. Vichentie NICOLAICIUC

editura „etnos“, Kiev, i (2004), ii (2006),iii (2007), traducere de mirCea lutiC

„zorianYi DoÇCi“ („Ploaie De stele“),

& Prezentare ºi recenzie &

Au fost observate pe la începutul lunii aprilie în cãtunul Hrobi.Erau o sumedenie aprecia localnicul Gheorghe Vovciuc însã n-au statîn acel loc decât câteva zile. N-am apucat sã le zãresc cu toate cã nuerau o noutate pentru mine, deoarece le-am primit vizita ºi-n unii anitrecuþi. Eram curios totuºi ºi ros de nerãbdare, de emoþie, sã le maiurmãresc planând, ca mici aeroplane, printre pãduri, deasuprapajiºtilor printre casele rãsfirate de pe coamele munþilor. Evidentpoposiserã aici de departe ºi îºi mutau locul de habitat temporar înanotimpurile cãlduroase cutreierând astfel într-un zbor specific, chiarfascinant pentru oameni, prin þãrile cu o astfel de climã.

Tocmai îmi pierdusem nãdejdea de a le mai sesiza prezenþa cândîntr-o dimineaþã de iunie trei berze staþionaserã pe hornurile ºcolii devizavi mutându-se în rãstimpuri pe stâlpii de curent electric din preaj -ma locaþiei amintite. ªi vreme de o orã-douã le-am putut studia ocu-paþia. Nu se speriau de maºinile ce treceau pe drum, erau prea multpreocupate de propriile corpuri, stând într-un picior. Cu ciocurile lungiºi late îºi tot cãutau ceva prin pene, se scobeau mai exact spus, apoirãmâneau preþ de minute în ºir nemiºcate pentru ca deodatã sã-ºiîndoaie gâturile, de asemenea lungi, pe spate bãtând din ciocuri ca„toaca“ pentru ca aceeaºi ,„melodie“ sã o repete cu ciocurile reveniteîn poziþia normalã. ªi acest comportament e oarecum bizar pentru cinenu le cunoaºte felul de viaþã. În timpul zilei cocostârcii planau sprecodrii în cãutare de hranã poposind ºi prin pajiºti. Într-o zi, însã camfriguroasã, apoi ºi-n altele nu le-am mai zãrit gândindu-mã, nu fãrãstropul de nostalgie în suflet, cã ne-au pãrãsit spre alte destinaþii.Mâhnirea mea s-a transformat în bucurie când, iatã, în aceste zile celetrei berze au reapãrut pe hornurile ºcolii.

Decebal Alexandru SEUL

Apariþii „ciudate“ pe meleagul nostru

Curierul uCrainean14

Au trecut doar opt anide la apariþia primuluivolum al lui Decebal-Alexandru Seul - „Zâm be -tul“ (2005) ºi acum a ajunsdeja la al zecelea volum„Brãduþul din Cer“, apãrutla Editura „Penum bre“ dinBucureºti.

Acest volum încheie unciclu de trei volume, ciclu prin careautorul a avut ambiþia sã readucã înmintea cititorului unele evenimen -te pe care le-a prezentat în paginilepublicaþiilor „Crai nou“, „Moni to -rul de Câmpulung“ ºi „Curie rulucrainean“.

Nu numai Seul, ci ºi alþi scrii -tori sau simpli cititori ºi-au pus denenumãrate ori întrebarea: „Esteoportunã, necesarã ºi utilã cititoru-lui o carte în care sunt reproducetexte apãrute în unele publicaþii?Eu susþin cu tãrie cã da. Este sufi-cient sã ne gândim la faptul cãfoarte puþini sunt cititorii care-ºiformeazã colecþii de ziare, dar bi -blioteci au infinit mai mulþi. Pesteani, þi-aduci aminte de eseul „Dacãaº fi putut da timpul înapoi…“ aldomnului Seul, care þi-a plãcutfoarte mult, printre altele, ºi-aivrea sã-l reciteºti, dar nu poþi pen-tru cã n-ai pãstrat ziarul. Dar, pen-tru cã ai cartea, întinzi mâna spreunul din rafturile bibliotecii, ieicartea, o citeºti ºi eºti... mulþumit.Chiar ºi numai din acest motivmeritã s-aduni între coperþile cãrþiiceea ce-ai scris o viaþã ºi ai rãspân-dit în diferite publicaþii.

Domnul Seul, care a tezaurizatnumele a doi domnitori, este un omdeosebit. Meseria pe care a practi-cat-o pânã la pensie ºi chiar dinco-

lo de ea, i-a permis sã discute cutoþi cetãþenii satului, sã cunoascãpânã la detaliu viaþa fiecãruia.Tocmai de aceea eseurile sale sunt

luate din viaþã, sunt pline de tâlc ºide savoare. Eu, unul, le-am recititcu mare plãcere.

Titlul cãrþii este destul de suges-tiv. De fapt, este o metaforã. ªtimcã-n credinþa popularã bradul neduce cu gândul la eternitate. Deaceea, îl întâlnim în ritualul nunþii,al înmormântãrii ºi era înãlþat pe-oprãjinã la poarta celui care-ºi sãr-bãtorea numele.

Ovidiu-Alexandru, fiul sãuiubit, parcã scârbit de ceea ce seîntâmpla pe pãmânt, la chemareaBunului Dumnezeu s-a înãlþat lacer. Dar a fãcut asta mult prea de -vre me. Poate ºi din acest motiv amgãsit cã titlul volumnului estefoarte potrivit. Dar eu aº fi deschisvolumul tocmai cu acest eseu.

Cred cã i-a fost foarte greuautorului sã facã o selecþie a tex-telor publicate pentru a realizaacest volum. Mã laud cã le-am cititpe toate. Care de care mai instruc-tiv, educativ ºi… emoþionant. Amînþeles cã acþiunea fiecãruia estebro datã pe un fapt real, trãit saucunoscut de autor.

Autorul ºi-a câºtigat o marepopularitate în sat nu numai prinmodul în care ºi-a fãcut meseria,ci ºi prin aceea cã i-a fãcut perso -naje de carte pe mulþi dintre sãteniisãi, de la Gheorghiþã Proþiuc (pre -ºcolar), sora sa, Georgiana (clasa aII-a), la Mãdãlina, cântãreaþã demuzicã popularã, care a evoluat lateleviziune de ºase ori, la acei oa -meni care „au pe umerii lor între80 ºi 90 de ani ºi trãiesc pe me lea -gul mioritic al Izvoarelor Sucevei“(Seul).

Nu-l ºtiam pe domnul Seulmelancolic. Dar citind eseul „Dacãaº fi putut da timpul înapoi…“ mi-am schimbat pãrerea despre el. De

fapt, în mai multe eseurirememoreazã întâmplãri dinviaþa sa.

Ce frumos scrie despre eldoamna Artemisia Ignãtescuîn povestirea „Cartea la eaacasã“, în care îi prezintãdouã dintre cãrþile sale în ca -drul unei întâlniri organizatela biblioteca din Câm pu lung

Moldovenesc!Am remarcat în mai multe

eseuri pãrerea de rãu a autoruluipentru cã se distrug pãdurile Ro -mâ niei, cã lemnul rezultat ia caleastrãinãtãþii ºi românul rãmâ ne cu…munþii goi.

Mai menþionez faptul cã autorula scris ºi poezii. Dar despre acestcapitol al creaþiei sale voi încercasã vã povestesc într-o altã interven -þie. Amintesc doar numele celordouã volume: „Ploi de flori“ ºi„Printre oglinzi de soare“. Poeziiledin cele douã volume sunt ilustratede artistul grafician Ion Maftei.

Cartea se încheie cu un capitoldedicat „Imaginilor din IzvoareleSucevei“. Pãcat doar cã nu suntmulticolore, ci doar în alb-negru.Vedem în ele silueta maiestuoasã aunui brad falnic, niºte clãi de fân,imaginea ºcolii din sat, a bisericii,monumentul eroilor ºi, de ce nu,femei venite cu coºurile la sfinþitpasca, dar ºi un câine care a adop-tat o pisicã cu patru pui.

Cartea este foarte interesantã, seciteºte cu pasiune ºi, ce este maiimportant, cititorul va reþine multtimp ceea ce a citit.

Aºa carte mai zic ºi eu!

prof. Gheorghe DOLINSKI

Cronicarul dinCronicarul dinIzvoarele SuceveiIzvoarele Sucevei

Pilotului prins bãut la Londra

Se bea într-o veselieCa ºofer, ca pieton,Dar suntem de comedie:Beau piloþii de-avion!

Dlui Ganea, care a scris „alergând“

Cartea scoasã de curând Mã trimite la un gândTe-am vãzut alaltãieri„Alergând“ dupã muieri.

Agoniseala de boboteazã

Unul îþi bate la uºã,Altul face semn cu creta;Alþi doi cântã fals din guºãªi-apoi popa-ºi strânge cheta (Amin!)

Deturnare

Alcoolu-n OrientEra doar medicament,Noi, cu alte argumenteL-am trecut la... alimente.

Ioan hALAS

EpigrameEpigrame

Plouã peste inima mea,Cerul s-a îngemãnat între douã coperte din cartea iubirii,desprinsã din cleiuri.

Plouã cu flori de salcâm Pãmântul e gol ºi negru-pustiuFrunzele cad pe caldarâmpe-asfaltul bolnav, cenuºiu.

Plouã pe-ntinsuri de vântpe spate, pe sãruturi aprinsePlouã pe stiluri de cântrupte din þãrmuri încinse.

Hai vino moarte, vino,din negura de vremisã-mi fii mereu aproapela tine sã mã chemi,sã îþi cunosc sãrutulcel unic, de-l primescacei ce-mpuºcã-n lunãºi fluturii gonesc.

E umbra-ndureratei ce trece pe oglinzi,pe luciul negru-al apeispre mii de suferinzile soarbe-ncet suflarea ºi pleacã înapoipe singurã cãrarea a vieþii de apoi.

Noi suntem cei ce scormonesc în tinãªi cãutãm comori, pe care nimeni nu le va

gãsi,cu o speranþã magicã, divinã,ca o licoare, ca un elixir.

ªi totu-i vis în pauperã libertate,cuvinte dulci ne gâdilã urecheasunt nemâncatele iluzii disperatea încleºtatelor palate adunate...

Când noaptea pãtimaº se-mpreuneazã cu zorii ce mijesc ferestrelor ca hoþii,uitãm de tot ºi aºteptãm sã vinãacelaºi vis al nopþii pe luminã,dar multã lume adunatã lângã noiîn searbãdul ºi putredul gunoice joacã sorþii,în loc de aur culegem noroiîn faþa morþii.

C r i s t i a n C e g a

SORþISORþI

CALEA DE APOICALEA DE APOI

PLOUÃPLOUÃ

Curierul uCrainean 15

- Un' te duci, de te-ai ferchezuit aºa? - mãîntreabã stând pe pat bunicul Lavrin, de parcãîntr-adevãr ar ºti ceva. ªi ce dacã mi-am pus cã -ma ºã nouã ºi mi-am lipit cu scuipat ciuful dincap - poate mã duc la ºedinþã?

În casã s-a înnoptat, aºa cã nu se mai observãnici mucegaiul din unghere, ºi geamurile s-auîn vi neþit, ca înainte de furtunã. Iar sub pat al -besc cartofii: au dat colþi, se cer plantaþi înpãmânt.

E timpul sã plec.Iau de pe policioarã sticluþa cu odicolon, îmi

dau pe batistã ºi observ cum se miºcã pe obrazulbunicului acea gropiþã neagrã, apãrutã demult,încã de la scoaterea unei mãsele bolnave: râde.E îngrozitor de zeflemitor! ªi ºtiu eu de ce.

A fost o vreme când, de cum se însera, dum-nealui ºi începea sã depene: despre cum a dus-oîn prizonieratul austriac, ce plãcinte se cocacolo ºi cât de frumos se rîneºte la vaci. Iar cândvenea iarna, când se punea pe viscolit, eu nicinu mai coboram de pe cuptor. ªedeam ºi cântamcu bunicul tot felul de colinde: dumnealui cuvoce de bas, eu - de alto:

Steaua minunat strãbate de când se iviDinspre Rãsãrit spre Miazãziªi deasupra peºterii ea strãluceºtePe Împãratul Hristos Îl vesteºte...

Dar de-acum - s-a trecut. Acum eu... chiardumnealui zice: mi-s flãcãu...

Mã îndrept spre uºã, iar dânsul:- Dacã te însori cu zãpãcita aia, ai sã vezi

atunci, nepoate, ce-i agurida ºi mãrul pãdureþ.- Bunicule, te rog sã termini.- ... cãci asta-i o fatã din vârtejul ãla de pul-

bere pe care-l rãsucesc dracii în drum!- Ei, aºa e caracterul ei, cam tare, - zic eu lin-

iºtit, doar ca sã ies cât mai repede din casã.- Pãi, cum, - bombãne dumnealui, - ºi puºcã -

ria-i tare, da' cine dracu-i bucuros sã aibã partede ea...

Ei, gata. Scârþâi uºa ºi ies în prag.Afarã miroase a frunzã tânãrã de plop, iar

dinspre straturi adie a gunoi cald, a bãlãrii dinanul trecut ºi a cenuºã udã. Mica livadã ºi-a scu-turat de-acum floarea ºi a aºternut pãmântul cuun strat gros de petale. Zilnic, vântul le suflãcâte puþin în drum ºi noaptea, când trece vreomaºinã rãzleaþã, le vãlãtuceºte în trâmbe rozaliicare se rostogolesc pe urma ei pânã la pod, iaracolo cad în pârâu.

Peste drum, hãt departe-n stepã, dincolo delivezi, joacã tremurat o jariºte roºie: ba se lasãpânã la pãmânt - ºi atunci în acea parte se înnop -teazã surd, ba iarãºi þâºneºte în sus, pânã spreVolosojar, pudrând cu cretã roºie împrejurimileºi plopii tineri - de bunã seamã cã tractoriºtii audat foc la paiele vechi.

Trec prin livadã spre marginea cutului, larâpã, ºi zãresc încã de departe o siluetã albã pemarginea povârniºului. E Sonia. Mã aºteaptã...Simt cã mã fac mai lat în spete, cã pasul mi-e

mai apãsat, cã mai e puþin ºi-mi iau zborul. Darglasul mi-a cam pierit...

- Sonia, - abia îngãim bâlbâit, - tu eºti?- Nu, nu sunt eu, - rãspunde ea ºi râde

încetiºor. - E o nãlucã...Apoi mã ia strâns la braþ, se lasã puþin pe

mâna mea cu sânul cald ºi elastic.- Vino sã-þi arãt cã mai e zãpadã, - îmi turuie

ea la ureche. - Acolo, în râpã.De pe dâmb, coborâm într-o vãgãunã neagrã

ºi rece, ne apucãm cu mâinile de niºte bãlãriiude ºi þepene. În râpã într-adevãr miroase a dez -gheþ - parcã ar fi scoarþã de arin putred, iar subpicioarele noastre bocãne ºi scârþâie.

- Vezi: e gheaþã, - zice Sonia, dându-ºi capulpe spate ºi gâdilându-mã sub bãrbie cu buzele eifierbinþi. - Iar tu nu credeai...

Spre cer iar suie vâlvãtãi, ºi în râpã se lumi -nea zã într-atât, cã-i vãd bine ochii Soniei. Parcam ciudaþi: sunt ºi sperioºi, ºi râzãtori. Mie în -cep sã-mi amorþeascã picioarele ºi se moaie ca ocârpã. Iar capul meu se apleacã, se tot aplea cã...

„Ce-ar fi, - mã gândesc, - s-o sãrut? Da' dacã-mi dã una peste bot? Se întîmplã ºi aºa. Amvãzut într-un film...“, ºi gâtul înceteazã sã mi semai îndoaie, înþepeneºte.

Sonia nici nu mai râde, iar ochii i-a mijit atâtde supãratã, cã... Nu. Lasã, mai bine altã datã.

Stau proþãpit lângã ea, uite-aºa, de lemnTãnase, ºi nu ºtiu ce sã zic, pânã o aud pe ea:

- Mykolka, ia hai: eu o sã cad, iar tu sã mãprinzi. Sã vedem, poþi sã mã þii?

- Ehe, ºi-ncã cum! - declar eu sus ºi tare ºi oapuc de mijlocul ei subþire, dar deodatã alunecºi simt, cu spaimã ºi scârbit de mine însumi, cãacuºi o sã ne prãvãlim în noroi.

Ea se smulge din braþele mele ºi mã fulgerãcu o privire mânioasã.

- Dã-mi drumul! Ete, viteazul...- Am alunecat, - bâigui, - ce vinã am eu cã

aici e lunecuº?Sonia îmi întoarce spatele îmbufnatã ºi tace.

În faþa ochilor îmi apare bunicul Lavrin, îºimiºcã pe obraz gãurica neagrã, rânjeºte... Poatecã are dreptate când zice cã-i aguridã...

Amintirea bunicului mã face mai îndrãzneþ.- Ei, - zic, - dacã-i aºa, ce sã mai...Mã apuc cu mâna de o tufã, mã proptesc cu

picioarele în peretele râpei mai tare decât eranevoie ºi dau sã mã caþãr pe dâmb.

- Mykolko, da' eu? - ºopteºte jalnic Sonia.ªi de la acea ºoaptã mã ia cu ameþealã, inima

începe sã-mi batã ca un clopot. Sar în jos, oapuc de umeri ºi, din repezealã, o sãrut pe bas-maua foºnitoare ºi rece.

- Pãi, de ce... taman dupã ureche, pros-tuþule... - rãsuflã cumva supusã ºi blând. - Haide-aici, cã-i frig.

Eu mã reped ºi nu cã o ajut, dar aproape cã oport pe braþe pânã sus. ªi simt cã am putere câtun taur. Privim spre locul din care tocmai amieºit. Acolo se zãreºte albind zãpada.

- Ce ciudat, - zice Sonia, - în jur înflorescpomii, iar acolo-i zãpadã...

- Acolo n-ajunge soarele, - îi explic. - ªi maiera ºi acoperitã cu pãmânt. Acum o sã se to -peascã.

O luãm spre drum ca sã ne aºezãm pe bancade lângã grajdul nostru. Sonia tremurã, se li peº -te de umãrul meu ºi-i simt rãsuflarea dupã guler.

- Þie nu þi-e frig? - mã întreabã.Strâng din dinþi cât pot de tare, ca sã nu-mi

clãnþãne, iar ei îi zic:- Pãi, parcã nu prea...Stepa s-a rumenit ºi mai tare, ºi prin grãdini,

la cine era arat de-acum, bulgãrii lucesc roºii,iar în brazdã, precum zãpada în râpã, albeºtefloarea scuturatã. Prin livezi, frunza abia sedezghioacã, de aceea crengile sunt mãnos încãr-cate de picãturi verzui, strãlucitoare ca roua:pomii legaserã rod.

- Uite-aºa niºte mãrgele dacã aº avea, - ziceSonia, - nu le-aº scoate de la gât niciodatã...

- O sã-þi cumpãr, - promit eu hotãrât. - Decum ies ºofer, îþi cumpãr.

- Iar eu o sã-þi cos cãmãºi brodate. Fru moa -se-frumoase, mai frumoase decât cele de lamagazin.

Deodatã, Sonia se opreºte, se saltã pe vârfuri,îmi cuprinde capul cu ambele palme ºi mãaplea cã încetiºor spre ea. Pentru o clipitã, îi vãdochii uscaþi ºi rugãtori ºi o aud ºoptind stânje -nitã:

- De o sutã de ori mai frumoase... dragule...de o mie de ori!

ªi mai departe nu mai vãd nimic ºi nu audnimic...

Dupã aceea, am mai stat mult pe banca desub plopi, fãrã sã ne desfacem din îmbrãþiºarechiar ºi atunci când pe lângã noi treceau sprePoltava primele camioane de piaþã ºi ºoferii stri-gau din cabinã vorbe vesele, vorbe de îndemn ºimãscãri.

Ne despãrþim hãt dupã miezul nopþii, abiamiºcând picioarele înþepenite ºi cu buzele arsede dulce dogoare.

Eu mai zãbovesc o clipã în prag sã ascultclãnþãnitul zãvorului ºi cum închide Sonia uºaîncet, ca sã n-o simtã mama.

Când deodatã aud la noi în livadã: hârº-hârº... De dupã stog, apare bunicul, în pufoaicãºi cu furca în mânã. Deasupra pomilor se înalþãghemotoace de fum albãstrui.

- Ia hai, flãcãule, de-mi ajutã sã afumãm liva-da, cã se duce naibii tot rodul.

Mã reped numaidecât în grãdinã, greblez cudegetele tot felul de scuturãturã ºi aprind focultaman pe hat, ca sã tragã fumul ºi spre livadaSoniei.

- Pãi, nu acolo, - strigã bunicul supãrat, - fãfocul mai aproape de pomi!

- Nu-i nimic, - rãspund cu o vorbã pe care amauzit-o chiar de la dumnealui, - dacã or aveaoamenii, o sã avem ºi noi...

ªi-n timpul ãsta mã tot gândesc: cu ce treabãsã-mi fac azi drum la vecini, cã pânã disearã mise pare cã-s o mie de ani, nu cred sã rezist...

Traducere de Corneliu IROD

Vitrina literarãHryhir TIUTIUNNYK:

l e g a r e a r o d u l u il e g a r e a r o d u l u i

Curierul uCrainean16

Stimate Domnule Preºedinte Gašparovič,Stimate Doamne ºi stimaþi Domni,

Aº dori, înainte de toate, sã-i mulþumesc pãrþiislovace, personal preºedintelui Republicii Slovace,Ivan Gašparovič, pentru ospitalitate ºi pentru exce-lenta organizare a acestui summit.

Apreciez cã tematica aleasã pentru summit -„Strategia creºterii pentru redresare dupã crizã“ -este mai actualã ca oricând acum când Europa seaflã într-o etapã hotãrâtoare pentru ieºirea din crizãfinanciar-economicã.

De la declanºarea crizei în Europa au trecut cinciani. Iar faptul cã efectele fenomenelor de cri zã sere simt ºi acum în toate statele europene in di ferentdacã ele sunt sau nu membre ale UE, ale zonei eurosau ale altor organizaþii internaþionale regionale ara -tã cã þãrile ºi economiile noastre sunt interdepen-dente.

Se pare cã pentru reluarea creºterii economicesunt necesare unitatea, încrederea reciprocã ºi efor-turi conjugate ale tuturor statelor de pe continentulnostru atât ale þãrilor membre ale UE, cât ºi alecelor care în prezent se aflã în afara acesteia.

De aceea, apreciem cã continuarea procesului deextindere a UE care sã vizeze includerea Ucrai nei înspaþiul politic ºi economic european unic con stituieun important instrument de ieºire din crizã.

Integrarea deplinã a Ucrainei în UE constituie unpotenþial al creºterii economice în Europa, al con-solidãrii stabilitãþii ºi securitãþii general euro pene,care nu a fost pânã acum valorificat.

În momentul de faþã, noi aspirãm, înainte detoate, spre consolidarea spiritului de parteneriat ºiîmbunãtãþirea înþelegerii reciproce între þãrile Euro -pei Centrale ºi de Est care au un important potenþialîn ceea ce priveºte integrarea ºi o im por tantã ex pe -rienþã a unor transformãri reuºite.

Stimaþi prieteni, La realizarea marilor transformãri ºi construirea

societãþilor de tip european în statele Europei Cen -trale a contribuit ºi contribuie un factor puternic, ºianume perspectiva intrãrii în UE.

ªi eu nu vãd niciun motiv obiectiv care sã poatãpriva Ucraina ºi alte state din regiune de acest pu -ternic instrument de integrare. Noi înþelegem cã înactualele condiþii dificile, când Europa încearcã sãînvingã efectele crizei, europenii sunt sensibili latratarea problemei extinderii UE. Poate cã e unparadox, dar euroscepticismul ca re, din cauzafenomenelor de crizã, i-a afectat pe mul þi din UE,practic, nu a atins societatea ucrai nea nã.

Încrederea ucrainenilor în Europa Unitã ºi do -rinþa lor de a deveni, într-o bunã zi, parte cu drepturidepline a aceteia nu s-au clintit.

UE rãmâne ºi astãzi pentru noi un exemplu desucces politic, economic ºi social. ªi nu numai unexemplu, ci un catalizator al reformelor social-eco-nomice sistemice care, între timp, se realizeazã înUcraina.

Europa Unitã este opþiunea clar declaratã aUcrai nei. Aceastã opþiune îºi are rãdãcinile nunumai în realitãþile geopolitice ºi în oportunitateaeconomicã, ci mai ales în identitatea europeanãnativã a poporului nostru, în unitatea lui istoricã,culturalã ºi valoricã cu ceilalþi europeni.

În ultimii ani, Ucraina a participat la importantepro cese multilaterale ºi a demonstrat cã este ca pa bi -lã sã colaboreze eficient într-un larg context euro-pean.

Astfel, statul nostru a deþinut cu succes preºe din -þia Comitetului de Miniºtri al Consiliului Euro pei,în 2011, precum ºi a Iniþiativei Central Euro pene, în2012.

Anul acesta ne desfãºurãm cu succes activitateaîn fruntea OSCE.

Aceste activitãþi ne dau, practic, posibilitatea sãne manifestãm esenþa noastrã europeanã, sã neaducem o contribuþie concretã la consolidarea ºiunirea Europei. Anul trecut, împreunã cu partenerulnostru Polonia, am organizat o mare acþiune la niveleuropean - Campionatul European de Fotbal. Acesteveniment, desfãºurat pentru prima datã în Europade Est, a constituit un pas important spre unireapopoarelor europene.

O realizare importantã a Ucrainei pe calea inte-grãrii europene a constituit-o parafarea Acorduluiprivind asocierea cu UE.

Sper, cã prin eforturi conjugate vom reuºi sã asi -gu rãm încheierea acestui acord important pentrutoa te pãrþile la summitul „Parteneriatului Estic“care se va desfãºura în luna noiembrie a.c. la Vil -nius.

Acest document nu este doar o declaraþie privinddemararea unor relaþii calitativ noi între Ucraina ºiUE. Pentru Ucraina, el este, înainte de toate, un pro-gram detaliat de prefaceri, în conformitate cu stan-dardele europene în toate domeniile vieþii statuluinostru, foaia de parcurs a apropierii noastre de UE,instrumentul de consolidare a valorilor europene.Componenta-cheie a Acordului o va constituicrearea zonei aprofundate ºi atotcuprinzãtoa re aliberului schimb. Aceasta va deschide calea spreintegrarea economiei þãrii noastre în piaþa internã aUE, iar apoi va stimula modernizarea.

Pe de altã parte, lumea afacerilor europeanã vaavea posibilitatea sã funcþioneze liber pe piaþaucraineanã pe baza unor standarde clare ºi a unorreguli limpezi.

Sunt convins cã alãturarea pieþei interne aUcrainei, a capacitãþii ei de producþie ºi agricolespa þiului economic european va avea o influenþãpozitivã substanþialã asupra situaþiei economicegeneral europene ºi va contribui la ieºirea Europeidin crizã.

De aceea, semnarea acestui document istoriceste în egalã mãsurã avantajoasã atât pentru Ucrai -na, cât ºi pentru UE. Este în interesul ambelor pãrþi.

Remarc aici faptul cã noi am început deja sãpregãtim baza legislativã ºi instituþionalã adecvatãpentru implementarea acestui acord.

În atenþia asociaþiei Ucraina-UE, care este parteintegrantã a Programului prezidenþial al reformelor,se aflã realizarea unor prevederi ale Acordului deasociere.

Întregul curs al reformelor este, practic, subor-donat scopului general al integrãrii noastre euro -pene, ºi anume asigurãrii pentru cetãþenii Ucrai nei acondiþiilor ºi nivelului de trai europene.

În Ucraina se realizeazã astãzi transformãri fãrãprecedent, sub aspectul dimensiunilor ºi al profun -zimii, în toate sferele vieþii sociale.

Se modificã fundamental sistemul de justiþie ºide ordine publicã, se dezvoltã instituþiile statului dedrept, se îmbunãtãþesc condiþiile pentru oamenii deafaceri, se modernizeazã sectorul energetic etc.

Reformarea sistemului ucrainean de justiþie înconformitate cu valorile ºi standardele europene tre - buie sã asigure formarea unui mecanism eficient deapãrare a drepturilor constituþionale ale cetãþenilor.

În strânsã colaboare cu Consiliul Europei serealizeazã reformarea justiþiei penale care aremenirea de a perfecþiona activitatea întregului sis-tem al ordinii de drept.

A intrat în vigoare noul Cod de procedurãpenalã, înlocuindu-l pe cel vechi care funcþiona încãde la începutul anilor 60 ai secolului trecut.

La elaborarea acestui cod ºi-au adus o con-

tribuþie activã experþii Consiliului Europei prin ur -ma re acest document rãspunde întru totul stan -darde lor europene. El a modificat radical procesulpenal.

Apoi, Ucraina a obþinut un element important alunui stat de drept modern: sistemul judiciar în careavocatura dispune de drepturi mai largi la nivel deacuzare.

Procesul de reformare a legislaþiei penale ºi deprocedurã penalã este îndreptat, între altele, spreumanizarea normelor de drept ºi reducerea numã -rului de persoane aflate în arest.

În Ucraina funcþioneazã noua Lege privind pre-venirea ºi combaterea corupþiei ºi a fost aprobatãStrategia naþionalã anticorupþie pe anii 2011-2015.

Sunt în curs lucrãrile de pregãtire a reformeiconstituþionale care se realizeazã în cadrul AdunãriiConstituþionale. ªi subliniez cã toate aceste trans-formãri care au loc în Ucraina se realizeazã con-form standardelor europene.

Este de la sine înþeles faptul cã noi sunteminteresaþi ca în aceastã problemã sã beneficiem desus þinere, de asistenþã tehnicã ºi de ajutorul ex -perþilor UE ºi ai statelor membre. Am convingereacã un rol deosebit l-ar putea juca ºi þãrile EuropeiCentrale, vecinii noºtri, vechii noºtri prieteni ºiparteneri de nãdejde.

Stimaþi colegi,Þãrile din regiunea noastrã au lungi tradiþii de

viaþã în comun ºi de colaborare, o identitate central-europeanã, specificã ºi o unitate istorico-culturalãdistinctã.

S-a întâmplat ca principala linie de separare,existentã azi în Europa, sã împartã în mod artificialregiunea noastrã în UE ºi non-UE. ªi cine altcinevadacã nu noi simþim cel mai pregnant toate inconve-nientele care decurg din aceastã barierã nefireascã.Sã biruim, deci, împreunã acolo unde se poate aces-te bariere. Cã doar noi dorim sã contruim împreunão Europã Unitã.

Europa Unitã este opþiunea Ucrainei. În spateleacestei opþiuni stã puternicul sprijin al tuturorpãturilor societãþii ucrainene ºi a majoritãþii covâr -ºitoare a forþelor politice importante.

Drumul cel mai scurt cãtre aceastã þintã treceprin pragmatism, prin acþiuni concrete ºi minu -þioase. Terenul pentru activitatea noastrã în comuneste, practic, nemãrginit. Este vorba de proiectecomune în economie ºi în sfera investiþiilor. În dez-voltarea colaborãrii regionale ºi transfrontaliere.Este vorba de Dunãre, Marea Neagrã, Baltica ºiAdria tica. Este securitatea energeticã de caredepinde bunãstarea Europei, infrastructura de trans-port care leagã vestul ºi estul, nordul ºi sudul conti-nentului nostru. Sunt schimburile educaþionale, ºti-inþifice ºi culturale, turismul ºi contactele directe,relaþiile de prietenie între cetãþenii noºtri ºi întrepopoarele noastre.

Dragi prieteni,Am convingerea cã actualul summit constituie

încã un pas important pe calea consolidãrii partene-riatului dintre þãrile regiunii noastre ºi aprofundãriiproceselor de integrare europeanã care, sunt fermconvins, contituie baza dezvoltãrii stabile a întregu-lui continent.

Acesta este modul în care privim noi întâlnireanoastrã de astãzi ºi sperãm cã ea va da un impulsimportant colaborãrii noastre în aceastã direcþieimportantã din punct de vedere strategic pentruUcraina ºi pentru noi toþi.

Doresc nouã tuturor succes în activitatea noastrãcomunã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

uuCCrraaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui ucrainei la cel de-al 18-leaDiscursul preçedintelui ucrainei la cel de-al 18-leasummit al statelor europei Centralesummit al statelor europei Centrale