31
Contencios judiciar privat european Dr. Alina Oprea [email protected]

Contencios Judiciar Privat European

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Contencios Judiciar

Citation preview

Contencios judiciar privat european

Contencios judiciar privat europeanDr. Alina [email protected] 44/2001 si 1215/2012Aplicare materiala : Articolul 1 : (1) Prezentul regulament se aplic n mat. civil i comercial, indiferent de natura instanei. Acesta nu se aplic, n sp. n mat. fiscal, vamal sau administrativ i nici rspunderii statului pt actele sau omisiunile sale n exercitarea autoritii publice (acta jure imperii).(2) Prezentul regulament nu se aplic n ceea ce privete:(a) starea civil i capacitatea pers. fizice, drepturile patrim. rezultate din regimurile matrimoniale sau din legt. considerate prin legea aplicabil acestora ca avnd efecte comparabile cstoriei;(b) falimentele, procedurile privind lichidarea soc. insolvabile sau a altor pers. jur., acordurile amiabile, concordatele sau procedurile similare;(c) securitatea social;(d) arbitrajul;(e) obligaiile de ntreinere ce decurg dintr-o rel. de familie, de rudenie, de cstorie sau de alian;testamentele i succesiunile, inclusiv oblig.de ntreinere rezultate ca urmare a unui deces.Regula generala de competenta -Actor sequitur forum reiArt. 4 reg. 1215 /2012 (anter. Art.2)(1)Sub rezerva dispoziiilor prezentului regulament, persoanele domiciliate pe teritoriul unui stat membru sunt acionate n justiie, indiferent de naionalitatea lor, n faa instanelor respectivului stat membru.(2) Persoanele care nu au naionalitatea SM pe teritoriul cruia au domiciliul sunt supuse normelor de competen aplicabile cetenilor SM respectiv.Articolul 5 reg. 1215 (anter. Art. 3)Persoanele domiciliate pe teritoriul unui SM pot fi acionate n justiie n faa instanelor unui alt SM numai n temeiul normelor enunate n seciunile 2-7 din prezentul capitol. = > caracterul exhaustiv al dispoz regulamentului(2) n special, normele de competen naional pe care SM le comunic Comisiei n temeiul art. 76 al. (1) lit. (a) nu pot fi invocate mpotriva persoanelor menionate la alineatul (1). = > interzicerea competentelor exorbitanteArticolul 6(1) Dac prtul nu are domiciliul pe teritoriul unui SM, competena instanelor este determinat, n fiecare SM, de legislaia statului membru n cauz, sub rezerva aplicrii art. 18 al. (1), art. 21 al. (2) i art. 24 i 25.

(2) mpotriva unui astfel de prt, orice persoan, indiferent de naionalitate, care i are domiciliul pe teritoriul unui stat membru, poate s invoce n acel stat membru normele de competen n vigoare acolo i, n special, normele pe care statele membre le comunic Comisei n temeiul articolului 76 alineatul (1) litera (a), n aceeai manier ca i cetenii statului membru respectiv.Reguli alternative de competenta1. Competenta speciala in materie contractuala

Art. 7 reg. 1215/2012. O persoan care are domiciliul pe teritoriul unui SM poate fi acionat n justiie ntr-un alt SM :1. (a) n materie contractual, n faa instanelor de la locul de executare a obligaiei n cauz;(b) n sensul aplicrii prezentei dispoziii i n absena vreunei convenii contrare, locul de executare a obligaiei n cauz este: n cazul vnzrii de mrfuri, locul dintr-un stat membru unde, n temeiul contractului, au fost sau ar fi trebuit s fie livrate mrfurile; n cazul prestrii de servicii, locul dintr-un stat membru unde, n temeiul contractului, au fost sau ar fi trebuit s fie prestate serviciile;(c) n cazul n care nu se aplic litera (b), se aplic litera (a);

Materia contractuala : presupune existenta unui angajament liber asumat de catre parti (def autonoma)

Probleme. Suntem in materie contractuala daca

Litigiu intre o asociatie si unul dintre membrii ei (cz Martin Peters) ?Litigiu privitor la existenta/valabilitatea ct ? (cz Effer)Litigiu privitor la ruptura abuziva a ct (cz Arcado) sau la consecintele nulitatii ct ?Litigiu intre cump final si fabricantul unui bun? (actiuni directe in lanturi de ct) (cz J. Handte)Litigiu in legat. cu o promis. unilaterala ? (cz. Gabriel, Engler, Ilsinger) Litigiu ce priveste formarea contractului (culpa in contrahendo) (cz. Tacconi ) ?

Art. 7.1.a) : competenta inst. de la locul de executare a obligaiei n cauz Care obligatie ? Vers franceza : lieu dexc de loblig. qui sert de base a la demandeProblema multiplicarii instantelor competente (cz. Leathertex)Localizarea obligatiei : CJE locul executarii oblig. tb determinat pe baza lui lex contractus (cz Tessili)Posib. stabilirii locului executarii de catre parti (cz. Zelger)Imposibilit. Stab. locului de exec. a oblig (cz. Bessix)

Art. 7.1.b) comp. instantelor din statul de la l. de livrare a marfurilor/prestare a serviciilorProblema calificarii contractuluiBunuri ce tb sa fie produse : Vanzare sau prestare de svCt incheiat in cadrul unei retele de distributieCt francizaCt de imprumut banescCt de licenta de DPI (cz Falco)

Identificarea locului de executare Dc locuri multiple Color Drack (VZ); Wood Floor (PS)Dc clauza : predare franco uzina (cz. Electrosteel)Dc contract de transport aerian (cz. P. Rehder)2. Forul stabilimentului

Art. 7 reg. 1215/2012 : O persoan care are domiciliul pe teritoriul unui SM poate fi acionat n justiie ntr-un alt SM 5. n privina unei contestaii rezultate din activitatea unei sucursale, a agenii sau a unei alte uniti, n faa instanelor de la locul unde se afl sucursala, agenia sau unitatea n cauz.Stabilimentul - prelungire a societii mam

Categorii de litigii vizate:legate de gestiunea/funcionarea propriu-zis, intern, a stabilim.privind funcionarea extern a stabilim: cz. Lloydslegate de obligaiile non-contractuale avndu-i originea n activitile stabilim. Competenta speciala in mat. extracontractualaArt. 7 reg. 1215/2012 O persoan care are domiciliul pe teritoriul unui stat membru poate fi acionat n justiie ntr-un alt stat membru : .(2) (ex. 5.3)n materie delictual i cvasidelictual, n faa instanelor de la locul unde s-a produs sau risc s se produc fapta prejudiciabil> indiferenta materializarii delictului > Actiuni pozitive/negative (declaratorii, in neraspundere)

(3) n cazul unei aciuni civile n despgubiri sau n restituire nscut n temeiul svririi unei infraciuni, n faa instanei sesizate cu privire la aciunea respectiv, n msura n care, conform legislaiei interne, instana n cauz este competent s se pronune cu privire la o aciune civilMateria extracontractualaDef. autonoma (cz. Kalfelis; Reunion europeenne) orice cerere prin care se urmareste angajarea raspunderii paratului, si care nu este una in mat. contractualaPb. actiunilor pauliene Pb. actiunilor in revendicarePb. act. in raspundere in lanturile de contractePb. act. introd de asociatii de proectie a consumatorilorExemple de actiuni vizateDeterminarea locului delictuluiDificultati posibile : delictele complexe (cu disociere in spatiu intre faptul generator si prejudiciu) Principiul ubicuitatii (cauza MPA) Limitare : regula mozaicului (cauza F. Schevill)Faptul generator si localizarea luiQ. In ce stat se localizeaza faptul generator al prejud. in cazul actiuni in raspundere pt produse defectuoase ? (cz. Kainz) ? pt afisarea pe un site a unui cuvant cheie identic cu o marca protejata (cz. Wintersteiger) ?pt defaimare prin publicare de reviste (cz. Schevill) ?

Problema faptelor multiple, produse pe teritoriul mai multor state, si imputabile unor persoane diferite

Prejudiciul si localizarea luiUnde se localizeaza prejudiciul : in cazul incalcarii unui drept de autor (cz. Hejduk, cz. Hi Hotel, cz. Pinckney) ?In cazul incalcarii unei marci ? (cz. Wintersteiger)In cazul unei defaimari, realizata prin publicarea de informatii pe net ? (eDate&Martinez)In cazul marfurilor avariate in cursul transportului (cz. Reunion europeenne) ?In cazul defaimarii pe calea mass-media (cz. Schevill) ?

Prejudiciul direct/indirect/ suferit prin ricoseuCurs. Alegerea instantei competente. Clauza atributiva de juridictieDef. : Clauza prin care partile desemneaz instana competenta sa judece litigiile dintre ele legate de ncheierea, executarea sau terminarea unui ctAlte den : cl. de electio fori; cl de alegere a forului, cl. de alegere a instanei competente, cl. de prorogare a competenteiUtilitate : Permite desemnarea unei instane mai bine plasate/convenabila lor pt solutionarea litigiilor (asp. geografice, asp. ce tin de calificarea judecatorilor/evitarea unor jud. corupti)Permite, in op. complexe, concentrarea contenciosului in fata unei singure instante si evitarea deciziilor contradictorii + evitarea surprizelor (compenta instantei alese de reclamant, in mom litigiului)Aduce un plus de previzibilitatea iccp legile (de politie) eventual aplicabile ct

17Baza juridica: art. 25 reg. 1215 (fost art 23 reg 44)1. Dac prin convenia prilor, indiferent de domiciliul acestora, competena de soluionare a litigiului care a survenit sau poate surveni n legtur cu un raport juridic determinat revine instanei sau instanelor dintr-un stat membru, competena revine acelei instane sau instanelor respective, cu excepia cazului n care convenia este nul i neavenit n privina condiiilor de fond n temeiul legislaiei statului membru respectiv. Aceast competen este exclusiv, cu excepia unei convenii contrare a prilor. Convenia atributiv de competen se ncheie:n scris ori verbal cu confirmare scris sauntr-o form conform cu obiceiurile statornicite ntre pri saun comerul intl, ntr-o form conform cu uzana cu care prile sunt sau ar trebui s fie la curent i care, n cadrul acestui tip de comer, este cunoscut pe larg i respectat cu regularitate de ctre prile la contractele de tipul pe care l implic domeniul comercial respectiv. (2) Orice comunicare sub form electronic care permite consemnarea durabil a conveniei este considerat ca fiind n scris. (3)(4) Conveniile atributive de competen, precum i prevederile similare din actele constitutive ale unui trust nu au efect juridic dac sunt contrare dispoziiilor articolelor 15, 19 sau 23 ori dac instanele de la competena crora acestea derog au competen exclusiv n temeiul articolului 24.(5) O convenie atributiv de competen care face parte dintr-un contract este considerat o convenie independent de celelalte clauze ale contractului.Valabilitatea unei convenii atributive de competen nu poate fi contestat doar pe motivul c respectivul contract nu este valabilNoul cod de procedura civila Art. 1.066. - (1) Cand, in materii avand ca obiect drepturi de care ele dispun liber conform legii romane, partile au convenit valabil competenta instantelor romane de a judeca litigii actuale sau eventuale privind asemenea drepturi, instantele romane sunt singurele competente. (2) Cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel, instanta romana in fata careia paratul este chemat ramane competenta de a judeca cererea, daca paratul se prezinta in fata instantei si formuleaza aparari in fond, fara a invoca exceptia de necompetenta, cel mai tarziupana la terminarea cercetarii procesului in fata primei instante. (3) In situatiile prevazute la alin. (1) si (2), instanta romana sesizata poate respinge cererea, cand din ansamblul circumstantelor rezulta ca litigiul nu prezinta nicio legatura semnificativa cu Romania. Alegerea forului Art. 1.067. - (1) In materie patrimoniala, partile pot conveni asupra instantei competente sa judece un litigiu actual sau eventual izvorand dintr-un raport cu elemente de extraneitate. Conventia poate fi incheiata prin inscris, telegrama, telex, telecopiator sau orice alt mijloc de comunicare ce permite a-i stabili proba printr-un text. In lipsa de stipulatie contrara, competenta forului ales este exclusiva.(2) Alegerea instantei este fara efect daca ea conduce la lipsirea in mod abuziv a uneia dintre parti de protectia pe care i-o asigura o instanta prevazuta de legea romana. De asemenea, alegerea este fara efect cand instanta aleasa este straina, iar litigiul este de competentaexclusiva a instantelor romane, precum si cand instanta aleasa este romana, iar litigiul este de competenta exclusiva a unei instante straine. (3) Instanta aleasa nu se poate declara necompetenta daca: una dintre parti are domiciliul/resedinta obisnuita, respectiv un sediu secundar in circumscriptia acestei instante; b) dreptul aplicabil litigiului conform dreptului international privat roman este legea romana.

18Conditii de eficacitate a CAJ cf. art. 25 ex. 23 Indiferenta domicilierii vs domiciliul unei perti pe teritoriul unui SM al UEIrelevante: pozitia procedurala a partilor, SM in care e localizat sediulPB momentului in raport cu care se apreciaza conditia : op. 1 : la incheierea CAJ; op. 2 : fie la incheierea CAJ, fie in mom judecarii cauzeiPB existentei mai multor sediiPB sediului partilor in acelasi stat 19b. Partile tb sa aleaga instantele unui SM al UEInterpretare liberala: posibila fie alegerea unei instante precis determinate (ex. C. Ap. CJ) fie o referinta generala la instantele unui stat (in ac. caz, desemnarea precisa a instantei va fi facuta cf regulilor de procedura civila din statul respectiv)Pb. alegerii mai multor instante din SM diferitePb nivelului de precizie in identificarea instantei alesec. Caracterul international al litigiuluiPoate rezulta din domicilierea partilor pe terit a doua state diferite sau din locul executarii contractuluiSe apreciaza, in pp. in momentul incheierii contrcatului20d. CAJ trebuie sa priveasca un raport de drept determinat- Problema CAJ ce figureaza in actul constitutiv al unei SC

e. CAJ trebuie sa utilizeze o forma : scrisa (iar com. electronice sunt incluse); aceasta poate sa priveasca fie intelegerea ca atare fie doar confirmarea unei intelegeri asumate verbal; pb. CAJ ce figureaza in conditiile generale de afaceri ale uneia dintre parti conform cu obiceiurile statornicite ntre pri conform, n comerul intl, cu o uzana cu care prile sunt sau ar trebui s fie la curent i care, n cadrul acestui tip de comer, este cunoscut pe larg i respectat cu regularitate de ctre prile la contractele de tipul pe care l implic domeniul comercial respectiv.21Efectele CAJIn raport cu instantele stataleCompetenta exclusiva a instanei desemnate (efect de prorogare); instana va respecta alegerea partilor si NU se va putea declara necompetenta pe baza unei reguli din dt sau internIncompetenta instanelor care nu au fost desemnate (efect de derogare de la r. de competenta obisnuite), indiferent ca acestea ar fi competente in temeiul art. 2 (r. generala) sau art. 5 si 6 din Reg (r. speciale)Totui : daca prin clauza se deroga de la o regula de competenta exclusiva prevazuta la art. 22, clauza va fi ineficace Problema litispendentei. Af. Gasser Articolul 22 din Reg. 44/2001: Urmtoarele instane au competen exclusiv, indiferent de domiciliu: - n materie de drepturi reale imobiliare sau de nchiriere a unor imobile, instanele din statul membru pe teritoriul cruia este situat imobilul. Cu toate acestea, n materia nchirierii unor imobile n vederea utilizrii personale temporare pe o perioad de cel mult ase luni consecutive, instanele din statul membru pe teritoriul cruia prtul este domiciliat au, de asemenea, competen, cu condiia ca locatarul s fie o persoan fizic i ca proprietarul i locatarul s aib domiciliul pe teritoriul aceluiai stat membru;- n ceea ce privete valabilitatea constituirii, nulitatea sau dizolvarea societilor sau a persoanelor juridice care au sediul pe teritoriul unui stat membru ori valabilitatea deciziilor organelor acestora, instanele din statul respectiv. Pentru determinarea sediului, instana aplic normele sale de drept internaional privat;- n ceea ce privete valabilitatea nregistrrilor n registrele publice, instanele din statul membru pe teritoriul cruia se pstreaz registrul;- n ceea ce privete nregistrarea sau valabilitatea brevetelor, mrcilor, desenelor i modelelor industriale, precum i a altor drepturi similare care necesit depunerea sau nregistrarea, instanele din statul membru pe teritoriul cruia depunerea sau nregistrarea a fost solicitat, a avut loc sau, n temeiul unui instrument comunitar sau a unei convenii internaionale, se consider c a avut loc. Fr a aduce atingere competenei pe care Oficiul European pentru Brevete o are n conformitate cu Convenia privind acordarea brevetelor europene, semnat la Mnchen la 5 octombrie 1973, instanele din fiecare stat membru au competen exclusiv, indiferent de domiciliu, n aciunile privind nregistrarea sau valabilitatea unui brevet european acordat statului n cauz;- n ceea ce privete executarea hotrrilor, instanele din statul membru pe teritoriul cruia a fost sau urmeaz s fie executat hotrrea.

222. Efectele CAJ raport cu diversi terti In pp, CAJ este o conventie ce leaga doar partile care au acceptat-o Uneori ea poate produce totusi efecte si fata de persoane ce nu au semnat-o : Cz. Cesiunii de contract ce comporta o CAJ; cesionarul (care se subroga in drepturile si obligatiile cedentului) va fi tinut sa va putea invoca in favoarea sa o CAJ, desi el nu a semnat-oCz. Stipulatiei pentru altul : beneficiarul stipulatiei poate invoca in favoarea sa o CAJ inclusa in contractul care ii profita (ex. CAJ inclusa in actul constitutiv..)PB lanturilor de contracte : - in pp, tertul nu poate fi tinut de o CAJ ce figureaza in alt ct decat cel semnat de el23Limitari ale posibilitatii de utilizare a CAJ (1)1. In materie de contracte de asigurareCf art. 15 Reg. 1215, CAJ sunt valabile doar daca indeplinesc una din conditiile urmatoare: sunt ulterioare naterii litigiului permit deintorului poliei, asiguratului sau unui beneficiar s sesizeze alte instane dect cele in mod normal competente Sunt ncheiate ntre un deintor de poli i un asigurtor, ambii avnd la data ncheierii ct domiciliul sau reedina obinuit n acelai SM i care au ca efect atribuirea competenei instanelor din statul n cauz ( ) Sunt ncheiate de deintorul poliei care nu este domiciliat pe teritoriul unui SM (exc dc asig obligat sau asig a unui imobil localiz pe terit unui SM)Privesc un contract de asigurare care acoper o serie de riscuri particulare (r. majore; riscuri legate de utilizarea navelor, instalatiilor din zona de coasta, aeronavelor)24Limitari ale posibilitatii de utilizare a CAJ (2)2. In contractele intle de consum. Art. 19 Reg. 44/2001. CAJ sunt valabile daca : Sunt ulterioare naterii litigiului sauPermit consumatorului s sesizeze alte instane dect cele normal competente sau Consumatorul i profesionistul isi au, la data ncheierii contractului domiciliul sau reedina obinuit n acelai SM, i ei atribuie competen instanelor acelui stat (exceptnd cz n care legea acelui stat interzice ac. CAJ).3. In contractele intle de munca. Art. 23 Reg. 44/2001. CAJ sunt valabile daca : Sunt ulterioare naterii litigiului sauPermit angajatului s sesizeze alte instane dect cele normal competente

25Competenta in mat de ct intle de consumArt. 17. n ceea ce privete un contract ncheiat de o persoan, consumatorul, ntr-un scop care se poate considera c se situeaz n afara domeniului su profesional, competena se determin n conformitate cu dispoziiile din prezenta seciune, , n cazul n care: (a) contractul are ca obiect vnzarea de bunuri mobile corporale n rate egale, fixe i ealonate; (b) contractul are ca obiect un mprumut rambursabil n rate egale, fixe i ealonate sau orice alt form de credit ncheiat n scopul finanrii vnzrii de bunuri mobile corporale; sau (c) n toate celelalte cazuri, contractul a fost ncheiat cu o persoan care desfoar activiti comerciale sau profesionale n statul membru pe teritoriul cruia este domiciliat consumatorul sau, prin orice mijloace, i direcioneaz activitile spre acel stat membru sau spre mai multe state, inclusiv statul membru respectiv, iar contractul intr n sfera de aciune a acestor activiti.

Sfera de aplicare a regulilor protectoare (1)1. litigii in materie de contracte de consumNotiunea de contract: Cz. Gabriel, Engler, Ilsinger (loterii publicitare)Cz. Kolassa (28.01.2015) lanturi de ctCz. Maletic (2013) -ct incheiat prin intermediar b) Notiunea de consumatorInterpretare restrictiva ; cz soc BertrandPb Ct incheiate in vederea unei activ profes vitoare cz BenincasaPb ct mixte (de folosinta duala) cz. GruberPb de a sti dc profesionistul cesionar al dt unui consumator se poate prvala de reg. protectoare cz. Shearson Lehmann, 1993Pb ct incheiate intre 2 ne-profesionisi cz. Vapenik , 2013Sfera de aplicare a regulilor protectoare (2)2. Ct de consum vizate : (art. 17)Contracte ce au ca obiect vnzarea de bunuri mobile corporale n rate egale, fixe i ealonate;

Pb. 1. quid dc cambii esalonate in timp (cz Bernard)Pb 2. quid dc plata in rate, anticipat livrarii (cz. Mietz)

(b) Contracte ce au ca obiect un mprumut rambursabil n rate egale, fixe i ealonate sau orice alt form de credit ncheiat n scopul finanrii vnzrii de bunuri mobile corporale; sau

2. Ct de consum vizate (art. 17) :c) (orice) contracte ncheiate cu o persoan care desfoar activ. comerciale sau profes. n SM pe teritoriul cruia este domiciliat consumatorul sau, prin orice mijloace, i direcioneaz activitile spre acel SM sau spre mai multe state, inclusiv statul membru respectiv, iar contractul intr n sfera de aciune a acestor activitiPb site-urilor internet : cz. Pammer&AlpenhofPb. Aplicarii regulii in ct inter presentes, cz. MuhlleitnerPb cauzalitatii intre modalitatea de orientare a activitatii si incheierea ct (cz. Lokman Emrek)

3. Ct excluse : Art. 18. 3 : Prezenta seciune nu se aplic n cazul contractelor de transport altele dect cele care, pentru un pre forfetar, ofer o combinaie ntre cltorie i cazare.- Prevalenta reg. in materie de asigurare Regulile de competenta1. Consumatorul parat art. 18. 2 : Aciunea poate fi introdus numai naintea instanelor din SM pe terit. cruia consum. i are dom.Pb. Imposibilitatii stabililirii domiciliului consumatorului cz. Hypotecni banka, 2011

2. Consumatorul reclamant art. 18. 1 : act. poate fi introdusa, la alegerea consumatorului : Fie in SM de domiciliu al profesionistului (sau in SM unde ac are un stabiliment)Fie in fata instantelor de la domiciliul consumatorului- irelevant unde dc sediul profes este sau nu localizat intr-un SMConexitatea Articolul 30 reg. 1215 : (1) n cazul n care aciuni conexe sunt pendinte naintea unor instane din state membre diferite, instana sesizat ulterior poate suspenda judecata.(2) Dac aciunea naintea primei instane sesizate este pendinte n prim instan, orice alt instan sesizat ulterior poate, de asemenea, la cererea uneia dintre pri, s i decline competena, dac prima instan sesizat are competen n aciunile n cauz i dac legislaia sa permite conexarea acestor aciuni.(3) n nelesul prezentului articol, sunt considerate conexe acele aciuni care sunt att de strns legate ntre ele nct este oportun instrumentarea i judecarea lor n acelai timp pentru a se evita riscul pronunrii unor hotrri ireconciliabile n cazul judecrii separate a cauzelor.