Embed Size (px)
Citation preview
Contestatia la executare conform NCPC
I. Consideratii generale privind principalele modificari introduse
prin noul Cod de procedura civila in materia executarii silite
Conform expunerii de motive a Guvernului pentru punerea in aplicare a
Legii nr 134/2010 privind noul Cod de procedura civila, raportat la
executarea silita, noua lege a avut ca obiectiv declarat modernizarea
cadrului legislativ in materia dreptului procesual civil, pentru a raspunde
imperativelor functionarii unei justitii adaptate conditiilor sociale si
economice actuale.[1]
Astfel, interventiile legislative propuse cu privire la prevederile Cartii a V-a
vizeaza, pe de o parte, asigurarea coerentei reglementarii, iar, pe de alta
parte, reconsiderarea unora dintre solutiile legislative propuse initial,
raportate, prin adaptare, la conditiile sociale si economice actuale.
In plus, scopul noii reglementari procesual-civile in materia executarii silite
consta si inexecutarea prompta si efectiva a titlurilor
executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz, recunoscute
ca atare de lege sau consfintite de instanta judecatoreasca, in conditiile
respectarii stricte a drepturilor procesuale ale partilor, atat ale
creditorului si debitorului, cat si ale oricarei alte persoane interesate in
executare.
Dispozitiile noului Cod privind executarea silia au ramas reglementate, ca si
in forma actuala a Codului de procedura civila, prin Cartea a V-a – Despre
executarea silita, insa noile reglementari sunt prevazute la art. 613-
902, in comparatie cu vechile reglementari ce se regaseau prevazute de la
art 3711 la art 580 5.
Legea nr. 76/2012[2] pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedura civila modifica, introduce, clarifica, detaliaza,
armonizeaza si abroga[3] diferite ariticole din Cartea a V-a – “Despre
executarea silita” a noului Cod de procedura civila.
Trebuie precizat ca, in ceea ce priveste aplicabilitatea legii
procedurale civile noi, Legea 76/2012 prevede ca dispozitiile noului Cod
de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute
dupa intrarea acestuia in vigoare (art. 3 alin. 1), procesele incepute prin
cereri depuse, in conditiile legii, la posta, unitati militare sau locuri de
detinere inainte de data intrarii in vigoare a noului cod ramanand supuse
legii vechi, chiar daca sunt inregistrate la instanta dupa aceasta data (art. 3
alin. 2).
Prin dispozitiile art. 5 din Legea 76/2012 se stabileste ca dispozitiile noului
Cod de procedura civila privitoare la titlurile executorii se aplica si
hotararilor judecatoresti sau altor inscrisuri pronuntate ori, dupa caz,
intocmite inainte de intrarea in vigoare a codului, care pot fi puse in
executare chiar daca nu au fost investite cu formula executorie.
II. Contestatia la executare in noul Cod de procedura civila. Notiune
generala
Problemele litigioase aparute cu prilejul executarii silite sunt solutionate de
instanta de executare, prin intermediul contestatiei la executare, care apare
ca fiind mijlocul procedural prin care partile sau tertele persoane
vatamate prin executare se pot plange instantei competente cu
scopul de a obtine desfiintarea actelor ilegale de executare.
Asadar, procedura executionala trebuie sa se realizeze numai cu
respectarea conditiilor precrise de legiuitor. In masura in care aceste
conditii sunt nesocotite, cei vatamati prin executare silita pot recurge la
mijlocul procedural pus la dispozitie de lege in acest sens pentru apararea
drepturilor si intereselor lor.[4]
Sediul materiei
Noul Cod de procedura civila reglementeaza contestatia la executare
in Capitolul VI al Cartii a V-a , respectiv de la art. 701 pana la art. 709.
Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura civila
modifica prevederile articolelor 701 alin 1 si 3; art 702 alin 2 si 3; art 703;
art 704 alin 3 si ale art 709 alin 1.
In acest sens voi prezenta detaliat, prin comparatie, prevederile actualului
Cod de procedura civila, prevederile noului Cod de procedura civila – Legea
nr. 134/2010 si prevederile Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a
noului Cod de procedura civila cu incidenta in materia contestatiei la
executare.
III. Obiectul contestatiei la executare
Prin noua reglementare se clarifica, prin simplitatea formularii, obiectul
contestatiei la executare, reformulandu-se articole din actualul Cod de
procedura civila.
Asa cum rezulta din definitia acestui mijloc procedural, obiectul contestatiei
la executare il constituie executarea silita in sine si orice acte de executare
realizate cu nerespectarea dispozitiilor legale, a caror desfiintare se poate
solicita instantei pe aceasta cale de catre cei vatamati, inclusiv refuzul de
indeplinire a unui act de executare in conditiile legii.
Noul Cod de procedura civila prevede la art. 701 alin. 1, asa cum este
modificat prin legea de punere in aplicare, ca impotriva executarii silite,
a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva
oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei
interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face
contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc
refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de
executare silita in conditiile legii.
Alineatul 2 al art. 701 prevede ca, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta
la art. 437, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare
lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului
executoriu.
Prin alineatul 3 al art 701, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012,
se stabileste ca, dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati
pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin
care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost
data fara indeplinirea conditiilor legale.
Potrivit alineatului 4 al art. 701, impartirea bunurilor
proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la
cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.
Noul Cod de procedura civila introduce, ca element de noutate, contestatia
la executare impotriva “incheierilor date de executorul
judecatoresc”.
Astfel, in conformitate cu art. 647, executorul judecatoresc dispune, prin
incheiere, amanarea, suspendarea si incetarea executarii silite, eliberarea
sau distribuirea sumelor obtinute din executare.
Potrivit art. 647 alin. 3, asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, daca
prin lege nu se dispune altfel, aceste incheieri sunt executorii de drept
si pot fi atacate numai cu contestatie la executare.
De asemenea, in conformitate cu art. 655, tot prin incheiere executorul
judecatoresc va dispune inregistrarea cererii de executare si deschiderea
dosarului de executare sau, dupa caz, va refuza motivat deschiderea
procedurii de executare.
Incheierea executorului judecatoresc prevazuta de alin. 1 al art. 655,
respectiv incheierea prin care se dipune inregistrarea cererii de executare
si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, refuzul motivat de
deschidere a procedurii de executare, se comunica de indata creditorului. In
cazul in care executorul refuza deschiderea procedurii de executare,
creditorul poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii
incheierii, la instanta de executare (art. 655 alin. 2, modificat prin Legea
76/2012).
De asemenea, art. 660 prevede, la alineatul 4, faptul ca sumele datorate
ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc,
prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in
conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare,
pe calea contestatiei la executare formulata de partea interesata si
tinand seama de probele administrate de aceasta.
Pentru o mai simpla corelare si comparare, mai jos sunt prezentate in paralel reglementarile actualului
Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012
pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, in ceea ce priveste
obiectul contestatiei la executare.
Actualul Cod de procedura civila
Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010
Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 399. – (1) Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 2811, se poate face contestatie si in cazul in care sunt
Art. 701. – (1) Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si in
Art. 13 pct. 205 La articolul 701, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:“Art. 701(1)Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.……………………………………………………………..(3)De asemenea, dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.”
necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.(2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.(21) De asemenea, dupa ce a inceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, data fara indeplinirea conditiilor legale.(3)In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se
cazul in care executorul judecatoresc refuza sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii.(2) Daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 437, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu.(3) De asemenea, se poate face contestatie impotriva gresitei investiri cu formula executorie a hotararii sau a unui alt inscris, dupa caz.(4) Impartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare.
pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.
IV. Subiectele contestatiei la executare
Fata de dispozitiile art. 635 din noul Cod de procedura civila, potrivit carora
sunt parti in procedura de executare silita creditorul si debitorul, rezulta ca
atat creditorul, cat si debitorul sunt si subiecte ale contestatiei la
executare.
Potrivit alin. 2 al art. 635, asa cum a fost modificat prin legea de punere in
aplicare a Legii nr. 134/2010, calitatea de creditor sau de debitor se poate
transmite oricand in cursul executarii silite, situatie in care succesorii in
drepturi ai creditorului sau ai debitorului devin parti ale raportului de
executare silita, actele de executare indeplinite pana la data transmiterii
calitatii procesuale producand efecte fata de acestia, in conditiile legii.
De asemenea, in cadrul contestatiei la executare pot fi parti si tertii
garanti care au garantat plata datoriilor debitorului, in masura in care
acestia sunt afectati de executarea silita.
In egala masura, parti in cadrul contestatiei la executare vor fi si
ceilalti creditori intervenienti care, potrivit art. 639, pot sa intervina in
procedura de executare silita aflata in curs, pana la data fixarii de catre
executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor
urmaribile, iar dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din
urmarire, pot sa participe la distribuirea acestor sume.
Nu in ultimul rand, parte in contestatia la executare poate fi orice terta
persoana vatamata printr-un act de executare si care, in temeiul art.
640, poate solicita desfiintarea acestuia sau, dupa caz, incetarea executarii
silite insesi, numai pe calea contestatiei la executare, daca prin lege nu se
dispune altfel.
De asemenea avem si tertul poprit ca subiect de drept, in cadrul executarii
silite prin poprire, unde se intalnesc 3 subiecte de drept – creditorul
popritor, debitorul poprit si tertul poprit, existand tot atatea raporturi
juridice.[5] Spre deosebire insa de reglemetarea actuala care nu prevede
nici o interdictie in acest sens, potrivit art. 776 alin. 5 din noul Cod de
procedura civila tertul poprit nu va putea face contestatie impotriva
popririi, el putand sa-si formulize apararile in instanta de validare.
Potrivit art. 90 din noul Cod de procedura civila, Ministerul public prin
procuror, poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru
apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului, ale persoanelor
puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres
prevazute de lege. Procurorul, fiind prin natura sa un organ al legii, un
reprezentant al interesului general al societatii in activitatea juridica,
prezenta lui in procesul civil este cat se poate de fireasca. El nu este parte
in procesul civil, decat in sens procedural, iar nu si in sens material, el fiind
si avand obligatia inscrisa in art. 132 alin. 1 din Constitutie, de a fi
impartial. Asadar, chiar daca procurorul nu este parte in raportul juridic
obligational, el poate formula contestatie la executare ori de cate ori este
necesar, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului,
ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte
cazuri expres prevazute de lege, deoarece el reprezinta interesul societatii.
[6]
In ceea ce priveste calitatea de subiect a executorului judecatoresc in
cadrul contestatiei la executare, apreciez ca si acesta poate avea calitate in
cadrul unei astfel de actiuni, avand in vedere ca aceasta poate fi promovata
inclusiv in cazul refuzului executorului de a efectua o executare silita, de a
intocmi un act de executare sau de a lua o alta masura in conditiile legii,
situatie in care, admiterea contestatiei va naste obligatii in sarcina
executorului, obligatii carora trebuie sa li se conformeze, inclusiv prin
raportare la dispozitiile art. 709 alin. 5. De asemenea, calitatea executorului
judecatoresc de subiect in cadrul contestatiei la executare apreciez ca este
justificata inclusiv prin faptul ca, in cazul admiterii contestatiei, la cererea
partilor, executorul poate fi obligat la plata de despagubiri pentru pagubele
cauzate, conform art. 709 alin. 7, pagube care pot fi pricinuite nu numai
prin refuzul de a efectua o executare silita sau de a indeplini un act de
executare in conditiile legii, dar si prin indeplinirea unor acte sau masuri de
executare nelegale. In consecinta, avand in vedere ca prin hotararea
pronuntata in contestatia la executare se pot naste inclusiv obligatii
pecuniare in sarcina executorului, acesta ar trebui sa beneficieze de dreptul
la aparare intr-o astfel de procedura.
O opinie similara este impartasita si de doctrina actuala[7] cu privire la
reglementarea din actualul Cod de procedura civila, retinandu-se in acest
sens ca, in conditiile dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza III din actualul Cod de
procedura civila – dispozitii care sunt preluate in art. 701 alin. 1 teza finala
din noul Cod de procedura civila, asa cum este modificat prin legea de
punere in aplicare – in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa
executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile
prevazute de lege, se poate formula contestatie la executare in
contradictoriu cu organul de executare respectiv.
In atare situatie organul de executare este parte in proces, avand calitate
procesuala pasiva, respectiv intimat, intrucat acesta este cel obligat in
raportul juridic litigios de vreme ce contestatia se poarta asupra unui refuz
exprimat in sensul celor de mai sus.[8]
V. Conditiile de admisibilitate a contestatiei la executare
Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a contestatiei la executare,
dispozitiile art. 702 din noul Cod de procedura civila, asa cum sunt
modificate prin legea pentru punerea in aplicare a Legii 134/2010, prevad
urmatoarele:
- atunci cand executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti
sau arbitrale, debitorul nu poate invoca pe calea contestatiei la executare
motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in
prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa (alin. 1);
- atunci cand executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu
decat o hotarare judecatoreasca, in contestatia la executare se pot invoca si
motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul
executoriu, cu conditia ca legea sa nu prevada in legatura cu acel titlu
executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui (alin.2);
- intr-o noua contestatie la executare partea nu poate invoca motive care
existau la data primei contestatii, insa contestatorul isi poate modifica
cererea initiala adaugand motive noi de contestatie daca, in privinta
acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la
executare (alin 3);
- o terta persoana poate introduce contestatie la executare in cazul
procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a
bunului imobil sau mobil, numai daca aceasta pretinde un drept de
proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul ce face obiectul
procedurii (alin. 5).
Astfel, prin art. 702 din noul Cod de procedura civila, cu modificarile ce i-au
fost aduse prin Legea 76/2012, sunt reglementate concret atat contestatia
la executarea propriu zisa, cat si contestatia la titlu, dupa cum am aratat
mai sus.
Contestatia la executare propriu zisa reprezinta cel mai frecvent mijloc
procedural intalnit in practica prin care se poate contesta executarea silita
insasi, precum si orice act de executare savarsit cu prilejul urmaririi silite,
solicitandu-se instantei anularea intregii executarii sau a actului nelegal.
Aceasta consecinta decurge din dispozitiile art. 399 alin. 2 din actualul Cod
de procedura civila.[9]
Contestatia la titlu se exercita atunci cand se contesta insusi titlul
executoriu, dar nu in ceea ce priveste validitatea sa in fond, ci numai
intelesul, intinderea si aplicarea sa (art 399 alin 1 teza a doua din actualul
Cod de procedura civila). Acest mijloc procedural este mai putin intalnit in
practica, intrucat, din punct de vedere al tehnicii de redactare a hotararii,
dispozitivul trebuie sa fie clar si fara echivoc, sa rezolve toate cererile
partilor, sa arate in mod expres si concret care sunt limitele “condamnarii”
pentru a putea fi pusa in executare.[10]
Ca si element de noutate in noul Cod de procedura civila, fata de
actualul Cod de procedura civila, se prevede ca in situatia in care
executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale
(art. 702 alin. 1), atunci debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie
motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in
prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.
In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu
decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si
motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul
executoriu, insa numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu
executoriu o cale de atac specifica pentru desfiintarea lui.
Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive
care au existat la data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul isi
poate modifica cererea initiala adaugand motive noi de contestatie daca, in
privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a
contestatiei la executare.
In situatia in care sunt incalcate prevederile art 702 din noul Cod de
procedura civila instanta de executare poate respinge contestatia ca
inadmisibila.
Pentru o mai simpla comparare a modificarilor in materia conditiilor de admisibilitate a contestatiei la
executare in continuare sunt prezentate in paralel reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale
noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila:
Actualul Cod de procedura civila
Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010
Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 399. – alin. 1 teza II – De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 2811, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege.(2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.
Art. 702. – (1) Daca executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.(2) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca sau arbitrala, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.(3) Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii.(4) Creditorii neurmaritori au dreptul de a interveni in executarea efectuata de alti creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obtinute din urmarirea silita a bunurilor debitorului.(5) In cazul procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a bunului imobil sau mobil, contestatia la executare poate fi introdusa si de o terta persoana, insa numai daca aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv.
Art. 13 pct. 206 La articolul 702, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:“(2) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.(3)Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul isi poate modifica cererea initiala adaugand motive noi de contestatie daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a contestatiei la executare.”
VI. Competenta de solutionare a contestatiei la executare. Instanta
competenta
Sub aspectul competentei de solutionare a contestatiei la executare, fata de
dispozitiile art. 703 din noul Cod de procedura civila, urmeaza sa se
realizeze o distinctie in functie de organul emitent al titului executoriu pus
in executare.
Astfel, potrivit art. 703 alin. 1 din noul Cod de procedura civila, asa cum
este modificat prin art. 13 pct. 207 din Legea nr. 76/2012, contestatia la
executare se introduce la instanta de executare.
Prin Legea nr. 76/2012 a fost modificat articolul 703, fiind introdus un nou
alineat 2, motiv pentru care alineatul 2 al art. 703 din Legea 134/2012 a
devenit, conform noii reglementari, alineatul 3.
Prin noul alineat 2 al art. 703 legiuitorul a prevazut dispozitii speciale in
materia competentei de solutionare a contestatiilor la executare in anumite
cazuri. Astfel, s-a prevazut ca:
- in cazul urmaririi silite prin poprire, daca domiciliul sau sediul debitorului
se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta
de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria in a carei
circumscriptie isi are domiciliul sau sediul debitorul;
- in cazul urmaririi silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a
veniturilor generale ale imobilelor, precum si in cazul predarii silite a
bunurilor imobile, daca imobilul se afla in circumscriptia altei curti de apel
decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate
introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului.
Fata de dispozitiile anterior citate rezulta ca in cazurile mentionate
competenta de solutionare a contestatiei la executare este alternativa,
alegerea instantei revenind contestatorului.
Potrivit alin. 3 teza I al aceluiasi articol, asa cum a fost modificat prin Legea
76/2012, contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii
titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se
executa.
Pentru contestatia la executare in cazul altor titluri executorii decat
hotararile judecatoresti, in conformitate cu noul Cod de procedura civila
(art. 703 alin. 3 teza a II-a, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012),
competenta de solutionare apartine instantei de executare.
Fata de actualul Cod de procedura civila, noul Cod de procedura civila, in
forma sa initiala, in acest segment facea vorbire (la art. 703 alin. 2 in forma
sa initiala din Legea 134/2010) de “gresita investire cu formula executorie a
unui inscris”, caz in care instanta competenta in solutionarea contestatiei ar
fi fost instanta care a investit cu formula executorie inscrisul ce se executa.
Ulterior, insa, asa cum am aratat, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea in
aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila a fost
modificat alineatul 2 al articolului 703, fiind eliminata aceasta prevedere
referitoare la gresita investire cu formula executorie a unui inscris.
In principiu se pastreaza prevederile actualului Cod de procedura civila
referitoare la instanta de excutare.
In continuare sunt prezentate comparativ reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului
Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila in ceea ce priveste competenta de solutionare a
contestatiei la executare:
Actualul Cod de procedura civila
Noul Cod de procedura civila – Legea 134/2010
Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 400. – Contestatia se introduce la instanta de executare.Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a
Art. 703. – (1) Contestatia se introduce la instanta de executare.(2) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu ori privind gresita investire cu
Art. 13 pct. 207 Articolul 703 se modifica si va avea urmatorul cuprins:“Art. 703 – Instanta competenta(1)Contestatia se introduce la instanta de executare.(2) In cazul urmaririi silite prin
pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.
formula executorie a unui inscris se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa sau, dupa caz, la instanta care a investit cu formula executorie inscrisul ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.
poprire, daca domiciliul sau sediul debitorului se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau sediul debitorul. In cazul urmaririi silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a veniturilor generale ale imobilelor, precum si in cazul predarii silite a bunurilor imobile, daca imobilul se afla in circumscriptia altei curti de apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului.(3) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.”
VII. Termenele de exercitare a contestatiei la executare
Reglementarea de drept comun a termenului de exercitare a contestatiei
la executare se regaseste in dispozitiile art. 704 din noul Cod de procedura
civila – Legea nr. 134/2010, asa cum este modificata prin dispozitiile art. 13
pct. 208 din Legea nr. 76/2012.
Ca regula, termenul in care se poate formula contestatia la
executare este acelasi ca si in reglementarea actuala, respectiv cel de 15
zile, termen care curge, dupa caz:
- de la data luarii la cunostinta de catre contestator a actului pe care il
contesta (art. 704 alin. 1 pct. 1);
- de la data primirii comunicarii/instiintarii privind infiintarea popririi, sau,
cel mai tarziu, de la data efectuarii primelor retineri de catre tertul poprit in
cazul popririi infiintate asupra unor venituri periodice (art. 704 alin. 1 pct.
2);
- in cazul in care debitorul contesta executarea insesi, de la data la care
debitorul a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia, sau
de la data la care acesta a luat cunostinta de primul act de executare atunci
cand nu a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia ori
atunci cand executarea se face fara somatie (art. 704 alin. 1 pct. 3).
In ceea ce priveste alte termene de formulare a contestatiei la executare,
la fel ca si in reglementarea actuala:
- contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului
executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a
dreptului de a obtine executarea silita;
- in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate
sau un alt drept real asupra bunului urmarit, contestatia la executare poate
fi introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile
de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului (art.
704 alin. 4). Totodata, si in noua reglementare se prevede ca
neintroducerea contestatiei inauntrul acestui termen (prevazut la art. 704
alin. 4) nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe calea
unei cereri separate, in conditiile legii, insa de aceasta data, realizarea
dreptului tertului se poate face numai sub rezerva drepturilor
definitiv dobandite de catre tertii adjudecatari in cadrul vanzarii
silite a bunurilor urmarite.
De asemenea, ca elemente de noutate, noul Cod de procedura civila
mentioneaza si reglementeaza:
- la art. 704 alin. 2, contestatia impotriva incheierilor executorului
judecatoresc.Astfel, in cazurile in care aceste incheieri nu sunt, potrivit
legii, definitive, contestatia impotriva lor se poate formula in termen de 5
zile de la data la care acestea au fost comunicate,
iar,
- la art. 704 alin 3, asa cum a fost modificat prin legea privind aplicarea
noului Cod de procedura civila, contestatia privind lamurirea
intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face
oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine
executarea silita
Alineatul 3 initial al art. 704 reglementa termenul de formulare a
contestatiei la gresita investire cu formula executorie a unei hotarari sau a
unui alt inscris, insa, asa cum am aratat anterior, aceste dispozitii au fost
inlocuite de dispozitiile art. 13 pct. 208 din Legea nr. 76/2012, fiind
eliminate, eliminare care s-a impus ca urmare a modificariii, prin legea de
aplicare, a dispozitiilor art. 623 din Legea nr. 134/2010 in sensul eliminarii
prevederilor referitoare la necesitatea investirii cu formula executorie a
hotararilor judecatoresti si a altor inscrisuri carora legea le recunoaste
puterea executorie.
Noul Cod de procedura civila reglementeaza si o serie de termene
speciale pentru exercitarea contestatiei la executare, termene specificate
la:
- art. 806 alin. 3 – Urmarirea imobilelor ipotecate - “Contestatia prin care
tertul dobanditor se opune scoaterii la vanzare se va putea face, sub
sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii
prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a inceperii urmaririi
silite.”
- art. 830 alin. 3 - Situatia vanzatorului imobilului urmarit - “In cazul in
care a optat pentru rezolutiune, actiunea in rezolutiune a vanzarii se face in
cadrul contestatiei la executare, in termen de 15 zile de la expedierea
optiunii catre executorul judecatoresc. In acelasi termen trebuie facuta
si declaratia unilaterala de rezolutiune a vanzarii.”
- art. 844 - Contestarea actului de adjudecare – “(1) (n.n. asa cum este
modificat prin art. 13 pct. 259 din Legea 76/2012) – In termen de o luna de
la data inscrierii provizorii in cartea funciara, debitorul sau tertul
dobanditor, creditorii urmaritori si orice alta persoana interesata, dupa
mentiunile cartilor funciare, vor putea ataca actul de adjudecare pe cale de
contestatie la executare. Instanta de executare poate suspenda eliberarea
sau, dupa caz, distribuirea sumelor rezultate din urmarirea silita a
imobilului adjudecat. In cazul in care cererea de suspendare este formulata
de debitor sau tertul dobanditor, acesta este obligat la plata cautiunii in
conditiile art. 708 alin. (2).
(2) Daca actul de adjudecare este anulat, executorul va continua urmarirea
de la actul desfiintat si va solicita din oficiu ca inscrierea provizorie
prevazuta la art. 843 alin. (1) sa fie radiata.
(3) Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului, iar calitatea acestuia
de administrator-sechestru al imobilului urmarit inceteaza.”
- art. 865 alin. 3 si 4 - Incercarea de conciliere. Efectele “(3) Cel
nemultumit de proiectul de distribuire poate introduce contestatie in
termen de 5 zile de la data intocmirii procesului-verbal prevazut la alin.
(2). Contestatia suspenda de drept plata creantei sau a partii din creanta
contestata. La primul termen la care partile au fost legal citate, instanta
este obligata sa se pronunte asupra mentinerii sau, dupa caz, a inlaturarii
suspendarii. Instanta se pronunta prin incheiere care poate fi atacata
separat numai cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare. Apelul suspenda
executarea incheierii atacate.
(4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul aratat la alin.
(1) sunt considerati ca au renuntat la obiectiunile formulate, fiind decazuti
din dreptul de a face contestatie la executare.”
In ceea ce priveste natura termenelor prevazute in material contestatiei la
executare, arat ca, dat fiind caracterul imperativ al normelor legale care
reglementeaza termenele de exercitare a contestatiei la executare, rezulta
ca ne aflam in prezenta unor termene de decadere.
Insa, in aplicarea art. 180 din noul Cod de procedura
civila (“Nerespectarea termenului. Sanctiunile – (1) Cand un drept
procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia
atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea
dispune altfel. Actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate.
(2) In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura
inauntrul unui termen, actul facut inaintea implinirii termenului poate fi
anulat la cererea celui interesat.”)
coroborat cu prevederile art. 181 (“Repunderea in termen – (1) Partea care
a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca
dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate.
(2) In acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15 zile
de la incetarea impiedicarii, cerand totodata repunerea sa in termen. In
cazul exercitarii cailor de atac, aceasta durata este aceeasi cu cea
prevazuta pentru exercitarea caii de atac.
(3) Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de instanta competenta sa
solutioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat in termen.”)
rezulta ca,
la cererea sa, pentru motive temeinic justificate privind imposibilitatea
exercitarii contestatiei in termenul prevazut de lege, partea poate fi
repusa in termen. In acest caz, insa, partea trebuie sa exercite contestatia
in termen de cel mult 15 zile de la incetarea impiedicarii, in acelasi
termen aceasta trebuind sa solicite si repunerea in termen si sa arate
motivele impiedicarii.
Asupra cererii de repunere in termen se va pronunta instanta de executare
competenta sa solutioneze contestatia la executare, o asemenea cerere
avand caracterul unei cereri incidentale.
Referitor la natura acestui din urma termen de 15 zile, apreciez ca si el este
un termen de decadere, fata de caracterul imperativ al normelor care il
impun.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura
civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii 134/2010 privind
Codul de procedura civila, referitoare la termenele din materia contestatiei la executare:
Actualul Cod de procedura civila
Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010
Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 401. – (1) Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand:a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a indeplini un act de executare;b) cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;c) debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.(1 [11]) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.(2) Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in termen de 15 zile de la
Art. 704. – (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia privitoare la executarea silita propriu-zisa se poate face in termen de 15 zile de la data cand:1. contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care il contesta;2. cel interesat a primit comunicarea ori, dupa caz, instiintarea privind infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;3. debitorul care contesta executarea insasi a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit incheierea de incuviintare a executarii si nici somatia sau executarea se face fara somatie.(2) Contestatia impotriva incheierilor executorului judecatoresc, in cazurile in care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face in termen de 5 zile de la comunicare.(3) Contestatia privind
Art. 13 pct. 208 La articolul 704, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:“(3) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.”
efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.(3) Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut de alin. 2 nu-l impiedica pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii.
lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu ori cea care se refera la gresita investire cu formula executorie a unei hotarari sau a unui alt inscris se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.
(4) Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.
(5) Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut la alin. (4) nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobandite de catre tertii adjudecatari in cadrul vanzarii silite a bunurilor urmarite.
VIII. Conditiile de forma
In privinta conditiilor de forma articolul 705 din noul Cod de procedura
civila stabileste cacerintele prevazute pentru cererile de chemare in
judecata se aplica si in cazul contestatiilor la executare.[12]
“Art. 705 (1) Contestatiile se fac cu respectarea cerintelor de forma
prevazute pentru cererile de chemare in judecata.
(2) Contestatorul care nu locuieste sau nu are sediul in localitatea de
resedinta a instantei poate, prin chiar cererea sa, sa isi aleaga domiciliul
sau sediul procesual in aceasta localitate, aratand persoana careia urmeaza
sa i se faca comunicarile.
(3) Intampinarea este obligatorie. “
Aspectele reglementate prin articolul anterior citat constituie un element
introdus prin noul Cod de procedura civila, aceste dispozitii neavand
corespondent in actualul Cod de procedura civila. Situatia practica a dus la
introducerea unor astfel de prevederi spre clarificarea si facilizarea aplicarii
acestor aspecte.
In conformitate cu art. 705 alin. 1 coroborat cu art. 189 din noul Cod de
procedura civila, asa cum este modificat prin art. 13 pct. 66 din Legea nr.
76/2012, sub aspect formal, contestatia la executare trebuie sa cuprinda
urmatoarele elemente:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru
persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, in contestatie
trebuie precizate si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de
inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in
registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si
contul bancar ale contestatorului, precum si ale intimatului, daca partile
poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in
masura in care acestea sunt cunoscute de contestator. De asemenea, fiind
aplicabile dispozitiile art. 143 alin. 1 teza II, in contestatia la executare vor
fi indicate si adresa electronica sau coordonatele care au fost indicate in
acest scop de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele
asemenea. Atunci cand contestatorul locuieste in strainatate, va arata si
domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul.
b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar
in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul
professional, precum si adresa electronica sau coordonatele
reprezentantului, precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele
asemenea. Dovada calitatii de reprezentant, in conditiile cerute la art. 146,
se va alatura contestatiei.
c) obiectul contestatiei si valoarea lui, dupa pretuirea contestatorului,
atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin
care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor
corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator dispozitiile
art. 102. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul,
strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum
si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si
numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La contestatie se va anexa
extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara,
eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este
situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea
funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest
fapt;
d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza contestatia;
e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere al
contestatiei. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod
corespunzator, dispozitiile art. 145. Cand reclamantul voieste sa isi
dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul
paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o
persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in
scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata.
Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si
adresa martorilor, precum si adresa electronica sau coordonatele acestora,
precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele asemenea;
f) semnatura.
Conform dispozitiilor art. 705 alin. 2, atunci cand contestatorul nu locuieste
sau nu are sediul in localitatea de resedinta a instantei, acesta poate, prin
chiar cererea sa, sa isi aleaga domiciliul sau sediul procesual in aceasta
localitate, aratand persoana careia urmeaza sa i se faca comunicarile.
Dispozitiile art. 144 alin. 1 si ale art. 190 din noul Cod de procedura
civila, referitoare la numarul de exemplare in care se intocmeste si se
depune cererea de chemare in judecata, se aplica in mod
corespunzator si in cazul contestatiei la executare, aceasta urmand a fi
intocmita in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare,
in afara de cazurile in care partile au un reprezentant comun sau partea
figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face intr-un singur
exemplar, plus un exemplar pentru instanta.
De asemenea, se aplica in mod corespunzator contestatiei la executare si
dispozitiile art. 191 din noul Cod de procedura civila, referitoare la
nulitatea cererii, dispozitii potrivit carora este nula cererea de chemare in
judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea
oricareia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori
semnatura partii sau a reprezentantului acesteia. In cazul unor astfel de
incidente sunt aplicabile dispozitiile art. 195.
Lipsa semnaturii se poate acoperi, insa, in tot cursul judecatii in fata primei
instante (art. 191 alin. 2). Astfel, potrivit art. 191 alin. 2, daca se invoca
lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste la acel termen va trebui sa
semneze cererea cel mai tarziu la primul termen urmator, fiind instiintat in
acest sens prin citatie, iar in cazul in care reclamantul este prezent in
instanta, acesta va semna chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea,
in aceleasi conditii putand fi indreptata de catre reclamant orice alta
neregularitate in legatura cu semnarea cererii de chemare in judecata (art.
191 alin. 3).
Referitor la timbrarea cererii, art. 192 din noul Cod de procedura civila
specifica faptul ca, in cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada
achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii. Netimbrarea sau timbrarea
insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in conditiile
legii.
Precizez ca in prezent taxa aferenta contestatiei la executare se
calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la
valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea
bunurilor urmarite, insa nu mai mult de 194 lei, taxa maxima prevazuta
de lege, indiferent de valoarea contestata.
In conformitate cu prevederile art. 705 alin. 3 in cazul contestatiei la
executareintampinarea este obligatorie.
In acest sens, prin raportare la dispozitiile art. 705 alin. 1, pentru identitate
de ratiune, apreciez ca prevederile privind scopul si cuprinsul intampinarii,
cuprinse la art. 200, asa cum este modificat prin legea de punere in aplicare
a Legii 134/2010, se aplica corespunzator:
“Art. 200. – (1) Intampinarea este actul de procedura prin care paratul se
apara, in fapt si in drept, fata de cererea de chemare in judecata.
(2) Intampinarea va cuprinde: a) numele si prenumele, codul numeric
personal, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice,
denumirea si sediul, precum si, dupa caz, codul unic de inregistrare sau
codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul
comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar,
daca reclamantul nu le-a mentionat in cererea de chemare in judecata.
Dispozitiile art. 143 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod
corespunzator. Daca paratul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul
ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind
procesul;
b) exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea
reclamantului;
c) raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii;
d) dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere, dispozitiile
art. 189 lit. e) fiind aplicabile in mod corespunzator;
e) semnatura.”
Comunicarea intampinarii se face reclamantului, in conformitate cu
prevederile art. 201 alin. 1, daca legea nu prevede altfel, la intampinare
anexandu-se acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se
sprijina, precum si un rand de copii pentru instanta (dispozitiile art. 200
alin. 2, ale art. 144 alin. 1 si ale art. 145 fiind aplicabile corespunzator).
Foarte important de retinut este faptul ca sanctiunea nedepunerii
intampinarii, acolo unde aceasta este obligatorie, conduce la
decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a
invoca exceptii, in afara celor de ordine publica.
Astfel, potrivit art. 203 alin. 1, intampinarea este obligatorie, in afara de
cazurile in care legea prevede in mod expres altfel, potrivit alineatului 2 al
aceluiasi articol, nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege
atragand decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a
invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede
altfel.
IX. Procedura de judecata
In primul rand arat ca, potrivit art. 706 alin. 3 din noul Cod de procedura
civila, contestatiile la executare se judeca de urgenta si cu precadere,
partile urmand a fi citate in termen scurt.[13]
Astfel, in procesele urgente (cum este si cazul contestatiei la executare)
termenele prevazute de art. 196 alin. 1-3, asa cum sunt modificate prin
legea de punere in aplicare, pot fi reduse de judecator in functie de
circumstantele cauzei.
Potrivit art. 196 la alin. 1-3 referitoare la fixarea primului termen de
judecata:
“Art. 196 – (1) Judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite
conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata,
dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat, punandu-i-se in
vedere ca are obligatia de a depune intampinare, sub sanctiunea prevazuta
de lege, care va fi indicata expres, in termen de 25 de zile de la
comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 160.
(2) Intampinarea se comunica de indata reclamantului, care este obligat sa
depuna raspuns la intampinare in termen de 10 zile de la comunicare.
Paratul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare de la dosarul cauzei.
(3) In termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare,
judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de
cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.”
Asa cum am precizat, contestatiile la executare se vor judeca cu precadere,
inaintea altor pricini, la inceputul sedintei de judecata. Procedura prevazuta
pentru judecata in prima instanta se aplica in mod corespunzator.
Astfel, sub aspectul procedurii de judecata a contestatiei la executare, in
conformitate cu art. 706 alin. 1 din noul Cod de procedura civila, contestatia
la executare se judeca cu procedura prevazuta de cod pentru judecata in
prima instanta, procedura care se aplica in mod corespunzator.
Potrivit art. 706 alin. 2, instanta sesizata va solicita de indata executorului
judecatoresc sa ii transmita, in termenul fixat, copii certificate de acesta de
pe actele dosarului de executare contestate, dispozitiile art. 280 (privind
regimul copiilor) fiind aplicabile in mod corespunzator. Totodata, in acest
scop, instanta ii va pune in vedere partii interesate sa achite cheltuielile
necesare pentru depunerea copiilor certificate de acesta de pe actele
dosarului de executare contestate.
De asemenea, la cererea partilor sau atunci cand instanta apreciaza ca este
necesar, aceasta va putea solicita executorului judecatoresc relatii si
explicatii scrise (art. 706 alin. 4).
Dupa cum am aratat, prevederile art. 196 din noul Cod de procedura civila,
privind comunicarea contestatiei, depunerea si comunicarea intampinarii si
fixarea primului termen de judecata, asa cum au fost modificate prin Legea
nr. 76/2012, se aplica in mod corespunzator.
De asemenea, prevederile Capitolului II “Judecata” din Cartea a II-a Titlul I
din noul Cod de procedura civila, de la art. 206 si urmatoarele, cu
modificarile aduse prin Legea 76/2012, se aplica corespunzator.
Faptul ca instantele cerceteaza, incuviinteaza probe, dezbat pe fond
contestatia nu reprezinta o incalcare a prevederilor art 706 alin 3
atat timp cat judecata de urgenta si cu precadere nu presupune
judecarea cauzei in astfel de conditii incat sa fie incalcate drepturile
celeilalte parti/ale vreuneia dintre parti.
Mergand pe principiul legalitatii si aflarii adevarului coroborat cu principiul
dreptului la aparare si contradictorialitate, desi solutionarea contestatiei se
impune a fi facuta de urgenta si cu precadere, instanta nu poate trece peste
prevederile art. 195 – “Verificarea cererii si regularizarea acesteia”, ale art.
196 – “Fixarea primului termen de judecata” sau ale art. 199 – “Modificarea
cererii de chemare in judecata”, prevederi a caror aplicare va tergiversa
solutionarea contestatiei, dar care se impun a fi aplicate in virtutea
principiilor anterior enuntate.
Dar, avand in vedere urgenta procesului, inainte de intrarea efectiv in
judecata, judecatorul poate, conform legii, sa scurteze termenele prealabile,
mentionate in articolele de mai sus. Astfel, la art. 196 alin. 5, asa cum este
modificat prin Legea nr. 76/2012, s-a stabilit ca in procesele urgente,
termenele prevazute la alin. 1-4 ale acestui articol pot fi reduse de judecator
in functie de circumstantele cauzei.
Ca element de noutate, arat ca noul Cod de procedura civila, fata de
actualul Cod de procedura civila, introduce posibilitatea instantei de
a solicita relatii si explicatii scrise de la executorul judecatoresc,
atunci cand apreciaza ca sunt necesare, precum si posibilitatea partilor de a
adresa instantei o cerere in acest sens (art. 706 alin. 4).
Totodata, in noul Cod de procedura civila se pastreaza dispozitiile
referitoare la faptul ca instanta sesizata va solicita de indata executorului
judecatoresc sa ii transmita, in termenul fixat, copii certificate pe actele
dosarului de executare contestate, dar, ca element introdus de noua
lege, se prevede faptul ca instanta ii va pune in vedere partii
interesate sa achite cheltuielile ocazionate de acestea.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura
civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedura civila, cu privire la procedura de judecata a contestatiei la executare:
Actualul Cod de procedura civila
Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010
Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 402. – (1) Instanta sesizata va solicita de indata organului de executare sa-i transmita, in termenul fixat, dosarul de executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare in cauza, dispozitiile art. 139 fiind aplicabile in mod corespunzator. Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. Procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta se aplica in mod corespunzator.___________Alineatul a fost modificat prin punctul 37. din Legea nr. 202/2010 incepand cu 25.11.2010.(2) Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie se dă fără drept de apel, cu excepţia hotărârii pronunţate în temeiul art. 4001 şi al art. 401 alin. 2.(3) Hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută.
Art. 706. – (1) Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta de prezentul cod pentru judecata in prima instanta, care se aplica in mod corespunzator.(2) Instanta sesizata va solicita de indata executorului judecatoresc sa ii transmita, in termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozitiile art. 280 fiind aplicabile in mod corespunzator, si ii va pune in vedere partii interesate sa achite cheltuielile ocazionate de acestea.(3) Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.(4) La cererea partilor sau atunci cand apreciaza ca este necesar, instanta va putea solicita relatii si explicatii scrise de la executorul judecatoresc.
––––––-(prin Legea 76/2012 nu s-au adus modificari art. 706 din Legea 134/2010)
X. Caile de atac
Noul Cod de procedura civila prevede ca regula, in art. 707 alin. (1), ca
hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu
apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 701 alin. (4) si art.
704 alin. (4), care pot fi atacate in conditiile dreptului comun. [14]
Astfel, ca element de noutate, fata de actualul Cod de procedura civila,
noul Cod de procedura civila stabileste o noua regula in privinta cailor de
atac, constand in aceea cahotararea pronuntata cu privire la
contestatie poate fi contestata numai cu apel.
Aceasta dispozitie este determinata de faptul ca, potrivit art. 450 din noul
Cod de procedura civila, in noua reglementare singura cale ordinara de atac
este apelul, recursul devenind o cale extraordinara de atac.
In acest sens, se vor aplica in mod corespunzator prevederile art. 460 –
“Apelul” si urmatoarele, primul termen de judecata va fi stabilit conform
art. 469, asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, si, asa cum am
aratat si anterior, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 196 –
“Fixarea primului termen de judecata”, alin. (5)-(6), iar, pentru identitate de
ratiune si legalitate, se aplica in mod corespunzator prevederile art. 200,
asa cum sunt modificate prin Legea nr. 76/2012.
Arat faptul ca aceasta regula, a unicitatii caii de atac a apelului in cazul
hotararilor pronuntate cu privire la contestatiile la executare, cunoaste,
insa, trei exceptii. Astfel:
- hotararea pronuntata in temeiul art. 701 alin. 4 si art. 704 alin. 4 din noul
Cod de procedura civila este supusa atat apelului cat si recursului (art. 707
alin. 1);
- hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea
sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si
hotararea ce se executa, iar, daca prin contestatie s-a cerut lamurirea
intelesului, intinderii ori aplicarii unui titlu care nu constituie hotarare a
unui organ de jurisdictie, hotararea prin care s-a solutionat contestatia va
putea fi atacata numai cu apel, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod
corespunzator (art. 707 alin. 2).
Primele doua exceptii se justifica prin faptul ca situatiile prevazute de art.
701 alin. 4 si de art. 704 alin. 4 din noul Cod de procedura civila presupun o
adevarata judecata pe fond, astfel ca este firesc ca hotararea pronuntata sa
fie supusa regulilor de drept comun, pentru respectarea principiului
dublului grad de jurisdictie. Astfel:
- art. 701 alin. 4 prevede ca impartirea bunurilor proprietate comuna pe
cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si
in cadrul judecarii contestatiei la executare;
- art. 704 alin. 4 stabileste ca, daca prin lege nu se prevede altfel,
contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de
proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa
in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea
vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.
A treia exceptie, prevazuta de art. 707 alin. 2, se justifica prin
caracterul accesoriu a hotararii pronuntate in contestatia la titlu fata de
hotararea prin care s-a solutionat fondul pricinii (accesorium sequitur
principale). Aceasta reglementare exista si in actualul Cod de procedura
civila.
Arat faptul ca, intrucat legea nu face niciun fel de distinctie in acest sens,
inseamna cahotararea pronuntata in contestatia la executare, chiar
daca nu poate fi recurata (fata de dispozitiile art. 477 alin. 2 teza a II-
a), este susceptibila, insa, si de contestatia in anulare sau revizuire, in
masura in care cerintele legale de exercitare a acestora sunt intrunite.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila, ale noului Cod de procedura
civila – Legea nr. 134/2010, in ceea ce priveste caile de atac in cazul contestatiei la executare:
Actualul Cod de procedura Noul Cod de procedura civila Legea nr. 76/2012 pentru
civila – Legea nr. 134/2010 punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 402.Hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotararii pronuntate in temeiul art. 4001 si al art. 401 alin. 2.Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa.
Art. 707. – (1) Hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 701 alin. (4) si art. 704 alin. (4), care pot fi atacate in conditiile dreptului comun.(2) Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa. Daca prin contestatie s-a cerut lamurirea intelesului, intinderii ori aplicarii unui titlu care nu constituie hotarare a unui organ de jurisdictie, hotararea prin care s-a solutionat contestatia va putea fi atacata numai cu apel, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator.
–––––(prin Legea 76/2012 nu s-au adus modificari art. 707 din Legea 134/2010)
XI. Suspendarea executarii
Referitor la suspendarea executarii, art. 708 din noul Cod de procedura
civila dispune ca, pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei
cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai
pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda
executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu contestatia la
executare sau prin cerere separata.
Potrivit art. 708 alin. 2 pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita
trebuie sa dea in prealabil o cautiune, calculata la valoarea obiectului
contestatiei, in cuantumul stabilit prin aceeasi dispozitie, iar daca obiectul
contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi de 1.000 lei, in afara
de cazul in care legea dispune altfel (art. 708 alin. 3).
De la regula obligativitatii cautiunii exista si exceptii reglementate de
art. 708 alin. 4. Astfel, conform acestei dispozitii, suspendarea executarii
este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:
- hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu;
- inscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarare
judecatoreasca data in prima instanta;
- debitorul face dovada cu inscris autentic ca a obtinut de la creditor o
amanare ori, dupa caz, beneficiaza de un termen de plata.
Potrivit art. 708 alin. 5, daca bunurile urmarite sunt supuse pieirii,
degradarii, alterarii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea
pretului obtinut din valorificarea acestor bunuri.
In ceea ce priveste solutionarea cererii de suspendare a executarii silite,
art. 708 alin. 6 prevede ca instanta se va pronunta asupra acestei cereri,
in toate cazurile, prin incheiere, chiar si inaintea termenului fixat
pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi intotdeauna citate,
iar incheierea poate fi atacata numai cu apel, in mod separat, in
termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv
de la comunicare pentru cea lipsa.
De asemenea, este reglementata, prin art. 708 alin. 8, posibilitatea
suspendarii provizorii a executarii silite. Astfel, in cazuri urgente si daca s-a
platit cautiunea prevazuta, instanta poate dispune, prin incheiere si fara
citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea
cererii de suspendare. Incheierea nu este supusa niciunei cai de atac,
cautiunea depusa pentru suspendarea provizorie fiind deductibila din
cautiunea finala stabilita de instanta, daca este cazul.
Potrivit art. 708 alin. 8, incheierea prin care s-a dispus suspendarea
executarii silite se comunica din oficiu si de indata executorului
judecatoresc.
Fata de cuprinsul acestor dispozitii se poate constata faptul ca noul Cod de
procedura civila, caelement de noutate, stabileste in mod expres
procentul/valoarea cautiunii ce trebuie platita de contestator daca
doreste suspendarea executarii silite, in functie de valoarea obiectului
contestatiei, in timp ce actualul Cod de procedura civila lasa la aprecierea
instantei stabilirea valorii cautiunii ce trebuie depusa pentru aceste cereri.
[15]
Astfel, conform art. 708 alin. 2, fata de valoarea obiectului cererii,
cautiunea care trebuie depusa este in cunatum de:
a) 10%, daca aceasta valoare este pana la 10.000 lei;
b) 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;
c) 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei;
d) 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.
De asemenea, ca element de noutate, prin noul Cod de procedura civila se
stabileste sicuantumul cautiunii ce trebuie platita in situatia in care
obiectul contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea fiind in acest
caz fixa, in cuantum de 1.000 lei.
Este de precizat si faptul ca, fata de prevederile art. 708 alin. 8, si in cazul
in care se solicita suspendarea provizorie a executarii silite valoarea
cautiunii este tot cea stabilita conform dispozitiilor art. 708 alin. 2 si 3, in
timp ce, in actuala reglementare cautiunea pentru astfel de cereri era de
10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei in cazul cererilor
neevaluabile in bani. In consecinta, prin noua reglementare se modifica si
valorile cautiunii ce trebuie depusa.
Tot ca element de noutate exista si exceptii de la plata cautiunii in
cazuri in care supendarea este obligatorie. Aceste exceptii sunt
reglementate, asa cum am aratat, de prevederile alin. 4 al art. 708.
Se pastreaza in noul Cod de procedura civila (cu mici modificari) fata de
actualul cod prevederile acestuia din urma cuprinse la art. 403 alin. 2,
referitoare la situatia in care bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii,
pieirii sau deprecierii, caz in care se va suspenda numai distribuirea
pretului.
Un alt element de noutate il constituie faptul ca asupra cererii de
supendare, instanta se pronunta prin incheiere, chiar si inaintea
termenului fixat pentru judecarea contestatiei, cu citarea
partilor, incheierea putand fi atacata cu apel, in mod separat,in termen
de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la
comunicare pentru cea in lipsa.
Se pastreaza posibilitatea suspendarii provizorii a executarii pana la
solutionarea cererii de suspendare a executarii silite. Acesta suspendare se
poate face in cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea aratata mai sus.
Incheierea in acest caz nu este supusa niciunei cai de atac,
Cautiunea depusa, stabilita pentru aceasta cerere, este deductibila din
cautiunea finala stabilita de instanta, daca e cazul.
Alt element de noutate este faptul ca, din oficiu, incheierea prin care
s-a dispus suspendarea executarii se comunica de indata si
executorului judecatoresc. Astfel se evita o continuare a executarii silite
ce poate conduce la grave prejudicii, uneori irecuperabile.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila si ale noului Cod de procedura
civila – Legea nr. 134/2010, reglementari referitoare la suspendarea in materia contestatiei la executare:
Actualul Cod de procedura civila
Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010
Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 403. – (1) Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea dispune altfel.(2) Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau
Art. 708. – (1) Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu contestatia la executare sau prin cerere separata.(2) Pentru a se dispune
––––––-(prin Legea 76/2012 nu s-au adus modificari art. 708 din Legea 134/2010)
deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.(3) Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2 instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat.(4) In cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 00 lei (RON) pentru cererile neevaluabile in bani. Cautiunea depusa este deductibila din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.___________
suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea in prealabil o cautiune, calculata la valoarea obiectului contestatiei, dupa cum urmeaza:a) de 10%, daca aceasta valoare este pana la 10.000 lei;b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei;d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.(3) Daca obiectul contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi de 1.000 lei, in afara de cazul in care legea dispune altfel.(4) Suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:1. hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu;2. inscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarare judecatoreasca data in prima instanta;3. debitorul face dovada cu inscris autentic ca a obtinut de la creditor o amanare ori, dupa caz, beneficiaza de un termen de plata.(5) Daca bunurile urmarite sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului obtinut din valorificarea acestor bunuri.(6) Asupra cererii de suspendare instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, chiar si inaintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi intotdeauna citate, iar
incheierea poate fi atacata numai cu apel, in mod separat, in termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsa.(7) In cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea prevazuta la alin. (2), instanta poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare. Incheierea nu este supusa niciunei cai de atac. Cautiunea depusa potrivit prezentului alineat este deductibila din cautiunea finala stabilita de instanta, daca este cazul.(8) Incheierea prin care s-a dispus suspendarea executarii silite se comunica din oficiu si de indata executorului judecatoresc.
XII. Efectele hotararilor pronuntate in contestatia la executare
Noul Cod de procedura civila stabilea in articolul 709, ca, in situatia
admiterii contestatiei la executare, in functie de obiectul acesteia, instanta,
dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune
anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu
sau, cand acesta a fost gresit investit, va anula incheierea de investire cu
formula executorie (alin. 1). Aceste dispozitii au fost modificate prin
Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind
Codul de procedura civila in sensul eliminarii celor referitoare la anularea
incheierii de investire cu formula executorie.
Aceasta modificare, asa cum am precizat si anterior, a fost determinata de
modificarea, prin aceeasi lege, a art. 623 din noul Cod de procedura civila in
sensul eliminarii prevederilor referitoare la necesitatea investirii cu formula
executorie a hotararilor judecatoresti si a altor inscrisuri carora legea le
recunoaste puterea executorie pentru ca acestea sa poata constitui titluri
executorii.
De asemenea, daca prin contestatia la executare s-a cerut de catre partea
interesata impartirea bunurilor proprietate comuna, instanta va hotari si
asupra impartelii acestora, potrivit legii (alin. 2).
In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la
despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand
contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei
amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei (alin. 3).
Potrivit alin. (4) hotararea de admitere sau de respingere a contestatiei,
ramasa definitiva, va fi comunicata, din oficiu si de indata, si executorului
judecatoresc, care, in situatia in care contestatia este admisa, este obligat
sa se conformeze masurilor luate sau dispuse de instanta (alin. 5).
Conform alin. (6), atunci cand contestatia a fost respinsa, suma
reprezentand cautiunea depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi la
acoperirea creantelor aratate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul
executoriu, dupa caz, situatie in care se va comunica executorului si
recipisa de consemnare a acestei sume. [16]
In cazul in care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de
a inregistra cererea de executare silita, sau de a indeplini un act de
executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege (situatie in
care instanta va solicita incheierea prin care s-a refuzat motivat
deschiderea procedurii de executare sau indeplinirea unui act de executare
silita ori luarea unei alte masuri prevazute de lege – art. 709 alin. 8),
instanta de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarare, la
plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la cererea
partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata (alin.
7).
In ceea ce priveste efectele hotararilor pronuntate in contestatia la
execuare, este de mentionat faptul ca, indiferent de felul contestatiei, pe
aceasta cale nu se poate modifica sau anula hotararea pusa in executare.
Instanta investita cu solutionarea contetatiei nu va putea cerceta decat daca
actele de executare s-au indeplinit cu respectarea dispozitiilor legale,
privind procedura executionala, sau va lamuri dispozitivul titlului
executoriu, atunci cand este cazul, pentru a asigura o executare fara
dificultati.
Singurele aparari de fond ce pot fi invocate in cadrul contestatiei la
executare vizeaza numai imprejurari ulterioare pronuntarii hotararii ce
constituie titlul executoriu. Spre exemplu se pot invoca aspecte legate de
stingerea datoriei prin plata, in conditiile in care platile au intervenit dupa
eliberarea titlului executoriu.
Admiterea contestatiei la executare, ca urmare a constatarii nerespectarii
dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui
act de executare, consta inanularea actului nelegal, iar, in ipoteza
existentei unei dependente a actelor de executare, anularea actului nelegal
atrage anularea actelor de executare urmatoare care nu pot avea o
existenta de sine statatoare.
Aceasta solutie este prevazuta si de dispozitiile art. 709 din noul Cod de
procedura civila care stabilesc ca, daca admite contestatia la executare,
instanta, tinand seama de obiectul acesteia, dupa caz, va indrepta ori anula
actul de executare contestat, va dispune anularea ori incetarea
executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu.
De asemenea atunci cand contestatia este admisa, executorul judecatoresc
este obligat sa se conformeze dispozitiilor luate sau dispuse de catre
instanta.
Daca prin contestatie s-a cerut si imparteala bunurilor comune instanta va
hotari si asupra impartelii acestora, potrivit legii.
In cazul respingerii contestatiei la executare, efectul consta in
continuarea executarii sau reluarea acesteia daca a fost suspendata.
Contestatorul va putea fi obligat, la cerere, la dspagubiri pentru pagubele
cauzate prin intarzierea executarii, iar daca se constata reaua sa credinta in
promovarea contestatiei, el va fi obligat si la plata unei amenzi judiciare de
la 1.000 lei la 7.000 lei, in conformitate cu art. 709 alin. 3.
Ca element de noutate, in noua reglementare se prevede ca, atunci cand
contestatia a fost respinsa, suma reprezentand cautiunea depusa
ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea creantelor
constand in despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii
sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie in care se va
comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei sume.
Tot ca element de noutate, noua reglementare prevede ca, in cazul in care
constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a inregistra
cererea de executare silita sau de a indeplini un act de executare silita ori
de a lua orice alta masura prevazuta de lege, instanta de executare va
putea obliga executorul, prin aceeasi hotarare, la plata unei amenzi
judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la cererea partii
interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata.
In aceasta situatie, prevazuta la art. 709 alin. (7), legea stabileste ca
instanta va solicita incheierea prevazuta la art. 655 alin. (1), respectiv
incheierea prin care s-a refuzat motivat deschiderea procedurii de
executare, sau, dupa caz, actul care constata refuzul executorului
judecatoresc de a indeplini un act de executare silita ori de a lua alta
masura prevazuta de lege.
Totodata, noul Cod de procedura civila prevede ca hotararea de admitere
sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata, din
oficiu si de indata, si executorului judecatoresc, actuala reglementare
necuprinzand dispozitii in acest sens.
Tabel comparativ intre reglementarile actualului Cod de procedura civila,
ale noului Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 si ale Legii nr.
76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila,
reglementari privind efectele hotararilor pronuntate in contestatia la executare:
Actualul Cod de procedura civila
Noul Cod de procedura civila – Legea 134/2010
Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
Art. 404. – (1) Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.(11) In cazul in care constata nejustificat refuzul executorului de a incepe executarea silita sau de a indeplini un act de executare silita, daca fapta nu constituie infractiune potrivit legii penale, instanta de executare, sesizata potrivit art. 399 alin. 1, va putea obliga executorul la plata unei amenzi de la 500 lei la 2.500 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata.(2) In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la
Art. 709. – (1) Daca admite contestatia la executare, instanta, tinand seama de obiectul acesteia, dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu sau, cand acesta a fost gresit investit, va anula incheierea de investire cu formula executorie.(2) De asemenea, daca prin contestatia la executare s-a cerut de catre partea interesata impartirea bunurilor proprietate comuna, instanta va hotari si asupra impartelii acestora, potrivit legii.(3) In cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei.(4) Hotararea de admitere sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata, din oficiu si de indata, si executorului judecatoresc.(5) Daca contestatia este admisa,
Art. 13 pct. 209 La articolul 709, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:“Art. 709(1)Daca admite contestatia la executare, instanta, tinand seama de obiectul acesteia, dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu.”
7.000.000 lei. executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze masurilor luate sau dispuse de instanta.(6) Atunci cand contestatia a fost respinsa, suma reprezentand cautiunea depusa ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea creantelor aratate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie in care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei sume.(7) In cazul in care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a inregistra cererea de executare silita sau de a indeplini un act de executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege, instanta de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarare, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata.(8) In situatia prevazuta la alin. (7), instanta va solicita incheierea prevazuta la art. 655 alin. (1) sau, dupa caz, actul care constata refuzul executorului judecatoresc de a indeplini un act de executare silita ori de a lua alta masura prevazuta de lege.
XIII. CONCLUZII
Reglementarea contestatiei la executare a suferit modificari prin noul Cod
de procedura civila (Legea nr. 134/2010 si Legea nr. 76/2012) in raport cu
actuala reglementare, modificari prin care se intentioneaza asigurarea unei
mai bune ocrotiri a drepturilor creditorului si ale debitorului.
De asemenea, se poate constata o mai mare claritate in redactarea
dispozitiilor si detalierea acestora, cu scopul de a facilita interpetarea si
punerea lor in aplicare.
Totodata, se poate constata reglementarea in cadrul contestatiei la
executare a unor aspecte noi, reglementare a carei necesitate a izvorat din
practica anterioara.
Contestatia la executare este destinata inlaturarii neregularitatilor comise
cu prilejul urmaririi silite sau explicitarii titlului in baza caruia s-a declansat
executarea silita.
Astfel prin noul Cod de procedura civila se introduc concret aspecte
privind, contestatia la executare impotriva “incheierilor date de
executorul judecatoresc”.
Se mentioneaza in noul Cod de procedura civila ca executarea silita se
poate face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale si ca atunci
cand executarea silita se realizeaza in baza unuia din aceste doua titluri,
debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de
drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau
intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa.
In conformitate cu art. 705 alin. 1 coroborat cu art. 189 din noul Cod de
procedura civila, se reglementeaza sub aspect formal contestatia la
executare, ce trebuie sa cuprinda anumite elemente.
Se reglementeaza conditiile de admisibilitate a contestatiei la executare, in
conformitate cu dispozitiile art. 702.
De asemenea, ca elemente de noutate, noul Cod de procedura civila
mentioneaza si reglementeaza contestatia impotriva incheierilor
executorului judecatoresc (art. 701 alin. 1), cat si contestatia prin care se
solicita anularea incheierii prin care m-a admis cererea de incuviintare a
executarii silite, daca aceasta a fost data fara indeplinirea conditiilor legale
(art. 701 alin. 4, asa cum a fost modificat prin legea de punere in aplicare).
Noul Cod de procedura civila, introduce posibilitatea instantei de a solicita
relatii si explicatii scrise de la executorul judecatoresc, atunci cand
apreciaza ca sunt necesare, precum si posibilitatea partilor de a adresa
instantei o cerere in acest sens (art. 706 alin. 4).
Fata de actualul Cod de procedura civila, noul Cod de procedura civila
stabileste o noua regula in privinta cailor de atac, constand in aceea
ca hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata
numai cu apel.
Se stabileste in mod expres procentul/valoarea cautiunii ce trebuie
platita de contestator daca doreste suspendarea executarii silite, in functie
de valoarea obiectului contestatiei, precum si cuantumul cautiunii ce
trebuie platita in situatia in care obiectul contestatiei nu este
evaluabil in bani (cautiunea fiind in acest caz fixa, in cuantum de 1.000
lei).
Un element de noutate il constituie faptul ca asupra cererii de
supendare instanta se pronunta prin incheiere, chiar si inaintea
termenului fixat pentru judecarea contestatiei, cu citarea
partilor, incheierea putand fi atacata cu apel, in mod separat,in termen
de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la
comunicare pentru cea in lipsa.
Alt element de noutate este faptul ca, din oficiu, incheierea prin care
s-a dispus suspendarea executarii se comunica de indata si
executorului judecatoresc.
Noul Cod de procedura civila stabileste, in art. 709, ca, daca admite
contestatia la executare, instanta, tinand seama de obiectul acesteia, dupa
caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea
ori incetarea executarii insesi, va anula ori lamuri titlul executoriu (alin. 1).
Totodata, noul Cod de procedura civila prevede ca hotararea de admitere
sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata,
din oficiu si de indata, si executorului judecatoresc, actuala
reglementare necuprinzand dispozitii in acest sens.
Ca element de noutate, in noua reglementare se prevede ca atunci cand
contestatia a fost respinsa suma reprezentand cautiunea depusa
ramane indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea creantelor
constand in despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea
executarii sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie
in care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei
sume.
[1] Expunerea de motive a Ministerului de Justitiei si liberatilor cetatenesti, privind
elaboarea proiectului Legii nr. 134.2010 – Codul de procedura civila
[2] Legea a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 365 din 30 mai 2012
[3] Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, se modifica si se completeaza potrivit
dispozitiilor art. 13 din Legea nr. 76/2012.
[4] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, Executarea silita in procesul civil, Editia a
IV-a revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011
[5] Pentru amanunte a se vedea Eugen Huruba, Contestatia la executare in materie civila,
cu referiri la Noul Cod de procedura civila, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2011,
Tomul 18, p. 95
[6] Pentru amanunte a se vedea Eugen Huruba, op. cit., p. 97
[7] Evelina Oprina, op. cit., p. 405
[8] Ibidem
[9] Evelin Oprina, op. cit., p. 407
[10] Evelina Oprina, op. cit., p. 411 – 412
[12] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 432, si Eugen Huruba, op. cit.,
p. 335 si urm.
[13] Pentru amanunte a se vedea Evelin Oprina, op. cit., p. 436, si Eugen Huruba, op. cit.,
p. 334
[14] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 440, si Eugen Huruba, op. cit.,
p. 379 si urm.
[15] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 437, si Eugen Huruba, op. cit.,
pp. 356-364.
[16] Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, op. cit., p. 444, si Eugen Huruba, op. cit.,
p. 357-358 si p. 378.
