Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti Facultatea Stiinte Economice Specializarea Merceologie si Managementul Calitatii

CONTRACTE OPTIONS~REFERAT~

Prof. coordinator: C.Voica

Student:Anton Alina Draghici Anca Jercan Andrea Elena Grupa: 5334 Anul: III

~2011-2012~

1

1. Scurta istorie a tranzactiilor cu optiuni Optiunile au aparut cu mult timp n urma, ca urmare a cerintelor din partea comerciantilor pentru acest tip de contract. Desi initial nestandardizate, mecanismul era acelasi cu cel folosit astazi n cadrul marilor burse ale lumii. Probabil ca cea mai timpurie atestare a optiunilor se regaseste n Grecia antica, pe vremea filozofului Thales. Folosind cunostintele sale avansate de astrologie, ntr-un an Thales a previzionat o recolta bogata de masline n primavara urmatoare. Cum n general existau din partea fermierilor putine cereri de nchiriere a preselor de ulei pe timpul sezonului rece, Thales a negociat nca din iarna preturile de nchiriere a preselor pentru primavara urmatoare. Previziunea lui Thales privind productia viitoare de masline s-a adeverit si el a fost n masura sa dea cu chirie apoi presele de ulei n primavara, obtinnd un profit considerabil. Daca recolta de masline ar fi fost saraca, Thales n-ar fi avut solicitari pentru prese dect ntr-o mica masura si ar fi pierdut banii platiti n iarna pentru nchirierea acestora. Cu alte cuvinte, Thales a cumparat o optiune, adica dreptul de folosinta a unui activ (presele de ulei) pe o perioada limitata de timp n speranta ca, n decursul acestei perioade, la un moment dat, va putea vinde acest drept cu un pret mai mare. n limbajul bursier modern acest exemplu este definit drept o tranzactie cu optiuni CALL. nsa cel mai cunoscut exemplu cu semnificatie istorica privind optiunile a avut loc n Olanda n timpul erei lalelelor din secolul XVII. n acea perioada contractele pe bulbii de lalea erau intens tranzactionate de dealeri si fermieri. De exemplu, un exportator de bulbi de lalele se putea proteja mpotriva pierderii marfii pe timpul transportului prin intermediul unei optiuni de cumparare de la un producator a unei cantitati de bulbi echivalenta cu cea expediata, la un anumit pret. Astfel, exportatorul- cumparator putea nlocui marfa daca aceasta se deprecia sau distrugea pe timpul transportului sau putea sa renunte la acest drept daca marfa ajungea n buna stare la destinatie. Deci cei care tind sa asocieze optiunile cu speculatia gresesc deoarece optiunile au aparut n primul rnd ca modalitate de acoperire a riscului la care te expune specificul afacerii proprii si nu ca un instrument speculativ. Piata optiunilor n SUA Optiunile, n forma n care le ntlnim si astazi se tranzactioneaza din anul 1973, cnd au aparut in peisajul economiei americane la cea mai mare bursa de optiuni din lume - Chicago Board of Options Exchange. nainte de acest moment, similar cu situatia din Romnia anilor '90, investitorii aveau putine posibilitati de investire a banilor: puteau sa aleaga ntre a cumpara sau vinde actiuni, sau sa cumpere obligatiuni guvernamentale. Fiind si cea mai veche bursa specializata n optiuni, are si produsele cele mai elaborate: optiuni pe actiuni, optiuni pe indici, optiuni pe rate ale dobnzii, optiuni pe futures, optiuni pe portofolii de tip Holding.

Piata optiunilor n Europa Si bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor care interactioneaza pe plan economic mondial, ei venind din tari diferite deci functionnd n cadre legislative diferite. Aparnd riscuri tot mai complexe, s-a actionat astfel si asupra dezvoltarii mecanismului de protejare, situatie care a dus la introducerea la tranzactionare a optiunilor si n economia euro. Astfel se2

tranzactioneaza optiuni astazi in Europa la: Athens Stock Exchang European Energy Exchange Eurex Frankfurt AG Stuggart Stock Exchange Budapest Stock Exchange Irish Stock Exchange (ISE Xetra) Tel Aviv Stock Exchange * Italian Stock Exchange - Level 1 & 2 Euronext LIFFE EUREX - Formerly SOFFEX London Commodity Exchange (Euronext LIFFE)

n Romnia, la nivelul anului 2008, singura bursa pe care se pot tranzactiona optiuni era Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu, aceste produse fiind lansate n luna noiembrie a anului 1998. Optiunile pe contracte futures tranzactionate pe piata SIBEX ofera investitorilor noi posibilitati de gestionare a riscului valutar sau de portofoliu precum si oportunitati speculative. Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni avnd ca activ suport contracte futures pe 20 de actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti precum si pe cursuri valutare (RON/EUR, RON/USD, EUR/USD), rata dobnzii (BUBOR3), indici bursieri (SIBEX9 si SIBEX18) si aur(SIBGOLD).

2. Vocabularul optiunilor Investitiile n optiuni au un vocabular specific - notiuni ce trebuie nsusite pentru o buna ntelegere a procesului de tranzactionare. Tranzactiile cu optiuni necesita familiarizarea cu o serie de termeni dintre care amintim: Optiunea - este un contract de vnzare-cumparare ntre doua parti, care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde o anumita cantitate de marfuri, devize, valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret prestabilit, pna la o anumita data n viitor numita scadenta. Pentru a intra n posesia acestui drept, cumparatorul plateste vnzatorului optiunii un pret denumit prima. Ca si contractele futures, optiunile au la baza un activ suport care poate fi o marfa, un indice bursier, o actiune, rata dobnzii sau chiar un contract futures. La Bursa din Sibiu se tranzactioneaza optiuni pe contracte futures. Din punct de vedere al drepturilor pe care le confera cumparatorilor optiunile sunt de doua tipuri: CALL si PUT. Optiunile CALL sunt cele ce dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara, activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pna la acea data. Vnzatorul optiunii Call are obligatia de a vinde activul suport n cazul n care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul optiunii va initia o pozitie Long Call n timp ce vnzatorul va initia o pozitie Short Call. Optiunile PUT sunt cele ce dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a vinde activul suport pna la scadenta, la pretul de exercitare n schimbul primei Put platite vnzatorului la3

ncheierea tranzactiei. Vnzatorul optiunii Put are obligatia de a cumpara activul suport n cazul n care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul optiunii va initia o pozitie Long Put in timp ce vnzatorul va initia o pozitie Short Put. Pret de exercitare - pretul la care cumparatorul unei optiuni Call are dreptul sa cumpere un contract futures sau la care cumparatorul unei optiuni Put are dreptul sa vnda un contract futures. Activ suport -actiunile, marfa, indicele bursier, valuta sau contractele futures care stau la baza optiunii. Cumparatorul optiunii - este investitorul care dobndeste dreptul conferit de optiune: de a cumpara activul suport daca este vorba de o optiune Call sau dreptul de a vinde activul suport daca este o optiune Put. Vnzatorul optiunii - investitorul care vinde optiunea si care si asuma toate obligatiile aferente tranzactiei respective, se obliga sa vnda activul suport daca este vorba de o optiune Call sau sa cumpere activul suport daca este vorba de o optiune Put. Prima - reprezinta pretul optiunii sau pretul pe care cumparatorul unei optiuni l plateste vnzatorului optiunii. Primele sunt negociate si stabilite liber pe piata SIBEX de catre cumparatori si vnzatori potrivit regulilor de tranzactionare ale bursei. Cunoasterea principalilor factori care influenteaza primele este importanta pentru orice persoana care considera tranzactionarea optiunilor. Prima poate influenta substantial profitul sau pierderea investitorului. Scadenta - ziua n care expira optiunile. La sfrsitul zilei de scadenta Casa de Compensatie, conform specificatiilor din contractele cu optiuni, lichideaza toate pozitiile ramase deschise pe aceasta piata. Odata ce optiunea a expirat, ea nu mai confera nici un drept detinatorului si nu mai implica nici o obligatie pentru vnzator. Cotatiile - se refera la primele optiunilor si sunt afisate zilnic pe site-ul www.sibex.ro la sectiunea "Piata n timp real". Cotatiile pot fi de cumparare (buy orders) sau de vnzare (sell orders). n bani: O optiune Call este "n bani" atunci cnd pretul de exercitare este mai mic dect pretul curent de tranzactionare al activului suport. Ea este considerata n bani deoarece cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai mic dect pretul la care-l poate achizitiona direct de pe piata. O optiune Put este "n bani" atunci cnd pretul de exercitare este mai mare dect pretul curent de tranzactionare al activului suport.Ea este considerata n bani deoarece cumparatorul optiunii are dreptul de a vinde activul suport la un pret care este mai mare dect pretul la care-l poate vinde direct n piata. Suma cu care optiunea este n bani reprezinta valoarea intrinseca a optiunii. Cu alte cuvinte, o optiune este "n bani" daca prin cumpararea si exercitarea imediata a dreptului pe care l confera, cumparatorul nregistreaza un profit. Exemplu: Pretul curent al contractului futures DESIF5 cu scadenta Decembrie este 4.1700. O optiune Call este n bani daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.1700. O optiune Put este n bani daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 4.1700.4

La bani : o optiune este la bani daca pretul contractului futures este egal cu pretul de exercitare al optiunii. n afara banilor: o optiune Call al carei pret de exercitare este mai mare dact pretul contractului futures este n afara banilor. n mod similar, o optiune Put este n afara banilor daca pretul sau de exercitare este mai mic dect pretul futures. Nici o astfel de optiune nu se poate exercita si de asemenea nu are valoare intrinseca. Exercitare - operatiunea care poate fi realizata exclusiv de catre cumparatorii de optiuni n orice moment pna la data expirarii (sau doar la data scadentei daca este vorba de optiuni de tip european)si cu conditia ca, n momentul respectiv optiunea sa fie "n bani". n momentul exercitarii unei optiuni Call, cumparatorul va dobndi o pozitie long pe contractual futures ce constituie activul suport la pretul de exercitare al optiunii, iar vnzatorul optiunii Call care este exercitat va dobndi o pozitie short pe contractul futures suport la pretul de exercitare al optiunii. Situatia este inversa n cazul exercitarii unei optiuni Put: cumparatorul va dobndi o pozitie short pe piata futures suport, iar vnzatorului i se va deschide o pozitie long pe aceeasi piata. Compensarea - lichidarea pozitiei de catre cumparatorul si/sau vnzatorul optiunii prin initierea unei tranzactii opuse, eliminnd sau transfernd unei alte persoane toate drepturile sau obligatiile viitoare. Tranzactia opusa se refera la initierea unei operatiuni de bursa inverse celei initiale (cumparatorul initiaza o vnzare, iar vnzatorul initiaza o cumparare) pentru acelasi tip de optiune, cu aceeasi scadenta si cu acelasi pret de exercitare. 3 Avantajele contractelor options Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu este singura institutie bursiera din Romania unde se tranzactioneaza optiuni, asigurnd investitorilor romni accesul pe o piata in continua expansiune. Acest tip de instrumente insumeaza o serie de avantaje specifice fata de alte instrumente investitionale "clasice". Cel mai important avantaj al tranzactionarii optiunilor rezida din faptul ca ofera, prin prisma relatiilor existente intre piata derivatelor si piata spot ("la vedere"), solutii mbunatatite de gestiune a portofoliului, optiunile Put constituind o polita de asigurare mpotriva scaderilor de pret, iar cele Call actionnd ca o garantie pentru achizitionarea activului suport la un pret prestabilit. Un alt avantaj important este dat de efectul de levier, tranzactionarea optiunilor oferind posibilitatea de a beneficia de miscarile de pret ale unei actiuni fara a plati integral pretul acesteia. Tranzactiile de tip speculativ care se pot realiza prin intermediul optiunilor prezinta de asemenea un interes deosebit pentru participantii la piata, fiind relativ facil de a intra si a iesi din pozitii fara a avea intentia de exercitare. Optiunile ofera, de asemenea, o oportunitate inedita, aceea de a obtine profituri pe un trend neutru, fiind singurele instrumente financiare care pot genera cstiguri n aceste conditii.

5

4. Specificatiile contractului cu optiuni Tranzactionarea optiunilor este facilitata de faptul ca la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu, specificatiile unui contract options standardizeaza urmatoarele clauze : Simbolul contractului- permite identificarea contractului options pe piata. Pe platforma Eltrans a bursei din Sibiu, simbolurile optiunilor sunt listate n coloana "Contracts" din fereastra "Options". Prima si ultima zi de tranzactionare: Conform Regulamentului nr. 4 al BMFMS. Cf art 16 Prima zi de tranzactionare a optiunilor este ziua n care a fost stabilit primul pret de cotare al contractului futures support si ultima zi de tranzactionare si data expirarii optiunii coincid cu ultima zi de tranzactionare,respectiv ziua de scadenta a contractului futures suport. Pretul de executare la scadenta: este pretul la care se lichideaza contractele options "n bani". Pentru a putea ntelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un termen nou: pozitie deschisa pe piata options. Pozitia deschisa pe piata options este o optiune cumparata sau vanduta si nelichidata printr-o operatiune inversa. Cu alte cuvinte, n momentul n care un investitor cumpara sau vinde un contract options, i se deschide o pozitie pe piata respectiva. Orice contract options tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vnzare (sau "short") si una de cumparare (sau "long"). Pozitiile deschise sunt nregistrate la Casa de Compensatie. n momentul n care contractul options este lichidat, pozitiile deschise corespunzatoare se nchid. Cele 2 tipuri de contracte CALL si PUT se pot avea pe rand atat de cumparator cat si de vanzator: Caracteristici LONG CALL: - se initiaza pt o piata in crestere - profitul este nelimitat - pierderea este limitata la prima Caracteristici SHORT CALL: - se initiaza pt estimarea unei piete in scadere - profitul este limitat la prima - pierderea este nelimitata Conditii LONG PUT: - se initiaza pt estimarea unei piete in scadere - profitul este nelimitat - pierderea este limitata la prima Conditii SHORT PUT: - se initiaza pt o piata in crestere - profitul este limitat la prima - pierderea este nelimitata6

Pretul de exercitare: Este pretul stabilit drept referinta n momentul cumpararii/ vnzarii optiunii. Poate fi considerat o borna n functie de care, pe parcursul scadentei, se calculeaza profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti implicate n tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care pierderea sau cstigul lor (n functie de tipul de optiune si de pozitia short sau long) ncepe sa ia proportii. Practic, pretul de exercitare este pretul contractului futures rezervat pentru vnzare sau cumparare (n functie de tipul optiunii) de catre cumparatorul optiunii. Aceste preturi de exercitare se listeaza automat la intervale standard n platform Eltrans ncepnd cu momentul tranzactionarii primului contract futures suport pe scadenta respectiva, dupa urmatoarea procedura prevazuta n Regulamentul nr.4 de tranzactionare al BMFMS SIBIU: 5. Clasificarea contractelor cu optiuni Tipuri de opiuni n funcie de modalitatea de exercitare exist dou categorii de opiuni: Opiuni de tip European. Aceste opiuni confer de intorului dreptul,dar nu i obligaia s cumpere sau s vnd activul suport numai la scaden (data expirrii). Acesta nseamn c opiunea nu poate fi exercitat nainte de scaden. Opiuni de tip american. Aceste opiuni confer posesorului dreptul, dar nu i obligaia de a cumpra sau vinde activul suport pn la sau la scaden. Aceasta nseamn ca opiunea poate fi exercitat i nainte de expirare (scadenta).Este important de precizat faptul c denumirile de opiuni europene, americane sau bermudane nu au legtur zonele geografice respective. Spre exemplu, n cadrulunei bursei se pot tranzaciona att opiuni de tip european ct i cele de tip american.

n funcie de evoluia cursului activului suport, opiunile sunt: at- the- money (la bani), caz n care preul de exerciiu egaleaz cursul activului suport; in-the-money (n bani), se exercit contractul, pentru o opiune call ncazul n care cursul activului suport este mai mare dect cel de exerciiu, iar pentru o opiune put n cazul n care cursul activului suport este mai mic dect cel de exerciiu; out-the-money (n afara banilor), n cazul n care nu se exercit contractul, deci valoare payoffului opiunii este zero, pentru o opiune call atunci cnd cursul activului suport este mai mic dect cel de exerciiu, iar pentru cea put,cnd preul activului suport este mai mare dect cel de exerciiu.

Contractul CALL : Obtine dreptul (dar nu si obligatia) de a cumpara activul suport al optiunii la pretul de exercitare prestabilit, platind pentru acest drept o prima. Contractul PUT : Obtine dreptul (dar nu si obligatia) de a vinde activul suport al optiunii la pretul de exercitare prestabilit, platind pentru acest drept o prima.

7

Exemplu de optiune Call Sa presupunem ca DEBRK (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la 2.6700 lei pentru scadenta septembrie 2007. O optiune Call pe DEBRK este disponibila pe piata la pretul de exercitare de 2.7200 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara 1000 de actiuni SSIF BROKER la pretul futures de 2.7200 lei oricnd pna la data de 28 septembrie 2007, conform specificatiilor contractului. Pentru rezervarea acestui pret de cumparare a unui contract futures DEBRK-SEP07, cumparatorul optiunii CALL va plati vnzatorului o suma numita prima, de exemplu 0,0300 lei/actiune (30 lei/contract). Scadentele contractelor cu optiuni coincid cu cele ale contractelor futures suport. Pentru a beneficia de acest drept, cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa exercite optiunea. Daca nu exercita optiunea Call pna la scadenta, atunci, dupa nchiderea sedintei de tranzactionare din ziua scadentei, n cazul n care optiunea este "n bani", ea va fi exercitata automat de catre Casa Romna de Compensatie. La scadenta, optiunile "la bani" si "n afara banilor" expira pur si simplu, fara a fi exercitate si n acest caz, vnzatorul pastreaza prima ncasata de la cumparator. Pe scurt, cumparatorul unei optiuni CALL pe piata SIBEX mizeaza pe cresterea pretului contractului futures suport pna la scadenta acestuia. Singura lui pierdere la cumpararea unei optiuni CALL poate fi prima platita pentru cumpararea acesteia n cazul n care pretul contractului futures suport nu creste peste nivelul pretului de exercitare al optiunii. Exemplu de optiune Put Pentru acelasi contract futures DEBRK cu scadenta la sfrsitul lunii septembrie, al carui pret futures este n acest moment 2.6700 lei, o optiune Put este disponibila la pretul de exercitare de 2.6200 lei/actiune. Aceasta optiune PUT contract i da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde, oricnd pna la 28 septembrie, un contract DEBRK (echivalentul a 1000 actiuni SSIF BROKER SA) la pretul de 2.6200 lei. Pentru acest drept, el plateste vnzatorului o prima. n cazul exercitarii optiunii Put, vnzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul futures la pretul de 2.6200 lei/actiune (chiar daca ntre timp aceasta a ajuns la 2.5800 si el ar putea sa o cumpere mai ieftin din piata). Ca si n cazul optiunilor Call, vnzatorul ncaseaza si pastreaza prima indiferent daca optiunea este sau nu exercitata.

8

6. Mecanismul de tranzactionare a optiunilor Prima optiunilor n momentul initierii unei tranzactii cu optiuni, un element important care trebuie luat n considerare este marimea primei (pretul pe care cumparatorul l plateste pentru a-si rezerva dreptul de a cumpara (CALL) sau vinde (PUT) contractul futures suport. Prima pentru o optiune se negociaza pe piata SIBEX ntre vnzatori si cumparatori si marimea ei variaza n functie de preturile de exercitare. Constituie singura caracteristica variabila a optiunii si depinde att de factorii cuantificabili (volatilitatea, perioada de timp ramasa pna la scadenta, rata dobnzii fara risc, pretul de exercitare al optiunii, pretul activului suport) ct si de factorii necuantificabili, care contribuie la formarea pretului unui instrument financiar pe piata. Ceilalti termeni ai optiunii sunt standardizati, inclusiv lunile de scadenta si pretul de exercitare. Investitorii trebuie sa nteleaga faptul ca primele optiunilor nu sunt stabilite de catre bursele la care se tranzactioneaza si nici de catre Casa de Compensatie, ele fiind determinate liber pe piata, prin cotatii de cerere si oferta competitive, n sistem de licitatie electronica (pe platforma ELTRANS n cazul pietei SIBEX). Concret, pentru a introduce n platforma Eltrans un ordin de cumparare a unei optiuni CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07, brokerul trebuie sa selecteze fereastra "Options", optiunea "Call", simbolul DESIF5-DEC07 si pretul de exercitare pe care doreste sa initieze tranzactia, de ex 4,000 lei/actiune. Pentru a adauga un ordin de cumparare a unei optiuni CALL pe contractul DESIF5DEC07 si pretul de exercitare 4,0000, trebuie executat click-dreapta pe linia pretului de exercitare 4,0000 si selectata optiunea "New Order", operatiune care va deschide un tichet de ordin de tranzactionare similar cu cel din figura 7. Brokerul va completa cmpurile goale cu parametrii aferenti ordinului si va executa click pe butonul "Add order" pentru a trimite ordinul n piata. Prima unei optiuni are doua componente de baza: valoarea timp si valoarea intrinseca. P = VI + VT Adica Prima optiunii = valoarea intrinseca + valoarea timp

9

Optiunile sunt utilizate in urmatoarele situatii: Cand exista expunere la riscul valutar al ratei dobanzii; Pentru protejarea investitiilor; Pentru flexibilitate; Impunerea termenilor unui contract in valuta Tranzactionarea international a bunurilor sensibile la prt Trezorierii corporatiilor care efectueaza tranzactii in mai multe valute; Bancile si institutiile financiare pentru efectuarea tranzactiilor si protejarea impotriva riscului valutar Orice alta companie care are nevoie sa isi reduca riscurile 7. Factori care influenteaza pretul unei optiuni Factori necuantificabili Primele optiunilor pot fi influentate de o serie ntreaga de factori, adesea imprevizibili si n parte psihologici care, chiar daca se pot defini, nu pot fi previzionati de catre modelele matematice uzuale. Ctiva dintre acestia se refera la: -estimarile diferite ale participantilor la piata cu privire la volatilitatea viitoare a activului suport; -estimarile diferite ale indivizilor cu privire la performanta viitoare a activului suport pe baza analizei tehnice si fundamentale; -efectul cererii si ofertei- att n piata optiunilor ct si n piata activului suport; -"adncimea" pietei pentru acea optiune - numarul de tranzactii si contracte, respectiv volumul de tranzactionare dintr-o anumita zi. Factori cuantificabili Optiunea este un produs derivat, valoarea sa fiind puternic influentata de performanta actuala si de cea asteptata, precum si de valoarea activului suport. Exista o serie de factori cuantificabili care influenteaza pretul optiunii: pretul activului suport volatilitatea pietei suport perioada ramasa pna la scadenta pretul de exercitare rata dobnzii fara risc

Optiunile ar trebui sa fie utilizate de urmatoarele institutii:

10

Concluzii : Un contract options reprezinta un drept (dar nu si o obligatie) de a cumpara (optiune de tip CALL) sau de a vinde (optiune de tip PUT) un activ financiar (o actiune, un contract futures, etc) la un moment viitor si la un pret prestabilit in prezent (numit pret de exercitare). Cumparatorul contractului options poate decide daca isi va exercita sau nu optiunea de cumparare sau vanzare a activului, in functie de propriile interese si previziuni. Pentru acest drept de optiune cumparatorul trebuie sa plateasca vanzatorului in momentul incheierii tranzactiei o suma de bani numita prima. Valoarea primei este cea care se negociaza la bursa si face obiectul cererii si a ofertei. Astfel, pierderea cumparatorului este limitata la prima pe care o plateste vanzatorului contractului. Daca previziunile sale nu se confirma, cumparatorul nu este obligat sa-si exercite optiunea, pierzand numai prima. Daca previziunile sale se confirma, cumparatorul va exercita optiunea. In ceea ce priveste vanzatorul, castigul sau este prima incasata de la cumparator; vanzatorul nu are nici o putere de decizie cu privire la exercitarea optiunii, el asteptand decizia cumparatorului in acest sens. Printre cele mai importante avantaje oferite de tranzactionarea contractelor options se numara managementul riscului, speculatia, efectul de levier, diversificarea, multifunctionalitatea si costurile de tranzactionare reduse. Ca si in cazul contractelor futures, comisioanele percepute pentru optiuni sunt reduse. Dar cumparatorii de optiuni au cateva avantaje suplimentare, cum ar fi lipsa obligativitatii optiunile dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau vinde contractul futures suport.

11