Lucian BERCEA- Editor -

CONTRACTELE I{ENUMITE/\IN AFACERI

Universul JuridicBucuregti

-2017 -

Cuprins

Cuv6nt inainte........ ................9

I. CONTRACTELE NENUMITN, iN GENERAL

DREPTUL COMLIN AL CONTRACTELOR NENUMITEMarian Nicolae ....................15

ARHITECTURA CONTRACTELOR NENUMITE: CONSTRUCTIE

$I AMENAJAREAdriana Almdqan .................32

CONTRACTELE ,,RELATIONALE" - ASE CONCEPTUL VREO UTILITATEPENTRU SISTEMUL DE DREPT ROMANESC?Lucian Bojin.......... ..............40

RELEVANTA JURIDIC,q I CTEUZELOR CONTRACTUALE UZUALE NCADRUL AFACERILORSmaranda Angheni ..............58

EFICACITATEA CONVENTIILOR ATRIBUTiVE DE ruRISDICTIE CUPRINSEiN coNoIIIILE GENERALE DE AFACEzu - REPERE ruRISPRUDENTIALEAlina Elena Oprea ...................................68

CARACTERUL NENUMIT AL CONTRACTULUI COMERCIALINTERNATIONAL $I LEGEA APLICABILA ACPSTUIA: DIRECJII $IINTERFERENTESergiu Popovici..... ...............85

LTMTTELE LIBERTATII DE A CONTRACTA iN AFACERI: iN CAUranpaUNOR REPERE iN IUATENIA ,,BIINELOR MORA\'IJRI"Florina Popa, Flaminia StArc-Meclejan .......................95

EFICTENTA ECONOMTCA, UN PRTNCIPIU tN OnrprUL CONTRACTELORDan-Adrian Cdrlmidariu .......................115

II. CONTRACTELE NENU}TITE, i]\,,SPBCIAL'

CONTRACTUL-CADRU - CONTRACT NU\IIT S.\U \E\UMIT?CALIFICARE JURIDICA $I EFECTE. RASPL\DERE PE\TRU NEEXECUTARE.STUDIU DE CAZ

CO\TR{CTELE NENUMITE IN AFACERI

PROVOCARI ruRIDICE N ARHITECTL-R\ CO\TRA.CTELOR DEDISTzuBUTIE

$erban Diaconescu ............141

CREDITUL BANCAR: WHAT'S I\'.{ \-.{ trrlLucian Bercea........ t51

CONTRACTELE DE IMPRUMUT DE TIP \TEZANINJuanita Goicovici ...............115

IPOTECA ASUPRA PARTILOR SOCIALE _ UN CONTRACT (DOAR) NUMITSAU (CHIAR) NENUMIT?Radu Rizoiu .......................188

TRANZACTIONAREA DE INSTRUMENTE FINANCIARE PE O PIATAREGLEMENTATA: NTNE SUPRA-REGLEMENTAREA PROPRIELEGISLATIEI PIETEI DE CAPITAL $I LIPSA UNUI IZVOR NORMATIVEXPRES AL CONTRACTULUI,,BURSIER"Cristian Gheorghe.... ..........201

f;;f}*lJk:i:"::::::::::T:":: i::l^l :::l:^:::: 208

DILEME PRIVIND CARACTERUL NENUMIT AL CONTRACTULUI DECOMANDA AL LTNEI OPERE VIITOAREEdmond Gabriel Olteanu, Adrian Barbu Ilie.............. ...................215

OBIECTUL TRANZACTIILOR DIN DOMENIUL PROPRIETATIIINTELECTUALE: CREATIILE INTELECTUALE SAU DREPTUzuLE ASUPRAACESTORA?Alin Speriusi-V1ad......... ....219

CONTRACTUL iNTRE ARTIST $I GALERIST: O SCURTA PRIVIREMihaela Mocanu...... ..........235

CUMPARAREA IN SCOP DE REVANZARE. PROBA FAPTELOR DE COMERTDIN PERSPECTIVA FISCALARadu Bufan, Natalia $vidchi

PROBLEME PRIVIND INTERMEDIEREA N ASTCUNANI $I REASIGURARIFlorin Aurel Mogiu .............254

CO){SIDERA,III CU PRIVIRE LA TRATAMENTUL CONTRACTULUI DEFACTORNG. I}.JCLUSIV DIN PERSPECTIVA INSOLVENTEIStan Tirnor-eanu Dan Curiciuc .............264

lAa

Cuprins

FACTORTNGUL _ ALTERNATIVA MODERNA DE FINANTAREN nqsorvENTAMihaela Sdrdcu!....... ..........283

EFECTELE MULTTVALENTE ALE CONTRACTELOR MIXTE. NOTE DEJURISPRUDENTAMarian Bratiq .....................289

DREPTUL CO\ILN AL CONTRACTELOR NENUMITE-

Mariun NICOLAE-.

I. Preliminarii

1. Datele problemeia) Precizdri prealabile. in temeiul principiului liberl[fii contractuale, expresie a

autonomiei private, persoanele fizice qi persoanele juridice sunt libere sd se autoguvernezeincheind orice contracte qi sI determine conlinutul acestora, in limitele impuse imperativ de

lege, de ordinea publicd qi de bunele moravuri (art. I . 169 C. civ.).Se pot incheia nu numai contracte anume reglementate de lege (aqa-numitele contracte

,,numite" sau ,Jipice"), ci qi contracte nereglementate de lege, concepute, negociate qi finalizatede subiectele de drept civil, desigur, cu ajutorul experlilor in drept (iuris prudentes, iurisconsulti, iuris periti). Aceste din urml contracte, care sunt tipice pentru lumea afacerilor gi nunumai, nu corespund vreunei figuri juridice consacrate qi, de aceea, sunt considerate contracte

,,nenumite" sau,,atipice".La drept vorbind, numai la gcoal[ qi pentru cercetdri academice se intAlnesc contracte

tipice, propriu-zise; in viala reali, astfel de contracte sunt rarisime. Contractele ,,reale" suntcontracte impure, unii ar spune contracte mixte, in sensul cE sunt alcdtuite din combinarea unorelemente tipice anumitor (diferitelor) contracte, astfel incdt ratione naturre iuris ele sunt, inprincipiu, guvemate de reguli diferite (de exemplu, reguli generale, dar gi reguli specificeanumitor contracte: vdnzare, locafiune, antreprizd, mandat etc.). De aici qi problema, mereuactuald qi, uneori, delicat[, de calificare juridicd a contractelor concrete, ca, de altfel, a oriclroracte juridice.

in principiu, odce contract poate fi calificat fie ca numit, fie ca nenumit, dupd, caz, iaraceastd calificare nu este gratuitA, deoarece determin[ qi aplicarea unui anumit regim juridic, deunde necesitatea de a qti cAnd un contract este categorisit ca numit qi c6nd el poate fi calificatdoar ca nenumit (b).

b) Contracte numite qi contracte nenumite. Ce sunt conhactele numite (nominaticontractus, conventiones nominales)? Dar contractele nenumite (innominati contractus,c onventiones sine nomine)?

De lege lata, Codtil civil nu defineqte, in terminis, noliunile de ,,contract numit"/,,contractnenumit", insd cuprinde elementele inbaza c[rora ele pot configurate. intr-adev[r, in luminaCodului civil, notiunile de ,,contract nvm,it"l,,contract nenumit" pot fi definite inbaza a doudcriterii cumulative: 1) regimul juridic aplicabil; 2) denumirea legaldl.

. Prezentul studiu a fost publicat intr-o forml ugor dileriti pe txv'juridice.ro, fiind disponibil qi la adresahttps://juridice.ro/essentials/978/dreptul-comun-al-contracteior-r:.r::ilriite t ultima accesare 25 mai 2017).

** Profesor universitar la Facultatea de Drept, din cadrul L'n;r s:-s:titii din Bucuregti.

I A se vedea, in acest sens, I.F. Popa, Contracttl civil.in --C'::s.ie Jrept civil. Obliga{iile", de L. Pop, I.F. Popa,S.I. Vidu, Ed. Universul Juridic, Bucureqti,20i5, nr. 28. p, 1:.

in sensul cd aceste dou6 elemente nu trebuie sd fie indeqi::::te .*:--.:..:tir. esential fiind ca legea si reglementezedistinct o anumiti opera{iune, iar nu sd ii dea o denun:::: r-.:1; i -- . ac!'eptarea gi repudierea mogtenirilor,legiuitorulocupAndu-semaidegrabdderegimuljuridica:::;:r--:r-,::.:rssuccesoralidecdtdenumireaactelorjuridice prin care acesta se exercitd), a se vedea P. \'as:.:-- -. - , -' . -i:.:_:'.rrii. Ed. Harnangiu, Bucuregti, 2012,p.256,careprecizeaz6,,inplus,inspiritulpozitivismu- :_-- -" --:: -::i:enumitesuntapanajulexclusival

t6 CO\TR{CTELE NENUMITE IN AFACERI

Astfel, in lumina acestor crireni legal<. :e p\rare spune, in opinia noastrS, cd este contractnumit (sau tipic, dar nu ,.special". cufi eru-roar =au. cel pulin, neinspirat este denumit in Codulcivil) acel contract care qre o regienieuar; specifica. distinctd, Si o denumire proprie, diferitdde a altor contracte, gi, dimpotrivi: este net;untir tsau atipic) contractul care nu are o regle-mentqre specificd sau, dupa ca:. o denuntire proprie.

Deci, simpla reglementare speciald a unei operaliuni juridice (negotium iuris) nt estesuficientd pentru ca aceasta sd fie un contract numit (gi, invers, simpla denumire legal[ a uneioperaliuni juridice nu face din aceasta un contract numit, dacdlegea nu ii consacrd gi o regle-mentare particular62).

in schimb, nu intereseazd modul concret de reglementare a contractelor numite, respectivdacd sunt ori nu cuprinse in secliuni distincte (purtdnd, eventual, qi denumiri specifice) dintr-unact normativ, spre exemplu, dacd ftgttreazd sau nu in Titlul IX (,,Diferite contracte speciale")al Clrlii ay-a,,,Despre obligalii", din Codul civil3. $i, de asemenea, nu intereseazd,inprin-cipiu, nici dacd reglementarea contractului este rezervatd, uneori, corpurilor (organismelor)profesionalea.

legiuitorului, iar nu qi a1 pa(icularilor qi nici al practicii judiciare: ,,voinja particularilor nu poate avea for{i si creezespecii de contracte numite. Forla normativi a voinlei juridice a parlicularilor (srcl) se mdrginegte la efectele concretepe care contractul le poate crea in rapofturile dintre p5rli, fiind insd neputincioasd a propune principii qi reguli dedrept celorlalli. Nici jurisprudentei (slcl) nu ar trebui sE i se poati recunoatte fo(a de a genera acte juridice numite.Judecdnd cazuri concrete, instanlele nu pot edicta reguli normative aplicabile unor categorii abstracte de opera{iunijuridice, ci doar reguli aplicabile spejei deduse judecdfii. in fond, <numit> inseamnd a reglementa de principiu,general qi abstract, o anumitd specie de act juridic, iar aceasta rdmdne doar apanajul legiuitorului." (P. Vasilescu,op. cit.,pp.256-257).

Teza absoiutismului juridic legal, promovatd, surprinz6tor, de prof. Vasilescu - specific6 9i foarte dragdpozitivismului legalist de sec. al XIXlea, dar continuu erodat6, mai ales din a doua jumitate a sec. al XX-lea -, este

astizi perimati, fiind repudiatd, formal gi categoric, qi de legiuitorul rom6n, de vreme ce art. 1 C. civ. include printreizvoarele dreptului civil uzanlele (cutuma gi uzurile profesionale) - principalul izvor a1 tipologiilor contractuale noi(a se vedea $t Wa, nota urmdtoare) -, iar practica judiciari constanti a consaffat dintotdeauna (e. g., cazul conhactuluide inhefinere, in sistemul dreptului civil in vigoare pdni la 1 octombrie 201 i) pi va consacra qi pe viitor noi tipuricontactuale, nescute in practica vielii sociale. in plus, aceast| tezd ignorl cu desbvArqire aqa-numiful proces de

evolu{ie (intemi gi exteml) a sistemului tipurilor legale, deoarece in materia contractelor numite sau tipice ,,procesulde emersiune a tipurilor legaie (qi, astfel, identificarea aga-ziselor contracte numite) ia in mod obignuit impulsurile dinpractica dreptului afacerilor gi schimburilor (apa-zisa tipicitate social5) 9i, dupd o succesivi elaborare gi rafinare,uneori gi cu contribulia jurisprudenlei (aga-zisa tipicitate jurisprudentiali), tipul [contractual] este individualizat inplan nonnativ" [E. Gabrielli, Il contratto e le sue classificazioni, estratto da 1 contratti in generale (a cura da EnricoGabrielli), 2u ed.2006, in ,,Trattato dei contratti", diretta da Pietro Rescigno ed E. Gabrielli, vol. I, p. i 1, disponibil laadresahttp://shop.wki.it/documenti/61302338 esr.pdf (ultima accesare: 8 iunie 2016)1.

in fina1, reamintim ci gi in sistemul vechiului Cod civil aceasG chestiune - cu adevirat dificil5 qi veche de cAnd

lumea, respectiv de cAnd existi dreptul contractelor [cl, pentru problematica regulilor aplicabile noilor contracte(nova negotia, conventiones sine nomine) inc[ netipizate in rigidele formule romane ale lui antiquum ius civile,E. Sciandrello, 'Nomen contractus' e 'nuovi contratti'. L'asere prascriptis verbis labeoniano tra tipicitd e atipicititcontrattuale, in Diritto@Storia, n. 12,2014, p. 5 sqq.l a fost- de asemenea controversatA. A se vedea infra, nota 12.

2 RAmAne de discutat dac6, pe calea uzanfelor, a cutumei sau uzurilor profesionale, nu se pot crea figurijuridicenoi gi acestea nu trebuie considerate qi ele contracte numite sau tipice. Rispunsul este, credem, unul neindoielnicafirmatitt. Argument de text este tocmai ar1. 1 alin. (2) C. cir,.: ..in cezurile neprevazute de lege se aplic[ uzan]ele. . . ";deci, un contract nereglementat de lege poate fi reglementat de uz:nre. in sensul ci ,,numirea unui act juridic este

apanajul exclusiv al legiuitorului", a se vedea totuqi P. Vasilescu- Oii; e,:-i-'. :ir. supra [nota precedentdt], p. 256.I Spre exemplu, contractul de ipotecd nu e cuprins in Tirlui t\ d CiXii a \'-a- ci este reglementat in Titlul XI

(,,Privitegiile 9i garanfiile reale") al aceleiaqi c6(i, insa acest lucru ::: i::::ieteazi cu nimic asupra caracterului siunumit. A se vedea, in acest sens, R. Rizoiu, Contractul de ipotec-; :,: n:.:.". Co,; ci';,'. Ed. Universul Juridic, Bucuregti,201s, pp. 112-113.

{ Este cazul, spre exemplu, al contractului de asistenr.- 'j:r(:i sr:cei:l5- reglementat, partial, de Legeanr.5l/1995 privind organizarea gi exercitareaprofesiei de avcsa::-r-Ldrsi i: \1. Ot'. nr.98 din 7 februarie20ll,

I{orian Nicolae

Existenfa celor dou.i r-rirErii este de naturd a ne permite sI diferenliem contractele numitede regimurile juridice aplicabile unor grupe de contracte (de exemplu, contractele incheiate cuconsumatorii, numite generic contracte de consum, sau contractele zise administrative, precumcontractele de achizilie publicii ) ori unor opera{iuni asimilate, cum este cazul regimuluiipotecar aplicabil operaliunilor -iuridice asimilate ipotecilor (clauzele de rezervd u p.op".i.te1ii,pactele de rdscumpirare, cesiunile de creanti in scop de garanlie etc.)6.

O ultiml observalie: sub aspect terminologic, Codul civil denumeqte contractele numiteIrtominati contractus), tn mod eronat sau, cel pufin, neinspirat, drept,,eontracte speciale,,, ins[aceastd calificare este inexactd, deoarece induce ideea cd un contract numit sau tipic, adicd un..contract special", precum vdnzarea, localiunea sau donafia, ar fi guvemat de reguli speciale,derogatorii de la dreptul comun al contractelorT. in realitate, a$a cum am ardtat w altd oc;1;1ies,un contract numit sau tipic nu este un contract excep{ional qi nici mlcar special, in adeviratulinfeles al cuvdntului, ceea ce inseamnd cd regulile aplicabile acestuia sunt, in principiu,aplicabile, prin analogie, altor contracte, chiar numite, dupd cum, de altfel, insugi Codul civil oaratd, in terminise, confirmdnd, in mod expres, teza noastrdl0.

c) Interesul distincliei. Dupd cum am ardtat, interesul calificdrii unui conkact ca numit orinenumit rezidd, in esenfd, in regimul juridic concret gi efectiv aplicabil.

Astfel, dacd contracful este numit, el este supus ,,regulilor particulare" prevdzute de Codulcivil sau de alte legi speciale gi, in completare, regulilo. g"rr"rui. aplicabile tuturor contractelor(art. 1.167 C. civ.), iar daca este nenumit (respectiv este un ,,contract nereglementat de lege,,, intermenii Codului civil), este supus ,,regulilor generale" comune tufuror contractelor qi, incompletare, regulilor speciale privitoare la contractele cu care se aseamind cel mai mult(art. 1.168 C. civ.).

Este, aqadar, important sd cunoaqtem caracterul numit sau nenumit al unui anumit contract.

cu modific[rile ulterioare (art.29,31), 9i, parlial, de Statutul profesiei de avocat (publicat in M. Of. nr. g9g din19 decembrie 2011), cu modificirile ulterioare (a se vedea afi. 1'21-149 gi anexa I privind modelul de contract). A sevedea, pentru dezvoltiri, T.C. Briciu, Institulii judiciare Principiile de organizare a justi{iei. Magistratura.'lvocatura, Ed' C.H. Beck, Bucuregti,2012, pp. 384-390 (autorul, in mod..g.Itubil ins[, nu califica ca numit orinenumit contractul de asistenld juridicd pi, de asemenea, nu discut[ nici raportuf s6u cu contractul de mandat de dreptcomun; in sensul ci ar fi vorba de un contract nenumit, a se vedea inse L. Pop, Tratat de drept cfuil. Obligatiile,v ol. II, C ontr ac tul, Fd. lJ niv ersul Juridic, Bucuregti, 2009, rr. 33, p. 1 1 4).

5 Cu privire la acest concept -,,contract administrativ,, -, a

-se

vedea infra, nota 40.6 A se vedea aft.2.347 C. civ. Pentru disculii, a se vedea R. Rizoiu, bperaliunite asimilate ipotecii - unitate in

diversitate,in RRDP w. 112013,p. 181 sqq.7 Cu privire la regimul contractelor numite qi la problema caracterului lor special sau exceplional, a se vedea

M' Nicolae, Noul Cod civil intre dreptul comun si dreptul privat comun (citat in continuare: ,,M. Nicolae, Dreptulcomun"),invol.omagial ,!nhonoremComeliuBirsan",UniuneaJurigtilor&Ed.Hamangiu,Bucuregti, ZOll,nr.ZZ,p. 102 sqq.

" lbtdem.e A se vedea, de exemplu, art. 1.651 C. civ. (pentru aplicarea unor reguli de la vAnzare altor contracte avAnd ca

obiect transmiterea unui bun altuia).r0 Men{iondm cI alte codificiri civile folosesc o terminolo-eie mai corecti, vorbind mai degrabi de ,,contractespecifice", ,,contracte individuale" sau chiar ,,contracte numite". Cf: Titlul IIl, Des contrats ou des oiligations

conventionnelles en gdndral, Livre III du Code civil franEais tl8r-r-lr: Deuxidme partie, Des diyerses erpice, d"controt (Livre 5 du Code civil), Code fdddral suisse des obligation-s r 1909): Titlul IIl, ,pei singoli contrattf,, al Ci4lia IV-a din Codice civile italiano (1942); Catlrea a 7 -4 ,,Swciic Cor:.rcr-s". din Codul civil oi-andez (1992); Titlul X,,J)es contrats nommds" (,J{ominate Contracts"), al Cartii a \'-s,--D.s obli_uations,,) din Codul civil eudbec (1991);Titlul VI, ,pas Vdrias Espdcies de Contrato (Des difidrer::-i ..i:E-i-i iie confi.at)", din Cartea I1,,io direito dasobrigag6es"), Parte Especial, C6digo civil brasileiro (2001 r.

17

18 CO\TRACTELE NENUMITE IN AFACERI

In cele cetrmeazd. nu vom discuta crireniie legale de calificare juridicdaunui contract, insistemul Codului civil - chestiune de-ia abordatA in literatura de specialitatell -, ci ne vomocupa numai de regimul juridic aplicabil contractelor nenumite, in lumina Codului civil,deoarece, a$a cum vom vedea, aceasti chestiune nu este suficient de ldmuritd qi, deci, continu[sd fie, sub anumite aspecte, contror.ersati.

Cel pulin doul probleme de principiu se pun sau, dupd caz, se pot pune in legiturd curegimul juridic al conhactelor nenumite:

lo. Care sunt regulile cqre guverneazd aceste contracte, tn cazul tn care regulile stabilitede pdrli arfi insuficiente sau, dupd caz, ineficace?

2o. Cum se aplicd aceste reguli in cazul existenlei unui concurs de norme virtuqlaplicabile?

Spre deosebire de vechiul Cod civil, care nu prevedea nimic in aceastd privin\dt2,noul Codcivil ofer5, cum vom vedea imediat, rdspunsuri ambelor intrebdri, insl ele sunt, se pare,criticabile, sub anumite puncte sau in anumite privinle.

11 A se vedea, de exemplu, autorii citali supra, nota 1.12 Cu privire la problematica contractelor numite gi nenumite in sistemul Codului civil din 1864, a se vedea, de

exemplu: T.R. Popescu, Contractul, in ,,Teoria generalS a obliga{iilor", de T.R. Popescu, P. Anca, Ed. $tiinjif,rc[,Bucureqti, 1968, nr. 30, pp. 37-38; C. Stitescu, Actul juridic ca izvor de obligalii, in ,,Drept civi1. Teoria generali aobligafiilor", de C. Stitescu, C. Birsan, ed. a IX-a revizuit6 qi adiugitd, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2008, nr. 23,pp. 34^-35; L.Pop, Tratat..., vol. Il, cit. supra [nota 4], nr.33-34, pp. 113-116.

In absenla unor texte legale exprese in vechiul Cod civil, notiunea de contracte numite (tipice) gi, respectiv,aceea de contacte nenumite (atipice) au fost controversate. Aceastl distincfie a fost, in general, minimalizati inliteratura de specialitate, considerAndu-se ca avdnd o importanld practicd redusd, cvasiinexistent5. in literatura clasicdinterbelicd s-a apreciat cI aceast[ clasificare nu are nicio importan(d practicd, contactelor nenumite aplicdndu-seregulile generale ale obligaliilor:

,,Contractele numite sunt acelea ce poarti un nume specific gi cari au fost reglementate in mod deosebit de cdhelegiuitor. Contractele nenumite sunt acelea ce nu au un nume special qi nu sunt supuse unei reglementiri speciale. AceastSdeosebire avea o mare imporlanlE in dreptul roman. Astizi ea este lipsita de orice importanlE practicS. Contractele nenumitesunt supuse regulilor generale ale teoriei generale a obligaliilol'(C. Hamangiu, L Rosetti-Bdldnescu, Al.Bdicoiarru, Tratatde drept civil, vol. II, Ed. ,,Nalionala' S. Ciomei, Bucurerti,1929, nr. 1189, pp. 791-792).

Nici in literatura juridic6 postbelici impofianla distincliei dintre contractele numite qi cele nenumite nu a fostsensibil diferitd. Spre exemplu, in opiniaprof. C. Stdtescu (op. cit., p.34), sunt considerate dreptnumite,,acelecontracte ce corespund unei operatiuni juridice deteminate gi care sunt nominahzate in legislalia civil[ - fie in Codulcivil, fie in alte legi civile" (precum contractul de v6nzare, de loca{iune, de mandat, de depozit etc.), in timp cenenumite sunt ,,acele contracte care nu sunt nominalizate, ca figuri juridice distincte, in legislalie" (ibidem). in planjuridic, interesul acestei distincfii rezidd in faptul ca ,,pentru prima categorie existi o reglementare completi inlegislafie" (ibiden), in timp ce pentru a doua categorie ,,pA4ile pot si-gi exprime voinla ca acestor contracte sd li se

aplice, pa4ial sau total, singure sau in mod combinat, normele unor contracte numite. in misura in care din vointape4ilor nu rezultd o astfel de indicalie se vor aplica principiile generale, care cdrmuiesc contractele gi obligaliile"(ibidem, p. 35).

In sensul ci,,aceastd clasificare n-are niciun caracter gtiintific". a se vedea I. Rosetti-Bilanescu, O. Sachelarie,N.G. Nedelcu, Principiile dreptului civil romdn, Ed. de Stat, Bucuregti. 1947 , nr. 387 , p. 247 (gi pentru aceqti autori,contractele numite sunt ,,cele cunoscute qi reglementate de le_se". in timp ce contractele nenumite, constituite intemeiul principiului libertajii convenfiunilor gi al autonomiei vointei. -nu se incadreazf, in categoriile cunoscute" 9icorespund unor necesitdli economice noi).

In literatura juridic[ postdecembristf,, sub influenta doctrinei franceze. s-a precizat, in plus, c6, ,,in lipsi dereglementiri juridice statale, contractele numite nu pot fi creare prin forta normativd a voiniei participanfilor lacircuitul civil gi comercial. Reglementarea gi acordarea de denumiri slreciale acestor contracte sunt in competentaexclusivl a legiuitorului" (L. Pop, op. cit., w. 33, p. ll4). Apdar. nwnai in cazul contractelor nenumite ,,numele saudenumirea acestor contracte este acordatd de doctrina juridic5 ;i de -ir:ri+rudentA" (ibidem). Sunt citate, inter alia,conmctul de intre$nere (in prezent, contract numit; art.2.15+:.:6-: C" cir'-r. contractele de prestdri de diversesen'icii. conmctul de hotel[rie (in prezent, contract numit, cel pudn in Eeze{r[a depozitului hotelier; afi.2.127-2.137C. cir'.) etc. Contractele nenumite sunt supuse regulilor gi principiilor SErHale Flrevazute de Codul civil in materia

Marian Nicolae t9

2. Planinainte de a anahza modul in care legiuitorul rezolvd in lumina Codului civil aceste

chestiuni (II), si vedem mai intii soluliile la care acesta efectiv s-a oprit (I[), pentru ca in flnalsf, tragem concluziile care se impun (f$.

ll. Sedes materie

3. Sedes generalisIn aplicarea prevederilor de principiu cuprinse in art. I qi 2, Codul civil organizeazd

materia obligaliilor contractuale pebaza a dou[ seturi de reguli: unele generale, altele speciale,pe de o parte, qi unele ordinare, altele extraordinare, pe de altdparte.

Este ceea ce rezultd, nemijlocit, din prevederile art. 1 . 167 gi 1 . 168.

Astfel, dupi ce se defineqte contractul la art. 1.166, drept ,,acotdul de voinle dintre doud

sau mai multe persoane cu intenlia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic", in art.

1 . 167 (intitulat ,,R.egulile aplicabile contractelor") se prevede c5:

,,(l) Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol.(2) Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prev5zute in prezentul cod sau

in legi speciale." (s.n., M.N.).La rdndul sdu, art. 1.168 (sugestiv intitulat ,,R.egulile aplicabile contrqctelor nenumite")

prevede:

,,Contractelor nereglementate de lege li se aplicd prevederile prezentului capitol, iar dacd

acestea nu sunt indestuldtoare, regulile speciale privitoare lq contrqctul cu care se aseamdnd

cel mai mult." (s.n., M.N.).Textele legale citate ne permit cel pulin doul observalii importante.

Prima observalie este de ordin tehnic. Degi textul dispune c5 doar ,,prevederile prezentuluicapitol" se aplicd contractelor nenumite, in realitate, acestea sunt guvemate qi de alte regulicuprinse fie in Codr3, fie in legi complementare codului (de exemplu, O.G. nr. 13l20ll privinddobdnda legald remuneratorie qi penalizatoare pentru obligalii bdnegti, precum gi pentrureglementarea unor mlsuri financiar-fiscale in domeniul bancar).

contractelor, insd - mai jine si arate Dl Decan Pop -, ,,atunci cAnd pi(ile au inclus intr-un asemenea contractelemente dintr-unul sau mai multe contracte numite, in intetpretarea qi executarea acestora, se vor putea aplicadispoziliile legale speciale de la acel contract numit sau respectivele contracte numite" (ibidem, nr. 34, p. 116).

Emblematic, in ceea ce priveqte regulile aplicabile contactelor nenumite, a fost, sub imperiul vechiului cod,cazul contractului de intre{inere. Potrivit practicii judiciare qi doctrinei de drept civil, unui astfel de contract - socotitcontract nenumit (c/ Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucureqti, 1999, p. 583:

..contractul de intre{inere nu are o reglementare proprie, este deci un contract nenumit") - nu i se puteau aplicaregulile contractului invecinat, dar numit, care ar fi fost contractul de renti viager6, ci, dimpotrivd, i se aplicau..regulile decurgAnd din teoria generald a contractului" (TS, col. civ., dec. nr. 1 1 81/1958, in Culegere de decizii 1958,

pp. 101-i04).13 A se vedea gi art. 1.181: ,,Regulile privitoare la capacitatea de a contracta sunt reglementate in principal in

cartea I"; art. 1.254 alin. (3): ,,in cazul in care contractul este desfiinlat, fiecare parte trebuie sd restituie celeilalte, innatura sau prin echivalent, prestaliile primite, potrivit prevederilor art. 1.639-1.647, chiar dacl acestea au fostexecutate succesiv sau au alut un caractff continuu"; art. l.l7l alin. (3): .,Dispoziliile in materie de carte funciarE,precum qi dispoziliile speciale referitoare la transferul anumitor categorii de bunuri mobile rdmdn aplicabile";art. 1.317 alin- (3): ,,Dispoziliile in materie de carte funciarl precum ;i dispozitiile referitoare 1a transferul ori publi-citatea anumitor categorii de bunuri mobile rf,mAn aplicabile": a:t. l.-il1: ..Contractul inceteazd,in condiliile legii,prin executare, acordul de voin![[e] al plr,tilor, denunlare unila:e=.L espirarea termenului, indeplinirea sau, dupdcaz,neindeplinirea condiliei, imposibilitate fortuite de execuia:.. :i::-::r ;i tiin orice alte cauze prettdzute de lege";art. 1.323 ,,Restituireaprestaliilor se face potrivit dispozitii.:r -*- . :-:-'-- 5J9".

20 CO\TRACTELE NENUMITE IN AFACER]

A doua observalie, mai importanta din punct de vedere teoretic qi, mai ales, practic, este deordin normativ. Textul trebuie ..citit" nu atl lineram. ci in lumina art. 1 gi art. 1.272 din acelagi

cod, care recunosc calitatea de izvor al dreptului civil uzanfelor, in spe!6, cutumei qi uzurilorprofesionale.

Intr-adevdr, dac[, potrivit art. 1. uzantele. in mod remarcabil, sunt izvoare de drept nunumai in cazurile in care legea trimite in mod expres la acestea, ci qi in cantrile neprevdzute de

lege, conform art. 1.272 (intitulat, sugestir'. ..Conlinutul contractului"), vzanlele, inainte de

toate qi nu intdmpldtor, joacd un rol important, am spune unul chiar spectaculos gi, in orice caz,

foarte modem, in ceea ce privegte determinarea conlinutului unui contract, fie numit, fienenumit:

,,(1) Contractul valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar qi latoate urmdrile pe care practicile statomicite intre pd(i, uzanlele, legea sa.u echitatea le daucontractului, dupl natura lui.

(2) Clauzele obignuite intr-un contract se subinleleg, deqi nu sunt stipulate in mod expres."(s.n., M.N.).

Deci, in realitate, dispoziliile art. 1.168, potrivit cdrora contractelor nenumite li se aplicdregulile generale aplicabile contractului gi, in completare, cele privitoare la contractul cu care se

aseamind cel mai mult, se aplicd totuSi circumstanliat Si condilionaf, respectiv dacd qi numaidacd nu existd uzanle - reguli general obligatorii - tn materiela.

in continuare, pentru a simplifica discursul, vom exclude totuqi aceastdipotezd de lucru -existenla uzan{elor specifice anumitor contracte -, degi ea este una dintre cele mai reale gi

frecvente in practicd, dacd vorbim de uzurile profesionale, proprii lumii afacerilorr5.

4. Sedes specialisin aplicarea (qi a) dispoziliilor art. 1.168 C: civ., Codul prevede, uneori, in terminis, cd

anumite reguli particulare aplicabile unor contracte numite sunt aplicabile deopotrivi qi altorcontracte, inclusiv contractelor nenumite.

Avem in vedere, in special, art. 1.651 (,lplicarea unor reguli de la vdnzare"), carev izeazd, indiscutabil, qi contractele nenumite :

,,Dispoziliile prezentului capitol privind obligaliiIe v6nzdtorului se aplic[, in modcorespunzdtor, obligaliilor instrdindtorului in cazul oricdrui alt contrqct avdnd ca efect

transmiterea unui drept, docd din reglement[rile aplicabile acelui contract squ din cele refe-

ritoare la obligalii tn general nu rezultd altfel." (s.n.).

5. Drept comparata) Cazuri. In dreptul comparat, categoria contractelor nenumite este bine cunoscutd, fiind

consacratd de majoritatea legislaliilor civile nationale, care prevdd, in genere, un regim juridicasemindtor, dupd cum rcntltddin exemplificdrile de mai jos16:

ra $i, de aici, problema dacd contractele numite pot fi reglementate exclusiv prin lege. A se vedea supra,nota2.ls Pentru dezvoltiri, in legdturd cu problematica uzanlelor - izvoare exclusive sau complementare in materie

contractualS -, a se vedea I.F. Popa, Ierarhia surselor drepnlui in notil Cod civil - rolul taanlelor, in RRDPnr.3/2013,p.51 sqq.

tu Cf *1. 405 C. civ. portughez (1966), care, reglementdnd libertatea contractualS (liberdade contratual),prevede doar posibilitatea pd(ilor de a incheia contracte diferite de cele arilate in Cod, flrd a stabili regimul efectiv alacestor confi acte diferite :

,,1. Dentro dos limites da lei, as partes t6m a faculdade de fi-rar lirremente o conterido dos contratos, celebrarconratos diferentes dos previstos neste c6digo ou incluir neste as clausrlas que lhes aprouver. 2. As partes podemainda reunir non mesmo contrato regras de dois ou mais negocios. toral ou parcialemnte regulados na lei."

\Iarion Nicolae

Astfel, inFranla, potri\.it noului art. 1105 C. civ. fr. (introdus prin Ordonanla Guvemuluinr.2016-13l din 10 februarie 2016)17, toate contractele nenumite sunt supuse reguliloreenerale, in timp ce contractele numite sunt supuse regulilor specifice fiecdruia:

,,Les contrats, qu'ils aient ou non une d6nomination propre, sont soumis d des rdglesgdn6rales, qui sont l'objet du prdsent sous-titre [<<Le contrat)) - n.n., M.N.].

Les rdgles particulidres ir certains contrats sont 6tablies dans les dispositions propres d

chacun d'eux.Les rdgles g6n6rales s'appliquent sous r6serye de ces rdgles particulidres."De asemenea, problematica contractelor nenumite este reglementatd, mai aminun{it, dar

similar, qi de Codul civil italian (1942), interesdnd, aici, urmitoarele texte legale:

- art. 1322 (Autonomia contrattuale): ,,Le parti possono liberamente determinare ilcontenuto del contratto nei limiti imposti dalla legge [e dalle norne corporative].

Le parti possono anche concludere contratti che non appartengono ai tipi aventi unadisciplina particolare, purchd siano diretti a realizzare interessi meritevoli di tutela secondoI' ordinamento giuridico.";

- afi. 1323 (Norme regolatrici dei contratti): ,,Tutti i contratti, ancorchd non appartengonoai tipi che hanno una disciplina particolare, sono sottoposti alle norme generali contenute inquesto titolo [titlul II: Dei contratti in generale]".

Dintre codificlrile nalionale recente, putem semnala in special art. 215 (Titlul 5,

Contractul tn general; Cartea a VI-a, Pqrtea generald a obligaliilor) din Codul civil olandez

11992), care prevede, in terminis, cd:-

,,.Where a contract falls within the description of two or more types of contract specificallyregulated by law, the rules applicable to each apply to the contract concurrently, except to theextent that the provisions are not easily compatible or that their necessary implication, inrelation to the nature of the contract, makes them inapplicable."

$i noul Code civil qudbdcois (1991) reglementeazd regulile aplicabile contractelor,stabilind in art. 13'77 urm6toarele:

,,Les rdgles gdn6rales du prdsent chapitre [ch. II. Du contrat, Livre 5. Des obligations engenerall s'appliquent d tout contrat, quelle qu'en soit 1a nature.

Des rdgles parliculidres ir cerlains contrats, qui compldtent ces rdgles g6ndrales ou yd6rogent, sont 6tablies au titre deuxidme [Des contrats nommds] du prdsent livre."

17 A se vedea, pentru un scut comentariu, B. Mercadel, Rdforme du droit des contrats. Ordonnance du l0'6t'ier 2016, Ed. Francis Lefebvre, 2016,p.51.

Menfiondm cd vechiul text legal - art. ll07 -, fhrd a prevedea, in terminis, modul de aplicare a dreptului generalal contractelor, dispunea urmdtoarele:

,,Les contrats, soit qu'ils aient une d6nomination propre, soit qu'ils n'en aient pas, sont soumis d des rdglesgendrales, qui sont l'objet du pr6sent titre.

Les rdgles particulidres d certains contrats sont 6tablies sous les titre relatifs ir chacun d'eux; et les rdglesparticulidres aux transactions commerciales sont dtablies par les lois relatives au commerce."

De remarcat, in mod pozitiv, spre deosebire de vechea reglementare, cd noul text legal nu mai face nicio referirela ,,tranzacfiile comerciale" supuse legilor relative 1a comert dat fiind faptul cE dispoziliile legale particulareaplicabile anumitor contracte nu sunt neapArat comerciale, ci pot fi gi de alta naturf, (agrare, consumeriste etc.) sau

chiar de &ept public (in misura in care ar fi vorba de contracte zise administrative), cu atAt mai mult cu c6t comer-cialitatea unui contract, se qtie, depinde de criterii extrinsece. iar nu intrinsece contractului (a se vedea, pe larg,\{. Nicolae, (Jnificarea dreptului obliga{iilor civile Ei comerciale. Ed. Lniversul Juridic, Bucureqti,2015, in specialru. 17 sqq.,p. 103 sqq.; cf ,pentru dreptul francez, ex mulris. Fr- Colian Dutilleul, Ph. Delebecque, Contrats civils etcommerciaux,9 6d.,Dalloz, Paris, 2011, no 19, p. 23: ,,La caIds..::e ds contrats commerciaux n'existe pas en tantquetelle.Toutcontratpeut6trecivil,commercial ouencorer::tr::. :;iril d'unc6t6etcommercialdel'autre.Toutddpend des personnes qui contractent et du dessein qu'elle p..-:.- ..--- "

21