DIMINUAREA RISCURILOR ÎN CAZUL PRODUCERII CALAMITĂŢILOR NATURALE ȘI PREGĂTIREA PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

 

I.DESCRIERE PROIECT

România a semnat cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), la 26 mai 2004, Acordul de Împrumut nr. 4736 RO pentru finanţarea „Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă”, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor fiind unul dintre beneficiarii acestui Împrumut. Implementarea proiectului revine Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

1

Reabilitarea şi mărirea gradului de siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor

Reabilitarea apărărilor de inundaţii pe fluviul Dunărea

 

1. Tarna Mare

2. Tarnava Mica

3. Cibin

4. Bega

5. Slanic

6. Prut

7. Teoleorman

8. Babadag

9. Valsan

 

10. Bentu

11. Bordusani

12. Facaieni

 

Mărirea gradului de siguranţă a barajelor mari

Mărirea gradului de siguranţă a barajelor mici

   

13. Berdu

14. Vârşolţ

15. Mâneciu

16. Leşu

17. Dridu

18. Poiana Uzului

19. Valea de Peşti

20. Siriu

 

21. Sânmihaiul Roman

22. Pucioasa

23. Cătămărăşti

24. Taria

25. Buftea

 

2

II.COMPONENTELE PROIECTULUI

Reabilitarea şi mărirea gradului de siguranţă a infrastructurii de părarea împotriva inundaţiilor   Reabilitarea apărărilor de inundaţii pe fluviul Dunărea (SNIF)  Mărirea gradului de siguranţă a barajelor mari  Mărirea gradului de siguranţă a barajelor mici  Studii privind alunecările de teren în zone pilot şi elaborarea manualelor standardizate de monitorizare       

Reabilitarea şi mărirea gradului de siguranţă a infrastructurii de părarea împotriva inundaţiilor     Această sub-componentă va asigura lucrările de reabilitare şi modernizare în scopul protejării împotriva inundaţiilor în zonele cu vulnerabilitate crescută. Ea va include, totodată, îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a debitului. Se va concentra pe apărarea împotriva inundaţiilor de pe apele interioare. Proiectul conţine 9 sub-proiecte situate pe următoarele râuri: a) Tarna, b) Târnava, c) Cibin, d) Prut, e) Balint, d) Teleorman, e) Valsan, f) Slănic, g) Babadag. Majoritatea acestor proiecte sunt situate în zonele rurale. Selecţia proiectelor a avut la bază criteriul vulnerabilităţii la inundaţii a zonelor respective  şi pagubele produse în anii trecuţi.  Schemele privesc categoria judeţelor foarte vulnerabile şi extrem de vulnerabile la inundaţii.        Reabilitarea apărărilor de inundaţii pe fluviul Dunărea (SNIF)     Sub-componenta va finanţa reabilitarea construcţiilor existente de apărare împotriva inundaţiilor de-a lungul Fluviului Dunărea, în trei zone unde vulnerabilitatea la inundaţii este foarte mare, iar digurile existente sunt puse în pericol datorită agresivităţii fluviului. Secţiunile selectate sunt situate în sectorul aval al Fluviului  Dunărea; trei dintre acestea fac parte din îndiguirea globală a Insulei Borcea, pe Bratul  Borcea, dupa cum urmează: Zona Bentu, Zona Borduşani, Zona Făcăeni.         Mărirea gradului de siguranţă a barajelor mari     Există opt baraje de dimensiuni mari care se consideră că nu prezintă siguranţă în exploatare şi care necesită o reabilitare imediată, astfel încât sa fie aduse la parametri proiectaţi iniţiali atât ca operare cât şi  siguranţă în exploatare a acestora. Aceste baraje sunt: a) Dridu, b) Vârşolţ, c) Berdu, d) Poiana Uzului, e) Mâneciu, f) Leşu, g) Valea de Peşti, şi h) Siriu. Datorită cerinţelor legislaţiei româneşti în materie de siguranţa  barajelor, nivelul apelor în acumulări este menţinut sub nivelul normal de exploatare  şi majoritatea funcţiunilor economice (irigaţii, alimentarea cu apă, producerea de hidroenergie sau combaterea inundaţiilor) ale lacului de acumulare nu sunt niciodată desfăşurate la nivel maxim.         Mărirea gradului de siguranţă a barajelor mici     Există câteva baraje de dimensiuni mici care au fost identificate ca fiind într-o situaţie critică şi care necesită o reabilitare imediată în vederea asigurării funcţionarii acestora la parametrii proiectaţi. Aceste baraje sunt: a) Bozovici, b) Sânmihaiul, c) Cătămărăşti, d) Buftea şi e) Pucioasa. Multe dintre aceste baraje prezintă un risc mare de cedare în cazul unor inundaţii.  Acest tipuri de baraje vor fi dotate cu echipamente de monitorizare  în vederea asigurării unei permanente monitorizări a siguranţei în exploatare, şi se vor organiza acţiuni cu rol de corectare în cazul în care se constată deficienţe în ceea ce priveşte comportarea în exploatare a construcţiei.

3

        Studii privind alunecările de teren în zone pilot şi elaborarea manualelor standardizate de monitorizare Activităţile de diminuare a riscului alunecărilor de teren vor susţine crearea unui program de monitorizare standardizată având la bază studii experimentale. Acest program va fi utilizat pentru a monitoriza locaţiile importante care prezintă un mare risc în materie de alunecări de teren. Proiectul va sprijini planificarea sistematizării de către autorităţile locale, şi va permite desfăşurarea de activităţi în scopul diminuării în regim de cunoaştere a acestui risc şi al pregătiri pentru situaţiile de urgenţă în cadrul colectivităţilor aflate în pericol.      

III.PREZENTARE PROIECT

LEGEA 389/2004

Legea 389 din 28 septembrie 2004 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) privind finanţarea Proiectului de diminuarea a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea ăentru situaţii de urgenţă şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de implementare a facilităţii Globale de Mediu, privind finanţarea Proiectului de diminuarea a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea ăentru situaţii de urgenţă, semnate la Bucureşti la 26 mai 2004 Legea 389 a fost ratificată de Parlamentul României la data de 28 septembrie 2004, şi a fost publicată în Monitorul Oficial  934 din 13 octombire 2004. Acordul de Împrumut a fost amendat prin Hotărârea pentru aprobarea amanedamentului convenit între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin scrisoarea semnată la Zagreb la 2 noiembrie 2005, şi respectiv, la Bucureşti la 22 noiembrie 2005, la Acordul de Împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de diminuarea a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea ăentru situaţii de urgenţă, semnat la Bucureşti la 26 mai 2004.       Hotărîrea de Guvern nr. 225 din 16 februarie 2006, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 205 din 6 martie 2006. 

Valoarea Împrumutului (BIRD) este de 150 milioane USD. Proiectul cuprinde 4 componente şi se realizează de către unităţile de management al proiectului înfiinţate, astfel: Componenta A: „Consolidarea  capacităţii de finanţare şi management în situaţii de urgenţă” realizată de către Ministerul Administraţiei şi Internelor Componenta B: “Reducerea riscului seismic” – realizată de către Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului (MTCT) Componenta C: “Reducerea riscului la inundaţii şi alunecări de teren” – realizată de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) Componenta D: “Reducerea riscului de producere a accidentelor miniere în bazinul Tisei” realizată de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. MTCT şi MMGA, începând cu data intrării în vigoare a leggi de ratificare, au calitatea de administrator special al obiectivelor de investiţii identificate în anexele la Hotărârea de

4

Guvernului nr 523/2004 pentru Componenta B, şi respective Hotărârea Guvernului nr. 442/2004 privind aprobarea indicatorilor tehnico economici ai unor investiţii cuprinse în Componenta C a Proiectului. Contribuţia României la finaţarea proiectului se va asigura, în limita echivalentului în lei a 46,657 milioane USD, de la bugetul de stat. Prin bugetul MMGA, pentru Componenta C a Proiectului se va asigura suma de 22,997 USD. Plata serviciului datoriei publice, respective rambursarea acestuia, achitarea dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente Împrumutului va fi asigurată de MMGA pentru Componenta C, din sume cu această destinaţie allocate anual de la bugetul de stat în bugetul propriu.

ANEXA nr. 1 la lege cuprinde Acordul de Împrumut  (Proiectul de diminuarea a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă) între Romînia şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

ANEXA nr. 2 face referire la Acord de asistenţă financiară nerambursabilă dinFondul Facilităţii Globale de Mediu (Proiectul de diminuarea a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă), între Romînia şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de implementare a Facilităţii Globale de Mediu.

 

ANEXA nr. 1 Acordul de Împrumut

Acordul de Împrumut  Nr. 4736 RO, datat 26 mai 2004, cuprinde:Art. I. Condiţii generale. Definiţii. („Condiţiile generale aplicabile acordurilor de împrumut şi garanţie pentru împrumuturi într-o singură valută” ale Băncii, datate 30 mai 1995, amendate în 1999, care constituie parte integrantă a acestui acord.). Acord II. Împrumutul: 150.000.000 USD. Suma Împrumutului poate fi trasă din contul Împrumutului pentru cheltuieli efectuate privind costul rezonabil al bunurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare Proiectului şi care urmează să fie finanţate din sumele împrumurului. MMGA a deschis şi menţine până la sfârşitul Proiectului Constul Special C. Data ănchiderii Împrumutului este 31 decembrie 2009 sau o dată ulterioară, după cum va stabili Banca. Art. III. Execuţia Proiectului. Achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor de consultanţă necesare realizării Proiectului şi care urmează a fi finaţate din sumele împrumutului va fi guvernată de prevederile Anexei 4 la acest acord.Art. IV. Clauze financiare. MMGA, în baza acordului subsidiar de împrumut, va menţine un sistem de management finaciar, şi va elabora situaţii financiare în conformitate cu standardele de contabile aplicabile, acceptabile Băncii. Va audita anual situaţiile financiare în conformitate cu standardele de audit acceptabile Băncii. Art. VI. Reprezentantul Împrumutatului. Ministerul finanţelor publice este desemnat ca reprezentant al Împrumutatului. Anexa nr. 1 la Acordul de Împrumut TRAGERI DIN ÎMPRUMUT

5

Tabelul de mai jos stabileşte categoriile de cheltuieli care urmeză să fie finaţate din Împrumut pentru Componenta C, alocarea sumelor din împrumut pentru fiecare categorie, precum şi procentul de finanţare, amendate în conformitate cu prevederile HG 225/2006 pentru amendarea acordului de împrumut.

Categoria Suma alocată din Împrumut (exprimată în USD)

% din cheltuieli ce urmează a fi finanţate din împrumut

Lucrări pentru

Partea C a Proiectului

 100% din cheltuieli externe şi 78% din cheltuieli locale

Părţile C1, C3 şi C4 60.859.000 

Părţile C2 şi C5 4.476.000 

Partea E3 26.000 

(2) Bunuri  100% din cheltuieli externe, 100% din cheltuieli locale

Părţile C1, C3 şi C4 76.000 

Părţile C2 şi C5 163.000 

Partea E3 269.000 

(3) Servicii tehnice pentru partea C5 a Proiectului

206.000100% din cheltuieli externe şi 75% din cheltuieli locale (cost ex-factory) şi 75% din cheltuieli locale pentru alte bunuri achiziţionate de pe piaţa internă

(4) Servicii de consultanţă, inclusiv audit şi instruire

 75% din cheltuieli cu consultanţi locali şi 85% din cheltuieli cu consultanţi străini

Părţile C1, C3 şi C4 5.371.000 

Părţile C2 şi C5 476.000 

Partea E3 72.000 

(5) Costuri de operare   

UMP MMGA 1.085.00075%

(6) Nealocate   

Părţile C1, C3 şi C4 4.989.000 

Părţile C2 şi C5 379.000 

     

 

Anexa 2 la Acordul de Împrumut: DESCRIEREA PROIECTULUI

Partea C “Reducerea riscului la inundaţii şi alunecări de teren”

6

Obiectiv. Componenta vizează următoarele obiective: a) diminuarea riscului şi vulnerabilităţii la inundaţii in zonele critice, care împiedică serios dezvoltarea unor zone importante din România; b) sporirea siguranţei barajelor  de dimensiuni mari şi mici, astfel încât aceste construcţii să funcţioneze  la parametrii proiectati; şi c) cartografierea şi modelarea in Romania a  riscului la alunecările de teren  in vederea reducerii pierderilor şi furnizarii mijloacelor necesare unei sistematizări îmbunătăţite a terenurilor.

Context.Prezentarea riscului. Inundaţiile reprezintă calamitatea naturală majora din România. Adesea Romania este afectata de aceste inundatii  iar in ultimii ani s-a constatat o  tendinţă de creştere a frecventei si gravităţii acestora. În anii nouăzeci, în intervalul 1992 – 2001, in unele regiuni ale tarii s-au produs inundaţii în fiecare an  care au avut drept rezultat pierderi materiale şi umane semnificative. Majoritatea acestor pierderi sunt suportate de sectorul rural la nivel de localităţi, sate şi comune, care afectează categoriile cele mai sărace ale populaţiei. Pagubele medii anuale se ridică la cifra de 0,3 până la 0,7% din totalul produsului intern brut şi peste 2% din produsul intern brut din sectorul rural. Pagubele totale datorate inundaţiilor din intervalul 1991 – 2002 au fost de aproximativ 1,323 milioane dolari SUA, dintre care 583 milioane dolari SUA numai în intervalul 1997-2002. O suprafaţă totală de 1,3 milioane hectare şi un număr de 500.000 persoane sunt serios expuşi pericolului de a fi inundaţi anual în 16 din cele 42 de judeţe. În ultimii 5 ani se observă că numărul localităţilor şi satelor serios afectate de inundaţii a crescut de la 300 la peste 800. Anual, în ultimii 6 ani de zile pagubele datorate inundaţiilor depăşesc peste 120 milioane dolari SUA, şi în unii ani peste 200 milioane dolari SUA. Acestea sunt pagube  directe şi nu sunt luate în calcul la cifra totala a pierderilor economice.   Deşi inundaţiile reprezintă un fenomen natural, omul a influenţat în mod fundamental prin acţiunile sale creşterea riscului la inundaţii. Majoritatea acestor situaţii de expunere la riscul de producere a unor inundaţii au fost create prin dezvoltarea zonelor de  câmpie cu risc de inundare, si, în special, în bazinele acelor râuri care nu au fost protejate prin lucrari de aparare impotriva inundatiilor. În plus, la contribuţia nefastă a omului în ceea ce priveşte creşterea riscului de producere a inundaţiilor se adauga si  siguranţa precara a barajelor construite în trecut. Unele dintre aceste baraje au suferit diverse defectiuni sau au echipamentele elecrtice si hidromecanice vechi si depasite  şi, astfel, nu mai au capacitatea de a funcţiona la paramentrii la care au fost proiectate initial ceea ce a dus la cresterea gradului de expunere la risc in cazul producerii unor inundatii . Protecţia împotriva inundaţiilor pe râurile interioare . În general, regimul apelor  râurilor din România se caracterizează prin debite mari de la începutul lunii februarie şi până în luna mai şi prin debite scăzute în restul anului. Una din caracteristicile sistemului hidrologic o constituie inundaţiile repetate şi de intensitate. Cea mai mare frecvenţă a inundaţiilor se observă în perioada martie – iunie, în timp ce cea mai scăzută caracterizează lunile ianuarie şi intervalul august - septembrie. În intervalul 1991 – 2002, pagubele totale provocate de inundaţii s-au ridicat la cifra de 1,323 miliarde dolari SUA, şi se pare că pagubele datorate inundaţiilor au crescut uşor de-a lungul anilor, deşi în anii 1991 şi 1995 pagubele în urma inundaţiilor au depăşit 200 milioane dolari SUA.În ciuda investiţiilor majore de capital realizate în zonă, există încă o suprafaţă mare care nu beneficiază de nici un fel de lucrări de aparare impotriva  inundaţiilor, este vorba de aproximativ 11.000 km2 (1,1 milioane hectare) încă neprotejati.

7

Protecţia împotriva inundaţiilor de-a lungul Fluviului Dunărea. Inundaţiile de-a lungul Fluviului Dunărea se produc cu precădere primăvara, datorită topirii zăpezilor în bazinele afluentilor acestuia, situati în principal în sectoarele din aval şi cele de la jumătatea cursului de apa  (Germania, Austria, Republica Cehă, Ungaria şi Serbia). Inundaţiile mai pot avea loc şi în alte anotimpuri, ca urmare a ploilor abundente din Europa şi din România, care se suprapun nivelelor ridicate ale Dunării. Pentru a proteja zonele situate in apropierea si de-a lungul malurilor cursului de apa, în anul 1925 au fost iniţiate lucrări de îndiguire continuate ulterior în ritm variabil, până la sfârşitul anilor şaptezeci, în urma cărora au fost protejate aproximativ 50.000 hectare în anii patruzeci, şi peste 430,000 hectare în anul 1989, pe o lungime totală de îndiguire de 1.136 km. Graţie acestor lucrări, s-au putut desfăşura activităţi cu specific agricol şi zootehnic stabile, activităţi de prelucrare a produselor agricole, activităţi industriale şi comerciale.În ultima decadă a sporit agresivitatea Fluviului Dunărea, în principal datorită efectelor combinate ale transportului redus de sedimente (stopat de diverse baraje pe cursul propriu şi pe afluenţi), traficului naval crescut, schimbărilor în debitul zilnic (datorită producerii energiei electrice), şi schimbărilor legate de morfologia albiei râului. Drept rezultat, eroziunea malurilor a devenit mai activă, reducând lăţimea benzii de siguranţă (zona digurilor) punand in pericol siguranţa lucrărilor de îndiguire. Indiguirile de pe Dunare  sunt serios ameninţate de eroziunea malurilor fluviului, care fac multe oraşe şi orăşele vulnerabile la inundaţii. Prăbuşirea acestor diguri  ar putea avea drept rezultat inundarea unor suprafeţe mari şi afectarea a sute de mii de oameni, a multor târguri şi oraşe şi pagube de sute de milioane de dolari SUA.

Siguranţa barajelor mari. România detine  246 baraje mari (în conformitate cu terminologia  uzitata), incluzând atât lacuri de acumulare permanente cât şi temporare. Majoritatea acestor baraje aparţin celor doi mari administratori de baraje din România, şi anume Societatea de Hidroelectricitate (Hidroelectrica S.A.), care administrează obiectivele ce au ca scop principal  producerea de electricitate, şi Administraţia Naţională Apele Române (’’Apele Române’’), care este administratorul lacurilor de acumulare pentru protecţia împotriva inundaţiilor şi alimentarea cu apă. Apele Române deţin 144 baraje de dimensiuni mari, din care 55 nu prezintă siguranţă şi se află pe lista obiectivelor prioritare a Comisiei Naţionale pentru  Siguranţa Barajelor (CONSIB) in vederea unei monitorizări speciale. Se apreciază că pierderile economice care ar rezulta  în urma prăbuşirii barajelor ar putea varia între 300 şi 400 milioane dolari SUA şi ar putea cauza pierderea a numeroase vieţi omeneşti. Siguranţa barajelor importante este cât se poate de mare, însă există încă un număr de baraje care nu functioneaza la parametrii la care au fost proiectate sau a caror executie nu a fost terminata  lucru care condus la aparitia unor infiltraţii anormale, dislocări mari şi în creştere, echipamente hidraulice stricat, etc.

Siguranţa barajelor mici. Există aproximativ 1.260 baraje mici locale, a caror situatie nu este foarte bine cunoscuta  Aceste baraje sunt administrate de instituţii precum Administraţia Naţională a Pădurilor (NFA); SNIF (Societatea Naţională a Fondului Funciar); societăţi de pescuit, administraţia publică locală (rurală), sau companiile aflate pe  plan local, care reprezintă segmentul cel mai important. Acele baraje sunt în marea lor majoritate baraje de pamant  şi au înălţimi mici, producătoare de mici lacuri de acumulare. Aceste baraje şi lacuri de acumulare pot genera la nivel local probleme serioase. Majoritatea barajelor prezintă defecte de execuţie. Executarea lucrărilor mai mici (bazinele agricole şi eleşteiele de pescuit ale fostelor cooperative agricole) a fost realizată fără documentare tehnică şi în lipsa autorizaţiilor din domeniul managementului apelor. Albiile raurilor din aval sunt neregulate, sau, datorită folosirii

8

necorespunzătoare, sunt puternic erodate şi prezintă un talveg la un nivel foarte scazut. Lacurile de acumulare, cu excepţia unora dintre cele administrate de asociaţiile de pescuit NFA şi Piscicola, beneficiază de personal insuficient ca număr, nu posedă un sistem de ripostă (raspuns), planuri de întreţinere şi reparaţii, etc. În cazul majorităţii acestor obiective, deversorul de ape mari ori este subdimensionat ori lipseste cu desavarsire  făcând imposibilă dirijarea apelor mari, multe dintre aceste baraje fiind afectate sau distruse în timpul inundaţiilor.

Alunecările de teren. România deţine 987 unităţi administrative (34 de municipii, 78 de oraşe mici, 875 comune) care sunt in  pericol in cazul producerii unor alunecări de teren. Majoritatea zonelor aparţin categoriei cu risc crescut (32% dintre municipii, 37% dintre oraşele mici, şi 59% dintre comune). La începutul anului 2001, conform informaţiilor MAFRD, 702.000 hectare din suprafaţa totală a României au fost afectate de alunecări de teren. Mărimea alunecărilor de teren variază de la 2-3 hectare la un număr de 585 hectare (alunecarea de teren Lunca de pe cursul apelor Vasluieţului). Alunecările de teren afectează locuinţele, construcţiile publice, drumurile, alte elemente ale infrastructurii, şi desfăşurarea normală a activităţilor cu caracter economic. Riscul este în mare parte concentrat pe şapte cursuri de apă: Bârladul Superior (88.700 hectare), Vasluietul (45.464 hectare), Racova (48.534 hectare), Crasna (25.942 hectare), Tutova (62.164 hectare), Bârladul Mijlociu (117.541 hectare) şi Prutul (151.235 hectare).Alunecările de teren sunt provocate de acţiunile omului sau din cauze naturale. Cauzele naturale sunt în general datorate ploilor, topirii zăpezilor, şi cutremurelor. Acţiunile omului se referă la erodarea malurilor şi la excavaţiile efectuate la piciorul dealurilor, la supraîncărcarea pantelor dealurilor prin construirea de clădiri sau drumuri, provocând alunecarea pantelor atunci când acestea devin saturate cu apă de ploaie. Riscul alunecărilor de teren poate fi diminuat în mod substanţial printr-o sistematizare corespunzătoare şi prin împiedicarea despăduririlor pantelor respective.Acţiunile Guvernului. Guvernul României are cunostinţă de riscul pe care îl reprezintă inundaţiile şi alunecările de teren, şi a facut numeroase demersuri pentru a soluţiona aceste probleme.

Protecţia împotriva inundaţiilor pe râurile interioare. Cu sprijinul specialistilor, au fost identificate toate zonele de risc al râurilor interioare şi s-au făcut numeroase studii. De asemenea, ’’Apele Române’’ a identificat toate bazinele şi segmentele de râuri care prezintă un risc crescut, precum şi zonele care sunt predispuse anual la pagube. Guvernul nu numai că a planificat luarea de măsuri de diminuare a riscului, ci, pe baza unor studii detaliate, a creat totodată un plan principal global de diminuare a riscului de producere a inundaţiilor şi de îmbunătăţire a siguranţei barajelor. Acest plan principal pentru bazinele râurilor se apreciază că va costa aproximativ 1 miliard dolari SUA în următorii 10 ani.

Guvernul, în colaborare cu ’’Apele Române’’ ca instituţie cu rol executiv, a luat de asemenea iniţiativa în vederea urgentării combaterii inundaţiilor pentru obţinerea de fonduri de la Uniunea Europeană şi alţi donatori internaţionali în vederea implementării unor proiecte importante de apărare împotriva inundaţiilor. A fost obţinută o sumă totală de 400 milioane euro pentru punerea în aplicare a proiectelor de apărare împotriva inundaţiilor. Aceste proiecte fac parte din amintitul plan principal de eliminare a pierderilor frecvente datorate inundaţiilor în multe regiuni din nordul şi nord-vestul ţării.

9

Protecţia împotriva inundaţiilor de-a lungul Fluviului Dunării. Având in vedere vulnerabilitatea în creştere la inundaţii şi alunecări de teren în urma erodării malurilor şi a potenţialei surpări a îndiguirilor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale prin SNIF a autorizat în anii 1993 – 1994 un Plan principal pentru investiţii de capital în vederea protejării Câmpiei Dunării împotriva inundaţiilor, care includea un inventar detaliat al tuturor  digurilor  şi al zonelor protejate (poldere). Studiul a fost ulterior folosit la elaborarea unei strategii de investiţie, având la bază lista intervenţiilor în funcţie de prioritate, pe baza unui set de criterii economice. Programul investiţiei totale a fost estimat la un cost de aproximativ 60 milioane dolari SUA. Programul priorităţii globale a fost aprobat de MAFRD, au fost elaborate proiecte detaliate, iar lucrările de construire au fost începute în vederea securizării zonelor prioritare, expuse celui mai mare grad de risc şi aducătoare ale celui mai mare profit economic în urma investiţiei de reabilitare.

Diminuarea riscului alunecărilor de teren. Realizând importanţa pericolului alunecărilor de teren, Guvernul a adoptat Legea nr. 575/22.10.2001 (Planul de Administrare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V – Zonele care prezintă pericol de calamitare), care oferă informaţii concise cu privire la alunecările de teren în România şi care identifică cu claritate toate colectivităţile supuse riscului alunecărilor de teren. Legea stipulează că toate regiunile expuse unui risc serios în ceea ce priveşte alunecările de teren beneficiază de un tratament distinct şi nu sunt lăsate să se dezvolte. Cu toate acestea, hărţile incluse în lege indică numai comunele, fără a menţiona suprafeţele specifice care prezintă risc de alunecări din cadrul unei anumite comunităţi. Prin urmare, organele însărcinate cu sistematizarea terenurilor şi factorii de decizie au nevoie de hărţi şi modele digitale mai detaliate pentru a stabili în ce condiţii se pot produce alunecările de teren.

Descrierea Componentei:

Lucrarile care sunt propuse  de această componentă a Proiectului au rolul de  a diminua riscul de producere a inundaţiilor şi a alunecărilor de teren la care sunt expuse cele mai vulnerabile colectivităţi rurale şi urbane. Aceste componente ale Proiectului au fost selectate după o ierarhizare serioasă conform principiului priorităţii, utilizându-se  criterii specifice care au avut  bază pierderile economice şi sociale, impactul asupra mediului înconjurător şi siguranţa structurilor.

Sub-componenta C1: Realizarea de lucări pentru reducerea riscului de inundaţii pe cursul râurilor interioare;

Această componentă va asigura lucrările de reabilitare şi modernizare în scopul protejării împotriva inundaţiilor în zonele cu vulnerabilitate crescută. Ea va include, totodată, îmbunătăţirea conditiilor de asigurare a debitului. Se va concentra pe apărarea împotriva inundaţiilor de pe apele interioare. Proiectul conţine 9 sub-proiecte situate pe următoarele râuri: a) Tarna, b) Târnava, c) Cibin, d) Prut, e) Balint, d) Teleorman, e) Valsan, f) Slanic, g) Babadag. Majoritatea acestor proiecte sunt situate în zonele rurale. Selecţia proiectelor a avut la bază criteriul vulnerabilităţii la inundatii a zonelor respective  şi pagubele produse în anii trecuţi.  Schemele privesc categoria judeţelor foarte vulnerabile şi extrem de vulnerabile la inundaţii.

10

Sub-proiectele de apărare împotriva inundaţiilor constau in lucrari de aparari de mal, controlul albiei râurilor (necesar datorită eroziunii profunde care face ca malurile fluviilor să fie instabile), şi repararea sau consolidarea digurilor afectate în urma inundaţiilor mai vechi. Detaliat vorbind, Proiectul va finanţa următoarele categorii de investiţii de capital:

reconstrucţia şi repararea digurilor în acele locaţii unde acestea s-au distrus sau deteriorat (unde există rupturi) datorită inundaţiilor anterioare

suprainaltarea digurilor  în zonele unde inaltimea digurilor nu corespunde sau unde garda  de  50 cm  nu exista

executia unor diguri noi  în zonele întrerupte (unde digurile nu au fost terminate) sau a unor poldere  pentru protejarea anumitor colectivităţi

extinderea digurilor  datorita modificarii inaltimii acestora  functie de asigurarea la care au fost calculate plus garda

protejarea cu pământ a digurilor existente  pentru a stopa  infiltrarea apei în perioada de ape  mari

protecţia malurilor în zonele cu eroziune activă sau în sectoarele unde zona  digului  este foarte îngustă sau lipseşte, iar digul  este ameninţat de eroziunea malului

descărcări/goliri subterane pentru evacuarea apei  în afara zonelor  protejate

construirea de diguri  joase (acolo unde se impune) sau ziduri de sprijin  de 1-2 m acolo unde solutia cu diguri nu poate fi adoptata

îmbunătăţirea stării albiei râului şi a regimului  de curgere

 

Sub-componenta C2: Realizarea de lucări pentru reducerea riscului de inundaţii pe cursul Dunării; Sub-componenta va finanţa reabilitarea construcţiilor existente de apărare împotriva inundaţiilor de-a lungul Fluviului Dunărea, în trei zone unde vulnerabilitatea la inundaţii este foarte mare, iar digurile existente sunt puse în pericol datorită agresivităţii fluviului. Sectiunile selectate sunt situate în sectorul aval al Fluviului  Dunărea; trei dintre acestea fac parte din îndiguirea globală a Insulei Borcea, pe Bratul  Borcea, dupa cum vă prezentăm mai jos:

a) Insula Borcea – Zona Bentub) Insula Borcea – Zona Borduşanic) Insula Borcea – Zona Făcăeni

Principalele lucrări ce urmează a fi executate vor consta în protejarea malului fluviului prin utilizarea de astereală şi prundiş protector pe fundul fluviului.  Cele trei scheme au fost selectate având la bază caracterul critic al eroziunii Fluviului Dunărea. Lucrările de protecţie vor stopa eroziunea malurilor fluviului şi debitul crescut al acestuia înspre  diguri, prin urmare vor fi puse in siguranta . Locaţiile au fost selectate dintr-un grup de locaţii de înaltă prioritate, aşezate într-o ierarhie în urma unui proces de prioritizare (conform celor de mai sus), având la bază un set de

11

criterii, dintre care menţionăm: intensitatea eroziunii malului Dunării; funcţionarea sigură a  digurilor pentru protecţia maximă a polderelor respective; valoarea pagubelor evitate în interiorul zonelor de îndiguire (pagubele estimate în cazul prăbuşirii digurilor); costul investiţiei totale de capital; şi raportul investiţie/pagube evitate.

Sub-componenta C3: Mărirea gradului de siguranţă al barajelori mari;

Există opt baraje de dimensiuni mari care se consideră că nu prezintă siguranţă şi care necesită o reabilitare imediată, astfel încât sa fie aduse la parametri normali atat operarea cat si  siguranţa acestora. Aceste baraje sunt: a) Dridu, b) Varsolt, c) Berdu, d) Poiana Uzului, e) Mâneciu, f) Lesu, g) Valea de Peşti, şi h) Siriu. Datorită cerinţelor legislaţiei româneşti în materie de siguranţa  barajelor, nivelul apelor in acumulari este menţinut sub nivelul normal de exploatare  şi majoritatea funcţiunilor economice  (irigaţii, alimentarea cu apă, producerea de hidroenergie sau combaterea inundaţiilor) ale lacului de acumulare nu sunt niciodată desfasurate la nivel maxim. În cazul tuturor acestor baraje, au fost identificate infiltratii prin baraje sau prin îndiguiri. Structurile golirilor de fund, tunelele de irigaţii şi cele de energie s-au corodat, fiind nesigure şi necesita inlocuirea acestora. Multe dintre aceste structuri au fost construite într-o perioadă când fondurile erau insuficiente, drept consecinţă a fost imposibila executarea acestora in conditiile cele mai bune de calitate. De exemplu, testele cu privire la situatia sedimentelor nu au fost niciodată terminate datorită lipsei finanţării. Lucrările clasice de reabilitare care urmează a fi executate sunt următoarele:

lucrări executate la nivelul fundatiei barajului si injectii. Refacerea malurilor amonte si aval de baraj

lucrări de reparaţie/reabilitare la descarcator  pentru asigurarea unei exploatari normale

protecţia malurilor lacurilor de acumulare în zonele puternic erodate

înlocuirea/reabilitarea sistemului de drenare existent

refacerea drumurilor

executarea unor foraje pentru descărcarea apei din galerii

stabilizarea anti-eroziune a lacurilor de acumulare prin crearea unei centuri împădurite în jurul lacului de acumulare

reabilitarea sistemului de monitorizare, asigurarea de echipamente noi

reabilitarea sistemului de avertizare pentru situaţiile de urgenţă

Grupul de experţi pentru siguranţa barajului. Proiectul va sprijini, de asemenea, grupul de experţi pentru siguranţa barajului (alcătuit din consultanţi locali şi străini) pe o perioadă de cinci ani.

Modernizarea echipamentului de monitorizare şi a programelor de software. În plus, Proiectul va finanţa modernizarea programelor de software şi a echipamentelor de monitorizare pentru situatii de urgenta.

12

Grupul consultativ de mediu. Activităţile susţinute de Componenta C vor beneficia de un grup consultativ de mediu alături de un supraveghetor local de mediu, care va implementa Planul de management al mediului. Grupul consultativ de mediu va fi format din experţi străini şi va fi finanţat de Proiect.  

Sub-componenta C4: Mărirea gradului de siguranţă a barajelori mici;

Există câteva baraje de dimensiuni mici care au fost identificate ca fiind intr-o situatie critica si care necesită o reabilitare imediată în vederea asigurării functionarii acestora la parametrii proiectati. Aceste baraje sunt: a) Bozovici, b) Sanmihaiul, c) Catamarasti, d) Buftea şi  e) Pucioasa. Multe dintre aceste baraje prezintă un risc mare de cedare in cazul unor inundatii.  Lucrările caracteristice care trebuie executate sunt următoarele:

renovarea porţilor, a prizei de apa îndepărtarea sedimentelor şi curăţarea structurilor de închidere (a porţilor)

repararea/reabilitarea  descarcatorului

refacerea  lucrărilor de drenaj

lucrări de retenţie a sedimentelor în amonte de  acumulare

repararea/înlocuirea utilajelor si echipamentului

reabilitarea sistemului de monitorizare şi a sistemului de avertizare

Barajele mici vor fi dotate cu echipamente de monitorizare  în vederea asigurarii unei permanente monitorizări a siguranţei structurilor, şi se vor organiza acţiuni cu rol de corectare în cazul în care se constată deficienţe în ceea ce priveşte proiectarea sau construcţia.CONSIB a revizuit situaţia tuturor barajelor propuse în cadrul acestui Proiect şi a fost numit un grup special format din 6 membri (specialisti) cu rolul de a asigura îndeplinirea cerinţelor Bancii cu privire la masurile de siguranta  în cazul Sigurantei Barajelor  Lista experţilor include următorii specialişti: expertul geotehnic, geologi, expertul în construcţia barajelor, inginerul constructor, inginerul de hidraulică şi hidrologi. 

Sub-componenta C5: Elaborarea unui model şi a unui manual pentru managementul alunecărilor de teren, pe baza nor studii-pilot şi a monitirizării;

Activităţile de diminuare a riscului alunecărilor de teren vor susţine crearea unui program de monitorizare standardizată având la bază studii experimentale. Acest program va fi utilizat pentru a monitoriza locaţiile importante care prezintă un mare risc în materie de alunecări de teren. Proiectul va sprijini planificarea sistematizării de către autorităţile locale, şi va permite

13

desfăşurarea de activităţi în scopul diminuării în regim de cunoaştere a acestui risc şi al pregătiri pentru situaţiile de urgenţă în cadrul colectivităţilor aflate în pericol. Monitorizarea experimentală a alunecărilor de teren. Activitatea are în vedere două zone experimentale, pentru care vor fi întocmite hărţi, care vor include informaţii cu privire la morfologia, hidrogeologia, utilizarea terenului, tipul solului, consistenţa solului, etc. Va permite strângerea de date pe termen lung pentru un tratament model. Vor fi utilizate două zone experimentale pentru monitorizarea mişcării solului şi a presiunii apei. Deplasarea povârnişului va fi inregistrată cu ajutorul unor instrumente de detectare a elasticităţii şi fărâmiţării solului. Vibraţiile terenului cauzate de mişcarea de alunecare vor fi monitorizate de geofoane plasate în interiorul glisei. Starea apei terenului din interiorul crăpăturilor va fi monitorizată prin intermediul senzorilor, iar aparatele de măsurare a ploilor vor înregistra precipitaţiile.

Crearea unor modele pentru anticiparea alunecărilor de teren. Pe baza informaţiilor culese în prima fază a implementării sub-componentei, vor fi create şi testate modele de anticipare a alunecărilor de teren în condiţii de sol, pante de teren, acoperire de teren, şi ploi diferite. Modelul va necesita folosirea unui element mărginit sau a unor modele vico-elastice cu diferenţe limitate pentru prăbuşirea povârnişurilor. Pentru extinderea cunoaşterii în România cu privire la anticiparea alunecărilor de teren, activitatea va cuprinde inclusiv pregătirea internaţională a principalilor cercetători români.

Elaborarea unui manual de monitorizare a alunecărilor de teren în zonele critice şi crearea unui sistem de pregătire pentru situaţiile de urgenţă. Pe baza studiilor efectuate în zonele experimentale, va fi elaborat un manual care va prezenta detaliat cerinţele de monitorizare a zonelor critice din punct de vedere al alunecărilor de teren. Manualul va cuprinde următoarele:

Cerinţele de cartografiere în format GIS (Standard General Internaţional) pe opt sau mai multe paliere de informare: morfologie, hidrologie, hidrogeologie, geologie, adâncimea solului până la piatra de temelie, utilizarea solului, tipul solului, tăria/soliditatea solului, etc.

Crearea unei grile optime pentru localizarea utilajelor fundamentale de monitorizare, care vor ajuta la caracterizarea zonei de producere a alunecărilor de teren şi a mişcărilor acesteia

Echipamentele de bază şi nevoile în materie de senzori pentru monitorizarea elasticităţii şi gradului de fărâmiţare a terenului, a vibraţiilor, a nivelelor apelor din subteran, a precipitaţiilor, a mişcărilor de la suprafaţă, a nivelurilor de umezeală a solului, etc.

Aparatura de culegere de date pentru monitorizarea şi transmiterea informaţiilor la ordinatoarele de strângere centralizată a datelor;

Crearea unor parametri fundamentali reprezentativi pentru furnizarea de modele;

Utilizarea unui element finit sau a unei diferenţe mărginite de utilizare a metodelor visco-elastice de anticipare a deplasării de teren sau a mişcării terenului şi în cele din urmă a alunecării;

Crearea unor sisteme de avertizare şi a unui program de pregătire pentru situaţii de urgenţă legate de alunecări de teren importante. Sistemul de pregătire pentru situaţii de

14

urgenţă va caracteriza zonele în vederea unei relocări a populaţiei afectate în spaţiile unde aceasta poate beneficia de hrană, adăpost, îngrijiri medicale, servicii de sănătate publică, transport, după necesităţi. 

Anexa 3 la Acordul de Împrumut – GRAFICUL DE RAMBURSARE

La fiecare dată de 15 aprilie şi 15 octombrie, începând cu 15 octombrie 2009 până la 15 aprilie 2021. Rata de capital (exprimată în USD) este de 6.250.000.

Anexa 4 la Acordul de Împrumut – ACHIZIŢII (prezentare separată)

Anexa 5 la Acordul de Împrumut – PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE

Partea A: Managementul Proiectului

Întreaga responsabilitate pentru realizarea părţii C a Proiectului revine MMGA.

 

Conform HG 225 pentru amendarea Acordului de Împrumut, MMGA va menţine UMP-ul pe perioada execuţiei Proiectului cu personal şi resurse corespunzătoare care să permită UMP utilizarea cu eficienţă a sumelor părţii respective din Proiect, care va răspunde de managementul financiar, achiziţiile, tragerea fondurilor şi întocmirea rapoartelor privind progresul Proiectului şi a rapoartelor anuale referitoare la Proiect sau legate de acesta.

Partea B: Raportarea şi monitorizarea

MMGA va menţine politici şi proceduri corespunzătoare care să îi permită monitorizarea şi evaluarea continuă, conform unor indicatori acceptabili Băncii, a realizării Proiectului şi atingerii obiectivelor acestuia.

va furniza Băncii un raport înglobând rezultatele activităţilor de monitorizare şi evaluare întreprinse, cu privire la progresele realizate până la data amintitului raport, şi recomandând măsuri de asigurare a realizării eficiente a Proiectului şi îndeplinirii obiectivelor acestuia în perioada următoare; şi

va analiza cu Banca, până la 31 martie 2007 sau o dată ulterioară solicitată de Bancă, raportul şi, după aceasta, va lua toate măsurile necesare asigurării finalizării cu eficienţă a Proiectului şi atingerii obiectivelor acestuia, pe baza concluziilor şi recomandărilor raportului menţionat şi a opiniilor Băncii asupra acestui subiect.

 

Partea C: Siguranţa barajelor

15

MMGA va înfiinţa şi va menţine o comisie independentă de experţi pentru siguranţa barajelor în cadrul CONSIB, care va răspunde de verificarea periodică a proiectelor şi specificaţiilor tehnice şi de formularea de recomandări în probleme de siguranţă a barajelor; şi

va prezenta Băncii rapoartele comisiei cu privire la siguranţa barajelor, pentru evaluare şi observaţii.

MMGA va elabora un program pentru funcţionarea şi întreţinerea fiecărui baraj ce urmează a fi reabilitat în cadrul Proiectului, program care, împreună cu un plan de supraveghere întocmit de un grup de experţi independenţi, va fi prezentat Băncii pentru analiză şi observaţii cu cel puţin 12 luni înainte de finalizarea lucrărilor de reabilitare a respectivului baraj.

 MMGA va elabora un plan de pregătire pentru situaţii de urgenţă, satisfăcător pentru Bancă, pentru fiecare baraj ce urmează a fi reabilitat în cadrul Proiectului, şi îl va prezenta Băncii pentru analiză şi observaţii cu cel puţin 12 luni înainte de încheierea lucrărilor de reabilitare a barajului respectiv.

 

Anexa 6 la Acordul de Împrumut – CONTURILE SPECIALE

cheltuieli eligibile înseamnă cheltuieli care reprezintă costul rezonabil al bunurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare Proiectului şi care urmează să fie finanţate din fondurile împrumutului alocate periodic categoriilor eligibile în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la acest accord,

Plăţile din fiecare cont special se vor efectua numai pentru cheltuieli eligibile în conformitate cu prevederile acestei anexe, incluzând plăţile în moneda locală făcute direct furnizorilor şi contractorilor prin conturi de transfer corespondente deschise la bănci comerciale, în conformitate cu reguli şi proceduri acceptate de Bancă.

IV.STADIUL DE IMPLEMENTARE LA 1 FEBRUARIE 2011 

Stadiul obiectivelor:În 2008 au fost finalizate 4 obiective: C.1.1 - Amenajarea pârâului Tarna Mare în localitatea Tarna Mare, jud. Satu Mare; C.2.2 - Consolidarea sectoarelor de mal de pe Braţul Borcea în zona construcţiilor SPE Bordusani km 28+000 şi SPP Bordusani km 27+350, jud.Ialomiţa;C.2.3 - Consolidarea sectorului de mal de pe Braţul Borcea în zona SPA Făcăieni, km 17+915, jud.Ialomiţa;C.1.9 - Amenajarea râului Vâlsan între localităţile Brădet si Vâlcele, jud. Argeş; Lucrările au fost recepţionate de UMP şi trasferate prin Protocol la Administraţiile Bazinale de Apă.

16

În 2009 au fost finalizate 10 obiective:C.1.2 - Regularizarea şi îndiguirea râului Târnava Mică pe sectorul Cetatea de Baltă - Blaj, jud. Alba;C.1.3 - Regularizarea râului Cibin în zona aval de barajul Gura Râului, confluenţa cu râul Olt, jud. Sibiu;C.1.4 - Amenajarea râului Bega şi a afluenţilor pe sectorul Balint – Bethausen, jud. Timiş;C.1.5 - Regularizarea albiei pârâului Slănic în zona localităţilor Târgu Ocna - Slănic Moldova, jud. Bacău;C.1.6 - Amenajarea albiei râului Prut în zona aval Petreşti, jud. Iaşi;C.3.1 – Punerea în siguranţă a Barajului Berdu, judeţul Maramureş;C.3.2 - Punerea în siguranţă a Acumulării Vârşolţ, judeţul Sălaj;C.3.3 - Punerea în siguranţă a Barajului Măneciu, judeţul Prahova;C.4.3 - Punerea în siguranţă a Acumulării Cătămărăşti, judeţul Botoşani;C.4.4 - Punerea în siguranţă a Acumulării Tăria pentru alimentarea cu apă a localităţii Bozovici, judeţul Caraş – Severin;Lucrările au fost recepţionate de UMP şi trasferate prin Protocol la Administraţiile Bazinale de Apă.

În 2010 a fost finalizat 1 obiectiv:C.1.7 - Amenajarea împotriva inundaţiilor a râurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea şi Vediţa, în zona localităţilor afectate Tătărăştii de Sus, Tătărăştii de Jos, Trivale Moşteni, judeţele Teleorman, Argeş şi Olt;Lucrările au fost recepţionate de UMP în 22, 23 Iunie şi trasferate prin Protocol la Administraţia Bazinală de Apă.

 

7 obiective care au proiectele tehnice finalizate au fost scoase din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut. Cele 7 obiective sunt:C.1.8 - Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Babadag, jud. Tulcea;C.3.4 - Punerea în siguranţă a Acumulării Leşu, judeţul Bihor; C.3.6 - Punerea în siguranţă a Acumulării Poiana Uzului, judeţul Bacău; C.3.7 - Punerea în siguranţă a Barajului Valea de Peşti, judeţul Hunedoara;C.3.8 - Punerea în siguranţă a Barajului Siriu, judeţul Buzău.C.4.2 – Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Pucioasa, judeţul Dâmboviţa.C.4.5 – Mărirea gradului de siguranţă în exploatare a Acumulării Buftea, judeţul Ilfov. 

Obiective în derulare:C.3.5 – Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Dridu, judeţul Ialomiţa; C.4.1 - Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român, judeţul Timiş;

17

SUB-COMPONENTA C.5. Studii experimentale privind alunecările de teren şi elaborarea manualelor de monitorizare

Activităţile de Protecţie a Mediului pentru Componentele C.1, C.2, C.3, C.4

În 2010 Specialistul în Protecţia Mediului al UMP a efectuat vizite în teren pentru investigarea condiţiilor de mediu după cum urmează:  - Bega (12 Octombrie), Tăria (13 Octombrie, 15 Noiembrie);- împreună cu Consultantul de Mediu Grontmij Carl Bro – Dridu (4 Noiembrie).

Pentru lucrările în execuţie la Dridu se primesc Rapoarte Lunare privind implementarea Planului de Management al Mediului. Ca urmare a rapoartelor lunare şi a vizitelor în teren măsurile din Planul de Management al Mediului se implementează în conformitate cu acesta. De asemenea, nu au fost înregistrate incidente ecologice, accidente ecologice, depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile. Nu au fost înregistrate reclamaţii, plângeri, amenzi, penalităti de la populaţia locală, organizaţii, instituţii, Garda de Mediu sau Agenţia pentru Protecţia Mediului. 

Pentru C.4.5 – Mărirea gradului de siguranţă în exploatare a Acumulării Buftea, judeţul Ilfov este necesară crearea unei Acumulări Nepermanente la Creţu – Urziceanca. Proiectul Tehnic este completat cu un Studiu de Management al Mediului pentru perioada de construcţie şi pe perioada de operare a Acumulării Nepermanente Creţu – Urziceanca.  

Pentru C.4.1 - Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român, judeţul Timiş, Proiectantul este susţinut de Specialistul în Protecţia Mediului al UMP în vederea obţinerii Acordului de Mediu pentru execuţia Fazei I.

 SUB-COMPONENTA C.1. - Reabilitare şi mărirea gradului de siguranţă a infrastructurii de apărări împotriva inundaţiilorTotal – 9 obiective, din care:8 obiective finalizate (C 1.1 – C 1.7, C 1.9); 1 obiectiv a fost scos din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut (C 1.8 – Babadag).

C.1.1 - Amenajarea pârâului Tarna Mare în localitatea Tarna Mare, jud. Satu Mare;Direcţia Apelor Someş – TisaProiectant – Joint Venture ISPH BucureştiTRAPEC BucureştiConstructor – SC GAVELLA COM S.R.L. OradeaConsultant – SC CONSULT VEST S.R.L. Brad, OradeaSemnarea contractului de execuţie a lucrărilor 23.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 11.12.2008 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Someş – Tisa.

18

C.1.2 - Regularizarea şi îndiguirea râului Târnava Mică pe sectorul Cetatea de Baltă - Blaj, jud. Alba;Direcţia Apelor MureşProiectant – Joint Venture ISPH BucureştiTRAPEC BucureştiConstructor – SC REPCON S.A. Oradea       Consultant – SC H&S ECOCONSULT S.R.L. Sibiu Semnarea contractului de execuţie a lucrărilor 12.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 22.10.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările finalizate au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Mureş.

C.1.3 - Regularizarea râului Cibin în zona aval de barajul Gura Râului, confluenţa cu râul Olt, jud. Sibiu;Direcţia Apelor OltProiectant – Joint Venture ISPH BucureştiTRAPEC BucureştiConstructor – SC GAVELLA COM S.R.L. Oradea    Consultant – SC H&S ECOCONSULT S.R.L. Sibiu Semnarea contractului de execuţie a lucrărilor 12.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 15.09.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Olt.

C.1.4 - Amenajarea râului Bega şi a afluenţilor pe sectorul Balint – Bethausen, jud. Timiş;Direcţia Apelor BanatProiectant – AQUAPROIECT BucureştiConstructor – SC REPCON S.A. Oradea       Consultant – SC H&S ECOCONSULT S.R.L. SibiuSemnarea contractului de execuţie a lucrărilor 12.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 29.10.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Banat.

C.1.5 - Regularizarea albiei pârâului Slănic în zona localităţilor Târgu Ocna - Slănic Moldova, jud. Bacău;Direcţia Apelor SiretProiectant – Joint Venture ISPE BucureştiIPTANA BucureştiTAHAL CONSULTING BucureştiConstructor – SC LESCACI COM S.R.L. Negreşti OaşConsultant – SC HAMION COMIMPEX S.R.L. Hangu, Jud. Neamţ Semnarea contractului de execuţie a lucrărilor 11.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 03.12.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Siret.

19

C.1.6 - Amenajarea albiei râului Prut în zona aval Petreşti, jud. Iaşi;Direcţia Apelor PrutProiectant – AQUAPROIECT BucureştiConstructor – SC COM-BETON S.A. Iaşi     Consultant – SC AQUACONS CONSULT S.R.L. Buzău Semnarea contractului de execuţie a lucrărilor 24.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 06.10.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin Protocol la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad.

C.1.7 - Amenajarea împotriva inundaţiilor a râurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea şi Vediţa, în zona localităţilor afectate Tătărăştii de Sus, Tătărăştii de Jos, Trivale Moşteni, judeţele Teleorman, Argeş şi Olt;Direcţia Apelor Argeş - Vedea Proiectant – AQUAPROIECT BucureştiConstructor – Joint Venture SC HIDROCONSTRUCŢIA S.A. BucureştiSC TRUST CONSTRUCT S.A. Roşiorii de VedeConsultant – SC VESI TRUST CONSULT S.R.L. BucureştiSemnarea contractului de execuţie a lucrărilor 06.06.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 22-23.06.2010 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin Protocol la Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea.     

C.1.8 - Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Babadag, jud. Tulcea;Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral     Proiectant – HIDROPROIECT DESIGN BucureştiProiectul Tehnic şi documentaţia de licitaţie finalizate. Obiectivul a fost scos din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut.

C.1.9 - Amenajarea râului Vâlsan între localităţile Brădet si Vâlcele, jud. Argeş;Direcţia Apelor Argeş - Vedea Proiectant – Joint Venture ISPE BucureştiIPTANA BucureştiTAHAL CONSULTING BucureştiConstructor – SC LESCACI COM S.R.L. Negreşti OaşConsultant – SC INFRA CONSULTING S.A. Alexandria, Jud. Teleorman Semnarea contractului de execuţie a lucrărilor 20.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 05.12.2008 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin Protocol la Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea. 

2.SUB-COMPONENTA C.2 – Reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor pe Fluviul Dunărea:Total – 2 obiective, din care: 2 obiective finalizate (C 2.2, C 2.3).

20

C.2.2 - Consolidarea sectoarelor de mal de pe Braţul Borcea în zona construcţiilor SPE Bordusani km 28+000 şi SPP Bordusani 27+350, jud.Ialomiţa;C.2.3 - Consolidarea sectoarelor de mal de pe Braţul Borcea în zona SPA Făcăieni, km 17+915, jud.Ialomiţa;Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral Proiectant – ISPIF BucureştiConstructor – SC LESCACI COM S.R.L. Negreşti OaşConsultant – SC AQUACONS CONSULT S.R.L. Buzău Semnarea contractului de execuţie a lucrărilor 12.07.2007Execuţia lucrărilor la cele două obiective a fost finalizată. În 04.12.2008 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările finalizate au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral. În 15.12.2010 s-a făcut Recepţia finală.

3.SUB-COMPONENTA C.3 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mari:Total – 8 obiective, din care:3 obiective finalizate (C 3.1 – Berdu, C 3.2 – Vârşolţ, C.3.3 - Măneciu); 1 obiectiv (C 3.5 – Dridu) în curs de execuţie lucrări la Partea I – Baraj. PentruPartea a II-a - Consolidări de mal este nevoie de finanţare pentru execuţie lucrări;4 obiective au fost scoase din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut.

C.3.1 – Punerea în siguranţă a Barajului Berdu, judeţul Maramureş;Direcţia Apelor Someş – Tisa Proiectant – AQUAPROIECT BucureştiConstructor – SC SOCOT S.A. Târgu Mureş  Consultant – SC VESI TRUST CONSULT S.R.L. BucureştiSemnarea contractului de execuţie a lucrărilor 19.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 01.10.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările finalizate au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa.

C.3.2 - Punerea în siguranţă a Acumulării Vârşolţ, judeţul Sălaj;Direcţia Apelor Someş – Tisa Proiectant – AQUAPROIECT BucureştiConstructor – Joint Venture SC HIDROCONSTRUCŢIA S.A. BucureştiSC HIDEPITO SOLETANCHE BACHYConsultant – SC VESI TRUST CONSULT S.R.L. BucureştiSemnarea contractului de execuţie a lucrărilor 21.12.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 16.12.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările finalizate au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa.

C.3.3 - Punerea în siguranţă a Barajului Măneciu, judeţul Prahova;Direcţia Apelor Buzău - IalomiţaProiectant – AQUAPROIECT Bucureşti

21

Constructor – SC APASCO S.A. Măneciu UngureniConsultant – SC AQUACONS CONSULT S.R.L. Buzău      Semnarea contractului de execuţie a lucrărilor 09.01.2008Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 14.12.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările finalizate au fost predate prin protocol la Administraţia Bazinală de Apă Ialomiţa - Buzău.

C.3.4 - Punerea în siguranţă a Acumulării Leşu, judeţul Bihor; Direcţia Apelor CrişuriProiectant – HALCROW Ltd. Marea BritanieProiectul Tehnic şi documentaţia de licitaţie finalizate. Obiectivul a fost scos din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut.

C.3.5 – Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Dridu, judeţul Ialomiţa; Direcţia Apelor Buzău - IalomiţaProiectant – AQUAPROIECT BucureştiConstructor – SC APASCO S.A. Măneciu UngureniConsultant - Joint Venture A.I.erre Engineering SRL – Kappa Architects & Engineers SRLPartea I Lucrările au demarat în Martie 2010 doar la Cantonul de Exploatare şi la Canalul de evacuare. După aprobarea Manualului de Exploatare s–a început lucrul la toate obiectele din cadrul Fazei I.

Constructorul a solicitat ca etanşarea cu ecran de beton prevăzută în proiectul tehnic să fie făcută cu ecran prin soluţia “soil – mixing”. S-a solicitat avizul Grupului de Experţi UMP în siguranţa barajelor. De asemenea UMP a solicitat şi avizarea solicitării în Comisia Tehnico Economică a Administraţiei Naţionale “Apele Române”, lucrările la ecran fiind între timp sistate. După analiza făcută cu toţi factorii implicaţi lucrările au reînceput cu refacerea până la adâncimea de 10 m a ecranului executat şi a mortarelor pilelor. Lucrările în desfăşurare includ zona dintre Ecran şi Descărcător, Pragurile din aval şi începerea realizării Incintei 2. Pentru scoaterea la licitaţie a execuţiei lucrărilor pe conturul lacului de acumulare (faza a II-a) sunt necesare fonduri suplimentare. Au fost făcute demersuri pentru suplimentarea fondurilor, cele rămase în cadrul Proiectului nefiind suficiente.

C.3.6 - Punerea în siguranţă a Acumulării Poiana Uzului, judeţul Bacău; Direcţia Apelor SiretProiectant – COYNE et BELLIER Franţa  Proiectul Tehnic şi documentaţia de licitaţie finalizate. Obiectivul a fost scos din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut.

C.3.7 - Punerea în siguranţă a Barajului Valea de Peşti, judeţul Hunedoara;Direcţia Apelor JiuProiectant – HIDROPROIECT DESIGN Bucureşti

22

Proiectul Tehnic şi documentaţia de licitaţie finalizate. Obiectivul a fost scos din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut.

C.3.8 - Punerea în siguranţă a Barajului Siriu, judeţul Buzău.Direcţia Apelor Buzău - IalomiţaProiectant – HALCROW Ltd. Marea BritanieProiectul Tehnic şi documentaţia de licitaţie finalizate. Obiectivul a fost scos din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut.  

4.SUB-COMPONENTA C.4 - Punerea în siguranţă a Barajelor Mici:Total – 5 obiective, din care:2 obiective finalizate (C 4.3 – Cătămărăşti, C 4.4 – Tăria); 1 obiectiv în curs de achiziţie a lucrărilor de execuţie pentru Faza I (C 4.1 – Sânmihaiul Român);2 obiective au fost scoase din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut.

C.4.1 - Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiul Român, judeţul Timiş;Direcţia Apelor BanatProiectant – Tractebel Engineering Proiectul include două faze: Faza I – elaborarea lucrărilor de drenare a apei pentru punerea la uscat a barajului; Faza II – punerea în siguranţă a barajului. Proiectul Fazei I a fost finalizat, verificat şi aprobat de Administraţia Bazinală de Apă Banat în 12 Octombrie 2010. În 12 Noiembrie 2010 a fost publicat anunţul de achiziţie a lucrărilor de construcţie pentru Faza I. În 13 Decembrie s-au deschis ofertele şi a început evaluarea. În Proiect nu sunt fonduri decât pentru contractarea Fazei I a lucrărilor lucrărilor de execuţie, pentru scoaterea la licitaţie a proiectării şi execuţiei Fazei II fiind necesare fonduri suplimentare. Au fost făcute demersuri pentru suplimentarea fondurilor, cele rămase în cadrul Proiectului nefiind suficiente.  

C.4.2 – Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Pucioasa, judeţul Dâmboviţa.Direcţia Apelor Buzău - IalomiţaProiectant – Joint Venture RMD CONSULT GmbH GermaniaCOLENCO POWER ENGINEERING Ltd. ElveţiaAQUAPROIECT Bucureşti  Proiectul Tehnic şi documentaţia de licitaţie finalizate. Obiectivul a fost scos din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut.

C.4.3 - Punerea în siguranţă a Acumulării Cătămărăşti, judeţul Botoşani;Direcţia Apelor PrutProiectant – AQUACON PROIECT SibiuConstructor – SC CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE S.A. Iaşi       Consultant – SC HAMION COMIMPEX S.R.L. Hangu, Jud. Neamţ

23

Semnarea contractului de execuţie a lucrărilor 17.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 03.11.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin Protocol la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad.

C.4.4 - Punerea în siguranţă a Acumulării Tăria pentru alimentarea cu apă a localităţii Bozovici, judeţul Caraş – Severin;Direcţia Apelor Banat Proiectant – Joint Venture ISPH BucureştiTRAPEC BucureştiConstructor – SC HIDROCONSTRUCŢIA S.A. BucureştiConsultant – SC CONSULT VEST S.R.L. Brad, OradeaSemnarea contractului de execuţie a lucrărilor 23.07.2007Execuţia lucrărilor a fost finalizată. În 18.12.2009 s-a realizat Recepţia lucrărilor. Lucrările au fost predate prin Protocol la Administraţia Bazinală de Apă Banat.

C.4.5 – Mărirea gradului de siguranţă în exploatare a Acumulării Buftea, judeţul Ilfov.Direcţia Apelor Argeş - VedeaProiectant – Joint Venture RMD CONSULT GmbH GermaniaCOLENCO POWER ENGINEERING Ltd. ElveţiaAQUAPROIECT Bucureşti Proiectul Tehnic a fost predat în 29.09.2009. Acumularea Nepermanentă Creţu – Urziceanca necesită achiziţia de terenuri pentru care s-a cerut o documentaţie suplimentară de identificare a terenurilor şi deţinătorilor, documentaţie care a fost elaborată. Proiectul Tehnic este completat cu un Studiu de Management al Mediului pentru perioada de construcţie şi pe perioada de operare a Acumulării Nepermanente Creţu – Urziceanca. Obiectivul a fost scos din Proiect prin Amendamentul nr.6 la Împrumut. 

5. SUB-COMPONENTA C.5. Studii experimentale privind alunecările de teren şi elaborarea manualelor de monitorizare 

Componenta mult rămasă în urmă. UMP a solicitat Consultantului DRM completările la rapoarte şi programele necesare pentru vizualizarea rezultatelor.

A fost selectat Expertul Independent pentru asistenţa Specialistului UMP în Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor care a înlocuit Specialistul UMP în Alunecări. Expertul Independent a evaluat toate rapoartele Consultantului DRM şi a elaborat un set de activităţi şi o programare necesare a fi urmate de Consultant pentru a continua şi finaliza contractul. Activităţile şi programarea sunt în negociere cu Consultantul, acesta făcând măsurători la forajele din zonele pilot. Va începe achiziţia echipamentelor de monitorizare pentru cele două zone pilot: Săcele şi Sinaia.

24

V.LEGISLAŢIE

GOSPODĂRIREA APELOR

Ordin nr. 31 din 13.01.2006 pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)

Hotărâre pentru aprobarea Programului de redimensionare ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării şi a finanţării acestuia

Ordin 823/1427/2006 pentru aprobarea procedurii de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice – M. Of. nr. 795/21.09.2006

Legea nr. 14/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea) semnată la Sofia la 29 iunie 1994 - M.Of. nr. 41/27.02.1995

Legea nr. 30/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale încheiată la Helsinki la 17 martie 1992 - M.Of. nr. 81/ 03.05.1995

Legea nr. 107/1996 LEGEA APELOR , M.Of. nr. 244/8.10.1996

Legea 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 107/1996, M.Of. nr. 584/30 iunie 2004

Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea II-a Apă - M.Of. nr. 325/24.11.1997

Legea 228/2000 pentru aprobarea OG nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa şi sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă tansfrontieră şi a lacurilor internaţionale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 - M.Of. nr. 629/05.12.2000

Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor - M.Of. nr. 428/31.07.2001

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile - M.Of. nr. 552/29.07.2002

Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 458/2002 - M.Of. nr. 582/30.06.2004

HG privind aprobarea închirierii plajei Mării Negre - proprietate publică a statului, aflată în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"

HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă - M.Of. nr. 272/15.06.2002

HG nr. 1300/2000 privind reconstrucţia ecologică a râului Ialomiţa şi afluenţi în judeţul Ilfov - M.Of. nr. 690/ 22.12.2000

25

HG nr. 662/7.07.2005 privind modificarea HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă - M.Of. nr. 616/15.07.2005

HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuarilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase - M.Of. nr. 428/20.05.2005

HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate - M.Of. nr. 187.20.03.2002 NTPA-011 - Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti (Anexa 1) NTPA-002/2002 - Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate din reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali

HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate - M.Of. nr. 398/11.05.2005

HG nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte - M.Of. nr. 196/22.03.2002

HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole - M.Of. nr. 196/22.03.2002

Ordonanţa de Urgenţă privind exploatarea în siguranţă a acumularilor cu folosinţă piscicolă, de agrement sau locală, din categoriile de importanţă C şi D

HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apă din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere - M.Of. nr. 350/27.05.2002

Ordin privind aprobarea Metodologiei şi a Instrucţiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare

Ordinul nr. 223/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale ale apelor din România (SAPA-ROM) şi a centrului internaţional principal de alarmare în caz de poluări accidentale pe Dunăre din România (CIPA-ROM)

Ordin comun MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organizării monitoringului pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole - M.Of. nr. 471/3.06.2005

OM nr. 245/26.03.2005 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substanţelor periculoase din lista I şi II a substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic M.Of. nr. 565/01.07.2005

26

Ordinul nr. 638/2005, 420/SB/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale M.Of. 455/30.05.2005

Ordinul nr. 275/1997 al MAPPM privind Normele metodologice privind instituirea regimului de supraveghere specială în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor - M.Of. nr. 100 bis/26.05.1997

Ordinul nr. 276/1997 al MAPPM privind Metodologia de elaborare a planurilor de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare - M.Of. nr. 100 bis/26.05.1997

Ordinul nr. 277/1997 al MAPPM privind Normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor - M.Of. nr. 100bis/26.05.1997

Ordinul nr. 278/1997 al MAPPM privind Metodologia cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare - M.Of. nr. 100bis/26.05.1997

Ordinul nr. 2/4.01.2006 al MMGA pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament – M.Of. nr. 87/31.01.2006

Ordinul nr. 281/1997 al MAPPM referitor la Procedura privind mecanismul de access la informaţia de gospodărirea apelor - M.Of. nr. 100bis/26.05.1997

Ordinul nr. 282/1997 al MAPPM referitor la Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului în activitatea de consultare - M.Of. nr. 100bis/26.05.1997

Ordinul nr. 396/1997 al MAPPM priv. aprobarea Regulamentului cadru pentru elaborarea regulamentelor de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor pentru alimentări cu apă cu sau fără baraje şi stabilirea competenţelor de elaborare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare - M.Of. nr. 111bis/04.06.1997

Ordinul nr. 399/1997 al MAPPM privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului Apelor din România - M.Of. nr. 111bis/04.06.1997

Ordinul nr. 1097/1997 al MAPPM de aprobare a Normelor tehnice privind metodologia de conducere şi control a procesului de epurare biologică cu nămol activ în staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti, industriale şi din zootehnie (NTPA-003/1997), a Normelor tehnice privind Ghidul de stabilire a programelor de recoltare şi analizare a probelor de apă uzată (NTPA-004/1997), şi a Normelor tehnice privind metodologia de prelevare a probelor de ape uzate din efluenţii finali (NTPA-005/1997) - M.Of. nr. 47/ 03.02.1998

27

Ordinul nr. 1098/1997 al MAPPM de aprobare a Normativului privind dotarea cu aparatură, materiale şi sticlărie a laboratoarelor de profil din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor (NTPA-006/1997) - M.Of. nr. 47/03.02.1998

Ordinul nr. 706/1998 al MAPPM privind constituirea reţelei de observaţii şi măsurători meteorologice specifice din administrarea unităţilor bazinale de gospodărirea apelor - M.Of. nr. 470/08.12.1998

Ordinul nr. 782/1999 al MAPPM privind aprobarea Procedurii de emitere a permisului de traversare a lucrărilor de gospodarire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi Îndrumarul tehnic pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor - M.Of. nr. 572bis/24.11.1999

Ordinul nr. 1618/2000 al MAPPM pentru aprobarea secţiunilor reprezentative din cadrul Sistemului naţional de supraveghere a calităţii apelor M.Of. nr. 26/15.01.2001

Ordinul nr. 114/2002 al MAPM pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatarea barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B - NTHL-014 şi a Procedurii de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă C şi D - NTHL-015 - M.Of. nr. 427/19.06.2002

Ordinul nr. 115/288/2002 MAPM/MLPTL pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţă a barajelor - NTLH-021 - M.Of. nr. 427/19.06.2002

Ordinul nr. 116/289/2002 MAPM/MLPTL pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - M.Of. nr. 427/19.06.2002

Ordinul nr. 117/2002 MAPPM pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea personalului de conducere şi coordonare a activităţii de urmărire a comportării în timp a barajelor - NTLH-031 - M.Of. nr. 427/19.06.2002

Ordinul nr. 118/2002 MAPM pentru aprobarea Procedurii de emitere a acordului şi autorizaţiei de funcţionare în siguranţă a barajelor - NTHL - 032- M.Of. nr. 427/19.06.2002

Ordinul nr. 119/2002 MAPM pentru aprobarea Procedurii de trecere în conservare, post utilizare sau abandonare a barajelor - NTHL - 033- M.Of. nr. 427/19.06.2002

Ordinul nr. 120/2002 MAPM pentru aprobarea Procedurii şi competenţele de efectuare a controlului privind siguranţa în exploatare a barajelor - NTHL -034- M.Of. nr. 445/25.06.2002

Ordinul nr. 121/2002 MAPM pentru aprobarea continuţului Fişei de evidenţă a barajelor NTHL - 035 - M.Of. nr. 425/18.06.2002

28

Ord. 147/2002 MAPM pentru aprobarea Procedurii de declarare publică a caracteristicilor generale, a categoriei de importanţă şi a gradului de risc asociat barajelor - NTHL -036 - M.Of. nr. 4456/25.06.2002

Ordinul nr. 103/705/1.292/2002 MIR/MAPM/MLPTL privind aprobarea Normelor pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea iazurilor de decantare din industria minieră - M.Of. nr. 742/ 11.10.2002

Ord. 1.141/2002 al MAPM pentru aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor - M.Of. nr. 21/16.01.2003

Ordinul nr. 1241/2003 al MAPM pentru aprobarea Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor - M.Of. nr. 104/19.02.2003

Ordinul nr. 1.146/2002 al MAPM pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă - M.Of. nr. 197/27.03.2003

Ordinul nr. 35/2003 al MAPM pentru aprobarea Metodelor de măsurare şi analiza folosite la determinarea substanţelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate şi apele de suprafaţă - M.Of. nr. 305/07.05.2003

Ordinul nr. 639/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea constructiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti" - Partea a II-a: Treapta biologică indicativ NP-088-03 - M.Of. nr. 773/04.11.2003

Ordinul nr. 640/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti" - Partea a III-a: Staţii de epurare de capacitate mică (5 < Q < 50l/s) şi foarte mică (Q < 5l/s), indicativ NP-089-03 - M.Of. nr. 773/04.11.2003

Ordinul nr. 642/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid pentru dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de apă" indicativ GP-084-03 - M.Of. nr. 786/ 07.11.2003

Ordinul nr. 646/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de dezinfectare a apei în vederea asigurării sănătăţii oamenilor şi protecţiei mediului" indicativ NP-091-03 - M.Of. nr. 771/04.11.2003

Ord. 647/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid de proiectare a construcţiilor pentru tratarea apei în vederea potabilizării" indicativ GP-087-03 - M.Of. nr. 771/ 04.11.2003

Ordinul nr. 1069/2003 al MAPAM pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfăşurarea activităţilor specifice de gospodărirea apelor - M.Of. nr. 44/20.01.2004

Ordinul nr. 1069/2003 al MAPAM pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfăşurarea activităţilor specifice de gospodărirea apelor - M.Of. nr. 44/20.01.2004

29

Ordinul nr. 965/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind investigarea stării tehnice a rezervoarelor, decantoarelor şi metantancurilor in exploatare" indicativ GT-052-02 - M.Of. nr. 887/12.12.2003

Ordinul nr. 1012 din 19 octombrie 2005 pentru aprobarea procedurii privind mecanismul de acces la informaţiile de interes public privind gospodărirea apelor

Ordinul nr. 1044 din 27 octombrie 2005 pentru aprobarea procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor

Ordinul nr. 1240/1178/2005 privind aprobarea Manualului Prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi a Manualului Primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii – M.Of. nr. 168/22.02.2006

Ordin de Aprobare a Codului de Bune Practici Agricole revizuit în 2005

Ordin de aprobare a listelor zonelor vulnerabile

Ordin de aprobare a Monitoringului pentru ape

Ordin de aprobare a Programului tehnic cadru de acţiune în zonele vulnerabile

Ordin de aprobare a Sistemului de monitoring sol şi a Sistemului de management a deşeurilor organice din zootehnie

Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea OG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - M.Of nr. 713/13.10.2003

Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare al mării teritoriale şi al zonei contigue a României, completată şi modificată prin Legea 36/2002 şi republicata - M.Of. nr. 775/21.10.2002

Legea nr. 98/1992 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti, la 21 aprilie 1992 - M.Of. nr. 242/29.09.1992

Legea nr. 6/1993 pentru aderarea României la Convenţia internaţionala din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 - M.Of. nr. 57/18.03.1993

Legea nr. 110/1996 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului marii încheiată la Monte Bay la 10 decembrie 1982 şi aderarea la Acordul referitor la aplicarea părţii a XI-a a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiat la New York la 28 iulie 1994 - M.Of. nr. 300/21.11.1996

Legea nr. 85/1997 privind acceptarea de către România a Codului internaţional de management pentru exploatarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării (Codul internaţional de management al siguranţei- codul ISM) adoptat de catre Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia A741(18) din 4 noiembrie 1993 - M.Of. nr. 107/30.05.1997

30

Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare al mării teritoriale şi al zonei contigue a României, completată şi modificată prin Legea 36/2002 şi republicată - M.Of. nr. 775/21.10.2002

Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre - M.Of. nr. 711/08.11.2001

Legea nr. 746/2001 pentru ratificarea Acordului privind privilegiile şi imunităţile acordate Comisiei pentru protecţia mediului marin al Mării Negre, semnat la Istambul la 28 aprilie 2000 - M.Of. nr. 842/28.12.2001

Legea nr. 750/2001 pentru aprobarea OG nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr. III, amendată, şi a unor amendamente la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78) - M.Of. nr. 840/27.12.2001

Legea nr. 224/2002 pentru aprobarea OG nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluării şi asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţă la bordul navelor maritime care navighează în apele naţionale - M.Of. nr. 312/13.05.2002

Legea nr. 777/2001 pentru ratificarea Acordului privind constituirea Grupului de cooperare navala în Marea Neagră, semnat la Istambul la 2 aprilie 2001 - M.Of. nr. 29/17.01.2002

Legea nr. 573/2002 pentru acceptarea Amendamentelor la anexa Protocolului din 1978 referitor la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia 95(46) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin, la Londra, 27 aprilie 2001 - M.Of. nr. 695/01.11.2001

Legea nr. 68/2003 privind acceptarea Codului pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul in vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH),adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum şi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 şi 2000 referitoare la acesta - M.Of. nr. 192/26.03.2003

Legea nr. 72/2003 pentru acceptarea Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Org. Maritimă Internat prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comit. Securităţii Maritime din Londra la 17.06 1983 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 dec. 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum şi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 şi 2000 referitoare la acesta - M.Of. nr. 189/26.03.2003

Legea nr. 280/2003 pentru aprobarea OUG nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonelor costiere - M.Of. nr. 454/26.06.2003

31

HG nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului internaţional de management al siguranţei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al siguranţei în conformitate cu cerinţele codului I.S.M. amendat şi a Normelor metodologice pentru manadatarea auditorilor - M.Of. nr. 312/ 09.05.2003

OG nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale şi acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 - M.Of. nr. 412/27.08.1999

OG nr. 15/2000 pentru aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenţiei internaţionale privind raspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992 - M.Of. nr. 35/29.01.2000

Siguranţa în exploatare a barajelor

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 014 Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 015

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 021

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 022

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 023

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 025

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 031

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 032

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 033

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 034

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 035

Norme Tehnice pentru Lucrări Hidrotehnice - 040

Ordonanţa de Urgenţă nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor

Ordonanţa de Urgenţă nr. 138 din 29 septembrie 2005 privind exploatarea în siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicolă, de agrement sau locală, din categoriile de importanţă C şi D

Lege nr. 13 din 11 ianuarie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2005 privind exploatarea în siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicolă, de agrement sau locală, din categoriile de importanţă C şi D

Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB)

32

Ordin nr. 847 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 105/2003 privind aprobarea Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor – NTLH – 040 şi aprobarea componentelor nominale ale comisiei centrale şi comisiilor teritoriale de avizare, pentru stabilirea unor tarife de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B, de emitere a actelor de reglementare privind siguranţa barajelor, precum şi a indemnizaţiilor de sedinţă

Ordin nr. 846 din 04.06.2009 privind aprobarea componenţei nominale a comisiei centrale şi ale comisiilor teritoriale de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor

Ordin nr. 845 din 04.06.2009 privind aprobarea componenţei nominale a comisiei de certificare a experţilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi a listelor nominale actualizate ale corpurilor de experţi certificaţi şi a specialiştilor avizaţi pentru evaluarea stării de siguranţa în exploatare a barajelor

Ordin nr. 496 din 29.04.2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice (CONSIB)

BIBLIOGRAFIE:

Internet:www.mediu.ro

33