No. 7. Anul I. Iassi, 1 Iunie 1867.

CONVORBIRI LITERARE

Apare la 1 i 15 a fleegrei luni.Abonamentul pe unu anu m Rom/ma hberlt unu galbenu; in Austria 4 fl. Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia

SometIth Jummea; in Bucuresci la libraria Soccec & Comp.

SUMARIU.Despre poesia rumInit, de D. Maioreseu.Flora rumIng, de D. C. NeglDin depIrtare. Poesu noue de D. M. D. Cornea.Pe unu Albumu, de D. S Kapseha.

oti scimtifice.Anunciuri.

DESPRE POESIA MUNIH.

Conditiunea ideall a poesiei.(Iirmare.)

DacI in Andurile precedente ne-amu o-pusu in contra abusului diminutivelor, euaceasta nu amu voitu s clicemu, c ele suntcu totul de evitatu. Din contra suntemu

a le almite in poesiile noastre mai multchiar deal in poesiile or arui altu poporu,afarl de celu itahanu fiindeg, numai noiItalienii avemu in limbA atnea forme diminu-tive i totdeodatI athla uurinta de a le in-trebuinta, la or ce cuv6ntu. Prin urmare dimi-nutivele sunt oarecum o particularitate carac-teristid a limbei noastre i din aceastI causIvoru ave totdeauna o mare intindere la noi.Dar cu atIt mai mult poetii sI se simthprovocati, de a se feri de escesu , de anu intrebuinta, diminutive nepotrivite cu na-

tura cuvgntului (versurele, dr(whitd, etc., ingenere de a nu intrebuinta diminutivele preades si in ori ce casu de a nu le intrebuintlintr'unu modu fortatu numai pentru a se pro-duce rima.

aci, ca in toate chestiunile ce se referula natura limbei, poesia popularg ne poateservi de modelu. Ciamu ca esemplu fru-mohsa poesie din Romgnia mica Oltule, Olte-pule.

Oltule, OltetulelSeca-Varu piraele,

creasa dudaele,trecu cu picioarele.

Oltule, riu blestematu,Ce u asa turburatu ?Ce te repedi ca unu smeu

opresci pe Nitul meu 1

schimM-ti apele,Slhesce-ti virtejele,SI-ti ye-du petricelele,

treacl fetitele,SI. le speh picioarele.

Eaca neica! Nu e neica tde-ar fi vemtu neicuta,

L'ar fi cunoscutu leicuta.Bine, bine, nu e neica I

Vgntule, du-te de-i spune,zitbavele nu-su bune,Florica duce doinli-a 'ntelenitu ogorul.

si-lip

SI

Sclumbg-ti,

SI

CI

CICLL

SI

tgrm

to

90 DESPRE POESIA RUMXNA.

Vino Nitu le bgete,Ce fam lelea s te-astepte 9BUMP:Mill a negritu,Rosmarmu-a 'ngglbenitu.

Le lea plgnge, se jelesce,Nimeni n'o mai ingrijesce.Vino Nitule bgete,Ce fact lelea s te-astepte?

In toata poesia nici unu diminutivu nu estenenaturalu sau fortatu din causa rimei. Pe-trelefetele s'aru fi rimatu mai bine decltpetricelelefetitele, de0 amendoue flu sunt rimecurate ; i neicaleica era o rima tot aa debuna ca neicutaleicuta. Diminutivele suntdar aci numai desmiercari populare.

0 alta reguld negativd, ce se poate invethdin ace1a0 puntu de asemenare intre poesie

pasiune, este : ca poetul sd nu10 injoseascdobjectul. Dispositiunea poetic/ se inaltl pestesfera de toate poetul trebue s o men-tind la aceasta inlatime i sl nu o coboareintr'o niveld inferioard. Cea mai mare aten-Oune meritd in aceastI privintd alegerea cm-vintelor ; unu singuru cuventu comunu este instare a ucide toatd impresiunea frumosului,aceasta cm dreptu : fiindcd o asemene injosiredin partea poetului probeaza, a era insusi lip-situ de entusiasmul poeticu pe care ar voldescepte in noi. Si vis me flere, dolendumest primuni ipse tibi, clice Horatu in epistolasa ctr Pisoni.

Iubeam cu fregesime o jung pentru careViet& fi dat'o, dar vai o am perdutua flu iubitu de dgnsa doream cu infocare,Dar toat' a mea sperantg ca vgntul a pentu.

0 cgt piing de duke sublima-i sgrutareEram nebunu de dgnsa, nu mmtu, o am iubitu, etc.

Me costa c'am perdut'o, me costa- pgn' la viatg, etc.

Ce asunetu mg stirnesceIn a noptii grea tgcere ?Mamg bung, en privesceClue alin' a mea durere? etc.

De and n'aimiu convenireCu tine, formosa ding,Anima mea, de perireNu-mi resare cji sening.

Angerul vietei mele:Tu esti frumoasa deitg!Tu intre supgreri greleAl men limanu, porumbitii!

Amoru'n pieptu sbocotescepoftesce doftorte,

Dar nimic nu-i folosescenett ! oH tine sg vie.

etc.

Se intelege de la sine, a injosirea esteceva relativu. Tottil atera de la nivela pe carete pui. Cutare cuventu este permisu inteopoesie populara', fiindc . aceasta. incepe cu es-presiuni ordinare i apoi se inaltd in sferapoeticd; pe and ace1a0 cuventu in mijloculunei versificatiuni distinse injosesce i ucidefrumosul. Farmecul poesiilor populare e dis-tanta relativd intre ideile de re'ndu, care ser-vescu de fondu i intre subita noblecd desimtimentu, care strIbate 0 se inalt pestedensele *). Din contra poesiile cele role desalonu au unu fondu de cuvinte alese, de sim-timinte cu pretentiunea de a fi distinse,deodatd din inaltimea lor artificial te aruncIate unu cuve'ntu in injosirea de toate oilele,care acum iti pare indoit de comunl.

Unei poesii populare ei este permisu a clice:

Frundg verde de piperu IDug nu e unu misterua esti Dumnedeu in teru,Dg-mi i mie ce iti ceru;

De aci se esplicg profunda impresiune, ce producuscenele populare din dramele lui Shakespeare, cu totucinismul lor.

sl-lu

I

Vele;

mi-ast

si

.)

DESPRE POESIA RUMINA. 91

Cg. nn-ti cem vr'unu lucru mareSg-ti fie cu supgrare,Nici nu ceru vr'o bogetieCa sell fie cu nignie:Ci-ti ceru pe dreg* meatCare m'am nibitu cu eaDin virsta copareasca,Din coliba pgrinteascg.

Frundg verde flori de socu!Batg-lu crucea de norocu,a tot umblg in gropi &tauSi nu dtt la toti pe rendu.Unii cere boggtie,Elu le dit drIgute-o nue;Unii cere flori de crmi,Elu ICU manunchi de spini.Nu mai e norocu in lume,Si-a perdutu si elu de nume 1

Dar unei poesii de salonu nu-i e permisua se intitula geana de lacrimi" si apoi a dice:

Geana-mi de lacruni e ca o salbg,Ardete-aru focul, demonu spurcatu 1 etc.

Sau cum dice altul:

Eargsi am vedut-o, mare Dumnedeu ISi ear in durere e sufletul meu.Inima mii arde, templele imi batu,Sufietul meu sboarg, parcg sunt turbatu!

Sau cum dice Andreiu Muresanu in Unuremasu bunu de la Brasovu" :

Remeneti, basti invechite,Ce ades ye cercetam,P'a voastre rumi turttteDoamne 1 mult mai cugetam,CI asemenea ursitgVa fi mie r'enduttd!

Tempe, ") frumoasit SioanelP'al teu verfu dud me suiamCa in nescart Int woaneTotu ttnutul revedeam IOar lgsa-m'a cruda soarteSit te mai calcu ydn' la moarte I

Dar la ultimul gradu de injosire s'a co-boritu unu scriitoru , a arui versuri cu-

*) Muntele de MO Braryn.

prindu esemple miraculoase pentru totu ceeste neiertatu in poesie. Ne mrginimu aestrage pentru casul nostru cAteva rnduridin o baladA, a sa, intitulatI :

TRIUMFUL AMORULIII,

In natura toatg totul reposg,Peng si chiar garla in albia sa;Numai o copilg singurg veghiaSi 'n tecerea noptii astfel ea cents,:

Cana, ca este orfan'l ii el numai prinonoare poate A doUndeascl pe Costicg,".

Knse in fereastrg bate oare care,Numai cleat Lisa stifle, 'n luminare.Totu intrg 'n Were. Unu glasu mitngnosuIn hnistea nopth vibearmonios :

Eu sant, Elmo, nu te sperig,Dar aprinde lampa, se vedu fata ta.

A! tu esti, Costa? Eu, angelul meu,Si asteptu d'aseare sub balconul teu.

Frumoasg purtare 1 Bine qede, deu!SI sedi toatg noaptea sub balconul meu .

Ci ia lase gluma, dg-te lute jos,Si dg-mi o guritg, angel radios!

Sg-ti dau o guritg, pe fereastrg, eu?Nu me cunosci rincI, Domnisorul meu.Eu imi tin parola pe care ti-am datu,Dupg cunume se-ti clan sgrutatim

Dar mci eu parola, Liso, n'am uitatu,Ci dg-mi o guntg, cAci am inghetatu.

etc.De-mi o sgrutare, o Elisa mea,

Si, WI juru, a mgne tu esti soata mea!Fapte 1 fapte I fapte I ctici de juritmentu

Si de vorbe grase prea sgtulg smit.etc.

Adm, Eliso! me ducu sg menecu...Adio ! vedi gnse unde-i lacul secu...

etc. etc.

Resultatul este, a a doua di CosticI seinsoarl cu Lisa.

Cine aru fi credutu a asemene platitudinede mahala s5, se imbrace vre o data' cu vest-m6ntu1 poesiei?

Si fiindca" am vorbit de Costicg" 0 deLisa", sl mai considerImu unn, altu periculude injosire al poesiei : numele proprii. In po-

-

92 DESPRE POESIA RUMXNA. FLORA RUMAN.X.

esiile epice cu fundamentu istoricu numeleproprii sunt in mare parte impuse poetuluinu le poate nici alege. Dar ek inasemene casuri nil stria' impresiunea poetica :faptul, c sunt istorice, le d oare care nobletade vechime si le ridica peste sfera comung. Ansein poesii lirie numele proprii sunt periculoa-se. Unele potu trece, d. e. Elena, poate dinaraintirea antichifatii G-recesci, Maria, poate(11 causa, ea, este purtatu de o fiin venerat5,a religiunii crestine etc. Dar cele mai multeinjosescu poesia, aducendu aminte mai gmtei lec-torului cutare sau cutare persoana foarte pro-saic i comunk care poarta, acelasi nume.

Dar de ce, fetitgAa crudg eti,De al teu IonitgNu compgtimesti?

Imi diceai odatg, imi aducu aminte,Cu o voce du1c6, ce mult me 'neitntaTe iubescu, Costicg, te iubescu ferbinte,

nu-ti ceru mmica decgt mgna ta 1

Doamne ciitu e de frumoasgLisioara meacgt e de drggostoasgCgnd me tutu la ea

Elisa s'aru put dice, Lisioara e cu ne-putinta, in poesie ; c'est du style de femme dechambre.

Ana, odata, : poetul nu are s'a reproducarealitatea cruda ; i data pe amanta sa ochiam5, in realitate Ioana sau Lisisoara, a-tunci sa-si fastreze numele pentru elu, darsa nu-lu puna, in poesie, cad prin aceasta

injosesce. De poetu trebue sa se dicaceea ce dicea Schiller de amicitia juneluiPiccolomini :

Cci elu sta lIngg mine ea juneta meaSi dm realitate imi fang unu visu,Asupra tipelor palpabileA lucrurilor astei lumi vulgareTmendu al aurorei magicu feu.De sufletul lui June, lummateMiraculoase deveneauIn oclui mei uimiti, figureleBanale, seci a le vietei.

(Finitul in No. viitoru).T. Maiorescu.

FLORA ROMANI

Onisima CerenVelu, D-nesi Florineasea.lassi, 4 Mai.

Eram 'Ana sub placuta impresiune a pe-trecerei ce am avutu la Brustureni, unde grati-oasa voastra ospetie ne fatea a uith supara-rile vietei, cd m'am trezitu in orasu, undepulberea i noroiul se succeda cu o regula-ritate de desperatu. Unde sunt sesurile verdia riuletului ce curge prin gradina D-voastrA, ?Uncle sunt rediurile umbroase? Uncle florileacele rani pentru care ne sfadeamu totdeauna?Unde mai ales amabila D-voastra societate?Petrecere, flori, verdeata au lasatu numai odulce si nescearsa suvenire!

Precum vedeti, doamna mea, eram tristucu totu timpul frumosu a primaverii, cu toataincIntarea der erwachenden Natur, cum diceSchiller. Nu cutezam a me coborl in gra,-dinuta mea, unde nu sunt cleat fiori plebeecum le dicu eu, i vulgare cum binevoeati ale numi D-voastrrt; dar ce era de facutu? Uri-tul me cuprinsese; m'am decisu! Ei bine,doamna mea! ce s ye spunu? am remasucu gura cascata, cum e vorba romanului. In-chipuii-ve Anse pentru ca sg, ye puteti in-chipul ceva; trebue sa v facu descrierea pa-radisului meu.

evitknici

1

i-o

s't

LFORA ROMXNX. 93

Toatl gradinufa mea incunjuratA cu garduviu acum totu inflorituincape intr'o sin-gura plat-bandd a gadinei D-voastrg. AstaAnse' nu va sa, clicA a nu sunt intrInsa re-produse in miniaturA mai toate cele ce se aflAidea D-voastre. Parcul meu se compune dedoi plopi plutasi, trei paltini, cAti-va tei, ulmisi. salcii, si ca lucsu am si unu visenu cu floripline. Periul meu are isvorul seu inteo 'butemare, ascunsA intr'unu ungheru si. imbracatIcu ederl si cu hAmeiu, pe care argatul o Am-ple in toatA dimineata, s;i apoi prin unu cepu.sloboade apa care, dupI ce serpuesce pe unupatu de prundisu, vine de se aruncA prin ocascadA de o palmA de nalta intr'o bAltitI,uncle merlele, cintitile si gangurii se scahll.Acestu clepsydru tine doue oare, de aceeanu-mi permitu lucsul de faire jouer les eaux,&eat and vedu ea bAltita va sA sece, sauand vre unu oaspe imi face onoare a'mi vi-sith grAdina. Parterul meu e sernAnatu cuchir agropyron, neghinA lolium percnne i bi-foiu. Neghina, atilt de uricioasIt in grAu, facecelu mai frumosu efectu ca gazonu, inat parec e unu covoru verde inpestritatu de deditepulsatilla si. de brAnduse galanthus nivalis. Undesi unde am resIdite flori, Anse numai HuiromAne.

DA-mi voie, doamna mea, a ye trAmite unubuchetu compusu din acele ce am gAsitu in-florite. Ve0 gA'si pe lIngI toporasi si viorele,laleaoa tulipa, astA floare ce a avutu si eatimpul mArirei sale. ta Harlem in Olanda,o ceapA de lalea s'a vendutu cu pretul fabu-losu de 10 mii galbeni ! ceapA ce astAcli sepoate cumpAra cu cAteva centime. Sic tran-sit gloria .. . tulipae !

Eatl zambile hyacinthus, narcise, bosuiocu,

ciubotica cucului primula, lemnul Domnuluihyssopus, lavantu," lAcrimioare . . . . Floricicaasta pe care invapOi o numescu convallariamaialis, earl romAnii din Muntenia mArggrita-relu, ate simsaciuni plkcute nu desceaptA in noi I

O primavera, gioventil dell'anno!" esclamaMetastasio. 0 lAcrimioartt ! suspinAmu noi,abia ne anunti primavara si treci cum au tre-cutu ilusiunile uoastre! dar ea la anurreinvie,and no'i . .. dar A nu mai gAndimu la acea-sta, doamna mea, ci asceptAnd'o sA o revedemu,sI cetimu lAcrimioarele lui Alecsandri.. Precum vedeti, doamna mea, ea meritg nu-mele de lacrimioarl si de margaritarelu, ce-iam datu noi; me temu Anse sA nu vie vr'unupoetu galomanu care OA lid, Mughetu, pen-tru CI rim'a cu poetu si cu buchetu si, pentrua asa ii clicu Francesii. horror!

EatI mina', sAbiutA gladiolus, sAlvie, mi-lostivA gratiola, maioranu, mama pldurei as-perula, rosmarinu, cimbru thymus, dobronicAmelittis, tulichina daphne, angelicA si ceren-telu dryas. Toate intr'unu smocu de flori desalchimu, de mIlinu si. de liliacu. Asa e cacolectiunea mea e frumoasA, si a am cuventusti, iubescu flora romAng?

Peste ciece Ole voiu aye plAcerea a yetrAmite unu buchetu de mai frumoase flori.PAnA atunci depunu pe acesta la picioareleD-voastre.

Brustureni 15/27 Mai.

Angelica Florineasca D-lui On. Cernefelu.

Am priimitu cu o vie plAcere buchetul simai ales scrisoarea D-tale, adeveratu marti-rologu a ibietelor flori. de nume, domnul meu!Ifi ertu viorica si lIcrimioara, darA nu me

.

94 FLORA ROMANI

potu invoi en ciubotica cucului, dobronica, sa-biuta, mama padurei, tulichina si tutti quanti.

D-ta mi-ai vorbitu atrtta bine de floraromdna, inat incepusem a m6 deprinde duvulgaritatea florilor noastre, dar desperu de apronuncia yre-odata numele bor. Gradinarulmeu, unu flamandu grosu, a strinsu din umere,and a ve'dutu florile D-tale. Pentru Unsulnu se soptu flori acele ce crescu i trdescuin aerul liberu, ci numai acele ce stau in-chise in dosul geamurilor, cum sunt ale melesermanele, pe care, de frica recelii noptilor,nu va sa le scoata din inchisoarea lor. Dinaatunci gradina mea e goala, si de voieseu ayea flori, trebui sa m ducu in flordrie. Acumans6 am buchetul D-tale pe care am sa-lu stu-diezu cu mare bagare de seama, ca s nu me'mai mustri ca nu sunt romana. Dar ean spu-ne-mi ce ti-a venitu sd-mi tramiti minta, lem-nul ilDomnului i busuiocu? Nu cumva m'ailuatu de yr'o preoteasa ?

Sil ldsamu gluma. Asteptu al doile trans-portu de flori, preen ni imi promiti, i spreresplata iti tramitu i eu unu buchetu defuchsii, azalee, camelii, pelargonii i rose debengalu.

Dada nu-ti e min; sa me" 1ai singurd, celuputt!' flu intrerumpe corespondinta noastrlbotanica. Serie-mi impartirea florilor in fa-milli, si in care familie e Cerentelul si An-gelica? MA de bune vorbe!

Iassu. 29 Mai.

Onisim Cerentelu, D-nei A. Florineasca.

Ieri timpul era coperitu i blandu. Cea maiurara adiere nu mica, frundele, am luatu inbrate florile D-voastrecam ostenite de ea-

latoriesi le-am dusu in gradinuta mea, undele pregatisem unu ascernutu de muschiu, dareram ingrijitu gandindu la bietele mele floriplebee cum o sa se shutl de umilite, andvoru priimi visita acestor aristocrate atat dedelicate si atat de bogat imbacate ; i apoidrept sil v spunu, doamna mea, gandeamsi la mine, ce o sI me' sciu eu face and vavent tristul timpu ca ele a se vestejeasa ;care atunci a mele imi vor mai plac ?...Toate aceste reflectiuni putin naggulitoarepentru mine si florile mele, nu. m'au impedi-datu de a esersa gazduirea ce datoreara oas-petilor mele. Improvisai indath unu balu.Orchestrul era gata; cintitile si merlele dincopaci, grierii c1 broatecii din earba faceau omusiaoriginala. Cavaleri si dame nu lip-seau; adunarea era numeroash. Crinul, bujo-rulpoeonia Si trandaflrul invitaa camelii, fuch-sii si azalee; digitarul, clopotelul campanula,macul papaver si ghiocul centaurea aleserlgarofe dianthus, micsunele cheiranthus, papa-rune glaucium si rindunite asclepias. Omagulaconitum si odoleanul valeriana se puserl laughmatraguna atropa si rostopasa chelidonium.Celelalte cum le veni la socoteala si horaincepit. Eu stam la o parte si ascultam con-vorbirea lor. Ean uitd-te, dicea romanitaanthemis cata siminocu gnaphalium, la vene-tic& aceste, cat sunt de pkatoase 0. de ovi-lite ! ar crede cineva ea ese din spitalu. Ye's-doaga asphodelus si hilimica calendula ridu dede"nsele facu cI ridu, intrerunse stin-inelul iris; prin asta proba numai gelosia lorpentru a nu sunt si ele asa de elegante.Le-asu yea eu cand stapanul nostru le-ar punela inchisoare cum face D-na Florineasca, cear mai dice. Astelalte sermanele cum n'o sit

FLORA 14,0MANA. 95

-fie friguroase i plapa'nde, cand sunt crescutela umbra si pe cuptoriu etc. etc.

Vedeti, doamna mea, c invidia isi gase-sce locu nu numai intre oameni dar i intre

Panerul ce am onoare a ve tramite cu seri-soarea aceasta cuprinde: rose simple rosa cen-tifolia, singura roza ce imi place, i care in-floresce odata la finitul lui Maiu; ea este Anse"cea mai frumoas i cea mai odoranta. Rosala noi se numeh rri jet pana ce au venitu grecii

i-au clisu trandafiru vetavrc'qvaop (cu trei-cleci de foi) voindu a corect pe acei ce-i dauo sut (centifolia); i numele de trandafiru i-aremasu, desi pe la une locuri la tara o nu-mescu tot ruja. i apoi am i alte cuvinteca sa o preferu. Rosa simpla era, acea ce fi-gura la ospete pe mesele romanilor ; e era aceace incununa cupa lui Anacreon. Eata iasomie,gura leului antirrhinum, melisa, creasta coco-

gelosia cristata, sulcina melilottus, rosetarsda, pelinita artemisia, cristofoare actaea,nalba althea, sanziene galega, mazeriche lathy-

luminita oenothera, mutatoare bryonia, jalestachys, i rochita rindunelii ipomea. Eatg, infine margarite aster care ne aducu aminte deFaust, i conduruDoamnei tropoeolum. Arfi de doritu s scimu cine a fostu aceaa carei picioru intrecea pe alu cenueresii,care purth aa frumoi conduri. Floarea astaalba atat de odoranta noi o numimu

earl invatatii dracocephalum moldavicum,adeca capu de balauru moldovenescu, pentru

doamna mea, nu au flori ci nu-mai buruene, de aceea amestecandu vr'o douetrei limbi le-au compusu nesce numiri bar-bare, precum

Omphalode, trophosperme, mesocarpe, pe-

ponide, hifundibuliforme, ginobaice, humifuse,polakene, lipicene , pericarpoide , epiblaste ,symphysandrii, atomogine, ribesioide, scutelee,onagre, papaverace, spinescente , endocarpe,trichotome, atriplice, podosperme, sarcocare,anonee, embriotege etc. etc.

N'am curagiul, sa v ostenescu a cetl ase-mene porecle, din care am luatu numai ofoarte minima parte. Am gisu, doamna mea,

pentru invatati &rile n'au nici colori niciparfumu. Acum suferiti sa v spunu i cenume proprii le-au datu in intelepciunea lor,cad acele inOrate mai sus sunt numai fa-

Ascultati daca aveti rabdareAeschynanthus , alloplectus , sphenogyna ,

osteospermum, larclizabala, onopordon, osbe-ckia, escholtzia , psoralea , mesembryanthe-mum, ryncanthera, cacalia, botryceras, lyco-podium, calodracon, curculigo, sprekelia, po-thos, hoitzm, cynoglosum, houttuynia, atra-phaxis, ornithogalum, tubernoemontana, oxy-coccos, embothrium etc. etc.

Ce ai 4ice, doamua mea, cand in locu deAngelica, nasul D-voastre v'ar fi datu numede escholzia, sphenogyna sau houttnynia? darinvatatii nu voru sa scie d'al de aste. Precumam clisu la dnii florile n'au nici unu prelu.Migdalul, persicul, prunul, cireul pentru flen-sii au totu unu nume; amygdalus.

Ascult4i acum cum descriu acesti oameniAngelica. Deschidu o carte i cetescu

Familia Ombehferilor. Planta erboasa ,fru* alterne, rare-ori intregi, cele mai alesucrestate cu petiolul dilatatu la baza. Stipule,nule; flori obicinuit ermafrodite, dispuse inombele simple sau cotapuse, acompaniate deinvolucre i involucele. Potiru sudatu laovariu cu cinci dinti scurti; corola cu 5 pe-

flori.

multi

math"-cina,

ca invatatii,

pi

rits,

D-nt,pi

ct

1) -110M1NA.FLORA PUSH.

tale distinse inserate in yirful potirului, in-tregi sau crestate, late sau sucite cu preflo-rire yalvarg etc.EatI si pentru Cerentelu :Familia Rosaceelor, neamul Driadeelor,

trunchin erbosu san lemnosu; frunde digi-tate sau imOnate. Potiru cu 4-5 pIrti,persistgdu, une-ori golu, alte-ori imbrIcatupe dinafarg cu apendice alterne si sudate ensepalele; coral cu 4-5 petale; carpele nu-meroase dispuse in virfu pn unu receptacluconvecsu, mai multu sau mai putin dr-nosu, etc.

Nu sciu, doamna mea, de ali iqelesu ceva.Pentru mine y6 mgrturisescu cg nu pricepucum poate cineva fIrg mustrare de cugetu ifrg fried, de pkatu, tratk astfel aceste ju-vaeruri a naturei, lasate de bunul D-deu pen-tru fericirea noastrg. SI lgsgmu pe invAtati,m6 temu sg nu v6 aducu uritu, vorbindu totude ansii.

Pintre &rile ce v6 trgmitu, yeti glsi im-prIsciete mai multe floricele albastre cu o ste-luVI galbeng in mijlocu. Aceste crescu pcmalul priilor, i invatatiiear invatatii !i-au pusu numele Myosotis adecg urechea oa-recelui. Ea are mai multe legende. In cu-rendu v6 yoiu spune legenda romgng care anumit'o: Nu m6 uita.

Cu floricica asta, mgntuiu i scrisoarea mea.(Va urma).

Costantin Negruzzi.

IP CO 1E S I I.

DIN DEPARTARE.Poesii noue de 111. ]). CORNEA.

(Cfrmare.).

Ali! iubescu!Voi sciti pe eine

Si cum o iubescu 1.

Sunt iubitu,Respunde 'n mine

Unu doru ne-adormitu.

Vreu s'o uitu,Dar nu se poate

Veodatl s'o uitu,

Vreu sn, fuguSpeandu 0', poate

Voiu uit, de fugu,

.kns6 eaVine en mine

In inima mea,

Voiu teaDar, 15320 tine,

Fie ce va fit

M.Ast floare ce tritesce

Tine-o pe inima ta,Pe inima-mi ce iubesce,

Ea ar arde, s'ar uscM

Lacrima care apareSub geana ochiului ten

Piere ca roa la soare,De-ar pich pe pieptul meta

VII.

POESII. 97

Floarea, lacrima, copik,Ele morn si eu traescu,

De vrei sa moru, fara mila,Spune-mi, spune-mi te iubescu!"

IX.

Multi imi spunu ca-i nebunieTot amorul meu

Dar in a mea nebunieMe credu Dumne4eu!

X.

IMITATIUNE DIN HEINE(pe unu albumu.)

Viata noastra-i mu drumu mare,Noi cu totii calatori,

Mergemu fara incetare,Ca jidovi ratacitori.

Multi pe josu, altii Ware,In trasura, altii mergu,too mergu fara 'ncetare,Si multi nu sciu unde mergu!

Multi am vr sa se opreascaCat de mult, dar in zadar !

Cru4imea surugieascaN'are margini, nici hotaru!

La o statie, copila,Unu momenta te-am intalnitu,

Surugiu-i fara mila :Adio! iar a pornitu!

XI.

Nu ve4i tu, a ta durereCum te 'npinge spre mormentu,

Cat' aiurea mangaiereFete'su multe pe pamentu!,

Mai gasi-vei tu, sub soare,Unu peril negruuhu chipu kbitu,

0 'ling, fermacatoareCe te-ar face fericitu!

cu alt'aici sub soareput fi norocitu,

Dar cm alta fi-voiu oareAsa de nefericitu?

XII.

Nali o floare, o fata-mi clise")floarea, fata mea" I

Sa dismerdu a tale plete"....HO nu! nu te-apropia9

Fata plange i suspina;nu vreu amorul ten,

Una m'a iubitu, s'acumaPlange-amaru de dorul men"!

Vreu s plangu i eu ea dansa,Sa plangu mult de al ten dorm,

Lacrimile'su dulci, placute,eand sunt lacrimi de amoru"!

amoru poate se moaraUnu sufietu adanc 'fanitu!

Veql tu fata mea brazdata?Vei tu sufletu-mi cernitu?

Ve4i tu ochiu'mi, cum se stiuge"?Capulu fat' a ridicatu:

Ea se uita, vede, plange,plangendu s'a departatu!

XIII.

VOACEA MUNTELUI.(Imitatinne din Heine.)

Colo'n vale se coboaraTristu si CU capul plecatu,

A

--Eu

Si

Tine'ti

De

ji

98 POESIL NOTITA SCIINIIFIcL

Unu drumetu: doru-lu omoaraS'ajunga unde-a plecatu

Oare-amorul me asteapta?Sau o peatra fiunu mormntu?"

Atunci eco se desteaptarespunde: unu inorm6ntu "I

Greu suspina, 'inainteGrabindu pasul s'a 'ndreptatn,

Groaza turbur' a sa minte,Dorul l'a inaripatu!

In mormntu aa de iute!!'Fie ! pacea-i in mormentu!".

S'atunci eco din celu munteSuna: pacea-i in monngntuut

*Vino, dara, vino moarte,Ca pe unu claru e te afiteptu

Sa mergu nu potu mai departe:Moarta-i inima in peptu

Ah! de moarte nu mi-e Meg:Me temu c me va uita"!.!

Din vai unu glasu se ridicarespunde va inta"

Vai! futtuna 'n pieptu sbucnesceLa sermanul calatoru,o lacrima lucesce-In ochiu'i: Dar ! vreu sa morn,.

Daca pacea pentru minePacea'i numai in mormntu"!

Si din -Odle vecineEco striga: in morneentu"f

Ce farmeci ne'nteleseTe tinu ai pe pamentu

In o lume de ghiataUncle vai! eu nu aunt

Ia sama: de durereInima-mi va murl,stifletu'mi s'a duceUnde tu! nu vei fi.

M. D. Cornea_

PE UNIT ALBIIMU.

Intr'o i WI de soare,Te-am gasitu in drumul men.De-atunci pacla-i si mai mare . . .Du-te dar cu Dumnecleu!

S. Kapscha.

NotifdDe cur6ndu a esitu la lumina, din Tipo-

grafia Societatii Junimea , unu extractu deGramatica Rumna intitulatu, Prospectu detoate schimbarile asa numite fiectionarie alecuvintelor rumane de P. Paicu", i sa' afiade venclare la libraria noug 0 la D. Hil-debrand in Iassi cu pretul de 1 len.,

Acestu prospectu infatoseaza de odata peo fa de coala toate schimbsarile flectionarie,adeca pe jumatate de fata declinatiunile sub-stantivelor, adjectivelor, articulului si ale pro-numelor, earl pe ceealalta jumatate conjuga-tiunea verbelor intr'unu modu destul de chiarucuprinclendu totodata i toate abaterile de laregulele stabilite de autoru. Din aceasta lu-crare s vecle lamurit c limba rumana in-trece cu regularitatea sa in privinta flectiu-nii cuvintelor pe toate celelalte limbi. Ore-demu c dupa aceasta metoda unu invgatorubunu ar pute invela pe elevii sei aceasta partede gramatica numai in cate-va lectiuni, ceace n'am vegutu pan g. acuma dobandindu-se pela scoalele noastre de cat dupa unu timpu deani intregi. Atragemu "(Tara' atentiunea dom-nilor invetatori i acelor ce se ocupa cu fi-lologia asupra numitului prospectu.

Red.

XIV.

SciintificA.

$i

Si

Si

Ape lu la autorii rumani.*)Societatea literarg Junimea" din Iassi posede o tipografie complectg, a cg-

rei intrebuintare o pune la disposiOunea autorilor rumgni cu urmgtoarele: con=diVau3i :

1) OH ce manuscriptu rumgnescu, a egrui oportunitate se va tl constatatude unu Comitetu alesu pentru fiecare opu dintre membrii competen0 a i Juni-mei " , se va imprima cu cheltuiala Societatii.

2) Din vinderea egrtilor tipgrite, Sosietatea ii reservg, dreptul de a se in-demniza, socotindu-i cinci galbeni pentru coala de 16 pagine la una mie exem-plare formatul Charpentier. Banii reintraci au destinarea de a servi la altepublicaOuni de acelau felu.

3) Odatg Societatea indemnizatg conf. art. precedentu, totu venitul din vin-derea cgrpor este alu autorului.

4) AdministraOunea Tipografiei Societgcii este obligatg, fa0 cu autorii de eg4iimprimate la ea, de a le da din anu in anti socotealg despre vinderea cgrcilorlor, resp. de a le respunde banii ce li se euvinu.

5) Ortografia en care se imprima eg4ile rumgnesci a le SocietAii, estecea pubficatg in cartea D-lui Maiorescu Despre scrierea limbei rumne". Cutoate aceste Societatea nu impune ortografia ei in modu obligatorin, ci invitg nu-mai pe acei autoH, caH aru voi sg'i vadg scrierile imprimate altfel, ca sg men-Ooneze aceasta espres.

6) Pentru ficsarea prqului, cu care sg, se vOndg o carte imprimatg, Societa-tea se va intelge totdeauna cu autorul ei.

7) Autorii, caH cu aceste conditiuni sunt dispui a se folosi de inlesnirea cele presintg, Societatea prin tipografia ei, voru binevoi a adressa manuscriptullor aceluia din membrii SocietAii, care este insgrcinatu cu administraftnea anualg.a Tipografiei (Adressa : Administratorul Tipografiei SocietAtii Junimea, Iassi, easeleBancei). Membrul administratoru dg chitan0 de primire, inainteazg,' manuscriptulin desbaterea SocietAii i, la casu de primire, se obligg in numele Societaciila editarea manuseriptuhii sub condi0 mile cuprinse in acestu apelu.

8) Manuscriptele, care nu von pgra Comitetului SocietAii apte pentru im-primatu, se vor inapoi indatg autorilor Ion.

9) In privina priorit4ii la punerea sub presa vor fi preferite egiiile pen-tru usul scoalelor.

1 Viarele,rumirie, care Wan publicat Mica acesta apelu, sunt din non rugate n-In reproduce.

.-------s..

Anulleiuri.In aceasti rubrich a Convorbirilor literare" se primescu numai anunciuri literare i artistice. Pretul

liniei ote 20 parade.

A qitu de sub presal i se afla de v'enclare la Biuroul Tipografiei Junimea"(casele Bancei) cea mai noun publicatiune a Societntil Junimea".

Melic, I. M. ELEMENTE DE ARITMETICA pentru usul scoalelorsecundare rum4ne. Unu vol. 8. mare, 184 pag.Pretul 8 lei.

Cu aceasta publicatiune se implinesce o lacuna simtita" in Instructiunea noastra. CarteaD-lui Me lic este prelucrata dupg cele mai recunoscute autorit4i din specialitatea sa i estetotdeodata potrivita cu programul nostru de invecana6ntu i cu trebuintile noastre.

Din publicatiunele anterioare a le Societatii sunt vndare la acelmi Biurou:

Maiorescu, Titu: DESPRE SCRIEREA LIMBEI RUMANE.Pretul 12 Icosar 7 lei cursul pietei

Paicu, Pavel: EPITOME HISTORIAE SACRAE. Editiune inusul scoalelor, cu adnotatiuni rumAne i cu voca-bularu latino-rumanu. Pretul 212 lei,

Schiller: MOARTEA LIII WALLENSTEIN. Traducere runagn deE. )/1. ,Pretul 10 lei,

Shakespeare: MACBETH, Traducere rumang, de P. P. Carp.Pretul 5 lei.

Redactoru respunde"toru: Iacob Negruzzl. Tipografia Soctetatii Jummea.

de