No. 8. Anul I. Iassi, 15 Tunic 1867.

CONATORBIRI L1TERAR E

Apare la 1 0 15 a Rectirei luni.Abonamentul pe unu anti in Rornguia hber g. unu galbenu; in Austria 4 fi. Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia

SocretgOi Junimea; in Bucuresci la hbrgria Soccec & Comp.

SUMA1UU.Despre poesia rumgng, de D. T. Muiorescu.Flout rumgng, de D. C. Negruzzi.Poesii de D. I. NegruzziDeclaratiune qi Anunciuri.

DESPRE POESIA IMIIANA.,H.

Conditiunea ideal& a poesiei.(Fine.)

3. Cea din urnA" asem6nare ce ne amupropusu a analiz intre pasiune i poesie (pag.55), este clesvoltarea grabnicei 0 eresanclei spreculminatiunea finalei, ce o au ame'ndoue in co-munu.

Pasiunea este o stare abnormara a sufletu-lui omenescu. Incordarea sensatiunilor, princare se caracterizeazrt, nu poate dull multfArg a pune sufletul in pericolu, 0 termina-rea ei, in proportiune cu natura acestui afectu,constitue totdeauna o crisa intelectualg i fl-sicg, a arei scarl variazg de la plnsu pInIla nebunie. irul fenomenelor pasiunei nueste cleat apropierea cresandtt spre acea Ca-tastrofti.

Poesia ne presintI aceeai insuire: i ea

are cu necesitate unu punfu de culmina-tiune, in care se concentrA ideile ei si peIngI care toate celelalte espresiuni erau nu-mai elemente preparatorii, care cum grade deinAltare ; 0 de sigur strofa, in care culmi-neazg poesia, este 0 cea d'intai, care s'a pre-sintatu in fantasia poetului in momentul con-ceptiunii 0 pentru resitrirea cgreia poetul acompusu pe celelalte; ea este esinta, esteinte'mplarea poesiei 0 tOtdeodatI me'sura pen-tru efectul ce-lu produce ; de la ea aternIlungimea sau scurtimea opului, de la ea 0tonul, in care este conceputu : attea strofesi acea coloare trebue sh" OA o poesie, Catesi care se ceru pentru ca strofa culminantgs5, ne fan,' impresiunea _cea mai mare.

Unu esemplu frumosu de ceea ce este cul-minatiune, ne presint6 poesia D-lui G-. Ore-teanu

GONDOLA

Mergi la Lido, barcarolg!picu doi juni celi alegeau

0 gondolg 'ntre gondolaSi rignd in ea sgreau.

Ca o umbrg usuriclIn lagung ea plutea,

Era neagrg, raititicg'untt bratu tare o ducea.

102 DESPRE POESIA RUMANA.

Revdrsa o lung plingPeste dealuri dulci lucin,

Fgcea brazde de lumingA lop* dulci loviri.

Intmsi moale pe covoareReg d'amoru se sgrutau

Si in vise rgpitoareAcei Juni se Ieggnau.

0 diving melodieDe odatg s'audi,

Si in vorbe d'armonieVocea ei asa vorbi.

SI golimu, o al mai mire!SI gobmu cupa d'amoru,

pe aripi de iubireSA sburgmli din noru in norul

Ca albino. atArnatgDe o rosg, de unu. crinu,

Soarta mea fuse legatgDe-al teu r`du sau bunu destinu.

,,Tot asa 0 a mea bushE hpitg de a ta,

Pentru tine eu sunt mush,Pentru mine vei cAnta.

1,Intr'unu cgutecu ne vomu duceDe la-apusu ping la zori,

Iti vom face leaggnu dulceP'al meu sinu de albe flori.

voiu face 0 o mantgD'al men peru de abanosu,

Si de scumpa ta amantgCerul cluar va fi gelosu.

,,Spune nu-e asaCa vomu & prea fericiti ?

cg dile d'auriteTomu trgl nedespgrtiti? "

Ea antarea nu sfArsise,Cgnd gondola sovgi

,,Ce faci scumpe? fata Oiseca ceara 'ngglbeni.

Ohl voescu ea fericireaSg o oprescu in al ei shorn,

Toiu sg cautu nemurireaDesertgndu cupa d'amoru.

Noi asemene momenteNu o ail mai intglnimu

Ai sg dicemu vietei: du-teSi in brace sg murimu.

Strofele (Iepingu situaciunea, stro-fele urmatoare arata prin cuvintele ei inten-sitatea iubirei celor doi juni: dar i situAiu-nea si esprimarea iubirei au scopul de a neinteresa din ce in ce mai mult i de a neprepark printr'unu energicu contrastu la catas-trofa finala :

Ca

Noi asemene momente,Nu o sg mai intglnimu...

Ai sit dicemu vietii. du-te 1Si in brate sg munmu.

esemphi va fi tot asa de litmurita ur-matoarea poesie mai scurta de Th. Gautier.*)

NOBUL

Sultana vrea sa intre in baia din grading,Ea ultima sa haing acum a asvArlitu,

phrten libertate ca o manta divingPe corpul seu celu fiagedu voios s'a respgnditu.

De sus eatg Sultanul la (Mina cit privescebarba ii desmeardg, ::licAndu in gAndul seu:

Pe turnu Eunucul aprigu se primblg i pAzesceSi nimeni Vastit lume n'o vede decgt eu.

Dar lucru de nurare unu noru din ceru respundsMaud . si eu, o doamne, o vhdu colo de sus,,,Vedu ce se umflg sub limpedele unde

corpu-a ce undu sede sub ocbii mei espusu."

Ahmetu sit faca gaIbinu ca luna intristatg,Scose din brgu hamgerul cu arta ciselatu...Sultana favoritg in shnge stg 'necatg,Ear norul celu fantasticn pe ceruri a sburatu.

In fine mai reproducemu o data din publi-catiuni anterioare faimoasa balada a lui Uh-land*)

BLESTEMUL CANTIRETULUI.

Era in vremea veche unu mAndru naltu castelu,Derarte On' la mare pe cgmpun domnea elu;

*) Traducere de D. V. Pogor.**) Traducere de D. V. Pogor.

Si

inbite,

lii

Si

I

d'intai

Si

Sn

smu-i

DESPRE POESIA HUMANA. 103

In juin grIdini tufoase cu flori sc'ncoionau,Din ele recoroase cascade se Orsau.

Acolo-unu aprigu rege departe 'nvingteruPe tronul seu sta gaibenu, titcutu, ingrozitoru,CM ce Ondesce-i spaimit si ce vede-i mXme

ce vorbesce-i moarte si siinge ce elti scrie.

La elu sosia-odatit doi nobili citnareti,Albindu unul, ear altul ornatu cu galbeni creti.Pe celu bgtirinu cu harfa-i, unu call]. mitretupurta,Celu te'ne'ru ca o floare, urmandu voiosu salt&

vise atunci bell gnul Curagm, o fetu frumosu,GUesce nailndre cttnturi si glasul celu duiosu,In plInsu si'n 170'; bunI puternic sX citntImu,P'alu regelui crudu sufletu avemu sit'nduiocImu.

In sala cea mIreatit iat' amIndoi cit stauSi regeIe, regina pe tronuri ascultaa.Celu rege, ca furtuna, e crudu phnu de fiori,Regina, duke, blandl, ca luna dintre nori.

Incepe p'alui strune bgtrInul a ante,Bogate, mai bogate elu tonuri inalta;Ear vocea Mtn t6n6ru, mai purl ci mai vie,Contrastit cu a harfei profunda armome.

El cantu de libertate, plitcere ci amoru,Bravura ci credintit, sfintenie ci doru;Ei cantu de totu ce-i duke ci'n inimtt parunde,El antu de totu ce-i nobilu ci'n suflete respunde.

S'au stinsu pe ori ce buze ironica zimbire,Totu cercul care ascultI se'lichinit cu uimire;Regina transportatI, cu sufletu 'ncIntatu,0 roz/ dinaretului din sinu au aruncatu. ,

Mi-ati incelatu poporulFemeia mi-o rIpiti IRticnesce crudul rege, ci toti stau inpietriti.Pe angru elu atunce cu sabia au lovitu,Din piept in locu de cInturi rocu sInge au sbucnitu l

Poporul, ca de fenturi gonitu, se depIrteazI,In bratele harfistului celu tgne'ru ecspireaztt.BEtrInul trupul pahdu pe calu au acedatu

feta coperindu-i titcutu s'au depIrtatu

Treandu sub poarta 'milt/ elu Nnsgise opresceSi harfa d'o coloanl de marmurit zdrobesce,De glasul seu castelul intregu au resunatu

'in astfelu de cuvinte grozav au blestematu ..

Vai voue, bolte 'nalte, subt arcurile voastreEternu sI nu restme d'acum cIntitri d'a noastrelCi numai jale, plInsuri O. pacii cei de sclavuPIM ce geniul ritsbunitrii din voi va face pravu.

-

Vai voue, gradmi mandre, cen floti fe vesehti,L'acestu capu mortu ci pahdu uitati-ve-, pliviti.SI vestejiti ca diusul, sI sece ori ce isvoru,Si piatrit ci pustm sit fiti in vntoru.

Vai tie 1 apriga rege cu can impietriti,Zadarnic porti corcne de multe birumti.SI fie alu ten nume etern d'acum uhatui ade'ncu in intunericu sl fie cufundatu."

Ala dise bkrInulCerul l'au audhu,Si boltele'su rume, pIretu s'au zdrobitu.0 =gut./ colona tiecutul atesteazIS'aceasta se chntesce spre noapte ca se cap.

Gritdmele frurnoase acum s'au arlmatu,Nu ve0i copacu cu umbra, isvoarele au secatu ;De regele celu aprigu vr'unu anti nu pomenesce:Blestemul cIntaretului astfel se implinesce.

In aceste trei poesii este o fapta de cata-stroll, care inseamnI culminatiunea, Ans6 cul-minaplunea existl i acolo, und3 poetul aratInumai impresiuni interioare. D. e.

Pe a lacului surfatitRada lunei se adapI,

Rose palide 'mpletescePintre tresta din apl.

Cerbi se primbl/t MITI termuriSus la cern atrinclu,

In tuficu deabia se miccitPaserea visIndu.

Ochiul meu se pleacit 'n lacrimi,Prin intreaga-mi fire

Ca o rugIciune trece0 duke suvenire.

(trad. din AT. Lenau.)

Ce sburatu, ce vijiire!E unu plIcg de cioarlii1Multe fluturI pm arbori,Alte sboarI pe citmpii;

Una sus la cern se ureaPe scare c/ntului seu;AinsI cea mai cIntIreatitS'a ascunsu in peptul meu.

(trad. din Uhlanclu)

Pentru sustinerea lopiniunei noastre vomucita, acum, ca i. la paragrafii precedenp, ca-

Si

Si

104 DESPRE POESIA RUMANA.

teva exemple de poesii rele, a aror eroareconsistl in neobservarea regulei de culminare.

Ceea eroare in aceastA, privinp sepoate comite prin lipsa total'a de culmina-tiune. Atunci strofele urmeazg unele dupg,altele gra' vre o mtisur, dup'a," care sg, seaege. irul kr, aa inat strofa din mijlocuar pute 0, fie tot aa de bine cea saucea din urml i poesia nu mai produce im-presiunea unui intregu, ci a unei inirtiri destrofe desunite.

Angerel, sufietu curatu!A ta rosioarg fata,

Trupu tinerelu delicatuMi scurteaza-a mea viatg.

Darunle de la fileCu care esci infrumusetitg,

Sunt mai sus de omenire,Prea frumoasg Afroditg!

Nici Minerva, nici Juna,Ma Mei frumoasa Diana,

Nu-e ca tine nici una,Nici a lui Venus icoana.

Luna e straluntoare,Aug a le sale rae

Nu-s asa desfatatoareCa delioata ta vacig.

A tel frumosi ochisonScotu ruge in ver ce fag,

Precum face uneonSoarele in noru rosatg.

De a tale dulci cuvinteDe-aru fi inima de peatig,

Sau on cat de asprg minteTot se va muia indatg.

On ce strofl din aceast poesie, estra-s1 eara0 din mult-citata Cuksiunea a stu-dentilor Oradiani, se poate scoate din irulseu i se poate pune in locul oH arei stro-fe anterioare sau posterioare, fArg, a 64im-ba impresiunea.

0 alt1 eroare in contra regulei uoastreeste lipsa gradatlunii in culminare. Atuncipartea cea mai insemnatI a poesiei, im-presiunea ei cea mai intensivg, se cuprindedeja la inceputu, i totu ce urmeazg este nu-mai o sadere a simtimentului: poesia numerge spre culminatiune, ci spre decadentl.

Simtu c consum fii 'ncetareUnu focu putinte sufietul men,Cate o data in desperareUitu chiar vointa lui Dumnelleu.

Insasi uatura tuli me desparteDe o fiinta ce o mbescu,SI nu potu altfel cleat prin moarteEar langa (Musa sa mai traescu.

Vai! suvenire de fencire'Ana pastreazg imma mea:In toate aflu nemultumire,Can eu departe suspinu de ea.

Cum unu poetu adeveratu, care simtein realitate i nu simuleag numai, ar putevre odatl, dupa ce a inceputu a ne spuneeste asa de desperatu, inat uitrt pe d-deu ivrea s'a, se ucidI, s'a," termine dicendu, crt," estenemulteraitu i eg, susping, !

Aa, este de neapitratl observarea cul-minatiunei crescende in poesie, ineat nu nu-mai o eroare capitall ea cea precedentl, dari unu singuru cuventu, care intrerupe grada-tiunea i o abate, poate nimici totu efectul.

Acela ce te iuhesceSuspin ioa, noaptea /urea,Si tot la tine Maul ggndesce,Cgci esci in lume idolul seu.

Dragg Eliso, a sa films*Si am da-o rosa pe cldpul teu;

chtar i crinul a sale-albetePe ceea ce luce in sinul teu.

actr eels ce te iubesce,J i poate spune stztr'unu cikvantit,Ca _Nam tine dlinsta traesce,Cad esci unu 4ngers p'acestu pron'entu.

ck,

Ala

d'intai

Si

DESPRE POESIA RUMANA. 105

Creclemu c nu Mai este de trebuintla aduce i alte esemple de asemene cu-vinte

sensu introduse numai pentru a com-pleta nume'rul silabelor din versu ; cici intoate colectiunile de poesii rum6ne se potu gIslin mare 6th4ime i fotdeauna au de efectude a face poesia imposibilL Ci ne remlne nu-mai a trage conclusiunearesnmnoare din toa-te esemplele ce le ainu studiatu panli acum inurma 'teoriei despre conditiunea ideal6 a poe-siei.

Dup6 ce amu constatatu in poesiile preceden-te, c6 -se aflA identitate intre ele i intre sem-nele caracteristice ale simtinAntului i pasi-nnei, i totodatI cA in poesiile eele rele eroa-rea provenea din ignorarea acestei identitni :conchidemu prin inductiune, cea ce afirmasemua priori, ct poesia cea adeve'ratl nu este cle-at unu simtim6ntu sau o pasiune, inanifes-tate in forml esteticl.

ItecapitulAndu acum toate conclusiunile, ceamu incercatu a le demonstr in disertatiu-nea de fatl, dolAndimu urmatoarele idei prih-cipale asupra poesiei:

Poesia cere ca o conditiune materia1 6 aesistintei ei imagini sensibile ; ear conditiu-nea ei ideal& sunt simtiminte si pasiuni.

Din conditiunea material*/ se esplick" deter-minarea cuvintelor, epitetele, personificnile

comparatiunile juste i none, si totdeodatIregula negativl, a poesia sI se fereascA, denotiuni abstracte.

Din conditiunea ideal6 se esplic6 misca-rea representatiunitor, mnirea objectuluidesvoltarea gradatl spre culminatiune, 0 tot-deodat6 regula negativA, a poesia B6, se fe-reascA de objecte a le simplei reflectiuni.

Cony. lit. No. 8.

Aceste acleveruri le amu demonstratu. peen se poate deMonStrk o materie estetic6,ant prin tercetni teoretice, cat i prin es-periinta din esemple.

Scopul lor nu este i flu poate fl de aproduce poeti: ici odata estetica nu a creatufrumosul, precum nici odata logica nu a creatuadeve'rul. Dar `scopul lor este de a ne feride mediocrit'aVe, care fail nici o chemareinterioara pretindu a fi poeti, i acestu scopuilu poate ajunge estetica. Caci asemene dis-cipline au doue mari foloase :

Ele indeamnI int6i pe acela, care aretalentul innAseutu, de a se perfectionk inartea sa, desceptandu-i atentiunea la multeparticularitni importante, pe care altfel le arfi trecutu cu vederea ;

Ele contribue al doilea, a da publitului ome'sur6, sigura pentru a &tinge adeve'rul deeroare i frumosul de uritu.

In aceasta din urma privint6 ne a parutuimportanta pentru noi o cercetare critica asu-pra poesiei rumAne. Caci mica noastil lite-raturg poetic6 este in pericolu de a confun-da acea distingere elementara. _Majoritatea poe-tilor rumAni nu merita numele ce usur-pa: din productiunile lor se vede numai o fan-tasie seacl de imagini originale i o inim6goala de sinatiri adev6rate, si mai bine le arfi fostu lor i noue, daca nici odata nu arufi luatu pana in mana si nu aru fi latitu inpublicu productiunile lor nedemne de limba-giul muselor. Caci dada, lipsa de ori ce lite-ratura este unul din semnele de bdrbarie apopoarelor, o literatura falsa i urit6, este celu

pasu spre degradarea culturei incepgnde.Ad devine prima datorie a sciintei de a

se opune in contra reului contagiosu. 0 criti-

frii

i

i-lu

d'intti

106 -FLORA. ROMANX.

c serioasA trebue s arete modelele buneate au mai remasu i sA le distingA decele rele, i, curAtindu astfel liferatpra de abun-danta erorilor, sA prepare junei generatiuni unucAmpu liberu pentru indreptare.

T. Maiorescu,

FLORA. ROMANI.(Urmare).

Brustureni, 26 Mai.

A. Florineasea, D-lui Onisim Cerente1.

Ai invinsu, domnule ; eatA-me convertitl.De and am priimitu cele din urmA, flori cemi-ai trAmisu, nu me' ocupu de at de ele ;m'am pusu pe studiatu botanica. Simt Anseo mare greutate flea dascalu, dar nu dis-per cl nu te voiu vide in curendu, i atuncijudeclindu dupA progresul ce am fAcutu, creducA nu vei mai pute dice- cA nu suut romAna ;i dovadA e cA, cu toatI nAtAngia sa, am si-litu pe grAdinarul meu sA'mi resAdeascA detotu soiul de flori romAne, cum le dici D-ta.

Asteptiindu Anse' inflorirea lor si venireaD-tale, singurAtatea m apas. Vecinii mei-ocupati de trebile cAmpului nu me mai visi-teazl. e avendu ce face, am rescolitu bi-blioteca mea, i dupl ce am cetitu tote poe-siile romAne publicate de vre 0 clti-va tni--nu te miri de curajiul meu m'am sim-situ 0 mai ostenitl. Ieri fiind serbiltoare, ser-vitoarele rade mi-au cerutu voie sg se dud;in satu unde era holt. Ca ami mai tread,de uritu, m'am ocupatu insAmi de toaletklor ; i aa ferchesuite, incorsetate i inmaloco-fate, le-am datu drumul. DupA putinu, calAa-

qita de scArtlitul uuei vioare ce se audia indepartare, am plecatu i eu pe urma bor. Mer-getdu ,pe o carafe ce se indrepta spre loculbalului, am inceputu a gAndi cu Were dereu c n'am facutu bine sA lasu fetele meledin casA la astA petrecere, cci negresitu cutoaletele lor tapageuses, or sA umilieze pe bie-tele terAncute. In aceste reflectiuni am ajunsusub nisce slcii umbroase, unde pe pajiteaverde cavaleri i dame tropAiau de resuna pA-mentul in sunetul unei cobze i a unei vi-oare. Flaai cu clme0 albe i bile late;fete rumene i pAlite de soare cu altite ifote colorate, intrecenduse care sti se sbuciu-me mai tare, infatioau unu tablou foarte na-turalu i animatu. CAt pentru damele de la,curte, ele fAceau o tristA figurl. Junii le-rani uu indrAzneau sA, le invite, temendu-sesO" nu calce pe coadele rochiei lor ; inaterau silite a danta numai cu scriitorul satu-lui, cu palamarul i alii vr'o doi care ne-purtAndu costumul de teara, ci fiindu imbodo-lit" in surtuce i jachete croite nu pe mesuralor, erau foarte stingaci.

In fine adunarea obosindu, lAutarii au M.-cutu, ear eu m'am inturnatu acasA unde m'ampusu scriu, ca aducu aminte ca," suntsingurA, i cA ateptu cit nerndare sa'mi spuilegenda fionicici sciute. La revedere !

Onisim Cerente1u, D-nei Florineasea.lasst, 5 Iunie

Cunoasceti, Doamna mea, floarea ce o nu-mimu Sora soarelui helianthus annuus. Ease uit g. drept la soare pe cAt timpu el e peorizon ; indatii Anse ce apune sau se ascundesubt un noun grosu, floarea trinjesce, se pleacAin josu, pA'ng, ce radele lui vinu de'i redau

?,

sliti

----

FLORA ROMXITX. 107

perduta, Astfel tanjescu si eu gandinduJa Brustureni, unde sper a fi odata, cu scrisoa-rea aceasta, in care vg voiu vane legendasau mai bine istoria florii, nu mg uiter, :

Radul Voda remaindu v6duvu, domnitaManda unica sa fiica frumoasa ca o i de Mai,.era singura miingaere ce'i lasase o sotie maltiubita. Ea avea acum nouespredece ani, siflu voia s auda de maritatu, de i o droaede petitori cnezi rusi, grafi nemtl, palatialpoloni, magnati unguri, afar% de cei ant6i fi-ciori de boieri, ii disputau mrma ei. Toataperseverinta pretendantilor care, posedau toatezalitatile ce facu pe omu demnu de a fi iubitu,nu isbuteau a o indupleca, ear la insistintarintelui seu respundea a nu se poate decidea se- desparti de el. Oarer aceasta sa fi fostucauza ? Ne indoimu ; pentru c ori cat ar fide inghiatata inima femeeasca, thtusitrebuiin fine O. se topeasca, la caldele rade a amo-

Earna trecuse, i primavara se arath ye-se1 i zimbifoare. Tara era linistita, caciRadul sciea, a tine in respectu pe nestempa-ratii si vecini. Atunci int6mplandu,se s ardapalatal domnescu din Iasi, Domnul cu toatacurtea se math la Cotnaru, unde fusese odata.resedinta lui Iacob Voda Despotul. Situa-tiunea Cotnarului incungiuratu de vii, livei

paduri, facea, incantatoare villegiatura dom-neasca. Adeseori Domnul acompaniatu de fiicasa si de o suita numeroasa de juni boieri,Copif din casii si Curteni se urcau pe dealulCatalinei la .0natoarea cerbilor, ciutelorcaprioarelor. Indata ce haitasii porniau goana,domnita Manda calare pe unu calu sprintenuuascut ,in stepele Ucrainei presentu a unuijune Ataman de cozaci, se rapedia ca vatul

pe urma capailor, de glasul carora vuiau pa-durile. Toti junii veUatori se insirau dupa,(Masa, dar nici unul nu o putea ajunge, afarade Dragomir curteanul cel mai frumosu sicel mai viteazu dintre boierinasii carpi. Cu-r6nd suita ii perdeh din vedere, si nimeni fluput& sa le dee de urrag, pana ce dupa catevaoare, ii vedeau inturnndu-se amendoi linistitivoiosi. Aceste primblari, aceste cavalcade adomnitei cu curteanul, da ocasie de multebanuele oamenilor rei ; pentru ca, .Dragomir,pruncu lepadatu la usa unei biserici, stransusi crescutu de Radu Voda ce ii priveh ca pecopilul seu, nu putea fi bine ve'clutu de carte-sanii care invidiau positiunea si favorul incare il videau.

Dilele se petreceau precum am spusu.Caierul de burungiucu din furc i suveicastativelor unde se tesea filaliul, stau parasite

neatinse, Manda nu se mai cup, decalde calorie si vbItoare. Pe atunci unu junegrafu din Mazovia fiu a unui vechiu amicu

aliatu a lui Radul, venl la Cotnaru cu asuita strelucita, si ceril mana tinerii domnite.Radul incantatu de o asa propunere, ii sifericith de ginere, Ans6 Manda improtivindu-se, tatal seu se aprinse de manie, si'i hotarlca a doa cli sa fie gata de a se cununa cu te--arul polonu, atra care era angagiata pa-rolasa de domnu.

Indarnu au fostu lacrimile si rugamintileei; Radul neclintitu in decisiunea sa, ordonasa se pregrdeasca serbarea nuntei. Seara ora-sal si imprejurimile erau laminate de mii defocuri; bande de lautari jucau hore si doine.Japanesele boierilor, nevbstele hreslasilor -seocupau de toaleta lor ; tOt lumea nu vor-

decat de panto. domneasca. Pe la miedul

ph-

-viodia

di

di

bit

108 FLORA ROMANI.

noptei musicile tdcur6, focurile se stinser6,cea mi 4dAnc d. tacere domul.

iIn diori de dioat, orsenii se desteptarin sunetul clopotelor bubuitul tunurilor, earand servitoarele domnitei intrare" Ia stdpOnalor, gitisir6 camera pustie! Nimeni nu nib.ce se facuse Manda. Unii diceau cd fl-cutu mama, insasi ca s nu se mgrite, a1ii cds'a dusu la calugdrie intr'unu schitu depar-tatu, uncle sd, Till o mai glseascI ; and. unu-ceranu spuse c viindu noaptea intr'unu tar-diu, a intalnitu doi tineri c011ri, care se in-dreptau in fuga cailor spre dealul Catalinei,din care a cunoscutu pe Dragomir curteanul,ear pe celalaltu nu'lu a pututu videa fiindu in-v'eaitu cu mantaoa. IndoealO nu mai remOne.Ei fugiser61 Aceastd fatalI scire fu ca o lo-vire de trOsnetu pentru belrInul pOrinte. In-furiatu, ordona SO' se ridice indatl micumare, ostasi, tOrgoveti, sdteni, i SO, batI co-drii ca s prind pe fugari. In neasteMpe-rul seu, elu insusi urmatu de curtea sa, sepuse in caput gloatei.

Dupd" o goanO de cdteva oare, ajungndula locul numitu si astadi Fontana cerbului,gdsirs6 pe tinerii amanti dormindu imbrAtiosatilangd, unu isvoru sub umbra unor fagi tufosi,ear caii lor pOsceau priponiti nu departe. Ceamard desceptare !

Farb', a dice unu singuru cuvgntu, fOrl ale face cea mai mica mustrare, Radu faciisemnu ostasilor ce imprejurase pe Dragomirsdlu dee pe mOnile calAului, ear pe Mandanu o rasa SI se depOrteze ca s priveascaesecuOunea amantului seu. Atunci Dragomirse repeO, i smulgndu unu smocu de floricelece cresceau pe malul pd'reutului ce curgea dela isvoru, le aruncb,' la picioarele Mandei le-

sinate strigiindu'i: nu m6 uith! nu m6 uithApai face:ndu-si cruce puse capul pe trunchiul-pregItitu 'llingg, care sta caraul.

Securea Cada !`De atunci floricica asta, s2a numita Nu.m6

Poate c amabilele noastre cetitoare ar dorlscie eine astd D-na Porineasca i acestu

D. Cerentelu ?Cad sfi le satisfacemu curiositatea.D-na. Florienasca era o fatd, orfang crescutd

de o bunicit a ei, care ii dete toatO silintade ai da o bung, educatiune. DupO mai multiani de pensionatu, uncle ea invIth totu - ceinvatd fetele la noi, bunica sa o 1u acasit,ca sO, o mdrite, dar nici unu pretendantu nuse ardtd, i sciti pentru ce ? Pentru cri, An-gelica de si modestg, tgarg i frumoasO, ayeunu defectu mare; nu aye zestre! B6trOnaera mOhnia. M temu, diced ea card D. Flo-rinescu, proprietaru mare i holteiu barnucare ii visith adese, sa," nu inchidu ochii, sisd lasu copila asta ne pusl la calc.mie, respunse boierul. Chiemar6, pe Ange-lica ca sO o intrebe ce gIndesce de astd, pro-punere. Copila mea,'ii ciise D. Florinescu, dad,nu te sparie traiul cu ullu b6trAnu, hotaresce-te a-mi indulci putinele dile ce mi-a mai re-masu. In locul focului junetei, vei grtsi inmine toatl dragostea i ingrijirea unui bunu-p Orinte.

Angelicaa cAreia inimA era liberapriimIbucuroasd cii singura conditiune de a nu sedespOrtl de bunica sa.

La Bnistureni, asedarea barbatu-seu, ea gdsio biblioted," aleasI, o gilding bine Onutl cuo florgrie plinI de plante ecsotice q. c.1 1.-

i

i-auit.

sg

DI'mi-o

si

si

1

FLORA ROMANX. 109

Ocupata de trebile gospodariei, avgndu cea maitene'ra ingrijere de barbatul "ei, primblarea,cetirea, musica, nu lash uritul_sh, se introducain castelul seu. Duminicile 0 serbatorile,tativa, vecini de vrista barbatu-seu ii visitau.Ea asculth cu ingMuinta povestele lor i juchcu den0i preferansul, incat ei a adorau.

Singurul noru cftre inegurh asta viata ling.,RI peste doi ani mai ante'i moartea bunica-i,pe care dup. ese luni o urmh 0 D. Flori-nescu, lasandu pe socia sa motenitoare petoata averea lui.

V'eduva la 22 ani, stapana pe o avere mare,Angelica acum nu aye decal a intinde mrina,pentru a via agatindu-se de totu degitul cuteo duzina de pretendanti, dar ea urmh a tralca i mai nainte ; prime& numai rarele visitea amicilor barbatu-seu, 0 pe D. Onisim Ce-xentelu...

Permiteti-ni a vorbl acum i de D-lui.Cerentelu era unu t6n6ru de spiritu, av6ndu

toate calitatile 0 toate defectele junetii. Dupg,ce fini gimnaziul, se trase cu b6trana sa mamain Tatara0 unde aye o casuta ascunsa subveo trei butuci de vie, care se catar pana,pe coperemCntu. Acolo se apuca de cultivatugradinuta sa, cad una din pasiunele sale eraii orile. Pe urnal se decise sa se duck' la Pa-ris ca s'0 mantue studiile, de unde se in-turnh peste duoi ani, cunosandu foarte binetoategradinile Parisului. Duph, inturnareasa, neav6ndu ce face, intr in serviciu; fu perandu snb-grefieru, sub-comisaru 0 sub-pre-fectu la o plas h. unde din inte'mplare se aflh,0 mosia Brusturenii.

Ca unn omu bine crescutu, visith pe admi-nistratii. sei, incep6ndu cu Domnul 0 DoamnaFlorinescu. Acestia ilu priimir6 cli acea ame-

nitate nobila 0 ospetie sincera care totu Incase mai gasesce pe la proprietarii nostri, darcare din nenorocire incepe a se perde. Elavorbl cu boierul agricultura 0 politica; cucocoana musica qi literatura. Se primbliprin grading, discuth asupra florilor ca unucunoseetoru, i apoi incantatu de visita luiisi lua adio, promitendu de a venidupg, gra-tioasa invitare a oaspetilorde cate ori tre-bile plasei ii vor da, timpu.

Visitele lui se indesirg. Totdeauna prii-mitu cu placere, ajunse a fi celu mai nesufe-ritu i mai negrijitoru sub-prefectu and nuera la Brustureni. Dupa moartea P-lui Flo-rinescu, buna-cuviinta cereh ca visitele lui safie mai rani. Cerent,elu vineh mai raru, daridei mai multu.

Inteo gi primblandu-se prin grading, unudorobantu ii aduse unu plicu in care gasi per-mutarea lui la o alto', plash', inteunu judetudepartatu. Desperatul Cerentelu ki lua adiosuspinandu, se inturnh la Iassi, si isi dete demi-siunea, jurandu a nu mai servl o patrie ingratta

Angelica se intristh 0 se simth 0 mai sin-gura, darprecum am ve'qutu din corespon-dinta lorei nu incetare de a fi in cele maibune relatiuni.

Alaltaieri eram gath sa me' pornescu lateara, cand am priimitu urmatorul biletu :

Doamna Angelica Florineasca i domnulOnisim Cerentelu roaga pe domnul C. N. sabine-voiasca a le face onoare de a asisth lacununia lor, ce se va serbl la biserica din sa-tul Brusturenii Duminica la 18 a eurentei."

Am rim gandindu la poznele care facu &-rile, 0 am plecatu la Brustureni.

Costantin, Negruzzi.

110 POESII.

IL'OElSIL

IDEALIIL

Des in anii de junieCand pluteam din valu in valu.Intr'o dulce reverie,Imi cream unu idealu.

o SaVasa frumoasa,Peru de 'angeru, blondu, i dam,C'o ochire mult duioasaDulce ilu impodobeam

Si-i dam cela mai dulce numeDe femee ce inbesen,

gandeam: In asta lumeVoiu putt s te gasescu?"

Anse anii se strecoaraLinu m suin pe-al vietei dealuSi din gandu-mi, piere, sboaraAlu men duke idealu ;

Jute() sara bland seninaEu in drum te-am intalnitu

imaginea-mi divinViu in Omit mi-a revenitu.

Si o fat'asa frumoasa,Peru de angeru, blondu, aveai,C'o ochire mult duioasa,Bland. in jurul ten priveai.

aveai acelasi numeDe femee, ce ittbescu,

Si-am ganditu In asta lumeIn sfirsitu eu te gasescu! "

vapaie de iubireVai in peptu-mi s'a aprinsu,Si spre tine cu grabireDuios bratul am inthisu.

ti-am disu : Ah vin la mineChipu de angeru adoratu,Vino grabnic, cad de tineAni intregi eu am visatu!

Anse tu far'inclurarePrivii bratul meu intinsu,

c'o cruda nepasareRece'n laturi l'ai impinsu,

mi-ai disu; Ce-mi pasa rideD'idearul ce-ai visatuIn nebuna ta junie" .

d'in drumu te-ai departatu!

iar anii se strecoara,Greu me urcu pe-alu vietei dealurDar din grindu-mi numai sboaraUnu chipu duke si fatalu.

JURAREMNPUL.

Cum de mine, o copilaAsi crud sa-si faca risu,Cu dispretu sa me tracteze....,Nu aceasta nu-i permisn.

E destulu!... Pre multe chinuridureri am suferitu,

De multu plansu si de suspimiriSufletu-mi-e amaritu,

MED%

Si

POEM 111

E destulu!... De acum 'nainteEu deplinu na6 hotarescuNici o-datA s'o mai cautu,Nici o-datI srt-i vorbescu.

Ca sa, fiu mai siguru AncAC'oin 0116 acestu cuy6ntu,In secretu in mine insu-miJuru unu sacru jurrtme"ntu.

Juni... Vai mie!... Eat'o vineSingarA intr'o alea,Am sA fugu.... Ce demonu negruDuce pasul men spre ea ?

Am sit mai cercu Anc'odatA,Poate astadi m'a priviCu amoru i-a sale buzeCu bland* 'mi voru zimbl.

RESPIINSU.

Astadi, dragit, spune-mi mieTu ce-atAta eu iubescu

Vrei ca dulcea mea sotieSit visamu unu visu cerescu,

Spunemi, asta o vrei tu ?"Ea zimbindu, respunse: Nu!

nCM, tu vrei ca in durereSi etern muncitu de china

Tiata mea BA, fie Sere,Fiere aniarA i veninu,

Spune-mi asta-i voea ta?"Ea zimbindu, respunde : Da!

Nu! Nu este cu putintii,La ce spui nu te gAndesci,

Asta nu-i a ta vointA

Mult lubitA, tu glumesci,Nu-i alit, respunde-mi tu ?"

Ans ea zimbindu, tAct. ,

SENINU ff .6 ulLTUNA.

Noaptea profundAIn ea cufunclAPAme'ntul june reinfloritu,

Bolta seninABlanda luminAVarsa din sinul sAu auritu;

Si totul tace,DivinA pacePeste naturA domnesce linu,

Dar o fortunAGeme i tunAIn al meu sufletu sdrobitu de china.

Ah! Nici o razANu lumineazANoaptea profundA ce m'a coprinsu.

Inima4 ruptADe lunga luptACe amorn i ura crudu au incinsu.

I. Negruzzi.

112 DECLARATIIINg ANUNCIIIRI.

DECLARATIUNE.

Redactiunea Convorbirilor Literare" se erede datoare a declark eit" foiasa nu este organul societatii ,,Junimea" din Iassi. Redactorul l multi colla-botari al el facu parte din acea societate, Anse nu ca atari, i lucrarlie brpublicate in Convorbiri" nu stau in legAturA necesarA, cu densa. Toate pa-blicatiunile Societatil Junimea poartal titula de editiuni" a le el, titulii carelipsesce la Convorbirile noastre, a ertror cuprinsu privesce dar nunlai peautoril subsemnati i pe Redactiune.

Abonamentele la Convorbiri Literare"se potu face de acum inainte si in Bucuresci la libraria D-luiSocec & Comp., calea Mogosoae No. 7.

Administratiunea.

ANUNCIU.Se afig, de ve'nclare la librria noug si la 0. Hildebrand in Iassi.

PBOSPECTde toate schimbarile aa, numite flectionare

ale cuvintelor romane de P. Palm._Pre.cul 1 leu.

Redactoru respumptorn: Jacob Negruzzi. Tipografia Societticit Junimea.

ET