1

1.Obiectul de studiu al macrMac. analizeaza modalitatile de functionare a economiei nationale privita in ansamblu,opereaza cu marimi globale cum ar fi:PIB,PNB,venitul national,masa monetara,cererea si oferta agregata,nivelul mediu al preturilor si rata inflatiei,rata somajului,consumul total,investitii totale.2.Interconexiunea dintre microeconomie si macroeconomie

Sunt doua componente de baza a teoriei economice, micro.studiaza comportamentul individual al consumatorului si producatorului,piata ,veniturile factoriale,modalitati de stabilire a pretului.3.Probleme abordate in macro

- asigurarea echilibrului dintre cererea globala si oferta globala-ocuparea deplina a resurselor de munca

-asigurarea economiei nationale cu moneda

-orice politica economica guvernamentala are componentele sale obligatorii:bugetara si fiscala.

-asigurarea unei balante comerciale si a unei balante de plati echilibrate-intergrarea problemelor macroeconomice in strategii globale de crestere si dezvoltare

4.Fluxul circular al veniturilor

Punctul de plecare il constitue menajele ,pentru satisfacerea multiplelor nevoi,propun intreprinderilor factori de productie (munca,capital,pamint), in schimbul serviciilor acordate menajele primesc venituri..aceste venituri sunt folosite mai apoi pentru procurarea bunurilor materiale si serviciilor de consum si pentru investitii.Statul cel deal treilea agent economic participa la circuitul economic redistribuind veniturile factoriale.el acumuleaza inpozite si taxe si redistribuie salarii,pensii,burse,subventii,dotatii.5.Principiile sistemului de evidenta a indicatorilor macroeconomici

Indicatorii pot fi calculai prin una din urmtoarele trei metode:a) metoda produciei (metoda valorii adugate) prin care are loc msurarea i evidenierea valorilor adugate brutei create de ctre toi agenii economici, productori de bunuri i servicii (de consum i publice) i agregarea acestor mrimi pe sectoare, ramuri i pe ansamblul economiei naionale. Prin aceast metod, din valoarea total a produciei sau valoarea produciei brute (pe sectoare, ramuri sau economie naional), se elimin consumul intermediar, iar n cazul indicatorilor n expresie net, se elimin i consumul de capital fix (amortizarea), rezultnd valoarea adugat net.

b) metoda utilizrii finale (metoda cheltuielilor sau a folosirii veniturilor), care const n agregarea cheltuielilor totale ale agenilor economici cu bunurile materiale i serviciile care compun producia final. Concret, prin aceast metod se nsumeaz: cheltuielile gospodriilor (menajelor) pentru produse i servicii de consum; cheltuielile publice pentru serviciile administrative puse la dispoziia colectivitilor; cheltuielile pentru bunuri de investiii (investiiile brute); exportul netc) metoda repartiiei (metoda nsumrii veniturilor), care const n nsumarea elementelor ce reflect recompensarea factorilor de producie, concretizate n venituri ncasate de proprietarii acestor factori (salarii, profituri, dobnzi, rente) i alocaiile pentru consumul de capital fix (amortizrile). n practic, pentru calcularea indicatorilor sintetici ai rezultatelor macroeconomice, se mbin cele trei metode. Astfel, pentru determinarea produciei pe ramuri ale economiei, se utilizeaz metoda de producie, pentru domeniul serviciilor se aplic metoda cheltuielilor .a.m.d.

6.Indicatorii macroeconomiciIndicator economic-expresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice,instrument de evaluare a rezultatelor unei activitati economice.

a.PGB exprima valoarea totala a bunurilor si serviciilor create in cadrul unei economii nationale intro perioada de timp PGB=Ci+Cf+Ib

b.PIB constitue valoarea bruta a bunurilor si serviciilor finale create in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si strainic.PIN=PIB-A

d.PNB constitue suma valorii adaugate brute create de catre agentii economici autohtoni atot pe teritoriul tarii de origine cit si peste hotare PNB=PIB+SBe.PNN sau venitul national =PNB-A

d.VN constitue suma veniturilor provenite din munca si proprietate ce se obtin in urma producerii bunurilor economice(suma salariilor ,dobinzelor,profiturilor si rentei)VN=PNB pr.p.-A-Ii+Se sau PNB pr.f.-A7.corelatiile dintre indicatorii neti si bruti ,reali si nominali

Nominali exprimarea in preturi curente de piata Reali pretul pe care acesta ar fi avuto daca nu sar fi modifica preturile comparative cu anul anterior,de referintaRaportul dintre PNB nominal si PNB real poarte denumirea de deflatorul PNB si este folosit pentru determinarea modificarilor reale intervenite in productie,masoara schimbarea mediei preturilor bunurilor produse si serviciilor prestate timp de un an.

Brut +amortizare Net amortizare

8.Metode de calcul a indicatorilor

a.metoda valorii adaugate brute

b.metoda veniturilor

c.metoda cheltuielilor9.Formele economiei subterane,cauzele aparitiei si consecinteEconomia subtera constitue totalitatea formelor de activitate economica neautoriata de stat,nereflectate in statistica oficiala,care aduc prejudicii mari societatii.Cauzele aparitiei: cresterea presiunii fiscale o data cu amestecul tot mai categoric al statului in activitatea economica;cresterea ponderii serviciilor in PIB si in structura populatiei ocupate,fapt care favorizeaza ascunderea veniturilor si desfasurarea unor activitati ilegale;salariile mai mici ale functionarilor publici fata de salariile ce necesita aceiasi componenta din sectorul privat.Forme: coruptia,evaziunea fiscala,contrabanda sau tranzictii ilegale,confactionarea si comercializarea produselor falsificate,falsificarea banilor si a hirtiilor de valoare,privatizarea ilicitata(criminala),neprivatizarea valutei obtinute din export,remunerarea muncii in mod illicit,interzicerea accesului agentilor concurenti pe piata si mentinerea unor preturi inalte de monopol,scutirea ilegala a unor firme privatede plata impozitilor,racketul.10.principalele forme de venit la nivel macroeconomic

VN constitue valoarea adaugata neta create in decursul unui an de catre agentii economici rezidenti,care activeaza atit in interiorul tarii,cit si in strainatate.Calculat dupa aceste metode Vn se compune din venituri primare:dobinda, profit, renta.Venituri factoriale,personale,nationale

11.structura consumului la nivel macropeconomic si factorii de influenta

Consumul o trensformare a bunurilor si serviciilor,care se poate efectua fie imediat,fie progresiv,in decursul unei perioade mai indelungate. Structura:cunsum final procesul de folosire a unui bun fara ca el sa participle la crearea altor bunuri economice;consum intermediar este un process de utilizare a unui bun pentru confectionarea altor bunuri;factori obiectivi sunt marimea dinamica si modelul reprezentarii veniturilor,nivelul si evolutia preturilor,rata dobinzii,schimbari in politica fiscala.; factori subiectivi se refera la inclinatia psihologica a oamenilor spre consum,precum si la preveziunile referitoare la venitul viitor,la perspective schimbarii preturilor.12.consumul in baza legii lui Keynes si legea lui Engel

Legea lui engel-o data cu cresterea veniturilor,cheltuielile destinate procurarii produselor alimentare cresc,dar intro proportie mai mica decit cresterea venitului,cheltuielile pentru imbracaminte si locuinta cresc proportional cu cresterea venitului,cheltuielile pentru odihna si educatie cresc in proportii mai mari decit cresterea venitului.Keynes o data cu cresterea sau scaderea veniturilor,de regula si in medie,oamenii inclina sasi mareaska sau sasi diminueze consumul,dar nu in aceiasi masura , ci intro masura mai mica.

13.Inclinatia medie spre consum si economii,inclinatia marginala spre consum si economii

Rata medie a consumului constitue raportul dintre consumul total si venit si exprima partea din venit ce se cheltuieste prin consum. Rata marginala a consumului-arata cum se sporeste onsumul cind venitul disponibil creste cu o unitate,arata o parte a venitului disponibil suplimentar ce se va adauga la consum intro perioada de timp.Inclinatia spre economii porneste de la dorinta omului de a utilize banii pe care ii are in alt mod decit ai cheltui pentru procurarea bunurilor materiale si a serviciilor.14.Rolul investitiilor in cresterea economicaInvestitii totalitatea cheltuielilor care se fac pentru procurarea bunurilor de capital,in scopul cresterii capitalului fix si a stocurilor de capital circulant si a sporirii astfel a avutiei nationale.

Duc la crearea unor noi produse si micsorarea preturilor,sunt un factor de echilibru economic,Volumul investitiilor va creste atita timp cit rata profitului asteptat va fi mai mare ca rata dobinzii(Keynes)Factori care influenteaza:economiile,care influenteaza asupra ratei dobinzii,iar aceasta asupra investirii,marimea impozitelor,previziunile si asteptarile intreprinzatorilor,ritmurile cresterii economice,progresul tehnico-stiintific.

15.Multiplicatorul si acceleratorul investitiilor in economieEfectul multiplicatorului este un process potrivit caruia o variatie a unei marimi economice produce,in decuursul unei anumite perioade ,o variatie amplificata a altei marimi.(K).poate fi multiplicatrul investitiilor,exporturilor,monetary,fiscal.Principiul acceleratorului,o crestere a venitului si consumului genereaza o crestere mai mare a investitiilor. -Venitul si consumul-Acceleratorul-Investitii-Multiplicatorul-16componentele si factorii cererii agregateCererea agregat (global) reprezint ansamblul cerinelor solvabile de bunuri i servicii produse ntr-o economie, ntr-o perioad de timp i la un nivel mediu general al preurilor acestora. Structura cererii agregate cuprinde patru componente de baz: cererea pentru consumul personal (C), achiziiile guvernamentale (G), cererea pentru investiii (I) i cererea extern format din exportul net (EN). CA = C + G + I + ENfactori, precum:

a) anticiprile consumatorilor i investitorilor cu privire la evoluia strii economice n ansamblul ei. Anticiprile optimiste vor determina populaia s cumpere o cantitate mai mare de bunuri, n special de folosin ndelungat, iar ntreprinztorii s sporeasc investiiile, deoarece crete gradul de certitudine privind eficiena acestora, ceea ce va nsemna creterea cererii agregate. Anticiprile pesimiste vor conduce la creterea incertitudinilor consumatorilor finali, fapt ce se va reflecta n reducerea cererii agregate, adic a cheltuielilor pentru bunuri de consum i de capital.

b) natura politicilor guvernamentale care, dac privesc creterea cheltuielilor pentru investiii, reducerea fiscalitii sau sporirea masei monetare, au ca efect creterea cererii agregate, iar dac stimuleaz creterea ratei dobnzii sau a fiscalitii, au ca efect reducerea cererii agregate.

c) starea general a economiei mondiale care, dac se afl ntr-o perioad de boom economic, va determina creterea importurilor, adic mrirea exporturilor din economia naional, crescnd cererea agregat, iar dac se afl ntr-o perioad de criz, partenerii de afaceri strini vor importa mai puin, adic exporturile din economia naional se vor reduce, scznd astfel cererea agregat.

17. curba cererii si ofertei agregate

Cererea agregat (CA) i oferta agregat (OA) sunt analizate n legturile lor complexe cu nivelul general al preurilor i cu alte variabile macroeconomice. Corelaia dintre cererea agregat i oferta agregat poate fi analizat n urmtoarele situaii.1. La o ofert agregat iniial constant, dac cererea agregat crete fa de nivelul de echilibru, atunci nivelul general al preurilor crete, iar producia real de bunuri se va mri i ea, tinzndu-se spre un nou nivel de echilibru.

2. La o ofert agregat iniial constant, dac cererea agregat se reduce, atunci nivelul general al preurilor va scdea, antrennd i micorarea volumului produciei totale fa de situaia iniial. n acest fel, se tinde ctre un nou nivel de echilibru (pre de echilibru), inferior celui iniial, cu efecte benefice privind reducerea inflaiei, dar cu posibile repercusiuni asupra creterii ratei omajului (pe termen mediu sau lung).3. Dac cererea agregat este relativ constant, iar oferta agregat crete, atunci se nregistreaz o reducere a nivelului general al preurilor i o sporire a produciei totale de bunuri economice, fapt ce va avea efecte pozitive pentru economia naional, n privina inflaiei i ocuprii forei de munc.

4. Dac cererea agregat este relativ constant, iar oferta agregat se reduce, atunci se nregistreaz o cretere a nivelului general al preurilor i scderea produciei totale de bunuri i servicii, ceea ce echivaleaz cu situaia de recesiune i inflaie.

18.Oferta agregataOferta agregat (global) reprezint ansamblul bunurilor i serviciilor oferite pe piaa naional de ctre toi agenii economici, autohtoni i strini

Cel mai important factor de influenare a ofertei agregate este nivelul general al preurilor, care, dup cum tim, se afl ntr-o relaie direct proporional cu mrimea acesteia. Acest lucru este valabil ns, dac nivelul preurilor se refer la bunurile marfare care constituie oferta agregat, fr a avea legtur cu costul acestora. Modificarea nivelului general al preurilor se reflect ns n oferta agregat, i prin intermediul costurilor cu factorii de producie achiziionai. o cretere a acestor costuri (preuri ale factorilor) poate determina o reducere a ofertei, iar o scdere a lor, mrirea ofertei agregate. Considernd nivelul general al preurilor ca fiind relativ constant, oferta agregat poate fi influenat i de ali factori, precum:a) productivitatea factorilor de producie dac sporete, va antrena o reducere a costului mediu, creterea volumului produciei i a ofertei agregate.b) volumul factorilor de producie utilizai, care poate spori oferta agregat atunci cnd oferta lor crete i poate reduce oferta agregat, atunci cnd oferta lor pe pia se diminueaz.

19.modelul keynisian si modelul classic a ofertei aggregateModelul IS-LM, deasemenea cunoscut sub denumire de modelul Hicks-Hansen i modelul echilibrului dublu sau simultan, este un model economic elaborat de economitii John Hicks i Alvin Hansen n baza teoriei macroeconomice keynesiene. Acest model opereaz cu mrimi economice agregate (nivelul ratelor dobnzii, volumul total de producie, cheltuielile publice, masa monetar etc.). Curba IS ("Curba investiiilor egale cu economisirile") reprezint toate combinaiile posibile dintre venit i rata dobnzii care echilibreaz piaa bunurilor i serviciilor. Aceast pia se afl n stare de echilibru atunci cnd oferta agregat (volumul de producie fabricat ntr-o perioad) este egal cu cererea agregat (suma cheltuielilor tuturor agenilor economici planificate pentru aceast perioad). Curba LM ("Curba cererii pentru mijloace lichide egale cu masa monetar") reprezint toate combinaiile posibile dintre venit i rata dobnzii care echilibreaz piaa banilor. Aceast pia se afl n stare de echilibru atunci cnd oferta de bani (cantitatea de mijloace bneti, sau masa monetar, n circulaie) este egal cu cererea de bani (cantitatea de bani, de care agenii economici au nevoie).

Modelul AD-AS modelul echilibrului macroeconomic20.conditiile de stabilire a echilibrului si dezechilibrului economicAdeptii liberalismului economic aparau ideia ca echilibru economic se stabileste de la sine fara o interventie a statului in acest process.Adam Smith sustinea ca echilibrul economic se realizeaza in uram actiuniimiinei invizibile prin mecanismul preturilor si concurentei se egaleaza cererea si oferta.

Echilibrul macroeconomic exprim starea de concordant relativ dintre cererea si oferta agregate n cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale n ansamblul ei, care are la baz o alocare si folosire rational a

resurselor, o functionare normal a structurilor economice n interdependenta lor. Echilibrul macroeconomic trebuie nteles ca o tendint, ce nu exclude abateri sau discordante nesemnificative care nu afecteaz functionarea de ansamblu normal a economiei.

Dezechilibrul economic

Principalele forme de dezechilibru.

a)Excesul de ofert pe piata bunurilor si pe piata muncii. Pe piata bunurilor economice, starea de dezechilibru este cunoscut sub denumirea de presiune, deoarece cantitatea acestora depseste cererea existent. n consecint, cumprtorii au posibilitatea de a alege, iar productorii-ofertanti se confrunt cu dificultti n vnzarea mrfurilor, fiind, totodat, stimulati n directia restructurrii productiei si cresterii calittii.

Pe piata muncii, excedentul de ofert nseamn somaj, subutilizare a potentialului de fort de munc existent, repercusiuni asupra nivelului de trai al populatiei.

b) Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de ofert pe piata muncii. Pe piata bunurilor se manifest o cerere mai mare dect oferta existent, ceea ce duce la situatia cunoscut sub denumirea de absorbtie. n acest caz, agentii economici productori nu au posibilitatea de a satisface ntreaga cerere: oferta de mrfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici interesul pentru diversificarea si mbunttirea calittii produselor; se accentueaz excedentul de fort de munc si cresterea somajului.

c) Excesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetar. O asemenea stare de dezechilibru pune n relief neconcordante, dereglri de profunzime, care tin de structuri ale productiei si ale economiei n ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi pe termen lung oferta de fort de munc, de a asigura o

evolutie normal a ofertei de bunuri economice si de mas monetar.

21.Rolul statului in economie

In antichitate inteleptii si sfetnicii regilor sustineu si promovau ideea unei interventiii moderate a statului, spre sfirsitul evului mediu mercantelistii considerau ca statul este principalul factor al cresterii avutiei nationale, la mij sec XVIII liberalistii sustineau ca interventia statului nu este eficienta,adeptii totalitarismului economic din contra sustineu implicarea maxima a statului, neoclasicii considerau ca amestecul statului este justificat doar in conditii in care acesta ceraza conditii necesare pentru desfasurarea unei concurente pure si perfecte.In anii 30 ai sec XX specialistii sau convins ca sistemul economic nu este capabil sa se autoregleze dar si totalitarismul sovietic sa dovedit a fi inefficient, a fost expusa o noua doctrinakeynisista potrivit careia statul trebuia sa intervina in unele domenii ale activitatii economice pentru a stimula investitiile si consumul, a reduce rata dobinzii, a reglamenta masa monetara, a redistribui veniturile.Aceasta teorie a fost folosita drept fundament pentru politicile economice a tarilordezvoltate timp de 3-4 decenii.In lumea contemporana statul este capabil sa rezolve unele problemele economice, pe cind piata altele.

22Instrumentele, formele si efectele interventiei satului in activitatea economica

Instrumente:politica bugetara , fiscala,monetara si de credit,controlul preturilor si venitului,reglamentarea administrative,cursului de schimb valutar,activitatii intreprinderilor din sectorul public.Forme: elaborarea cadrului legislative,apararea concurentei,redistribuirea venirurilor,crearea si gestionarea sectorului publicIntervenia statului n economie depinde n principal de urmtorii factori:

Echilibrul i stabilitatea economiei

Insuficiena iniiativei private n unele domenii

Satisfacerea nevoilor colective ale societii

Finanarea aprrii naionale

Tendina de extindere i amplificare a externalitilor

Aprarea drepturilor consumatorilor

Stabilirea ordinii de drept

Modificrile n conjunctura economiei mondiale

23.politici macroeconomice promovate de stat si obiectivele politicilor macroeconomicepolitica fiscala,veniturilor,vamala,bugetara,monetara,industriala,Agricola,nationalizarea si planificarea

asigurarea dezv economice si mentinerea pacii sociale,asigurarea ocuparii depline a fortei de munca,mentinerea stabilitatii preturilor,asigurarea cresterii ecoomice sustinute,echilibrarea balantei de plati externe,ridicarea competitivitatii econ nationale,apararea mediului ambient , cresterea profitului si salariului.

Politici conjuncturale

Ansamblul msurilor prin care se urmrete rezolvarea problemelor pe termen mediu i scurt sunt cunoscute sub numele de politici conjuncturale. Acestea acioneaz pe un orizont de timp de maxim patru ani. Dintre politicile conjuncturale, cele mai cunoscute sunt: politica fiscal-bugetar, politica monetar i politica veniturilor.

Politici structurale reprezint msurile ce trebuie luate de administraia public i care vizeaz orizonturi de timp lungi cu obiective referitoare la structurile fundamentale ale economiei. Dintre acestea menionm politica industrial, politica sociala, amenajarea teritoriului etc.24.Variabilile si mecanismele care declanseaza fluctuatiile economice.

Se pot delimita fluctuaii: sezoniere, accidentale (ntmpltoare) i ciclice. Fluctuaiile sezoniere se deruleaz, de regul, pe parcursul unui an, ca urmare a influenei unor factori naturali sau sociali i sunt n general explicabile i previzibile. Astfel, sub incidena unor factori naturali-climaterici, volumul produciei, al ocuprii, al activitii economice n general, cunoate fluctuaii pe parcursul unui an n agricultur, construcii, turism, n unele subramuri ale industriei etc. Variaiile sezoniere ale activitii economice se datoreaz i unor mprejurri sociale (obiceiuri i tradiii, srbtori religioase sau laice .a.). Datele statistice evideniaz c n perioadele care premerg importante srbtori religioase sau laice au loc creteri ale volumului vnzrilor, produciei industriale i transporturilor, se mbuntete gradul de ocupare i folosire a factorilor de producie. Ulterior acestor evenimente au loc, pentru perioade mai mari sau mai mici, reduceri ale desfacerilor i produciei, ale gradului de ocupare etc. Ciclul economic sezonier se explic prin influena factorilor naturali, psihologici i prin preferinele consumatorilor, care au evoluii specifice pe parcursul unui an, reproducndu-se cu o anumit regularitate de la un an la altul. Pentru unele activiti, fluctuaiile sezoniere i ciclurile lor au la baz evoluia fluctuant, ciclic a ofertei; pentru altele, ele in n special de fluctuaia i ciclicitatea cererii, a factorilor (condiiilor) ce o determin.

Fluctuaiile ntmpltoare, accidentale, sunt determinate de factori aleatori sau evenimente neateptate: cataclisme naturale, evenimente sociale i politice deosebite, decizii neateptate ale unor ageni economici, o anumit stare de spirit a populaiei etc.

Fluctuaiile ciclice sunt determinate de factori ce in de funcionarea activitii economice, de interdependenele dintre prile sale. Sunt fluctuaii agregate i se reproduc cu o anumit regularitate, dei nu pot fi ncadrate n termene riguroase, exacte.

Asemenea fluctuaii s-au manifestat pregnant de la nceputul secolului al XIX-lea, iar prin cercetarea lor s-a desprins concluzia c alternana perioadelor de expansiune i contracie a afacerilor, a activitii economice n general, se deruleaz cu o anumit regularitate n timp.25.Faze ale ciclurilor economice ,obiective si instrumente politice anticicliceCiclul scurt (Kitchin, minor) reprezint o micare ciclic pe parcursul a circa 40 luni care afecteaz ansamblul ramurilor unei economii.

Ciclul scurt se ncadreaz n interiorul ciclului mediu (Juglar), ntre dou crize sau manifestri de criz i contribuie la modificarea amplitudinii expansiunii i contraciei caracteristice ciclului Juglar.

Pe parcursul unui ciclu Juglar de 6 ani se deruleaz n medie 2 cicluri scurte, i 3 cicluri scurte n cele care au avut o durat medie de 10 ani. Ciclurile scurte (Kitchin) au dou faze: expansiunea i incertitudinea (reducerea) creterii economice, iar trecerea de la expansiune la ncetinire nu presupune declanarea unei crize economice

Ciclul decenal (Juglar). Cercetarea economic, privind evoluiile ciclice n economiile cu pia concurenial, este concentrat, n primul rnd, asupra ciclului decenal, numit i ciclul mediu sau Juglar cruia i este dedicat o bogat literatur, coninnd o mare varietate de puncte de vedere. Ciclurile lungi. Evoluia pe termen lung a vieii economice, a strii i eficienei utilizrii factorilor de producie demonstreaz c acesta se desfoar sub forma unor unde lungi cu o durat de 40-60 ani. n acest interval de timp n economie este dominant un anumit mod tehnic de producie. O perioad de timp - experiena istoric atest c aceasta reprezint circa 20-30 ani

Politicile anticiclice i au originea n modalitile fundamental diferite de a percepe cauzele fluctuaiilor ciclice. Ele se pot grupa n dou mari categorii: influenarea cererii agregate (demand-side-economics) i influenarea ofertei agregate (supply-side-economics).Politicile anticiclice, avnd ca obiectiv influenarea cererii agregate, pornesc de la teoria lui Keynes, dup care cauza principal a fluctuaiilor agregate ale activitii economice rezid n modificrile nedorite ale cererii agregate (n special ale cererii pentru bunuri de investiii) n raport cu posibilitile i evoluia efectiv a produciei (oferta agregat).asemenea msuri pot fi grupate n trei mari categorii: politica cheltuielilor publice, politica monetar i politica fiscal.Politica cheltuielilor publice se bazeaz pe majorarea cheltuielilor bugetului administraiei centrale n faza de recesiune - chiar cu preul unui deficit bugetar - cu scopul de a menine sau impulsiona cererea agregat (pentru a stimula producia n vederea trecerii la faza de recesiune).Politica monetar i de credit are ca principale instrumente rata dobnzii, creditul i masa monetar. Ele se aplic difereniat n funcie de starea conjuncturii economice.

Politicile bazate pe ofert - pornesc de la filozofia c pentru a influena conjunctura n situaii nefavorabile (stri de recesiune sau chiar depresiune) este esenial ameliorarea stimulentelor pentru a-i incita pe productori s mreasc oferta agregat.26.Natura si formele somajului si indicatorii somajului

omajul reprezint excedentul ofertei fa de cererea de muncntruct comportamentul ce st la baza omajului voluntar ar putea exista oricnd, s-a formulat concluzia c n orice societate exist un omaj natural care nu poate fi resorbit, un omaj permanent, denumit i omaj normal pentru c nu este determinat de factori conjuncturali i monetari. De aceea, economistul francez Edmond Malinvaud l denumete omaj neinflaionist. n literatura de profil este cunoscut i ca omaj NAIRU (care nu determin accelerarea salariilor). n perioada anilor '30 ai secolului nostru, J.M. Keynes remarc existena unui alt gen de omaj, amplu la acea dat, pe care l denumete omaj involuntar. Economitii de dup Keynes l-au numit omaj keynesian.

omajul ciclic este excedentul ofertei de munc a crei genez ciclic este determinat de conjunctura economic i caracterul sezonier al diferitelor activiti. Aceast denumire se aplic pentru:

omajul conjunctural cauzat de alternana perioadelor de prosperitate i depresiune care caracterizeaz lumea industrializat;

omajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activiti precum construciile i agricultura.

omajul structural este determinat de tendinele de restructurare economic, geografic, zonal, social etc. care au loc n diferite ri, mai ales sub incidena crizei energetice, revoluiei tehnico-tiinifice, nchiderea firmelor nerentabile, perimarea unor produse i, o dat cu acestea, a unor meserii, datorit modificrii gustului i opiunilor consumatorilor. n aceast categorie se include i omajul din rile srace cu cretere demografic, dar lipsite att de capital, ct i de competenele necesare exploatrii resurselor umane.

omajul tehnologic este determinat de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi, precum i de centralizarea unor capitaluri i unitilor economice ducnd la restrngerea locurilor de munc. Procesul generator pentru aceast form de omaj const n substituirea muncii cu capitalul.

omajul tehnic - stare de inactivitate forat impus de discontinuitile care survin n procesele tehnice de producie: greve, defeciuni ale unor maini i utilaje, ntreruperea energiei etc.

omajul fricional sau tranzitoriu - starea de inactivitate momentan (termen scurt) care corespunde unei situaii sau faze intermediare ce se scurge ntre ncetarea activitii n cadrul unui loc de munc i ncadrarea la un nou loc de munc. Are dimensiuni apreciabile n economiile marilor ri.

Nivelul omajului - se determin att absolut - ca numr (masa omajului) - ct i relativ - ca rat a omajului (numrul de omeri/populaia activ) i difer pe ri, perioade i regiuni ale aceleiai ri.

27.masuri de prevenire a somajului

Garantarea unor venituri minime este o problem care se pune pentru un numr mai mare de oameni dect al omerilor, dar ne vom circumscrie referirile numai la acetia din urm. Una din modalitile cele mai utilizate n acest sens este ajutorul sau indemnizaia de omaj. O alt modalitate de asigurare a unor venituri garantate este "impozitul negativ". Acesta reprezint, n esen, un sistem de transfer de venituri n favoarea celor lipsii. Din prima categorie se remarc: msurile de organizare a pregtirii i calificrii celor n cutarea unui loc de munc pentru a putea face fa noilor tehnici i tehnologii; facilitile acordate de statPoliticile pentru reducerea omajului pot fi de asemenea pasive i active. Politicile pasive acioneaz pentru reducerea efectelor omajului. Politicile active concentreaz eforturile instituiilor publice pentru eliminarea sau diminuarea cauzelor omajului28.Natura si formele inflatiei contemporane

Fenomenul denumit inflaie constituie o problem complex de analiz macroeconomic i una dintre cele mai importante forme ale dezechilibrului economico-social Caracteristicile eseniale ale inflaiei sunt:

a) este un proces de depreciere a banilor att pe plan naional, ct i n raport cu alte monede;

b) este un proces de cretere durabil i generalizat a preurilor i tarifelor;c) este expresia unui dezechilibru monetar i material, manifestat att pe piaa monetar ct i pe piaa bunurilor economice;d) este influenat de numeroase aspecte psihologice (de ex. de teama instabilitii economice i folosind mecanismul creditului, populaia aduce n "prezent" o cerere viitoare de consum).se pot desprinde trei forme cauzale ale inflaiei contemporane: inflaie prin cerere; inflaie prin costuri; inflaie combinat. Inflaia prin cerere.Inflaia prin moned este determinat de introducerea i meninerea n circulaie a unei mase monetare excedentare, n raport cu volumul de mrfuri de pe pia, peste nevoile circulaiei bneti.

Inflaia prin credit apare ca urmare a dezvoltrii exagerate a creditului bancar, care poate conduce la o supradimensionare a volumului banilor de cont cu efecte inflaioniste similare celor produse de banii numerar. Inflaia prin dezeconomisire i are originile n scderea nclinaiei spre economii din partea populaiei, ca urmare a unor previziuni pesimiste n ceea ce privete conservarea puterii de cumprare a economiilor existente i viitoare, dar i a unor factori de natur subiectiv i psihologic, pentru o anumit perioad.

Inflaia prin costuri Inflaia prin costuri apare n situaia n care, pe ansamblul economiei, costurile de producie cresc ntr-un ritm accentuat, independent de cererea agregat.

Tipuri:inflatiemedie,moderata,galopanta,hiperinflatie29.Factorii si cauzele inflatieiFactorii care pot determina creterea costurilor i deveni astfel cauze ale inflaiei prin costuri sunt numeroi. Printre cei mai importani enumerm: creterea salariilor ntr-un ritm superior creterii productivitii muncii. Presiunea unor costuri de producie mari se reflect n preuri inflaioniste atunci cnd remunerarea factorilor de producie (n special a factorului munc) crete ntr-o proporie superioar sporirii productivitii lor. O politic salarial nefondat pe criterii economice va conduce la obinerea de salarii mari, fr acoperire n planul produciei, crendu-se tensiuni inflaioniste. Numai atunci cnd dinamica salariilor este cel mult egal cu dinamica productivitii muncii, revendicrile i creterile salariale nu conduc la preuri inflaioniste.

creterea excesiv a profiturilor. Fenomenul apare, de regul, n situaia firmelor mari, de monopol sau oligopol, care impun preuri mari la produsele vndute, preuri care pot constitui costuri de achiziie pentru ali ageni economici.

creterea preurilor la materii prime i materiale. Acest fenomen se refer, de regul, la materiile prime, materialele, combustibilii, energia etc., care provin din importuri i ale cror preuri se repercuteaz asupra costurilor de producie ale produselor finite indigene (inflaie importat). Efectul inflaionist se amplific pe fondul devalorizrii monedei naionale, care nseamn scumpirea importurilor i ieftinirea exporturilor.

politica amortizrii accelerate. Practicarea unor amortismente descresctoare pe durata normal de funcionare a mijloacelor fixe, pentru prevenirea unei uzuri morale premature, conduce la nregistrarea unor costuri mai mari la nceputul perioadei de utilizare a mijloacelor fixe.

presiunea fiscal ridicat. Dac impozitele directe reduc veniturile nominale disponibile i, n consecin, presiunea cererii inflaioniste, nu aceeai este situaia n cazul impozitelor indirecte, care se regsesc n preurile de vnzare ale produselor i orice cretere a lor afecteaz n mod direct nivelul acestora.

30.Legile lui Okun si curba Philips

Legea lui Okun-fiecare sporire a nielului somajuilui cyclic cu un punct procentual peste rata naturala a somajului este r\insotita de o reducere a PNB ului cu 2,5-3%fata de nivelul productiei potentiale.(Y-Y*)/Y*=-(U-Un) Y-PIB real Y*-PIB potential U rata reala a somajului Un-rata naturala a somajului -coef sensibilitatii PIB fata de modificarea somajului cyclic.Astfel cnd rata inflaiei crete, rata omajului scade, deoarece sporirea preurilor stimuleaz extinderea activitii economice, creterea ocuprii forei de munc i atenuarea omajului. Invers, atunci cnd rata omajului scade, se nregistreaz o cretere a ratei omajului, agenii economici nefiind interesai n extinderea activitii. De aici ar rezulta concluzia conform creia lupta mpotriva omajului ar necesita, ntr-o anumit proporie, inflaie;

32.Functiile monedeiRolul monedei (banilor) n cadrul unei economii este pus n eviden prin funciile ndeplinite:

a) Funcia de msur a valorii Prin aceast funcie, moneda servete la msurarea cheltuielilor de producie i a rezultatelor, la realizarea de calcule economice prin care se stabilete costul activitilor desfurate sau programate a se desfura, se apreciaz eficiena, se determin preul produselor i al serviciilor. b) Funcia monedei ca mijloc de circulaie n aceast funcie, moneda servete procesului circulaiei mrfurilor, intervenind n actul de vnzare-cumprare al unei mrfi, ce trece de la productor la consumator n schimbul unei anumite cantiti de moned. c) Funcia monedei ca mijloc de plat Aceast funcie const n utilizarea monedei pentru achitarea mrfurilor cumprate pe credit, pentru plata salariilor, dobnzilor, chiriilor, impozitelor i taxelor, primelor de asigurri, pentru restituirea mprumuturilor etc. i aceast funcie reclam existena monedei n mod real, efectiv.

d) Funcia monedei ca rezerv a valorii n fapt, aceast funcie reprezint o putere de cumprare n ateptare la agenii economici sau populaie. Este vorba de economisirea i acumularea unor sume bneti n vederea unor activiti viitoare sau n scopuri de precauie contra unor cheltuieli neprevzute.

e) Funcia de moned universal Moneda este folosit i n cadrul relaiilor economice internaionale la cumprarea de mrfuri i prestarea unor servicii. Monedele folosite cu preponderen n cadrul acestor relaii sunt denumite valute forte, adic acele monede naionale recunoscute pe plan internaional ca mijloc de cumprare, mijloc de plat i de rezerv

33.Structurati masa monetara dupa agregatele monetare

Indicatori care masoara o anumita o anumita componenta a masei monetare,

Agregatul M1-banii lichizi aflati in circulatie precum siconturile bancare

Agregatul M2 format din M1 la care se adauga depozitele la vedere ,depunerile la casele de economii,depunerile pe termen scurt la banci.

Agregatul M3 pe linga M2 mai cuprinde si depunerile pe termin nelimitat,depunerile si titlurile de comert in monede straine,bonuri de tezaur.Agregatul L include pe lingaM3 economiile contractuale depuse pe termen,plasamentele negociabile.

34.Cererea de moneda si factorii determinati

Cererea de moned reprezint acea cantitate de moned pe care toate categoriile de persoane fizice i juridice o solicit ntr-o anumit perioad de timp, avnd ca motivaie utilitile acesteia, date de funciile pe care le ndeplinete ntr-o economien primul rnd de volumul operaiunilor de achiziionare a bunurilor i plat a serviciilor, precum i de viteza de rotaie a monedei. Aceast cerere se afl n raport direct proporional cu volumul schimburilor (exprimate n preuri) i n raport invers proporional cu viteza de rotaie a monedei

n al doilea rnd, cererea de moned depinde de volumul vnzrilor pe credit, care antreneaz dup sine plile scadente i plile care se sting (compenseaz) reciproc ntre agenii economici ce-i acord reciproc credit comercial.

35.argumntati rolul si functiile bancii centrale si a celei comercialeBanca Centrala elaboreaza politica minetara si este responsabila de emiterea banilor si de stabilitatea monedei nationale.-de emisie

-de elaborare a regulilor de joc

-de acumulare si pastrare a fondurilor de rezerva obligatorii

-de acordare a creditelor si pastrare a banilor guvernamentali

-de prevenire a falimentarii bancilor comerciale

-elaborarea si gestionarea politicii monetare si valutare a tarii

Banca comerciala acorda o gama larga de servicii financiare si deservesc toate tipurile de intreprinderi.

-transformarea capitalurilor banesti in capitaluri de imprumut

-acordare de resurse banesti agentilor economici-efectuarea platilor si decontarilor intre diferiti agenti economici

-efectuarea operatiunilor cu hirtii de valoare

36.Rolul,functiile si formele creditului in economie

Creditul este o relatie de acordare a banilor cu imprumut ,in conditiile rambursarii acestora si ale platii serviciului prestat.-redistribuirea resurselor economice

-concentrare a capitalului

-reglamentarea vietii economice

Forme: comercial , bancar(termen scurt